raport de mediu - ipromin – proiectare miniera si ...ipromin.ro/raport de mediu s.c dumagregat...
TRANSCRIPT
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
RAPORT DE MEDIU
PENTRU PLANUL URBANISTIC DE DETALIU
„DESCHIDERE CARIERA DE PIATRĂ” comuna Turcoaia,
judeţul Tulcea
Beneficiar:
S.C. DUMAGREGAT S.R.L
Aprilie 2010
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI2/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
CUPRINS
CUPRINS..........................................................................................................................31. INFORMAŢII GENERALE............................................................................................6
1.1. Elaboratorul Raportului de mediu....................................................................7
1.2. Proiectantul Planului Urbanistic Zonal.............................................................7
1.3. Titularul investitiei............................................................................................7
1.4. Colaboratori.....................................................................................................7
1.5. Evaluarea strategică de mediu........................................................................72. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE....................................................................................................................9
2.1. Conţinutul şi obiectivele planului.....................................................................9
2.2. Relaţia cu alte planuri şi programe................................................................24
2.2.1. Planuri şi programe la nivel naţional..........................................................24
2.2.2. Planuri şi programe la nivel regional..........................................................25
2.2.3. Planuri şi programe la nivel local................................................................273. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS.............................................................................................29
3.1. Introducere.....................................................................................................29
3.2. Starea actuală a mediului..............................................................................29
3.2.1 Date geologice ........................................................................................29
3.2.1.1. Tectonica regiunii................................................................................31
3.2.1.2. Alte substanţe minerale utile cunoscute în regiune............................33
3.2.2.Relief............................................................................................................34
3.2.3. Particularităţile factorilor climatici din zonă.................................................36
3.2.4. Hidrografía şi hidrogeologia zonei..............................................................38
3.2.5. Solul............................................................................................................39
3.2.6. Resursele naturale ale judeţului Tulcea.....................................................40
3.3. Starea mediului în cazul neimplementării planului/programului....................41
3.3.1 Calitatea factorilor de mediu în Alternativa zero..........................................41
3.3.2. Patrimoniul cultural în alternativa 0............................................................57
3.3.3. Situaţia economică şi socială, starea de sănătate în alternativa 0............594. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL AFECTATE SEMNIFICATIV.........................................................................................................................................60
4.1 Poluarea solului şi subsolului.........................................................................60
4.2. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane...................................................60
4.3. Poluarea aerului atmosferic...........................................................................61
4.4. Mediul socio-economic..................................................................................63
4.5. Biodiversitatea...............................................................................................63
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI3/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM.....................................................................................................................696. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI............................................................74
6.1 Obiective de protecţia mediului......................................................................75
6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului...........................847. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI....85
7.1. Efecte asupra factorilor de mediu şi a sănătăţii.............................................85
7.1.1. Biodiversitatea............................................................................................85
7.1.2. Populaţia.....................................................................................................87
7.1.3 Sănătatea umană........................................................................................88
7.1.4. Fauna..........................................................................................................88
7.1.5. Flora............................................................................................................88
7.1.6. Solul şi subsolul..........................................................................................89
7.1.6. Apă..............................................................................................................89
7.1.7. Aer..............................................................................................................89
7.1.8. Factorii climatici..........................................................................................91
7.1.9. Valori materiale...........................................................................................91
7.1.10 Instituţiile publice, monumente istorice şi de arhitectură, parcuri şi alte
aşezăminte de interes public.......................................................................................91
7.1.11. Peisaj........................................................................................................91
7.2. Matrice de impact..........................................................................................91
TIPUL DE EFECTE..............................................................................................93
Periodicitatea efectelor si......................................................................................93
impactul pe termen...............................................................................................93
CATEGORIA DE...................................................................................................93
EFECTE................................................................................................................93
POZITIV/NEGATIV DIRECT/INDIRECT..............................................................93
scurt......................................................................................................................93
mediu....................................................................................................................93
lung.......................................................................................................................93
1.Secundare..........................................................................................................93
2.Cumulative.........................................................................................................94
3..Sinergice...........................................................................................................95
7.3. Impact rezidual..............................................................................................96
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI4/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA...........................................................989. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI....................................................99
9.1. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu aer..........................................99
9.2. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu apa.........................................99
9.3. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu sol şi subsolului...................100
9.4. Măsuri pentru protejarea biodiversităţii ......................................................102
9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii
populatiei....................................................................................................................103
9.6. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si patrimoniului cultural
...................................................................................................................................103
9.7. Măsuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii..................103
9.8. Măsuri de protecţie împotriva riscurilor naturale.........................................103
9.6 Măsuri de protecţie impotriva riscurilor antropice.........................................10410. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI ( CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE..........................................................................................105
10.1.Introducere..................................................................................................105
10.2. Prezentarea alternativelor.........................................................................106
10.3. Dificultati in prelucrarea informatiilor cerute..............................................10911. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI...........................................................................................................110
11.1. Introducere ................................................................................................110
11.2. Monitorizare PUD......................................................................................110
11.2.1. Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea activităţilor
destinate protecţiei mediului în lucrările de exploatare.............................................110
11.2.2. Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea activităţilor
destinate protecţiei mediului în timpul funcţionării.....................................................110
11.2.3. Propuneri de monitorizare a speciilor de pasari ....................................11112. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ...............................................................113FILA FINALĂ................................................................................................................117
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI5/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
RAPORT DE MEDIU
PENTRU PLANUL URBANISTIC DE DETALIU
„DESCHIDERE CARIERA DE PIATRĂ” comuna Turcoaia,
judeţul Tulcea
1. INFORMAŢII GENERALE
Realităţile zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai mari
descoperiri şi transformări ale civilizaţiei omeneşti, dar şi cele mai complexe şi uneori
nebănuite efecte asupra vieţii.
Pâna nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru
nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără
precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru
producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamântului
relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.
Un loc aparte în cadrul acestor preocupări este ocupat de tehnicile şi
instrumentele cu caracter preventiv şi de precauţie. Rolul lor a crescut odată cu trecerea
de la mecanismele „end of pipe” de protecţie a mediului la cele preventive. Varietatea,
complexitatea şi acceptarea acestor mecanisme legale au crescut în ultimii ani datorită
influenţei reciproce a legislaţiei naţionale şi internaţionale. Printre aceste mecanisme se
numară şi evaluarea strategică de mediu.
Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu pentru proiectul în faza PUD
"Deschidere carieră de piatră”.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI6/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr.
1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru
planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii
de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.
1.1. Elaboratorul Raportului de mediu
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI cu sediul în Bucureşti, str. Caransebeş nr. 1,et.
6, birou 603, sector 1, atestat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului pentru
elaborarea studiilor de impact asupra mediului prin CERTIFICATUL DE ATESTATARE,
cod numeric: R-EIM-04-176/10.02.2007.
Menţionăm faptul că în prezent societatea este înregistrată la Ministerul Mediului
şi Pădurilor, Direcţia Controlul Poluării şi Evaluarea Impactului cu nr. 50.992/20.11.2009
pentru reevaluare şi certificare.
1.2. Proiectantul Planului Urbanistic Zonal
S.C. MINPROIECT S.R.L. TULCEA
1.3. Titularul investitiei
S.C. DUMAGREGAT S.R.L cu sediul în Tulcea, str. Gavrilov Corneliu, nr 167, bl.
H1, sc. B, ap. 25, judeţul Tulcea, număr de înregistrare la Registrul Comerţului
J36/601/2007, C.I.F. RO22643767.
Persoană de. contact: ICHIM IONEL, telefon: 0744 79 60 72
1.4. Colaboratori
Doctor Biolog Nela Zambilă
1.5. Evaluarea strategică de mediu
Evaluarea Strategică de Mediu este un instrument menit să asigure că efectele
asupra mediului sunt luate în considerare începând din faza iniţierii planurilor şi
programelor.
Câteva aspecte importante legate de procedura evaluarii strategice de mediu:
• Toate planurile şi programele care ar putea avea impact negativ asupra
mediului fac obiectul procedurii evaluării strategice de mediu;
• Publicul trebuie consultat pe parcursul procedurii. El poate să facă
comentării cu privire la raportul de mediu şi/sau pe planul sau programul în
cauza şi opinia publicului va fi luată în considerare la luarea deciziei de
emitere a avizului de mediu;
• Verificarea calităţii raportului de mediu este obligatorie;
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI7/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
• Alternativele planurilor şi programelor trebuie luate în considerare şi
examinate în procedura evaluării strategice de mediu.
Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategică de mediu” se aplică la cel mai înalt
nivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor şi, evident al
planurilor şi programelor. În acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra
mediului şi nu pe “rezolvarea” simptomelor aparute în urma producerii impactului.
Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care se referă la
evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului („Directiva SEA”) a
intrat în vigoare la 21 iulie 2001. Această Directivă obligă autorităţile publice să
aprecieze dacă planurile sau programelepe care le pregătesc vin în întâmpinarea
scopului acestei Directive şi, deci, dacă este necesară realizarea unei evaluări de mediu
a acestor propuneri, în conformitate cu procedurile din Directivă.
Directiva 2001/42/EC a fost transpusă în legislaţia română prin HG 1076/2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe
(publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august 2004).
Procesul de programare a politicii de coeziune analizează şi propune intervenţii
pentru dezvoltare. Procesul SEA examinează rezultatele individuale ale procesului de
planificare şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru
mediu generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile
negative ale acestora asupra mediului.
Ca atare, procesul de programare şi procesul SEA urmează o logică similară,
aceasta constituind baza abordării recomandate de Consorţiul de implementare a
proiectului.
În plus, SEA este un instrument cheie nu doar pentru planuri şi programe de
ecologizare şi pentru îmbunătăţirea logicii şi consecvenţei generale ale acestora,
precum şi şansele de reuşită în cadrul obiectivelor generale ale politicii de coeziune,
furnizând legături cu procesele de planificare paralele (cum ar fi planificarea exante sau
planificarea naţională strategică) şi contribuţia la dezvoltarea durabilă.
Mai mult, cerinţele Directivei SEA trebuie interpretate astfel încât ONG-urile de
mediu din România şi societatea civilă să aibă o implicare efectivă în procesul de
consultare şi să poată fi informate cu privire la evaluarea strategică de mediu la care să
şi contribuie la evaluarea strategică de mediu.
Metodologia SEA folosită pentru această evaluare include toate cerinţele
Directivei SEA, recomandările metodologice din Manualul GRDP şi cerinţele naţionale
privind SEA din România, stabilite de HG nr. 1076/2004. Pe baza acestor cerinţe,
prezenta SEA vizează:
• stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul
elaborării documentului de programare;
• analiza contextului documentului de programare şi posibilele tendinţe viitoare
în cazul în care documentul de programare nu este implementat;
• identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice;
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI8/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
• identificarea măsurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea
obiectivelor;
• propune un sistem optim de monitorizare şi gestionare;
• asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile relevante şi publicul
interesat, inclusiv cu cetăţenii şi grupuri interesate organizate;
• informează factorii de decizie cu privire la documentul de programare şi
posibilele impacturi ale acestuia;
• notifică autorităţile relevante şi publicul general cu privire la documentul de
programare final şi motivele adoptării acestuia
2. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR
PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM ŞI A
RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE
2.1. Conţinutul şi obiectivele planului
Prezentul Plan Urbanistic de Detaliu determină condiţiile de amenajare a unei cariere de exploatare a rocilor pentru construcţii în perimetrul concesionat de:
• prevederile PUG-lui comuna Turcoaia precum şi de celelalte elemente
existente în zona;
• dimensionarea funcţiunilor obiectivului;
• analiza utilităţilor existente eventual afectate şi a celor necesare;
• structura funcţiunilor obiectivului şi integrarea acestora în celelalte funcţiuni
ale zonei;
• dezvoltarea circulaţiei în zona funcţie de situaţia existentă şi în relaţie cu
celelalte obiective.
Pentru elaborarea Memoriului Justificativ necesar Planului Urbanist de Detaliu, a
fost consultat Planul Urbanistic General al comunei Turcoaia.
Conform extras carte funciară nr 181/n, amplasamentul se identifică în T29 .
P243, A234
Conform avizului nr. 327/31/oct/2000 dat de primarul comunei Turcoaia, terenul
destinat pentru realizarea lucrărilor de investiţii este domeniu privat al comunei, folosinţa
actuală fiind de teren neproductiv (Nb800), respectiv păşune (P795 şi P797).
Din punct de vedere administrativ, perimetrul aparţine de comuna Turcoaia, iar
din punct de vedere cadastral terenul destinat pentru realizarea lucrărilor de investiţie
este încadrat în tarlaua T57, parcelele P795; P797 şi Nb800.
Dreptul de folosinţă a terenului aferent perimetrului, având o suprafaţă totală de
350.242 m2 şi destinat pentru exploatarea, prelucrarea şi valorificarea resursei de rocă
utilă constituită din granit, este acordat pentru o perioadă de 25 ani, prin CONTRACTUL
DE ASOCIERE IN PARTICIPATIUNE NR. 45/10 ianuarie 2008, încheiat între
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI9/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
proprietarul de drept al terenului, şi anume: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI
TURCOAIA şi investitorul S.C. „DUMAGREGAT" S.R.L. - Tulcea.
Accesul la perimetru se poate realiza de pe drumul naţional DN 22D Camena -
Ciucurova - Horia - Turcoaia - Macin, la o distanţă de cea. 4 km NV de la marginea
vestică a localităţii Cerna, pe un drum de tarla neamenajat spre sud - vest, pe o distanţă
de aproximativ 4 km, până la baza versantului sudic al dealului.
Acest perimetru este situat la o distanţă de aproximativ 3 km SE de comuna
Turcoaia şi de cea. 48 km VSV de municipiul Tulcea, în apropierea drumului naţional DN
22D spre oraşul Macin, această din urmă localitate fiind aflată la o distanţă de cea. 18
km spre NV de perimetrul viitoarei cariere.
Perimetrul analizat are următoarele vecinătăţi:
nord - proprietatea privată a comunei - pasune şi roca la zi - şi teren
proprietate beneficiar.
Figura 1: Vecinătatea de Nord
est - teren proprietate privată a comunei păşune şi drum de cariera –
neclasificat.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI10/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr.2: Vecinătatea de Est
sud - teren proprietate privată a comunei - pasune şi roca la zi;
Figura nr. 3: Vecinătatea de Sud
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI11/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
vest -teren proprietate privată a comunei - paşune
Figura nr. 4 : Vecinătatea de Vest
Tabelul nr. 1
Nr.
Pct
Coordonate puncte de contur Lungimi laturi D(i, i+l)
(m)X (m) Y(m)
34 403940.222 752804.784 95.601
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI12/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Nr.
Pct
Coordonate puncte de contur Lungimi laturi D(i, i+l)
(m)X (m) Y(m)
35 403985.071 752720.355 110.224
36 404040.063 752720.829 58.935
37 404066.396 752572.104 36.612
38 404075.635 752572.104 76.563
39 404072.172 752460.129 93.528
40 404072.387 752366.618 75.397
41 404008.117 752327.212 99.067
42 403910.714 752309.133 104.863
43 403805.927 752305.157 68.371
44 403746.630 752339.193 111.007
45 403636.342 752351.801 80.981
46 403555.822 752343.175 25.794
47 403530.149 752340.617 48.114
48 403497.674 752376.172 84.371
49 403469.704 752455.772 69.370
50 403440.932 752518.893 95.400
51 403394.315 752602.128 105.698
52 403392.104 752707.803 98.341
53 403403.172 752805.519 193.597
54 403489.082 752979.010 181.157
55 403669.887 752967.712 177.450
56 403831.733 752894.949 141.066
S =350241.16 m
Programul de exploatare cuprinde realizarea următoarelor lucrări principale:
• deschiderea (descopertarea) resursei de rocă utilă;
• pregătirea pentru exploatare a treptelor deschise;
• exploatarea rocii utile din treptele pregătite;
• depozitarea temporară a blocurilor brute, în vederea valorificării lor
directe;
• prelucrarea şi valorificarea produselor finite de carieră;
• haldarea solului vegetal descopertat; haldarea rocii sterile provenite de la
descopertă şi din incluziuni; haldarea rocilor sterile provenite din fluxul
tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale;
• organizarea de şantier;
• drumuri interne de acces
Deschiderea (descopertarea) resursei de rocă utilă
Scopul lucrărilor de deschidere este îndepărtarea stratului de sol vegetal de pe
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI13/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
suprafaţa de 35,0242 ha a perimetrului concesionat, pentru a asigura exploatarea
resursei din masiv.
Stratul de sol vegetal acoperă formaţiunile de rocă utilă şi sterile loessoide
preexistente pe o grosime medie de 0,05 m, astfel de pe întreaga suprafaţă de 350.242
m2 a perimetrului, volumul total de sol vegetal de descopertat va fi de 17.512 m3.
Având în vedere că, resursa din perimetrul este acoperită numai de formaţiuni de
roci necoezive, descopertarea se va realiza în cea mai mare parte prin mijloace
mecanizate, iar în proporţie foarte redusă, manual.
Pentru realizarea accesului la resursa de pe treptele deschise, se va amenaja o
reţea de drumuri de legătură între platformele destinate pentru amplasarea obiectivelor
de investiţie, constând în deschiderile de carieră, staţia de concasare - sortare, haldele
de sol vegetal şi de roci sterile, precum şi organizarea de şantier. Reţeaua de drumuri
interioare va avea o lungime totală de cca. 3.200 m, ce va afecta o suprafaţă de teren
din perimetrul concesionat, de cea. 11.940 m2 (1,194 ha).
Pregătirea pentru exploatare a treptelor deschise
Resursa de rocă utilă, constituită din granit şi cantonată în perimetrul concesionat
este dezvoltată deasupra nivelului terenului înconjurător.
