raport de mediu pentru evaluarea impactului a puz cee ... · pdf fileavize de principiu emise...
TRANSCRIPT
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
RAPORT DE MEDIU PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI A
PLANULUI URBANISTIC ZONAL: „PARC
EOLIAN CASIMCEA-III SI AMENAJARE
DRUMURI EXISTENTE”
BENEFICIAR: SC EOLICA DOBROGEA THREE SRL
COMUNA CASIMCEA
JUDETUL TULCEA
2011
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Page 1 of 169
Elaborator: evaluator Lavinia Mihai – inregistrat in Registrul National al
Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru
elaborare de RM, RIM– conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr.
1026/2009.
Colaboratori: elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de
Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului Mediului si
Padurilor nr. 1026/2009:
Nr.
crt
Numele
Persoanei Juridice/ Fizice
Elaborator pentru
urmatoarele tipuri de studii
pentru protectia mediului:
1 Ing. Lavinia Mihai RM, RIM
2 Catalin Stanciu RM, EA
3 Andreea Buhociu Inginer mediu
4 Raluca Fabian ecolog
Persoana de contact: Lavinia Mihai
Telefon: 0241.645.234; 0726247019
Fax: 0241.645.134
E-mail: [email protected]
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Page 2 of 169
INTRODUCERE
Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care se
referă la evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului
(„Directiva SEA”) a intrat în vigoare la 21 iulie 2001. Această Directivă obligă
autorităţile publice să considere dacă planurile sau programele pe care le pregătesc
vin în întâmpinarea scopului acestei Directive şi, deci, dacă este necesară realizarea
unei evaluări de mediu a acestor propuneri, în conformitate cu procedurile din
Directivă.
Directiva 2001/42/EC a fost transpusă în legislaţia română prin HG
1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru
planuri şi programe (publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august
2004).
Evaluarea ecologică este un instrument important pentru integrarea
consideraţiilor legate de mediu în elaborarea si adoptarea anumitor planuri si
programe care pot avea efecte semnificative asupra mediului în statele membre,
asigurând că asemenea efecte ale punerii în aplicare a planurilor şi programelor
sunt luate în consideraţie în timpul elaborării lor şi înaintea adoptării lor.
Lucrarea de fata a fost elaborata în baza Legii Protecţiei Mediului
(L.265/2006), de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului Nr.195/2005,
completată şi modificată de OUG Nr. 164/2008, a HGR Nr.1076/2007 privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, a
HG nr. 564 din 26 aprilie 2006 privind cadrul de realizare a participării publicului
la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul, a ORDINULUI
nr. 995 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea listei planurilor si programelor
care intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea
procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si a ORDINULUI nr. 117 din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului privind
aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.
Scopul elaborării Raportului de Mediu este obţinerea de către S.C.
EOLICA Dobrogea THREE SRL a Avizului de Mediu pentru implementarea
PLANULUI URBANISTIC ZONAL ,, PARC EOLIAN CASIMCEA-III SI
AMENAJARE DRUMURI EXISTENTE”. Locaţia în care urmează să se producă
energia electrică din surse regenerabile cu ajutorul acestor turbine eoliene este
situată în extravilanul comunei Casimcea, de pe teritoriul administrativ al
judeţului Constanta.
Elaborarea actualului Raport de Mediu s-a făcut in conformitate cu
următoarele legi si normative :
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Page 3 of 169
Legea Protecţiei Mediului Nr. 265/2006, de aprobare a OUG195/2005,
completată şi modificată de OUG Nr. 164/2008 ;
Legea Apelor Nr.107/1996, complectată şi modificată cu legea
310/2004 ;
Legea Protecţiei Muncii Nr. 90/1996;
Legea Nr. 426/2001, modificată prin OUG 61/2006 şi aprobată ca Legea
27/2007, privind regimul deşeurilor ;
H.G. Nr.856 din 16-08-2002 privind gestionare deşeurilor periculoase ;
HG nr. 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deşeurilor;
H.G.Nr.188 din 20-03-2005 –norme privind descărcarea in mediu
acvatic a apelor uzate;
Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 –reglementari privind evaluarea poluării
mediului ;
Ordinul MAPPM Nr.462/1993 privind condiţiile tehnice pentru protecţia
atmosferei ;
H.G.Nr.1076 din 08-07-2004 – privind stabilirea procedurii de realizare
a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
Ordonanta de Guvern nr. 57/29.06.2007, completată şi modificată prin
OUG Nr. 154/2008 – Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari de LEGEA nr. 49 din
7 aprilie 2011.
Legea Nr 5/2000 privind ariile protejate
Ordin ANRE 4 din 09/03/07 pentru aprobarea Normei tehnice privind
delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor
energetice.
Legea energiei electrice nr. 13/2007
Obiectivul lucrării este reprezentat de analiza potenţialului şi capacităţii
suport a mediului înconjurător din arealul studiat şi evaluarea impactului generat
de desfăşurarea viitoarelor activităţi.
Pentru elaborarea Raportului de mediu s-au avut la bază următoarele:
Date şi planuri preluate de la beneficiar;
Investigaţii pe teren;
Date şi documente puse la dispoziţie de autorităţi în drept;
Date statistice precum şi metodologii de calcul/softuri agreate pe plan
internaţional şi recunoscute de Autorităţile de Mediu;
Legislaţia de mediu în vigoare;
Documentaţia Aviz geotehnic preliminar pentru amplasamentul
turbinelor eoliene;
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Page 4 of 169
Memoriul general de arhitectură elaborat de S.C. MD PRIM
PROIECT S.R.L. Constanta;
Alte studii de specialitate;
Studiu referitor la biodiversitatea din zonă efectuat in cadrul
procedurii de Evaluare adecvata – intocmit de colectivul de evaluatori alcatuit din:
biolog Banica Gabriel (SC Bosys Group SRL inregistrat in Registrul National al
Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului la pozitia 85, Certificat de
inregistrare pentru elaborare de RIM, EA– conform Ordinului Ministerului
Mediului si Padurilor nr. 1026/2009), biolog Catalin Stanciu (inregistrat in
Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului la pozitia
383, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, EA– conform Ordinului
Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009) ;
Avize de principiu emise de Autorităţi Naţionale şi Locale;
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Page 5 of 169
CAPITOLUL I
EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR
PRINCIPALE ALE PLANULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU
ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE
1.1. Date despre beneficiarul planului
Beneficiarul prezentului Plan Urbanistic Zonal care are ca obiect
producerea energiei electrice din potenţial eolian este SC EOLICA DOBROGEA
THREE SRL cu sediul în municipiul Constanţa, strada Farului, Nr. 10, telefon
0241/486090, Fax 0241/486099.
SC EOLICA DOBROGEA THREE SRL a fost înfiinţată în anul 2008 şi
înregistrată la registrul Comerţului cu numărul J13/372/2008, CUI RO 23185994.
Prezentul Plan Urbanistic Zonal Centrale Energetice Eoliene Casimcea
III, - numite in continuare CEE Casimcea III, se face ţinând cont de propunerea
Guvernului României şi a UE de promovare a energiei regenerabile, care are la
bază potenţialul eolian.
SC EOLICA DOBROGEA THREE SRL, are drept locaţie pentru realizarea
CEE CA-III, extravilanul comunei Casimcea, judeţul Tulcea. CEE este dispus pe
mai multe parcele agricole sau pasuni şi se compune din 19 Turbine Eoliene aşa
cum reiese din varianta finală a Planului Urbanistic Zonal dupa ce a trecut prin
mai multe alternative de amplasament. Terenul pe care sunt distribuite turbinele
are o suprafaţă de 1378.05 Ha, turbinele şi căile de acces ocupând numai o mică
parte din aceasta. Suprafaţa de teren necesară amplasării turbinelor eoliene este
obţinută ca drept de superficie de la proprietarii particulari ai terenului.
SC EOLICA DOBROGEA THREE SRL împreună cu partenerii săi
IBERDROLA RENOVABLES Spania, grupul tehnic ingineresc NEK Elveţia si
partenerul român firma de proiectare-cercetare SC C-TECH SRL, urmăreşte
dezvoltarea, în zona de implementare a planului, a unei CEE formata din 19
turbine eoliene.
1.2 . Date despre Planul Urbanistic Zonal
1.2.1 Denumirea PUZ :
„PARC EOLIAN CASIMCEA-III SI AMENAJARE DRUMURI
EXISTENTE”
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Page 6 of 169
1.2.2. Proiectantul PUZ
SC MD PRIM PROIECT S.R.L. CONSTANTA, Arh. Liviu Dida certificat
RUR pentru elaborare proiecte, categoriile D, E, verificator Arh. Cristian-
Bogdan Marcu, certificat RUR pentru elaborare proiecte, categoriile D, E
1.2.3. Detalii despre amplasament
Terenul pe care va trebui să fi amplasat CEE CA III, a fost ales ţinând
cont de anumite criterii social - economice şi tehnice cum ar fi: de potenţialul
eolian din zonă rezultat din analiza tridimensionala a modelului de vant, cu date
preluate din stalpii meteorologici proprii, analiza tridimensioanala a terenului
realizata cu metode tehnice inovoatoare, posibilităţile de acces în zonă, de gradul
de afectare a factorilor de mediu, varianta ,,0,, de utilizare a terenului, gradul de
afectare a factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de asigurarea
rezistenţei terenului.
Amplasametul CEE CA-III, este pe mai multe parcele de teren agricol
precum si terenuri neproductibile - pasuni, situate în extratravilanul localităţii
CASIMCEA, judeţul Tulcea. Locaţia pentru amplasarea Turbinelor Eoliene ocupă
o suprafaţă de aproximativ 1378.05 Ha în partea sud - estica a comunei
CASIMCEA la aproximativ 2,51 km de linia care delimitează intravilanul acesteia.
Din documentaţia tehnică a echipamentelor Centralelor Eoliene rezultă că
suprafaţa ocupată de Turbina Eoliană este de aproximativ 400 m2, aceasta
incluzând atât inelul suprateran al turbinei cât şi fundaţia pe care se montează
acesta. De menţionat că după construcţie spaţiul ocupat de fundaţie este acoperit cu
pământul vegetal decopertat initial şi redat utilizarii initiale ale terenului.
Din datele prezentate de beneficiar indicii de utilizare a terenului de către
Instalaţiile de turbine eoliene sunt:
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Page 7 of 169
NR.
CRTSUPRAFATA(ha) % SUPRAFATA(ha) %
1 SUPRAFATA STUDIATA
2 SUPRAFATA PARCELELEOR CU
CONTRACT DE SUPERFICIE
215.410 15.631 215.410 15.631
3 SUPRAFATA TEREN AGRICOL,
PASUNE
1,374.622 99.751 1,367.612 99.242
4 SUPRAFATA INEL SUPRATERAN 0.000 0.000 0.0504 0.004
5 SUPRATAFA DRUMURI DE
EXPLOATARE EXISTENTE
3.430 0.249 0.000 0.000
6 SUPRATAFA DRUMURI DE
EXPLOATARE MODERNIZATE
0.000 0.000 5.150 0.374
7 SUPRAFATA PLATFORME DE
MONTAJ SI DRUMURI DE
EXPLOATARE NOI
0.000 0.000 5.240 0.380
8 SUPRAFATA TEREN SCOS DEFINITIV
DIN CIRCUITUL AGRICOL
0.000 0.000 7.010 0.509
1378.0524
EXISTENT PROPUNERE
BILANT TERITORIAL
Indici urbanistici
Procentul de ocupare a terenului POT – 0,0265 %
Coeficientul de utilizare a terenului CUT – 0,000265
Pentru acest gen de functiuni, la calcularea POT/CUT nu au fost luate in
consideratie drumurile de exploatare existente si amenajarile necesare acestora,
precum si platformele de montaj care nu sunt considerate construcţii.
Terenul este identificat, conform CU 5532/10.12.2009, emis de Primaria
comunei Casimcea, prin: F12EXTRAVILAN: T137, A1218; T135, A1210; T136,
A1212; T131, A1199, T140, A1239, A1240, T 141, A1241; T145, A1254;
DE1224, DE1243, DE 1230, DE 1215, DE 1211, DE 1217.
Regimul juridic al terenurilor:
- Amplasament: Extravilan comuna Casimcea, conform Planului
Urbanistic General aprobat prin HCL al comunei Casimcea nr.
9/30.03.2001
- Tipul de proprietate: privata si domeniul oublic de interes local
- Servituti existente: amplasamentul este situat partial intr-o zona cu situri
arheologice protejate
Regimul economic:
- Folosinta actuala: teren arabil si drumuri de exploatare
- Destinatia propusa:conform PUG aprobat, teren arabil si drumuri de
exploatare
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Page 8 of 169
Raportat la suprafata amplasamentului, prezenta turbinelor nu induce un
grad de ocupare si nici un coeficient de utilizare a terenului semnificativ.
Figura 1.1
Spaţiu de montaj al turbinei
Amplasamentul propus pentru construcţia CEE CA-III se învecinează după
cum urmează :
La Nord – terenuri agricole aparţinând comunei Casimcea, paraul Valea cu
Piatra se afla la 1,1 km, DJ 222E la distanta de 2,5 km, amplasamentul se
invecineaza cu CEE Casimcea II al SC EOLICA DOBROGEA THREE SRL
la o distanta de 630 m de cea mai apropiata turbina, ROSCI 201 Podisul
Nord Dobrogean si ROSPA102 Stepa Casimcei ;
La Sud – terenuri agricole aparţinând comunei Casimcea, amplasamentul se
invecineaza cu planul CEE Casimcea II al SC EOLICA DOBROGEA
THREE SRL la o distanta de 760 m de cea mai apropiata turbina;
La Est – terenuri agricole aparţinând comunei Casimcea, la o distanta de
aprox 1,86 km se află localitatea Calugareni, paraul Casimcea;
La Vest – terenuri agricole aparţinând comunei Casimcea;
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Page 9 of 169
Coordonatele amplasamentului sunt date, pe turbine, in sistem stereo 1970
conform tabelului din varianta finala de plan:
Turbina
eoliana
X Y
CA_III-1 771,713.51 360,518.21
CA_III-2 772,365.83 360,296.63
CA_III-3 771,608.26 359,116.90
CA_III-4 770,723.38 360,091.25
CA_III-5 771,284.59 360,206.25
CA_III-6 771,924.63 359,815.83
CA_III-7 770,514.21 359,313.28
CA_III-8 770,145.20 359,800.89
CA_III-9 771,048.30 359,564.08
CA_III-10 768,989.84 360,446.13
CA_III-11 769,725.17 360,489.52
CA_III-12 769,663.59 358,650.22
CA_III-13 769,583.89 357,423.60
CA_III-14 770,879.14 358,697.35
CA_III-15 769,896.91 357,974.64
CA_III-16 770,276.40 357,741.22
CA_III-17 770,741.37 357,092.70
CA_III-18 770,348.31 356,464.20
CA_III-19 771,319.87 356,833.26
Accesul în zona se poate face din drumul judeţean DJ 222 şi drumurile de
exploatare agricolă din zonă.
Căile de acces vor fi construite din tronsoanele principale ale drumurilor
judeţene şi drumurile de exploatare agricolă, care vor fi reparate şi construite pe
teren nivelat şi stabil, fără strat bituminous, cu lăţimi carosabile în jur de 6,0 m şi
acostamente laterale pentru colectarea şi îndepărtarea apelor pluviale de 0,5 m pe
ambele laturi.
Căile de acces la platformele turnurilor vor fi construite direct de la
drumurile şi căile principale de acces, stratul de uzură fiind în conformitate cu
cotele platformelor de amplasament, pantele şi dimensiunile fiind stabilite pentru
fiecare caz în parte. Accesul către platformele turbinelor se va face pe drumuri de
acces cu lăţimea de aproximativ 6,0 m m şi acostamente laterale pentru colectarea
şi îndepărtarea apelor pluviale.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Page 10 of 169
Pe amplasament se regaseste un canal de irigatii, neintretinut si o statie de
irigatii abandonata. Canalul de irigatii traverseaza planul in dreptul turbinelor
CA_III-17 si CA_III-18.
Organizarea de santier este amplasata in vecintatatea planului propus si
deserveste mai multe proiecte pe care beneficiarul le are in dezvoltare in zona.
Amplasarea parcului este evidenţiată în figura de mai jos:
Fig. 1 Amplasarea turbinelor – Imagine 3D
Amplasarea turbinelor în CEE CASIMCEA III s-a făcut astfel încat acestea
să obţină randamentul maxim atât pentru fiecare turbină, cât şi pentru parc în
totalitate. Amplasarea turbinelor în parc a respectat Normele impuse de Ordin
ANRE 4/2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de
protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice. Distanţele impuse de
ordin sunt date in Tabelul 1.1 :
Tabelul 1.1
DISTANTE DE SIGURANTE aferente instalatiilor eoliene
Denumirea
obiectivului
Distanta de
protectie
Distanta de
siguranta
De unde se
masoara distanta
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Page 11 of 169
invecinat cu
centrala eoliana
-m- -m- de siguranta
Drumuri publice de
interes national sau
de interes judetean
*1) H*2) + 3 m*3) *4)
Drumuri publice
comunale, drumuri
publice vicinale,
drumuri de utilitate
privata
*1) *5) *6) * 4)
Cai ferate *1) H *2) + 3 m *7) *4)
LEA *1) H * 2) + 3 m *4)
Centrale eoliene *
8)
*1) *9) *4)
Linii aeriene de TC *1) H * 2) + 3 m *4)
Conducte
supraterane de
fluide inflamabile
*1) H * 10) + 3
m*11)
*4)
Instalatii de
extractie petrol si
gaze naturale, de
pompare petrol,
statii de reglare
masurare gaze
naturale
*1) H * 10) + 3
m*11)
*4)
Poduri *1) H * 2) + 3 m*
12)
*4)
ISraje, diguri *1) H * 2) + 3 m *4)
Cladiri locuite *1) H * 13) *4)
Cladiri cu substante
inflamabile
*1) H * 2) + 3 m *4)
Aeroporturi *1) *14) *4)
Instalatii de emisie
receptie TC
*1) *14) *4)
Locuri si cladiri
istorice
*1) *14) *4)
Zone cu flora sau/si
fauna protejate
*1) *14) *4)
Terenuri de sport *1) H * 2) + 3 m *4)
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Page 12 of 169
omologate
Parcaje auto pe
platforme in aer
liber
*1) H * 2) + 3 m *4)
LEGENDA
Tc : telecomunicatii
NOTE:
*1) Conturul fundatiei pilonului de sustinere plus 0,2m imprejur.
*2) Inaltimea pilonului plus lungimea palei.
*3) Distanta pana la axul drumului nu va fi mai mica de 50m.
*4) Se masoara de la marginea constructiei supraterane: pentru o amenajare
cu mai multe agregate (ferma) se considera distanta de la agregatul cel mai
apropiat de obiectivul invecinat.
*5) Egala cu o lungime de pala, dar nu mai putin de 30m.
*6) Distanta centralei eoliene fata de drumul de utilitate privata propriu nu
se normeaza.
*7) Distanta pana la axul caii ferate nu va fi mai mica de 100 m.
*8) Amenajari eoliene cuprinzand unul sau mai multe agregate (ferma )
apartinand altui operator economic.
*9) Distanta dintre agregatul a carui zona de siguranta o stabilim si agregatul
cel mai apropiat apartinand celeilalte ferme eoliene va fi egala cu 7 x diametrul
celui mai mare agregat, atunci cand acestea sunt dispuse pe directia vantului
predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci
cand acestea sunt dispuse perpendicular pe directia vantului predominant
*10) Inaltimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei.
*11) Daca obiectivul este ingradit, distanta de siguranta se masoara pana la
ingradire.
*12) Dupa caz, se stabileste distanta egala cu H + 3 m daca peste pod trece
un drum national, un drum judetean sau o cale ferata, tinandu-se seama si de
notele 3) si 7), respectiv o distanta egala cu o lungime de pala , dar nu mai putin de
30m, daca peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum de
utilitate privata.
*13) Inaltimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce fata de zona de
locuinte, cu acurdul comunitatii locale, pana la o valoare minima egala cu
inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3; distanta instalatiei eoliene destinata
satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuinte va fi cel putin egala cu
inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanta instalatiei eoliene proprii a
unei locuinte nu se normeaza.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Page 13 of 169
*14) Se stabileste cu avizul autoritatilor competente, care sunt mentionate in
certificatul de urbanism.
In continuare Figura 1.2. prezinta distantele in situatia reala a planului de
amplasament propus pentru Casimcea III – Tabel 1.2 .
Tabel 1.2
Denumirea
obiectivului
Cea mai
aproiata
turbina
Distanta
-m-
Canal de Irigaţii
HCN
CA_III-17 116,08
LEA dezafectata CA_III-17 159,93
Satul Calugareni CA_III-16 1692,84
Comuna Casimcea CA_III-7 2514,09
Lungimea N-S 3771,74
Lungimea E-V 3192,13
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Figura 1.2. Distanţele faţa de liniile electrice aeriene (LEA), canalul de
irigaţii, distantele N-S si E-V, precum si localităţile din jurul amplasamentului
propus CEE Casimcea III.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
FOTO Nr1 Statia de irigatii abandonata
FOTO Nr2 LEA dezafectata
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
FOTO Nr3 vegetatie zona studiata – teren lasat in parloaga
FOTO Nr.4 vegetatie ruderalizata intalnita pe marginea canalului de irigatii
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
1.3 Solicitari ale temei program
PUZ-ul are un caracter de reglementare specifica a dezvoltarii urbanistice a
unei zone din localitate, cuprinde prevederi coordonate necesare atingerii
obiectivelor sale.
PUZ-ul nu reprezinta o faza de investitie, ci o faza premergatoare realizarii
investitiilor. Unele prevederi ale PUZ, strict necesare dezvoltarii urbanistice a
zonei, nu figureaza in planurile imediate de investitii. ca atare aceste prevederi se
realizeaza etapizat, in functie de fondurile puse la dispozitie, dar inscrise
coordonat in prevederile PUZ.
Prin PUZ vor fi stabilite obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de
urbanism – permisiuni si restrictii – necesar a fi aplicate in procesul de realizare
a investitiei pe amplasamentul studiat.
Elaborarea PUZ asupra zonei studiate in cadrul unei proceduri care
respecta in totalitate legislatia in vigoare va stabili conditiile de amplasare a
investitiei, servitutile in favoarea beneficiarului asupra zonelor considerate a fi de
interdictie pentru alte obiective de investitie similare in conformitate cu
specificitatea activitatii si cerintele tehnice de operare a unei centrale eoliene.
Pe baza analizei critice a situaţiei existente, a prevederilor P.U.G. al comunei
Casimcea, a prevederilor certificatelor de urbanism C.U. nr. 5532/10.12.2009 emis
de Primaria Comunei Casimcea, a conţinutului acordurilor şi avizelor solicitate
prin certificatul de urbanism, a concluziilor studiilor de fundamentare, planul
urbanistic zonal tratează urmatoarele categorii generale de probleme:
- stabilirea amplasamentelor pentru montarea turbinelor eoliene în baza studiului
privind intensitatea vântului şi a numărului optim de turbine
- stabilirea condiţiilor de amplasare a turbinelor funcţie de distantele limita faţă de
limitele intravilanului localităţilor adiacente amplasamentului studiat.
- stabilirea si dimensionarea reţelei de drumuri de exploatare necesare a fi
amenajate pe terenul din zona studiata - zonificarea funcţională a terenurilor.
- măsuri de delimitare până la eliminare a efectelor unor riscuri naturale şi
antropice.
- măsuri de protecţie a mediului şi condiţiile de aplicare a prevederilor Raportului
de Mediu -stabilirea obiectivelor de utilitate publică.
- reglementari specifice detaliate: permisiuni şi restricţii incluse în
regulamentul local de urbanism aferent P.U.Z.
- delimitarea şi protejarea patrimoniului natural şi arheologic.
- analiza posibilităţii de amplasare a turbinelor la distantele de siguranţa fata de
traseul LEA de inalta tensiune existent în zonă şi faţă de alte elemente pentru care
se prevăd restricţii stabilite prin Norma tehnică ANRE.
- Elaborarea Planului Urbanistic Zonal, pentru PUZ PARC EOLIAN
CASIMCEA-III SI AMENAJARE DRUMURI EXISTENTE, se va realiza pe baza
analizei multicriteriale a zonei care va fi afectată de amplasarea turbinelor
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
eoliene şi va avea în vedere dezvoltarea economică a zonei şi realizarea unei
cooperări eficiente între beneficiarul PUZ şi administraţia locală şi judeţeană. Conform temei de proiectare emisă de beneficiarul PUZ se propune
realizarea unui CEE format din 19 Turbine eoliene cu instalaţiile aferente, acest
număr de turbine reprezentând numărul optim care se poate amplasa tinând cont şi
de evaluarea biodiversităţii efectuată in cadrul procedurii de evaluare adecvata,
concluziile acestui raport regasindu-se integral in acest raport de mediu.
Perioada de constructie propriu-zisa este estimata pentru o durata de 12 de
luni si cuprinde trei faze distincte:
- Faza de amenajare a retelei de drumuri de exploatare modernizate,
platformelor de montaj, platformelor de depozitare, organizarea de
santier, etc confrom datelor de proiectare
- Faza de constructie a turbinelor, cu realizarea fundatiilor, montarea
turbinei, pozarea liniilor electrice subterane pana la statia de conexiuni si
punerea in functiune a turbinelor
- Faza de refacere a cadrului natural folosit temporar pentru constructie si
de eliminare a deseurilor de constructie ramase
Perioada de exploatare este estimata la 25 de ani, perioada cand vor avea loc
lucrari de mentenanta si de reparatii, fara a avea un impact suplimentar.
Perioada de dezafectare presupune,în functie de optiunea aleasă, dezafectarea
turbinelor vechi si restaurarea amplasamentului sau inlocuirea turbinelor cu altele
noi. Aceasta activitate se poate estima pentru aproximativ 12 luni si pentru fiecare
situatie aleasa se va reface cadrul natural afectat, fara un impact suplimentar.
Fig.1.3. Aspect din momentul transportarii unui tronson din turnul turbinei
(Sursa : Internet)
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
1.3.1 Elemente de construcţii ale proiectului
Tehnologia aplicată în locaţia din extravilanul localităţii Casimcea, este cea
pentru obţinerea energiei electrice din energia eoliană. Pentru aplicarea tehnologiei
sunt utilizate un număr de 19 turbine eoliene cu puterea instalată de 2 MW şi
cablurile aferente.
Turbina eoliană este echipamentul care asigură transformarea forţei vântului
în energie electrică. Aceasta este echipată cu un rotor paletat cu trei pale
echidistante, dispuse pe butucul rotorului, care sunt puse în mişcare de rotaţie de
forţa vântului. Viteza de rotaţie a palelor este direct proporţională cu viteza masei
de aer, cu densitatea aerului şi implicit cu temperatura aerului care străbate rotorul.
Mişcarea rotorului este transmisă prin intermediul unui reductor generatorului de
curent electric, care în funcţie de caracteristicile constructive generează curent
electric la anumiţi parametri. Curentul electric generat de ansamblul turbină-
generator este apoi trimis în reţeaua naţională de energie electrică prin intermediul
unei staţii de transformare.
5
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Fig. 1.4 Turbină eoliană
Principalele părţi componente ale turbinelor eoliene Gamesa G90/Gamesa G97:
Butucul rotorului - permite montarea palelor turbinei;
Palele rotorului sunt din material compozit format din fibră de sticlă armat cu
fibră de carbon, iar în zona racordării la butuc materialul are inserţie de oţel
pentru creşterea rezistenţei mecanice. Acestea trebuie să asigure simultan
rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă. Lungimea palei
este de 44-47,5 m in functie de tipul de turbina folosit – Gamesa G90/Gamesa
G97.
Nacela - Carcasa nacelei este fabricata din fibra de sticla. Accesul se face din
turn pe la baza nacelei. Acoperisul este echipat cu senzorii de vant
(anenometru)si lumini de balizaj. Conţine ansamblul de transmiterea mişcării,
format din cuplaj şi reductor/multiplicator de turaţie la generatorul electric.
Arborele principal al turbinelor eoliene are turaţie redusă şi transmite
mişcarea de rotaţie de la butucul turbinei la multiplicatorul de turaţie cu roţi
dinţate.
Multiplicatorul de turaţie are rolul de a mări turaţia de la valoarea redusă a
arborelui principal, la valoarea ridicată necesară generatorului de curent
electric;
Generatorul electric - are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de
turaţie ridicată al turbinei eoliene, în energie electrică. Spirele rotorului se
rotesc în câmpul magnetic generat de stator şi astfel, în spire se induce curent
electric;
Sistemul de răcire al generatorului electric preia excesul de căldură produs
în timpul funcţionării acestuia;
Sistemul de pivotare al turbinei eoliene are rolul de a permite orientarea
turbinei după direcţia vântului. Componentele principale ale acestui sistem sunt
motorul de pivotare şi elementul de transmisie a mişcării. Ambele componente
au prevăzute elemente de angrenare cu roţi dinţate. Acest mecanism este
antrenat în mişcare cu ajutorul unui sistem automatizat, la orice schimbare a
direcţiei vântului;
Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest
aparat este montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza
vântului depăşeşte 3 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului
depăşeşte 25 m/s.
Turnul metalic este o constructie metalica tip tubular conic, de 100 m inaltime,
intre fundatie si butuc. Acesta are rolul de a sustine grupul generator eolian si
de a asigura accesul in perioada de operare precum si pentru intretinere si
reparatii. Turnul de susţinere este protejat contra coroziunii, conform
prevederilor din ISO 12944. Pilonul este o constructie modulara din tubulatura
metalica pentru facilitatea transportului si a montarii echipamentelor. In
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
interiorul pilonilor se monteaza atat reteaua de distributie a energiei electrice
produse de grup generator eolian, cat si scarile de acces spre nacela. In
segmentul de baza, care se incastreaza in fundatie se monteaza urmatoarele
echipamente: transformatorul, dispozitivele de conexiune, tabloul de comanda
si control. Turnul de susţinere are 5 segmente (pentru turbinele de tipul G90)/ 4
segmente (pentru turbinele de tipul G97) şi greutatea de 255 tone pentru
generatoarele de tip G90 şi 216 tone pentru generatoarele de tip G97.
Transformatorul este tri-fazat, uscat tip capsula special concepute pentru
turbinele eoliene. Tensiunea la iesire poate avea valori de la 6.6 kV la 34.5 kV.
Transformatorul se gaseste intr-un compartiment separate la partea din spate a
nacelei, fiind izolat de restul componentelor printr-o placa metalica. Fiind de tip
uscat, riscul de incendiu este minim. In plus, transformatorul include masurile
necesare pentru evitarea deteriorarii. Localizarea transformaorului in interiorul
nacelei previne pierderile electrice cauzate de lungimea cablurilor de joasa
tensiune si reduce impactul vizual.
Rotorul este montat pe arborele principal al grupului generator eolian si are in
capatul exterior, butucul rotorului in care sunt montate cele trei pale ale grupului
generator eolian.
Ansamblul de Turbine eoliene montate de SC EOLICA DOBROGEA THREE
SRL au un grad ridicat de automatizare.
Sistemul de control al CEE “Gamesa SGIP” este dezvoltat de Gamesa Eolica,
producătorul de turbine, ceea ce permite operarea în timp real şi de la distanţă a
turbinelor, a turnurilor de măsurare meteorologice şi a substatiilor electrice printr-
o reţea satelitară-terestră de tip TCP/IP cu o interfaţă Web. La o viteză maximă a
maselor de aer turbina dezvoltă puterea nominală. Tot automatizarea turbinei
opreşte funcţionarea acesteia la viteze de vânt mai mari de 25m/s.
Postul de transformare a unei turbine este echipat cu transformator specific
Turbinelor Eoliene, ce poate funcţiona uscat, eliminând din funcţionare uleiul de
răcire.
Funcţionarea turbinelor este supervizată de un calculator de proces, care
permite orientarea palelor elicei şi a întregului rotor după direcţia de intensitate
maximă a vântului, înregistrează toţi parametri necesari funcţionării instalaţiei, şi
deasemenea poate oprii rotaţia elicei când se depăşesc limitele la unii dintre
aceştia.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Fig.Consideratii tehnice ale fundatiei unei turbine eoliene
Caracteristici ale rotorului turbinei Gamesa G90
Caracteristica Valoare
Diametru 90 m
Numar de pale 3
Suprafata de rotatie 6,362 m2
Interval de viteza al rotorului 9 – 19 rot/min
Directia de rotatie In sensul acelor de ceasornic
Caracteristici ale rotorului turbinei Gamesa G97
Caracteristica Valoare
Diametru 97 m
Numar de pale 3
Suprafata de rotatie 7,390 m2
Interval de viteza al rotorului 9,6 – 17,8 rot/min
Directia de rotatie In sensul acelor de ceasornic
Conexiunile electrice între turbine se vor face în felul următor:
În incinta CEE, între turbine şi statia de transformare, legatura se face prin
cabluri electrice subterane (LES). Pentru legătura subterana intre platformele
turbinelor se vor realiza săpături pentru poziţionarea canalelor de cabluri electrice,
avand o lungime de 18940 ml, cu protecţie atât pentru a nu afecta integritatea
cablurilor cat si menţinerea caracteristicilor arealului afectat de traversare;
Cablurile subterane aferente fiecarei turbine se conecteaza in cablul colector
care preia puterea fiecarei turbine, se conecteaza in cablul colector si o transmite in
Statia de transformare 20/220 kV Casimcea constructie noua.
Conexiunea intre cablul subteran de la fiecare turbina si cablul colector se
face printr-o celula de medie tensiune pozata subteran si semnalizata ca atare.
Celula de MT este localizată la baza fiecărei centrale eoline şi constă într-un
modul de mici dimensiuni (cel mult un 1 mc) care va avea o funcţie atribuită
fiecărui modul. Fiecare echipament va avea o carcasa metalică proprie, astfel încât
întrega celulă şi sistemul de bare al fiecărui modul este încapsulat într-un
compartiment metalic etanş.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Prin intermediul transformatoarelor de tensiune (3x60 MVA) 20/220kV,
puterea produsa se va transfera la bara de 220kV a Substatiei de transformare
20/220 kV Casimcea care face obiectul unei alte documentatii de avizare, iar de
acolo prin LEA 220kV se va face racordul in statia principala 220/400kV
TARIVERDE.
Cablurile electrice subterane vor fi instalate paralel cu căile de acces şi vor
fi semnalizate conform legilor în vigoare.
Căile de acces:
Căile de acces vor fi construite din tronsoane principale ale drumurilor
judeţene şi drumurile de exploatare agricolă, care vor fi reparate şi construite pe
teren nivelat şi stabil, fără strat bituminous, cu lăţimi carosabile în jur de 6,0 m şi
acostamente laterale pentru colectarea şi îndepărtarea apelor pluviale.
Căile de acces la platformele turnurilor vor fi construite direct de la
drumurile şi căile principale de acces, stratul de uzură fiind în conformitate cu
cotele platformelor de amplasament, pantele şi dimensiunile fiind stabilite pentru
fiecare caz în parte.
Accesul pana la platformele turbinelor se va face pe alei de acces cu
lăţimea de 6 m. Suprafaţa ocupată de căile de acces si platforme se estimează la
5,24 Ha. În această suprafaţă nu este inclusă suprafaţa ocupata pentru amenajarea
drumurilor de exploatare agricolă.
In cadrul PUZ se modernizeaza drumuri de exploatare cu o lungime de 8575
ml şi o suprafaţă de 5.15 ha. Accesul in cadrul PUZ se realizeaza din drumul
judetean DJ 222 care face legatura intre Sarighiol de Deal si Ramnicu de Sus.
Turbinele Eoliene din CEE CA III, sunt montate respectând o anumită
dispunere în teren. Această dispunere urmăreşte obţinere unui randament eolian
ridicat pentru fiecare turbină în parte şi pentru CEE. Aceasta ţine cont de panta
terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Figura 1.7
Construcţia fundaţiei turbinei
Organizarea de santier
In cadrul zonei PUZ Casimcea III se ampalseaza o organizare de santier
principala care va fi folosita si pentru proiectele adiacente CEE Casimcea I aflata
la sud , CEE Casimcea II aflata la nord de ampalsamentul studiat si se amplaseaza
in dreptul statie de transformare 20/220 kV Casimcea. Suprafata necesara pentru
OS este de aproximativ 5000 mp si o alta suprafata pentru depozitare materiale de
constructie si fasonare armatura de aproximativa de 10000 mp.
In cadrul organizarii de santier sunt amplasate mai multe containere birou
pentru beneficiar/antreprenor ; container grupuri sanitare, container pentru cantina
si bufet pentru persoanlul lucrator si alte containere pentru scule si piese de
schimb. Deasemenea sunt prevazute zone pentru colectare si depozitare selectiva a
deseurilor, parcaje pentru utilaje si parcaje pentru autoturisme, si grupuri sanitare
ecologice. Aceste containesre sunt depozitate pe un strat de piatra compactata de
5-10 cm.