Masivul se prezintă sub forma unui relief colinar, având o culme cu altitudine
joasă şi peneplenizată.
În perioada concesiunii resursa va fi exploatată în 4 (patru) trepte, fiecare treaptă
având înălţimea de 15 m, această înălţime a treptelor asigurând stabilitatea deplină a
taluzurilor (în exploatare şi la marginile exploatate ale carierei) şi siguranţa funcţionării
utilajelor amplasate în fronturile de lucru şi pe berme (inferioară şi superioară).
În etapa de pregătire a resursei de rocă utilă pentru exploatare, fiecare treaptă va
fi subîmpărţită într-un număr de 3 subtrepte de 5 m înălţime, aceste lucrări fiind realizate
în masivul aferent orizonturilor situate deasupra cotelor de nivel +95 m; +100 m; +105 m
(pentru treapta I, de vârf); +80 m, +85 m; +90 m (pentru treapta a ll-a); +65 m, +70 m;
+75 m (pentru treapta a lll-a), respectiv +50 m, +55 m; +60 m (pentru treapta a IV-a).
Lucrările miniere de pregătire din perimetrul analizat se vor executa în roci moi
sedimentare (decaparea solului vegetal şi descopertarea zăcământului) şi în roci tari
reprezentate prin diferite varietăţi.
Dislocarea rocilor moi se va face prin tăiere mecanică:
• decaparea solului vegetal cu buldozerul;
• excavarea cu excavatoare cu cupa.
La execuţia lucrărilor de pregătire, atât in rocile moi cât şi în cele semistâncoase
este necesara realizarea unor platforme de lucru pentru amplasarea şi manevrele
utilajelor de excavat şi transport.
Dimensiunile acestor platforme sunt determinate de tipul şi numărul de utilaje de
lucru.
La excavarea în roci moi pentru tăiere se vor folosi buldozere, excavatoare şi
autoîncărcătoare. La excavare, în roci tari, istâncoase, se vor utiliza foreze,
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI14/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
autoîncărcătoare, buldozere pentru strângerea materialului. Lăţimea acestor platforme
va fi de până la 40 m.
După execuţia lucrărilor de descopertarea zăcământului, respectiv excavarea,
încărcarea şi transportul rocilor moi, lucrările de pregătire se vor executa în roci
stâncoase, pentru derocare fiind utilizaţi explozivi.
Lucrările de pregătire care se vor executa în roci tari vor consta în excavarea
calotelor sau pintenilor de la partea superioară a reliefului de marnocalcare, sub stratul
de loess, lucrări necesare pentru asigurarea unei suprafeţe plane pentru circulaţia,
execuţia manevrelor de poziţionare şi săparea găurilor de sondă cu foreza TAMROCK
D25-KS.
Excavarea calotelor se face prin tăierea mecanică sau cu explozivi plasaţi în
găuri de sondă săpate după o schemă pătratică. Distanţa dintre găuri şi dintre rândurile
de găuri este de 20-25 ori diametrul încărcăturii.
Lungimea găurilor trebuie să depăşească vatra viitoarei excavaţii cu de 7 ori
diametrul încărcăturii, respectiv 20–30 cm. Încărcătura ocupă 2/3 din lungimea găurii, iar
lungimea minimă a burajului 0,6 m. Încărcătura este din astralită. Împuşcarea se face cu
capse detonante electrice. Capsele se leagă în serie, iar numărul lor nu trebuie să
depăşească 100 bucăţi.
Exploatarea rocii utile din treptele pregătite
Conform clasificării metodelor de exploatare cunoscute din literatura tehnică de
specialitate, extracţia rocii utile din resursa cantonată în perimetrul de analizat se va
realiza prin metoda de exploatare cu front lung.
În perioada concesiunii resursa de roca utilă va fi excavată în 4 (patru) trepte, cu
bermele de lucru situate la cotele de nivel +95 m (treapta I), +80 m (treapta a ll-a), +65
m (treapta a lll-a), respectiv +50 m (treapta a IV-a) având înălţimea maximă a fronturilor
de exploatare de 15 m, cu excepţia treptei I, unde în zona de vârf înălţimea maximă va
atinge mărimea de 17,3 m.
Treptele în exploatare vor avea orientarea generală a taluzurilor de lucru pe
direcţia de la SV spre NE, cu excepţia treptei a IV-a, la care orientarea taluzului de lucru
va fi de la V spre E.
Avansarea generală a fronturilor de exploatare din treptele I, II şi III va fi dinspre
SE spre NV, iar la treapta a IV-a de la S spre N.
În carieră extragerea utilului se va realiza pe întreaga lăţime a treptelor de lucru,
având dimensiuni variabile, în funcţie de distanţele dintre curba de delimitare a bermei
de lucru (curba de nivel +95 m la treapta I), respectiv în funcţie de distanţele dintre
curbele de delimitare ale bermelor de lucru şi limita de exploatare dinspre latura de NE a
perimetrului concesionat (curba de nivel +80 m la treapta a ll-a, curba de nivel +65 m la
treapta a lll-a şi curba de nivel +50 m la treapta situată la orizontul IV), situate pe laturile
mici ale elipselor de delimitare ale treptelor respective. Astfel lungimile de front vor
creşte de la 0 m la 250 m pe treapta I (de vârf), la 350 m pe treapta a ll-a, la 410 m pe
treapta a lll-a, respectiv la 600 m pe treapta a IV-a.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI15/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Adoptând procedeul împărţirii treptelor de exploatare în intrânduri şi blocuri, iar a
blocurilor în părţi, pentru asigurarea continuităţii lucrului pe treaptă, lungimea părţii din
bloc, unde se va realiza ciclul de forare a găurilor de sondă, va fi de circa o treime din
lungimea unui bloc.
Deci lungimea de front, la care încărcătura explozivă detonată deodată va fi cea
mai mare, este de 200 m.
Având în vedere structura masivului, în care se vor forma treptele de exploatare,
caracteristicile fizico-mecanice ale rocii din masiv, condiţiile de lucru caracterizate prin
metoda de exploatare aplicată, se pot determina următorii parametrii ale treptelor de
exploatare la zi, şi anume:
• înălţimea maximă a treptelor de exploatare: htr. max. = 15 m;
• unghiul de tatuz al treptelor de exploatare: ai = 75°;
• lăţimea maximă a bermelor de lucru la trepte: Bmax = 150 m.
Derocarea masei miniere în trepte de exploatare cu explozivi plasaţi în găuri
de sondă forate descendentDerocarea masivului de granit se face cu explozivi plasaţi în găuri de sondă,
forate vertical sau înclinat, în trepte de exploatare cu înălţimea de 15,0 m.Elementele care influenţează eficienţa lucrărilor de derocare sunt: • structura şi caracteristicile de rezistenţă ale masivului.• parametrii geotehnici de plasare a încărcăturilor; • mărimea şi construcţia încărcăturii de exploziv;• tehnica împuşcării (întârziere, ordinea de explodare, durata totală a exploziei
etc).Găurile de sondă verticale prezintă avantajul că sunt mai scurte decât cele
înclinate, pot fi menţinute în stare bună un timp mai îndelungat şi sunt mai uşor de încărcat cu exploziv. În schimb au dezavantajul unei distribuţii mai puţin uniforme a explozivului în masiv, anticipanta având mărimi diferite pe înălţime, iar prin împuşcarea încărcăturii din găuri se obţine un taluz neuniform atât pe înclinare cât şi pe direcţie.
Găurile de sondă forate înclinat faţă de verticală au avantajul unei repartizări mai uniforme a explozivului în masiv, o rupere şi o granulare mai avansată a rocilor şi un taluz mai uniform.
Funcţie de caracteristicile geomecanice ale rocilor, înclinarea găurilor de sondă utilizate pentru derocarea cu explozivi este de 120 – 200 faţă de verticală.
Lucrările de exploatare la nivelul treptelor se vor executa cu derocarea masei miniere cu explozivi plasaţi în găuri de sondă forate vertical sau înclinat.
In treptele cu înălţime de 15,0m, găurile de sondă se vor plasa după o schemă în eşicher. Găurile de sondă au diametrul de 146 mm şi se execută vertical.
Parametrii de plasare sunt:
anticipanta w = k x d,
k – coeficient având valoarea cuprinsă între 25 şi 35
distanţa dintre găurile de sondă pe rând, a = (1,2 – 1,5) w
distanţa dintre rândurile de găuri, b = (0,8 – 1,1) a
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI16/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Introducând datele obţin următoarele valori pentru w, a şi b :
w = 3,7 ÷ 5,1 m = 4,8m;
a = 4,4 ÷ 6,0 m = 5,0m
b = 4,8 ÷ 6,6 m = 5,0m
Lungimea găurii de sondă lg va fi de 16,5m
Parametrii de încărcare cu exploziv
Consumul specific de exploziv Csp = 0,15 kg/t în echivalent TNT.
Încărcătura pe gaură de sondă:
Q = V x Csp unde:
V – volumul de rocă rezultat prin împuşcarea unei găuri de sondă, respectiv
V = w x a x h, pentru primul rând de găuri
V = w x b x h, pentru rândul 2 de găuri
Pentru înălţimea treptei, h, de 15,0 m volumul de rocă dislocat, V, prin
împuşcarea unei găuri de sondă este de 360 m3.
Încărcătura de exploziv, Q, va fi de 126,5 kg.
Lungimea încărcăturii linc = p
Q, m
Unde p – încărcătura specifică kg / m de gaură de sondă
p = δπ4
2d⋅ = 13,3 kg/m
Unde δ – densitatea explozivului din gaura de sondă δ = 0,8.
Lungimea încărcăturii pentru treaptă de 15,0m va fi, lînc = 9,5 m
Încărcătura de iniţiere → 8,5kg, distribuită în două puncte pe o lungime a găurii
de sondă de 1,5-2,0m.
Lungimea burajului lb = lg – lînc → 5,0 –5,5m
Explozivul de baza → NITROMON sau AM1.
Explozivul de iniţiere ROVEX 700 sau DINAMITĂ II intre 5 şi 10 % din greutatea
încărcăturii de baza.
Iniţierea se va face în doua puncte. Încărcătura de iniţiere superioară Qis se
amplasează sub buraj la 2,6 m, iar cea inferioară Qii la1,5 –2 m de la fundul găurii. Cele
doua încărcături de iniţiere vor reprezenta 50 % din încărcătura de iniţiere
corespunzătoare găurii de sonda.
Construcţia încărcăturii pentru treapta de 15 m. Împuşcarea nonelectrică cu
întârziere între împuşcături de 17; 25 şi 42 milisecunde. Încărcătura pe repriza de
împuşcare variază de la 1.000 la 2.000 kg exploziv în echivalent TNT, corespunzând
unui număr de 15 – 30 încărcături în găuri de sondă
Rezultatele lucrărilor de dislocare
Prin lucrările de împuşcare materialul se aşează pe o suprafaţă delimitată de
încărcăturile extreme ale blocului. Pe direcţia de rupere (linia de minimă rezistenţă)
lungimea de aşezare şi împrăştiere depinde de condiţiile geologice (caracteristici fizico-
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI17/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
mecanice, structură, gradul de fisuraţie şi orientarea acesteia) şi cele tehnico-miniere
(distanţe dintre găurile de sondă, construcţia şi mărimea încărcăturii pe gaura de sondă,
capacitatea de lucru a explozivului, cantitatea şi calitatea burajului, tehnica împuşcării).
Lungimea de împrăştiere se determină cu relaţia:
L = 1,41h( )
θαθαη
sinsin
sin2 −k
α = înclinarea taluzului = 75°
θ = unghiul taluzului materialului dislocat = 45°η = w/h pentru primul rând de găuri
2k = coeficient de înfoiere a materialului = 1,3
Lungimea de împrăştiere a materialului în cazul carierei VALEA LUI MANOLE este de
22,0-25,0 m.
Înălţimea de aşezare a materialului, hm = 0,8h, în cazul carierei Valea lui Manole
hm = 12,8m pentru treapta cu înălţimea de 15,0m.
Depozitarea temporară a blocurilor brute, în vederea valorificării lor directe
Depozitarea temporară a blocurilor de masiv în stare brută se va face în partea
de est a amplasamentului cu deschidere către viitorul drum tehnologic.
Blocurile brute vor fi depozitate în vederea valorificări directe în cele mai bune
condiţii fără a depaşi limita de perimetru şi fără a impiedica exploatarea în treapta a VI-a
cota +65 m, pe latura de est a acesteia.
Prelucrarea şi valorificarea produselor finite de carieră
Resursa de rocă utilă din amplasamentul analizat în urma derocări este
transportată la staţia de concasare - sortare care se află pe o suprafaţă 27.675 m2
(2,7675 ha) suprafaţă pe care va fi amenajat şi depozitul de produse finite.
Acestă suprafaţă se află în partea de sud est a amplasametului având şi un
depozit de produse finite format din padocuri pentru anumite tipuri de sorturi cu
următoare diametrele:
• padoc sort 0-4 mm;
• padoc sort 4-8 mm;
• padoc sort 8-16 mm;
• padoc sort 16-25 mm;
• padoc sort 25-63 mm.
Astfel materialul derocat este preluat de staţia de concasare - sortare unde este
concasat în faza iniţială şi apoi este distribuit pe padocurile analizate în funcţie de
diametrele sorturilor.
În conformitate cu STAS 667/90, parametrii fizico - mecanici determinaţi pe
eşantioane prelevate din carierele învecinate, unde sunt exploatate tipurile de granite
asemănătoare celor existente în perimetrul analizat, pot încadra roca utilă în clasa A,
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI18/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
aceasta putând fi folosită la construcţiile de drumuri şi autostrăzi, pentru toate clasele de
trafic, sub următoarele sortimente de produse:
• Piatră brută, pentru:
pereuri şi anrocamente;
straturi de fundaţii din blocaje;
pavaje pentru drumuri, străzi şi acostamente;
• Piatră spartă şi piatră spartă mare, pentru:
straturi de fundaţie;
straturi de bază împănate cu split bitumat, agregate naturale
stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, din macadam,
macadam penetrat şi semipenetrat şi din beton de ciment;
o îmbrăcăminţi din macadam, macadam penetrat şi semipenetrat;
o adaos (sort 25 - 60 mm) pentru îmbrăcăminţi din beton de ciment;
• Criblură, pentru:
stratul de bază din mixturi asfaltice;
straturi de bază din macadam penetrat şi semipenetrat;
îmbrăcăminţi din beton de ciment;
îmbrăcăminţi din macadam penetrat şi semipenetrat;
îmbrăcăminţi bituminoase;
tratamente bituminoase;
• Nisip de concasare, pentru:
prepararea mixturilor asfaltice.
Pentru valorificarea produselor finite în stare brută dar şi cele concasate S.C
DUMAGREGAT S.R.L va deţine contracte cu firme specializate.
Amplasarea haldelor
Haldarea solului vegetal descopertat are o suprafaţă de 3.840 m2 (0,384 ha) şi
este amplasată în zona de sud vest a perimetrului la o distanţă foarte mică de treapta de
exploatare IV la cota +50 m.
Se află în continuarea haldei de steril descoperită şi este dimensionată să poată
depozita şi conserva în cele mai bune condiţii un volum de sol vegetal de 17.512 m3.
Haldarea rocii sterile provenite de la descoperta şi din incluziuni se va
realiza pe o suprafaţă de 15.375 m2 (1,5375 ha), este poziţionată în partea de sud a
amplasamentului în partea stângă a organizării de şantier.
Haldarea rocilor sterile provenite din fluxul tehnologic de prelucrare a
agregatelor minerale ocupă o suprafaţă de 5.000 m2 (0,50 ha) este poziţionată în
partea de sud est a amplasamentului având organizarea de şantier pe latura din stânga
şi o parte din latura de sud a platformei de depozitare a prouselor finite în partea de
nord.
Organizea de şantier
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI19/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Organizarea de şantier va ocupa o suprafaţă de 2.700 m2 şi va fi amplasată în
marginea central - sudică a perimetrului.
Organizarea de şantier va cuprinde următoarele construcţii şi amenajări:
• vagon standardizat cu funcţiunea de birou,
• vestiar,
• laborator de analize fizico - mecanice şi magazie de materiale;
• atelier de reparaţii cu pichet P.S.I.;
• cabină WC ecologică;
• platformă de parcare pentru utilaje şi autobasculante;
• platformă betonată pentru amplasarea containerelor de deşeuri reciclabile
şi nereciclabile;
• rezervor de motorină suprateran;
• amenajările pentru amplasarea grupului electrogen;
• pod basculă.
Drumuri interne de acces
Pentru realizarea accesului la resursa de pe treptele deschise, se va amenaja o
reţea de drumuri de legătură între platformele destinate pentru amplasarea obiectivelor
de investiţie, constând în deschiderile de carieră, staţia de concasare - sortare, haldele
de sol vegetal şi de roci sterile, precum şi organizarea de şantier. Această reţea de
drumuri interioare de acces între obiectivele de investiţie menţionate mai înainte va avea
un traseu, ce porneşte de la marginea sudică a perimetrului concesionat, după care urcă
spre vârf la marginea estică şi nord - estică, cu o pantă medie de 4,4% (2°30'). La
nivelul fiecărei trepte, deschise la cotele +65 m, +80 m şi +85 m, se va realiza câte o
ramificaţie de drum, cu traseul până la fronturile de exploatare atacate. în partea sudică
a limitei perimetrului concesionat, în dreptul platformei organizării de şantier, se va
realiza un drum cu o lungime de cea. 60 m, prin care se va asigura legătura cu drumul
de exploatare, ce duce spre vest la Turcoaia, respectiv spre est până la DN 22D, cu
traseul Camena -Ciucurova - Horia - Turcoaia - Macin.