Betonul necesar pentru fundatii se va aduce pe locatii cu autobetoniere din
statiile de beton existente in zona, situate in afara PUZ analizat la o distnata de cel
mult 30 minute, timp in care se pastreaza calitatile betonului.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Fig. 1.8. Model organizare de santier
1.4 Obiectivele principale ale PUZ
Obiectivele Planului Urbanistic Zonal analizat se referă la dezvoltarea
economică a localităţii în scopul ameliorării nivelului de viaţă al populaţiei prin
atragerea unor investiţii importante care să fie realizate în contextul dezvoltării
durabile şi a protecţiei mediului înconjurător, de asemenea la o dezvoltare a zonei
din punct de vedere industrial prin instalarea unor echipamente de conversie a
energiei eoliene în energie electrică (producerea de energie verde).
Obiectivul principal al proiectului este obţinerea energiei electrice din
potenţial eolian prin realizarea unei retele de centrale ţinând cont şi de factorii de
mediu şi urbanistici care pot fi afectaţi prin implementarea acestui PUZ si anume:
- protejarea, reabilitarea şi valorificarea patrimoniului natural reprezentat
de terenul agricol sau păşune din zonă în conexiune cu ecosistemele;
- distribuirea echilibrată şi eficientă a activităţilor care se vor desfasura în
zonă, intr-un cadru cat mai restrans, pentru a nu afecta funcţiunea urbanistică
determinantă
P.U.Z „Parc eolian Casimcea-III si amenajare drumuri existente” propune priorităţile de intervenţie şi reglementările de urbanism, abordând
următoarele secţiuni/ problematici:
• cadrul natural caracteristic zonei;
• stabilirea funcţiunilor compatibile cu statutul zonei şi distribuirea lor
echilibrată în raport cu funcţiunea dominantă;
• stabilirea condiţiilor tehnice şi urbanistice de ocupare a terenului –
P.O.T., C.U.T., - condiţii care să asigure în zonă protejarea funcţiunii dominante;
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Obiectivul principal al planului fiind obţinerea energiei electrice din
potenţial eolian, coraborat cu acest obiectiv rezultă şi alte obiective de importanţă
majoră.
Astfel, planul pune în valoare una din principalele resurse de energie
curată, energia potenţială a vântului într-o zonă, cum este Podişul Dobrogei cu un
potenţial eolian ridicat.
Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice produsa din
surse regenerabile pe piata unica de energie si legislatia romaneasca de referinta
fixeaza urmatoarele titluri indicative:
stabilirea unei cote tinta privind consumul de energie electrica produsa din
surse regenerabile de energie, in mod diferentiat de la o tara la alta
adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul
surselor regenerabile de energie
simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a
planelor de valorificare a surselor regenerabile de energie
Un alt obiectiv al planului este acela de a reduce emisia de noxe în
atmosferă, cum ar fi CO2 , SO2 şi NOx prin înlocuirea unei părţi din energia
electrică produsă de termocentrale. Prin aceasta România va putea să-şi atingă
angajamentele asumate prin Contractul de Kyoto.
1.5 Relaţia cu alte proiecte şi programe
Planul de realizare a CEE CA-III în deplină concordanţă cu politica de
promovare a energiei din resurse regenerabile notificată prin H.G.443/2003;
H.G.1892/2004, care stabileşte sistemul de promovare a producerii energiei din
surse regenerabile şi de asemenea Ordinul ANRE Nr. 39 din 13 decembrie 2006
privind Regulamentul pentru calificarea producţiei prioritare de energie electrică
din surse regenerabile.
Poluarea aerului continuă să fie o problemă, mai ales în centrele urbane.
Sursele de poluare a aerului din aglomeraţiile urbane sunt constituite în special
din emisiile industriale.
Creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă echivalentă cu
dublarea concentraţiei de CO2, fenomen prevăzut pentru începutul secolului 21, se
estimează că va produce o încălzire depăşind de 4-5 ori limitele variabilităţii
naturale.
În aceste condiţii se impun câteva obiective majore care duc la reducerea
poluării aerului, cum ar fi:
Promovarea conservării energiei
Economisirea energiei în industrie
Economisirea energiei menajere
Reducerea emisiilor datorate transporturilor
Creşterea gradului de utilizare a tehnologiilor curate
Îmbunătăţirea calităţii aerului urban prin înlocuirea cărbunelui şi a
combustibililor fosili grei (păcură) utilizaţi în centralele termoelectrice
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Controlul surselor staţionare de emisie a NOx
Controlul surselor mobile (trafic auto) de emisie a NOx
Reducerea emisiilor provenite din motoarele diesel
Evitarea încălzirii locale cu cărbuni şi lemne.
Evitarea emisiilor de freoni.
Reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră prin creşterea eficienţei
utilizării energiei şi a proceselor tehnologice.
Dezvoltarea în cadrul Sistemului de Monitoring Integrat al Mediului
din România a modului de monitorizare şi implementarea sistemului integrat de
inventar al emisiilor şi realizarea prevenirii şi controlui integrat al poluării aerului.
Aceste obiective sunt şi în atenţia Guvernului României, care în ultimul
timp şi-a schimbat politica în domeniul energiei.
În figura 1.3 sunt prezentate capacităţile de producerea energiei electrice din
potenţial eolian instalata până în anul 2010.
Figura 1.8 Capacitatea total instalata de energie eoliana până în anul 2010
In anul 2010 tara cu cea mai mare crestere de productie de energie din
potential eolian o reprezinta Romania conform Raportului World Wind Energy –
2010 - de peste 40 de ori.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Figura 1.9 Top 10 tari cu crestere a capacitatii de productie din potential
eolian [%]
In timpuri in care preturile combustibililor au tendinte de crestere alarmanta,
amenintarile cu schimbarile climaterice ireversibile sunt prezente in mintea
fiecaruia si tot mai des se ridica intrebari asupra costurilor si a riscurilor pe care le
implica energia nucleara, energia eoliana este considerata din ce in ce mai mult ca
un raspuns cheie in rezolvarea acestor probleme.
Energia eoliana in acest moment reprezinta 5,3% din consumul european
dintr-o capacitate instalata de 84,3 GW. Scenariile de productie propuse de
Asociatia Europeana de Energie Eoliana (EWEA) arata ca productia de energie
eoliana in 2020 trebuie sa atinga 15,7% din cererea de energie electrica a Uniunii
Europene dintr-o putere instalata de 230 GW, iar pana in 2030 – 28,5 % din 400
GW. Aceste scenarii sunt sustinute in mare parte si de celelalte sisteme/modele de
prognoza folosite in Europa, modele de prognoza pe baza carora s-au intocmit
strategiile energetice si anume: Modelul PRIME propus de Comisia Europeana -
EC 2009, strategia propusa de fiecare stat membru prin Planurile Nationale de
Actiune pentru Energii Regenerabile – NREAPs si strategia propusa de Agentia
Internationala de Energie – IEA 2010, asa cum este reprezentat in figura alaturata.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Fig. 1.14. Prognoza dezvoltarii energiei eoliene pentru intervalul 2010-2030
in Europa
În Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei – Orizonturi
2013-2020-2030 se mentioneaza : “ În ceea ce priveste sursele regenerabile de
energie, conform pachetului legislativ prezentat de Comisia Europeana la 23
ianuarie 2008, România are obligatia sa elaboreze si sa prezinte Comisiei
Europene un Plan National de Actiune cu precizarea obiectivelor privind ponderea
energiei din surse regenerabile în domeniile transporturilor, electricitatii, încalzirii
si racirii, precum si a masurilor care urmeaza sa fie adoptate în vederea atingerii
acestor obiective, pâna la 31 martie 2010.
În Figura 1.8 este prezentata prognoza de productie a energiei electrice din
potenţial eolian până în anul 2020 pentru Europa si Romania separat asa cum sunt
acestea propuse in Planul National de Actiune in Domeniu Energiei din Surse
Regenerabile (PNAER) adoptat de Romanai in anul 2010.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Figura 1.15. Producţia de energie electrică din potenţial eolian prognozată până în
anul 2020
In zona în care urmează a fi amplasat CEE CA III, respectiv comuna
CASIMCEA, judeţul Tulcea în prezent se afla în diferite faze de investiţie alte
Parcuri eoliene, cum ar fi:
o CEE Casimcea I, II ale SC Eolica Dobrogea Three SRL – 37
Centrale eoliene de tip GAMESA, G90/97 cu puterea nominală de
2,0MW la o distanta de 591 m de cea mai apropiata turbina CA_III-1.
o CEE Beidaud V, VI ale SC Eolica Dobrogea TWO SRL cu 30 de
turbine de tip gamesa G90/G97 cu puterea nominala de 2 MW la o
distanta de 455 m de cea mai apropiata turbina CA_III-14.
o CEE Cogealac I, II, IV ale SC Eolica Dobrogea FIVE SRL cu 35
de turbine de tip Gamesa G90/G97 cu puterea nominala de 2 MW la o
distanta de 808 m de turbina CG_III-19.
o CEE Neatarnarea a SC Eolica Dobrogea Three SRL cu 24 de
turbine tip Gamesa G90/G97 cu puterea nominala de 2 MW la o
distanta de 3,83 Km de cea mai apropiata turbina – CA_III-2.
Trebuie remarcat faptul că în zona Dobrogea sunt solicitări de instalare a
unei capacităţi de 4000MW, ceea ce înseamnă un număr de cel puţin 2000 de
turbine eoliene.
40440
84913
14292
213375
1 56 3200 4000
0
50000
100000
150000
200000
250000
2005 2010 2015 2020
EU
ROMANIA
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Fig. 1.10 Amplasarea CEE Casimcea III în vecinătatea CEE ale aceluiaşi
beneficiar
Trebuie remarcat faptul că în zona Dobrogea sunt solicitări de instalare a
unei capacităţi de 4000MW, ceea ce înseamnă un număr de cel puţin 2000 de
turbine eoliene.
Beneficiarul Eolica Dobrogea SRL prin firmele „fiice” prin care se numara
si SC Eolica Dobrogea Three SRL are in plan de dezvoltare Centrale Energetice
Eoliene de aproximativ 1500 de MW in Dobrogea Centrala, pentru care a primit
urmatoarele avize de conectare la RET : avizul TRANSELECTRICA nr 194/2009
prin care se avizeaza studiul de fezabilitate de conectare la RET a 44 Centrale
Energetice Eoliene (1500 MW) si doua ATR a cate 600 MW fiecare si anume
Avizul Tehnic de Racordare nr. 03/30.03.2010 precum si Avizul Tehnic de
Racordare nr. 109/07.11.2011 si Contractul de Racordare nr. 63/18.02.2011.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
CAPITOLUL II
ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A
MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN
SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI
PROPUS
2.1 Relieful şi geomorfologia zonei
În judeţul Tulcea, diferenţele de altitudine între părţile componente ale
reliefului sunt diferite în funcţie de zonă. Astfel, zonele cu altitudine joasă,
cuprinse între 0 şi 6,0 m sunt egale ca suprafaţă cu cele cu altitudine ridicată între
60 şi 467 m cum sunt munţii Măcinului. Teritoriul judeţului Tulcea aparţine unui
vechi promotoriu continental, în mare parte scufundat în lunca şi Delta Dunării. În
partea de vest şi sud-vest a teritoriului, altitudinile variază între 100 şi 300 m, scad,
în general, spre culoarul nord-estic până la 5,0 şi 20,0 m, iar de aici scad spre Delta
Dunării ajungând până la cotele de minus 36÷38m. Zonele joase cuprind câmpii
aluviene, deltaice şi lacustre mlăştinoase. Acestea sunt constituite din nisipuri şi
argile nisipoase de natură fluvială. Zonele înalte sunt formate din roci dure şi
compacte constituite din şisturi cristaline, şisturi verzi, marne, granite, diabaze,
calcare ş.a., toate acoperite de depozite mai noi de loess şi loessoide.
Şisturile verzi au jucat rol important în formarea reliefului din această parte a
judeţului, aici apărând dealuri cu aspect colinar, cu pante foarte line, care dau
regiunii un caracter de peneplenă.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Figura 2.1 Harta judeţului TULCEA – punctul rosu PUZ CASIMCEA III
DESCRIEREA AMPLASAMENTELOR
Turbinele din cadrul CEE Casimcea III sunt situate pe versantii unor dealuri
din partea de sud-est a satului Casimcea .
La data executării studiului geotehnic (august 2009), terenul natural actual din
zonele amplasamentelor studiate se prezentau ca fiind libere de orice constructii ,
până în prezent acestea fiind folosite pentru diverse culturi agricole sau drept
pasuni comunale .
Cotele de nivel ale terenului din zonele amplasamentelor cercetate variaza in
limite foarte largi , relativ mai mici in zonele depresionare dintre dealuri si mai
mari in zonele de versanti ale delurilor.
Din punct de vedere morfologic , zona comunei Casimcea se afla situata in
subunitatea masivul central Dobrogean , treimea mijlocie a unitatii morfologice
majore – podisul Dobrogea.
In cadrul acestei subunitati , zona cercetata este situata in partea de nord a ei
si anume in partea de sud - vest a faliei Peceneaga – Camena .
Masivul central Dobrogean prezinta aspectul tipic de peneplena , infatisandu-
se ca o regiune colinara cu altitudini joase .
Din punct de vedere geologic , in zona masivului central Dobrogean , soclul
regiunii – cutat si consolidat in precambrian – apare la zi pe suprafete largi si este
alcatuit din sisturi cristaline metamorfice (micasisturi , cuartite si amfibolite) si
sisturi verzi .
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Peste acestea urmeaza cuvertura jurasica medie – superioara alcatuita din
formatiuni cu precadere calcaroase (conglomerate si gresii calcaroase sau calcare
grezoase , calcare si dolomite) .
La partea lor superioara , aceste formatiuni sunt acoperite de depozite
cuaternare pleistocene de natura eoliana – depozite loessoide .
Din punct de vedere tectonic, masivul central Dobrogean se prezinta sub
forma unor cute anticlinale si sinclinale orientate nord – vest / sud – est in zonele
marginale . In partile de nord si sud masivul este traversat de fracturi , respectiv
falia Peceneaga – Camena la nord si falia Palazu (Capidava - Ovidiu) la sud .
Din punct de vedere seismic , comuna Casimcea si implicit amplasamentele
cercetate se încadrează în zona cu gradul VII de intensitate macroseismică - în
zona de hazard seismic descris de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a
terenului ag = 0,16g (acceleraţia terenului pentru proiectare), determinată pentru
intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR) corespunzător stării limită ultime.
Valoarea perioadei de control (colţ) a spectrului de răspuns este Tc = 0,7 s.
În vederea stabilirii stratificaţiei terenului de fundare şi a principalelor
caracteristici fizice ale formatiunilor din care acesta este alcatuit , pe
amplasamentele cercetate au fost executate semimecanic cu sonda de 8 5/8”, până
la adâncimi variabile cuprinse intre 12,00 - 14,00 m faţă de cotele actuale ale
terenului natural din zonele executarii acestora , un numar de 4 (patru) foraje
geotehnice . Forajele amplasate pe versantii dealurilor au fost executate de o parte
si de alta a unor profile longitudinale orientate de-a lungul pantei versantilor .
Din forajele executate au fost prelevate probe tulburate care sunt in curs de a
fi analizate in cadrul unui laborator geotehnic .
Datele de teren obţinute , au făcut posibilă întocmirea profilelor unitare ale
forajelor executate, anexate prezentului studiu preliminar şi din a căror analiză
reies următoarele :
în zonele tuturor forajelor executate , in suprafata si până la adâncimi
variabile cuprinse între 0,80 – 1,20 m , s-a intalnit un strat de pământ
vegetal negru in general uscat si indesat , precum si caratura de panta
prafoasa argiloasa cafenie bruna sau bruna , compacta si indesata in
totalitate.
in continuare s-au interceptat urmatoarele formatiuni :
- in zonele forajelor F13 , F14 , F15 si F16 (executate pe versantii
dealurilor , atat la baza acestora cat si in zonele mai inalte a lor – spre zonele de
platou) :
până la adâncimi ce variaza in intervalul 3,80 – 8,30 m , s-a interceptat un
orizont eolian prafos argilos loessoid , constituit din prafuri argiloase
galbene si galbene cafenii sau cafenii , pe alocuri cu zone calcaroase (lentile
subtiri si concretiuni sau noduli calcarosi , precum si calcar alterat) . Aceste
formatiuni sunt in general compacte , indesate si uscate – plastic vartoase .
Doar local , in cadrul lor apar zone putin umezite – plastic consistente , in
special inspre si in baza lor . In cadrul forajului F16 , orizontul prafos
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
argilos loessoid prezinta zone sau lentile mai argiloase , cafenii galbene , in
alternanta .
urmeaza pana la adancimi ce variaza in intervalul 11,20 – 13,40 m , un
orizont alcatuit dintr-o alternanta de prafuri argiloase galbene si galbene
cafenii , cafenii si cafenii roscate sau caramizii , pe alocuri cu intercalatii
subtiri sub forma de lentile argiloase prafoase . In zona zona forajului F14 ,
intre adancimile de 8,20 – 9,00 m s-a interceptat o lentila mai groasa de
argila prafoasa cafenie – brun roscata , cu fragmente mici de roci in masa ei
(cu aspect de caratura de panta) . Intreg acest orizont este in general
compact , indesat si uscat – plastic vartos , doar pe alocuri , local , putin
umezit – in special inspre si in baza – plastic consistent . Si in cadrul acestui
orizont isi fac aparirtia zone calcaroase (concretiuni , noduli , lentile subtiri
sau alteratii , uneori in exces) precum si pigmentatii manganoase negre .
In zonele forajelor F13 si F15 , fragmentele de roci alterate si local
sfaramicioase din baza lor , au dimensiuni mai mari .
In continuare , pana la adancimea executarii forajelor - 12,00 – 14,00 m , s-au
interceptat roci semistancoase , compacte si dure in general – roca vie , fisurate si
alterate in suprafata lor.
2.3 Particularităţile factorilor climatici din zonă şi impactul dat de
proiect
Teritoriul judeţului Tulcea aparţine sectorului cu climă continentală.
Regimul climatic se caracterizează în partea continentală prin veri fierbinţi cu
precipitaţii slabe şi ierni nu prea reci dar în care uneori apar viscole puternice dar
şi cu frecvente intervale de încălzire care întrerup continuitatea în timp a stratului
de zăpadă. Zona maritimă a judeţului este caracterizată prin veri a căror căldură
este atenuată de briza mării. Iernile se caracterizează prin temperaturi nu prea
coborâte dar marcate de vânturi puternice, reci, din direcţia mării.
Circulaţia generală a atmosferei se caracterizează, în semestrul cald, prin
predominarea curentilor lenti de aer temperat-oceanic din V, iar în semestrul rece,
prin masele de aer din NE cu caracteristici arctic-continental şi prin advecţia din
SV a aerului mediteranean, cald şi umed. Elementul principal al climei
precipitaţiile relativ reduse (sub 400 mm anual) cea ce determină o ariditate
accentuată a zonei. Ariditatea este accentuată şi de intensitatea radiaţiei solare care
aici atinge cele mai mari valori din ţară, respectiv 400÷500 Kj/cm2.
Variaţia medii lunareale temperaturii pe întreg anul pentru trei localităţi
semnificative din judeţ sunt redate în tabelele de mai jos :
Tabelul 2.1 Statia
meteo Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
Tulcea
0.8 3.1 5.3 11.3 17.1 21.6 24.5 22 18.2 13.3 7.7 1.1
Sulina 1.9 3.1 5.4 11.1 16.8 21.5 24.2 22.7 19.2 14.7 9.4 4.1
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Corugea
-0.4 1.6 4.3 10.6 16 20.8 23.6 21.7 17.7 12.3 7 0.8
Jurilovca 0.8 2.7 5.1 10.8 16.6 21.4 24.8 22.5 18.3 13.4 8.2 2.2
Temperaturile extreme, precum şi mediile anuale, au înregistrat următoarele
valori:
Tabel 2.2.
Statia
meteo
Media anuală
[°C]
Minima anuală [°C]
/ data
Maxima anuală [°C] /
data
Tulcea
11,3 -13,1 /01.01.2009 35,4 /24.07.2009
Sulina 12,2 -11,2 /09.01.2009 36,2 /17.07.2009
Corugea
12,8 -7,7 /09.01.2009 31,6 /18.07.2009
Jurilovca 12,2 -12,6 /04.01.2009 36,8 /24.07.2009
Pe locatia PUZ s-au facut masuratori cu stalpii meteorologici proprii, avand
urmatoarele rezultate pentru mediile temperaturii lunare:
Tabel 2.3.
2010 Media la 5m [°C] Minima la 5m [°C] Maxima la 5m [°C]
January -2.5 -20.6 13.0
February 0.9 -9.9 16.0
March 4.6 -6.5 20.1
April 10.9 4.4 21.4
May 16.7 7.9 29.8
June 21.0 11.4 33.9
July 24.0 14.2 33.1
August 26.3 13.0 37.2
September 18.5 9.3 29.9
October 9.6 -2.2 17.2
November 11.8 0.5 24.9
December 1.6 -8.9 14.3
Media
anuala 12.0
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Fig. 2.2. Grafic ale temperaturilor medii pe anul 2010 in zona Casimcea
Umiditatea aerului. Umiditatea relativă a aerului este strâns legată de
configuraţia şi varietatea reliefului. Astfel, la graniţa dinspre apă, Dunăre şi Mare a
judeţului în timpul iernii depăşeşte 50%, iar în timpul verii este cuprinsă între 15 şi
20%. În interiorul judeţului aceasta este mai redusă atingând 45% pe zonele
împădurite şi sub 45% pe zonele aride joase, pe timp de iarnă şi 10%, respectiv 5%
pe timp de vară.
Precipitaţiile atmosferice, sunt destul de scăzute pe tot teritoriul judeţului
atingând o medie anuală de 500mm în zonele muntoase şi împădurite şi de numai
400 în zonele joase şi aride. Frecvenţa precipitaţiilor este de asemenea foarte
scăzută, cu 70÷80 de zile cu precipitaţii până la 0,1mm, peste 5,0mm 10÷12 zile şi
peste10mm un număr de 25 de zile. Din tabela 2.3 distribuţia medie lunară a
precipitaţiilor pentru două zone de relief diferite, zona Tulcea cu relief jos şi zona
Mircea Vodă cu relief deluros.
Teblul 2.3
Loc Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct No
v
Dec An
Tulcea 32,
4
27,
6
27,
2
33,
4
38,
7
52,
2
46,
7
41,1 31,
9
38,
0
34,
2
35,
6
43
9
Babadag/
Baia
39,
5
24,
0
32,
7
32,
0
46,
9
63,
0
53,
5
47,6 36,
0
33,
1
24,
0
33,
7
46
5
Nebulozitatea se manifestă de asemenea diferit pe zone ale judeţului în
funcţie tot de relief. Astfel în zonele cu deschidere largă spre est zilele senine pot
ajunge până la 110÷120. În perioada de vară NEBULOZITATEA este redusă,
făcând ca durata de strălucire a soarelui sa depăşească uneori 10-12 ore pe zi.
-30.0
-20.0
-10.0
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
Average Temp
Min Temp
Max Temp
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Presiunea atmosferică şi vânturile. Valorile lunare şi anuale ale presiunii
atmosferice depăşesc 1000 mb, acestea atingând şi 1020 mb în timpul iernii
datorită invaziei de aer continental.
VÂNTURILE predominante bat dinspre N şi NE şi mai rar dinspre NV
dinspre zona continentala.
In perioada de primăvara aprilie-iunie, vânturile din sud şi sud-vest au cea
mai mare frecventa. In februarie şi octombrie domină vânturile din nord, iar în
martie cele din nord-est.
Cu toate acestea, vânturile din sectorul nordic N, NE, NV reprezintă 40,3%
din totalul anual, comparativ cu 33,8 % din sector sudic. Pe aceste direcţii se
înregistrează si cele mai mari viteze medii anuale - 7,4 m/s pentru nord, 6,7 m/s
pentru NE şi 4,7 m/s pentru NV. Modificarea sezonieră a parametrilor regimului
eolian este ilustrata prin repartiţia pe direcţii a vântului in lunile caracteristice
fiecărui anotimp.
Astfel, frecventele cele mai mari le au vânturile din nord în februarie -
22,2%, cele din sud şi SE - câte 19,4% - in mai şi cele din vest- in august şi
noiembrie -15,9 % şi respectiv 4,4%.
Vânturile din nord-est au cea mai mare viteză medie în noiembrie iar cele
din nord în cele trei luni de iarnă. În decursul unui an viteza medie a vânturilor şi
durata perioadelor de calm au o evoluţie ciclică.
Viteza medie lunară multianuală are un maxim în februarie 6,75 m/s şi un
minim în iulie 3,3 m/s.
În august se înregistrează cele mai multe situaţii de calm 15,8% din total iar
in februarie şi decembrie cele mei puţine 8,4%, adică aproximativ 56 şi respectiv
62 ore.
Numărul furtunilor cu durata mai mare de 12 ore anual variază intre 16
(1990) şi 37 (1983), cu o medie anuală de 29. În marea majoritate - 75,1%
furtunile înregistrate in zona centrală a litoralului romanesc sunt datorate
vânturilor din sector nordic N şi NE, cele din E şi SE având o frecventa de numai
5,0%. Pe aceleaşi direcţii se înregistrează si cele mai mari durate medii. 33 ore -
din NE, 31 ore - din N, precum şi durata maximă -138 ore cu V>10 m/s - in
perioada 16-22 februarie 1979.
Implementarea planului propus nu necesita preluare de apa pe durata
executiei lucrarilor. Nu necesita consum de gaze natural, iar consumul de energie
electrica necesar pentru pornirea generatoarelor este asigurată prin LES de medie
tensiune din SEN.
Resurse naturale utilizate pentru implementarea planului propus sunt
reprezentate de materiile prime necesare la execuţia drumurilor de acces, a
fundaţiilor agregatelor – nisip, piatră spartă, asfalt, balast. Cantitatea acestora va fi
estimată în proiectul tehnic de executie.
În perioada de functionare a CEE nu se utilizează materii prime naturale.
Resursa naturala regenerabilă valorificată va fi energia eoliană, zona fiind
considerată în urma studiilor de specialitate, fezabilă pentru îndeplinirea
obiectivelor propuse prin acest plan.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Viteza medie, aşa cum rezultă şi din graficul următor, este de 6,0 m/s astfel
sunt asigurate condiţiile optime pentru valorificarea energiei eoliene.
2010 Medie 50m [m/s] Max 50m
(10min)[m/s]
Min 50m (rafala 2s)
[m/s]
Ianuarie 6.3 16.7 19.4
Februarie 7.3 21.1 22.5
Martie 6.9 19.7 22.8
Aprilie 5.9 17.1 22.0
Mai 5.0 14.2 19.4
Iunie 5.3 14.3 18.2
Iulie 5.1 24.7 29.3
August 5.4 15.9 19.0
Septembrie 6.1 16.3 20.4
Octombrie 6.6 15.8 20.1
Noiembrie 5.8 16.4 21.3
Decembrie 5.9 19.5 22.8
Media
anuala 6.0
Fig. 5 Viteza medie a vantului
Impactul dat de plan asupra factorilor climatici este relativ redus, dar se
poate menţiona că îmbunătăţirea circulaţiei aerului, creşterea suprafeţei umbrite va
aduce o reducere a temperaturii medii în zonă şi de asemenea la o creştere a
valorii medii a precipitaţiilor.
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
7.0
8.0
9.0
10.0
Viteza vantului la inaltimea de 50m
viteza vantului 50m
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
2.4 Hidrografia zonei
Judeţul Tulcea, este judeţul aşezat intre Dunăre si Marea Neagra brăzdat de
multe cursuri de apă si locul de amplasament a multor Complexe lagunare. La
nivelul judeţului apele subterane sunt reprezentate prin ape freatice situate la
adâncimi mici uşor de exploatat si ape freatice de adâncime greu sau imposibil de
exploatat. Apele de suprafaţa sunt reprezentate de ape curgătoare, care in afara de
Dunăre, mai întâlnim pâraie cu caracter permanent si mai multe cu caracter
intermitent, de asemenea prin lacuri si lagune.
Fig.2.4. Reteaua hidrografica a Dobrogei; cercul rosu – pozitia
amplasamentului studiat
Apele subterane
In spatiul hidrografic Dobrogea-Litoral au fost identificate, delimitate si
descrise un numar de 10 corpuri de ape subterane.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a facut numai pentru zonele în
care exista acvifere semnificative ca importanta pentru alimentari cu apa si anume
debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. În restul arealului, chiar daca exista
conditii locale de acumulare a apelor în
subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apa, conform prevederilor
Directivei Cadru 60/2000 /EC.
In cadrul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea – Litoral au fost
identificate 10 corpuri de apa subterana dintre care 4 corpuri de apa pentru
acviferele cu nivel liber si 6 corpuri de apa pentru acviferele cu nivel sub
presiune, si anume:
- 4 corpuri de apa pentru acviferele cu nivel liber:
RODL 05 - Dobrogea Centrala - Cuaternar
RODL 07 - Lunca Dunarii (Harsova-Braila) - Cuaternar (Balta Brailei)
RODL 09 - Dobrogea de Nord - Cuaternar
RODL 10 - Dobrogea de Sud – Cuaternar
- 6 corpuri de apa pentru acviferele cu nivel sub presiune:
RODL 01 - Tulcea - Triasic (Dobrogea de Nord)
RODL 02 - Babadag - Kretacic (Dobrogea de Nord)
RODL 03 - Harsova - Ghindaresti - Jurasic 2 (Dobrogea Centrala )
RODL 04 - Cobadin - Mangalia - Eocen-Sarmatian (Dobrogea de Sud)
RODL 06 - Platforma Valaha - Barremian - Jurasic (Dobrogea de Sud)
RODL 08 - Casimcea - Jurasic 2 (Dobrogea Centrala )
Dupa cum se observa in descrierea de mai sus precum si din forajele facute
pentru studiile geologice, care nu au atins panza freatica, zona Sacele nu se
regaseste in arealul corpurilor de apa subterana importante.
Apele subterane se găsesc în depozitele de la baza loessului pentru cele de
adâncime mica şi în placa sarmatică pentru cele de mare adâncime, rezervele de
apa, dupa cum am descris, sunt limitate deoarece depozitele de loess, care acoperă
structurile geologice mai vechi, sunt slab permeabile pentru apele de infiltraţie.
Ape de suprafaţa – In sudul amplasamentului se afla valea paraului Ramnic
la o distanta de 400 m fata de cea mai apropiata turbina, CA_I-18. La distanţă de
2240 m, in partea de est se afla raul Casimcea care traverseaza comuna Casimcea
si cei cativa afluenti. Deasemena, in zona sunt mai multe canale de irigatii
dezafectate, din fostele sisteme de irigatii care au fost lasate in paragina si care
incet incet s-au distrus.
In anul 2010 a fost caracterizata starea globala a corpurilor de apa naturale
aferente Fluviului Dunarea si Spatiului Hidrografic Dobrogea pe baza sistemelor
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
de clasificare si evaluare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa, asa cum
reiese din raportul de calitate al APM Constanta si Administratia Bazinala –
Dobrogea Litoral.
In continuare sunt prezentati indicii de calitate ai raului Casimcea conform
datelor preluate din Raportul anual al APM Constanta.
Raul Casimcea face parte din bazinul Hidrografic – Litoral si a fost
monitorizat pe toata lungimea lui de 69 km.
Tabel. 2.4. Evaluarea starii ecologice a apelor de suprafata din zona de
studiu
Curs apa Corp de
apa
Bazin
Hidrografic
Evaluarea starii ecologice
Elemente
biologice
Elemente
fizic-
chimice
generale
Poluanti
specifici
Stare
finala
Raul
Casimcea
Casimcea
3
B.H.
LITORAL
Buna Moderata Buna Moderata
Casimcea
1
B.H.
LITORAL
Moderata Moderata Buna moderata
Tabel 2.5. Calitatea corpurilor de apa de suprafata din zona de studiu dupa
elementele biologice
Curs apa Corp de apa Evaluarea starii ecologice – elementele biologice
Fitoplancton Fitobentos Macro
nevertebrate
Stare finala
Raul
Casimcea
Casimcea 3 Nici o citire Buna Buna Buna
Casimcea 1 Nici o citire Buna Moderata Moderata
Tabel 2.6. Calitatea corpurilor de apa de suprafata din zona de studiu în
raport cu chimismul apei
Curs apa Corp de apa Evaluarea starii ecologice
Functie de
factorii fizico-
chimici
Functie de
poluantii specifici
Stare finala
Raul
Casimcea 1
Casimcea 3 Moderata Buna Moderata
Casimcea 1 Moderata Buna Moderata
2.5. Solul şi resurse naturale
Solurile din judetul Tulcea prezinta o mare diversitate de conditii genetice si
de mediu. În general, în conditii naturale fertilitatea si potentialul de productie al
acestor soluri permit diversificarea structurii culturilor. În ultima perioada, datorita
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
atât modificarilor climatice cât si factorului uman starea fertilitatii solurilor a
scazut, crescând suprafetele cu terenuri degradate. Din punct de vedere genetic
majoritatea solurilor au ca material parental loessul care contribuie la degradarea
mai rapida a solurilor.
Tabel 2.7. Tipurile de sol caracteristice judetului Tulcea (sursa APM
Tulcea):
Tipuri de sol Suprafata (ha) Procentual (%)
Protisoluri 36468.0 10
Cernisoluri 291744.8 80
Hidrisoluri 7293.6 2
Salsodisoluri 7293.6 2
Antrisoluri 18234.0 5
Alte tipuri 3647.0 1
- clasa protisoluri este reprezentatade urmatoarele tipuri de sol:
- litosol , regosol , aluviosol , psamosol, regosol;
- clasa cernisoluri este reprezentatade urmatoarele tipuri de sol:
- cernoziom , kastanoziom , rendzina
- clasa hidrisoluri este reprezentatade urmatoarele tipuri de sol:
- gleisoluri;
- clasa salsodisoluri este reprezentatade urmatoarele tipuri de sol:
- solonet; solonceac;
- clasa antrisoluri este reprezentatade urmatoarele tipuri de sol:
- erodosol; antrosol.
Diversitatea condiţiilor naturale şi antropice determină o variabilitate
ridicată a pretabilităţii solurilor pentru agricultură. Calitatea terenurilor agricole
cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare al celorlalţi factori de
mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în
5 clase de calitate , diferenţiate după nota de bonitare (clasa I; 81-100 puncte, clasa
V-a; 1-20 puncte). Clasele de calitate stabilesc pretabilitatea acestora pentru
folosinţe agricole.
Tabel 2.8. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Tulcea
(Sursa: APM Tulcea)
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Se remarcă faptul că nici o suprafaţă agricolă nu întruneşte condiţiile
necesare pentru a se încadra în clasa I de calitate, ponderea deţinând-o terenurile
din clasa III-a de calitate. În categoria terenurilor arabile care deţin o pondere de
78,83% din totalul agricol, majoritatea se încadrează în clasele de calitate III – IV,
la păşuni şi fâneţe majoritatea o deţine terenurile din clasele IV- V, iar terenurile
ocupate cu vii şi livezi sunt corespunzătoare claselor III – IV.
Zona de amplasament a Parcului Eolian este caracterizată de solul de tip
cernoziom levigat şi intr-o mai mare măsură solul de tip cernoziom straturile de
loess galben. În unele zone ale amplasamentului stratul de cernoziom lipseşte, iar
la suprafată apare stratul de loess sau stratul de stânci.
Cele mai importante resurse naturale ale judeţului sunt rocile comune
utilizate in construcţii. Principalele exploatări de materiale pentru construcţii sunt:
calcare şi diabaze la Tulcea, Mahmudia şi Zebil;
granite şi porfire la Turcoaia, Ceamurlia de jos şi Măcin;
gresii cuarţoase la Baia;
dolomite la Valea Nucarilor şa.
În afara materialelor de construcţii în judeţ mai sunt zăcăminte metalifere
neferoase la Iulia, neferoase la Altântepe şi baritină la Somova. Zona de
construcţie a Parcului este situată departe de aceste exploatări.
2.6. Calitatea aerului
Aerul constituie unul dintre factorii esenţiali ai vieţii pe pămant, iar
modificarea compoziţiei sale variază in funcţie de natura activităţilor antropice şi a
surselor de poluare naturală şi industrială cu efecte negative asupra stării de
sănătate a populaţiei. Poluanţii atmosferici, după natura lor, pot fi clasificaţi in
suspensii sau aerosoli, gaze şi vapori toxici.
Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui
component al mediului, ca urmare a prezentei unor compusi alogeni care
determina o serie de reactii chimice în atmosfera, conducând la modificarea pH-
ului aerului, precipitatiilor si solului.
Procesul de formare a depunerilor acide sau bazice începe prin antrenarea a
trei poluanti în atmosfera (SO2, NOx, NH3) care, în contact cu lumina solara si
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
vaporii de apa formeaza compusi acizi sau bazici (NH3). În timpul precipitatiilor,
compusii acizi se depun pe sol sau în apa. Alteori gazele pot antrena praf sau alte
particule care ajung pe sol în forma uscata sau în apa de suprafata si chiar în cea
subterana. Depunerile acide afecteaza apa de suprafa, freatica si solul, prejudicii
importante suferind lacurile si fauna piscicola, padurile, agricultura si animalele.
In anii anteriori, in judetul Tulcea, conform inventarului emisiilor, au fost
emise substante acidifiante, astfel:
Tabel 2.10.
Emisie de poluant in
atmosfera
2009(t/an) 2010 (t/an)
SO2 – dioxid de sulf 346.96 13.7419
NOx – oxizi de azot 1200 1132.1868
NH3 – amoniac 17.28 218.541
Industria este una din principalele surse de poluare a mediului înconjurator
prin amploarea procesului tehnologic, cantitatea mare de poluanti solizi si lichizi
degajati.
Pentru reducerea gazelor cu efect de sera, industria va trebui sa devina mult
mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie, trecând de la utilizarea
combustibililor fosili bogati în carbon (carbune), la combustibili saraci în carbon
(gaze naturale); se impune, printre altele sa se promoveze folosirea unor surse de
energii alternative (solara, eoliana).
In ceea ce priveste calitatea aerului in judetul Tulcea, influenta factorilor
antropici asupra calitatii atmosferei in zona municipiului este generata de
activitatea industriala si de traficul auto. In restul judetului, sursele de poluare sunt
punctiforme si dispersate, influenta lor asupra calitatii atmosferei fiind redusa.
In zona studiata, calitatea aerului este influentata de traficul auto, de
activitatile desfasurate de catre utilajele agricole si de fenomenele naturale datorate
climei secetoase, vanturilor de intensitate medie si mare, fenomenului de eroziune
avansata si solului de tip loess.
Pe perioada lucrarilor agricole se intensifica generarea de pulberi
sedimentabile si pulberi respirabile precum si a poluantilor caracteristici arderii
combustibililor, in restul anului calitatea aerului este influentata de pulberile
generate de eroziunea naturala, avand in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura
totodata si o buna disperise pentru orice tip de poluare.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
2.7. Asezari umane si alte obiective de interes public si patrimonial cultural
Situata in sudul judetului Tulcea, comuna Casimcea este compusa din sase
localitati: Casimcea, care este si resedinta comunei, Razboieni, Corugea, Haidar,
Rahman, Cismeaua Noua.
Comuna Casimcea este situata la limita sudica a judetului Tulcea pe DJ -222
E, la o distanta de 85 km de municipiul Tulcea, 45 km de orasul Harsova si 27 km
de Topolog.
Are urmatoarele vecinatati:
la nord teritoriul administrativ al comunei Topolog,
la vest si nord-vest teritoriul administrativ Daieni,
la sud si sud-vest teritoriul administrativ al judetului Constanta
la est teritoriul administrativ al comunelor Stejaru si Beidaud.
Parcul eolian este asezat in extravilanul comunei Sacele, intr-o zona lipsita de
constructii, cu folosinta actuala de teren arabil cu destinatia de teren arabil.
Date demografice ale comunei Casimcea
Conform estimărilor, la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă a comunei
Casimcea constituia 3007 persoane, 26.44% dintre acestea fiind sub 18 ani.
Densitatea populaţiei în limitele comunei este de 9.6 locuitori/km2.
La recensământul din anul 2002, populaţia comunei alcătuia 3385 locuitori,
50.75% bărbaţi şi 49.25% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 23.37% pe când
persoanele peste 59 de ani alcătuiau 18.26% din populaţia totală. În 2002
densitatea populaţiei la nivelul comunei era de 10.8 locuitori/km2.
Tabel 2.11.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Activităţi economice
In perioada post-revolutionara, mediul economic a cunoscut o serie de
schimbari bazate pe principii ale economiei de piata, cu impact major asupra
dezvoltarii zonale. Noile schimbari, bazate pe gandiri noi, au condus la efecte ce
au fost apreciate ca fiind nefavorabile de majoritatea populatiei, in special a celei
din mediul rural.
Economia post-revolutionara a cunoscut o curba descendenta avand in
vedere numeroasele schimbari care au avut loc la nivelul diferitelor sectoare de
activitate: de mentalitate, de management, tehnologic etc. Trecerea la capitalism a
reprezentat declinul economiei existente, la acel moment, la nivelul micilor
localitati din Romania.
Caracteristica economica predominanta pentru comuna Casimcea este
agricultura, majoritatea populatiei fiind implicata in acest sector (90%).
Un proiect de parc eolian implică un aport de forţă de muncă mai mult sau
mai puţin locală: constructori, operatori, personal de întreţinere etc. Cele mai
multe proiecte de acest tip se derulează în zone rurale, unde impactul produs de
suplimentarea numărului de locuitori se resimte mai pregnant decât în zonele
urbane.
Un proiect eolian implică o creştere temporară a necesarului de echipamente
şi utilaje pentru faza de construcţie. Această situaţie poate crea un impact asupra
comunităţii locale, mai ales în cele rurale unde disponibilitatea acestor utilaje este
limitată.
S-au făcut numeroase studii cu privire la impactul socio-economic al
proiectelor eoliene. Majoritatea concluzionează că impactul este preponderent
pozitiv şi se manifestă pe plan local şi regional. Locurile de muncă noi create în
fazele de proiectare, construcţie şi operare stimulează afacerile regionale şi asigură
un venit sigur la bugetul comunităţii, prin impozitele pe teren plătite de investitor.
Patrimoniul cultural
In zona amplasamentului nu sunt situate monumente ale naturii şi
monumente istorice, în prezent terenul este în extravilan şi are destinaţia de teren
agricol.
Pe teritoriul comunei Casimcea se află obiective cuprinse în lista
monumentelor istorice aprobată de ministrul culturii şi cultelor cu Ordinul
2.314/2004 :
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
• TL-I-s-B-05892 Aşezarea romană de la Rahman - "La Baba Caira", sat
Rahmanu; comuna CASIMCEA- La Baba Caira la 200 m NE de sat; 20 ha -
locuire civilă
• TL-I-s-B-05759 - Situl arheologic de la Casimcea - la S de DJ Casimcea -
Sarichioi. pe terasa de pe malul drept al pârâului Casimcea, la S de DJ
Casimcea - Sarichioi de Deal, la 2,5 km S de sat; 30ha - aşezare şi
necropolă;
• TL-I-s-B-05891 - Aşezarea romană de la Rahman; locuire civilă – 12,3 ha,
sat Rahman, com. CASIMCEA
• TL-I-s-B-05890 - Aşezarea Latene de la Rahman; locuire civilă – 6,5 ha, sat
Rahman, com. CASIMCEA
• 160010.01 - Situl arheologic de la Rahman. la jumătatea distanţei dintre
satele Rahman şi Haidar, în apropierea pârâului Topolog; Hallstatt, Epoca
romană, Epoca medievală, Eneolitic
• 160029.01 - Aşezarea Latene de la Războieni; ", sat Razboieni; comuna
CASIMCEA
• 159972.03 - Mormântul cu ocru de la Casimcea , descoperire funerară -
mormânt de inhumaţie; sat Casimcea, com. CASIMCEA
• TL-I-s-B-05758 - Villa rustica de la Casimcea-în Cotul Dulbenci la 300 m
N de pârâul Casimcea, locuire civilă – 0,5 ha
Toate cele şase obiective se află în terenuri situate în afara terenurilor
ocupate de planul CEE CA_III de pe teritoriul comunei Casimcea si ca urmare nu
sunt afectate în niciun fel de lucrările de execuţie sau de funcţionarea centralelor
eoliene.
2.7. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului din reţeaua de
centrale energetice eoliene şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia
neimplementării planului propus din punctul de vedere al
BIODIVERSITATII
ACESTE ASPECTE AU FOST DESCRISE PE LARG IN CADRUL
RAPORTULUI DE EVALUARE ADECVATA PUZ CEE CA_III. IN
CADRUL CAPITOLULUI 11 SUNT PREZENTATE CONCLUZIILE
REZULTATE IN URMA ELABORARII STUDIULUI DE EVALUARE
ADECVATA PENTRU PREZENTUL OBIECTIV.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Figura ... Imagini de pe amplasamentul studiat CEE CA III
Fig. Culturi agricole in zona Casimcea III
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
2.9. Starea mediului in cazul neimplementarii planului – Alternativa zero
Amplasamentul CEE CA III din extravilanul comunei Casimcea este
situat într-o zona cu caracter preponderent agricol.
Distanţa faţă de zona locuită a comunei Ramnicu de Sus este de 3300 m,
distanţă care reduce foarte mult efectul asupra mediului locuit.
Societăţile care gestionează activităţi din agricultură, sunt situate de
asemenea la distanţe mari de amplasamentul CEE.
Exploatarea intensă a terenurilor agricole prin monocultură, poate duce la un
moment dat la deşertificare, din cauza climei sarace în precipitaţii şi a
temperaturilor ridicate din timpul verii, iar păşunile din zonă s-ar degrada
semnificativ, atâta timp cât paşunatul se va face necontrolat, deoarece nu există un
management al siturilor Natura 2000 din zonă.
Factorii de mediu analizaţi în cazul în care planul nu ar fi implementat au
fost :
Calitatea apei
Amplasamentul CEE nu cuprinde corpuri de apă de suprafaţă, ci aceste într-o
măsură foarte mare apar temporar în perioada precipitaţiilor abundente. La distanţă
de 4,2 km se afla valea pârâului Ramnic, iar la 1,24 km se află râul Casimcea, însă
implementarea sau neimplementarea planului CEE Casimcea III nu va influenţa
calitatea apelor din zona respectivă.
Calitatea aerului
Arealul unde urmează a fi amplasat CEE Casimcea III este in majoritate
alcatuit din terenuri agricole, activitatea preponderenta fiind cea de cultivare a
terenurilor – agricultura si utilizarea utilajelor agricole şi nu sunt dezvoltate alte
activităţi.
În cazul neimplementării planului Casimcea III asupra calităţii aerului nu
vor intervenii modificări, sub aspect negativ.
Zgomotul şi vibraţiile
Planul CEE Casimcea III este în extravilan, centralele eoliene de la
marginea parcului fiind la distanţă de cca 3300 m de cele mai apropiate gospodării
din Ramnicu de Sus. Implementarea sau neimplementarea planului Casimcea III
nu influenţează caracteristicile fonice (acustice) ale zonelor respective.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Starea monumentelor naturale şi istorice
Pe teritoriul comunei Casimcea se află opt obiective cuprinse în lista
monumentelor istorice aprobată de ministrul culturii şi cultelor cu Ordinul
2.314/2004 , asa cum au fost ele prezentate de mai sus. Pe amplasamentele propuse pentru amplasarea centralelor eoliene şi pentru
amenajarea platformelor de lucru şi a drumului din lot nu există tumuli.
Amplasarea reţelei de centrale eoliene nu afectează valori de patrimoniu,
situri arheologice, istorice, etc.
Situaţia economică şi socială, starea de sănătăte
Amplasamentul analizat este situat în extravilanul comunei Casimcea, judeţul
Tulcea. Cea mai apropiată zona de locuinţe este la circa 3300 m – Ramnicu de Sus
din judetul Constanta.
Din punct de vedere economic, pe teritoriul administrativ al comunei
Casimcea activitatile specifice zonei sunt cele de cultivarea pamantului si cresterea
animalelor.
Contractele încheiate cu proprietarii terenurilor vor contribui la veniturile
acestora. Realizarea unei activităţi economice profitabile pe teritoriul localităţii va
contribui la creşterea veniturilor la bugetul local, precum şi la bugetul naţional. În
acest mod, proiectul va contribui la dezvoltarea economică şi socială în zonă.
Producţia de energie electrică va contribui la acoperirea cerinţelor
consumatorilor, prin intermediul operatorului regional al reţelei de distribuţie a
energiei electrice. Utilizarea energiei eoliene va sprijini eforturile la nivel global
de evitare a creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră şi de diminuare a acestora
într-o perspectivă mai lungă.
Realizarea proiectului va contribui la cunoaşterea particularităţilor de
funcţionare, a avantajelor parcului eolian şi a măsurilor de protecţie a mediului în
acest caz. În acest mod, va rezulta o contribuţie la acceptarea acestui tip de
proiecte şi la promovarea utilizării energiei eoliene pe scară mai largă, în zonele
unde poate fi valorificată. Este de aşteptat ca realizarea unor construcţii noi,
impunătoare prin mărime şi noutate, să aibă un impact psihologic şi social pozitiv
în zona respectivă.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Neimplementarea PUZ va genera un impact negativ asupra situaţiei
economice a locuitorilor zonei, în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă
temporare sau contribuţia la veniturilor Primăriei.
Industrie, agricultura, transport
Zona oferă conditii foarte bune pentru practicarea agriculturii. Principala
activitate economică a comunei este agricultura, sustinută de cele două ramuri:
cultura plantelor si cresterea animalelor. Alte activităti economice sunt comertul,
piscicultura si energia eoliana.
Calitatea solului şi habitatelor
Zona în care urmează să fie amplasat parcul eolian Casimcea III este situată
în nordul Podişului Casimcea (judeţul Tulcea), între localităţile Râmnicu de Sus,
Râmnicu de Jos, Casimcea, Călugăreni şi Nistoreşti. Intreaga zonă aparţine
regiunii biogeografice stepice.
Suprafaţa de teren pe care urmează să fie realizate amplasamentele este
ocupată de terenuri agricole (cca 70%), zone de pârloagă (cca 10%) şi pajişti
secundare ruderalizate (cca 20%).
Zona se învecinează cu o serie de situri protejate din Reţeaua Natura 2000 şi
alte rezervaţii naturale:
- ROSPA102 Stepa Casimcei
- ROSCI201 Podisul Nord Dobrogean
- ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia;
- ROSPA 0019 Cheile Dobrogei;
Trebuie menţionat că toate turbinele eoliene vor fi amplasate pe terenuri
agricole şi în zone de pârloagă din afara limitelor siturilor Natura 2000. Dacă se va
respecta interdicţia desfăşurării oricăror activităţi umane (construcţii de drumuri,
depozitare de deşeuri, etc) în zona siturilor protejate, învecinarea lotului de turbine
cu aceste situri nu are cum să dăuneze florei şi vegetaţiei specifice ce a stat la baza
includerii lor în programul Natura 2000.
Din documentaţia tehnică a echipamentelor Centralelor Eoliene rezultă că
suprafaţa ocupată de Turbina Eoliană este de aproximativ 400 m2, aceasta
incluzând atât inelul suprateran al turbinei cât şi fundaţia pe care se montează
acesta. Suprafaţa totală ocupată de cele 19 centrale eoliene este de 7600 m2.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
După construcţie spaţiul ocupat de fundaţie este acoperit cu pământ vegetal
şi redat zonei vegetale. Postul de transformare şi cutia de conexiuni electrice vor fi
montate în interiorul turnului turbinei. Restul suprafeţei de teren poate fi utilizată
ca teren agricol.
Căile de acces şi platformele de lucru ocupă o suprafaţă totală de 5,240 ha.
Fig. 2.4. Distribuţia suprafeţelor cu păşuni în perimetrul CEE CASIMCEA III
Notă: suprafată verde – păşuni; linie neagră – limita perimetrului CEE Casimcea
III
În concluzie, în cazul neimplementării planului CEE Casimcea III : Suprafata de teren afectata temporar = 3,676 ha
Suprafata de teren afectata definitiv = 7,010 ha
CEE Casimcea III se suprapune partial cu aria protejata din Reteaua Natura
2000, ROSPA0100 Stepa Casimcea şi anume, doar aprox 3 ha din limita estremă a
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
zonei de siguranta a planului analizat unde nu se desfăşoară activităţi de montaj
sau de exploatare a centralelor eoliene sau ale echipamentelor şi infrastructurilor
aferente acestora
Starea florei şi faunei
În ceea ce priveşte flora, în cazul neimplementării planului CEE CA_III,
flora spontană nu va fi afectată pe termen lung.
Dintre speciile de animale (exceptând păsările) neimplementarea planului
CEE CA_III ar putea reprezenta o situaţie mai puţin pozitivă decât este în prezent
numai pentru speciile de şopârle (în primul rând Podarcis taurica, şi în mai mică
măsură Lacerta agilis şi Lacerta trilineata), pentru care cu ocazia amenajării căilor
de acces ar fi create locuri de refugiu suplimentare faţă de cele existente în prezent
pe câteva sectoare scurte ale drumurilor existente şi acum.
Materialele folosite la consolidarea drumurilor nemodernizate din
perimetrul CEE CA_III şi la construirea fundaţiilor centralelor eoliene pot favoriza
(datorită extinderii reţelei de drumuri, fragmentării substratului şi creării unor noi
locuri de refugiu) creşterea populaţiilor de mamifere mici care constituie
principala sursă de hrană pentru mai multe specii de păsări răpitoare şi diferite
mamifere de talie medie şi mare (şacali, dihori, bursuci etc.) prezente în zona
Săcele.
Neimplementarea planului CEE CA_III ar influenţa pozitiv evoluţia
populaţiilor speciilor de păsări răpitoare care vânează în zonă folosind zborul
staţionar. Prezenţa turbinelor eoliene creşte riscul de coliziune pentru exemplarele
de vânturel roşu (Falco tinnunculus), vânturel de seară (Falco vespertinus),
şorecar comun (Buteo buteo), şorecar încălţat (Buteo lagopus) şi şorecar mare
(Buteo rufinus) care se hrănesc în zonă.
Creşterea prognozată a populaţiei de mamifere mici şi paseriforme, datorată
extinderii reţelei de drumuri, fragmentării substratului şi crearea unor locuri de
refugiu, reprezintă un factor pozitiv pentru aceste specii, dar poate creşte nivelul
de risc al zonei pentru populaţiile de păsări răpitoare care vor fi atrase de această
sursă de hrană. Gradul de risc la adresa răpitoarelor creşte în cazul montării şi
construirii de structuri adiacente turbinelor, ce ar putea servi drept „posturi de
pândă” pentru păsările răpitoare.
Neimplementarea planului CEE CA_III ar putea influenţa negativ evoluţia
populaţiilor speciilor de paseriforme cuibăritoare din perimetrul respectiv. Astfel
materialele folosite la consolidarea drumurilor nemodernizate din perimetrul
planului şi la construirea fundaţiilor centralelor eoliene pot favoriza (datorită
extinderii reţelei de drumuri, fragmentării substratului şi creării unor noi locuri de
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
refugiu) creşterea populaţiei cuibăritoare de fâsă de câmp (Anthus campestris),
ciocârlie de stol (Calandrella brachydactyla), ciocârlan (Galerida cristata), pietrar
sur (Oenanthe oenanthe) şi presură de grădină (Emberiza hortulana).
CONCLUZII :
In cazul neimplementării planului, aşa numita „alternativa zero”,
amplasamentul studiat îşi va păstra actuala folosinţă, fiind insuficient
exploatat (în conditiile în care nu sunt accesibile, atât financiar, cât şi tehnic,
retelele de irigaţii într-o zonă preponderent arida) şi în neconcordanţă cu
actuala intenţie în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a comunei Casimcea
şi cu cerinţele actuale de valorificare din punct de vedere economic a
resurselor din zonă, respectiv a potenţialului eolian al zonei. Considerăm că
atât în situaţia neimplementării planului cât şi în situatia implementării
acestuia, ariile protejate şi siturile arheologice din vecinatatea parcului eolian
işi vor mentine actuala stare de conservare.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
CAPITOLUL III
CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE
ZONEI CE POT FI AFECTATE
SEMNIFICATIV
Conform prevederilor H.G. nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva
2001/42/CE, printre factorii/aspectele de mediu care trebuie avute in vedere in
cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe, se numara si:
• biodiversitatea;
• populatia;
• sanatatea umana;
• fauna;
• flora;
• solul/utilizarea terenului;
• apa;
• aerul;
• factorii climatici;
• patrimoniul cultural;
• patrimoniul arhitectonic si arheologic;
• valorile materiale
• peisajul.
Pe baza analizei starii actuale a mediului au fost identificate urmatoarele
aspecte caracteristice ale mediului care pot fi afectate de implementarea planului
„Parc eolian Casimcea – III si amenajare drumuri existente”
3.1 Solul si subsolul
Folosinta actuala a terenurilor, asa cum sunt ele evidentiate in Certificatul
de Urbanism 5532 din 10.12.2009, este de terenuri agricole, astfel dupa
implementarea planului doar o mica parte din terenuri (conform POT) isi vor
modifica categoria de folosinta.
Structura solului pe care se montează Turbinele eoliene a fost prezentată
anterior in capitolul II al prezentului Raport de mediu, şi de asemenea în anexă pe
baza fişelor de foraj. Dupa implementarea planului, va fi modificata structura si
componenta solului datorita constructiei drumurilor, traseelor de cabluri si a
fundatiilor turbinelor.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Fig. 3.1. Aspect din constructia fundatiei
Fundatia va fi acoperita cu pamant si va fi redata circuitului agricol, pe
perioada functionarii CEE.
3.2 Apele de suprafata si cele subterane
Amplasamentul CEE nu cuprinde corpuri de apă de suprafaţă, ci aceste într-
o măsură foarte mare apar temporar în perioada precipitaţiilor abundente. Astfel la
aproximativ 1062 m în Vest se află pârâul Casimcea, iar la 533 m în Nord se află
pârâul Valea cu Piatră.
Intreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului
(obiectivului) propus implica utilizarea unui parc divers de utilaje, organizarea de
santier, depozite temporare de materiale, precum si o concentrare de efective
umane.
Toate aceste activităţi constituie surse de poluare pentru apa, aer si sol.
Vecinatatea organizarii de santier poate uneori genera surse punctiforme de
poluare a apelor de suprafata, dar fara o modificare importanta a caracterisdticilor
fizice si chimice ale apelor de suprafata sau subterane.
3.3 Aerul atmosferic
Zona in care se va amplasa CEE Casimcea III este situata intr-o zona
preponderent agricola, impactul existent se datoreaza activitatilor din domeniul
agriculturii si utilizarea utilajelor agricole pe terenurile agricole.
Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile. Sursele fixe sunt
acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie localizată în spaţiu, cum ar fi
dispozitivele de combustie industriale sau menajere. Sursele mobile sunt legate de
mijloacele de transport.
Emisii de poluanti in aer se vor produce doar pe o perioada restransa de
timp, mai exact pe perioada construirii CEE, datorate unor emisii de praf si gaze
de esapament emise de traficul greu de pe drumurile de exploatare. In etapa de
functionare a CEE nu vor exista emisii de poluanti în aer, datorită realizării unor
astfel de proiecte, nu se produc dispersii si nici modificări ale calitătii aerului.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
3.4. Populatia si mediu socio-economic, inclusiv valorile materiale ale comunei
Casimcea
În acest moment se poate observa un nivel semnificativ de sărăcie, o lipsă a
capacităţii financiare de a începe afaceri. O dată cu implementarea planului, forţa
de muncă va înregistra o creştere a angajaţilor din rândul localnicilor în etapele de
construcţie-montaj a CEE.
Resursele materiale ale zonei constau în primul rând în producţia agricolă.
Implementarea planului va aduce la bugetul comunei Casimcea, de unde s-au
concesionat suprafeţe de teren taxele şi impozitele plătite de titularul planului
pentru activitatea de autorizare şi construcţie a CEE, taxele şi impozitele plătite cu
salariile angajaţilor.
Infrastructura edilitara şi de mediu slab este dezvoltată sau chiar absentă,
astfel o dată cu refacerea drumurilor de acces în zona de interes şi a drumurilor de
exploatare se va îmbunătăţi infrastructura din amplasamentul studiat.
3.5. Biodiveristatea
Reţeaua ecologică de arii speciale de conservare are drept scop menţinerea
sau restaurarea stării de conservare favorabilă a anumitor specii şi tipuri de
habitate naturale în arealul lor.
Directivele UE şi convenţiile internaţionale care au fost transpuse în
legislaţia Naţională sunt:
Directiva “Păsări” - 79/409/EEC privind conservarea păsărilor
sălbatice. Prin această Directivă se urmăreşte protejarea a 181 specii de păsări
vulnerabile in special păsări migratoare;
Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică (Special Protecţion Areas
- SPA)
Obligaţiile României în baza celor două Directive o reprezinta transpunerea
Directivei „Păsări” (79/409/CEE) in legislaţia naţională prin:
Propunerea unei liste de specii şi înaintarea acesteia către
Comisia Europeana;
Desemnarea prin legislaţia naţională a Ariilor de Protecţie
Specială Avifaunistică;
Înaintarea unei listei de Arii de Protecţie Specială (APSA)
către Comisia Europeană;
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Protecţia şi managementul tuturor Ariilor de Protecţie
Specială, inclusiv evaluarea de impact a programelor şi planurilor cu
impact semnificativ .
Permanent se va avea în vedere de APM şi ARPM următoarele:
- Asigurarea unui sistem de protecţie a siturilor şi pregătirea planurilor
de management relevante şi a planurilor pentru evitarea poluării sau deteriorării
ariilor naturale protejate;
- Instruirea şi conştientizarea publicului.
Directiva “Habitate” - 92/43/EEC referitoare la conservarea
habitatelor;
Situri de Interes Comunitar propuse prin listele nationale printr-un
proces de selectie la nivel european devin Arii Speciale de Conservare.
Obligaţiile României ţinând cont de cele două Directive sunt:
- Transpunerea Directivei Consiliului 92/43/CEE privind conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice in legislaţia naţională – transpusa
integral prin Legea nr. 462/2001;
- Propunerea unei liste de specii si tipuri de habitate şi înaintarea
acesteia către Comisia Europeana ;
- Propunerea unei liste de Situri de Importanţă Comunitara (SIC),
completarea şi înaintarea acesteia către Comisia Europeana;
- Aplicarea prevederilor Art.6.2, 6.3 si 6.4 ale Directivei, respectiv
evaluarea de impact a programelor si planurilor cu impact semnificativ ;
Conventia de la Berna, 1979 - Convenţia privind conservarea vietii
salbatice si a habitatelor naturale din Europa.
Situaţia actuală in România este următoarea:
- 5 regiuni Biogeografice:
- Alpină;
- Continentală;
- Panonică;
- Marea Neagră;
- Stepă;
- 47 % ecosisteme naturale şi seminaturale.
Tipuri de habitate identificate în România (Listate in Anexa II a
Legii462/2001) sunt:
- 198 +20 Tipuri de habitate europene;
- 94 +2 tipuri de habitate in Romania;
- 65 habitate prioritare din care 23 tipuri de habitate in Romania.
Flora, vegetaţia şi habitatele
Perimetrul CEE Casimcea III pe care s-a efectuat studiul de biodiversitate
are o suprafaţă totală de 1400 ha, din care o suprafaţă de 47.95 ha este ocupată de
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
habitate naturale şi seminaturale, în restul perimetrului fiind culturi agricole
dominate de culturi de păioase si rapită.
Fiind vorba de agroecosisteme nu putem vorbi de fitodiversitate în
adevăratul sens al cuvântului. Plantele spontane sunt puţine, cantonate fie la
marginea loturilor, fie între acestea. Sunt în general buruieni de culturi agricole,
fără valoare conservativă, în amestec cu puţine plante stepice migrate dinspre
pajiştile apropiate.
Intre culturi şi pe marginea drumurilor de pamant se dezvoltă buruienişuri
formate dintr-un amestec de specii ruderale şi segetale, fără valoare conservativă,
pe care o vom descrie în cele ce urmează.
Pe marginea culturilor agricole au fost observate buruienişuri formate
preponderent din următoarele specii: Cannabis ruderalis (cânepa) - formează de
regulă o bordură între drumul de acces şi culturile agricole, în special cele de
orzoaică şi de grâu, Xanthium italicum – specie invazivă de origine nord-
americană comună la margini de drumuri şi culturi, Tribulus terrestris (colţii
babei) – formează pâlcuri întinse la marginea lanurilor de păioase, Amaranthus
retroflexus (ştirul) care se dezvoltă abundent mai ales la marginea culturilor de
rapiţă, Conyza canadensis – plantă invazivă prezentă la marginea culturilor şi a
drumului de pământ, Brassica nigra (muştar negru)-exemplare sălbăticite, Sinapis
arvensis (muştar sălbatic), Setaria viridis (mohor) – buruiană comună în culturi
agricole, Reseda lutea – plantă ruderală comună la margini de drumuri, Avena
sativa (ovăz) – plantă infiltrată din culturi învecinate.
Alte plante ruderale sau segetale observate la marginea culturilor, dar în
număr mai mic de indivizi, sunt: Sorghum halepense (costrei), Bromus
squarrosus, Chenopodium album (spanac sălbatic), Rapistrum perenne, Lepidium
perfoliatum, Matricaria inodora (muşeţel prost), Consolida regalis (nemţişor),
Lathyrus tuberosus (oreşniţă), Cichorium intybus (cicoarea), Heliotropium
europaeum (vanilie sălbatică), Stachys annua (jaleş), Sisymbrium orientale,
Capsella bursa pastoris (traista ciobanului), Calepina iregularis, Descurainia
sophia (voinicica), Erodium cicutarium (pliscul cocorului)- exemplare fructificate,
Solanum nigrum (zârna), Anagalis arvensis ssp. coerulea (scânteiţă), Galium
humifusum, Melilotus officinalis (sulfina galbenă), Bassia scoparia (mături),
Melilotus albus (sulfina albă), Stellaria media (rocoina), Rubus caesius (mur),
Cuscuta sp. (torţel) – specie parazită. Specii precum Medicago sativa (lucerna) se
infiltrează din culturile învecinate.
Acestor specii de plante li se adaugă altele rezistente la praf şi la călcare,
situate pe drumurile de acces sau în imediata vecinătate: Polygonum aviculare
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
(troscot), Sclerochloa dura, Portulaca oleracea (iarba grasă), Hordeum murinum
(orzul şoarecelui), Matricaria discoidea, Convolvulus arvensis (volbura).
Pe marginea drumurilor de acces au fost observate fitocenoze cu Agropyron
repens (pir târâtor), Lolium perenne (iarba de gazon), Cynodon dactylon (pir
digitat), Bromus tectorum (obsiga), Arrhenatherum elatius (ovăscior).
Dintre speciile stepice care se dezvoltă în mod obişnuit în pajişti dar pot
migra şi în culturile învecinate, au fost remarcate la marginea culturilor: Myosotis
arvensis (nu-mă-uita), Daucus carota (morcovul sălbatic), Torilis arvensis, Crepis
foetida, Achillea setacea (coada şoricelului), Tragopogon dubius, Artemisia
absinthium (pelin), Centaurea diffusa, Bromus tectorum (obsiga), Plantago
lanceolata (pătlagina) şi Xeranthemum annuum (imortele). Aceste plante sunt
prezente în mod obişnuit în pajişti naturale, dar şi în locuri ruderale sau la margini
de culturi agricole unde se infiltrează uşor din pajiştile învecinate. Nici una dintre
ele nu prezintă valoare conservativă, fiind plante comune în zona stepei şi a
silvostepei.
Specii precum Carthamus lanatus, Centaurea solstitialis, Carduus
acanthoides (scai), Carduus nutans (ciulinul bărăganului), Cirsium arvensae
(pălămida), Onopordon acanthium (scai măgăresc) formează adevărate hăţişuri la
marginea drumurilor de acces în timpul sezonului estival, când ajung la maturitate.
Pe micile suprafeţe cu vegetaţie stepică dintre culturi sau în pârloage
(terenuri în prezent necultivate) se remarcă un amestec de specii stepice şi plante
ruderale, caracteristic pajiştilor secundare. Dominante în aceste tipuri de pajişti
sunt speciile: Xeranthemum anuum (imortele), Artemisia austriaca (peliniţa),
Bromus squarrosus (obsigă), Daucus carota ssp. carota (morcov sălbatic),
Centaurea diffusa, Euphorbia segueriana (alior),. Alte specii de plante observate
în componenţa acestor pajişti sunt: Artemisia absinthium (pelin), Crepis foetida,
Medicago lupulina (lucerna galbenă), Trifolium repens (trifoi alb târâtor), Achillea
collina (coada şoricelului), Verbascum phlomoides (lumânărică), Cichorium
intybus (cicoare), Bromus tectorum, Bromus sterilis, Torilis arvensis, Tribulus
terrestris (colţii babei), Consolida regalis (nemţişor), Echium italicum, Echium
vulgarae (limba şarpelui), Sisymbrium arvensis, Galium humifusum, Euphorbia
niceensis (laptele câinelui), Lactuca serriola (planta busolă), Anagalis arvensis
(scânteiţa), Ballota nigra, Papaver dubium (mac de câmp), Sisymbrium orientale,
Plantago lanceolata (pătlagină cu frunze înguste). Aceste plante sunt prezente în
mod obişnuit în pajişti naturale, dar şi în locuri ruderale sau la margini de culturi
agricole unde se infiltrează uşor din pajiştile învecinate.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Fauna
Populaţii ale unor specii de nevertebrate caracteristice stepei dobrogene sunt
prezente constant doar în zona Gura Dobrogei şi în anumiţi ani pe suprafeţele
necultivate dintre loturile agricole. În aceste zone nu este localizat amplasamentul
vreunei centrale eoliene şi nici traseele cablurilor subterane sau ale căilor de acces
ce urmează a fi consolidate.
Dintre speciile de amfibieni, numai exemplare ale speciilor Bufo viridis
(broasca râioasă verde) şi Pelobates syriacus (broasca săpătoare verde) pot fi
prezente în perimetrul CEE Casimcea III.
In ceea ce priveste reptilele, in zonă, cele mai comune din cadrul acestui
grup sunt şopârlele. Din cadrul acestui grup au fost observate doar exemplare de
Podarcis taurica (şopârla de stepă), specie extrem de toleranta la impactul
antropic, prezenta si in localitatile din zona rurală, dar şi in orase. Habitatele
puternic antropizate si lipsa unor zone cu arbusti face imposibilă prezenţa altor
specii de reptile, prezente în alte zone ale Dobrogei centrale. In zonele umede din
apropierea pârâului Râmnic apar condiţii propice pentru alte două specii –
ofidienii Natrix natrix (şarpele de casă) şi Natrix tesselata. Din cadrul aceluiaşi
grup, în zonă este posibilă prezenţa lui Dolicophis caspius (Coluber jugularius –
şarpele rău), specie eluzivă răspândită destul de larg şi care apare de asemenea în
apropierea sau chiar în localităţi.
În ceea ce priveşte avifauna, în perimetrul reţelei eoliene Casimcea III au
fost observate, în decursul unui an (2009-2010), un număr de 113 specii de păsări.
Materialele folosite la consolidarea drumurilor nemodernizate din
perimetrul CEE şi la construirea fundaţiilor centralelor eoliene pot favoriza
(datorită extinderii reţelei de drumuri, fragmentării substratului şi creării unor
locuri de refugiu) creşterea populaţiei cuibăritoare de Fâsă de câmp Anthus
campestris, Ciocârlie de stol Calandrella brachydactyla, Ciocârlan Galerida
cristata, Pietrar sur Oenanthe oenanthe şi Presura de grădină Emberiza hortulana.
Creşterea prognozată a populaţiei de mamifere mici şi paseriforme, datorate
extinderii reţelei de drumuri, fragmentării substratului şi creării unor locuri de
refugiu, reprezintă un factor pozitiv din punct de vedere conservativ dar poate
creşte nivelul de risc al zonei prin atragerea de păsări răpitoare care se hrănesc cu
aceste specii. Astfel ar trebui evitate pe cât posibil plantarea, montarea şi
construirea de structuri adiacente turbinelor, ce ar putea servi drept „posturi de
pândă” pentru păsările răpitoare.
Astfel cel mai mare risc de coliziune îl prezintă speciile de păsări răpitoare
care vânează în zonă folosind zborul staţionar precum: vânturelul roşu (Falco
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), şorecarul comun (Buteo
buteo), şorecarul încălţat (Buteo lagopus) şi şorecarul mare (Buteo rufinus).
Populaţiile de gâşte sălbatice care iernează în zonă, evitând apropierea de
CEE ar fi nevoite să parcurgă distanţe mai mari în căutarea unor câmpuri
favorabile pentru hrănire. Acest fenomen apare în cazul în care creşte intensitatea
deranjului (de exemplu din cauza vânătorii) în zonele de hrănire din apropierea
lagunelor iar gâştele sunt nevoite să adopte diferite strategii de evitare a deranjului.
În timpul migraţiilor speciile de păsări de talie mare vor fi nevoite să evite
turbinele eoliene ceea ce determină costuri energetice suplimentare pentru acestea.
Specii de mamifere prezente în perimetrul CEE Casimcea III sunt
popândăul (Spermophilus citellus), ariciul (Erinaceus concolor), şoarecele de
câmp (Microtus arvalis), cârtiţa (Talpa europaea), iepurele de câmp (Lepus
capensis), şoarecele de mişună (Mus spicilegus), vulpe (Vulpes vulpes), şacal
(Canis aureus), eventual şi căprioare (Capreolus capreolus). Aceste specii nu sunt
afectate semnificativ de prezenţa centralelor eoliene sau a structurilor anexe
(cabluri subterane, drumuri de acces). Cu toate acestea, traficul intens din etapa de
montare a centralelor eoliene poate provoca mortalităţi în populaţiile unor specii
care se deplasează mai lent (de ex. ariciul).
În perimetrul Casimcea III şi în zonele învecinate acesteia nu există zone cu
colonii de lilieci, exemplare sporadice ale speciilor semnalate în Dobrogea centrală
putând fi accidental victime ale centralelor în timpul funcţionării acestora.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
CAPITOLUL IV
ORICE PROBLEMĂ DE MEDIU EXISTENTĂ, RELEVANTĂ PENTRU
PLAN
Caracterizarea siturilor Natura 2000 situate in zona de amplasament si in
vecinatatea ei
O suprafaţă de 36.04 ha din perimetrul planului CEE CA_III (în partea
nord-vestica a acestuia) se suprapune cu suprafata sitului ROSPA0100 Stepa
Casimcea si ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean, dar în acest perimetru nu sunt
amplasate turbine eoliene.