Reţeaua de drumuri interioare va avea o lungime totală de cea. 3.200 m, ce va
afecta o suprafaţă de teren din perimetrul concesionat, de cea. 11.940 m2 (1,194 ha)
Planul Urbanistic de Detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifică,
prin care se asigură condiţiile de amplasare, dimensionare, conformare şi servire
edilitară a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe
unul sau mai multe amplasamente, în corelare cu vecinătăţile imediate.
Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementari cu privire la:
• asigurarea accesibilităţii şi racordarea la reţelele edilitare;
• permisivităţi şi constrângeri urbanistice privind volumele construite şi
amenajările;
• relaţiile funcţionale şi estetice cu vecinătatea;
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI20/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
• compatibilitatea functiunilor şi conformarea construcţiilor, amenajărilor şi
plantaţiilor;
Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea
amanunţită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal
sau pentru stabilirea condiţiilor de construire.
Din aria totală de 350.242 m2 (35,0242 ha) teren administrată de Societatea
Comercială „DUMAGREGAT" S.R.L. - Tulcea în baza Contractului de participaţiune
încheiat, folosinţă industrială efectivă vor avea următoarele parcele de teren:
Suprafaţa de 263.912 m2 (26,3912 ha) teren va fi destinată pentru deschiderea,
pregătirea şi exploatarea resursei de rocă utilă;
Suprafaţa de 3.840 m2 (0,384 ha) va fi afectată pentru amenajarea haldei de sol
vegetal;
Suprafaţa de 15.375 m2 (1,5375 ha) va fi afectată pentru amenajarea haldei de
rocă sterilă provenită de la descopertarea resursei;
Suprafaţa de 5.000 m2 (0,50 ha) va fi utilizată pentru amplasarea haldei de steril,
ce va rezulta din procesul tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale;
Pe suprafaţa de cca. 27.675 m2 (2,7675 ha) teren va fi montată staţia de
concasare - sortare şi amenajat depozitul de produse finite;
Bilanţ teritorial:
Tabelul nr. 2
Suprafata deţinută de beneficiar 35,024 ha
EXISTENT (suprafaţa)
EXISTENT %
PROPUS (suprafaţa
ha)
PROPUS%
Teren destinat exploatării de rocă utilă
0,00 m2 0,00% 26,39 0,75
Haldă sol vegetal 0,00 m2 0,00% 0,384 0,01Haldă rocă sterilă 0,00 m2 0,00% 1,5375 0,04Haldă de steril rezultat din procesul tehnologic
0,00 m2 0,00% 0,50 0,01
Staţie de concasare-sortare, depozit produs finit
0,00 m2 0,00% 2,7675 0,10
Platformă depozitare blocuri brute 0,00 m2 0,00% 1,980 0,05Organizare de şantier 0,00 m2 0,00% 0,270 0,01Drumuri de acces intern 0,00 m2 0,00% 1,194 0,03P.O.T. 0,00% 1.0%
C.U.T. 0,00 0.01
Echiparea edilitară
Alimentarea cu apăÎn zona nu exista racordare la apă ,alimentarea făcându-se prin mijloace proprii
constând în rezervor de apă .
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI21/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Apa pentru rezervor se va aduce cu cisterna de la reţeaua de apă a comunei
Turcoaia .
Apa potabilă este asigurată prin apa îmbuteliata în PET-uri din reţeaua
comerciala.
Evacuarea apelor uzateApele uzate rezultate de pe amplasament provin de la staţia de concasare-
sortare ce le utilizează în flux pentru desprăfuirea instalaţiei.
Apa mai este folosită la umezirea drumurilor de exploatare din cadrul perimetrului
dar si a drumurilor din exterior, pentru reducerea emisiilor de pulberi în suspensie.
Aceste drumuri vor fi utilizate la comun cu alte cariere invecinate iar asa cum
reiese din imaginea de mai jos in prezent cantitatea de praf este relativ mare.
Cantitatea de apă utilizată pentru umectare va fi stabilită în funcţie de condiţiile
climatice în momentul utilizări drumurilor, în funcţie de deciziile luate împreuna cu ceilalţi
investitori pentru utilizarea şi întreţinerea drumurilor, etc.
Figura nr.5. Drum de exploatare existent
Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică va fi realizată de către un grup electrogen pentru
staţia de concasarea şi pentru obiectivele de pe platforma organizării de şantier ce
necesită energie electrică.
Acest grup electrogen va funcţiona până în momentul în care se va emite avizul
autorităţilor abilitate pentru livrarea energiei electrice cu care S.C DUMAGREGAT S.R.L
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI22/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
va deţine un contract de prestări servicii tinand cont de fapul că în partea de sud a
amplasamentului se află o reţea electrică .
Figura nr.6 Reţea electrică
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI23/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
2.2. Relaţia cu alte planuri şi programe
2.2.1. Planuri şi programe la nivel naţional
Elementul definitoriu al acestei Strategii Naţionale este racordarea deplina a
României la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene şi larg împărtăşită pe
plan mondial – cea a dezvoltării durabile.
Se porneşte de la constatarea că, la sfârsitul primului deceniu al secolului XXI,
după o tranziţie prelungită şi traumatizantă la democraţia pluralistă.
România mai are de recuperat decalaje considerabile faţă de celelalte state
membre ale Uniunii Europene, simultan cu însuşirea şi transpunerea în practica a
principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în contextul globalizării. Cu toate progresele
realizate în ultimii ani, este o realitate că România are încă o economie bazată pe
consumul intensiv de resurse, o societate şi o administraţie aflate încă în cautarea unei
viziuni unitare şi un capital natural afectat de riscul unor deteriorări ce pot deveni
ireversibile.
Prezenta Strategie stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval
de timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugată
înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere şi inovare, orientat spre îmbunătăţirea
continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.
Conform situaţiei actuale a sistemului socio-economic şi a capitalului natural al
României se menţionează că din punctul de vedere al patrimoniului de resurse
neregenerabile, Romania dispune de rezerve minerale încă neexploatate estimate de
peste 20 miliarde tone: minereuri neferoase (resurse potenţiale 2,21 miliarde tone),
minereuri feroase (resurse potenţiale 58,6 milioane tone), sare (resurse potenţiale 16,96
miliarde tone), minereuri nemetalifere (resurse potenţiale 292,8 milioane tone), nisipuri şi
pietrisuri (resurse potenţiale 456,9 milioane tone), roci ornamentale (resurse potenţiale
34,5 milioane tone, dintre care 6,39 milioane tone marmură).
Dupa modul de folosinţă au fost identificate 1.900 zăcăminte cu substanţe utile
neenergetice: minerale metalice (cupru, fier, mangan, minereuri polimetalice,
auroargentifere, molibden etc.), minerale industriale (sare, feldspat, caolin, turba, talc,
bentonite, diatomite etc.) şi minerale pentru industria materialelor de construcţie
(calcare, creta, cuarţite, gresii, andezit, granit, marmura, nisipuri, argile, pietriş, gips).
Rezervele de ţiţei sunt estimate la circa 74 milioane tone, iar cele de gaze
naturale la aproape 185 miliarde metri cubi.
Ca rezultat al unor intervenţii neraţionale (poluare prin activitaţi industriale, în
special miniere, petroliere şi chimice, depozitarea de deseuri sau efectuarea
necorespunzătoare a lucrărilor agricole, slaba reacţie faţa de fenomenele de eroziune)
se constată compactări, distrugeri ale structurii solului, epuizări ale substanţelor nutritive,
ducând la diminuarea fertilitaţii solurilor folosite în agricultură. Sub acest aspect solurile
din România au, la nivelul anului 2007, în proporţie de 52% o fertilitate redusă sau foarte
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI24/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
redusă, 20,7% o fertilitate moderată şi doar 27% posedă o fertilitate ridicata şi foarte
ridicată.
2.2.2. Planuri şi programe la nivel regional
Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Est va putea fi realizată pe deplin doar
printr-o abordare integrată care va permite adoptarea de politici sectoriale cât mai
apropiate de nevoile teritoriului. În acest sens, proiectele integrate reprezintă principalul
instrument de realizare a acestui model de programare.
Proiectele integrate reprezintă un complex de acţiuni intersectoriale, coerente şi
strâns legate între ele, care converg spre un obiectiv comun de dezvoltare a teritoriului
şi care necesită o abordare unitară a etapelor de implementare. Această definiţie
subliniază doua aspecte:
• conceptul de integrare a programării, trasătura fundamentala a activităţilor co-
finanţate prin Fondurile Structurale;
• regiunea ca punct principal de referintă, văzut nu doar ca destinatar al
iniţiativelor şi acţiunilor de dezvoltare, ci şi din punct de vedere al valorificării
potenţialului existent.
Proiectele integrate sunt incluse în Strategia Regională prin linii de intervenţie
(teritoriale, sectoriale şi de filieră) şi prin metode de programare (concertare, cooperare
între actorii publici şi privaţi). Aceste proiecte sunt realizate sub doua forme:
• atât prin concentrare, acolo unde resursele imobile sunt în stare sa atragă
importante resurse mobile;
• cât şi sub forma extinsă, la nivel regional sau sub-regional, acolo unde un
obiectiv de dezvoltare este comun mai multor zone, chiar şi neinvecinate:
proiectul integrat extins uneşte astfel mai multe realităţi locale, sub forma unor
filiere de producţie, circuite, itinerarii, reţele sectoriale sau tematice.
Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii este acela de a
creste semnificativ PIB regional pana în 2013, pe baza unei rate de creştere
economică superioară mediei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi
atractivităţii regiunii pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de
noi oportunităţi de ocupare a forţei de munca şi imbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale
populaţiei.
Obiectivele specifice
• Creşterea atractivităţii regiunii prin dezvoltarea accesibilităţii, prin continuarea
extinderii şi modernizării infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului
stradal şi feroviar, prin crearea unui sistem multimodal de transporturi; se va
avea în vedere crearea unui sistem de accesibilitate inovativ capabil de a
asigura legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale, valorificând poziţia
geo-strategică deosebită a regiunii;
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI25/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
• Crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea
potenţialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi al
serviciilor de calitate destinate intreprinderilor, prin simplificarea, transparenta
şi accelerarea procedurilor administrative si pentru obţinerea autorizaţiilor şi
crearea condiţiilor de creştere a productivitătii intreprinderilor prin utilizarea de
produse şi procese inovative;
• Crearea condiţiilor pentru o piaţa a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să
devină capabila a se adapta permanent cerinţelor angajatorilor, prin
promovarea culturii antreprenoriale, a societăţii informaţionale şi a noilor
servicii, în contextul unei dinamici accelerate a integrării activităţilor
economice în spatiul european şi internaţional;
• Crearea de noi oportunităti de creştere economică durabilă şi de creştere a
calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea
politicii de mediu; se va avea în vedere crearea sistemului de gestiune şi
control a factorilor de mediu (inclusiv înlăturarea efectelor negative asupra
mediului în cazuri de catastrofe naturale, îmbunătăţirea generală a factorilor
de mediu prin protejarea biodiversităţii, păstrarea şi extinderea zonelor
împadurite, a parcurilor şi zonelor verzi din zonele urbane);
• Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănatate prin îmbunătăţirea
infrastructurii şi a dotărilor, prin aplicarea unui management eficient şi
creşterea accesului perosoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din
zonele rurale şi izolate;
• Dezvoltarea sectorului educaţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor,
prin creşterea calităţii serviciilor de educaţie, dezvoltarea de centre de formare
continuă pentru adulţi, realizarea de reţele şcolare, dezvoltarea parteneriatului
între unităţile de învăţământ şi mediul de afaceri, universităţi şi administraţia
publica şi susţinerea cercetării- inovării;
• Modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor economice altele
decât agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu
piscicol, silvic, biodiversitatea etc), a patrimoniul cultural (traditii şi experienţe
profesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului social şi crearea de noi
specializări;
• Creşterea atractivităţii zonelor urbane pentru investiţii, prin îmbunătăţirea
standardelor de viaţă (infrastructura urbana, transport şi mobilitatea
populaţiei), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic şi monumental,
promovand coeziunea şi incluziunea socială prin dezvoltarea de servicii
urbane.
Toate aceste obiective sunt coerente cu documentele programatice naţionale şi
europene, vizând asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului regiunii,
privalorificarea resurselor locale şi susţinerea economiilor locale, cu păstrarea valorilor
mediului înconjurator şi asigurarea condiţiilor de oportunităţi egale pentru întreaga
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI26/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
populaţie. Un alt rezultat al aplicării acestei strategii de dezvoltare va fi asigurarea unei
dezvoltări policentrice echilibrate a regiunii şi eliminarea disparităţilor intra-regionale.
2.2.3. Planuri şi programe la nivel local
Conform Agendei locale 21 – Planul Local de Dezvoltare Durabilă a judeţului Tulcea
din anul 2007.
I.1.10 ANALIZA SWOT GENERALĂ
Puncte tari
• Turism în expansiune;
• Infrastructura de primire în considerabilă creştere;
• Unităţi din industria alimentară (procesare carne, peste, lapte) aduse la
standarde UE;
• Resurse regenerabile importante de exploatat;
• Resurse importante de piatră pentru construcţii;
• Potenţial important de energie eoliană şi solară;
• Existenţa unui aeroport modernizat;
• Industria de construcţii navale performantă;
• Suprafeţe agricole cu potenţial ridicat;
• Existenţa unor podgorii importante în judeţ (Niculiţel, Babadag);
• Sistem bancar competitiv;
• Sectorul construcţiilor în dezvoltare semnificativă;
• Forţa de muncă cu nivel ridicat de calificare în industrie;
• Fond muzeistic, arheologic şi cultural relevant;
• Număr important de ovine.
Puncte slabe
• Infrastructura de acces precară;
• Infrastructura de mediu (alimentare cu apă, canalizare-epurare) absenţa în
multe localităţi;
• Unităţi industriale energofage şi poluante necesar a fi retehnologizate;
• Număr mare de firme de confecţii care lucrează în sistem lohn;
• Număr redus de centre comerciale;
• Valorificare redusă a meşteşugurilor tradiţionale;
• Fond forestier redus;
• Zone de litoral neexploatate turistic;
• Mijloace de transport naval învechite;
• Sistem de vinificaţie şi îmbuteliere încă neperformante;
• Număr scăzut de complexe zootehnice;
• Forţă de muncă insuficientă şi slab calificată în turism.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI27/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
În imediata vecinătate a perimetrului există obiective industriale, constând în
exploatările la zi ale rocilor utile de origine magmatică, şi anume: exploatarea la zi a
riolitelor în perimetrul „Iglicioara" administrată de S.C. „CARPAT AGREGATE" S.A. -
Bucureşti (la distanţa de cea. 1,8 km spre vest), perimetrele de exploatare ale granitelor
„Fântâna lui Manóle" (la o distanţă de cea. 0,5 km spre NE) şi „lacobdeal" (la cea. 1,9
km spre N), ambele cariere administrate de Societatea Comercială „TARMAC" S.A. -
Bucureşti, exploatarea la zi a riolitelor „Cerna - Bujorul Bulgăresc" administrată de
Societatea Comercială „TEHNOLOGICA RADION" S.R.L. -Bucureşti (la cea. 3 km spre
ENE), respectiv cariera de granit „Dealul Piatra Roşie" administrată de Societatea
Comercială „URANUS PLUTON" S.R.L. – Constanţa la o distanţă de cca. 2,9 km.
Dintre carierele analizate în imaginea de mai jos S.C CARIERE PLUS S.R.L se
află la o distanţă de aproximativ 800 m sud - est faţă de amplasament iar S.C ALAS
ROMANIA S.R.L la o distanţă de aproximativ 3,2 km în partea de nord est.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI28/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr. 7 Amplasarea carierelor
3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI
SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII
PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS
3.1. Introducere
Amplasamentul studiat prin Planul Urbanistic de Detaliu are următoarele
caracteristici :
Regimul juridic :
• Amplasament : extravilan, comuna Turcoaia , judeş Tulcea;
• Tipul de proprietate: aparţine domeniului privat al comunei, conform
avizului nr. 442 din 6.03.2008, emis de primarul comunei Turcoaia
Regimul economic :
• Folosinţa actuală a terenurilor : teren neproductiv, conform avizului emis
de primar; conform planului cadastral anexat documentaţiei, teren parţial
păşune şi parţial teren neproductiv.
• Destinatia propusă prin Planul Urbanistic General : teren arabil.
3.2. Starea actuală a mediului
3.2.1 Date geologice
Din punct de vedere geologic zona Dobrogei de nord – vest cuprinde roci
sedimentare, eruptive şi metamorfice, aparţinând ca vârstă Proterozoicului superior,
Paleozoicului, Mezozoicului şi Neozoicului.
Proterozoicul superior – Paleozoicul
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI29/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Cele mai vechi formaţiuni din zonă sunt considerate cuarţitele, micaşisturile şi
amfibolitele mezometamorfice de la Orliga, din partea de nord a Munţilor Măcin, a căror
vârstă este atribuită Proterozoicului superior şi eventual Paleozoicului inferior.
În seria şisturilor cristaline din partea sudică a Dobrogei de nord – vest se disting
două serii:
Seria inferioară – constituită din roci atât în facies amfibolic cât şi în facies de
şisturi verzi, provenite din roci bazice metamorfozate regional.
Vârsta acestei serii este Proterozoic superior cu trecere la Cambrian.
Seria superioară – constituită din filite şi cuarţite ce apar şi în dealurile Priopcea
şi Cerna, formate pe seama metamorfismului epigenetic al depozitelor sedimentare de
vârstă ordoviciană probabil.
Între aceste două serii există un complex vulcanogen – sedimentar, de tranziţie.
Către vest de pârâul Taiţa cele două serii sunt inseparabile alcătuind aşa numita
– serie de Boclugea.
Seria formaţiunilor paleozoice continuă cu Silurianul, reprezentat prin şisturile
argiloase – sericitoase şi calcare uşor metamorfozate.
În această serie se disting trei orizonturi:
• calcare în bază urmate de şisturi argiloase – sericitoase, pentru ca în
partea superioară să apară un nou orizont Devonianul inferior.
Concordant peste Silurian urmează Devonianul inferior, constituit din gresii
cuarţitice, şisturi argiloase andeziforme şi calcare cu o bogată faună de corali, briozoare,
crinoide, trilobiţi, dar mai ales brachiopode, care indică vârsta coblentiană. Aria de
dezvoltare a acestor depozite se limitează la zona de vest a Munţilor Măcin.
Discordant peste diferitele serii ale Paleozoicului inferior şi uneori chiar ale
Proterozoicului superior apare formaţiunea transgresivă de Carapelit, formată din
conglomerate în bază şi filite, în alternanţa cu grauwacke, considerată ca vîrstă
Devonian – mediu Carbonifer.
Cunoscutele masive de granite gnaisice sau cu structură porfirică care ocupă un
loc important în alcătuirea geologică a Dobrogei de nord – vest, au fost puse în loc
înaintea formaţiunii de Carapelit, ele fiind provenite dintr–un magmatism sintectonic
caledonian sau hercinic.
Posterior formaţiunii de Carapelit, au fost puse în loc granitele amfibolice şi
diferenţierile mai bazice (diorite cuarţifere, gabrouri granodioritice, etc) de vârstă
Carbonifer – inferioară şi granitele alcaline din timpul Carboniferului superior.
Mezozoicul
Seria formaţiunilor mezozoice începe cu depozitele werfeniene care sunt
transgresive şi discordante peste Paleozoic.
În baza Werfianului este alcătuit din conglomerate poligene care trec spre partea
superioară la gresii cuarţoase albe cu intercalaţii de argile roşii, cu o formă bogată de
lamellibranchiate.
Triasicul mediu, neadivizat, este alcătuit din depozite calcaroase şi a fost
determinat ca vârstă pe baza unei bogate faune de amoniţi.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI30/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
În continuitate de sedimentare urmează Triasicul superior reprezentat prin
calcare în plăci cu silexite şi intercalaţii de şisturi argiloase, după care urmează
marnocalcarele cu halobii şi apoi la partea superioară gresii stratificate cu intercalaţii de
argile.
În triasicul superior au avut loc şi erupţiunile submarine de diabaze, cu forme de
pilow – lavă, cărora le–au urmat erupţiunile de riolite (porfire cuarţifere).
Formaţiunile jurasice sunt mai slab reprezentate în această zonă şi ele apar
numai în partea de sud, sub forma unor calcare thitonice transgresive peste formaţiuni
mai vechi.
Cretacicul este materializat în această regiune numai prin termenii săi superiori şi
începe prin depozite calcaroase, organogene şi conglomeratice, grezoase glauconitice,
marnoase ce aparţin transgresiunii cenomaniene.
Pe aceste depozite urmează în continuitate de sedimentare calcarele grezoase
turoniene şi apoi calcarele marnoase şi grezoase ale Senonianului inferior.
Neozoicul
Această perioadă este reprezentată exclusiv prin depozite cuaternare: loess şi
aluviuni.
3.2.1.1. Tectonica regiunii
Partea de NV a Dobrogei este cunoscută în literatura geologică de specialitate
sub numele de zona paleozoică, cuprinsă între două falii inverse:
• falia Pecineaga – Camena, care o delimitează spre sud şi pe planul căreia
Dobrogea centrală încalecă peste zona paleozoică;
• falia Luncaviţa – Consul permite încălecarea zonei paleozoice peste zona
triasică de la est.
În cadrul acestui bloc tectonic, Paleozoicul reprezintă o structură de anticlinoriu
orientat NV–SE şi cu scufundare axială către SE. Cutele sunt strânse şi uşor deversate
spre vest faliate longitudinal şi străpunse de numeroase corpuri de roci eruptive. În
partea vestică a zonei Paleozoicul este fracturat pe direcţia NE–SV, cu mici decroşări.
Se disting două structuri anticlinale mari constituite din depozite presiluriene şi
două structuri sinclinale umplute cu formaţiuni de Carapelit (cea din est) şi cu depozite
siluriene, devoniene şi cretacice superioare (cea din vest).
Structura tectonică a acestei zone poartă amprenta orogenezei hercinice şi a
celei chimerice vechi, după care regiunea a trecut în stadiul de platformă.
Conditiile geotehnice ale zonei sunt favorabile exploatării de roci utile. Corpul de
granit apare la zi în partea vestică a perimetrului Dealul lui Manole, pe o lungime de
cca. 835 m şi o lăţime cuprinsă între 200 şi 400 m, precum şi în partea de nord a
acestuia, unde lăţimea este de cca. 350 m, continuarea spre sud a granitului fiind
acoperită de depozite loessoide.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI31/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Rocile care intra în alcatuirea terenului sunt roci tari, stâncoase, având proprietăti
fizico-mecanice care permit realizarea unor taluze stabile la inclinari mari.
Resursele de subsol
În culmea Priopcea, în raza comunei Turcoaia, la 5—6 km est de Dunăre, se
găsesc cuartite care alternează cu şisturi filitoase. Versantul vestic al Dealului Priopcea
este constituit din seria filitelor cenuşii şi a calcarelor. Cuarţitele au fost exploatate în
carierele Piatra Râioasă, Dealul Râioasa şi Vârful Priopcea. Domenii de utilizare a
acestor resurse constituite în primul rând de acelea pentru care s-a făcut valorificarea
rocii extrase în carieră: piatră spartă pentru balastarea căilor ferate şi pentru întreţinerea
drumurilor. Pot fi valorificate şi ca materie primă pentru cărămizi refractare şi substanţe
abrazive. Resursele din zona sunt foarte mari iar rezervele confirmate în zonele limitrofe
carierelor, cu posibilităţi de extindere prin explorare geologică sunt considerabile.
Substanţa minerală reprezentativă pentru comuna Turcoaia este granitul. Culmile
lacobdeal şi Dealul lui Manole, din apropierea localităţii Turcoaia, sunt alcătuite dintr-o
gamă variată de roci magmatice. Rocile magmatice amintite s-au exploatat în mai multe
cariere, dintre care activă a rămas Cariera Iacobdeal, care prezintă încă rezerve mari.
Graniţele din comuna Turcoaia se utilizează sub formă de piatră brută, spartă şi
cioplită pentru amenajarea şi întreţinerea drumurilor şi căilor ferate, precum şi în
construcţii.
Având însusiri decorative, pot fi luate în considerare şi ca materiale ornamentale
pentru plăci lustruite, dale pentru pardoseli etc. Rezervele sunt destul de mari şi
condiţiile de exploatare favorabile. Dealul Iglicioara Mare, situat la 1 km vest de
Turcoaia, este constituit din riolite (porfire cuarţifere).
Resursele estimate sunt foarte mari iar rezervele calculate în urma cercetării cu
foraje sunt mari.
Exploatările de substanţe minerale solide
În împrejurimile comunei Turcoaia s-au extras în carieră riolit (porfir cuartifer) şi
diferite varietăţi de granit. Riolitul s-a exploatat într-o carieră din Dealul lui Manole,
amplasată la sud-est de comuna Turcoaia şi la sud de Muntele Iacobdeal. Riolitul şi
granitul s-au folosit sub formă de piatră brută şi piatră spartă pentru întreţinerea
drumurilor, în plus, riolitul negricios a fost întrebuinţat şi ca pavele, calupuri si borduri.
Tot riolit se găseste şi în Dealul Iglicioara, situat lângă comuna Turcoaia. Aici roca se
exploatează într-o carieră cu două fronturi dispuse NE-SV şi se utilizează ca piatră
spartă pentru întreţinerea drumurilor. Actual, acest material se mai extrage şi din Cariera
Dealul Iglicioara II. În Cariera Iacobdeal (deschisă încă din anul 1880, una dintre cele
mai mari din ţară), amplasată în partea de est a muntelui, la 2 km de soseaua Cerna-
Macin, s-a extras un granit cu riebeckit şi egirin, de culoare cenusie, cu nuanţe roz şi
pete negre sau albastre verzui, cu granulaţie de la fină la pegmatoidă (0,8 cm). S-a
valorificat sub forma de pavaje (calupuri, pavele, butise), piatră spartă, blocuri brute sau
semi-cioplite pentru fundaţii sau lucrări ingineresti, ca savura (pentru betoane de
rezistenţă mare).
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI32/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Exploatarea este mecanizată iar transportul se face până la Dunăre (Gura
Armanului) pe plan înclinat şi cale ferată îngustă.
În cariera Fântâna lui Manole, aflată în versantul de vest al Muntelui Iacobdeal (la
1,5 km de Dunăre, cu trei fronturi de lucru) şi în cariera Valea cu Plopi (la 0,3 km nord-
est de prima), s-a extras un granit aplitic (cu riebeckit si egirin, cenusiu-deschis până la
roz, mai puţin fisurat decât cel de la Iacobdeal), granofir, granit cu riebekit, granit cu
egirin. Coperta avea grosimi de 1-4 m şi era alcătuită din depozite loessoide şi argile
deluviale. S-a folosit pentru întreţinerea drumurilor şi construcţia soselelor. În prezent
rezervele sunt epuizate.
În Dealul lui Manole au fost active carierele Capriel şi Colţii Babei, astăzi închise.
Cuarţite au fost exploatate în Dealul Priopcea, la 5-6 km est de Dunăre, în
carierele Piatra Râioasă, Dealul Râioasa şi Vîrful Priopcea. Cariera Piatra Râioasă
prezintă condiţii de exploatare dificile, datorită alternanţei benzilor de cuarţite cu
pachetele de sisturi filitoase. Cuartitul extras din cariere s-a valorificat ca piatră spartă
pentru balastarea căilor ferate şi pentru întreţinerea drumurilor.
3.2.1.2. Alte substanţe minerale utile cunoscute în regiune
Cea mai importantă resursă minieră a Dobrogei de nord o formează diversele roci
utile exploatate în cariere şi utilizate la construcţii, pavaje, şosele, la obţinerea varului şi
cimentului a materialelor refractare şi a feroaliajelor pe bază de siliciu.
Zăcământul Iacobdeal – Dealul lui Manole. În culmea Iacobdeal se găsesc
granite cu riebeckit, granite cu egirin, granite cu aplitice, micropegmatite şi granofire.
Granitele se utilizează sub formă de piatră brută, spartă şi cioplită pentru drumuri,
căi ferate şi construcţii. Având însuşiri decorative, pot fi luate în considerare ca materiale
ornamentale pentru plăci lustruite.
Zăcământul Greci. Este constituit în cea mai mare parte din granodiorite şi
subordonat din granite. Granodioritele se întâlnesc în versantul vestic al masivului Greci
şi reprezintă rocile cu cea mai mare importanţă economică; au o culoare cenuşie,
structura hipidiomorf - granulară şi textură compactă. Rocile extrase pot fi utilizate la
drumuri, căi ferate şi construcţii sub formă de piatră brută şi concasată, criblură, pavele,
abnorme şi moloane.
Zăcământul Cîrjelari. Dealul Sfânta, situat la 2 km vest de Cîrjelari, este format
din calcare de vârstă Jurasic superior. Calcarele au o culoare cenuşiu - albicioasă,
structură granulară şi textură compactă, parţial brecioasă. Posibilităţi de utilizare: ca
piatră naturală pentru drumuri şi construcţii.
Zăcământul Zebil. Este constituit din calcare cenuşii triasice medii, deschise în
extremitatea vestică a unei culmi aflată la cca. 700 m est de calea ferată Tulcea -
Babadag. Calcarele extrase sunt utilizate ca piatră naturală pentru drumuri, căi ferate şi
construcţii.
Zona Agighiol. În culmile Orta - Bair, Căuşa Mare şi Dealul Pietros, toate situate
la vest de Agighiol, se întâlnesc calcare de vârstă anisiană şi carniană. Calcarele sunt
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI33/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
exploatate sporadic de localnici în mai multe puncte, fiind folosite la fabricarea varului,
ca piatră spartă pentru drumuri şi materiale de zidarie.
Zăcământul Priopcea. în culmea cu acelaşi nume, în raza comunei Turcoaia, la 5
- 6 km est de Dunăre se găsesc cuarţite care alternează cu şisturi filitoase. Cuarţitele au
o culoare albă sau albă – gălbuie, sunt stratificate în bancuri de 1 - 4 m.
Domenii de utilizare: piatră spartă pentru balastarea căilor ferate şi pentru
drumuri. Pot fi valorificate şi ca materie primă pentru cărămizi refractare.
Zăcământul Orliga. Culmea Orliga, situată la 5 km nord - vest de Măcin, este
constituită din cuarţite albe şi cenuşii cu structură nematoblastică, textură compactă şi
spărtură aşchioasă.
Cuarţitele sunt exploatate sporadic în carierele Orliga şi Gorgani, fiind utilizate ca
piatră pentru drumuri.
3.2.2.Relief
Geografic, perimetrul de exploatare este amplasat în Masivul Dobrogea de Nord,
în partea sud-vestică a Munţilor Măcin.
Din punct de vedere morfologic, zona în care este situat zăcământul, face parte
din suita de dealuri ce alcătuiesc culmea Pricopanului din partea de NV a Dobrogei.
În nord - vest “Munţii” Pricopanului, cunoscuţi sub numele de “Munţii” Măcinului,
nu pot fi consideraţi munţi după înălţime (467 m vârful cel mai înalt, iar în rest altitudini
medii de 200 - 300 m, cu câteva vârfuri care se apropie de 400 m şi corespund rocilor
mai rezistente – granite, porfire, cuarţite). Sunt bine încadraţi între Dunăre şi Valea
Largă, înecată sub aluviuni de pantă, a Taiţei. La nord se termină printr-o prispă subţire,
joasă şi terminată în grui (Bugeacul), iar la sud, în şaua de la sudul satului Mircea Vodă,
dominată de cuesta podişului calcaros al Babadagului. Constituţia litologică (granite,
calcare carbonifere), relieful lor accidentat, care privit dinspre Dunăre aminteşte de
lanţul Făgăraşului, degradarea înaintată şi haotică a culmilor presupunând un climat
periglaciar în trecut, solurile tipice de munte impun însă trecerea lor în categoria
munţilor, chiar dacă, din cauza altitudinii lor scăzute, i-am numi munţi.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI34/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr.8 Harta geografică a zonei analizate
Privită de pe oricare înălţime (de pe vârful Pricopanului, de pildă, sau de pe
Ţuţuiatul, sau de pe Conţul, ori chiar de pe măgura izolată Denistepe), tot restul
Dobrogei nordice ne apare ca o vastă şi foarte netedă platformă, dominată, la distanţe
diferite, de martori mai înalţi, datoraţi eroziunii diferenţiale şi tăiată de văi ori întreruptă
de depresiuni – şi ele cu plafonul nivelat. Acest relief general de netezire este dispus în
trei trepte principale: prima între 370 - 400 m, cu câteva vârfuri mai înalte; a doua, între
280 - 300 m, acoperind cea mai mare întindere a regiunii; a treia între 180 - 200 m,
plecată domol spre vest, sud şi sud - est, unde trece în seria prispelor joase, probabil de
abraziune, care coboară până sub 100 şi chiar 50 m – în apropierea mării. Diferenţa de
rocă şi structură, depărtarea de mare şi variaţiile nivelurilor acesteia în cuaternar au
creat diferenţieri morfologice de amănunt, care impun deosebirea unor subdiviziuni
regionale mai restrânse: în nord, o depresiune largă, sub 100 m altitudine absolută,
dominată de măguri de eroziune diferenţială în calcare jurasice sau triasice (cea mai
înaltă, Denistepe, de 268 m) încadrată între două platforme de eroziune: a Niculiţelului –
în calcare şi roci eruptive vechi; Uzum Bair, dominând pe stângă Teliţa şi coborând spre
est, mai joasă de 200 m, presărată cu numeroase măguri calcaroase.
O culme prelungă, însoţită spre Dunăre de o prispă joasă de abraziune (culmea
Tulcii), le leagă între Isaccea şi Mahmudia. La sud, Depresiunea Nalbantului, prelungită
spre vest prin Depresiunea a Ortachioiului, este dominată de podişul împădurit al
Babadagului, calcaros, cu izvoare carstice în poală şi corespunzător unui sinclinal
cretacic, subliniat de cueste tipice atât la nord, cât şi la sud.
Din punct de vedere geomorfologic, arealul analizat este reprezentat de Glacisul
Măcinului şi este situat în partea nord-vestică a Munţilor Măcin cu aspect tipic de
peneplena.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI35/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr. 9 Harta geomorfologică
3.2.3. Particularităţile factorilor climatici din zonă
Sub aspect climatic, regiunea în care este situat perimetrul de exploatare se încadrează într-o zonă cu condiţii specifice stepei pontice caracterizată printr-un contrast termic semnificativ între temperaturile medii pentru lunile de vară (+210 - +230) şi temperaturile medii din lunile de iarnă (00 - +20).
Podişul Nord-Dobrogean se individualizează, din punct de vedere climatic, dintre celelalte unităţi geografice ale României, ca fiind regiunea cu cel mai înalt grad de continentalism. Acest lucru este datorat, în primul rând, poziţiei sale geografice peste care se suprapun principalii centri barici de acţiune atmosferică, şi anume, prelungirile anticiclonilor est-european şi azoric, şi cliclonilor mediteraneeni şi pontici care se formează în bazinul vestic al Mării Negrii şi evoluează spre vest şi nord-vest.