Având în vedere distanţa mare (de aproximativ 4,5 km) a CEE CA_III faţă
de ROSPA0019 Cheile Dobrogei, considerăm că CEE CA_III nu are impact
asupra florei, populaţiilor de animale sau habitatelor din acest Sit de Interes
Comunitar.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Figura 4.1. Amplasarea CEE Casimcea III faţă de Siturile Natura 2000
ROSPA0100 Stepa Casimcea
Suprafa P.U.Z. CEE Casimcea II se suprapune cu aceasta arie naturala
protejata in proportie de 2,61%, ceea ce reprezinta 36,04 ha dar în acest perimetru
nu sunt amplasate turbine eoliene.
Localizare: Judetul Tulcea (99%), judetul Constanta (1%); N 44° 45′ 40″ ; E 28°
26′ 39″
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Suprafata sitului: 22226,1 ha
Altitudine: minima: 33 m, maxima: 333 m, medie: 216 m
Regiunea biogegrafica din care apartine: Stepica
Cai de acces: La Stepa Casimcea se poate ajunge din drumul judetean 222E,
accesibil de pe DN 22A (intre localitatile Saraiu si Topolog), strabate situl pe
traseul Rahman – Corugea – Casimcea – Sarighiol de Deal – Beidaud. DJ 222E
(traseul Ceamurlia de Sus – Beidaud) este accesibil si de pe DN 22 (E87), intre
localitatile Babadag si Baia. De asemenea, cateva drumuri locale asigura accesul
in diferite zone ale ariei descrise (drumul dintre localitatile Cismeaua Noua si
Calfa, drumul spre localitatea Razboieni si drumul spre localitatea Calugareni).
Clase de habitate din cadrul sitului ROSPA0100 Stepa Casimcea sunt:
- Pajisti naturale si stepe – 5%
- Culturi (teren arabil) – 52%
- Pasuni – 19%
- Paduri de foioase – 15%
- Alte terenuri artificiale – 2%
- Habitate de paduri (paduri in tranzitie) – 7%
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate ale
unor specii de pasari protejate. Conform datelor din Formularul Standard
Natura 2000, exista urmatoarele categorii:
a) Numar de specii din Anexa 1 a Directivei Pasari:28
b) Numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra
speciilor migratoare (Bonn): 37
c) Numar de specii periclitate la nivel global: 5
Speciile de pasari enumerate in Anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE in
baza carora a fost desemnat situl Natura 2000 sunt enumerate in tabelul numarul 6.
Se considera ca situl ROSPA0100 Stepa Casimcea este important pentru
populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias garrulus, Falco cherrug,
Falco vespertinus, Aquila heliaca, Anthus campestris, Accipiter brevipes,
Calandrella brachydactyla, Buteo rufinus, Milvus migrans, Pernis apivorus,
Lanius collurio, Lullula arborea, Oenanthe pleschanka, Lanius minor,
Melanocorypha calandra, Burhinus oedicnemus, Circaetus gallicus, Galerida
cristata, Aquila pomarina, Dendrocopos syriacus, Emberiza hortulana.
De asemenea situl este important in perioada de migratie pentru urmatoarele
specii: Falco vespertinus, Accipiter brevipes, Hieraaetus pennatus, Falco
peregrinus, Circus cyaneus, Aquila pomarina, Ficedula albicollis, Circus
macrourus, Circus pygargus.
Tabel nr. 4.1. – Specii de pasari enumerate in Anexa 1 a Directivei Pasari
conform Formularului Standard Natura 2000 pentru ROSPA0100 Stepa Casimcea
si specii de pasari enumerate in formularul AIA RO099 Stepa Casimcea.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Nr. Specia
Formular
Natura
2000
Formular
AIA
Perechi
rezidente
Perechi
clocitoare Iernat Pasaj
Criterii in baza carora
a fost desemnata AIA1
1 Accipiter brevipes P2 A
3 3 -4 p
2 Anthus campestris P P 3600-5000i C6
3 Aquila heliaca P P 1p C1, C6
4 Aquila pomarina P A 1p
5 Burhinus oedicnemus P P 45-50 p C6
6 Calandrella brachydactyla P P 600-700 p C6
7 Circaetus gallicus P P 9-10 p C6
8 Circus cyaneus P P 90-100i 150-200i C6
9 Circus macrourus P P 60-70 i C1, C6
10 Circus pygargus P A 120-150i
11 Coracias garrulus P P 60-70 p C1, C6
12 Dendrocopos syriacus P P 70-80 p C6
13 Emberiza hortulana P A 10-20 p
14 Falco cherrug P P 1-2 p C1, C6
15 Falco peregrinus P A 4 i
16 Falco vespertinus P P 29-36 i 200-300i C1, C6
17 Ficedula albicollis P A 200 i
18 Hieraaetus pennatus P A 30-40 i
19 Lanius collurio P P 400-500 p ?
20 Lanius minor P P 210-240 p C6
21 Lullula arborea P A 300-350 p
22 Melanocorypha calandra P P 2200-2500i C6
23 Milvus migrans P A 2-3 p
24 Oenanthe pleschanka P A 4-20 p
25 Buteo rufinus P P 20-24 p C6
26 Galerida cristata A P ?
Acest sit este desemnat si ca Arie de Importanta Avifaunistica (AIA) –
RO099 Stepa Casimcea4. Situl ROSPA0100 Stepa Casimcea si AIA RO099 Stepa
Casimcea se suprapun in proportie de doar 69,01%.
1 Criteriile de selectie a celor mai importante zone ca propuneri deAIA au fost asigurate de catre BirdLife
International (Heat, Evans 2000). Aceste criteria au fost folosite de catre partenerii BirdLife din toate statele membre si sunt acceptate de curtea Europeana de Justitie, constituind linia de pornire in analiza si desemnarea AIA C1 – Specii periclitate la nivel global C2 – Concentratii de specii amenintate la nivelul Uniunii Europene C3 – Specii migratoare ne-amenintate la nivelul Uniunii Europene C4 – Concentrari mari (cel putin 1% din populatia migratoare) C5 – Concentrari mari – zone inguste de pasaj C6 – Specii amenintate la nivelul Uniunii Europene 2 Specie prezenta in unul dintre cele doua formulare (Formularul Natura 2000 pentru situl ROSPA0100 Stepa
Casimcea si AIA RO099 Stepa Casimcea) 3 Specie absenta in unul din cele doua formulare (Formularul Natura 2000 pentru situl ROSPA0100 Stepa Casimcea
si AIA RO099 Stepa Casimcea)
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Tabel 4.2. Suprafata RO099 Stepa Casimcea in comparatie cu AIA RO099
Stepa Casimcea Cod
AIA
Denumire
AIA
Suprafata
AIA
Cod SPA Denumire
SPA
Sprafata
SPA
Suprafata
AIA
acceptata
Suprafata
AIA
exclusa
Suprapunere
AIA/SPA %
Suprafata
non-AIA
inclusa in
SPA
RO099 Stepa
Casimcea
32033 ROSPA0100 Stepa
Casimcea
22226,1 22107,6 9925,4 69,01 118,5
Aria de Importanta Avifaunistica RO099 Stepa Casimcea a fost desemnata in baza
criteriilor de selectie a siturilor C1 si C65
Fig. 4.2 Suprapunerea ROSPA0100 Stepa Casimcea si AIA RO099 Stepa
Casimcea
ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean
Suprafa P.U.Z. CEE Casimcea II se suprapune cu aceasta arie naturala
protejata in proportie de 4,12%, ceea ce reprezinta 54,54 ha.
Localizare: Judetul Tulcea; N 44° 58′ 20″ ; E 28° 30′ 11″
Suprafata sitului: 87.229 ha
4 Papp T., Fantana C. (editori) – Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania – publicatie comuna a Societatii
Ornotologice Romane/BirdLife Romania (http://iba.sor.ro/aia_in_romania.htm) si Asociatia pentru protectia Pasarilor si Naturii “Grupul Milvus” 5 C1 – Specii periclitate la nivel global; C6 – Specii amenintate la nivelul Uniunii Europene.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
In sit au fost identificate pana in present doua specii de plante de interes
comunitar, respectiv: Campanula romanica, specie endemic pentru Dobrogea –
cea mai mare parte a ariei de distributie la nivel national si mondial fiind inclusa in
acest sit; Moehringia jankae, taxon subendemic, intalnit in tara numai in
Dobrogea; Centaurea jankae, taxon endemic; Himantoglossum caprinum;
Potentilla emilii-popii. In afara de acestea in sit au mai fost identificate/citate 77
de specii de plante superioare din lista rosie nationala (Oltean et all, 19946), din
care cinci sunt incluse si in lista rosie europeana7.
In sit sunt cuprinse 22 de rezervatii natural legal constituite, de importanta
nationala, totalizand 7467,55 ha. La acestea se mai adauga o rezervatie protejata la
nivel local (“La Monument” Niculitel – 18 ha) prin planul urbanistic general
alcomunei Niculitel, precum si 4 rezervatii aflate in faza de propunere, ce reunesc
o suprafata de 658,33 ha.
Fig. 4.3. ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean
Tabel 4.3. Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le
priveste
Nr.
crt.
Cod
Habitat Denumire habitat %
6 Oltean, M; Negrean G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihailescu, S. – Lista rosie a plantelor
superioare din Romania, in Studii, sinteze, documentatii de ecologie, Pl, 1994 7 European Red List of Globally Threatened Animals and Plants (D46) – United Nations, New York, 1991
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
1 8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo-
Veronicion dilleni pe stancarii silicioase 1
2 40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 2
3 91X0 Paduri dobrogene de fag 0,01
4 62C0* Stepe ponto-sarmatice 27,9
5 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 0,001
6 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 17,1
7 91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 2,25
8 91M0 Paduri balcano-panonice cu cer si gorun 24,7
9 91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 23,6
10 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 0,02
Tabel 4.5. Specii de fauna (altele decat pasarile) si flora enumerate in Anexa II a
Directivei Consiliului 92/43/CEE din ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean
Grupul Cod Specia Statut
Mamifere 1304
Rhinolophus
ferrumequinum Prezenta
1335 Spermophilus citellus Rar/Comun
2021 Sicista subtilis Prezenta
2609 Mesocricetus newtoni Rara
2633 Mustela eversmannii Foarte rara
2635 Vormela peregusna Foarte rara
Amfibieni si
reptile 1188 Bombina bombina Prezenta
1219 Testudo graeca Rar/Comun
1279 Elaphe quatuorlineata Foarte rara
Nevertebrate 1088 Cerambyx cerdo Prezenta
1089 Morimus funereus Prezenta
1060 Lycaena dispar Rar/Comun
4011 Bolbelasmus unicornis Rara
Plante 2125 Potentilla emilii-popii Prezenta?
2253 Centaurea jankae Prezenta?
Tabel 4.6. Alte specii importante de flora si fauna enumerate in Formularul
Standard Natura 2000 ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean
Nr.
crt. Specia Statut
Nr.
crt. Specia Statut
1 Achillea clypeolata Rara 2 Achillea ochroleuca Rara
3
Agropyron cristatum
brandzae Prezenta 4
Anacamptis
pyramidalis Rara
5 Asparagus verticillatus Comuna 6 Asphodeline lutea
Foarte
rara
7 Astragalus ponticus Rara 8
Asyneuma
anthericoides
Foarte
rara
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
9 Celtis glabrata
Foarte
rara 10 Cephalanthera rubra Rara
11
Corydalis solida
slivenensis Comuna 12 Crocus chrysanthus Rara
13 Crocus flavus Rara 14 Dianthus nardiformis Rara
15 Fritillaria orientalis
Foarte
rara 16 Gagea bulbifera
Foarte
rara
17 Gagea szovitsii Rara 18 Galanthus plicatus Rara
19 Globularia bisnagarica
Foarte
rara 20 Goniolimon collinum Rara
21
Gymnospermium
altaicum Rara 22
Himantoglossum
hircinum
Foarte
rara
23 Lactuca viminea Rara 24 Lathyrus pannonicus Rara
25 Limodorum abortivum
Foarte
rara 26
Lunaria annua
pachyrhiza
Foarte
rara
27 Mercurialis ovata Comuna 28 Muscari neglectum Comuna
29 Myrrhoides nodosa Comuna 30 Nectaroscordum
siculum bulgaricum Comuna
31 Neottia nidus-avis
Foarte
rara 32 Ononis pusilla Rara
33 Orchis morio Rara 34
Ornithogalum
amphibolum Rara
35 Paeonia peregrina Comuna 36 Paeonia tenuifolia
Foarte
rara
37 Paliurus spina-cristi
Foarte
rara 38 Paronychia cephalotes Rara
39
Pimpinalla tragium
lithophila Comuna 40 Piptatherum virescens Comuna
41 Platanthera chlorantha Rara 42 Rumex tuberosus Comuna
43 Salvia aethiopis Rara 44 Satureja coerulea Rara
45 Scorzonera mollis Rara 46 Scutellaria orientalis Rara
47 Silene compacta Rara 48 Spiraea hypericifolia Rara
49 Stachys angustifolia Rara 50 Tanacetum millefolium Comuna
51 Thymus zygioides Comuna 52 Veratrum nigrum Rara
La nivel national (si la scara europeana, dupa toate probabilitatile) situl este
cel mai intins si reprezentativ pentru bioregiunea stepica, fiind constituit in
proportie de 95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care
habitatele de stepa (24807 ha – 27,85%). Habitatele de padure, de asemenea de
interes comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Paduri de stejar
termofile si supramediteranene (ce cuprinde tipurile 91I0, 91M0, 91AA) – 34000
ha (38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat prin tipul 91Y0) – 21000 ha
(23,591%), alte habitate forestiere avand o pondere restransa, respective 91X0 – 1
ha (0,001%); 92A0 – 10 ha (0,011%). Habitatele de tufarisuri de importanta
comunitara sunt de asemenea representative, ocupand o suprafata relative de
35,6% (1780,8 ha).
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
In cadrul habitatelor o proportie importanta dintre asociatii au un character
enedemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 19998; Dihoru, Donita, 1970
9) –
asociatiile din aliantele Pimpinello-Thymion zygioidi, Asparago verticillati-
Paliurion, respectiv din subalianta Carpino-Tilienion tomentosae. Pentru aceste
asociatii endemic si pentru unele tipuri/subtipuri de habitate in care se incadreaza
situl reuneste cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel national si mondial
(Subtipul de habitat 417683 din habitatul 91M0; subtipul 34.9211 din habitatul
62C0*; subtipul 41.73724 din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt
codificate conform bazei de date PHYSIS.
Pentru unele tipuri si /sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul
34.9213; 91Y0 – subtipul 41.C22; 91AA – subtipul 41.73723; 91M0 – subtipul
41.76813) situl reuneste cea mai mare proportie din suprafata de raspandire la
nivel national. Acest aspect este valabil, dupa toate probabilitatile si pentru
subtipul 31.8B711 – Tufarisuri ponto-sarmatice de migdal pitic al habitatului
40C0*, identificat pe Colina Neagra pe suprafata cea mai extinsa din Dobrogea.
Este foarte important de subliniat ca situl conserva fitocenozele ce au servit
pentru descrierea fitocenologica initiala a majoritatii asociatiilor forestiere si a
numeroase asociatii de pajisti si tufarisuri caracteristice pentru Dobrogea (Dihoru,
Donita, 1970) conservarea acestora fiind deosebit de importanta din punct de
vedere stiintific.
Habitatul 62C0* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepica in
care este situate situl, de aceea este important de detaliat anumite aspect referitoare
la acesta.
Suprafata la nivel national a stepelor ponto-sarmatice este estimata la
maxim 60000 ha, dintre care 40000 ha sunt in Dobrogea (30000 ha in judetul
Tulcea, 10000 ha in judetul Constanta). Restul de maxim 20000 ha sunt raspandite
in alte zone ale tarii, insa in general pe suprafete fragmentate si expuse pasunatului
intensive, in special in bioregiunea stepica, suprafetele din afara acesteia nefiind in
general stepe tipice, climax, ci rezultatul stepizarii in urma defrisarii padurilor.
In consecinta nu exista posibilitatea constituirii de situri representative
pentru acest habitat (pe suprafete sufficient de intinse pentru a asigura un procent
satisfacator pentru acest habitat prioritar) decat in Dobrogea si in special in judetul
Tulcea, unde exista cele mai mari si mai compacte suprafete din acest habitat.
Habitatul este reprezentat prin asociatii din aliantele Stipion lessingianae,
Festucion valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyro-Kochion. In cadrul
acestui habitat, subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociatiile din alianta Pimpinello-
Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999; Dihoru,
Donita, 1970), situl reunind cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel
national si mondial. Aceasta situatie este valabila si pentru unele asociatii
regionale specific acestei provincii, respectiv asociatiile Stipo ucrainicae-
8 Sanda, V.; Arcus, M. – Sintaxonomia gruparilor vegetale din Dobrogea si Delta Dunarii, Ed. Cultura, Pitesti, 1999
9 Dihoru, Gh.; Donita, N. – Flora si vegetatia Podisului Babadag, Ed. Academiei RSR, Bucuresti, 1970
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Festucetum valesiacae, Bombycilaeno-Botriochloetum ischaemi, subasociatiile
dobrogicum ale cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici-
Chrysopogonetum grylli Dihoru, Donita, 1970, Horeanu, 197610
).
CAP B.2. al studiului de evaluare adecvata descrie in detaliu date
despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor
de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a
planului, menţionate in formularul standard al ariilor naturale protejate de
interes comunitar ROSPA0100 Stepa Casimcea si ROSCI0201 Podisul Nord
Dobrogean.
10
Horeanu, Cl. – Vegetatia pajistilor xerofile din Podisul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
CAPITOLUL V
OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI
STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU
INTERNAŢIONAL RELEVANTE PENTRU PLAN
5.1 Incadrarea în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului
O calitate înaltă a mediului, prin protecţia lui contribuie la atingerea
priorităţii Strategiei Lisabona revizuite, şi anume “să facem din Europa un loc
mai atractiv pentru a trăi şi a investi”.
Societatea actuală se confruntă cu provocări în domeniul energiei şi
mediului, acute pentru Europa, şi în care sunt implicate toate statele membre.
Acestea sunt legate de: asigurarea unor surse de energie competitive şi curate
pentru Europa în contextul nefavorabil al schimbărilor climatice, intensificarea
cererii de energie la nivel global şi nesiguranţa privind aprovizionarea pe viitor.
Incapacitatea unui stat membru de a face faţă acestor provocări va afecta alte state
membre. În cazul apariţiei unor probleme în afara Uniunii Europene, acestea pot
avea impact asupra întregii Uniuni. Acesta este motivul pentru care este necesară
elaborarea unei politici europene solide în domeniul energiei. Analiza strategică
realizată de Comisia Europeană asupra situaţiei energetice constituie un pas
important spre o politică energetică eficientă pentru Europa.
Planul răspunde la unul din principalele obiective naţionale de mediu cum ar
fi cel legat de rentabilizarea terenurilor agricole (o suprafaţă mică ocupată de un
CEE în raport cu suprafaţa totală de amplasament generează o valoare mare prin
energia produsă) reabilitarea drumurilor de exploatare agricolă.
Elaborarea Planului Urbanistic Zonal s-a realizat ţinând seama de prevederile
următoarelor documente naţionale şi internaţionale referitoare la obiectivele de
protecţia mediului:
- AGENDA 21 care a fost adoptată la Summit-ul de la Rio în 1992 şi care
include recomandări de direcţii şi programe de acţiune cu impact asupra domeniului,
urmărind ca finalitate realizarea dezvoltării durabile a colectivităţilor, promovarea
dezvoltării durabile a aşezărilor umane. Promovarea dezvoltării durabile a
aşezărilor umane, înseamnă conform documentului:
- promovarea planificării şi managementului durabil al utilizării
terenului;
- promovarea asigurării integrate a infrastructurii legate de protecţia
mediului, privind asigurarea utilităţilor respectiv apă, energie electrică, energie
termică, IT, salubritate şi canalizare;
- promovarea unor sisteme conforme cu principiile DD pentru
producerea şi transportul energiei;
- planificarea spaţială şi managementul aşezărilor umane din zonele
ameninţate de dezastre;
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
- promovarea activităţilor de construcţii în acord cu exigenţele DD
Planul analizat promoveaza activitatea de producere si transport a energiei in
acord cu exigentele prevazute in Agenda 21, astfel este dezvoltata o capacitate de
aproximativ 38 MW, energie electrica fara afectarea semnificativa a factorilor de
mediu, cum se intampla in cazul producerii de energie electrica prin centralele
termoelectrice clasice.
- DOCUMENTE EUROPENE, semnificative în domeniul amenajării
Teritoriului şi pentru acest plan se pot enumera: Carta de la Torremolinos
adoptata de Conferinţa Europeană a Miniştrilor pentru Amenajarea Teritoriului
(CEMAT) în cadrul Consiliului Europei; Raportul „Europa 2000” privind
perspectivele de dezvoltare a teritoriului comunitar care a fost actualizat ulterior
sub titlul „Europa 2000”; „Perspectiva Dezvoltării Spaţiului European”
cuprinsă în mai multe Conferinţe Europene.
Se poate considera ca implementarea planului raspunde principalelor
obiective prevazute in acordurile internationale si alinierea la normele europene
mentionate anterior.
5.2 Obiective de protecţia mediului stabilite naţional, comunitar şi
internaţional
Dintre problemele de mediu la nivel global, cea mai importantă o constituie
încălzirea globală, ca efect al schimbărilor climatice.
Schimbările climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activităţile
umane, care determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale prin emisii de
gaze cu efect de seră.
Protocolul de la Kyoto privind încălzirea planetei (Legea 3/2001), consideră
răspunzătoare de intensificarea efectului de seră următoarele emisii: CO2, CH4,
NO2, HFC–uri (hidrofluorocarburi), substanţele fluorurate, bromurate, eterii
halogenaţi. Prin acest document România şi-a asumat obligaţia de a reduce
emisiile de gaze cu efect de sera în perioada 2008- 2012 cu 8% faţă de volumul de
emisii corespunzător anului de referinţă care pentru România este anul 1989.
Dintre efectele vizibile ale acestui fenomen, menţionăm:
- creşterea temperaturii medii globale cu 0,6 ± 0,20 C, de la
momentul când a început să fie monitorizat acest indicator (1860)
şi se estimează că ar putea creşte cu 3° C până la sfârşitul
secolului;
- topirea accelerată a gheţarilor în timpul verii şi o creştere cu 10 –
20 cm a nivelului mării în secolul al XX-lea;
- punerea în pericol a zonelor de coastă de pe glob prin eroziune şi
inundaţii;
- intensificarea frecvenţei apariţiei evenimentelor meteorologice
extreme şi modificarea precipitaţiilor la scară globală, ducând la
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
inundaţii şi secetă, cu efecte negative asupra productivităţii
agricole, forestiere, industria alimentară, , industria de prelucrare a
lemnului etc., care la rândul lor vor conduce la creşterea cantităţii
de emisii cu efect de seră.
Evaluarea de mediu are ca scop evidentierea formelor de impact semnificativ
asupra mediului rezultate in urma implementarii planului, in raport cu un set de
obiective tinta care vizeaza protectia mediului.
Pentru realizarea investitiei propuse prin acest plan sunt necesare o serie de
actiuni care, in conformitate cu procedurile de planificare, sunt menite sa
defineasca cadrul optim care sa conduca la reducerea sau eliminarea impactului
social sau asupra mediului.
In cadrul programului de implementare a planului se utilizeaza indicatori care
permit monitorizarea si cuantificarea factorilor implicati in proces.
Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentati in
capitolele 2 si 3, in conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 .
Obiectivele de mediu tin seama de politicile de mediu nationale si ale UE. De
asemenea, acestea iau in considerare obiectivele de mediu la nivel local si
regional, stabilite prin Planul Local de Actiune pentru Mediu respectiv, prin Planul
Regional de Actiune pentru Mediu.
Factor de
mediu
Obiective
strategice de
mediu
Obiective
specifice de
mediu
Masuri pentru
reducerea-
eliminarea
impactului
Indicatori de
evaluare
Biodiversitat
ea
Limitarea
impactului
asupra
biodiversitatii
-Conservarea,
protectia,
refacerea si
reabilitarea
ecologica
-Monitorizarea
habitatelor
-Stramutari de
populatii
Monitorizarea
biodiversitatii de
catre specialisti
-Monitorizarea
speciilor
protejate,
cu raportare la
momentul initial
-Monitorizarea
periodica a
suprafetelor
afectate si
evidenta
populatiilor
Management
ul
deseurilor
Respectarea
legislatiei
privind
colectarea,
tratarea
si depozitarea
deseurilor
-Reducerea
degradarii
solului prin
diminuarea
suprafetelor
ocupate cu
deseuri
-Colectarea,
tratarea si
depozitarea
deseurilor
industriale si a
deseurilor
- Planul de
monitorizare a
factorilor de
mediu pe perioada
de montaj /
functionare propus
prin Raportul de
mediu
-Cantitati de
deseuri pe tipuri
-Tipuri de deseuri
conf. legislatiei
-Documente de
raportare
-Documente de
expeditie si
facturi
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Factor de
mediu
Obiective
strategice de
mediu
Obiective
specifice de
mediu
Masuri pentru
reducerea-
eliminarea
impactului
Indicatori de
evaluare
asimilabil
menajere
Apa Evitarea
poluarii
la un nivel
care
produce
impact
semnificativ
asupra
calitatii
apelor de
suprafata si
subterane
-Eliminarea
poluarii apelor de
suprafata si prin
scurgeri
accidentale
de carburanti /
lubrefianti
Analize asupra
calitatatii apelor
Aerul Limitarea
emisiilor in
aer la niveluri
admise
-Respectarea
limitelor legale
pentru
concentratiile
de poluanti la
emisie
- Monitorizarea
calitatii aerului
Zgomotul si
vibratiile
Limitarea,
prin
tehnologii
adecvate, a
poluarii
fonice si prin
vibratii, in
zonele cu
receptori
sensibili
Respectarea
valorilor limita
legale pentru
poluarea fonica
si la vibratii
- Masuratori
asupra nivelului
de zgomot si
vibratii
Solul Limitarea
impactului
negativ
asupra solului
-Reducerea
degradarii solului
ca urmare a
activitatilor de
decopertare,
excavare,
depozitare
-Diminuarea
poluarii solului
prin depozitarea
corespunzatoare
a
deseurilor
menajere si
industriale
-Reducerea
poluarii solului
-Limitarea stricta
a suprafetelor
decopertate si a
celor de
depozitare
-Planul de
monitorizare a
factorilor de
mediu pe perioada
de montaj /
functionare propus
prin Raportul de
mediu
- Monitorizarea
solului
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Factor de
mediu
Obiective
strategice de
mediu
Obiective
specifice de
mediu
Masuri pentru
reducerea-
eliminarea
impactului
Indicatori de
evaluare
din activitati
conexe
Populatia Imbunatatirea
conditiilor de
viata ale
populatiei
-Locuri de
munca pentru
populatia din
zona
-Dezvoltarea
economica a
zonei
-Angajarea
populatiei
locale
-Numar locuri de
munca nou create
-Venituri
dobandite
Peisajul Minimizarea
impactului
asupra
peisajului
-Corelarea
lucrarilor de
montaj si
functionare
-Respectarea
programelor
de mediu
-Actiuni specifice
pentru reducerea
impactului asupra
peisajului in
etapele de montaj
si functionare
-Tipuri si numar
de actiuni pentru
diminuarea
impactului asupra
peisajului in
etapele de
montaj si
functionare
Factorii
climatici
Reducerea
emisiilor de
gaze cu efect
de sera
Reducerea
emisiilor de CO2
Folosirea
echipamentelor
moderne care au
consum scazut de
carburanti si
emisii scazute de
noxe
Implementarea
proiectului care
face obiectul
acestui PUZ, in
sine presupune
scaderea CO2
prin folosirea
energiilor verzi
Prin implementarea acestui PUZ se raspunde astfel si la unele obiective de
mediu transpuse prin Directivele habitate si pasari:
- Elaborarea planurilor de management pentru protejarea ariilor naturale
protejate incluse în reţeaua Naţională şi ariile Natura 2000,
- Stabilirea sistemului de monitorizare a stării de conservare a habitatelor şi
speciilor,
- Implementarea de noi sisteme de management şi tehnologii alternative
pentru conservarea diversităţii biologice
- Dezvoltarea unor programe de cercetare a diversităţii biologice la nivelul
sistemelor ecologice,
- Cercetări asupra densităţii şi structurii coridoarelor verzi, Evaluarea
biodiversităţii în zonele insuficient sau deloc cunoscute,
- Dezvoltarea de cercetări pentru elaborarea a noi sisteme şi tehnologii pentru
managementul durabil al resurselor biologice care să asigure conservarea
diversităţii biologice,
- Cercetări pentru elaborarea de măsuri de intervenţie în ariile protejate pentru
menţinerea biodiversităţii.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Modul in care s-a ținut cont de aceste obiective de mediu, la elaborarea
planului, se evidențiaza deasemenea si prin elaborarea planurilor de monitorizare a
factorilor de mediu si a biodiversității in perioadele dinaintea construcției, in faza
de montaj si in perioada de funcționare.
Obiectivele PUZ sunt în deplină concordanţă, deasemenea, si cu următoarele
Planuri şi Programe naţionale de protecţia mediului:
- POS Mediu - Planul Operaţional Sectorial de MEDIU - care este parte
integrantă a Planului Naţional de Dezvoltarea 2007-2013 cu prioritate Nr.3
”Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului”.
Prin promovarea unei ENERGII VERZI, acesta raspunde la unul din
principalele obiective de protectia mediului stabilite prin POS Mediu.
- Strategia energetică, prin care se încearcă identificarea proiectelor
necesare dezvoltării infrastructurii energetice pentru următorii 15 ani. Obiectivul
principal al Strategiei energetice îl constituie promovarea unor proiecte de
investiţii prin care o parte din energia necesară să fie produsă local. Resursele
energetice principale vizate sunt producţia agricolă (din care se poate produce
biodisel şi bioetanol), biomasa (care poate produce biogaz ca energie primară şi de
aici curent electric şi energie termică), energia eoliană şi energia solară. Prin HG
443/ 2003 pentru promovarea producţiei de E-SRE transpune prevederile
Directivei 2001/77/CE, ţinta naţională pentru 2010 este 33% ponderea E-SRE din
consumul intern brut de energie electrică al României. În anul 2007, E-SRE a
reprezentat 27% din total producţie, cu 94,9 % contribuţia Centralelor hidro mari;
5% contribuţia MHC; 0,1% contribuţia Centralelor eoliene. Cea mai mare parte a
energiei electrice produse din surse regenerabile din România este realizată în
prezent în domeniul hidroenergetic.
5.3. Modul de indeplinire a obiectivelor de protecție a mediului
Pentru indeplinirea obiectivelor de protecție a mediului stabilite la nivel
național sau internațional, amintite deja, titularul Planulul Urbanistic Zonal au ales
ca amplasament extravilanul localitatii Casimcea in sud-estul acesteia. Perimetrul
amplasamentului nu se suprapune cu nici un sit Natura 2000.
Pentru diminuarea zgomotului provocat de rotirea palelor turbinelor,
producatorii au luat masuri de atenuare, astfel incat limita maxima superioara
garantata la distanta de 40 m este de 50-60 dB(A). La distante mai mari de 300 m
zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de vant. Avand in
vedere distanța de cea mai apropiata locuință (peste 2,6 km față de cea mai
apropiata locuință din Casimcea) se preconizeaza ca nivelul zgomotului se va
incadra in limitele impuse prin STAS.
Ca urmare, respectându-se propunerile rezultate în urma evaluării
biodiversităţii, descrise pe larg în varianta precauţăionară, amplasarea CEE în
această zonă nu prezintă efecte negative asupra biodiversităţii locale, şi
îndeplineşte obiectivele de protecţie a mediului înconjurător, încadrându-se
în principiile dezvoltării durabile.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
CAPITOLUL VI
POTENȚIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,
INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA,
POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA,
AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE,
PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI
ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI
FACTORI
6.1. Potențialele efecte asupra factorilor de mediu si a altor aspecte sociale,
economice și de biodiversitate
6.1.1 Impactul asupra solul şi subsolul
Poluarea solului reprezintă orice activitate ce produce dereglarea
funcționarii normale a solului ca suport și mediu de viata in cadrul ecosistemelor
naturale sau create de om. Intrucat solul este un sistem natural a carui complexitate
o depaseste pe cea a aerului si a apei, poluarea îi afecteaza proprietatile si
fertilitatea, cu atat mai mult cu cat poluantii nu se pot elimina din el decat prin
descompunere naturala (proces foarte lent sau imposibil).
Structura solului de pe amplasamentul CEE Casimcea III, pe care se
montează Turbinele eoliene a fost prezentată anterior.
Sursele de poluare a solului pot fi grupate pe trei nivele de semnificaţie,
respectiv:
Nivelul I- surse de poluare permanente;
Nivelul II- surse potenţiale de poluare;
Nivelul III- surse de poluare indirecte:
Poluarea solului se manifestă prin :
Degradare fizică, respectiv compactare şi degradarea structurii;
Degradare chimică, determinată de creşterea conţinutului de metale
grele, pesticide şi ca urmare modificarea pH-ului;
Poluarea solului reprezintă orice acţiune care dereglează funcţionarea
normală a acestuia. Activităţile care pot produce poluarea solului sunt în general
activităţile de producţie care pot genera una din degradările menţionate anterior.
Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor, in aceasta situatie pot fi:
Excavaţiile, care permit decopertarea suprafetelor de teren pe
care se vor construi drumurile de acces, paltformele si fundatiile. Poluarea produsă
în acest caz este datorata unor dereglări de formă care pot duce la inundaţii şi
alunecări de teren.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Hidrocarburile, care sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile
care pot apărea la transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa
hidrocarburilor în sol determină o puternică degradare chimică, care opreşte
dezvoltarea oricărei vegetaţii.
În afara poluării cu agenţii prezentaţi, degradarea solului mai poate
intervenii şi prin compactare, eroziune, sărăturare, acidifiere şi excesul de apă.
Poluarea solului în cazul propunerii prezente poate intervenii în două
etape distincte :
Etapa de realizare a construcţiei ;
Etapa de utilizare a CEE construit pentru producerea energiei
electrice
În etapa de realizare a investiţiei se poate menţiona că pentru obiectivul
propus, planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de
deşeuri de construcţie este minimă.
Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mai
mici de materiale de construcție clasice si implicit cantităţi mult mai mici de
deșeuri care rezulta din aceste activități.
În acelasi timp, perioada de realizare a constructiei se reduce considerabil,
ca si personalul executant necesar.
Intreaga executie a lucrarilor pentru realizarea planului propus implică
activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de santier, depozite temporare
de materiale, precum si o concentrare de efective umane.
Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de construcţie a CEE,
poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv prin compactare şi
degradarea structurii. În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din
deşeuri lichide sau solide utilizate în activitatea de construire şi modernizare a
drumurilor de acces cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj a
turbinei eoliene. Astfel, trebuie să se ţină cont că în perioada de construcţie a CEE
se pot utiliza până la 3536 tone de produse petroliere sub formă de combustibil
lichid şi ulei.
Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de
construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru
fundaţiile Turbinelor Eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj şi pentru
realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din moluzul
rezultat, din eventuala finalizare şi finisarea lucrărilor de construcţie – montaj.
În etapa I, de construcţii – montaj, în organizarea de şantier se vor utiliza
doar construcţii uşoare tip baracă pentru depozitarea unor materiale de construcţii
şi a unor echipamente şi unelte utilizate la aceasta etapă. Pentru nevoi natural-
fireşti se vor utiliza toalete ecologice.
Această tehnologie coroborată cu montarea secvenţială a Turbinelor din
Parc (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce gradul de poluare a
solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai bine gestionaţi.
Poluarea solului în etapa a-II-a, în cazul desfăşurării activităţii specifice
exploatării Instalaţiilor de Turbine Eoliene se poate produce cu deşeuri menajere şi
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de
schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea Instalaţiei.
6.1.2. Impactul asupra apelor de suprafață si subterane
Amplasamentul CEE nu cuprinde corpuri de apă de suprafaţă, ci acestea,
într-o măsură foarte mare apar temporar în perioada precipitaţiilor abundente.
Apele de suprafață cele mai apropiate de CEE Casimcea III sunt reprezentate de
pârâurile Casimcea şi Valea cu Piatră la distanţe de peste 530 m de turbinele CEE.
In cazul in care organizarea de santier este prevazuta cu spatii pentru
igienizare, apa uzată rezultată va fi colectată în containere etanşe şi evacuată de pe
amplasament prin grija constructorului la o staţie de epurare apă uzată menajeră.
O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri
special amenajate la sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina
producerea apelor uzate pe șantier.
Apa potabilă - ce este utilizată de personalul care lucrează pe şantier va fi
aprovizionată imbuteliata sau cu autocisterne.
Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu
implică utilizarea apei. In aceste condiţii pe amplasament nu se produc în urma
aplicării procesului tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot
aparea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor fi drenate spre zona
culturilor agricole.
Produsul realizat de Instalaţia de Turbină Eoliană este energia electrică
curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.