Gradul mare de continentalism al zonei reprezintă sinteza corelaţiilor dintre toate componentele climei, dar cu deosebire, dintre temperatură, precipitaţii şi vânt. Acestea determină caracterul semiarid al Podişului Dobrogei cu lungi perioade de uscăciune şi secetă.
Dobrogea este una din regiunile ţării care are printre cele mai mari valori ale
sumei temperaturilor medii zilnice, iar numărul zilelor senine este de 110 -170.
Precipitaţiile sunt sub 500 mm şi provin în cea mai mare parte din ploi cu caracter
torenţial, frecvente mai ales în lunile iunie şi iulie.
PARAMETRII CLIMATICI PENTRU AMPLASAMENTUL ANALIZAT
Tabelul nr. 3
Elementul climatic
LunaValori
anualeII
III
IIII
IIV
VV
VVI
VVII
VVIII
IIX
XX
XXI
XXII
Temp. medie a aerului, 0C
-1,4 -0,1 4,3 9,6 15,8 19,9 22,4 21,6 17,3 11,6 6,1 1,6 10,7
Temperatura max, 0C 17,6 18,7 25,8 30,0 34,7 32,5 37,6 37,2 35,6 30,0 23,0 21,0 37,6
Temperatura mim, 0C -22,0 -26,0 -13,5 -9,0 0,5 4,0 7,8 4,5 -0,6 -7,0 -15,0 -19,0 -26,0
Nebulozitatea medie,
6,8 6,0 5,6 4,7 4,5 4,2 3,0 2,8 3,5 4,6 6,3 7,0 5,0
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI36/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Elementul climatic
LunaValori
anualeII
III
IIII
IIV
VV
VVI
VVII
VVIII
IIX
XX
XXI
XXII
Nr. zilelor cu cer senin
6,5 8,9 10,3 12,3 12,0 15,0 18,7 18,9 15,5 11,9 8,3 5,2 143,5
Nr. zilelor cu cer acoperit
15,8 11,4 12,3 7,8 6,5 4,9 4,2 3,1 4,4 9,5 13,2 17,8 110,9
Suma precipitaţiilor, mm
33,2 25,1 30,0 36,6 47,2 61,8 50,6 29,6 35,6 37,4 32,4 18,0 451,0
Evaporaţia potenţială, mm 0,0 0,0 14,0 39,0 91,0 123,0 145,0 128,0 83,0 45,0 18,0 2,0 688,0
Evaporaţia reală, mm
0,0 0,0 14,0 39,0 91,0 94,0 40,0 37,0 42,0 38,0 18,0 2,0 415,0
Deficitul de umiditate, mm
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 29,0 105,0 91,0 41,0 7,0 0,0 0,0 273,0
Prin aşezarea sa geografică, cu orizont larg deschis spre NE, E, SE, S, SV şi V,
în zona arealului studiat caracteristica de seamă a dinamicii atmosferice este aceea de
a fi foarte activă în cursul anului.
Ca origine a maselor de aer, care contribuie la creearea vânturilor în această
zonă, menţionăm următoarele:
• vânturile N sunt o urmare a deplasării maselor de aer de origine polar-
continentală, reci şi umede;
• acestea sunt urmate de vânturile de NE şi E, care au originea în masele
de aer continentale uscate, care se deplasează din nord-estul Europei,
• vânturile de S şi SE, generate de masele de aer tropical-continentale, care
deobicei au aer cald şi uscat, cu mare predominare spre sfârşitul
primăverii şi începul verii (29% şi respectiv 13%);
• urmează vânturile de SV şi V, generate de masele de aer de origine tropical-
maritimă (anticiclonul Azorilor), care apar în lunile de primăvară, vară şi la
începutul toamnei;
• vânturile din direcţia NV, generate de masele de aer de origine polar-
maritimă, reci şi umede, au frecvenţă mai redusă (7%); îşi accentuează mult
frecvenţa în lunile de vară (32% în luna august), când contribuie la
accentuarea producerii precipitaţiilor atmosferice.
Vânturile dominante sunt cele din direcţie nordică, cca. 22%, la care se adaugă şi
cele din NE şi NV. Vânturile din direcţia sudică, sud estică şi vestică au o frecvenţă mai
rară, dar sunt de intensitate mai mare.
Frecvenţa cea mai mare o au vânturile moderate (viteza între 3-6m/s), cca. 57%,
urmate de cele slabe (viteza sub 3 m/s), cca. 18-35%.
FRECVENŢA ŞI VITEZA VÂNTURILOR
Tabelul nr. 4
Elementul climatic Luna Valori
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI37/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
anualeI II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIViteza medie, m/s 3,8 3,3 4,1 3,2 3,7 3,4 2,7 3,0 3,2 4,1 3,6 4,4 3,5Calm atmosf., % 25 13 20 12 28 25 43 26 36 30 24 15 25Vânt, %, din care 75 87 80 88 78 75 57 74 64 70 76 85 75slab(<3 m/s) 70 55 55 62 52 45 59 63 72 67 60 55 60moderat(3-6 m/s) 5 45 25 33 32 44 24 31 20 24 36 30 29Puternic(>6m/s)
20 5 16 11 17 6 8 9 12 15 11
Dire
cţia
, %
N 32 24 27 26 26 24 10 15 9 14 28 35 22NE 8 12 2 6 3 3 5 11 10 20 29 20 11E 17 28 5 8 3 3 4 -- 6 17 15 8 9SE 12 18 -- 8 8 8 6 3 17 12 10 22 10S 6 3 29 23 9 13 10 -- 7 5 1 -- 9SV -- -- 6 -- 6 6 4 4 2 -- -- -- 2V -- -- 3 17 12 12 5 8 7 2 -- -- 5NV -- 2 8 -- 6 6 14 32 8 5 3 -- 7
O caracteristică a regimului eolian din regiune este instabilitatea perioadelor de
timp calm şi turbulent, cu treceri rapide de la vânt slab la vânt puternic şi revenire la
calm atmosferic.
Dată fiind amplasarea funcţiunii propuse, nu va avea loc transportul poluanţilor
înspre zona localităţilor învecinate. Cea mai apropiată comună, Turcoaia, se află la o
distanţă de aproximativ 3 km SE de amplasamentul analizat.
3.2.4. Hidrografía şi hidrogeologia zonei
Reţeaua hidrografică a Dobrogei este formată din: Dunăre, râurile interioare
podişului, Canalul Dunăre - Marea Neagră, lacuri, ape, subterane şi Marea Neagră.
Dunărea mărgineşte Dobrogea prin sectorul bălţilor (Balta Ialomiţei, de la Ostrov
la Hârşova şi Insula Mare a Brăilei, de la Hârşova la Măcin) şi al Dunării Maritime, în
nord. Principalele râuri interioare sunt: Taiţa şi Teliţa, care se varsă în lacul Babadag,
Slava, care se varsă în lacul Goloviţa, Casimcea, cel mai important râu dobrogean, care
se varsă în Lacul Taşaul.
Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Taşaul,
Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol şi Razim - Sinoe care este considerată o
subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac, Oltina, Vederoasa).
Reţeaua hidrografică este săracă, fiind tributară Dunării (cursuri scurte), lacului
Razelm (pâraiele Nucarilor şi Agighiol) şi lacului Babadag (râul Teliţa). În timpul verii,
majoritatea reţelei hidrografice seacă. Profilul transversal foarte larg al văilor, ce arată
un stadiu avansat de evoluţie, denotă că ele s-au format în timpul unei clime mai umede,
când râurile aveau debite mari şi putere de eroziune corespunzătoare.
Văile în marea majoritate sunt fără apă, scurgerea realizându-se temporar după
căderea precipitaţiilor. Se impun câteva caracteristici – simetria, determinată de
structură, profilul în forma literei U cu versanţi povârniţi, tăiaţi în loess şi în granite şi o
albie cu lăţimi care cresc mult în sectorul inferior al văii dar care peste tot este neted,
pietros şi uscat. În majoritatea situaţiilor nu apare o trecere evidentă între albia minoră şi
una majoră întrucât la precipitaţiile abundente cu caracter de aversă se realizează o
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI38/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
scurgere care cuprinde aproape în întregime fundul văii, iar şuvoaiele de apă determină
anularea oricăror diferenţieri.
În Dobrogea, apele curgătoare cu regim intermitent apar ca ceva obişnuit în lunile
de vară în urma căderii ploilor torenţiale. Un rol deosebit în regimul acestor ape îl au
ploile torenţiale.
Timpul de concentrare al apelor pentru ploi de intensităţi diferite, pentru o mare
parte a văilor din Dobrogea nu depăseşte valoarea de 30-50 minute.
Din punct de vedere hidrogeologic, condiţiile din zona perimetrului de exploatare
sunt favorabile pentru execuţia lucrărilor, zona fiind aridă, lipsită de cursuri permanente
de apă.
Versanţii drenează apele provenite din precipitaţii cu circulaţie pe sistemul fisural
al zăcământului, neexistând probleme de ordin hidrogeologic care ar putea influenţa
lucrările de exploatare.
Văile sunt de mici dimensiuni, puţin adâncite, acest fapt datorându-se proceselor
de eroziune areolară, cantităţilor mici de precipitaţii şi reliefului granitic în care sunt
formate aceste bazine.
Din punct de vedere hidrogeologic, condiţiile din zona perimetrului de exploatare
sunt favorabile pentru execuţia lucrărilor, zona fiind aridă, lipsită de cursuri permanente
de apă. Versanţii drenează apele provenite din precipitaţii cu circulaţie pe sistemul
fisural al zăcământului, neexistând probleme de ordin hidrogeologic care ar putea
influenţa lucrările de exploatare.
În perimetrul minier nu au fost semnalate acvifere subterane, circulaţia apelor
meteorice fiind realizată prin scurgere pe versanţi, cantităţi reduse infiltrându-se pe
sistemul fisural al zăcământului.
3.2.5. Solul
Geneza şi evoluţia tipurilor de sol sunt legate în mod direct de substratul
geologic, condiţiile de climă şi vegetaţie de etajare a reliefului, de influenţa apelor
freatice precum şi de intervenţia omului.
Dobrogea se caracterizează prin largă răspândire a solurilor de climat arid.
Factorii care imprimă caracterele generale ale învelişului de sol al Dobrogei sunt relieful
acestei regiuni, roca de solificare care condiţionează apariţia şi distribuţia spaţială a unor
soluri precum şi situarea geografică a regiunii într-o zonă de tranziţie de la climatul
continental al Europei estice la climatul temperat premediteranean al Peninsulei
Balcanice, care condiţionează o serie de trăsături specifice ale solurilor Dobrogei, soluri
ce aparţin faciesului pedogeografic danubiano pontic.
În Dobrogea solurile cele mai răspândite sunt solurile bălane (dobrogene), dar se
găsesc şi diferite tipuri de cernoziomuri, soluri cenuşii (în Podişul Babadag), soluri brune
(în Munţii Măcin) şi soluri slab evoluate (îndeosebi litosoluri).
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI39/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
În general solul Dobrogei de Nord este mozaicat. Acest lucru se datorează marii
variaţii a reliefului şi rocilor. Părţile marginale, mai coborâte ale reliefului “continental”
sunt acoperite, în general, cu soluri bălane.
Odată cu creşterea altitudinii, acestea trec la cernoziomuri carbonatice care la
rândul lor trec destul de uşor la cernoziomuri şi cernoziomuri cambice, cu slabă levigare,
la soluri cenuşii şi culori brune, podzolice.
Podişul Dobrogei, cu un relief relativ uniform, slab fragmentat, este dominat de
versanţi prelungi sau dealuri cu acest profil acoperite de loess, cu înclinări moderate.
Din acest punct de vedere, procesele geomorfologice au, în general, o activitate redusă.
Activitatea maximă are loc în timpul ploilor torenţiale din lunile de vară. Eroziunea de
suprafaţă afectează practic toate suprafeţele versanţilor cu folosinţă agricolă.
Terenurile au functiunea neproductiv, cu stanca la zi şi dese aflorimente.
Solul vegetal este in grosime care variaza între 0-0,5 m, iar pe arii întinse solul
vegetal lipseşte.Sub pătura de sol se situează depozitele deluviale, loess.
REŢEAUA DE SUPRAVEGHERE A CALITĂŢII SOLULUI
Figura nr.10 Reţeaua de supraveghere a calităţii solului
Anual Agenţia pentru Protecţia Mediului realizeaza doua - trei campanii de
recoltare, la probele prelevate analizandu-se indicatorii : pH, continut de saruri, cloruri ,
alcalinitate / aciditate, metale
3.2.6. Resursele naturale ale judeţului Tulcea
Resursele naturale ale judeţului sunt: terenurile arabile, viile, paşunile, care
permit culturi vegetale, creşterea animalelor, apele şi bălţile- pentru pescuit şi vânătoare,
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI40/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
pădurile – pentru vânătoare, agrement, protecţia mediului, resurse minerale - piatră de
construcţii (granit), cuartită, calcar, iar Delta Dunării pentru potenţialul turistic.
Cereale: grau, secara, orz, ovaz, porumb, sorg.
Legume: ardei, castraveti, ceapă, fasole, mazare, marar, morcov, păstarnac,
patrunjel, pepene galben, pepene verde, ridichi, roşii, salată, soia, spanac, ţelină,
usturoi, varză, vinete;
Pomi fructiferi: caise, cirese, piersici, visine; (arbusti sau de gradina) capsuni;
Podgorii: Babadag, Valea Nucarilor, Sarica-Niculitel, Macin, Tulcea, Daeni
Plante tehnice: rapiţa, floarea soarelui, tutun;
Avicultură: pui, gaini ouatoare, raţe, gâste;
Zootehnia: oi, capre, porci, vite, cai, măgari,
Piscicultura: crap, caras, salau, stiuca, somn, fitofag, platica, lin, biban; pe
Dunare scrumbie şi sturioni (morun, păstruga, cega, nisetru); în Marea Neagră calcan,
chefal, rechin, stavrid, hamsie, guvizi.
3.3. Starea mediului în cazul neimplementării planului/programului
3.3.1 Calitatea factorilor de mediu în Alternativa zero
3.3.1.1. Calitatea apei
Amplasamentul analizat în Raportul de Mediu, este situat la o distanţă de cca. 3
km faţă de fluviul Dunărea. Cea mai apropiată apă de suprafaţă este pârâul Valea lui
Manole care are curgere temporară.
Pentru fluviul Dunărea conform Stării mediului pentru luna februarie 2010 au fost
executate următoarele determinări
Tabelul nr. 5
Determinări fizico-chimice
Clasa de calitateTulcea
Hm38+500
Tulcea Hm9942
Macin Hm8340
Dunare Mahmudia
Hm900
Dunare Sulina Hm
10670
SDunare
Sf.Gheorghe Mm50
1.regimul oxigenului II II II II II II
2.nutrienţi II II II II II II
3.ioni generali,
salinitate
I I I I I I
4.micropoluanti II II II II II II
CLASA FINALĂ II II II II II II
Fluviul Dunărea se încadrează în clasa a -II -a de calitate, conform Ordinului
161/2006 .
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI41/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
În luna februarie, Laboratorul APM Tulcea a efectuat expertizări ale apelor
fluviului Dunărea, principalul curs de apă ce traversează judeţul.
La punctul de recoltare Dunăre Hm 38+500, pentru calitatea apelor Dunării se
constată conform Ordinul 161/2006 depăşiri faţă de clasa a I a de calitate, pentru
indicatorii: substante organice, cloruri, azot din azotiti, azot din azotati, calciu, magneziu,
produse petroliere si fractiunile dizolvate ale metalelor cupru, cadmiu si nichel.
La puctul de recoltare Dunăre Isaccea, , pentru calitatea apelor Dunării se
constată conform Ordinul 161/2006 depăşiri faţă de clasa a I a de calitate, pentru
indicatorii: substante organice, cloruri, azot din azotiti, calciu, magneziu si fractiunile
dizolvate ale metalelor cupru.
Pentru exploatarea zăcământului de granit nu este necesară alimentarea cu apă.
Apa va fi utilizată pentru umectarea drumurilor tehnologice, pentru limitarea
antrenării prafului. Pentru limitarea poluării atmosferei cu pulberi de praf, staţia de
prelucrare va fi dotată cu dispozitive de umectare, consumul mediu estimat de apă
industrială fiind de cca. 0,4 l/m3 masă minieră procesată. Alimentarea se va face cu
cisterne de la sursele naturale existente în zonă.
Ţinând cont de aceste considerente calitatea apei de suprafaţă dar şi a celei
subterane nu este afectată.
3.3.1.2 Calitatea aerului
Zona pe care este amplasată exploatarea resurselor de granit este formată din
teren neproductiv şi are în vecinătate o activitate minieră foarte bine dezvoltată.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI42/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr.11. Exploatare la zi
În prezent calitatea aerului din zonă este influenţată de activităţile desfăsurate,
exploatare la zi dar si folosirea drumurilor de exploatare în comun cu celelalte cariere
funcţionabile.
Până în prezent pe amplasamentul analizat nu au fost efectuate analize ale
calităţii aerului dar la nivelul judeţului Tulcea, Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea
efectuează astfel de analize pentru monitorizarea factorilor de mediu.
a) Reteaua manuala de monitorizare a calitatii aerului
Această reţea este alcătuita din 6 puncte de control, amplasate astfel:• Sediu APM • Sistem SGA• Uzina de apă• SC STX EUROPE SRL Tulcea• Statia Meteo• Dana de Acostare
Valorile înregistrate în cursul lunii februarie 2010, pe puncte de prelevare sunt
prezentate în tabelul urmator:
Tabelul nr. 6
Nr. crt.