6.1.3. Impactul asupra aerului atmosferic
Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei Ansamblul
CEE din locaţia situată în sudul comunei CASIMCEA, judeţul Tulcea de către SC
EOLICA DOBROGEA THREE SRL sunt:
Sursele mobile materializate de mijloace de transport, echipate cu
motoare cu ardere internă ce funcţionează pe motorină sau benzina;
Surse cu emisii necontrolate materializată de volatilele organice care
de degajă de la o eventuală Gospodăria de combustibili si lubrifianţi
amenajată în timpul organizării de şantier.
Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în
special în faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi
utilajele de construcţii care utilizează motoare cu ardere internă. Această
poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor de transport şi
a utilajelor de construcţie pe şantierul de pe viitorul plan de amplasament este în
funcţie de numărul de turbine care sunt montate simultan. Tehnic şi economic ar fi
abordarea a maxim cinci poziţii de montaj simultan. Această abordarea nu ar crea
o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare, estimat fiind că
mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în zona nu ar consuma mai
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
mult de 100 de litri de combustibil pe oră, toate. Poluarea dată de sursele mobile se
simte cu atât mai puţin şi prin faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii -
montaj se face la o distanţă mai mare de 2,6 Km de localitatea CASIMCEA.
În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul
a 56 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesar o gospodărie de combustibil şi
ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici. Gospodăria de
combustibil nu este prevăzută în planul de realizarea investiţiei.
Din procesului tehnologic de producerea energiei electrice din potenţial
eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.
6.1.4. Impactul asupra valorilor materiale si sociale dat de implementarea
PUZ
Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce
propunerea de plan asupra veniturilor materiale ale populaţiei, asupra migrării şi
densificării populaţiei, asupra creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă,
asupra solicitării serviciilor publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie
publică ş.a.
Se poate aprecia că propunerea de plan aduce modificări asupra
indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna Casimcea deoarece
desfasurarea lucrarilor pe viitorul amplasament implică operaţiuni atât simple cât
şi complexe ce solicită calificare înaltă. Aceste operaţiuni solicită resurse umane
care sunt asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În medie pentru
aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 10 oameni/zi timp de 40 45
de zile.
Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social s-au purtat
discuţii cu factori de răspundere din zonă, respectiv cu primarul comunei
Casimcea care reprezintă şi punctul de vedere al Consiliului Local, şi cu
proprietari a unor ferme agroalimentare din zonă. Discuţiile s-au purtat asupra
existenţei unui impact negativ al CEE atât în perioada de construcţii- montaj cât şi
în perioada de funcţionare. Răspunsul unanim dat de persoanele intervievate a fost
ca nu pot avea efecte negative, din contră au manifestat o atitudine pozitivă faţă
de iniţiativa realizării unei asemenea investiţii în zonă.
Implementarea planului asigura energia din surse neconventionale verzi pe
o perioada de 20-25 de ani, cat este timpul de buna functionare al unei turbine
eoliene Gamesa. In baza acestor considerente vom avea efecte cumulative pozitive
pe termen lung si numai din faptul ca energia produsa numai genereaza poluanti
atmosferici, stres asupra personalului cum se intampla in centralele termoelectrice,
o stare sociala pozitiva pentru membrii comunitatii care gestioneaza terenul de
amplasament al CEE.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
6.1.5. Potenţiale efecte asupra sănătăţii
Indicatorul sănătate are drept scop analizarea impactului planului propus
asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului.
Parametrii de mediu care ar putea fi luat în discuţie sunt zgomotul,
vibratiile, umbra si efectul de flickering precum si efectul electromagnetic al
turbinelor si al liniilor electrice. Un alt impact care poate afecta sanatatea
oamenilor este reprezentat de caderile de gheata care se formeaza pe palele
turbinelor si pe celelalte componenete ale turbinelor.
Implementarea planului nu determina efecte negative asupra sanatatii
oamenilor din zona atata timp cat se respecta legislatia nationala in vigoare pe
toata perioada de constructie si functionare a CEE Casimcea.
De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei dat de
creearea de noi locuri de munca pe perioada constructiei, de imbunatatire a
infrastructurii din zona precum si prin contributia semnificativa la bugetul local al
comunei.
Impactul dat de zgomot şi vibraţii
Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte
pentru amplasamentul CEE CASIMCEA III, respectiv în perioada de realizare a
construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor specifice de producerea
energiei electrice din potenţial eolian.
a. Perioada de executie
Activităţile de construcţia CEE CASIMCEA III, sunt lucrări de construcţii
montaj şi sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.
Măsurătorile de zgomot se realizează de regula ţinând cont de trei niveluri
de observare :
- zgomot la sursa;
- zgomot în câmp apropiat;
- zgomot în câmp îndepărtat.
Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi :
condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului,
vegetaţia etc.
In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele
puteri acustice asociate (tab. nr. 6.3) :
Tabela 6.3
Nr.
crt.
Utilajul Puterea acustica asociata
(Lw)
1 Buldozere 110
2 Vole 112
3 Excavatoare 117
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
4 Compactoare 105
5 Finisoare 115
6 Basculante 107
Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă.
Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că
în şantier vor exista nivele de zgomot de până la 100dB (A ) pentru anumite
intervale de timp.
Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi
ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de lucru mai
mici decât perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de la distanţa de
100 m fata de şantier se vor inregistra niveluri echivalente de zgomot inferioare
valorii de 50 dB (A).
In vederea reducerii nivelului de zgomot si vibratii beneficiarul PUZ va
trebui să impună constructorului să nu foloseasca utilaje cu grad avansat de uzură
care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai inalte si alte noxe.
Zgomotele generate de activitatea de construcţii – montaj a Turbinelor
eoliene sunt caracteristice funcţionării utilajelor care participă la realizarea
investiţiei. Aceste zgomote pot atinge nivelul de 100110 dB, dat fiind că se
lucrează cu utilaje grele ce funcţionează cu motoare termice de mare putere.
Pentru că activitatea de construcţii- montaj este limitată în timp, efectul acesteia
asupra factorilor de mediu din zonă, chiar şi asupra habitatelor de păsări şi animale
poate fi considerată nesemnificativă. Distanţa mare până la zona locuită a comunei
CASIMCEA face de asemenea acest gen de impact nesemnificativ.
b. In timpul de desfăşurare a activităţilor specifice
În timpul funcţionării Turbinelor eoliene zgomotul este generat de:
Funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze;
Funcţionarea generatorului electric;
Funcţionarea palelor turbinei eoliene.
Generatorul electric şi angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot
nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au şi caracteristici
fonoabsorbante. Din măsurătorile făcute de analişti ai funcţionării acestor turbine,
pentru puteri de până la 2,0 MW, zgomotul măsurat a fost de 4045 dB, la o
distanţă de 200m şi câmp deschis. Zgomotul scade în intensitate dacă puterea
generată de turbină (funcţie de viteza vântului) scade şi ea.
Zgomotul generat de rotirea palelor turbine este de asemenea proporţional
cu viteza vântului. Astfel, calculele făcute pentru determinarea nivelului de
zgomot după un algoritm dat de standardul german în domeniu, DIN ISO 9613-2
au scos în evidenţă nivele de zgomot diferite în raport cu:
- puterea turbinei;
- viteza vântului;
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
- distanţa şi înălţimea faţă de turbină.
Pentru turbine cu o putere nominală de 2,3MW la viteza vântului de 10m/s ,
din calcul a rezultat 104,5dB în imediata apropiere (10m distantă ) şi 3545dB
la distanţă peste 500m, înălţimea de măsurare fiind de 5,0 şi 10m.
Pentru estimarea nivelului de zgomot la diferite distanţe de turbinele ce
urmează a se monta în locaţia din extravilanul comunei Casimcea pe baza unui
algoritm de calcul al zgomotului se poate elabora o hartă a curbelor de nivel de
zgomot constant. Aceste hărţii conţin şi efectul dat de compunerea zgomotelor şi
vibraţiilor ca urmare a funcţionării simultane a Turbinelor din Parc.
Hărţile curbelor de zgomot generat de funcţionarea turbinelor elaborate în
baza standardului “ISO 9613-2 Acoustics - Attenuation of sound during
propagation outdoors" sunt date în anexă precum si in figura alaturata.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Fig. 6.1 Nivelul de zgomot Casimcea III cumulat cu Casimcea I și
Casimcea II
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
În concluzie nivelul de zgomot se încadrează în limitele recomandate de
legislaţia de mediu în domeniu.
Impactul umbrei si a efectului de flickering a turbinelor asupra zonelor
locuite
Cu toate ca in România nu exista o legislaţie care sa prevada limitele
impactului generat de umbra sau efectul de flickering al turbinelor, s-a efectuat o
simulare in programul WindPro (modulul Shadow).
Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti parametri
de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita pozitie fata de o
zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care
variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea mai dezavantajoasa pentru
respectiva locatie.
Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii sunt:
dimensiunile turbinei (inălţime totala, diametru rotor), existente in
format electronic in baza de date a programului
caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine,
orientare versanti) fiecarei turbine
In simularea impactului umbrei si al efectului de flickering a fost aleasă
situaţia cea mai dezavantajoasa (worst case), când:
durata de strălucire a Soarelui este continuă;
turbina este permanent in funcţiune;
rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar acesta
este acoperit in proporţie de 20% de către rotor;
unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului (la
valori mai mici se considera un impact nul).
În hărţile prezentate în anexă, precum şi în figura 6.2 se observă că umbra generată
de turbine precum si efectele de licarire (flickering) în cea mai dezavantajoasa
situatie este de 18:33 ore/an la marginea localitatii Ramnicu de Jos.
Tabel 6.2. Modelarea impactului umbrei şi a efectului de flickering asupra zonelor
locuite din proximitatea CEE Casimcea III
Locatie Cel mai rau caz posibil Valori asteptate
Umbra
(Ore/An)
Umbra
(Zile/an)
Umbra
(Ore/Zi)
Umbra
(Ore/An)
Ramnicu
de Jos
Nord 16h 08min 84 0h 22min 6h 37min
Ramnicu
de Jos
Sud-Vest 18h 33min 85 0h 23min 7h 49min
Casimcea
Est 9h 38min 58 0h 15min 0h
Calugareni
Est 2h 30min 17 0h 12min 0h
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Fig 6.2. Impactului umbrei si al efectului de flickering al turbinelor din CEE
Casimcea I cumulat cu CEE Casimcea II si CEE Casimcea III
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Fig 6.3. Reprezentarea grafică pe luni, în decursul unui an, a efectului de
licărire a turbinelor din CEE CA_III cumulat cu CEE CA_I si CEE CA_II
pentru punctele masurate A, B, C, D conform modelarii de mai sus
Efectul campului electromagnetic
Câmpuri electromagnetice (CEM) din jurul CEE pot proveni de la liniile
de conectare la retea, generatoarele turbinelor eoliene, transformatoare electrice,
cabluri de reţea şi subterane
Liniile electrice de conexiune sunt similare cu alte linii electrice si
genereaza un nivel scăzut al CEM, comparabile cu cele generate de aparatele de uz
casnic.
Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice produc
diverse efecte asupra mediului şi oamenilor.
În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre doi
stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400kV, în aerul de la nivelul
solului se generează un câmp electric de 15kV/m, care induce în corpul omenesc
curenţi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite în funcţie de vârstă,
robusteţe, şi alte caracteristici. Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte
negative dacă valoarea tensiuni care generează câmpul este mai mare de 50kV.
Din experienţa de până acum a ţărilor cu un puternic sector energetic din
potenţial eolian, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor magnetice şi
electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp
electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru personalul
care deserveste aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru Instalaţiile care deservesc
Turbinele Eoliene.
Interferenţa electromagnetică
Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul
comunicării. Orice structură mare mobilă poate produce interferenţe
electromagnetice. Turbinele eoliene pot cauza interferenţă prin reflectarea
semnalelor electromagnetice la impactul cu palele turbinelor, astfel încât receptorii
din apropiere preiau atât semnalul direct cât si pe cel reflectat. Interferenţa se
produce deoarece semnalul reflectat este întârziat atât datorită lungimii de undă
frecvenţelor proprii ale turbinei cât şi efectului Doppler datorat rotirii palelor.
Interferenţa este mai pronunţată apare pentru materiale metalice (puternic
reflectante) şi mai slabă pentru lemn sau materiale din răşini epoxidice
(absorbante). Palele moderne, construite dintr-un longeron metalic de rezistenţă,
îmbrăcat cu poliester armat cu fibră de sticla sunt parţial transparente la undele
electromagnetice.
Frecventele de comunicaţie nu sunt afectate semnificativ dacă lungimea de
undă a emiţătorului este de 4 ori mai mare decât înălţimea totală a turbinei.
Interferenţa cu un număr mic de receptori de televiziune poate fi o problemă
ocazională care se poate rezolva printr-o gama bogata şi accesibilă de măsuri
tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmiţători şi/sau receptori
directionaţi, sau difuzării prin reţea de cablu.
Analizand efectele constructiei si functionarii CEE din zona de
amplasament Casimcea III se poate spune ca nu exista efecte negative asupra
populatiei dat fiind ca parcul de turbine are o distanta de siguranta fata de zonele
populate, distanta la care toti acesti factori nu nu afecteaza.
Formarea ghetii si impactul acesteia asupra sănătăţii oamenilor
Gheata se poate forma pe turbinele eoliene in funcţie de temperatură,
prezenţa norilor, precipitaţii şi ceaţă groasă. Gheata si fragmentele de gheata pot fi
aruncate de palele turbinelor aflate in miscare sau se pot desprinde de pe
componenetele stationare ale turbinelor, punând in pericol personalul care
deserveşte CEE.
Se pot forma două tipuri de gheaţă si anume un tip de gheaţă lucioasă, fină,
transparentă şi foarte adezivă care se formează atunci când umezeala este în
contact cu suprefete mai reci de 0ºC . Aceasta în mod normal cade la scurt timp
după formare. Un alt tip de gheata este chiciura care este un tip de gheaţă
granulară şi opacă, care se formează la temperaturi foarte joase şi care este mai
puţin aderentă. Aceasta poate fi aruncată de palele turbinelor în mişcare până la
100 m distanţă de baza turbinei.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Majoritatea turbinelor sunt dotate cu sisteme de degivrare, tocmai pentru a
împiedica aceste fenomene.
6.1.6. Potenţiale efecte asupra patrimoniului cultural
Pe teritoriul comunei Casimcea se află mai multe obiective cuprinse în lista
monumentelor istorice aprobată de ministrul culturii şi cultelor cu Ordinul
2.314/2004.
Pe amplasamentele propuse pentru amplasarea centralelor eoliene şi
pentru amenajarea platformelor de lucru şi a drumului din lot nu există tumuli.
Amplasarea reţelei de turbine eoliene nu afectează valori de patrimoniu,
situri arheologice, istorice, etc, nici în faza de construcţie şi nici în faza de
funcţionare a acestora.
6.1.7. Impactul direct asupra personalului
Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de
construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau
mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste
materiale manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact
asupra sănătăţii personalului.
Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea
construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice activităţii din
construcţii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecţia
muncii.
Activitate desfăşurată de personalul care exploatează Instalaţiile de turbine
din Parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact semnificativ asupra
sănătăţii acestora.
6.1.8. Piesajul din zonă şi impactul asupra piesajului
Amplasamentul CEE CASIMCEA III este într-o zonă cu relief de podiş.
Peisajul este format din dealuri şi văi. Terenurile cu altitudine variabilă, sunt
acoperite în mare parte cu vegetaţie rezultată din cultura agricolă şi vegetaţie
naturală de stepă pitică.
În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare,
platforme, excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului eolian şi
diverse materiale. Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi
se vor consuma materialele. La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de
teren şi vor fi retrase utilajele astfel, încât terenul să fie readus pe cât posibil la
starea anterioară.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi elementelor
antropice din zona de amplasament. Acestea datorită înălţimi de montaj sunt
vizibile de la distanţe mari.
În timpul construcţiei impactul asupra peisajului este unul temporar datorită
organizării de şantier si a construcţiei infrastructurii. Acest impact este considerat
unul temporar, usor negativ, iar pe perioada funcţionării CEE impactul se va
diminua seminificativ.
Prezenţa turbinelor eoliene induce ideea de ecologism datorita
caracterisiticii acestora de producere de energie verde. La această concluzie s-a
ajuns în tarile unde Centralele de Energie Eolina sunt prezente în peisaj de multi
ani şi care au valorificat acest aspect prin promovare ca atracţie turistică.
6.1.9 Potentiale efecte date de gestiunea deseurilor
In timpul lucrărilor de construcţie
Regimul gospodăririi deşeurilor produse in timpul executiei va face obiectul
organizarii de santier, in conformitate cu reglementarile in vigoare, aceste deseuri
vor fi colectate, transportate si depuse la o rampa de depozitare in vederea
neutralizarii lor.
Deseurile preconizate sunt de urmatoarele tipuri :
- menajere sau asimilabile ;
- metalice rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de
rezistenta si din activitatea de intretinere a utilejelor ;
- deseuri materiale de constructie, daca nu se respecta graficele de lucru si
se rebuteaza incarcaturi de betoane ;
- deseuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier ;
- anvelope, acumulatori, uleiuri uzate, motorina si alte produse petroliere
uzate;
- cartoanele, hartia din ambalaje şi activitatile de birou din cadrul
organizarii de santier.
In conformitate cu H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor,
deseurilor menajere si cele asimilabile, acestea vor fi colectate in interiorul
organizarii de santier, in puncte de colectare prevazute cu containere tip pubele.
Aceste deseuri, periodic, vor fi transportate in conditii de siguranta la rampa de
gunoi in conditiile stabilite de comun acord cu APM Constaţa.
Deseurile metalice se vor colecta si depozita temporar in incinta
amplasamentului si vor fi valorificate prin unitati specializate.
Deşeurile, materiale de construcţii nu ridica probleme deosebite din punct
de vedere al poluării mediului. In perioada de executie aceste deseuri împreună cu
deseurile inerte provenite din excavatii vor fi depozitate temporar intr-un spatiu
special amenajat pe amplasament, urmand a fi folosite ulterior la umpluturi,
construirea căilor de acces permanente în CEE. Cantitatile suplimentare vor fi
evacuate de pe amplasament si transportate pe locurile special amenajate.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Deseurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau
valorificate ca lemn de foc pentru populaţie.
Acumulatorii uzaţi cu potenţial ridicat de poluare a mediului vor fi stocaţi si
păstraţi corespunzător in vederea valorificării lor prin unităţile specializate.
Anvelopele uzate reprezintă una din principalele probleme ale unui şantier.
Acestea vor fi depozitate in locuri special amenajate. Aceste anvelope uzate pot fi
achiziţionate si valorificate de Lafarge Romcim Medgidia.
Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al gradului
de periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de poluarea
mediului.
In perioada de desfăşurare a activităţilor specifice
Producerea energiei din potenţial eolian nu generează deşeuri în mod
continuu.
Activitatea de mentenanţă a unei CEE poate genera deşeuri din întreţinerea
echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile tipice rezultate
din această activitate sunt:
uleiuri uzate;
decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor;
piese de schimb (mai rar);
piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei):
materiale textile de curăţat;
ambalaje rezultate de la înlocuirea unor piese;
ambalajele materialelor consumabile.
O altă sursă de producere a deşeurilor este din întreţinerea spaţiului vegetal
rămas pe areal după montarea Turbinelor Eoliene. Aceste deşeuri sunt resturi
vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt biodegradabile sau pot fi incinerate
întru-un spaţiu special amenajat. În cazul incinerării lor cenuşa rezultată se
constituie într-un bun îngrăşământ al terenului vegetal.
Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic.
De remarcat că atât cantitativ cât şi calitativ deşeurile rezultate nu constituie
o problemă majoră din punctul de vedere a protecţiei factorilor de mediu.
Respectivele deşeuri se produc în perioadele de implementare a programului de
mentenanţă a Turbinelor CEE, sunt preluate de pe amplasament de echipa care
realizează programul şi colectate la sediul Agentului economic.
Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare
curentă cât şi în perioadele de intreţinere vor fi colectate în containere şi
transferate unei firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
6.1.10. Biodiversitatea şi impactul planului asupra biodiversităţii zonei de
interes
Categoriile de impact şi criteriile de evaluare a efectelor semnificative au fost
stabilite pe baza principiilor precauţionare din domeniul conservării naturii, în
vederea conformării la respectarea prevederilor din legislaţia curentă din domeniul
protecţiei mediului.
Caracterizarea detaliata a imapctului asupra biodiversitatii a foest efectuata
in cadrul Studiului de Evaluare Adecvata, ale carui concluzii sunt prezentate in
capitolul XI al prezentului Raport de mediu.
Suprafaţa totală a terenurilor din diferite planuri care se suprapun cu
perimetrul siturilor Natura 2000 - ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean,
ROSPA0100 Stepa Casimcea si ROSPA0019 Cheile Dobrogei
Beneficiarul are in plan implementarea mai multor proiecte de Centrale
Energetice Eoliene in zona siturilor Natura 2000, motiv pentru care s-a analizat
impactul cumulat pe care aceste proiecte il au asupra acestor situri.
Astfel proiectele care se suprapun cu ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean,
ROSPA0100 Stepa Casimcea si ROSPA0019 Cheile Dobrogei sunt urmatoarele:
CEE Casimcea I-III, amplasate in judetul Tulcea, CEE Beidaud V-VI amplasate in
jud. Tulcea si CEE Cogealac I-V amplasate in jud. Constanta. Fiecare dintre aceste
proiecte au parcurs sau parcurg in acest timp toate etapele de autorizare, impactul
fiecaruia a fost analizat in cadrul Rapoartelor de Mediu si a studiilor de
biodiversitate efectuate de specialistii INCDDD si alti biologi independenti.
Astfel, in continuare se descriu in detaliu suprafetele proiectelor care se
suprapun cu siturile Natura 2000 mai sus amintite.
- Reţeaua energetică de centrale eoliene Casimcea I: planul are o suprafaţă
totală de 1023,92 ha, din care 47.95 ha se află în ROSPA0019 Cheile
Dobrogei;
- Reţeaua energetică de centrale eoliene Casimcea II: planul are o
suprafaţă totală de 1238,90 ha, din care 68.5 ha se află în ROSCI0201
Podisul Nord Dobrogean si 569.67 ha se afla in ROSPA0100 Stepa
Casimcea;
- Reţeaua energetică de centrale eoliene Casimcea III: varianta finala a
planului are o suprafaţă totală de 1378.05 ha, din care 3.57 ha se află
in ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean si ROSPA0100 Stepa
Casimcea;
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
- Reţeaua energetică de centrale eoliene Beidaud V si VI: planul are o
suprafaţă totală de 2206.21 ha, din care 111.355 ha se află în
ROSPA0100 Stepa Casimcea;
- Reţeaua energetică de centrale eoliene Cogealac I: planul are o suprafaţă
totală 814 ha.
- Reţeaua energetică de centrale eoliene Cogealac II: planul are o
suprafaţă totală de 1055.12 ha din care 400.14 ha se află în
ROSPA0019 Cheile Dobrogei;
- Reţeaua energetică de centrale eoliene Cogealac III: planul are o
suprafaţă totală de 1398.08 ha;
- Reţeaua energetică de centrale eoliene Cogealac IV: planul are o
suprafaţă totală de 927.88 ha, din care 279.61 ha se află în
ROSPA0019 Cheile Dobrogei;
- Reţeaua energetică de centrale eoliene Cogealac V: planul are o suprafaţă
totală de 1145.96 ha.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Fig. 4. Situaţia diferitelor planuri pentru care s-a calculat impactul cumulat.
Notă: linie albastra – limita ROSPA0100 ”Stepa Casimcea”; linie verde – limita
ROSPA0019 “Cheile Dobrogei; linia roz – limita ROSCI0201 „Podișul Nord Dobrogean”;
linia neagra – limita proiectelor CEE Casimcea I - III, Beidaud V_VI și Cogealac I - V asa cum
sunt reprezentate in figura; poligoane galbene – suprafeţe din planuri care se află în perimetrul
siturilor Natura 2000.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Tabel 6.3. Suprapunerea cumulata a planurilor din vecinatatea siturilor Natura 2000 - ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean, ROSPA0100
Stepa Casimcea si ROSPA0019 Cheile Dobrogei
PUZ
Suprafata
PUZ
Suprafata
ocupata
definitiv
(ha)
Suprafaţă care se
suprapune cu
ROSCI0201
Podisul Nord
Dobrogean (ha)
Suprafaţă care
se suprapune
cu
ROSPA0100
Stepa
Casimcea (ha)
Suprafaţă care
se suprapune
cu
ROSPA0019
Cheile
Dobrogei (ha)
%
Suprapunere
ROSCI0201
Podisul Nord
Dobrogean
(87.229 ha)
%
Suprapunere
ROSPA0100
Stepa
Casimcea
(22226.1 ha)
%
Suprapunere
ROSPA0019
Cheile
Dobrogei
(10929.0 ha)
Casimcea I 1023,41 9,993 - - 46,90 - - 0,43
Casimcea II 1238,90 11,379 54,54 910,91 - 0,062 4,09 -
Casimcea III 1378,05 7,010 3,56 3,56 - 0,04 0,16 -
Beidaud V si
VI
2060,36 17,176 - 68,00 - - 0,50 -
Cogealac I 839,94 3,835 - - - - - -
Cogealac II 1041,63 5,026 - - 338,66 - - 3,66
Cogealac III 1369,70 7,488 - - 96,26 - - -
Cogealac IV 975,86 7,336 - 292,83 - - 2,55
Cogealac V 1123,97 5,765 - - 38,02 - - -
TOTAL 11619,27 80,702 58,10 923,62 704,49 0,066 4,15 6,44
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Aceste suprafete reprezinta doar zonele de reglementare urbanistica, care se
suprapun cu siturile Natura 2000, insa din acestea vor fi afectate definitiv doar
suprafetele folosite pentru modernizarea drumurilor de exploatare, suprafetele
aferente constructiei platformelor de montaj si a cailor de acces spre turbine.
Aceste suprafete conform P.O.T. si C.U.T sunt mult subunitare calculate din
suprafata toatala a PUZ-urilor descrise mai sus, ceea ce reduce semnificativ
procentul de suprapunere cu siturile Natura 2000.
Conform Adresei APM Tulcea nr 11323/04.11.2011, se mentioneaza ca
planul analizat CEE Casimcea II se suprapune cu amplasamentele altor
Beneficiari de parcuri eoliene: Eolian Expres, Eolian Efect, Spark Wind
Energy , si se invecineaza cu amplasamentele altor beneficiari, decat Eolica
Dobrogea care au fost prezentate in tabelul anterior:
- Eolian Areea – limitrof
- Romwind – 20 turbine la circa 430 m
- Baronway Energy – 17 turbine, la circa 450 m
- Premium Management – 20 turbine la circa 700 m,
- Energowind – 11 turbine, la circa 1400 m
- CAS Sud III – 3 turbine, la cca 1900 m,
- CAS Sud II – 33 turbine, la cca 2500 m,
- Romwind 8 turbine, la cca 2700m,
- Eolian spark – 29 turbine, la cca 4000 m
conforma plansei mai jos atasate:
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Fig. 6.6. Impact cumulat cu alte planuri/proiecte conform adresei APM Tulcea
11323/04.11.2011
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Dupa cum reiese din figura de mai sus, planurile cu care se suprapun PUZ-
urile CEE Casimcea I, II si III urmaresc aproximativ acelasi contur cu planurile in
avizare ale Eolica Dobrogea. Tinandu-se cont ca turbinele din cadrul planurilor
CEE Casimcea I, II, III au fost amplasate astfel incat sa se respecte ordinul ANRE
49/2007 si astfel incat sa utilizeze la maxim potentialul eolian al zonei, conform
masuratorilor de vant si a ridicarilor topografice efectuate de catre beneficiar.
Amplasarea unui astfel de proiect, Centrale Energetice Eoliene intr-o zona
presupune, dupa cum se stie, o analiza foarte amanuntita, multianuala a conditiilor
climaterice si de vant, masuratori efectuate cu stalpii meteorologici proprii,
precum si corelarea acestor date de vant cu o baza de date tridimensionala a
terenului din zona
Orice alt proiect de acest gen care se va amplasa pe aceeasi zona PUZ, si
conectarea acestuia la RET/RED, presupune din start nerealizarea acestui proiect,
sau redimensionarea drastica a numarului de turbine astfel incat proiectul sa fie
functionabil (productiv). Prin simpla amplasare a unei turbine de catre alt
beneficiar si conectarea acesteia la RET/RED, presupune ca datele de calcul se
vor modifica, planul/proiectul suferind modificari in functie de acea turbina
functionala.
In conformitate cu datele prezentate de catre CNTEE Transelectrica SA la
data de 14.11.2011 se inregistrau in Zona de Sud-Est, reprezentata de Dobrogea +
judetele Braila, Galati si Ialomita un total de 6.587 MW de centrale energetice
eoliene cu contract de racordare semnat, din care 3.130 MW conectati la RET si
3.457 MW conectati la RED. In plus, exista un total de 4.788 MW planificati, din
care 3.238 MW conectati la RET si 1.550 MW conectati la RED.
Eolica Dobrogea SRL a primit urmatoarele avize emise de catre
Operatorul de transport:
-Avizul Tehnic de Racordare nr.03/3374/2010 pentru CEE de 600 MW;
-Avizul Tehnic de Racordare nr.109/29833/2011 pentru CEE de 600 MW;
-Avizul tehnic nr.67/2009 pentru PT+CS Extindere Statia 400 kV
Tariverde;
-Avizul Tehnic nr.7/2010 pentru Statia 220 kV Extindere Tariverde ;
-Avizul Tehnic nr.132/2011 pentru Linia Electrica Aeriana dublu circuit
400 kV Tariverde-Stupina;
si a incheiat Contractul de racordare nr.63/2011 pentru Extinderea Statiei 400 kV
Tariverde. Contractul de executie a fost semnat si finantarea depusa in contul
CNTEE Transelectrica SA . Valoarea taxei de conectare pentru 1.200 MW a fost
de 36 Milioane de Euro.
In conditiile in care reteaua de distributie (RED) din zona mentionata nu
poate evacua mai mult de 1.500 MW din cei 5.007 MW planificati fara investitii
majore care depasesc orizontul anului 2020, iar nici una din firmele mentionate
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
anterior ca dezvoltand CEE in imediata vecinatate nu are contracte de racordare,
consideram ca exista riscuri majore pentru firmele concurente sa nu poate asigura
fezabilitatea investitiei datorita costurilor mari ale solutiei de racordare care va
invalida decizia investitionala.
Din aceste motive, prezentate mai sus, nu putem calcula un impact
cumulativ cu proiectele cu care se suprapune, sau se invecineaza, asa cum sunt ele
numite in adresa APM Tulcea, altele decat cele ale beneficiarului, pentru care s-a
analizat in tabelul Tabel 6.3. impactul cumulat.
Efectul de bariera
Elementele mobile ale celor 19 centrale eoliene ale planului Reţeaua de
centrale energetice eoliene Casimcea III acţionează fiecare în parte cca 6360 m2
din spaţiul aerian aflat între cca 50 m (măsurat de la nivelul solului) şi cca 150 m
(măsurat de la nivelul solului). Având în vedere faptul că turbinele eoliene:
- CA_III-1 si CA_III-6,
- CA_III-4, CA_III-9, CA_III-14 şi CA_III-18
- CA_III-3, CA_III-18, CA_III-11 şi CA_III-13 si CA_III-15
- CA_III-17, CA_III-5, CA_III-12 şi CA_III-10
se află aproximativ de-a lungul unor axe ipotetice pe direcţia nord-sud, suprafaţa
totală pe care acţionează elementele mobile ale centralelor eoliene este de cca
6360 m2 * 8, adică aproximativ 50880 m
2. Distanţa dintre centralele eoliene aflate
la marginea estică, respectiv la marginea vestică a reţelei este de cca 4,0 km,
astfel spaţiul aflat între 50 m şi 150 m (măsuraţi de la nivelul solului) are o
suprafaţa totală de cca 400.000 m2 (4000 m lăţime * 100 m înălţime), Ca urmare,
suprafaţa în care acţionează elementele mobile ale centralelor eoliene reprezintă
12,72% din spaţiul aflat între 50 m şi 150 m (măsuraţi de la nivelul solului).
În concluzie, efectul de bariera al Reţelei de centrale energetice eoliene
Casimcea III se manifestă pe 12,72 % din spaţiul aerian cuprins între 50 m şi 150
m (măsuraţi de la nivelul solului) în condiţii meteorologice favorabile funcţionării
centralelor eoliene. În condiţii meteorologice nefavorabile funcţionării centralelor
eoliene (viscol, ceaţă deasă şi lipsă de vânt), centralele reprezintă doar obstacol
fizic pentru păsările aflate în tranzit (numărul exemplarelor care se deplasează în
asemenea condiţii meteorologice fiind mai redus decât pe vreme favorabilă).
Deoarece acest plan este integrat intr-un cluster Casimcea care se intinde pe
o lungime de 10 km N-S, iar suprafetele pe care actioneaza turbinele in cadrul
acestor planuri sunt urmatoarele:
- pentru CEE Casimcea I – 63600 mp ceea ce reprezinta 21,2 % din
suprafata aeriana cuprinsa intre 50 si 100 m
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
- pentru planul CEE Casimcea II – 44520 mp ceea ce reprezinta 13,09 %
din suprafata aeriana cuprinsa intre 50 si 100 m
- pentru planul CEE Casimcea III – 50880 mp ceea ce reprezinta 12,72 %
din suprafata aeriana cuprinsa intre 50 si 100 m
Cumulate aceste retele, dupa cum se observa si din figura urmatoare sunt
asezate aproximativ de-a lungul a 10 axe ipotetice pe direcţia nord-sud, ceea ce
inseamna ca pe o lungime de 10 km N-S, suprafaţa totală pe care acţionează
elementele mobile ale centralelor eoliene este de cca 6360 m2 * 10, adică
aproximativ 63600 m2 . Distanţa dintre centralele eoliene aflate la marginea
estică, respectiv la marginea vestică a reţelei este de cca 5,0 km, astfel spaţiul
aflat între 50 m şi 150 m (măsuraţi de la nivelul solului) are o suprafaţa totală de
cca 500.000 m2 (5000 m lăţime * 100 m înălţime), Ca urmare, suprafaţa cumulata
în care acţionează elementele mobile ale celor trei CEE Casimce I, II si III
reprezintă 12,72% din spaţiul aflat între 50 m şi 150 m (măsuraţi de la nivelul
solului) si pe o distanta de aproximativ 10 km N-S.
Proiectele aflate cel mai aproape de clusterul Casimcea sunt la o distanta
de 1900 m – CAS Sud III si respectiv la 2500 m CAS Sud II (in partea vestica
care sunt in constructie), sunt situate la distante destul de mari incat sa creeze
efect de bariera in calea de migratie sau in deplasarile de hrana a speciilor pentru
care a fost desemnat situl ROSPA Stepa Casimcei, acest spatiu fiind folosit drept
coridor de zbor.
Pentru analiza impactului cumulat cu acest proiect asupra speciilor si a
habitatelor din cadrul ROSCI Podisul Nord Dobrogean, impactul nu se poate
cumula atata timp cat turbinele analizate din cadrul CEE Casimcea II si implicit a
turbinelor din clusterul Casimcea, nu afecteaza acest tip de habitate, turbinele
fiind in totalitate amplasate in terenuri agricole.
Pe toata suprafata de studiu a planurilor, turbinele sunt asezate dispersat,
tocmai pentru a nu creea un efect de aglomerare care sa actioneze ca o bariera in
cadrul migratiilor sau in cazul deplasarilor pentru hrana. Cum marea majoritate a
turbinelor sunt amplasate in terenuri agricole efectul de bariera se poate resimte
doar pentru pasarile cu zbor planat, in migratie (tranzit), în condiţii meteorologice
nefavorabile (viscol, ceaţă deasă şi lipsă de vânt), cand oricum efectivele sunt in
numar mult mai mic.
In situatia amplasarii altor turbine in interiorul planului analizat Casimcea
III, implicit se va mari efectul de bariera cu un impact direct asupra speciilor de
avifauna, mai ales asupra speciilor cu zbor planat, iar riscul de lovire directa cu
turnurile turbinelor si palele acestora este semnificativ mai mare tinand cont de
celeexpuse mai sus.
In concluzie impactul cumulativ si efectul de bariera pe care aceste planuri
il implica asupra biodiversitatii si in principal asupra speciilor de avifauna este
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
negativ nesemnificativ, care coroborat cu respectarea masurilor de reducere al
impactul propuse prin aceste rapoarte de mediu, precum si cu monitorizarea
intensa a zonelor avizate prin PUZ pre-, in timpul si post constructie, impactul
tinde spre neutru.
6.2. Metode şi proceduri pentru evaluarea impactului
Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd să fie evidenţiate efectele
semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus
evaluării de mediu. Scopul acestor cerinţe constă în identificarea, predicţia şi
evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului.
Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura,
magnitudinea, durata sau intensitatea sa, generează efecte negative sau pozitive
asupra unui factor sensibil de mediu.
Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative
asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare,
cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare,
pozitive şi negative.
O definitie sintetica a evaluarii impactului de Mediu asa cum se regaseste
ea in literatura de specialitate, ar fi ca acesta are ca obiectiv fundamental
investigarea cu caracter stiintific a efectelor multiple si complexe,
momentane si potentiale a unor activitati permanente ori temporare, distinct
asupra factorilor de mediu si a mediului in ansamblul sau, dar si asupra
altor factori cum sunt cei sociali, culturali, economici si chiar politici.
In conformitate cu legislatia romaneasca, care a preluat Aquis-ul
Comunitar, evaluarea de impact se realizeaza in trei etape:
- La emiterea autorizatiei de mediu prin Bilantul de Mediu si Studiul de
evaluare a Riscului, pe baza de recoltari de probe din teren, analize de
laborator, alte metode care sa furnizeze marimi fizice concrete si cat mai
exacte, privind efectul activitatii respective in functie, comparate cu acelasi
sistem de valori dinainte de inceperea activitatii respective.
In acest fel se pot obtine evaluari concrete in marimi fizice pentru
unii din factorii de mediu, dar din pacate nu asupra mediului in ansamblul
sau.
- La emiterea acordului de mediu prin Raportul de Evaluare a Impactului
intocmit pe baza examinarii unei documentatii cu caracter tehnic care se
bazeaza pe informatii, privind situatia mediului inainte de inceperea
activitatii si de estimari privind efectul ei dupa incepere.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
- La emiterea avizului de mediu prin Raportul de evaluare a impactului
produs de un plan sau program, document cu caracter preliminar si care nu
se bazeaza pe masuratori, analize sau determinari nici macar prealabile.
Prima concluzie care se desprinde este ca, din toate cele 3 etape de
evaluare, cea referitoare la Planuri si Programe beneficiaza de cele mai
putine informatii privind elementele de mediu inainte si dupa aplicarea lor si
oricum ele au un caracter numai calitativ. În vederea identificării efectelor potenţiale semnificative asupra mediului
ale prevederilor planului au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare dintre
factorii/aspectele de mediu relevanţi/relevante prin acordarea de puncte transpuse
apoi intr-un sistem de analiza si corelare a lor, utilizand Matricea Leopold bine
cunoscuta si folosita in practica, care de altfel este inclusa ca metoda de
evaluare şi in Ordinul MAPM nr. 863/2002, Anexa 2, Tabel 4. In cadrul evaluarii s-au identificat două grupe de lucrări distincte pentru
care s-a întocmit cate un tabel in care s-au înscris pe linie efectele asupra mediului
şi pe coloane aspectele de mediu afectate aşa cum sunt ele definite la pct. 6,
Anexa 2, din HG. 1076.
Cele două grupe de lucrări sunt reprezentate de:
- construcţia infrastructuri - prin amenajarea drumurilor de exploatare
agricolă, construcţia căilor de acces noi până la turbine, de instalarea circuitului
de cabluri subterane
- ridicare şi funcţionare a turbinelor – montarea tunului, nacelei şi a
rotorului precum şi perioada de funcţionare a CEE.
Apoi parcurgand fiecare linie s-au acordat puncte pozitive sau negative
pentru fiecare din aspectele de mediu relevante in coloana de efecte, conform
caracterizării impactului descris pe parcursul acestui capitol.
Punctele au fost apoi centralizate pe efecte de mediu si pe aspecte de
mediu.
Punctarea s-a făcut deasemena şi pentru cele două alternative descrise în
raport şi care sunt detaliate la Capitolul IX.
Trebuie subliniat faptul ca punctele de impact determinate, au o valoare
posibila-potentiala, nu valori absolute, intrucat ele pot fi imbunatatite daca se iau,
in etapele urmatoare de promovare a amenajarilor, masurile rezultate ca necesare
pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect advers asupra mediului stabilit în
cadrul acestui Raport de mediu pentru obtinerea Avizului de Mediu si ulterior prin
Studiul de Evaluare a impactului pentru obţinerea Acordului de Mediu.
Precizam ca in cadrul evaluarii, folosind matricea Leopold, nu s-a
facut si evaluarea privind biodiversitatea care este efectuata distinct în
cadrul studiului de evaluare adecvata, cu care acest plan a fost incadrat.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
În cele de mai jos se prezintă categoriile de impact şi criteriile pentru
evaluarea impactului, stabilite de evaluator şi prin consultarea Grupului de Lucru,
constituit cu ocazia analizei PUZ-ului CEE Casimcea III
Pentru explicitarea in detaliu a modului cum s-a facut evaluarea, prin
utilizarea matricelor Leopold, prezentam in continuare pentru fiecare grupare de
lucrari, efecte asupra Mediului si aspecte de Mediu afectate, procedura de acordare
a punctelor pozitive si negative pe o scara de la 1-5.
Evaluarea impactului asupra mediului pentru etapa de construcţie a
drumurilor – infrastructurii în varianta iniţială cu 24 turbine eoliene de 2
MW (Tablelul 6.2.1.)
Puncte pozitive
1) Pentru sol s-au acordat 2 puncte intrucat prin amenajarea terenurilor din
jurul constructiilor se asigura o protectie a solului impotriva eroziunii, dar
se asigură o creştere a valorii economice a terenurilor
2) Pentru aer – s-au acordat 2 puncte deoarece prin amenajarea infrastructurii
se reduce pe termen lung poluarea datorită emisiilor de praf datorită
drumurilor neamenajate
3) Valorile materiale şi sociale – s-au acordat 5 puncte prin modernizarea
infrasructurii locale, prin creşterea stării ocupaţionale ale localnicilor din
zonă precum si cresterea nivelului de bunăstare al localnicilor şi al
primăriilor şi ale consiliilor locale
4) Persoanal – se acordă 2 puncte pentru calitatea forţei de muncă, (organizată
şi calificată) pe perioada construcţiei faţa de situaţia existentă
5) Peisaj – se poate acorda 2 puncte pentru efectul vizual creat de „ordonat”
pe care îl conferă o reţea de drumuri nou amenajată.
6) pentru biodiversitate – se acordă 2 punct deoarece prin excavaţie se
formează temporar biotopuri noi, precum si creşterea populaţiei
cuibăritoare de fâsă de câmp datorita fragmentării şi creării de locuri de
refugiu
7) relatiile între factori – se acordă 2 punct pentru impactul general pozitiv
cumulat pe care acest gen de investiţie îl poate aduce într-o zona slab
dezvoltată economic, pe termne scurt şi mediu, după principiul dezvoltării
durabile
Puncte negative
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
1) pentru apă – se acordă 2 puncte pentru impactul temporar pe care îl pot
avea scurgerile temporare de combustibildatorită vecinătăţii cu organizarea
de şantier
2) pentru sol - s-au acordat 3 puncte deoarece in perioada de constructie în
special se deranjeaza straturile de suprafata si se polueaza zona excavata,
deasemena se schimbă temporar dar şi permanent folosinţa actuală a
terenurilor afectate,
3) pentru aer - se acorda 2 puncte ca urmare a noxelor produse de utilajele
folosite în cadrul organizării de şantier, pe termen scurt
4) pentru sănătate – acordăm 1 punct pentru impactul dat de zgomot, datoriă
creşterii utilajelor grele care circulă în aceste zone, caracterizate până acum
ca fiind foarte linistite
5) pentru personal – se acordă 1 punct deoarece pot apare, ca în orice
activitate de şantier, accidente dacă nu se respectă normele de protecţia
muncii
6) gestiunea deseurilor – se acordă 2 puncte pe perioada costrucţiei
infrastructurii, pe perioade scurte, deoarece apar deşeuri care necesită un
management riguros
7) pentru peisaj – se acordă 2 puncte deoarece pe termen scurt organizarea de
şantier are un impact vizual asupra cadrului natural
8) pentru biodiversitate – se acordă 4 puncte datorită impactului pe termen
scurt, temporar pe care activitatea de constructie o are asupra biodiversitatii
in general
Rezultă un total de 16 puncte pozitive şi 17 puncte negative pentru
activitatea de construcţie a infrastructurii pentru varianta 1 descrisă în
planul de amplasament.
Evaluarea impactului asupra mediului pentru etapa de ridicare si
funcţionare a turbinelor – în varianta iniţială (Tabelul 6.2.2.)
Puncte pozitive
1) pentru sol – se acordă 1 punct deoarece în această perioadă o parte din
terenul afectat va fi reabilitat şi readus la caracteristicile iniţiale
2) Pentru aer – s-au acordat 5 puncte deoarece în sine folosirea turbinelor
eoliene la producerea de energie verde are un impact pozitiv semnificativ
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
asupra aerului, indirect prin scăderea emisiei de gaze cu efect de seră
comparativ cu cantitatea de energie emisă din surse convenţionale
3) Valorile materiale şi sociale – s-au acordat 4 puncte prin creşterea stării
ocupaţionale ale localnicilor din zonă precum si cresterea nivelului de
bunăstare al localnicilor, al primăriilor şi consiliilor locale dar si datorită
racordarii parcurilor la reţelele de fibră optică ce implică o mai mare
uşurinţă in procurarea serviciilor de internet şi alte facilităţi tehnologice
actuale
4) Personal – se acordă 2 puncte pentru calitatea forţei de muncă, (organizată
şi calificată) pe perioada construcţiei faţa de situaţia existentă
5) Peisaj – se poate acorda 2 puncte deoarece induce ideea de ecologism
datorită caracterisiticii acestora de producere de energie verde si totodată
zona poate fi promovată ca atracţie turistică.
Puncte negative
1) Apa – nu este influenţată de aceasta fază
2) Solul – deasemena nu este influenţat
3) pentru aer – se acordă 1 punct deoarece pe perioda funcţionării, ocazional
pot apare surse punctiforme de emisii datorită utilajelor care intervin pentru
mentenanţă sau situaţii de urgenţă
4) pentru sănătate – acordăm 1 punct pentru impactul dat de zgomot, care
poate fi perceput pe timpul nopţii, uneori, în cazuri de calm total, cu toate
că aceste zgomote pot fi acoperite de foşnetul vântului, deasemenea pe
perioadele de ger pot exista bucăţi de gheaţă care sa fie aruncate de palele
aflate în mişcare
5) patrimoniul cultural – nu este afectat de aceasta fază
6) pentru personal – se acordă 1 punct deoarece pot apare, ca în orice
activitate, accidente dacă nu se respectă normele de protecţia muncii, gen
căderi de la înalţime, etc
7) pentru peisaj – se acordă 2 puncte deoarece turbinele sunt structuri
antropice adăugate cadrului natural
8) pentru biodiversitate – se acordă 4 puncte datorita impactului pe care il are
un numar mai mare de turbine, cumulat si cu celelalte proiecte, si
deasemenea daca nu se implementeaza un sistem de monitorizare care sa
asigure date reale cantitative privind migratia si activitatea avifaunistica.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Rezultă un total de 14 puncte pozitive şi 9 puncte negative pentru
activitatea de ridicare si funcţionare a turbinelor pentru varianta iniţială descrisă
în planul de amplasament
Per total varianta iniţială are un total de 30 de puncte pozitive şi 26 de
puncte negative
Evaluarea impactului asupra mediului pentru etapa de construcţie a
drumurilor – infrastructurii în varianta 2 de plan cu 18 turbine eoliene de 2
MW (Tablelul 6.2.3.)
Puncte pozitive
1) Pentru sol s-au acordat 2 puncte intrucat prin amenajarea terenurilor din
jurul constructiilor se asigura o protectie a solului impotriva eroziunii, dar
se asigură o creştere a valorii economice a terenurilor
2) Pentru aer – s-au acordat 2 puncte deoarece prin amenajarea infrastructurii
se reduce pe termen lung poluarea datorită emisiilor de praf datorită
drumurilor neamenajate
3) Valorile materiale şi sociale – s-au acordat 4 puncte prin modernizarea
infrastructurii locale, prin creşterea stării ocupaţionale ale localnicilor din
zonă precum si cresterea nivelului de bunăstare al localnicilor şi al
primăriilor şi ale consiliilor locale
4) Persoanal – se acordă 2 puncte pentru calitatea forţei de muncă, (organizată
şi calificată) pe perioada construcţiei faţa de situaţia existentă
5) Peisaj – se poate acorda 2 puncte pentru efectul vizual creat de „ordonat”
pe care îl conferă o reţea de drumuri nou amenajată.
6) pentru biodiversitate – se acordă 2 punct deoarece prin excavaţie se
formează temporar biotopuri noi, precum si creşterea populaţiei
cuibăritoare de fâsă de câmp datorita fragmentării şi creării de locuri de
refugiu
7) relatiile între factori – se acordă 2 puncte pentru impactul general pozitiv
cumulat pe care acest gen de investiţie îl poate aduce într-o zona slab
dezvoltată economic, pe termen scurt şi mediu, după principiul dezvoltării
durabile
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Puncte negative
1) pentru apă – se acordă 2 puncte pentru impactul temporar pe care îl pot
avea scurgerile temporare de combustibil datorită vecinătăţii cu organizarea
de şantier
2) pentru sol – s-au acordat 3 puncte deoarece in perioada de constructie în
special se deranjeaza straturile de suprafata si se polueaza zona excavata,
deasemena se schimbă temporar dar şi permanent folosinţa actuală a
terenurilor afectate,
3) pentru aer – se acorda 2 puncte ca urmare a noxelor produse de utilajele
folosite în cadrul organizării de şantier, pe termen scurt
4) pentru sănătate – acordăm 1 punct pentru impactul dat de zgomot, datoriă
creşterii utilajelor grele care circulă în aceste zone, caracterizate până acum
ca fiind foarte linistite
5) pentru personal – se acordă 1 punct deoarece pot apare, ca în orice
activitate de şantier, accidente dacă nu se respectă normele de protecţia
muncii
6) gestiunea deseurilor – se acordă 2 puncte pe perioada costrucţiei
infrastructurii, pe perioade scurte, deoarece apar deşeuri care necesită un
management riguros
7) pentru peisaj – se acordă 2 puncte deoarece pe termen scurt organizarea de
şantier are un impact vizual asupra cadrului natural
8) pentru biodiversitate – se acordă 3 puncte datorită impactului pe termen
scurt, temporar pe care activitatea de constructie o are asupra biodiversitatii
in general
Rezultă un total de 16 puncte pozitive şi 16 puncte negative pentru
activitatea de construcţie a infrastructurii pentru varianta 2 descrisă în
planul de amplasament.
Evaluarea impactului asupra mediului pentru etapa de ridicare si
funcţionare a turbinelor – în varianta 2 de plan (Tabelul 6.2.2.)
Puncte pozitive
1) pentru sol – se acordă 1 punct deoarece în această perioadă o parte din
terenul afectat va fi reabilitat şi readus la caracteristicile iniţiale
2) Pentru aer – s-au acordat 5 puncte deoarece în sine folosirea turbinelor
eoliene la producerea de energie verde are un impact pozitiv semnificativ
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
asupra aerului, indirect prin scăderea emisiei de gaze cu efect de seră
comparativ cu cantitatea de energie emisă din surse convenţionale
3) Valorile materiale şi sociale – s-au acordat 4 puncte prin creşterea stării
ocupaţionale ale localnicilor din zonă precum si cresterea nivelului de
bunăstare al localnicilor, al primăriilor şi consiliilor locale dar si datorită
racordarii parcurilor la reţelele de fibră optică ce implică o mai mare
uşurinţă in procurarea serviciilor de internet şi alte facilităţi tehnologice
actuale
4) Personal – se acordă 2 puncte pentru calitatea forţei de muncă, (organizată
şi calificată) pe perioada construcţiei faţa de situaţia existentă
Peisaj – se poate acorda 2 puncte deoarece induce ideea de ecologism datorită
caracterisiticii acestora de producere de energie verde si totodată zona poate fi
promovată ca atracţie turistică.
Pucte negative
1) Apa – nu este influenţată de aceasta fază
2) Solul – deasemena nu este influenţat
3) pentru aer – se acordă 1 punct deoarece pe perioda funcţionării, ocazional
pot apare surse punctiforme de emisii datorită utilajelor care intervin pentru
mentenanţă sau situaţii de urgenţă
4) pentru sănătate – acordăm 1 punct pentru impactul dat de zgomot, care
poate fi perceput pe timpul nopţii, uneori, în cazuri de calm total, cu toate
că aceste zgomote pot fi acoperite de foşnetul vântului, deasemenea pe
perioadele de ger pot exista bucăţi de gheaţă care sa fie aruncate de palele
aflate în mişcare
5) patrimoniul cultural – nu este afectat de aceasta fază
6) pentru personal – se acordă 1 punct deoarece pot apare, ca în orice
activitate, accidente dacă nu se respectă normele de protecţia muncii, gen
căderi de la înalţime, etc
7) pentru peisaj – se acordă 2 puncte deoarece turbinele sunt structuri
antropice adăugate cadrului natural
8) pentru biodiversitate – se acordă 2 puncte datorita impactului pe care il are
un numar mai mare de turbine, cumulat si cu celelalte proiecte, si
deasemenea daca nu se implementeaza un sistem de monitorizare care sa
asigure date reale cantitative privind migratia si activitatea avifaunistica.
Rezultă un total de 14 puncte pozitive şi 7 puncte negative pentru
activitatea de ridicare si funcţionare a turbinelor pentru varianta 2 descrisă
în planul de amplasament
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Evaluarea impactului asupra mediului pentru etapa de construcţie a
drumurilor – infrastructurii în varianta finala – 18 turbine (Tabelul 6.2.3.)
Puncte pozitive
1) Pentru sol s-au acordat 2 puncte intrucât prin amenajarea terenurilor din
jurul constructiilor se asigura o protectie a solului impotriva eroziunii,
asigurându-se si o creştere a valorii economice a terenurilor
2) Pentru aer – s-au acordat 2 puncte prin amenajarea infrastructurii se reduce
pe termen lung poluarea datorită emisiilor de praf datorită drumurilor
neamenajate
3) Valorile materiale şi sociale – s-au acordat 4 puncte prin modernizarea
infrastructurii locale, prin creşterea stării ocupaţionale ale localnicilor din
zonă precum si cresterea nivelului de bunăstare al localnicilor şi al
primăriilor şi ale consiliilor locale
4) Persoanal – se acordă 2 puncte pentru calitatea forţei de muncă, (organizată
şi calificată) pe perioada construcţiei faţa de situaţia existentă
5) Peisaj – se poate acorda 2 puncte pentru efectul vizual creat de „ordonat”
pe care îl conferă o reţea de drumuri nou amenajată.
6) pentru biodiversitate – se acordă 2 punct deoarece prin excavaţi se
formează temporar biotopuri noi, precum si creşterea cresterea populaţiei
cuibăritoare de fâsă de 104ddu datorita fragmentării şi creării de locuri de
refugiu
7) relatiile între factori – se acordă 2 puncte pentru impactul general pozitiv
104dduce104e pe care acest gen de investiţie îl poate 104dduce într-o zona
slab dezvoltată economic, pe termen scurt şi mediu, după principiul
dezvoltării durabile
Pucte negative
1) pentru apă – se acordă 2 puncte pentru impactul temporar pe care îl pot
avea scurgerile temporare de combustibil datorită vecinătăţii cu organizarea
de şantier
2) pentru sol – s-au acordat 2 puncte deoarece in perioada de constructie în
special se deranjeaza straturile de suprafata si se polueaza zona excavata,
deasemena se schimbă temporar dar şi permanent folosinţa actuală a
terenurilor afectate, dar totuşi suprafaţa afectată este cu o trieme mai mică
faţă de varianta iniţială descrisa iniţial
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
3) pentru aer – se acorda 2 puncte ca urmare a noxelor produse de utilajele
folosite în cadrul organizării de şantier, pe termen scurt
4) pentru sănătate – acordăm 1 puncte pentru impactul dat de zgomot, datoriă
creşterii utilajelor grele care circulă în aceste zone, caracterizate până acum
ca fiind foarte linistită
5) pentru personal – se acordă 1 punct deoarece pot apare, ca în orice
activitate de şantier, accidente dacă nu se respectă normele de protecţia
muncii
6) pentru peisaj – se acordă 2 puncte deoarece pe termen scurt organizarea de
şantier are un impact vizual asupra cadrului natural
7) gestiunea deseurilor – se acordă 2 puncte pe perioada costrucţiei
infrastructurii, pe perioade scurte, deoarece apar deşeuri care necesită un
management riguros
8) pentru biodiversitate – se acordă 2 puncte deoarece chiar dacă a scăzut
impactul asupra biodiversitaţii poate sa mai existe, în caz accidental, un
impact asupra biodiversităţii din zonă
Rezultă un total de 16 puncte pozitive şi 14 puncte negative pentru
activitatea de construcţie a infrastructurii pentru varianta precauţionară
descrisă in cadrul Studiului de Evaluare Adecvata.
Evaluarea impactului asupra mediului pentru etapa de ridicare si
funcţionare a turbinelor – în varianta precauţionară (Tabelul 6.2.4.)
Puncte pozitive
1) pentru sol – se acordă 1 punct deoarece în această perioadă o parte din
terenul afectat va fi reabilitat şi readus la caracteristicile iniţiale
2) Pentru aer – s-au acordat 5 puncte deoarece în sine folosirea turbinelor
eoliene la producerea de energie verde are un impact pozitiv semnificativ
asupra aerului, indirect prin scăderea emisiei de gaze cu efect de seră
comparativ cu cantitatea de energie emisă din surse convenţionale
3) Valorile materiale şi sociale – s-au acordat 4 puncte prin creşterea stării
ocupaţionale ale localnicilor din zonă precum si cresterea nivelului de
bunăstare al localnicilor, al primăriilor şi consiliilor locale dar si datorită
racordarii parcurilor la reţelele de fibră optică ce implică o mai mare
uşurinţă in procurarea serviciilor de internet
4) Persoanl – se acordă 2 puncte pentru calitatea forţei de muncă, (organizată
şi calificată) pe perioada construcţiei faţa de situaţia existentă
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
5) Peisaj – se poate acorda 2 puncte deoarece induce ideea de ecologism
datorită caracterisiticii acestora de producere de energie verde si totodată
zona poate fi promovată ca atracţie turistică.
Puncte negative
1) Apa – nu este influenţată de aceasta fază
2) Solul – deasemena nu este influenţat
3) pentru aer – se acordă 1 punct deoarece pe perioda funcţionării, ocazional
pot apare surse punctiforme de emisii datorită utilajelor care intervin pentru
mentenanţă sau situaţii de urgenţă
4) pentru sănătate – acordăm 1 punct pentru impactul dat de zgomot, care
poate fi perceput pe timpul nopţii, uneori, în cazuri de calm total, cu toate
că aceste zgomote pot fi acoperite de foşnetul vântului, deasemenea pe
perioadele de ger-temperaturi scăzute pot exista bucăţi de gheaţă care sa fie
aruncate de palele aflate în mişcare
5) patrimoniul cultural – nu este afectat de aceasta fază
6) pentru personal – se acordă 1 punct deoarece pot apare, ca în orice
activitate, accidente dacă nu se respectă normele de protecţia muncii, gen
caderi de la înalţime, etc
7) pentru peisaj – se acordă 1 punct deoarece turbinele sunt structuri antropice
adăugate cadrului natural
8) pentru biodiversitate – se acordă 1 punct chiar dacă a scăzut semnificativ
impactul asupra biodiversitaţii poate sa mai existe, în caz accidental, un
impact asupra biodiversităţii din zonă
Rezultă un total de 14 puncte pozitive şi 5 puncte negative pentru
activitatea de ridicare si funcţionare a turbinelor pentru varianta finala
descrisă in acest raport si in studiul de Evaluare adecvata, si mai ales daca
beneficiarul va tine cont de masurile de minimizare propuse de catre
specialisti in cadrul Studiului de Evaluare Adecvata si in cadrul respectivului
Raport de Mediu.
Per total varianta finala propusa prin acest plan are un total de 30 de
puncte pozitive şi 19 puncte negative.
Folosirea Matricelor tip Leopold exemplificată în Tabelul 6.2.5., a
metodologiei si a sistemului de punctare prezentat, reprezinta singura solutie
pentru a asigura corelarea pentru fiecare tip de activitate, intre cele 8 potenţiale
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
efecte asupra mediului si cele 11 aspecte de mediu afectate, asa cum sunt ele
prevazute la punctul 6, Anexa 2, din HG 1076.
Evaluarea s-a facut pe termen scurt, mediu si lung, punctele fiind acordate
in consecinţă. Termen scurt reprezinta perioada de constructii, termen mediu este
reprezentat de perioada de exploatare pana la prima revizie tehnica generala
(aproximativ 5 ani) – perioada de functionare initiala, iar termenul lung reprezinta
perioada de timp pana la scoaterea din functiune.
Analiza detaliată efectuată pune în evidenţă aspectele de mediu cu
sensibilitate deosebita si va permite pentru astfel pentru o focusare pe aceste
aspecte în fazele ulterioare de monitorizare pe perioada de execuţie a proiectului
şi pe perioada funcţionării CEE Casimcea III.
In acest fel s-a putut realiza o evaluare corectă a potenţialelor efecte
semnificative asupra Mediului, iar rezultatele obtinute in final demonstreaza că
prin solutiile cuprinse in alternativa precauţionară impreuna cu masurile propuse
in Raport s-a reuşit să se obţină o prevenire, reducere şi compensare cât de
completa posibil a oricărui efect advers asupra Mediului, ceea ce constituie
obiectivul acestei documentatii.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Matricea potentialelor efecte asupra Mediului
Tabel. 6.2.1. Constructia drumurilor, cailor de acces – infrastructura varianta 1
ASPECTE DE
MEDIU
AFECTATE
POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
Secun
dare
Cumula
tive
Siner
gice
Termen
scurt
Termen
mediu
Termen
lung
Permanente Temporare Pozitive Negative
1. Solul
* - - * * - * - 2 3
2. Apa * - - * - - - - - 2
3. Aerul * - - * - - - - 2 2
4. Valori
materiale si
sociale
- - - - - - - - 4 -
5. Sanatatea
umana
* - - - - - - - - 1
6. Patrimoniul
cultural
* - - * - - - - - -
7. Personal - - - * - - - - 2 1
8. Peisajul - * - * - - - - 2 2
9.Gestiunea
deseurilor
- * - - - - - * - 2
10.Biodiversi
tate
* * * * * * * - 2 4
11. Relaţiile
intre factori
- - - - - - - - 2 -
Total 16 17
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Tabelul 6.2.2. Etapa de ridicare si funcţionare a turbinelor - varianta 1
ASPECTE DE
MEDIU
AFECTATE
POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
Secun
dare
Cumula
tive
Siner
gice
Termen
scurt
Termen
mediu
Termen
lung
Permanente Temporare Pozitive Negative
1. Solul
- - - - - - - - 1 -
2. Apa - - - - - - - - -
3. Aerul * - - * - - - - 5
1
4. Valori
materiale si
sociale
- - - - - - - - 4 -
5. Sanatatea
umana
* - - - - - - - - 1
6. Patrimoniul
cultural
- - - - - - - - - -
7. Personal - - - * - - - - 2
1
8. Peisajul - * - - - * - * 2
2
9.Gestiunea
deseurilor
- - - - - - - * - -
10.Biodiversi
tate
* * * * * * * - - 4
11. Relaţiile
intre factori
- - - - - - - - - -
Total 14 9
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Tabel. 6.2.1. Constructia drumurilor, cailor de acces – infrastructura varianta 2
ASPECTE DE
MEDIU
AFECTATE
POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
Secun
dare
Cumula
tive
Siner
gice
Termen
scurt
Termen
mediu
Termen
lung
Permanente Temporare Pozitive Negative
1. Solul
* - - * * - * - 2 3
2. Apa * - - * - - - - - 2
3. Aerul * - - * - - - - 2 2
4. Valori
materiale si
sociale
- - - - - - - - 4 -
5. Sanatatea
umana
* - - - - - - - - 1
6. Patrimoniul
cultural
* - - * - - - - - -
7. Personal - - - * - - - - 2 1
8. Peisajul - * - * - - - - 2 2
9.Gestiunea
deseurilor
- * - - - - - * - 2
10.Biodiversi
tate
* * * * * * * - 2 3
11. Relaţiile
intre factori
- - - - - - - - 2 -
Total 16 16
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Tabelul 6.2.2. Etapa de ridicare si funcţionare a turbinelor - varianta 2
ASPECTE DE
MEDIU
AFECTATE
POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
Secun
dare
Cumula
tive
Siner
gice
Termen
scurt
Termen
mediu
Termen
lung
Permanente Temporare Pozitive Negative
1. Solul
- - - - - - - - 1 -
2. Apa - - - - - - - - -
3. Aerul * - - * - - - - 5
1
4. Valori
materiale si
sociale
- - - - - - - - 4 -
5. Sanatatea
umana
* - - - - - - - - 1
6. Patrimoniul
cultural
- - - - - - - - - -
7. Personal - - - * - - - - 2
1
8. Peisajul - * - - - * - * 2
2
9.Gestiunea
deseurilor
- - - - - - - * - -
10.Biodiversi
tate
* * * * * * * - - 2
11. Relaţiile
intre factori
- - - - - - - - - -
Total 14 7
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Tabelul 6.2.3. Constructia drumurilor, cailor de acces – infrastructura varianta finala
ASPECTE DE
MEDIU
AFECTATE
POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
Secun
dare
Cumula
tive
Siner
gice
Termen
scurt
Termen
mediu
Termen
lung
Permanente Temporare Pozitive Negative
1. Solul
* - - * * - * - 2 2
2. Apa * - - * - - - - - 2
3. Aerul * - - * - - - - 2 2
4. Valori
materiale si
sociale
- - - - - - - - 4 -
5. Sanatatea
umana
* - - - - - - - - 1
6. Patrimoniul
cultural
* - - * - - - - - -
7. Personal - - - * - - - - 2 1
8. Peisajul - * - * - - - - 2 2
9.Gestiunea
deseurilor
- * - - - - - * - 2
10.Biodiversi
tate
* * * * * * * - 2 2
11. Relaţiile
intre factori
- - - - - - - - 2 -
Total 16 14
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Tabelul 6.2.4. Etapa de ridicare si funcţionare a turbinelor - varianta finala
ASPECTE DE
MEDIU
AFECTATE
POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
Secun
dare
Cumula
tive
Siner
gice
Termen
scurt
Termen
mediu
Termen
lung
Permanente Temporare Pozitive Negative
1. Solul
- - - - - - - - 1 -
2. Apa - - - - - - - - -
3. Aerul * - - * - - - - 5
1
4. Valori
materiale si
sociale
- - - - - - - - 4 -
5. Sanatatea
umana
* - - - - - - - - 1
6. Patrimoniul
cultural
- - - - - - - - - -
7. Personal - - - * - - - - 2
1
8. Peisajul - - - - - * - * 2
1
9.Gestiunea
deseurilor
- - - - - - - - - -
10.Biodiversi
tate
* * - - - - * - - 1
11. Relaţiile
intre factori
- - - - - - - - - -
Total 14 5
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Tabelul 6.2.5. Matricea Leopold a Evaluării Impactului Planului CEE Casimcea II
ASPECTE DE
MEDIU
AFECTATE
POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
Varianta 1
Varianta 2 Varianta Finală
Etapa I Etapa II Etapa I Etapa II Etapa I Etapa II
Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ
1. Solul
2 3 1 - 2 3 1 - 2 2 1 -
2. Apa - 2 - - 2 - - - 2 -
3. Aerul 2 2 5
1 2 2 5 1 2 2 5
1
4. Valori materiale
si sociale 4 - 4 - 4 - 4 - 4 - 4 -
5. Sanatatea umana - 1 - 1 - 1 - 1 - 1 - 1
6. Patrimoniul
cultural - - - - - - - - - - - -
7. Personal 2 1 2
1 2 1 2 1 2 1
2
1
8. Peisajul 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2 2
1
9.Gestiunea
deseurilor - 2 - - - 2 - - - 2 - -
10.Biodiversi tate 2 4 - 4 2 3 - 2 2 2 - 1
11. Relaţiile intre
factori 2 - - - 2 - - - 2 - - -
Total 16 17 14 9 16 16 14 7 17 14 14 5
Total general – varianta 1 30 26 Total general –
varianta 2
30 23 Total general –
varianta finala 30 19
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
CAPITOLUL VII
POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE
ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA
SĂNĂTAŢII ÎN CONTEXT
TRANSFRONTIERĂ
Activitatea desfaşurată pe amplasamentul CEE CASIMCEA III din extravilanul
comunei Casimcea, judeţul Tulcea nu poate avea un impact semnificativ asupra factorilor de
mediu şi cu atât mai puţin în context transfrontalier.
De remarcat este că această propunere de plan vine în întâmpinarea politicilor Europene
de protecţia mediului, prin producerea de energie curată.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
CAPITOLUL VIII
MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE
SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE
EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL
IMPLEMENTARII PLANULUI
8.1 Măsuri de prevenirea riscului în perioada de construcţii –montaj
Pentru prevenirea riscurilor apariţiei unor accidente de muncă în timpul
activităţilor de construcţii-montaj, lucrările se vor efectua în conformitate cu
standardele naţionale şi internaţionale aplicabile.
Astfel, se va avea în vedere :
Utilizarea în stare tehnică de bună funcţionare a tuturor utilajelor,
echipamentelor şi sculelor;
Utilizarea echipamentului de protecţie şi protecţie specială în
cazurile unde se impune aceasta;
Lucrările de construcţii-montaj, instalaţii sanitare şi instalaţii
electrice se vor realiza pe baza unor proiecte tehnice în care sunt notificate şi
situaţiile de risc;
Se vor prevedea echipamente şi resurse pentru prevenirea
incendiilor şi reducerea efectelor acestora;
Se vor lua în consideraţie situţiile de vânt puternic pentru lucrările
la înălţime;
Se vor lua în consideraţie situaţiile de precipitaţii abundente pentru
protejarea amplasamentului, mijloacelor tehnice şi materialelor de pe
amplasament.
8.2 Posibilităţile de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra
mediului
Asa cum s-a aratat in capitolele anterioare, măsurile luate pentru lucrările
propuse prin prezentul Plan cât şi cele de reabilitare a spaţiului în urma
terminării construcţiilor face ca impact asupra mediului natural si artificial, să
fie nesemnificativ.
Masurile care se preconizează să fie luate in perioada construcţie CEE si in
timpul funcţionării acestuia, conform normelor tehnologice si a legislaţiei de
mediu in vigoare, si in mod special respectarea cu stricteţe a acestora, ne
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
determină să consideram că factorii de mediu din incinta CEE si din vecinătatea
acesteia, vor fi afectaţi negativ într-o măsură destul de mică astfel încât impactul
să nu aibă un caracter semnificativ. Se poate afirma că dacă impactul aupra
avifaunei nu se va manifesta semnificativ, să afecteze semnificativ biodiversitatea
CEE va constitui un beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social şi economic.
O sinteză a măsurilor pentru reducerea efectelor negative de impact asupra
factorilor de mediu în perioada de construcţii – montaj este dată în tabela 8.2
Tabela 8.2
Factor de
mediu
Măsuri de reducere a impactului Resp.
implementare
Supraveghere
Sol Amplasarea cablurilor subterane sa
se faca de-a lungul drumurilor de
exploatare amenajate, sau de-a
lungul cailor de acces noi
construite.
Constructor Beneficiarul
planului
Zgomot din
activ. de
constr.-
montaj
Restricţii referitoare la orele de lucru,
utilizarea unor amortizoare de zgomot
pentru echipamente, furnizarea de
informaţii pentru public, pentru a se
respecta SR 10009/1998
constructor
Beneficiarul
planului
Efectul de
Flickering
Pentru diminuarea impactului asupra
avifaunei şi a populaţiei turbinele
eoliene sunt acoperite cu vopsea
antireflex RAL 9018, conform IS0
2813.
constructor
Beneficiarul
planului
Pulberi (Praf) Excavaţii supravegheate, acoperirea
camioanelor care transportă material de
umplutură sau se vor instala structuri
tip portal ce vor pulveriza apa pe
pământul din autobasculantele care vor
trece pe sub ele, pentru a forma o
crustă care să împiedice antrenarea
pământului de curenţii de aer;
Constructor
Beneficiarul
planului
Vegetaţie
Se va urmări identificarea speciilor
protejate si strict protejate, endemice,
incluse in lista rosie naţionala si in
convenţii internaţionale (inclusiv cele
de la Berna, Bonn şi cea privind
biodiversitatea),
Se va proceda la refacerea vegetaţiei in
zona de impact
Exemplarele de vegetaţie protejată din
locaţiile în care se vor executa lucrări
de construcţii vor fi identificate
anterior realizării lucrărilor si se va
proceda la strămutarea acestora în
Constructor
Beneficiarul
planului
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
arealul rezervaţiei în care se regăsesc
condiţii identice de sol.
Faună Supravegherea zonei şi asigurarea
identificării si protejării exemplarelor
importante
Monitorizarea conform planului de
monitorizare descris în capitolul X al
prezentului raport de mediu.
Pentru minimizarea impactului asupra
avifaunei se folosesc metode deja in
intreaga lume – vopsirea vârfurilor
palelor cu culori care contrasteaza cu
restul turbineie, rosu sau negru.
Constructor
Beneficiarul
planului
Apă
Colectarea corespunzătoare a apelor
uzate, transport prin pompare şi
depozitare, asigurarea de servicii
specializate, pentru respectarea HG
352/2005
Interzicerea descărcării oricăror
materiale în apă.