PUNCT DE CONTROL
PULBERI SEDIMENTABILEg/m2/luna
Conc. medie lunara
Conc. Medie pe semestrul anterior
CMA
1. Sediu APM 1,478 4.8934 17
2. Sistem SGA 1,437 9.1188 17
3. Uzina de Apa 2,406 3.6748 17
4. Statia Meteo 1,217 4.0066 17
5. Dana de Acostare 1,225 7.7375 17
6. SC STX SRL 4,092 9.9343 17
b) Reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului
La nivelul judetului Tulcea, Reteaua Automată de monitorizare a Calităţii Aerului
cuprinde 3 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, amplasate pe raza judeţului
Tulcea.
Indicatorii monitorizaţi sunt raportaţi la valorile limită impuse prin OM 592/2002.
• Dioxidul de sulfTabelul nr. 7
Locatie C.M.A. orar (µg/mc)
Nr. valori orare Valoare orara medie
(µg/mc)
Valoare orara maxima (µg/mc)
Nr. depasiri
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI43/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
TL – 1 350 566 11.73 48.34 -
TL – 2 350 632 4.12 20.28 -
TL - 3 350 474 7.22 32.42 -
Figura nr. 12 Grafic SO2 – februarie 2010
În luna februarie 2010, nu a fost depasită valoarea limită zilnică pentru sănătate
de 125 µg/mc. Maxima valorii medii zilnice fiind de 27.015µg/mc (în data de 26.02.2010)
la staţia TL 1-Ciuperca, de 10.403 µg/mc (în data de 01.02.2010) la staţia TL2-Transport
Public şi de 17.0148 µg/mc (în data de 08.02.2010) la staţia TL3-Isaccea.
Nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de alertă de 500 (µg/m3) la nici o staţie
de monitorizare.
• Dioxidul de azotTabelul nr. 8
Locatie C.M.A. (µg/mc) Nr. valori orare
Valoare orara medie (µg/mc)
Valoare orara maxima (µg/mc)
Nr. depasiri
TL – 1 200 626 24.435 90.474 -
TL – 2 200 633 20.819 115.284 -
TL- 3 200 460 11.286 49.649 -
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI44/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr. 13 Grafic NO2 – februarie 2010
În luna februarie, pentru NO2, nu a fost depasită valoarea limită orară de
200µg/mc. Nu s-au inregistrat depăşiri ale pragului de alertă de 400µg/mc.
• Monoxidul de carbonTabelul nr. 9
Locatie C.M.A. orar
(mg/mc)
Nr. valori
orare
Valoare maxima
zilnica a mediilor pe 8
ore (mg/mc)
Valoare medie
lunara (mg/mc)
Nr. depasiri
TL – 1 10 643 2.4089 (17 febr. ora
22)
0.409 -
TL – 2 10 634 1.6674(17 febr. ora
22)
0.336 -
Figura nr. 14 Grafic CO – februarie 2010
Pulberi în suspensie o PM10 nefelometric
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI45/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Tabelul nr. 10
Figura nr. 15 Grafic PM10 – februarie 2010
Metaleo Plumb
Tabelul nr. 11
Locatie Valoare limita
anuala
(µg/mc)
Nr. valori
zilnice
Valoare
medie lunara
(µg/mc)
Valoare zilnica
maxima (µg/mc)
TL – 1 0.5 28 0.01312 0.039
TL – 2 0.5 8 0.03868 0.0657
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI
Locatie Nr.valori
orare
C.M.A.zilnic
(µg/mc)
Valoare
medie lunara
(µg/mc)
Valoare
zilnica
maxima
(µg/mc)
Nr.
depasiri
TL – 1 659 50 42.49 81.77 5
TL – 2 - 50 - - -
TL - 3 - 50 - - -
46/116IPROMIN S.A.
Pb - Valori medii zilnice -februarie 2010
0
0,02
0,04
0,06
0,08
0,1
0,12
01.0
2.201
0
03.0
2.201
0
05.0
2.201
0
07.0
2.201
0
09.0
2.201
0
11.0
2.201
0
13.0
2.201
0
15.0
2.201
0
17.0
2.201
0
19.0
2.201
0
21.0
2.201
0
23.0
2.201
0
25.0
2.201
0
27.0
2.201
0
Pb(μg/mc)-TL2Pb(μg/mc)-TL1
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr. 16 Pb – februarie 2010
La nivel de judeţul Tulcea din monitorizările realizate se poate observa o
îmbunătăţire a calităţii aerului datorită cantităţilor de emisii reduse din atmosferă prin
nedepăşărea concentraţiilor maxime admisibile.
Implementarea unor programe ce să utilizeze instalaţii moderne de filtrare şi
desprăfuire în cadrul societăţilor comerciale funcţionale dar şi în cazul celor viitoare,
utilizarea carburaţilor cu concentraţii mici de noxe la ardere, etc., sunt măsuri ce duc la
protejarea atmosferei şi la amelioraea calităţii acesteia.
3.3.1.3 Zgomotul şi vibraţiile
Sursele de zgomot şi vibraţii sunt date în prezent de către carierele existente care
desfăşoară actvitaţi de exploatare, încărcare şi transport a masei miniere.
Datorită existenţei obiectivelor industriale în apropierea amplasamentului,
constând în exploatările la zi în cadrul perimetrul „Iglicioara" administrată de S.C.
„CARPAT AGREGATE" S.A. - Bucureşti (la distanţa de cea. 1,8 km spre vest),
perimetrele „Fântâna lui Manóle" (la o distanţă de cea. 0,5 km spre NE) şi „lacobdeal" (la
cea. 1,9 km spre N), ale Societatii Comercială „TARMAC" S.A. - Bucureşti, exploatarea
la zi „Cerna - Bujorul Bulgăresc" administrată de Societatea Comercială
„TEHNOLOGICA RADION" S.R.L. -Bucureşti (la cea. 3 km spre ENE), respectiv cariera
de granit „Dealul Piatra Roşie" administrată de Societatea Comercială „URANUS
PLUTON" S.R.L. – Constanţa la o distanţă de cca. 2,9 km.
Ţinând cont de faptul că zona este este învecinată cu perimetre de culturi
agricole, o sursă suplimentară de zgomoz şi vibraţii o reprezintă cultivarea terenurilor.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI47/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr. 17 Drum tehnologic utilizat şi terenuri agricole
3.3.1.4 Calitatea solului
În culmea Priopcea, în raza comunei Turcoaia, la 5 - 6 km est de Dunăre, se
găsesc cuarţite care alternează cu şisturi filitoase. Versantul vestic al Dealului Priopcea
este constituit din seria filitelor cenusii şi a calcarelor. Cuarţitele au fost exploatate în
carierele Piatra Râioasă, Dealul Râioasa şi Vârful Priopcea. Domenii de utilizare a
acestor resurse constituite în primul rând de acelea pentru care s-a făcut valorificarea
rocii extrase în carieră: piatră spartă pentru balastarea căilor ferate şi pentru întreţinerea
drumurilor. Pot fi valorificate şi ca materie primă pentru cărămizi refractare şi substanţe
abrazive. Resursele din zona sunt foarte mari iar rezervele confirmate în zonele limitrofe
carierelor, cu posibilităţi de extindere prin explorare geologică sunt considerabile.
Substanţa minerală reprezentativă pentru comuna Turcoaia este granitul. Culmile
lacobdeal şi Dealul lui Manole, din apropierea comunei Turcoaia, sunt alcătuite dintr-o
gamă variată de roci magmatice. Rocile magmatice amintite s-au exploatat în mai multe
cariere, dintre care activă a rămas Cariera Iacobdeal, care prezintă încă rezerve mari.
Graniţele din comuna Turcoaia se utilizează sub formă de piatră brută, spartă şi cioplită
pentru amenajarea şi întreţinerea drumurilor şi căilor ferate, precum şi în construcţii.
Având însusiri decorative, pot fi luate în considerare şi ca materiale ornamentale
pentru plăci lustruite, dale pentru pardoseli etc. Rezervele sunt destul de mari şi
condiţiile de exploatare favorabile. Dealul Iglicioara Mare, situat la 1 km vest de
Turcoaia, este constituit din riolite (porfire cuarţifere).
Resursele estimate sunt foarte mari iar rezervele calculate în urma cercetării cu
foraje sunt mari. Zăcământul prezintă condiţii avantajoase de exploatare.
În absenţa implementării planului calitatea solului din zona de interes nu ar avea
o evoluţie pozitivă în timp, decât în situaţia în care s-ar realiza o împădurire.
3.3.1.5 Biodiversitate
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI48/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Biodiversitatea se referă la varietatea de gene, specii şi ecosisteme care
constituie viaţa pe pământ. În prezent, suntem martorii unei pierderi constante a
biodiversităţii, cu consecinţe profunde pentru lumea naturală şi pentru bunăstarea
omului.
Cauzele principale sunt schimbările produse în habitatele naturale. Acestea se
datorează sistemelor de producţiei agricolă intensivă, construcţiilor, exploatării
carierelor, exploatării excesive a pădurilor, oceanelor, râurilor, lacurilor şi solurilor,
invaziilor de specii străine, poluării şi - din ce în ce mai mult - schimbărilor climatice.
Europa a stabilit un obiectiv pentru a stopa pierderea biodiversităţii iar studiile
recente ale AEM arată că fără eforturi politice suplimentare semnificative, este puţin
probabil ca obiectivul să fie atins.
3.3.1.5.1 Flora locală
În perimetrul studiat, pe întreaga suprafaţă a dealului ca şi în zona plană de la
baza dealului pe o distanţă de 300-600 m de jur-imprejur zona este acoperită cu o
vegetaţie uniformă compusă din puţine specii. Caracteristica de bază a plantelor este
adaptarea la condiiţiile climatice de ariditate din zonă, autoselectandu-se în timp plante
xerofile.
Exemplarele de plante recoltate au fost studiate din punct de vedere morfologic şi
fiziologic. Prin analiza datele obţinute se poate afirma ca varietatea floristică este
redusă, terenul având multe roci la suprafaţa, iar stratul de sol este prezent pe suprafeţe
reduse.
Altitudinea maximă din zonă în care este amplasat perimetrul studiat este de 127
m.
Analiza tipului de vegetaţie ca specii şi dimensiuni ale populaţiilor din pătratele
delimitate în interiorul perimetrului şi în exteriorul acestuia, pe cele 5 zone de observaţie
stabilite, sunt concretizate în tabelele de mai jos.
Speciile de plante importante pentru stabilirea tipului de habitat, identificate pe
suprafaţa luată în studiu sunt prezentate in Tabelul 12.
Specii de plante identificate pe suprafata perimetrului analizat
Tabelul nr. 12
Nr.
crt.
GENUL / Specia Nr.mediu
ex./100 mp
Clasa de
frecventa
Suprafata
ocupata
mp/ex.
% din
suprafata
totala
1. Festuca valesiaca 212 III 0,16 33.92
2. Poa sp. 9 I 0,04 0,36
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI49/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
3. Artemisia petrosa 6 I 0,16 0,96
4. Taraxacum officinale 5 I 0,04 0,20
5. Centaurea sp. 4 I 0,36 1,44
Gradul de acoperire cu vegetatie 36,88 %
Rezultatul analizei speciilor floristice şi a populaţiilor corespunzatoare speciilor
dominante identificate la exteriorul zonei solicitate sunt prezentate în tabelul de mai jos
Specii de plante, frecventa acestora in exteriorul perimetrului analizat
Tabelul nr. 13
Nr.
crt.
GENUL / Specia Nr.ex./10
0 mp
Clasa de
frecventa
Suprafata
ocupata/ex
(mp)
% din
suprafata
1 Festuca valesiaca 219 III 0,16 35,04
2. Hordeum vulgare 11 I 0,16 1,76
3. Poa sp. 8 I 0,04 0,32
4. Taraxacum officinale 7 I 0,04 0,28
5. Carduus sp. 3 I 0,36 1,08
Gradul de acoperire cu vegetatie 38,48 %
În partea de N, în exteriorul zonei studiate sunt prezente exemplare răzleţe de
Rosa sp.
Stabilirea tipului de habitat s-a facut prin determinarea exemplarelor de plante
recoltate pentru stabilirea speciilor prezente în perimetru pe baza caracteristicilor
morfologice şi fiziologice în corespondenţa cu factorii climatici specifici zonei, a tipului de
sol, a grosimii stratului de sol.
Gradul de acoperire cu vegetaţie a perimetrului este de cca 36,88 %.
Gradul de acoperire cu vegetaţie în exteriorul perimetrului este de cca 38,48 %.
Concluzia care se desprinde prin interpretarea acestor date este că atât pe
suprafaţa zonei care aparţine SC DUMAGREGAT SRL cât şi în exteriorul acesteia,
gradul de acoperire cu vegetaţie este de cca 36,88-38,48 %, compoziţia floristică fiind
redusă ca numar de specii.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI50/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Numărul exemplarelor care alcatuiesc populaţiile reprezentative ale speciei
dominante Festuca valesiaca, variaza între 210 – 220 indivizi/100 mp.
Latura estica este o zona plana care este acoperită cu acelasi tip de vegetaţie cu
o densitate de 30-35 % şi în aceasta zona rocile sunt la suprafaţă, stratul de sol fiind
subtire şi prezent pe arii restranse.
Asociaţia vegetala de tip Festucetum valesiaceae identifica habitatul de pajiste
xerofila, asa cum este denumita in literatura de specialitate o pajiste care are în
compoziţia vegetală plante xerofile ca urmare a condiţiilor climatice existente în zona din
care face parte amplasamentul carierei Valea lui Manole.
3.3.1.5.2 Fauna locală
Fauna identificată în habitatul de pajiste xerofila prezent pe dealul Valea lui
Manole
Numărul speciilor de animale existente în zona habitatului este redus.
Speciille care au fost identificate în acest perimetru sunt specii de reptile, specii
de păsări şi specii de mamifere a căror prezenta este în stransă corelaţie cu culturile
vegetale de pe terenurile agricole aflate la aproximativ 500 m şi cu prezenţa
consumatorilor primari din lanţurile trofice stabilite în zona mai largă din care face parte
amplasamentul - Valea lui Manole.
Speciile de reptile identificate şi monitorizate din punct de vedere etologic aparţin
genului Lacerta: Lacerta viridis, Lacerta agilis.
Terenul stancos şi cu un grad redus de acoperire cu vegetaţie nu permite
stabilirea în zona a unor populaţii semnificative ca numar de păsări.
Amplasamentul Valea lui Manole face parte din aria de protecţie specială
avifaunistica ROSPA0073 Macin-Niculiţel.
Utilizarea metodei transectelor în puncte fixe pentru stabilirea punctului favorabil în
combinaţie cu metoda observaţiei, a permis strângerea unui volum suficient de date
care au realizat o imagine reală a prezentei/absentei exemplarelor speciilor aflate pe
lista care caracterizeaza ROSPA0073.
Perimetrul solicitat pentru amplasarea carierei de exploatare a granitului de pe
Valea lui Manole este înconjurat pe doua laturi de drumuri de exploatare.
Speciile frecvente de păsări din zona amplasamentului sunt prezentate în tabelul
de mai jos
Specii de pasari frecvent observate in zona dealului Valea lui Manole
Tabelul nr. 14
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI51/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Nr. crt. GENUL /Specia Nr. exemplare
1. Corvus frugilegus ~ 175
2. Pica pica ~ 9
3. Passer domesticus ~ 110
4. Sturnus vulgaris ~ 120
Amplasamentul a fost survolat la înălţimi mari de un număr redus de exemplare
aparţinând speciilor urmatoare: Ciconia ciconia 7 exemplare, Falco cherrug 3
exemplare, Falco vespertinus 2 exemplare, Accipiter brevipes 3 exemplare , Aquila
heliaca 2 exemplare, Hieraaetus pennatus 2 exemplare.
Speciile de mamifere identificate şi monitorizate în zona Valea lui Manole sunt:
Lepus europaeus 6 exemplare, Citellus citellus 3 exemplare, Microtus sp. 20 exemplare.
Reţeaua Natura 2000 la nivel naţional
În judeţul Tulcea sunt aprobate prin H.G. 1284/2007 şi Ordinul M.M.D.D. 1964/2007
un număr de 8 situri de importanţă comunitară (SCI) şi 9 arii de protecţie specială
avifaunistică (SPA), din care cel mai important este situl “Delta Dunării şi complexul
Razelm – Sinoe“, care face parte din patrimoniul UNESCO. Suprafaţa totală a siturilor
comunitare SCI şi SPA este de 700.000 ha şi reprezintă 82% din teritoriul judeţului Tulcea.
În zona în care este amplasat perimetrul minier se află arii de protecţie ce au fost
incluse în reţeaua ecologică europeană Natura 2000.
Exista 2 tipuri de situri:• SPA - sit de protecţie specială avifaunistică, se propune pentru speciile de păsări enumerate în „Directiva Păsări” • SCI - sit de importanţă comunitară – se propune pentru habitatele şi speciile enumerate în „Directiva Habitate”.
• aria de importanţă comunitară (SCI), ROSCI0012 „Braţul Măcin” situată în partea de vest şi nord-vest faţă de locaţia perimetrului VALEA LUI MANOLE, limita cea mai apropiată de amplasament fiind la mai mult de 2,8 Km de distanţă de acesta. Comuna Turcoaia are o suprafaţă de 27% inclusă în acest sit Natura 2000.
• aria de importanţă comunitară (SCI), ROSCI0123 „Munţii Măcinului” situată în partea nord estică a perimetrului VALEA LUI MANOLE, la mai mult de 4 Km distanţă de acesta.