Utilizarea unor tehnologii moderne de
depoluare în cazul poluării cu
hidrocarburi
Constructor
Beneficiarul
planului
Gestionarea
materialului
excavat
Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a
materialului inert excavat, in aceeaşi
zona pentru refacerea
habitatelor
Evacuarea excavaţiilor în exces, după
examinarea corespunzătoare, la
depozite de deşeuri inerte;
Constructor
Beneficiarul
planului
Protecţia
proprietăţilor
adiacente
Acces blocat la proprietăţile adiacente
Furnizarea de informaţii către public;
solicitarea accesului temporar
Constructor Constructor
Sănătatea
populaţiei şi a
personalului
Managementul tehnic şi al resurselor
corect executat.
Elaborarea planului de intervenţie în
caz de poluări accidentale.
Constructor
Beneficiarul
planului
Mediu
ambiant
Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii
mediului
Constructor Beneficiarul
planului
Peisaj Ameliorarea terenului care a fost supus
lucrărilor de construcţii- montaj,
aducerea lui la cotele iniţiale ;
Din punct de vedere vizual, turbinele
au design elaborat, atrăgător cu
suprafete vopsite în culori pastelate sau
in alb (cel mai frecvent).
Constructor Beneficiarul
planului
Măsurile se impun pentru reducerea efectelor negative de impact asupra
factorilor de mediu în perioada de exploatare a CEE este dată în tabela 8.3
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Tabela 8.3
Problema
de mediu
Măsuri de reducere a impactului Resp.
implementare
Supraveghere
Impact vizual Alegerea unor materiale care se
armonizează cu împrejurimile
Păstrarea construcţiilor în stare
tehnică bună
Proiectant
Beneficiarul
planului
Vegetaţie Refacerea vegetaţie in zona de
impact.
Beneficiarul
planului
Autoritatea
competentă
Faună Protejarea faunei si avifaunei
întâlnită local.
Autoritate cu
atribuţii în acest
sens
Autoritatea
competentă
Sănătatea
populaţiei şi a
personalului
Folosirea procedurilor şi
echipamentelor de protecţie
corespunzătoare
instalaţii de iluminat şi semne de
avertizare.
Întreţinerea instalaţiilor.
Pentru siguranţa, populaţia
trebuie avertizată şi anunţată de
acţiunile desfăşurate in timpul
exploatării care o pot afecta
accidental.
Constructor/
Beneficiarul
planului
Autoritatea
competentă
Deşeuri Colectarea corespunzătoare,
selectarea, depozitarea şi transportul
deşeurilor de către
servicii specializate
Beneficiarul
planului
Autoritatea
competentă
Mediu ambiant Monitorizarea factorilor de mediu
posibil a fi afectaţi
Beneficiarul
planului/
Autoritatea
competentă
Autoritatea
competentă
8.3. Masuri de protecţie împotriva radiaţiilor
Nu este cazul, activităţile care se desfăşoară pe amplasament nu sunt
generatoare de radiaţii.
8.4. Masuri de protectie a fondului forestier
Nu este cazul, dat fiind ca activitatea şi locaţia unde este propusă
construirea CEE CASIMCEA III, extravilanul comunei CASIMCEA este limitată
ca spaţiu şi nu afectează fondul forestier existent.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
CAPITOLUL IX
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA
SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A
MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA,
INCLUSIV ORICE DIFICULTATI INTAMPINATE IN
PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE
Analiza alternativelor de amplasare a CEE Casimcea III ia în considerare
următoarele elemente:
- Producţia estimată de energie electrică, determinată de potenţialul
eolian specific fiecărui amplasament. Productia de energie electrica a fost
estimata analizand potentialului eolian existent in zona, masurat cu tehnici
corespunzatoare, pe perioada de 18 luni consecutive.
Pe baza analizei acestui element la emiterea Certificatului de Urbanism
pentru respectivul proiect s-au amplasat 26 turbine eoliene. Din considerente de
reducere a impactului asupra ariei protejate (reprezentate de factorii de mediu
biodiversitate, impact avifaunistic si sol) s-au reamplasat turbinele in zona de
analiza PUZ si s-a redus numarul de turbine la 19 tocmai pentru a reduce la
maxim impactul asupra biodiversităţii. Numarul actual de turbine al PUZ-ului
minimizeaza deasemenea efectul de bariera pentru pasari si reduce impactul
asupra factorilor de mediu in imediata vecinatate cu ROSPA Cheile Dobrogei si
ROSPA Stepa Casimcei cu care planul analizat se invecineaza.
- Impactul asupra populatiei din localităţile învecinate CEE
Casimcea III. Impactul asupra populatiei din localitatile invecinate a fost evaluat
pe baza curbelor de zgomot si a umbrei generate de numarul si asezarea turbinelor
in teren, curbe care s-au obtinut cu ajutorul programului WINDPRO. Pentru
perioada de constructie s-au luat in considerare posibilitatile de poluare fonica si a
aerului determinata de utilajele de constructie cu ajutorul datelor existente in
literatura de specialitate. In acelasi mod s-a procedat si pentru materialele de
constructie utilizate la realizarea planului. Trebuie mentionat ca datele din
literatura de specialitate nu au luat in considerare performantele actuale ale
tehnicii din constructii care sunt mult imbunatatite.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Suprafata si amplasamentul analizat prin PUZ, varianta precauţionară, arata
ca localitatea invecinata cea mai apropiata este Ramnicu de Jos, situata la o
distanta de aproximativ 3300 m. Aceasta distanta reduce intr-o masura foarte
mare impactul asupra populatiei din zona. Se mai poate mentiona ca distanta fata
de zonele locuite implica si o siguranta publica ridicata.
- Impactul asupra principalilor factori de mediu;
Inca de la inceputul derularii procesului tehnic s-au avut in vedere toti
factorii mai sus mentionati si anume fezabilitatea proiectului din punct de vedere
economic, eliminarea impactul aupra populatiei precum si un impact cat mai
scazut asupra factorilor de mediu. Din acest motiv proiectul a trecut prin mai
multe alternative de proiectare.
Analiza facuta in cadrul capitolului VI precum si din analiza efectuata
asupra biodiversitatii in cadrul Studiului de Evaluare Adecavta, in urma caruia s-
au propus mai multe metode de minimizare a impactului, atesta faptul ca nu
exista un impact negativ semnificativ pe termen mediu si lung. Aceasta
demonstreaza ca alegerea alternativei de amplasament este corect facuta.
- Impactul asupra condiţiilor socio-economice.
S-a estimat inca de la inceput ca pe termen mediu si lung si chiar pe termen
scurt conditiile social economice ale zonei se imbunatatesc in urma implementarii
planului.Veniturile extra-bugetare atrase la bugetul local al comunei Casimcea,
crearea de noi locuri de munca, superficia platita pentru terenurile ocupate
temporar sau permanent, precum si continutul local al investitiei estimat la circa
5-8% vor genera un efect benefic asupra economiei locale. S-a avut in vedere si
experienta similara a unor state din UE cu procent ridicat de energie eoliana in
consumul general de energie.
Titularul Proiectului CEE Casimcea III, a ales amplasamentul din
extravilanul comunei Casimcea, judeţul Tulcea, partea de nord-vest având în
vedere condiţiile unui bun potenţial energetic eolian.
Prezentarea alternativelor de proiectare si motivele, din punct de vedere al
protectiei mediului care au condus la alegerea variantei optime:
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
1) Amplasament initial
Fig. 9.1. Varianta 1 de plan
Acest proiect a fost acceptat din punct de vedere al fezabilitatii de productie si
economice, dispuse pe punctele de maxim eolian al zonei. Distanta de 3300 m fata de
localitatea Ramnicu de Jos nu implica nici un risc asupra populatiei din zona.
Insa, un numar mai mare de turbine implica un impact mult mai mare asupra
factorului de mediu sol, prin reducerea suprafetelor afectate de constructii pentru
amenajarea drumurilor de exploatare, a cailor de acces noi construite si a
platformelor de montaj aferente celor 26 turbine.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
2) Amplasament Optim
Fig. 9.2. Varianta optima de plan
In urma monitorizarilor efectuate asupra biodiversitatii din zona si pentru o
optimizare cat mai eficienta a tuturor factorilor implicati, s-a decis redistribuirea
turbinelor in cadrul zonei analizate pentru o utilizare durabila a drumurilor deja
existente, in defavoarea celor noi construite. S-a micsorat numarul de turbine,
ajungandu-se la un optim de 19 turbine amplasate pe o suprafata aferenta
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
obiectivului de 1378 Ha, ceea ce diminueaza impactul asupra biodiversitatii
semnificativ, asa cum reiese si din evaluarea facuta in capitolul VI. Traseele LES
au fost optimizate astfel incat sa se foloseasca drumurile de exploatare existente,
minimizand suprafetele de teren care vor fi scoase permanent din circuitul agricol.
Planul analizat CEE Casimcea II face parte duntr-un cluster de turbine format din
trei proiecte CEE Casimcea I, CEE Casimcea II si CEE Casimcea III, fiind
amplasate unul in continuarea celuilalt. Motivele pentru care aceste
proiecte/planuri sunt analizate in cadrul a trei proiecte sunt de mai multe categorii,
astfel :
- Din punct de vedere tehnic
- schema monofilara interna a parcului pe Medie Tensiune-20 kV este optima
pentru lungimi < 5 km ;
- conectarea electrica este de tipul “in cascada” care permite construirea statiei
de transformare 20/220 kV si apoi posibilitatea de a conecta mai multe
CEE aflate in diverse stadii de dezvoltare (ex. un parc este construit si
conectat, altul este in constructie,samd);
- utilizarea tensiunii de IT de 220 kV ptr LEA interna permite mai multe
inciorchinari ale unor ferme aflate la distante mari > 10-15 km. Tinand cont
de anvergura proiectelor pe care Beneficiarul Eolica Dobrogea le are in
plan de dezvoltare si anume de 1500 MW, a fost aleasa alternativa de
conectare la SEN prin statii de transformare de 20/220 in detrimentul
statiilor des folosite in cazul altor dezvoltatori si anume de 20(30)/110 kV
tocmai pentru a injumatati numarul de statii si de LEA necesare conectarii
tuturor CEE ;
- Din punct de vedere operational
- permite flexibilitatea lucrarilor de intretinere planificata sau de interventie;
- permite realizarea unei prognoze de productie mult mai precise prin
determinarea exacta a efectului de siaj, precum si a potentialului energetic
eolian ;
- Din punct de vedere investitional
- asigura o flexibilitate mai mare a investitiei de capital prin evitarea blocarii
unei ferme eoliene mari pentru citeva turbine aflate in litigiu sau care
asteapta avizarea;
asigura o flexibilitate mai mare a calendarului de constructie.
Tipul de Turbine eoliene a fost ales de beneficiarul Planului pe baza
performanţelor acestora ţinând cont de condiţiile energetice eoline din zona
studiata.
Astfel au fost alese turbine moderne avand urmatoarele caracterisitici din
punct de vedere constructiv:
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
transformatoare situate in interiorul turbinei, pentru a scadea
amprenta la sol, precum si pentru a elimina constructiile adiacente,
constructii care pot fi folosite ca „posturi de pândă” pentru păsările
răpitoare.
diametrul rotorului mai redus de la 100 m la 87/90 m, ceea ce
implica o suprafata aeriana maturata de miscarea de rotatie a palelor
cu 20 % mai mica, micsorand astfel efectul de bariera.
o inaltime mai mare a turnului turbinei de la 78 la 100 scade
impactul de lovire asupra pasarilor care folosesc inaltimi de zbor
pana in 50 m, in perioadele de hranire.
tot ca o alternativa tehnica, au fost alese aceste turbine tinandu-se
cont si de posibilitatile tehnice de supravietuire in conditii meteo
extreme
turbine moderne care au posibilitatea reglarii pasului si a turatiei
turbinei, acestea avand o viteza de rotatie foarte scazuta eliminand
impactul de lovire a pasarilor, acestea putand sa zboare chiar printre
pale.
Aceste aspecte enumerate mai sus au fost identificate si utilizate din
experienta tarilor cu istorie in domeniul energiei eoliene.
Alternativele de conectare la SEN
In cadrul planului au fost studiate mai multe alternative de conectare la SEN.
1) In Studiul de evaluare adecvata s-a analizat conectarea tuturor proiectelor
Casimcea I-III prin LES la o statie de 20/220 kV amplasata in cadrul
planului analizat CEE Beidaud V-VI, si de aici mai departe prin LEA de
220 kV pana in statia 20/220 kV Cogealac, de unde pleaca pe dublu
circuit pana in Statia 220/400 kV Tariverde care reprezinta conectarea la
SEN in Linia de 400 kV apartinand Transelectrica Constanta Nord –
Tulcea Vest. Statia de 20/220 kV si LEA 220 kV dublu circuit Cogealac
Tariverde este in curs de avizare la APM Constanta.
2) Deoarece proiectele de statii si LEA sunt in inca in faza de proiectare
conform „Regulamentului tehnic de conectare la Retea al Transelectrica”,
s-a reamplasat statia de 20/220 kV in cadrul planului Casimcea III,
amplasarea acestei statii fiind in acest moment in centrul de gravitatie
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
virtual al celor trei proiecte, amplasare care indeplineste caracteristicile
tehnice privind conectarea prin scheme monofilare, care este optima
pentru lungimi mai mici de 5 km.
Astel varianta finala de amplasare a statiei de transformare este in cadrul
proiectului CEE Casimcea III, langa DE 1215, iar de acolo prin LEA 220 kV pana
in statia 20/220 kV Cogealac de unde pleaca pe dublu circuit pana in Statia
220/400 kV Tariverde care reprezinta conectarea la SEN in Linia de 400 kV
apartinand Transelectrica Constanta Nord – Tulcea Vest. Statia de 20/220 kV si
LEA 220 kV dublu circuit Cogealac Tariverde este in curs de avizare la APM
Constanta asa cum este descris mai jos, in figura alaturata.
In cadrul proiectelor de statii se amplaseaza si organizarile de santier
principale din cadrul unui cluster de retele. In cazul Clusterului de la Casimcea
Organizarea de santier se va amplasa langa statia de transformare, iar viitoarele
platforme de montaj, vor reprezenta platforme intermediare de depozitare
materiale marunte.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Fig. 9.4. Alternativa finala de conectare la SEN
Alternativele de construcţie-montaj constau în realizarea lucrărilor în etape
succesive, fiecare etapă cuprinzând un anumit număr de Turbine sau realizarea
CEE într-o singură etapă. Realizarea CEE în etape succesive reduce agresiunea
proiectului asupra factorilor de mediu.
Analiza alternativelor de construcţie – montaj a avut în vedere următoarele
aspecte:
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Generarea de zgomot în perioada de construcţii- montaj pentru
localităţile şi zonele învecinate;
Ariile protejate din vecinătate şi efectele asupra lor;
Impactul asupra avifaunei;
Ocuparea terenului şi impactul asupra vegetaţiei;
Condiţii de realizare a proiectului din punct de vedere tehnic;
Situaţia administrativă a terenurilor.
Proiectul propus a trecut astfel, prin etape succesive de evaluare din punct
de vedere tehnic avand in vedere, deasemenea si diminuarea impactului asupra
mediului.
Dacă iniţial decizia de amplasare a acestor turbine s-a luat pe baza
reprezentărilor cartografice existente (planuri, hărţi, documente ANCPI, hărţi
NASA etc.) supuse de către producători unor procese de idealizare, simplificare şi
generalizare, ulterior au fost aplicate criterii consacrate privind asigurarea calităţii
modelelor, care ajută la evaluarea corectă a deciziilor, precum coerenţa logică a
modelării şi reprezentării, precizia geometrică, actualitatea datelor, valabilitatea
temporală şi suficienţa acestora /gradul de acoperire.
Calitatea deciziei finale se bazează pe:
- resurse umane calificate;
- resurse tehnice: echipamente /sisteme din vârful ierarhiei tehnologice
mondiale (sistem de măsurare laser LMS Z 420i, DGPS, GPS RTK, staţie de bază
/referinţă GPS proprie, staţie totală, sisteme de anemometre etc.), dar şi
- programe de calculator specializate, destinate achiziţiei, procesării în timp
real şi post-porcesării datelor şi informaţiilor geografice, programe de calculator
dedicate analizei şi predicţiei condiţiilor de vânt, resurselor şi puterii de producţie
ale turbinelor şi fermelor de vânt, toate integrate într-o bază de date de tip GIS.
Enumerăm în continuare cele mai reprezentative programe de calculator
utilizate: POS Pac Mobile Mapping Suite, RiPROCESS, RiSCAN PRO (Fig. 9.3),
WindPro, Wind Atlas Analysis and Application Program (WASP), CAD&Pillar.
Toate aceste componente au permis dezvoltarea unei baze de date
geoinformatice vectoriale care permite efectuarea unor măsurători facile (distanţe,
arii, perimetre şi chiar altitudini), asocierea de atribute simbolistice, analize
spaţiale favorabile şi minimizarea diferitelor tipuri de erori care pot afecta
analizele de tip GIS, precum: erori de poziţionare (erori geometrice), erori care se
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
referă la atributele descriptive din baza de date, erori conceptuale datorate
interpretării superficiale a surselor de date sau interpretării „corecte” a unor surse
de date neactualizate, dar şi erori de consistenţă (abstractizări, surse insuficiente
sau redundante etc.).
Fig 9.3 Analiza date in post-procesare la birou
Fig.9.4 Soft RiSCAN PRO
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Fig. 9.5. Amplasare a turbinelor in model 3D digital (DTM/DEM)
Luarea în considerare a tuturor aspectelor menţionate anterior,
cartografierea în detaliu a zonei de interes prin scanări succesive cu dispozitive de
tip LIDAR (detecţie şi localizare prin radiaţie luminoasă), validarea măsurătorilor
de tip nor de puncte cu staţii totale, DGPS, GPS RTK, punerea în evidenţă a
poziţiei reale a drumurilor de exploatare agricolă din zonă, a canalelor de irigaţie,
a liniilor electrice aeriene (LEA), dar şi utilizarea unor modele digitale al
terenului (DTM) de calitate, cunoscute şi sub numele de modele de elevaţie ale
terenului (DEM) şi interpretarea corectă a modelelor de vânt specifice regiunii de
interes au scos în evidenţă, concluzia firească, că randamentul de funcţionare al
turbinelor ar putea fi îmbunătăţit semnificativ prin reamplasarea acestora în
locaţiile stabilite prin PUZ-ul actual, care face obiectul acestui Raport de Mediu.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
CAPITOLUL X
DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU
MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTARII PLANULUI
10.1 Investigarea factorilor de mediu in perioada dinaintea
implementarii planului
Inaintea implementarii planului au fost investigati mai multi factori de
mediu care estimau potentialul eolian al amplasamentului si totodata starea
factorilor de mediu dinaintea implementarii planului. In urma analizei au rezultat
urmatoarele concluzii :
Factorul de mediu sol, si de acesta legat geologia locului, au scos in
evidenta ca pe amplasament se pot monta instalatii de turbine eoliene.
Factorii climatici sunt propice montarii instalatiilor de turbine
eoliene justificat fiind prin temperatura si umiditatea aerului prin viteza curentilor
de aer
In urma investigarii biodiversitatii in zona s-a ajuns la concluzia ca
instalarea CEE si unele masuride diminuare a impactului asupra avifaunei in
timpul functionarii acestuia face ca impactul asupra biodiversitatii sa nu fie
semnificativ.
Justificarea acestor concluzii este facuta in detaliu in continutul Raportului
de Mediu, care contine date concrete asupra factorilor analizati.
10.2 Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea
activitatilor destinate protectiei mediului în timpul lucrărilor de
construcţii montaj
În timpul realizării lucrărilor de construcţii montaj pot apărea unele situaţii
care pot afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea
acelor activităţi care pot genera asemenea situaţii.
Astfel, se impune :
Monitorizarea manipulării produselor petroliere şi lubrifianţilor ca
aceştia să nu producă poluarea solului sau să se aprindă accidental;
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Monitorizarea manipulării produselor pulverulente ca acestea să
nu producă poluarea aerului;
Monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;
Monitorizarea manipulării materialelor periculoase de tipul
vopselelor, diluanţilor, detergenţilor şi coloranţilor organici şi anorganici;
Monitorizarea respectării regulelor PSI;
Monitorizarea realizării lucrărilor de amenajare a spaţiilor post
construcţii montaj.
10.3 Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea
activitatilor destinate protectiei mediului în timpul funcţionării
Supravegherea factorilor de mediu va trebui să fie o preocupare
permanentă a Agentului Economic care exploatează Instalaţiile de Turbine
Eoliene ale CEE.
Monitorizarea activităţii desfăşurate de SC EOLICA DOBROGEA THREE
SRL în locaţia din extravilanul comunei Casimcea, judeţul Tulcea, CEE Casimcea
III se va face pe deşeurile rezultate din construcţii, în special pentru excavaţiile
rezultate de la construcţia fundaţiilor turbinelor, pe nivelul de zgomot generat de
funcţionarea Turbinelor din Parc şi pe impactul asupra florei şi avifaunei.
Pentru că o parte din piatra rezultată din excavaţii poate fi utilizată în
construcţia fundaţiilor evacuarea se va face atunci când construcţia întregului parc
va fi finalizată. Până la evacuarea excavaţiilor de pe amplasament acestea se vor
constitui în depozit de deşeuri.
Pentru refacerea zonei afectate de construcţii se va evita aportul de pământ
vegetal din alte zone, situate la mari distanţe, în felul acesta evitându-se
modificarea echilibrului biologic al biodiversităţii din zonă.
Asupra evacuării apelor meteorice de pe amplasament se va urmării
drenarea lor astfel încât să fie evitată acumularea acestora în vecinătatea
fundaţiilor turbinelor.
Studiul comportamentului păsărilor în zona de construcţie şi funcţionare a
turbinelor eoliene a fost o preocupare a ornitologilor încă de la începutul acestei
activităţi. Din acest motiv încă din faza de planificare a acestor proiecte,
multitudinea factorilor de care depinde a făcut ca problema să nu fie pe deplin
elucidată, existând la ora actuală unele indicaţii care nu sunt general valabile, ci
pot fi luate în considerare sub rezerva caracteristicilor speciale ale
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
amplasamentului. În această situaţie monitorizarea comportamentului păsărilor va
trebui făcută după intrarea în funcţie a turbinei, de către personalul Agentului
Economic care deserveşte parcul de turbine.
După intrare în exploatare a CEE vor fi necesare şi activităţi de
monitorizarea zgomotului. Aceasta se va face :
- În apropierea Turbinelor eoliene;
- La limita CEE;
- La limita unor arii protejate învecinate;
- La limita localităţilor din apropiere.
10.4 Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea
efectelor semnificative (asupra biodiversităţii) ale implementării
planului sau programului
Planul de monitorizare a elementelor de biodiversitate din perimetrul
planului CEE Casimcea III cuprinde următoarele etape:
- planul de monitorizare a biodiversităţii în perioada anterioară fazei de
construcţie / montaj;
- planul de monitorizare a biodiversităţii în perioada de construcţie / montaj;
- planul de monitorizare a biodiversităţii în perioada de funcţionare a centralelor
eoliene şi a infrastructurii aferente (în special traseul cablurilor de transport al
curentului electric – subterane sau aeriene)
Planul de monitorizare a biodiversităţii înainte de faza de construcţie /
montaj
Acest plan este in implementare începând din iunie 2010 şi vizează
monitorizarea zonelor unde vor fi desfăşurate activităţi pentru amenajarea
drumurilor de acces, construirea centralelor eoliene şi amplasarea infrastructurii
aferente centralelor eoliene (cabluri subterane de transport al curentului electric).
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Planul cuprinde o singură componentă, care vizează o parte din fauna
sălbatică (populaţii sedentare, respectiv specii care traversează zona în timpul
migraţiei).
Durata realizării monitoringului biodiversităţii: de la emiterea actului de
reglementare a PUZ de autoritatea competenta de mediu până la emiterea
autorizatiilor de constructie si se continua pana la demararea activităţilor de
construcţie şi montaj.
Activitatea de înregistrare a datelor cuprinde următoarele:
- înregistrarea elementelor climatice (temperatură, nebulozitate, vânt, precipitaţii,
condiţii meteorologice deosebite – de ex. ceaţă);
- identificarea şi cuantificarea efectelor pe care le pot avea viitoarele activităţi de
construcţie / montaj al infrastructurilor prevăzute în plan;
- înregistrarea caracteristicilor elementelor de biodiversitate nominalizate la
subcapitolele următoare privind flora şi fauna sălbatică.
Interpretarea datelor se realizează anual. Pe baza rezultatelor acestor
analize, sunt elaborate propuneri pentru măsuri pentru remedierea eventualelor
efecte negative ale activităţilor de construcţie / montaj şi a activităţilor de
exploatare a resursei eoliene. Rapoartele cuprinzând rezultelele analizelor şi
măsurile propuse este transmis reprezentanţilor firmei care realizează planul CEE
Casimcea I.
Monitorizarea florei şi habitatelor
Elementele vizate de activităţile de monitorizare sunt redate în Tabelul 10.1.
Tabelul 10.1.
Plan de monitorizare a florei înainte de perioada de construcţie / montaj a
infrastructurii din planul CEE Casimcea III
Structura biocenozelor Funcţiile biocenozelor Efect / impact / alte cauze
tipul de vegetaţie dinamica sezonieră ale
tipului de vegetaţie
- deranj reprezentat de
circulaţia vehiculelor, de
practicile agricole etc.
- depozitare de deşeuri
etc.
- cauze naturale (de ex.
schimbări climatice)
- măsuri propuse (dacă
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
este cazul)
caracteristici calitative
şi cantitative
schimbări ale compoziţiei
specifice şi dinamica
populaţiilor
- deranj reprezentat de
circulaţia vehiculelor, de
practicile agricole etc.
- depozitare de deşeuri
etc.
- cauze naturale (de ex.
schimbări climatice)
- măsuri propuse (dacă
este cazul)
specii de interes
conservativ
fenologie - deranj reprezentat de
circulaţia vehiculelor, de
practicile agricole etc.
- depozitare de deşeuri
etc.
- cauze naturale (de ex.
schimbări climatice,
presiunea din partea unor
specii concurente,
ierbivore etc.)
- măsuri propuse
Monitorizarea faunei
Elementele vizate de activităţile de monitorizare sunt redate în Tabelul
10.2.
Tabelul 10.2. Plan de monitorizare a faunei înainte de perioada de construcţie /
montaj a infrastructurii din planul CEE Casimcea III
Structura biocenozelor Funcţiile biocenozelor Efect / impact / alte
cauze
comunităţi faunistice - modificări datorate
migraţiei
- dinamica sezonieră a unor
specii
- deranj reprezentat
de circulaţia
vehiculelor, de
practicile agricole
etc.
- depozitare de
deşeuri etc.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
- cauze naturale (de
ex. schimbări
climatice)
- măsuri propuse
(dacă este cazul)
caracteristici de
distribuţie a populaţiilor
locale
- frecvenţa relativă
- periodicitatea unor
fenomene care influenţează
populaţiile locale
- deranj reprezentat
de circulaţia
vehiculelor, de
practicile agricole
etc.
- depozitare de
deşeuri etc.
- cauze naturale (de
ex. schimbări
climatice, competiţia
intra- şi
interspecifică)
- măsuri propuse
(dacă este cazul)
specii de interes
conservativ
- specii prezente în zonă
- densitatea / abundenţa (de
ex.: numărul de perechi
cuibăritoare; situaţia în
perioada de migraţii, efective
ale populaţiilor care iernează
în zonă)
- dinamica sezonieră a
populaţiilor locale
- deranj reprezentat
de circulaţia
vehiculelor, de
practicile agricole
etc.
- depozitare materiale
de construcţii, deşeuri
etc.
- cauze naturale (de
ex. schimbări
climatice, competiţia
intra- şi
interspecifică)
- măsuri propuse
(dacă este cazul)
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Planul de monitorizare a biodiversităţii în perioada de construcţie / montaj
Planul vizează monitorizarea efectelor activităţilor pentru amenajarea
drumurilor de acces, construirea centralelor eoliene şi a infrastructurii aferente
centralelor eoliene (cabluri de transport al curentului electric).
Planul cuprinde o singură componentă, care vizează o parte din fauna
sălbatică (populaţii sedentare, respectiv specii care traversează zona în timpul
migraţiei).
Durata realizării monitoringului biodiversităţii: pe toată perioada
desfăşurării activităţilor de construcţie şi montaj.
Activitatea de înregistrare a datelor cuprinde următoarele:
- înregistrarea elementelor climatice (temperatură, nebulozitate, vânt, precipitaţii,
condiţii meteorologice deosebite – de ex. ceaţă);
- identificarea şi cuantificarea efectelor pe care le au activităţile desfăşurate pentru
construcţia / montajul infrastructurilor prevăzute în plan;
- înregistrarea caracteristicilor elementelor de biodiversitate nominalizate la
subcapitolele următoare privind flora şi fauna sălbatică.
Interpretarea datelor are loc la sfârşitul perioadei de studiu. Pe baza
rezultatelor respectivelor analize, dacă situaţia observată în teren o impune, se vor
elabora şi propuneri pentru măsuri pentru remedierea eventualelor efecte negative
ale activităţilor de construcţie / montaj. Raportul cu rezultelele analizelor şi
măsurile propuse va fi trasnmis atât reprezentanţilor firmei care realizează planul
CEE Casimcea III, cât şi autorităţii de mediu în a cărei zonă de activitate se
implementează acest plan.
Monitorizarea florei şi habitatelor
Elementele vizate de activităţile de monitorizare sunt redate în Tabelul 10.3.
Tabelul 10.3.
Plan de monitorizare a florei înainte de perioada de construcţie / montaj a
infrastructurii din planul CEE Casimcea III
Structura biocenozelor Funcţiile biocenozelor Efect / impact / alte cauze
tipul de vegetaţie dinamica sezonieră ale
tipului de vegetaţie
- deranj reprezentat de
circulaţia vehiculelor, de
practicile agricole etc.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
- depozitare de deşeuri
etc.
- cauze naturale (de ex.
schimbări climatice)
- măsuri propuse (dacă
este cazul)
caracteristici calitative
şi cantitative
schimbări ale compoziţiei
specifice şi dinamica
populaţiilor
- deranj reprezentat de
circulaţia vehiculelor, de
practicile agricole etc.
- depozitare de deşeuri
etc.
- cauze naturale (de ex.
schimbări climatice)
- măsuri propuse (dacă
este cazul)
specii de interes
conservativ
fenologie - deranj reprezentat de
circulaţia vehiculelor, de
practicile agricole etc.
- depozitare de deşeuri
etc.
- cauze naturale (de ex.
schimbări climatice,
presiunea din partea unor
specii concurente,
ierbivore etc.)
- măsuri propuse
Monitorizarea faunei
Elementele vizate de activităţile de monitorizare sunt redate în Tabelul
10.4.
Tabelul 10.4. Plan de monitorizare a faunei în perioada de construcţie /
montaj a infrastructurii din planul CEE Casimcea III
Structura biocenozelor Funcţiile biocenozelor Efect / impact / alte
cauze
comunităţi faunistice - modificări datorate - deranj reprezentat
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
migraţiei
- expansiunea sau regresia
unor specii
de păşunat, practici
agricole, activităţi
cinegetice, circulaţia
vehiculelor etc.
- depozitare materiale
de construcţii, deşeuri
etc.
- cauze naturale (de
ex. schimbări
climatice)
-măsuri propuse
caracteristici de
distribuţie a populaţiilor
locale
- frecvenţa relativă
- periodicitatea unor
fenomene care influenţează
populaţiile locale
- deranj reprezentat
de păşunat, practici
agricole, activităţi
cinegetice, circulaţia
vehiculelor
- depozitare materiale
de construcţii, deşeuri
etc.
- cauze naturale (de
ex. schimbări
climatice, competiţia
intra- şi
interspecifică)
- măsuri propuse
specii de interes
conservativ
- specii prezente în zonă
- densitatea / abundenţa (de
ex.: numărul de perechi
cuibăritoare; situaţia în
perioada de migraţii, efective
ale populaţiilor care iernează
în zonă)
- dinamica sezonieră a
populaţiilor locale
- deranj reprezentat
de păşunat, practici
agricole, activităţi
cinegetice, circulaţia
vehiculelor;
- depozitare materiale
de construcţii, deşeuri
etc.
- cauze naturale (de
ex. schimbări
climatice, competiţia
intra- şi
interspecifică)
- măsuri propuse
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Plan de monitorizare a biodiversităţii în perioada de funcţionare
Acest plan vizează monitorizarea efectelor funcţionării centralelor eoliene
şi influenţa pe care o au infrastructurile aferente acestora (drumuri de acces,
eventual cablurile subterane de transport al curentului electric).
Planul cuprinde o singură componentă, care vizează o parte din fauna
sălbatică (populaţii sedentare, respectiv specii care traversează zona în timpul
migraţiei).
Durata realizării monitoringului biodiversităţii: minimum 2 ani
calendaristici (important în special pentru surprinderea situaţiei din câte două
perioade succesive de migraţie de toamnă şi de migraţie de primăvară, respectiv
de-a lungul a două ierni consecutive).
Activitatea de înregistrare a datelor cuprinde următoarele aspecte
principale:
- înregistrarea elementelor climatice (temperatură, nebulozitate, vânt, precipitaţii,
condiţii meteorologice deosebite – de ex. ceaţă);
- identificarea şi cuantificarea efectelor pe care le au activităţile desfăşurate pentru
construcţia / montajul infrastructurilor prevăzute în plan;
- înregistrarea caracteristicilor elementelor de biodiversitate nominalizate la
subcapitolele următoare privind flora şi fauna sălbatică.
O atenţie deosebita trebuie acordată detectării eventualelor cadavre de
păsări în perimetrul parcului eolian şi zonele din imediata vecinătate a acestuia, şi
determinarea cauzelor decesului exemplarelor respective.
În cazul perioadelor de migraţie se vor înregistra speciile care traversează
parcul eolian şi vecinătatea acestuia, mărimea grupurilor (stolurilor) aflate în
deplasare, direcţia de zbor, înălţimea de zbor, distanţa faţă de turbinele eoliene
(respectiv dacă traversează zona trecând printre turbinele eoliene etc.).
În cazul perioadei de cuibărit, se va înregistra numărul (cel puţin
aproximativ al) perechilor cuibăritoare, distanţa cuiburilor faţă de turbinele
eoliene, fiind notate indicii privind eventualul deranj (la adresa perechilor
cuibăritoare) a turbinelor eoliene sau a infrastructurii aferente acestora.
Observaţiile proprii ale echipei de monitorizare vor fi completate şi cu
informaţii de la terţe surse (literatură de specialitate, date furnizate de personalul
angajat al firmei care exploatează parcul eolian etc.).
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Interpretarea datelor se realizează la sfârşitul perioadei de studiu. Pe baza
rezultatelor acestor analize, dacă situaţia observată în teren o impune, se vor
elabora şi propuneri pentru măsuri pentru remedierea eventualelor efecte negative
ale activităţilor de construcţie / montaj. Raportul cuprinzând rezultelele analizelor
şi măsurile propuse va fi trasnmis atât reprezentanţilor firmei care realizează
planul CEE Casimcea I, cât şi autorităţii de mediu în a cărei zonă de activitate se
implementează acest plan.
Monitorizarea florei şi habitatelor
Elementele vizate de activităţile de monitorizare sunt redate în Tabelul 10.4.
Tabelul 10.5.
Plan de monitorizare a florei în perioada de funcţionare a infrastructurii din
planul CEE Casimcea III
Structura biocenozelor Funcţiile biocenozelor Efect / impact / alte cauze
tipul de vegetaţie modificări ale tipului de
vegetaţie
- activitatea umană
- cauze naturale (de ex.
schimbări climatice)
-măsuri propuse
caracteristici calitative
şi cantitative
schimbări ale compoziţiei
specifice şi dinemica
populaţiilor
- activitatea umană
- cauze naturale (de ex.
schimbări climatice)
- măsuri propuse
specii de interes
conservativ
fenologie - activitatea umană
- cauze naturale (de ex.
schimbări climatice,
presiunea din partea unor
specii concurente,
ierbivore etc.)
- măsuri propuse
Monitorizarea faunei
Elementele vizate de activităţile de monitorizare sunt redate în Tabelul 10.6.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Tabelul 10.6. Plan de monitorizare a faunei în perioada de funcţionare a
infrastructurilor din planul CEE Casimcea III
Structura biocenozelor Funcţiile biocenozelor Efect / impact / alte
cauze
comunităţi faunistice - modificări datorate
migraţiei
- expansiunea sau regresia
unor specii
- activitatea umană
(păşunat, practici
agricole, activităţi
cinegetice, circulaţia
vehiculelor etc.)
- cauze naturale (de
ex. schimbări
climatice)
-măsuri propuse
caracteristici de
distribuţie a populaţiilor
locale
- frecvenţa relativă
- periodicitatea unor
fenomene care influenţează
populaţiile locale
- activitatea umană
(păşunat, practici
agricole, activităţi
cinegetice, circulaţia
vehiculelor etc.)
- cauze naturale (de
ex. schimbări
climatice, competiţia
intra- şi
interspecifică)
- măsuri propuse
specii de interes
conservativ
- specii prezente în zonă
- densitatea / abundenţa (de
ex.: numărul de perechi
cuibăritoare; situaţia în
perioada de migraţii;
eventual efective ale
populaţiilor care iernează în
zonă)
- dinamica sezonieră a
populaţiilor locale
- activitatea umană
(păşunat, practici
agricole, activităţi
cinegetice, circulaţia
vehiculelor etc.)
- cauze naturale (de
ex. schimbări
climatice, competiţia
intra- şi
interspecifică)
- măsuri propuse
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Program de monitorizare al avifaunei
Programul de monitorizare al avifaunei a fost tratată special, deoarece acest
aspect este cel mai important. Această monitorizare trebuie să se desfăşoare
conform studiului efectuat pentru identificarea stării iniţiale şi a potenţialelor
efecte asupra mediului, fiind propriu zis o continuare a acestuia, în vederea
corelării datelor deja obţinute, astfel încât să poată releva date referitore la toate
categoriile de păsări: păsări cuibăritoare sau oaspeţi de vară, păsări sedentare,
păsări oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra
amplasamentului, precum şi evoluţia acestora ca urmare a implementării
prezentului plan. Ţinând cont de aceste considerente, se vor utiliza aceleaşi două
metode distince de colectare şi evaluare a datelor, şi anume: metoda transectelor
în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda
punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele în care se vor efectua
monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de perioadele favorabile pentru
colectarea fiecărui set de date, aşa cum a fost facută în cadrul acestui studiu si
cum este relevat în tabelul următor:
Tabel 10.7. Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii
Categorie faunistica/ activitate
ecologica Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Păsări cuibăritoare
Păsări sedentare
Păsări de pasaj
Păsări care iernează
Amfibieni
Reptile
Lilieci
Mamifere (altele decat liliecii)
Legenda :
Perioada optimă
Perioada favorabilă
Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării
fiecărei categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se
stabilească date stricte de colectare a datelor pe teren deoarece factorii climatici
sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
influenţa negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în
cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat un număr suficient de zile de
colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:
1. păsări cuibăritoare: un număr de 10 deplasări care să acopere atât perioada
de cuibărit cât şi cea de creştere a puilor (si de asemenea pentru amfibieni,
reptile, lilieci);
2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 12 deplasări pentru fiecare
perioadă de migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă
începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;
3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 10 deplasări care să cuprindă venirea
păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi
plecarea lor către locurile de cuibărit;
4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările
cuibăritoare şi a celor care iernează (de asemenea mamifere (altele decat
lilieci)).
Planul de monitorizare al avifaunei va conţine mai multe particularităţi
funcţie de gruparea taxonomică, aşa cum sunt relevate în tabelul următor, fiecare
obiectiv stabilit fiind măsurabil prin intermediul indicatorilor specifici:
Tabel 10.8. Plan monitorizare avifauna
PLAN MONITORIZARE AVIFAUNĂ
GRUPARE
TAXONOMICĂ
OBIECTIVE INDICATORI
Păsări
cuibăritoare
1. Continuarea monitorizării
răspândirii speciilor cuibăritoare
în cadrul amplasamentului
parcului eolian;
2. Monitorizarea etologiei speciilor
de păsări cuibăritoare atât pe
perioada amplasării turbinelor
cât şi pe perioada de funcţionare;
3. Planificarea etapelor de
construcţie a parcului eolian
1. Completarea datelor
actuale cu cele
obţinute din
programul de
monitorizare
2. Evidenţierea
comportamentului
păsărilor pe
respectivele
perioade
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
astfel încât să nu interfere cu
perioada efectivă a cuibăritului
acestor specii;
comparativ cu
comportamentul
iniţial
3. Respectarea
perioadelor
recomandate
Păsări de pasaj
1. Monitorizarea dinamicii
migraţiei în perimetrul parcului
eolian cât şi zonele adiacente;
2. Monitorizarea comportamentului
speciilor de pasaj pe durata
amplasării turbinelor precum şi
pe durata funcţionării lor, în
vederea asigurării unor condiţii
optime de pasaj.
1. Completarea
datelor actuale cu
cele obţinute din
programul de
monitorizare
2. Evidenţierea
comportamentului
păsărilor pe
respectivele
perioade
comparativ cu
comportamentul
iniţial
Păsări oaspeţi de
iarnă
1. Monitorizarea deplasărilor
sezoniere ale populaţiilor de
gâşte în sectorul lor de iernare;
1. Completarea
datelor actuale cu
cele obţinute din
monitorizare
Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de suprafaţa
amplasamentului parcului eolian, la care se adaugă zonele învecinate care conţin
acelaşi tip de habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate reprezintă de
fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul
amplasamentului şi cea finală, reprezentată de funcţionarea parcului eolian. În
funcţie de datele colectate din zona amplasamentului şi zonele martor, eventualele
diferenţele dintre datele analizate vor evidenţia evoluţia biodiversităţii din
amplasamentul parcului eolian odată cu funcţionarea şi ulterior închiderea
acestuia.
În cazul în care se observă o scădere a efectivelor păsărilor identificate în
zona de studiu cu mai mult de 15% se va decide sistarea activităţilor şi evaluarea
impactului astfel încât să se asigure încadrarea în această valoare de maxim 15%
scădere a efectivului păsărilor, valoare care va fi considerată valoare prag.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Datele colectate în cadrul programului de monitorizare se vor analiza şi se vor
raporta către autorităţile competente la sfârşitul fiecărui stagiu din programul de
monitorizare.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
CAPITOLUL XI
REZUMAT FARĂ CARACTER TEHNIC
11.1. Date generale
Prezenta lucrare reprezintă Raportul de mediu la nivelul P.U.Z.-ului pentru
CEE Casimcea III.
A) Varianta iniţială:
CEE constituit din 26 turbine eoliene tip GAMESA G90-2,0MW cu o
capacitate de 2,0 MW/turbină destinate producerii energiei electrice.
CEE se propune a se realiza în extravilanul comunei Casimcea, judeţul
Tulcea. Înalţimea maximă a acestor turbine este de aproximativ 150 m, incluzând
tot ansamblu, format din turn, nacelă şi rotor paletat cu 3 pale.
B) Varianta precauţionară - varianta finală
CEE constituit din 19 turbine eoliene tip GAMESA G90-2,0MW cu o
capacitate de 2,0 MW/turbină destinate producerii energiei electrice.
CEE se propune a se realiza în extravilanul comunei Casimcea, judeţul
Tulcea. Înalţimea maximă a acestor turbine este de aproximativ 150 m, incluzând
tot ansamblu, format din turn, nacelă şi rotor paletat cu 3 pale.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
NR.
CRTSUPRAFATA(ha) % SUPRAFATA(ha) %
1 SUPRAFATA STUDIATA
2 SUPRAFATA PARCELELEOR CU
CONTRACT DE SUPERFICIE
215.410 15.631 215.410 15.631
3 SUPRAFATA TEREN AGRICOL, PASUNE 1,374.622 99.751 1,367.612 99.242
4 SUPRAFATA INEL SUPRATERAN 0.000 0.000 0.0504 0.004
5 SUPRATAFA DRUMURI DE
EXPLOATARE EXISTENTE
3.430 0.249 0.000 0.000
6 SUPRATAFA DRUMURI DE
EXPLOATARE MODERNIZATE
0.000 0.000 5.150 0.374
7 SUPRAFATA PLATFORME DE MONTAJ
SI DRUMURI DE EXPLOATARE NOI
0.000 0.000 5.240 0.380
8 SUPRAFATA TEREN SCOS DEFINITIV
DIN CIRCUITUL AGRICOL
0.000 0.000 7.010 0.509
1378.0524
EXISTENT PROPUNERE
BILANT TERITORIAL
In zona în care urmează a fi amplasat Parcul Eolian Casimcea III,
respectiv în extravilanul comunei Casimcea, judeţul Tulcea în prezent nu se afla
în funcţiune parcuri eoliene.
11.2. Impactul prognozat asupra mediului
Calitatea solului - Implementarea PUZ presupune lucrările de construcţii-
montaj a CEE ce pot avea un impact potenţial semnificativ asupra calităţii şi
structuriii solului şi mai puţin a subsolului. Aceasta, datorită realizării drumurilor
suplimentare şi aleilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor
(din beton armat), a realizării conexiunilor şi liniilor electrice.
Prin măsurile de refacere a zonelor afectate, prin lucrari de
hidroamelioraţii, de refacere a vegetatiei specifice habitatelor în zona platformelor
de fundaţie şi a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ
vegetal şi prin managementul corespunzător al deşeurilor în perioada de
construire şi de funcţionare (mentenanţa) impactul asupra solului va fi redus.
Calitatea aerului - Implementarea PUZ CEE Casimcea I nu perturbă
calitatea aerului înconjurător în perioada de funcţionare a Instalaţiilor de Turbine
Eoliene.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Punerea in valoare a energiei eoliene locale, cu aplicarea unor măsuri
compensatori care conduc la diminuarea emisiilor de noxe rezultate din procesul
de combustie al resurselor fosile pentru producerea de energie.
Nu există nici un fel de emisii de poluanţi în perioada de funcţionare a
Instalaţiilor de Turbine Eoliene care pot afecta vegetaţia şi fauna terestră.
Neexistând emisii de poluanţi în aer datorită realizării unor astfel de proiecte, nu
se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii aerului.
In etapa de construire-montaj a CEE sunt surse mobile şi necontrolate de
emisii poluante generate de săpături, transport de materiale pulverulente, gaze de
ardere de la motoare cu ardere internă şi alte surse pentru care nu se poate
determina cu exactitate concentraţia poluaţilor specifici în aerul atmosferic, dar
impactul asupra calităţii aerului din zona este redus, deoarece perioada de
desfăşurare a acestor lucrări este de scurtă durată.
Calitatea apei - Implementarea PUZ CEE Casimcea III nu prevede
realizarea de reţele de canalizare.
În perioada de funcţionare supravegherea şi chiar operarea se efectuează
de la distanţă, Instalaţiile de Turbine Eoliene avand un grad ridicat de
automatizare.
Funcţionarea turbinelor eoliene nu va avea un impact direct asupra apelor
subterane sau de suprafaţă.
Managementul deşeurilor şi substanţe chimice- Prin implementarea
proiectului pentru care se solicită aprobarea PUZ se realizează gestionarea
deşeurilor rezultate, atât pe perioada de execuţie cât şi de funcţionare, deşeurile
vor fi colectate selectiv şi preluate ulterior de către firme autorizate în domeniu.
Substanţele chimice şi cele periculoase, în perioada de construcţii- montaj
vor fi sub controlul şi gestiunea unui responsabil.
Biodiversitate – Analiza problemelor de biodiversitate din Raport a avut
în vedere punerea în valoare a energiei eoliene locale pentru producerea de
energie electrică, cu aplicarea de măsuri compensatori pentru refacerea şi
protejarea biodiversităţii. Impactul asupra biodiversităţii este redus şi din cauza
unei antropizări anterioare, prin activitatea agricolă, astfel că în zona de
amplasament nu sunt plante şi animale cu caracter conservativ prioritar. Planul
analizat se poate încadrea în categoria obiectivelor de interes naţional, promovând
producerea de energie electrică din surse regenerabileşi facilitând astfel atingerea
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
obiectivelor propuse la nivel national descrise pe larg în capitolul V al
prezentului Raport.
Promovarea planului, evident trebuie făcută numai în condiţiile de
protejare a biodiversităţii având în vedere că amplasamentul, este situat într-o
zonă de protecţie specială, dar totodată poate conduce, aşa cum am precizat
anterior, inclusiv la diminuarea emisiilor de noxe rezultate din procesul de
combustie al resurselor fosile pentru producerea de energie electrică şi
conservarea unui nivel de calitate superioară a mediului înconjurător.
Înainte de a pune în funcţiune CEE, beneficiarul, monitorizat de
autoritatea de mediu, trebuie să se asigure că au fost efectuate integral lucrările de
refacere a zonei. Aceste lucrări vor fi proiectate şi realizate pentru ca habitatele să
revină pe cât posibil la parametrii apropiaţi celor anteriori realizării CEE.
Obiectivele la nivelul Comunităţii Europene - se refera, de asemenea, la
promovarea producerii energiei electrice prin utilizarea resurselor energetice
regenerabile in scopul diminuarii cantităţii de gaze cu efect de sera eliberate în
atmosferă şi al reducerii dependenţei faţa de resursele energetice primare
importate.
Energia eoliană s-a dovedit a fi una dintre soluţiile larg acceptate la nivel
mondial în scopul asigurării resurselor energetice necesare. Utilizarea resurselor
regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin modul
particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare, prin
descentralizarea surselor.
Prin aplicarea PUZ propus, solicitantul, impreuna cu Autorităţile
contribuie la indeplinirea obiectivelor naţionale şi comunitare în ceea ce priveşte
producerea energiei prin utilizarea resurselor energetice regenerabile şi în ceea ce
priveşte prevenirea şi combaterea schimbărilor climatice.
Zgomot şi vibraţii - Sursele de zgomot şi vibraţii pe perioada de
funcţionare a CEE sunt reprezentate de rotirea palelor antrenate de vânt, impactul
dintre vânt şi palele rotorului Turbinei Eoliene şi într-o mai mică măsură de
traficul auto aferent activităţii de mentenanţă.
În perioada de constructii- montaj, utilajele şi echipamentele folosite vor
emite zgomote şi vor produce vibraţii caracteristice activităţilor de construcţii şi
au valori şi durate reduse şi pentru care s-au prevăzut măsuri de diminuare a
impactului.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
In timpul functionării Turbinelor Eoliene, zgomotul produs de acestea nu
pare să influenteze semnificativ speciile de plante si animale (informatiile se
bazează pe observatii efectuate in locatii cu centrale in functiune).
Putem spune că sunt cercetari de pionerat în Dobrogea, unde este
localizat un pol eolian important din România şi doar monitorizarea pe termen
lung va putea da un raspuns mai bun şi mai bine argumentat.
Sănătatea populaţiei – În zona de amplasament Casimcea III – varianta
precauţionară, cea mai apropiată zonă de locuinţe (Ramnicu de Jos) este la
aproximativ 3300 m în partea estică.
CEE va fi amplasat pe un teren agricol sau păşuni, iar funcţionarea
acestuia nu va genera un impact asupra sănătăţii populaţiei. Activitatile
desfasurate anterior pe terenul respectiv, se vor putea desfăşura în continuare fără
restricţii.
Realizarea CEE menţionat va putea contribui la o mai bună păstrare a
calităţii mediului în zona, prin menţinerea curată a spaţiului CEE şi prin
îndepartarea braconierilor.
Social – economic- Prin implementarea PUZ se aşteaptă inregistrarea
unor efecte pozitive asupra situaţiei economice a locuitorilor zonei, atât prin
crearea de locuri de muncă temporare, cât şi prin majorarea veniturilor Primăriei.
Încadrarea în peisaj – Din punct de vedere vizual, turbinele au design
elaborat, atrăgător cu suprafete vopsite în culori pastelate sau in alb (cel mai
frecvent).
Apreciem că acestea vor constitui o atracţie turistică semnificativă
implicând o componenta educaţională puternică.
Suprafaţa de teren ocupată este minimizată în arealul amenajat şi, la fel ca
în cazul liniilor electrice, terenul poate fi utilizat în continuare potrivit destinaţiei
sale actuale (păşunat/agricultură).
Turbinele sunt de mari dimensiuni şi sunt plasate la distanţe mari unele
faţă de altele, ca şi stâlpii liniilor de înaltă tensiune.
11.3. Măsurile pentru reducerea impactului pe componente de mediu
Activităţile de realizarea planului ce pot constitui riscuri pentru calitatea
factorilor mediului şi pentru care se propun măsuri de reducerea impactului
asupra mediului pentru implementarea PUZ-ului CEE Casimcea III sunt:
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Construcţii- montaj - În perioada de construcţii montaj, utilajele şi
echipamentele folosite vor emite zgomote şi vor produce vibraţii caracteristice
activităţilor de construcţii. Măsurile de diminuare a impactului dat de zgomot şi
vibraţii în această perioadă constau în:
o respectarea unui program de lucru pe durata zilei, excepţie vor face
zilele în care se toarna fundaţiile turbinelor, datorită regimului special al acestui
tip de construcţii;
o informarea populaţiei din zona asupra obiectivului lucrărilor precum
şi a duratei de realizare a lucrărilor de construcţii/montaj;
o menţinerea utilajelor şi echipamentelor în stare bună de funcţionare
şi verificarea periodică a stării acestora.
Manevrarea şi transportul materialelor- pot genera emisii de pulberi şi
praf. Măsurile de diminuare a impactului dat de această activitate sunt:
o excavaţii supravegheate;
o acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură pentru
a se respecta SR 12574/1998 şi OM 592/2002;
o se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul
din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să
împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer.
Pentru protejarea vegetaţiei (florei protejată) exemplarele de vegetaţie
protejată din locaţiile în care se vor executa lucrări de construcţii vor fi
identificate anterior realizării lucrărilor şi se va proceda la strămutarea acestora în
arealul rezervaţiei în care se regăsesc condiţii identice de sol.
La selecţie se va urmări identificarea speciilor protejate şi strict protejate,
endemice, incluse în lista roşie naţională şi în convenţii internaţionale.
Se va proceda la refacerea vegetaţiei la stadiul initial în zona platformelor de
fundaţie şi a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal
autohton decopertat initial, cu caracteristici care să permită refacerea cu vegetaţie
specifică a habitatelor rezervaţiei
Pentru protejarea faunei se impune supravegherea zonei şi asigurarea
identificării şi protejării exemplarelor importante; de asemenea refacerea
habitatelor.
Pentru reducerea cantităţii de deşeuri de construcţii se recomandă
refolosirea lor pe şantier şi de asemenea finalizarea construcţiei în timpul alocat
prin proiect, păstrarea şantierului cât mai organizat cu putinţă.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Securitate, sănătate şi siguranţa lucrătorilor şi populatiei- Reducerea
impactului din acest punct de vedere se poate face prin:
Asigurarea de planuri pentru managementul traficului şi semaforizare
acolo unde este nevoie (pe traseele drumurilor de exploatare, mai ales la
intersectia cu drumuri comunale şi naţionale);
asigurarea de împrejmuiri şi paznici la organizarile de santier;
semne de avertizare asupra pericolelor; instalaţii de iluminat; folosirea
procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare;
acces blocat la proprietăţi adiacente;
elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale;
Pentru preîntâmpinarea fenomenelor periculoase care pot urma situaţiilor de
risc se recomandă următoarele:
- utilizarea de componente realizate din materiale compozite rezistente
- exploatarea lucrărilor în strictă conformitate cu prevederile documentaţiilor
şi asigurarea elementelor tehnice şi geometrice ale construcţiilor;
- realizarea lucrărilor de monitorizare şi întreţinere conform normelor
specifice fiecărei constructii; semnalizarea din timp a eventualelor deficienţe
apărute, remedierea operativă a acestora;
- instituirea unei proceduri de control şi verificare periodică, cu înregistrare
şi raportare a evoluţiei tuturor construcţiilor proiectate;
- semnalizarea situaţiilor neprevăzute apărute;
- soluţionarea şi remedierea operativă a acestora.
Se recomandă realizarea regulamentului de exploatare, monitorizare,
întreţinere şi reparaţii a obiectivului.
11.4. Concluziile majore care au rezultat din Studiul de Evaluare Adecvata
Zonele în care se preconizează amplasarea planului CEE Casimcea III a
fost ales în aşa fel de către beneficiar încât să nu să se suprapună peste zonele cu
vegetaţie stepică primară protejate în cadrul sitului Natura 2000 învecinat
ROSPA0019 Cheile Dobrogei si ROSPA 100 Stepa Casimcei si ROSCI 201
Podisul Nord Dobrogean.
Turbinelor eoliene vor fi amplasate exclusiv pe terenuri agricole.
Amplasarea turbinelor în habitate antropizate nu va afecta specii de plante sau
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
asociaţii vegetale valoroase, deoarece acestea lipsesc din zona amplasamentelor
fiind prezente doar în vecinătatea lor.
Speciile de plante identificate în zona ariilor protejate, nu sunt cuprinse în
anexele Directivei habitate, ale Convenţiei de la Berna, ale Legii 49/2011, în
Listele Roşii naţionale şi internaţionale sau în Cartea Roşie, deci nu vor fi afectate
de amplasarea şi funcţionarea campurilor de turbine din apropiere, după cum nu
vor fi afectate nici pajiştile stepice primare.
Amplasamentul turbinelor în vecinătatea unor situri protejate nu va avea un
impact negativ asupra pajiştilor naturale, a rarităţilor floristice şi a comunităţilor
de plante valoroase protejate în cadrul acestor arii protejate, dacă vor fi respectate
reglementările privind amenajarea drumurilor (exclusiv în afara habitatelor
naturale primare) şi managementul deşeurilor rezultate din lucrările de amplasare
şi exploatare.
Efectul cumulativ al cîmpurilor de centrale eoliene nu prezintă efecte
negative asupra florei şi vegetaţiei locale, deoarece modificarea curenţilor de aer
are loc la înălţimi mari, de cca 100 metri. Chiar dacă ar exista un efect de uscare a
aerului datorat rotaţiei palelor, acest lucru nu va afecta semnificativ flora şi
vegetaţia locală deja adaptată la uscăciunea aerului în condiţiile climatului stepic.
Amfibienii din zonă nu vor fi influenţati de amplasarea parcului eolian.
Speciile identificate sunt legate de zonele umede, zone care nu vor fi afectate de
amplasarea turbinelor.
Reptilele din zonă se găsesc în aceeaşi situaţie, habitatele preferate de
acestea nefiind perturbate de amplasarea centralelor eoliene. Chiar dacă în timpul
instalării turbinelor pot apare modificări în structura populaţiilor de reptile, după
încheierea lucrărilor impactul va dispare şi situaţia va reveni la normal, după cum
o dovedeşte prezenţa unor astfel de specii în zone urbane.
Mamiferele din zonă nu vor fi afectate. Cârtiţele nu sunt afectate de
instalarea turbinelor sau a cablurilor subterane, iar popândăii nu dispar decât dacă
se modifică radical habitatul preferat. Ori, din modul de amplasare al turbinelor
reiese faptul că zonele în care se găsesc galerii sau colonii de Spermophilus
citellus se află în afara acestor zone.
Fauna de nevertebrate din zona analizată este caracterizată printr-o
abundenţă semnificativă a speciilor fără importanţă conservativă, rezistente la
impact antropic, oportuniste si ubicviste.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Toate aceste specii sunt rezistente la impactul antropic şi modul lor de viaţă
face ca amplasarea viitorului parc eolian să nu aibă impact asupra populaţiilor.
Impactul estimat asupra entomofaunei. Privită în ansamblu, entomofauna
nu va fi influenţată în nici un fel de amplasarea parcului eolian. Pastrarea
actualului sistem de folosinta a terenului, chiar dupa amplasarea parcului eolian,
nu va produce modificari in entomofauna zonei.
Pe baza elementelor prezentate mai sus, dupa implementarea masurilor de
minimizare a impactului, putem spune că pe perioadă scurtă, medie şi lungă
impactul negativ rezidual va avea un nivel negativ nesemnificativ.
Mentionam ca impactul asupra speciilor de pasari va fi doar un impact
negativ minor, nesemnificativ pe perioade scurte de timp; pe perioadele de
conditii atmosferice nefavorabile si anume ceata, plafon scazut de nori: „În
condiţii meteorologice nefavorabile funcţionării centralelor eoliene (viscol, ceaţă
deasă şi lipsă de vânt)”, centralele reprezintă doar obstacol fizic pentru păsările
aflate în tranzit (numărul exemplarelor care se deplasează în asemenea condiţii
meteorologice fiind mai redus decât pe vreme favorabilă).
Impactul cumulat al clusterului de turbine eoliene Casimcea I-III,
Cogealac I-V si Beidaud V-VI se manifesta doar pe termen lung, tinand cont de
faptul ca realizarea constructiei nu se face in acelasi timp pentru toate turbinele
din cadrul planurilor analizate.
Din aceste considerente concluzia generala care reiese i n
urma acestui Raport de Mediu este aceea că amplasarea de
turbine eoliene în cadrul planului CEE Casimcea III, nu este de
natură să aducă prejudicii biodiversităţii zonei. In condiţiile în
care actuala structură a habitatelor va fi păstrată, biodiversitatea
se va conserva ca atare.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
Lista bibliografica selectiva utilizată la elaborarea raportului
1. AMBROS, T., ARION, V., GUTU, A., SOBOR, I., TODOS, P., UNGUREANU, D.
- Surse regenerabile de energie, Manual, Chisinau, Ed."Tehnica - Info", 1999, 434
pag
2. Alexandros Dimitropoulos, Andreas Kontoleon - Assessing the determinants of local
acceptability of wind-farm investment: A choice experiment in the Greek Aegean
Islands - Energy Policy 37 (2009) 1842–1854
3. BARBU P., Sin Ghe., 1968 - Observatii asupra hibernarii speciei Nyctalus noctula
(Schreber, 1774) în faleza Lacului Razelm – Capul Doloşman – Dobrogea. St. şi
Cercet. Biol., vol. 20, p. 291-297.
4. Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare
dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii
mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45
5. BOTNARIUC N., TATOLE V., 2005 - Cartea Roşie a vertebratelor din România.
260 p, Muzeul Nat. de Ist. Nat. “Gr. Antipa”, Bucuresti.
6. BRUNO BRUDERER, SHAI BLITZBLAU & DIETER PETER. Migration and
flight behaviour of Honey buzzards Pernis apivorus in southern Israel observed by
radar, Swiss Ornthological Institute and Israel Wader Reaseaech Gropup, Carmel
Field Coast Study Center.
7. CARACOTA, Dumitrache (Prof.univ.dr.), CARACOTA, Constantin Razvan
(Ec.drd.) - Dimensiuni contemporane ale dezvoltarii durabile si competitive
8. Chamberlain, D., E., Rehfish, M., R., Fox, A., D., Desholm, M., Anthony, Sarah, J.
2006. The effect of avoidance rates on bird mortality predictions made by wind
turbine collision risk models. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 198-202.
9. CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrata a României. Pterydophyta et Spermatophyta.
Bucuresti: Edit. Ceres.
10. Ciocârlan (V.), 1994 – Flora Deltei Dunării. Cormophyta. 115 pagini. Editura Ceres,
Bucureşti.
11. Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti, p. 35-39.
12. CIOCHIA V. 1992, Păsările clocitoare din România, atlas, Ed. Ştiinţifica, Bucureşti.
13. COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al
habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic.
Timisoara: Edit. Balcanic.
14. CSABA JÉRE, ABIGÉL SZODORAY-PARÁDI, FARCAS SZODORAY-PARÁDI
(2008) – Liliecii şi evaluarea impactului asupra mediului: ghid metodologic, Satu-
Mare, Profundis.
15. Decu, Vasile, Murariu, Vasile, Gheorghiu, Victor, 2003 – Chiroptere din Romania
Bucuresti
16. Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques
for counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a
review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.
17. Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora
României – lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările
Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
18. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,
2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.
19. DONIŢĂ N., POPESCU A., PAUCă-COMĂNESCU M., MIHĂILESCU S., BIRIŞ
I.A.- „Habitatele din România Modificări conform amendamentelor propuse de
România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)”. Editura Tehnica Silvica,
Bucuresti 2005.
20. Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind
farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.
21. GAFTA D., MOUNTFORD O. (coord.), Alexiu V., Anastasiu Paulina, Barbos M.,
Burescu P.,Coldea G., Drăgulescu C., Fagaraş M., Goia Irina, Groza G., Micu D.,
Mihăilescu Simona, Moldovan Oana, Nicolin Alma, Niculescu Mariana, Oprea A.,
Oroian Silvia, Paucă-Comănescu Mihaela, Sârbu I., Şuteu Alexandra 2008. Manual
de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Cluj-Napoca: Edit. Rosprint
ISBN 978-973-751- 697-8. Pp. 101.
22. Gheorghiu Victor et all., 2007 – Cunoasterea si protectia liliecilor din Romania,
Editura Universitara, Bucuresti
23. HOTKER H., (2006) – The impact of repawering of wind farms on birds and bats
Michael-Otto-Institut im NABU – Research and Education Centre for Wetlands and
Birds Protection, Bergenhusen.
24. HOTKER H., THOMSEN K-M., JEROMIN H., (2006) - Impacts on biodiversity of
exploitation of renewable energy sources: the example of birds and bats - facts, gaps
in knowledge, demands for further research, and ornithological guidelines for the
development of renewable energy exploitation. Michael-Otto-Institut im NABU,
Bergenhusen.
25. I. Ifrim, V. Pocora, 2007 – Preliminary aspects about the specific composition of the
bats fauna from three caves of Dobrogea, Analele Stiintifice ale “Universitatii Al.I.
Cuza” Iasi, s. Biologie animal, Tom LIII
26. Jessica B.Grahama, JanetR.Stephenson, IngaJ.Smith - Public perceptions of wind
energy developments: Case studies from New Zealand - Energy Policy 37 (2009)
3348–3357
27. KJETEL B., ET AL. (2008) Pre and post-construction studies of conflicts between
birds and wind turbines in coastal Norway, Progress Report, Norwegian Institute for
Nature Reasearch.
28. LANGSTON RHW & PULLAN JD (2003) - Windfarms and Birds: An analysis of
the effects of windfarms on birds, and guidance on environmental assessment
criteria and site selection issues, Report written by BirdLife International on behalf
of the Bern Convention.
29. Madders, M., Whitfield, D., Ph. 2006. Upland raptors and the assessment of wind
farm impacts. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 35-56.
30. Marin, I., Basarabeanu, N., Nedelcu, E. 1983. Podisul Dobrogei, in Geografia
Romaniei, I, Geografia fizica, Edit. Academiei RSR, Bucuresti, p. 638-642.
31. Mark Z. Jacobson, 2009 “Review of solutions to global warming, air pollution, and
energy security” – Energy and Environmental Science, nr. 2, 148 – 173
32. Martin A. Abraham, 2009 - Announcing Environmental Progress and Sustainable
Energy - College of Science, Technology, Engineering, and Mathematics,
Youngstown State University, One University Plaza, Youngstown, OH 44555,-
Published online 27 February 2009 in Wiley InterScience
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
33. MOUNTFORD O., GAFTA D., ANASTASIU P., BARBOS M., NICOLIN A.,
NICULESCU M. & OPREA A. 2008. Natura 2000 în România. Habitats Fact
Sheets. Bucuresti: Ministry of Environment and Sustainable Development.
34. Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania –
Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca, pp.
307.
35. Munteanu Dan, Weber Peter, 2005 – REZULTATELE MONITORINGULUI DE
IARNA AL GASTELOR SALBATICE DIN ROMANIA IN PERIOADA 1988-
1999, SCRIPTA ORNITOLOGICA ROMANIAE, Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca
36. MURARIU D., GHEORGHIU V., DONE A., NISTOR, V., 2007 – Protectia
liliecilor si a padurilor o relatie reciproc avantajoasa. 135 p., Ed. Universitara,
Bucuresti.
37. Murariu, Dumitru, Stanciu, Catalin-Razvan, 2009 – Data on the presence of the
species Mesocricetus newtoni (Nehring, 1898) (Mammalia: Muridae: Cricetinae) in
Dobrogea (Romania), Travaux du Museum National d’Histoire Naturelle “Grigore
Antipa”, Vol. LII, pp. 363-369, Bucuresti
38. Z.L. Nagy, T. Postawa, 2010 - Seasonal and geographical distribution of cave
dwelling bats in Romania: implication for conservation, Animal Conservation (pp.
1-13)
39. Negrean G., 2001. Lista Roşie a plantelor din România existente în pajişti, inclusiv
endemite şi subendemite (Tracheophyta) (pg. 30-57), in Ghid pentru identificarea şi
inventarierea pajiştilor seminaturale din România, Sârbu Anca (ed) & Coldea Gh.,
Sârbu I., Negrean G., 2001, Ed. “alo Bucureşti!, Bucureşti.
40. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru Gh., Sanda V., Mihăilescu
S., 1994. Lista roşie a plantelor superioare din România, Bucureşti, Studii, Sinteze,
Documente de Ecologie, 1: 1-52.
41. Oţel (V.), 2007 – Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. 481 pagini.
Editura C.I.T.D.D., Tulcea.
42. PAP. T & FÂNTÂNA C. 2008. Ariile de Importanţa Afivaunistică din România
(Importand Bird Areas in România). Publicaţie comună Societatea Ornitologica
Română/BirdLife Romania si Asociatia pentru protectia Pasarilor si Naturii “Grupul
Milvus”.
43. PAPAZOGLOU CLAIRIE, KREISER K., WALICZKY Z., BURFIELD I., (2004)
Birds in the European Union: a status assessment. BirdLife International publication
supported by the European Commission, the Netherlands Ministry of Agriculture,
Nature and Food Quality and BirdLife/Vogelbescherming Nederland.
44. PETRESCU M. 2007. Dobrogea şi Delta Dunării. Conservarea florei şi faunei,
Tulcea.
45. SNOW D.W. & PERRINS C.M., 1998, The Birds of the Western Palearctic, vol I,
Non- Passerines, Oxford University Press, Oxford, New York.
46. SNOW D.W. & PERRINS C.M., 1998, The Birds of the Western Palearctic, vol II,
Passerines, Oxford University Press, Oxford, New York.
47. SÜAREZ F., GARZA V., & MORALES M. B., (2002) – Habitat use of two sibilig
species, the short-toed Calandrella Brachydactyla and the Lesser Shorth-Toed C.
rufescens Larks, in Mainland Spain, Ardeola 49(2), p. 259 – 272.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
48. VALENCIUC N., 2002 - Chiroptera – Colecţia Fauna României. Mammalia. 166 p,
vol. 16, fasc. 3, Ed. Academiei Române, Bucureşti.
49. WALKER, D., ET AL (2005) – Egle behaviour before and after construction of
windfarm, Scottish Birds, Vol 25; p. 24 – 40.
50. YOSEF REUVEN, Fornasari L., TRYJANOWSKI P., et al. 2003, Diferential spring
migration of adults and juvenile Levant Sparrowhawks (Accipiter brevipes) through
Eilat, Israel, J. Raptor Res., Vol 37 (1), p. 31-36 The Raptor Research Foundation,
Inc.
51. ***, 1993 – Lege privind constituirea Rezervaţiei Biosferei ”Delta Dunării”. ÎN:
Monitorul Oficial al României, anul V, nr. 283, partea 1, paginile 1 – 5. Bucureşti.
52. ***, 1994 – Hotărârea Guvernului României nr. 248 pentru adoptarea unor măsuri în
vederea aplicării Legii nr. 82 / 1993 privind constituirea Rezervaţiai Biosferei ”delta
Dunării”. ÎN: Monitorul Oficial al României, anul VI, nr. 168. Bucureşti.
53. ***, 2000 – Lista Roşie a speciilor de plante şi animale din rezervaţia Biosferei
Delta Dunării – România / The Red List of plant and animal species from the
Danube Delta Biosphere Reserve – Romania (editor: Vasile Oţel). 132 pagini.
Editura ”Fundaţia Aves”, Odorehiu Secuiesc.
54. ***, 2008 – Delta Dunării – Rezervaţie a Biosferei (editori: Petre Gâştescu şi
Romulus Ştiucă). 400 pagini. Editura CD Press, Bucureşti.
55. ***, 2008b – Hotărârea Guvernului României nr. 1284/2007
56. ***, 2008c – Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă
comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România. În: Monitorul Oficial al României, anul 176 (XX), nr. 98 bis, paginile 1 –
1315. Bucureşti.
57. **** Geografia Fizica a Romaniei- Ed. Academiei 1983;
58. **** Cumulative Effect of windfarms (2005), Scottish Natural Heritage.
59. ****Convenţia privind conservarea vieţii salbatice şi a habitatelor naturale din
Europa (Berna) ratificată de România prin Legea nr. 13 din 1993.
60. ****Convenţia de la Bonn privind conservarea speciilor sălbatice migratoare de
animale salbatice, ratificata de România prin Legea 13 din 1998.
61. ****Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea
habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi flora sălbatică (versiunea 01.01.2007).
62. ****Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30
noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor salbatice (versiunea 26.01.2010).
63. ****HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca
parte integranta a reţelei ecologice Natura 2000 în România.
64. ****LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004 - Judeţul Constanţa, Ministerul
Culturii şi Cultelor, Institutul National al Monumentelor Istorice (in Romanian)
65. ****Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanţa comunitară, ca parte integranta a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România.
66. ****Hotărârea Guvernului României nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de
protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România. În: Monitorul Oficial al României, anul 175 (XIX), nr.
739, paginile 2 – 8. Bucureşti.
Raport de Mediu pentru evaluarea impactului a PUZ CEE CASIMCEA III
67. ****Ordinul ministrului mediului şi dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţa comunitară,
ca parte integranta a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În:
Monitorul Oficial al României, anul 176 (XX), nr. 98 bis, paginile 1 – 1315.
Bucuresti.
68. ****ORDONANŢA DE URGENŢA 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, M.Of.nr.442
din 29 iunie 2007.
69. **** Legea 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
70. ****Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-
2020-2030 - Guvernul României Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
71. ****Survey methods for use in assessing the impacts of onshore windfarms on bird
communities (2005), Scottish Natural Heritage.
72. EUNIS DATABASE – European topic Centre of Biological Diversity, European
Natura Information System.
73. EWEA Wind Energy – The Facts
74. http://www.energie-eoliana.com