• aria de protecţie specială acvifaunistică (SPA) ROSPA0073 „Măcin – Niculiţel”; comuna Turcoaia, jud. Tulcea are o suprafaţă de 36% inclusă în acest sit Natura 2000.
Perimetrul se află în rezervaţia ROSPA0073 „Măcin – Niculiţel” (67.361 ha)
declarată arie de protecţie specială acvifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România, în baza HG nr. 1284 din 24 octombrie 2007.
SITUL DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSPA0073 “MĂCIN NICULIŢEL”
Fişa de sit:
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI52/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Informaţii generale
• Tip: G
• Respondent: Grupul de lucru Natura 2000
• Manager:
• Planuri de management ale sitului
• Coordonatele caracteristice: N 28º 21' 8'', E 45º 12' 121''
• Altitudine medie/maximă/minimă: 0 / 466 / 154
• Calitate:
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.
Conform datelor avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 56
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 123
c) numar de specii periclitate la nivel global: 10
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:
Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes
,Burhinus oedicnemus, Oenanthe pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo
rufinus, Emberiza hortulana, Caprimulgus europaeus, Hieraaetus
pennatus, Lullula arborea;
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:
Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus,
Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Gyps fulvus, Ficedula parva,
Galerida cristata, Lullula arborea, Falco vespertinus, Neophron
percnopterus, Pandion haliaetus, Nycticorax nycticorax, Ciconia nigra,
Himantopus himantopus Haliaeetus albicilla, Recurvirostra avosetta, Tringa
glareola, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Ardea purpurea,
Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia, Pernis apivorus, Anthus
campestris, Aquila pomarina, Aquila heliaca Aquila chrysaetos, Aquila
clanga, Circus macrourus, Circus aeruginosus, Falco peregrinus, Milvus
migrans, Phalacrocorax pygmaeus, Egretta alba
Alte caracteristici ale sitului:Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată
• Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.110 Utilizarea
pesticidelor B 10 140 Pasunatul B160 Managementul
forestier general B 40 241 Colectionare C
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI53/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
251 Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile floristic) C 5 301 Cariere B
421 Depozitarea deseurilor menajere C 5 0 624 Drumetii montane, C967 Antagonism cu
animalele domestice B 10 740 Vandalism
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI54/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr.18 Harta ROSCI0073 Măcin Niculiţel
Terenul are un grad de acoperire cu vegetaţie de 32,72-34,12%; fiind un spaţiu
deschis şi stâncos nu permite cuibaritul şi nu oferă o sursă abundentă de hrană speciilor
de păsări zoofage.
În zonă au fost observate specii de păsări zoofage: Ciconia ciconia 7 exemplare,
Falco cherrug 3 exemplare, Falco vespertinus 2 exemplare, Accipiter brevipes 3
exemplare , Aquila heliaca 2 exemplare, Hieraaetus pennatus 2 exemplare.
Etologia speciilor de păsări incluse pe listele care definesc ROSPA0073, gradul
de acoperire cu vegetaţie, păşunatul în zona vin în sprijinul afirmaţiei că nu pot fi
întalnite cuiburi ale păsărilor incluse pe lista care conţine speciile cuibaritoare din situl
Macin-Niculitel ROSPA0073 şi nici păsări înscrise pe lista care conţine specii de păsări
importante pentru perioada de migrare.
România se află pe un culoar de migraţie (Fig.19). În zona Dobrogei, păsările
sălbatice vin în lunile aprilie-mai din Africa Centrală, de Vest şi bazinul Mării Mediterane.
În luna septembrie, păsările sălbatice pleacă spre zona Africii. Migraţia de iarnă
începe în luna noiembrie şi se încheie în luna martie. În acest interval specii de păsări
din zona Cercului Polar de Nord iernează în Delta Dunării.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI55/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr. 19. Rute de migratie ale pasarilor salbatice
Nu sunt date suficiente care să dovedeasca perturbări ale migraţiei păsărilor din
regiunea Dobrogei ca urmare a activităţii de exploatare a resurselor minerale din zonă.
În Dobrogea de Nord sunt multe cariere de exploatare a argilelor, a calcarelor, a
bazaltului şi a granitului, fiind o sursa de venituri pentru locuitorii din zona.
Reţeaua trofică a biocenozei din care face parte Valea lui Manole, dar şi
terenurile agricole din zonă este determinată de rozatoarele care se găsesc în covorul
vegetal. Acestea sunt sursa de hrană pentru păsările falconiforme, dar şi pentru
strigiforme. Speciile de păsări care sunt cuprinse pe cele doua liste precizate mai sus au
un mod de viaţa vagil şi îşi procură hrana din biotopuri diferite depăşind limitele
biotopului în care cuibaresc sau se odihnesc.
Un estfel de exemplu sunt speciile Ciconia ciconia, Falco cherrug, Falco
vespertinus, Accipiter brevipes, Aquila heliaca, Hieraaetus pennatus.
Populaţiile cuibăritoare din situl ROSPA0073 Macin-Niculitel îşi fac cuiburile în
liziere de păduri, în perdele forestiere, în palcuri de arbori, tufărişuri, stufărişuri,
preferând locurile înalte pentru clocit pentru a-şi proteja mai usor puii în primele zile de
viaţă.
În zona perimetrului Valea lui Manole nu sunt tufărişuri, nu sunt pâlcuri de arbori,
exista un habitat de pajiste xerofila în care dominant este paiusul care creşte sub formă
de pâlcuri şi în densitate de 30-40% acesta nefiind preferat pentru cuibărit.
Zone de păduri şi de tufarişuri sunt la aproximativ 1 500 m-2 000 m unde au fost
observate şi cuiburi. În comuna Turcoaia aflat la o distanţă de 3000 m au fost observate
cuiburi de barza (Ciconia sp.).
Elton, în anul 1966, în urma studierii comportamentului păsărilor răpitoare în
cadrul lanturilor trofice analizate a utilizat noţiunea de piramida inversă de biotop pentru
a explica modul de procurare a hranei la păsările rapitoare.
Păsările zoofage (Ciconia ciconia, Falco cherrug, Falco vespertinus, Accipiter
brevipes, Aquila heliaca, Hieraaetus pennatus inscrise pe listele ROSPA0073), fiind
situate la un nivel trofic superior în piramida Elton, exploreazaă suprafeţe mari pentru
procurarea hranei, aceste suprafeţe fiind situate în biotopuri diferite: bălti, pajisti, păduri.
Chiar şi păsările fitofage situate la nivelul consumatorilor primari pot explora
suprafeţe întinse din biotopuri diferite ca urmare a plasticităţii comportamentale ridicate.
Aceste specii pot utiliza amplasamentul ca şi alte spaţii pentru observarea şi
procurarea hranei ocazional şi, mai ales, atunci când comportamentul lor nu interfera cu
activităţile umane.
Pe amplasamentul analizat nu au fost întalnite specii de păsări protejate în
perioadele de observaţie, acest fapt fiind explicat prin lipsa unei hrane constante şi
abundente, ultimii ani fiind secetosi gradul de dezvoltare a vegetatie a fost redus (30-
40%); terenurile agricole din zona sunt frecventate de localnici pe drumurile de
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI56/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
exploatare pentru a asigura hrana animalelor pe care le detin si de asemenea in zona
sunt cariere care au ca obiect de activitate exploatarea granitului.
Din punctul de vedere al florei, habitatul se încadreaza la categoria pajiste
xerofila care nu este un habitat prioritar, acesta continând o singură specie dominantă
Festuca valesiaca. Aceasta graminee nu poate fi utilizată ca hrană de catre un numar
mare de specii de păsări sau de alte animale. Dealul şi zona adiacentă oferă condiţii
reduse de hrană pentru consumatorii primari şi implicit pentru celelalte categorii de
consumatori cum sunt păsările zoofage înscrise pe listele cu păsări care caracterizează
situl ROSPA0073 Macin-Niculitel.
Zonele de hranire cele mai frecvente sunt în partea vestică, dincolo de comuna
Turcoaia la o distanţă de aproximativ 2 500 m, în partea sudica la o distanţă de 2 000- 3
000 m ca şi în partea de nord, nord-vest la o distanţă de aproximativ 2 000- 2 100 m,
acolo unde zona este mai liniştită. Păsările au o plasticitate comportamentala ridicată
care le da posibilitatea să exploreze continuu alte zone dacă volumul de hrană este
insuficient.
Zonele de cuibarit pentru 90-95% din speciile de păsări care identifică aria de
protecţie speciala ROSPA0073 sunt păduri, liziere de păduri, tufărişuri, perdele
forestiere, stufărişuri; pentru majoritatea speciilor mentionate pe cele doua liste care
cuprind păsările din sit, solul nu este utilizat ca suport pentru cuibărit, ele preferând
locurile înalte unde işi pot proteja puii.
Pe amplasamentul analizat nu se suprapun trasee între zonele de cuibărit, zonele
de hrănire, zonele de odihnă şi pândă.
Spatiul deschis, terenul stâncos, neacoperit de păduri nu permit cuibăritul şi nici
nu constituie o sursă de hrană abundentă pentru multe specii de animale.
Prezenţa în zona a speciilor de păsări care au fost descrise în acest studiu este
în corelaţie directa cu terenurile agricole situate în partea estică a perimetrului.
3.3.2. Patrimoniul cultural în alternativa 0
În zona amplasamentul şi în vecinătatea acestuia sunt situate monumente ale
naturii şi monumente istorice conform tabelului de mai jos
Tabelul nr. 15
Nr.
crt.
Cod LMI 2004 Denumire Localitate Datare
1 TL-l-s-A-05952 Situl arheologic Cetatea
Troesmis
Sat. Turcoaia,
com. Turcoaia
2 TL-l-m-A-0595201 Aşezare medievală Sat. Turcoaia,
com. Turcoaia
Sec.VIII–XII– Epoca
medievală timpurie
3 TL-l-m-A-0595202 Cetatea Troesmis Sat. Turcoaia,
com. Turcoaia
4 TL-l-m-A-0595203 Aşezare romană Sat. Turcoaia,
com. Turcoaia
Epoca romană târzie
5 TL-l-m-A-0595204 Necropolă plană şi tumulară Sat. Turcoaia,
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI57/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Nr.
crt.
Cod LMI 2004 Denumire Localitate Datare
com. Turcoaia
Cetatea Troesmis, una din cetăţile principale ale getilor, se afla în nord-vestul
Dobrogei, situată pe malul braţului Măcin al Dunării, în dreptul comuna Turcoaia, la o
distanţa de 3 km de această.
Accesul către cetate este destul de dificil, pe harta fiind indicate 2 drumuri. Va
recomandăm sa intraţi către cetate pe drumul derivat din şoseaua Tulcea - Macin
(DN22D), un drum de pământ (ca orientare inspre Dunare). Acest drum are aspectul la
un moment dat de "canion" (vezi foto ultima dreapta jos).
Drumul dinspre Turcoaia se desfasoară de-a lungul malului Braţului Măcin, printre
balastierele de nisip, vizualizând la aproximativ 3 km de localitate ruinele cetatii.
Acestea sunt situate pe un mal inalt de aproximativ 30 m. Drumul dinspre
Turcoaia are legatura cu intrarea dinspre Soseaua Tulcea - Macin dar este extrem de
inaccesibil.
Troesmis a fost de-a lungul întregii perioade antice un important punct strategic,
cea mai veche menţiune a sa fiind în Ponticele lui Ovidius. Apoi este mentionat de către
Ptolemeu, ca fiind un lagăr al legiunii a V-a Macedonica. Alte menţiuni istorice ale cetăţii:
“Notitia Digninatum”, “Itinerarium Antonini”, harta “Tabula Peutingeriana”,
“Hierosolymitanum”.
În preajma anului 100 e.n. ajunge un centru militar roman, dezvoltandu-se o
asezare civilă între Cetatea de Est şi cea de Vest unde se stabilesc mesteşugari,
negustori, etc.
Primele săpături au fost facute în 1864-1865, apoi în anul 1939 Emil Coliu a
explorat curtina de nord a Cetăţii de Vest. Ruinele cetăţii nu au fost cercetate pe
întreaga lor suprafaţă, fiind scoase la iveala trei valuri de aparare, un canal, doua
apeducte, turnuri în forma de potcoava la colţuri, doua bazilici creştine şi zidurile mai
multor edificii. În partea de vest se află ruinele unui promontoriu de tip dunarean
(Cetatea de Vest).
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI58/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr. 20. Ruine Cetatea Troesmis
3.3.3. Situaţia economică şi socială, starea de sănătate în alternativa 0
Amplasamentul analizat este situat în extravilanul comunei Turcoaia, judeţul
Tulcea. Cea mai apropiată zona de locuinţe este la circa 3 km SE, comunei Turcoaia.
Sectorul economic cu cea mai rapidă crestere din localitate si cu sansele cele mai
ridicate de dezvoltare pe termen lung este considerat de către autorităţile locale cel al
exploatării pietrei.
Cei mai atractivi factori locali pentru potenţialii investitori se constituie din 3
avantaje specifice oferite de zonă, anume: potenţialul turistic precum si terenurile
agricole exploatabile.
In comuna Turcoaia sunt înregistrate 10 IMM-uri, percepute de autorităţile locale
drept actori activi ce asigură locuri de muncă si servicii populaţiei. In cadrul Primăriei
activează 6 angajaţi delegaţi cu asistarea IMM-urilor.
Formele de parteneriate între mediul de afaceri si autorităţile locale se conturează
treptat în comuna Turcoaia.
Primăria a iniţiat propuneri de colaborare cu sectorul privat în privinţa unui proiect
de realizare a unei cariere de piatră fină.
Conform datelor furnizate de Primărie, la ultimul recensământ realizat în teritoriul
administrativ al comunei Turcoaia erau înregistraţi 3695 locuitori, în majoritate de etnie
română.
Starea de sanatate a populatiei din comuna Turcoaia nu este făcută cunoscută
de catre primărie nici de către Direcţia de Sănătate Publică Tulcea.
În localiate există un centru medical care identifica principalele probleme de
sanatate ale locuitorilor. Nu au fost cunoscute cazuri de îmbolnăviri în masă sau
anumite tipuri de boli periculoase.
Concluziile “alternativei 0”
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI59/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
În cazul în care Planul Urbanistic de Detaliu “Deschidere carieră de piatră în
extravilanul comunei Turcoaia, judeţul Tulcea” nu va fi implementat starea factorilor de
mediu şi a populaţiei va fi aceeaşi.
4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL
AFECTATE SEMNIFICATIV.
4.1 Poluarea solului şi subsolului
Factorul de mediu sol/subsol este cel mai expus deteriorării prin implemenatrea
planului ca urmare a activităţii de exploatare prin/de:
• carburanţii utilizaţi pentru utilajele acţionate de motoare Diesel;
• lubrifianţii utilizaţi pentru toate tipurile de utilaje aflate în dotarea carierei;
• deşeurile industriale şi cele menajere;
• apele pluviale, menajere.
Efectul acestora au impact asupra structurii, texturii şi propietăţiilor fizico-chimice
ale solului şi implicit asupra funcţiilor sale ecologice.
4.2. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane
Surse de poluare potenţiale ce ar putea influenţa calitatea apelor sunt
reprezentate de:
• produsele petroliere de la utilajele de transport şi extracţie (manipulare
necorespunzătoare, defecţiuni utilaje, depozitare defectuoasă de produse
petroliere uzate);
• lufrifianţi;
• particulele sedimentabile, ce odată aflate în atmosferă pot ajunge direct în
apele de suprafaţă, iar prin infiltrare/percolare în apele subterane;
• apele menajere, ce vor proveni de la personalul ce deserveşte cariera,
acestea fiind colectate într-o fosă septică ce se va vidanja ori de câte ori
va fi nevoie.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI60/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
În procesul tehnologic de extracţie a granitelor nu este utilizată apa, deci nu
există apă reziduală.
În perimetrul minier nu au fost semnalate acvifere subterane, circulaţia apelor
meteorice fiind realizată prin scurgere pe versanţi, cantităţi reduse infiltrându-se pe
sistemul fisural al zăcământului.
Amplasamentul analizat în Raportul de Mediu, este situat la o distanţă de cca. 3
km faţă de fluviul Dunărea. Cea mai apropiată apă de suprafaţă este pârâul Valea lui
Manole care are curgere temporară.
Conform celor mai sus menţionate poluarea apelor de suprafaţă sau a celor
subterane nu se va produce.
4.3. Poluarea aerului atmosferic
Exploatarea masei miniere determină creşterea concentraţiilor de pulberi în aer în
zona carierei, principalele activităţi generatoare de pulberi fiind: exploziile de derocare,
manipularea materialelor excavate, circulaţia mijloacelor de transport.În etapele de deschidere, pregătire, exploatare se vor degaja în atmosferă
cantităţi variabile de pulberi.
Pulberile rezultate ca urmare a activităţii de manipulare materiale excavate se vor
depune în imediata apropiere a sursei, neexistând un impact negativ semnificativ asupra
mediului în afara perimetrului minier.
Pentru fază de prelucrare a activităţii de exploatare a granitelor din perimetrul
minier, emisiile de pulberi vor fi generate:
• în zona de deversare a rocii utile pentru alimentarea concasorului
instalaţiei de prelucrare;
• la concasarea granitelor industriale;
• în lungul benzilor transportoare;
• în zona ciurului vibrator.
Instalaţia de concasare-sortare va fi dotată cu sisteme de umectare, reducându-
se semnificativ nivelul emisiilor de pulberi în atmosferă.Impactul activităţii proiectate asupra aerului din zonă este redus în condiţiile
respectării valorilor limită de emisii. La dispersia noxelor contribuie şi direcţia predominantă de deplasare a maselor de aer dinspre N şi NE sau NV şi faptul că, prin tehnologia de exploatare utilajele sunt amplasate la distanţe relativ mari unul de celălalt.
Debitul masic de pulberi emise este mai mic decât prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 462/1993 (0,5 kg/h), iar emisiile se încadrează în prevederile STAS 12574/87 (0,5 mg/m3).
În prezent este utilizat drumul de exploatare de către carierele din zona învecinată amplasamentului analizat iar aşa cum reiese din imaginea de mai jos pulberile în suspensie sunt în cantităţi suficiente de mari pentru a avea un impact asupra atmosferei dar şi a altori factori de mediu.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI61/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
S.C. CARIERE PLUS S.R.L nu a efectuat o monitorizare a emisiilor de pulberi din traficul rutier de pe drumuril tehnologic pentru transportul masei miniere dar se pot face estimari de 0,1 mg/m3 valoare ce se află sub limita admisă de STAS 12574/87.
Figura nr. 21. Drum de exploatare
Acestă estimare a fost făcută ţinându-se cont de transportul masei miniere în
prezent pe drumul de exploatare, fapt care nu s-ar putea desfăşura daca emisiile de
pulbei ar depăşii limita admisa de legislaţia în vigoare.
Se prognozează manifestarea unui impact negativ nesemnificativ asupra
factorului de mediu „aer”.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI62/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
4.4. Mediul socio-economic
Impactul Planului Urbanistic de Detaliu are un efect pozitiv asupra populaţiei din
comuna Turcoaia a mediului socio-economic deoarece un număr însemnat de persoane
vor fi angajate pe fronturile de lucru iar în acelaşi timp în fondurile primăriei vor intra
anumite taxe şi impozite pentru activităţile desfăşurate.
4.5. Biodiversitatea
4.5.1. Informaţii despre flora locală
Studiul biodiversitatii floristice in zona Valea lui Manole efectuat in scopul
depunerii unei documentatii pentru obtinerea avizelor/acordurilor necesare organizarii
unei cariere de exploatare a resurselor de granit s-a facut prin metoda Braun-Blanquet,
numita si metoda releveelor patrate de 100 mp, pe itinerar (marsrut).
Aplicarea metodei s-a facut in urma stabilirii unui numar de 5 zone de studiu,
zone reprezentative pentru compozitia floristica in scopul determinarii tipului de habitat.
Studiul efectuat in zona s-a concretizat in intocmirea unor fise de observatie si a
unor fise de lucru si recoltarea unor exemplare de plante reprezentative. Plantele au fost
clasificate si analizate pentru stabilirea adaptarilor morfologice si fiziologice in corelatie
cu aspectele climatice.
Prin interpretarea rezultatelor obtinute ca urmare a precizarilor din literatura de
specialitate s-a stabilit ca tipul de habitat existent in zona solicitata este habitatul de
pajiste xerofila (cf. OUG 57/2007 si Manualului de interpretare a habitatelor EUR 27),
cu un grad mediu de deteriorare atat ca urmare a conditiilor meteorologice din
ultimii 2 ani pe de o parte, cat si datorita pasunatului pe de alta parte.
Habitatul de pajiste xerofila specific dealului Valea lui Manole are ca
dominanta asociatia vegetala Festucion valesiacae, vegetatie ierboasa xerofila.
Precipitatiile scazute atat vara cat si iarna din ultimii 2 ani, temperaturile ridicate in
anotimpul cald si scazute in anotimpul rece, au determinat un grad mediu de ocupare a
habitatului de catre specia dominanta de Festuca valesiacae de 33,92-35,04 %.
Conform datelor din literatura de specialitate aceasta valenta ecologica a speciei
este definita ca: amplitudinea de toleranta a speciei fata de oscilatiile conditiilor de
existenta [Stugren, 1982 (Hesse, 1924)].
Inaltimea medie a covorului vegetal este de 0,42 m (rezultat al interpretarii Fiselor
de lucru).
Principalele specii de plante inventariate in perimetru sunt urmatoarele:
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI63/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
• Festuca valesiaca cu o frecventa medie de 212 exemplare/ 100 mp;
• Poa sp. cu o frecventa medie de 9 exemplare/ 100 mp;
• Artemisia petrosa cu o frecventa medie de 6 exemplare/ 100 mp;
• Centaurea sp. cu o frecventa medie de 4 exemplare/ 100 mp;
• Taraxacum officinale cu o frecventa medie de 5 exemplare/ 100 mp.
Vegetatia are o inaltime medie de cca 41,5 cm, gradul de acoperire cu vegetatie
a dealului si a zonelor adiacente de 36,88-38,48 %,
Suprafata de 305 000 mp nu se constituie ca parte componenta a unui
habitat prioritar, habitatul prezent fiind un habitat de pajiste xerofila.
4.5.2. Informaţii despre fauna locală
In perimetrul Valea lui Manole fauna este reprezentata prin specii de reptile,
pasari si mamifere.
Speciile de reptile apartin genului Lacerta: Lacerta viridis, Lacerta agilis.
Speciile de pasari frecvent intalnite sunt:
• Corvus frugilegus;
• Pica pica;
• Passer domesticus;
• Sturnus vulgaris.
Speciile de mamifere identificate si monitorizate in zona Valea lui Manole sunt:
Lepus europaeus 6 exemplare, Citellus citellus 3 exemplare, Microtus sp. 20 exemplare.
Metode de studiu al speciilor de animale din zona amplasamentului
Studiul frecventei speciilor de animale care identifica fauna din amplasament si din
zona adiacenta s-a facut pe o perioada de un an si patru luni in decursul anilor 2008 si
2009. Metoda de baza a fost metoda observatiei in functie de etologia speciilor si mai
ales in functie de elementele particulare de comportament al populatiilor in corelatie cu
etapele de evolutie ontologica a indivizilor.
Avand in vedere ca Valea lui Manole este amplasat in aria de protectie speciala
avifaunistica ROSPA0073 Macin-Niculitel, s-au utilizat pentru studiul speciilor de pasari
din zona metode speciale pentru a stabili numarul de exemplare ale speciilor
reprezentative care frecventeaza aceasta zona, tipul de hrana disponibil in zona in
corelatie cu tipul de habitate identificate in zona pe o distanta de 1.000-2.500 m de la
limita amplasamentului.
Datele observatiilor efectuate pentru inregistrarea exemplarelor speciilor
reprezentative ale faunei prezente in zona sunt:• 15- 21 aprilie 2008; 15 iunie-20 iunie 2008; 15-20 septembrie 2008; 1-8 nov.
2008;
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI64/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
• 25-30 martie 2009; 10-15 iunie 2009; 10-15 iulie 2009. Pentru determinarea exemplarelor de pasari cuibaritoare s-au utilizat cuadratele
stabilite pentru aplicarea metodei Braun-Blanquet la studiul asociatiilor vegetale de pe
amplasament si prin utilizarea metodei transectelor in puncte fixe pentru stabilirea
punctului favorabil in combinatie cu metoda observatiei, au fost stranse suficiente date
care au realizat o imagine reala a prezentei/absentei exemplarelor speciilor aflate pe
lista care caracterizeaza ROSPA0073.
Pentru determinarea speciilor de pasari importante pentru zonele de migratie s-a
utilizat metoda observatiilor pe parcursul mai multor zile corelate cu datele din literatura
de specialitate referitoare la rutele de migratie.
Observatiile in teren s-au stabilit in functie de precizarile din literatura de
specialitate referitoare la depunerea pontei, la perioada de hranire a puilor ca si atunci
cand puii nidifugi sunt suficient de mari pentru a se putea hrani.
De asemenea s-a tinut seama de conditiile climatice ale anului in curs, criteriile de
mai sus fiind baza stabilirii unui program de monitorizare a pasarilor cuibaritoare din
zona.
Zone de observatie
Obtinerea datelor necesare pentru stabilirea tipului de habitat in perimetrul Valea
lui Manole s-a facut prin stabilirea a 200 de cuadrate a cate 100 mp in zone care sa fie
cat mai reprezentative pentru tipul de vegetatie ca si pentru densitatea acesteia.
De asemenea s-au stabilit 50 de cuadrate si la exteriorul perimetrului pentru a
stabili gradul de continuitate a habitatului caracteristic perimetrului analizat.
Stabilirea zonelor de observatie si de recoltare a probelor de plante s-a facut in
functie de punctele cardinale si in functie de inaltimea covorului vegetal si al varietatii
acestuia.
Zonele delimitate au fost urmatoarele:
• zona estica, marginita de o parte plana care contine acelasi tip de
vegetatie, iar la o distanta de cca 400 m sunt terenuri agricole;
• zona sudica, marginita de o zona care coboara usor si continua acelasi tip
de vegetatie dincolo de limitele perimetrului;
• zona vestica care este panta dealului la cca 20 m de varful acestuia, spre
valea care desparte Valea lui Manole de Dealul lui Manole;
• zona nordica, panta lina care ajunge intr-o zona plana care contine roca la
suprafata si multe denivelari, acoperita cu acelasi tip de vegetatie;
• zona mediana a perimetrului, care are un grad redus de acoperire cu
vegetatie.
Pe aceste laturi, in interiorul celor 305 000 mp au fost delimitate patrate de 100
mp, in total 200 de patrate. Periodicitatea observatiilor a fost de 3 ori in doua luni timp
de 1 an si patru luni, aceasta fiind stabilita in functie de variatia conditiilor meteorologice
ca si in functie de complexitatea covorului vegetal.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI65/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Observatiile au fost organizate astfel incat sa fie surprinse aspectele fenologice
ale speciilor de plante care-l compun.
Perioada de observatie a fost intrerupta in lunile decembrie-martie.
4.6. PeisajulRealizarea investiţiei duce la modificarea peisajului.
Conform Legi nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a
peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 Publicat în Monitorul Oficial, Partea
I nr. 536 din 23 iulie 2002:
• protecţia peisajului cuprinde acţiunile de conservare şi menţinere a
aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin
valoarea sa patrimonială derivată din configuraţia naturală şi/sau de
intervenţia umană;
Fiecare parte se angajează:
• să recunoască juridic peisajele ca o componentă esenţială a cadrului de
viaţă pentru populaţie, expresie a diversităţii patrimoniului comun cultural şi
natural şi fundament al identităţii acesteia;
• să stabilească şi să implementeze politicile peisajului care au ca scop
protecţia, managementul şi amenajarea acestuia, prin adoptarea de
măsuri specifice menţionate în prezenta convenţie;
• să stabilească proceduri de participare pentru publicul larg, autorităţi
regionale şi locale, precum şi pentru alţi factori interesaţi la definirea şi
implementarea politicilor peisajere menţionate la lit. b);
• să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi
în cele culturale, de mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în
alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.
Peisajul este afectat în prezent pe zona analizată de incendierea tererilor şi de
paşunatul intensiv şi de prezenta deşeurilor menajare în cantităţi mari aşa cum arată
imaginile de mai jos.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI66/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr. 22. Zonă incendiată
Figura nr. 23. Stână de animale
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI67/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr. 24. Deşeuri menajere
Luând în vedere faptul ca perimetrul studiat nu a fost inclus in zonele cu valoare
peisagistica deosebita, se poate concluziona faptul ca impactul asupra peisajului poate fi
considerat in limite acceptabile, mai ales ca amplasamentul se situeaza in extravilanul
comunei Turcoaia , unde aceasta activitate este considerata traditionala.
4.7. Patrimoniul culturalAsupra patrimoniului cultural nu există nici un fel de impact deoarece distanţa faţă
de zonele arheologice de pe teritoriului comunei Turcoaia este realtiv mare.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI68/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU
PLAN SAU PROGRAM
Problemele de mediu existente şi în accelaşi timp relevante pentru Planul
Urbanistic de Detaliu sunt următoarele:
• planul urbanistic de detaliu face parte din situl ROSPA0073 Măcin
Niculiţel;
• planul urbanistic de detaliu se învecinează cu alte cariere la distanta nu
foarte mari;
• utilizarea drumului de exploatare în comun cu celelalte societăţi
comerciale.
Ca să putem analiza impactul asupra sitului ROSPA0073 Măcin Niculiţel vom şi
asupra locuitorilor comunei Turcoaia se vor descrie în continuare vibraţiile şi zgomotul.
Impactul exploziilor asupra acestui obiectivelor sunt evaluate prin cele trei
manifestări, si anume:
• impactul din punct de vedere al undei de soc aeriene;
• impactul din punct de vedere seismic;
• impactul din punct de vedere al aruncării fragmentelor de rocă la distanţă.
Lucrările miniere de pregătire din perimetrul analizat se vor executa în roci moi
sedimentare (decaparea solului vegetal şi descopertarea zăcământului) şi în roci tari
reprezentate prin diferite varietăţi.
La execuţia lucrărilor de pregătire, atât in rocile moi cât şi în cele stâncoase este
necesara realizarea unor platforme de lucru pentru amplasarea şi manevrele utilajelor
de excavat şi transport.
La excavarea în roci moi pentru tăiere se vor folosi buldozere, excavatoare şi
autoîncărcătoare. La excavare, în roci tari, semistâncoase, se vor utiliza foreze,
autoîncărcătoare, buldozere pentru strângerea materialului. Lăţimea acestor platforme
va fi de până la 40 m.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI69/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
După execuţia lucrărilor de descopertarea zăcământului, respectiv excavarea,
încărcarea şi transportul rocilor moi lucrările de pregătire se vor executa în roci
semistâncoase, pentru derocare fiind utilizaţi explozivi.
La execuţia lucrărilor de pregătire, atât in rocile moi cât şi în cele semistâncoase
este necesara realizarea unor platforme de lucru pentru amplasarea şi manevrele
utilajelor de excavat şi transport.
Dimensiunile acestor platforme sunt determinate de tipul şi numărul de utilaje de
lucru.
La excavarea în roci moi pentru tăiere se vor folosi buldozere, excavatoare şi
autoîncărcătoare. La excavare, în roci tari, semistâncoase, se vor utiliza foreze,
autoîncărcătoare, buldozere pentru strângerea materialului. Lăţimea acestor platforme
va fi de până la 40 m.
Lucrările de pregătire care se vor executa în roci tari vor consta în excavarea
calotelor sau pintenilor de la partea superioară a reliefului de marnocalcare, sub stratul
de loess, lucrări necesare pentru asigurarea unei suprafeţe plane pentru circulaţia,
execuţia manevrelor de poziţionare şi săparea găurilor de sondă cu foreza TAMROCK
D25-KS.Lucrările de exploatare la nivelul treptelor se vor executa cu derocarea masei
miniere cu explozivi plasaţi în găuri de sondă forate vertical sau înclinat.In treptele cu înălţime de 15,0m, găurile de sondă se vor plasa după o schemă în
eşicher. Găurile de sondă au diametrul de 146 mm şi se execută vertical.
Parametrii de încărcare cu exploziv
Consumul specific de exploziv Csp = 0,15 kg/t în echivalent TNT.
Încărcătura pe gaură de sondă:
Q = V x Csp unde:
V – volumul de rocă rezultat prin împuşcarea unei găuri de sondă, respectiv
V = w x a x h, pentru primul rând de găuri
V = w x b x h, pentru rândul 2 de găuri
Pentru înălţimea treptei, h, de 15,0 m volumul de rocă dislocat, V, prin
împuşcarea unei găuri de sondă este de 360 m3.
Încărcătura de exploziv, Q, va fi de 126,5 kg.
Lungimea încărcăturii linc = p
Q, m
Unde p – încărcătura specifică kg / m de gaură de sondă
p = δπ4
2d⋅ = 13,3 kg/m
Unde δ – densitatea explozivului din gaura de sondă δ = 0,8.
Lungimea încărcăturii pentru treaptă de 15,0m va fi, lînc = 9,5 m
Încărcătura de iniţiere → 8,5 kg, distribuită în două puncte pe o lungime a găurii
de sondă de 1,5-2,0m.
Lungimea burajului lb = lg – lînc → 5,0 –5,5m
Explozivul de baza → NITROMON sau AM1.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI70/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Explozivul de iniţiere ROVEX 700 sau DINAMITĂ II intre 5 şi 10 % din greutatea
încărcăturii de baza.
Iniţierea se va face în doua puncte. Încărcătura de iniţiere superioară Qis se
amplasează sub buraj la 2,6 m, iar cea inferioară Qii la1,5 –2 m de la fundul găurii. Cele
doua încărcături de iniţiere vor reprezenta 50 % din încărcătura de iniţiere
corespunzătoare găurii de sonda.
Împuşcarea nonelectrică cu întârziere de 17; 25 şi 42 milisecunde. Încărcătura pe
repriza de împuşcare variază de la 1.000 la 2.000 kg exploziv în echivalent TNT,
corespunzând unui număr de 15 – 30 încărcături în găuri de sondă
Obiectivele pentru care se va se vor analiza cele trei caracteristici ale lucrărilor de
împuşcare sunt:
• limita de perimetru care se află la o distanţă de aproximativ 3 km de
comuna Turcoaia;
• drumul de exploatare folosit în comun cu celelalte cariere şi care se află la
o distanţă de aprox. 1,5 km;
• obiectivele din cadrul amplasamentului cum ar fi organizarea de şantier
• staţie de concasare-sortare şi depozit de produse finite
Trebuie analizat nu în ultimul rând impactul lucrărilor de împuşcare asupra:
• ROSPA0073 Măcin Niculiţel din care planul face parte;
• situl de importanţă comunitară ROSCI0012 – Braţul Măcin se află la o
distanţă de 2,7 km m faţă de amplasamentul analizat;
• Locul fosilifer Dealul Bujoarele la o distanţă de cca 2,8 km faţă de limita
amplasamentului;
• ROSCI0123 “Munţii Măcinului” care se află la o distanţă de aproximativ 4
km de limita amplasamentului
a) Impactul din punct de vedere al undei de şoc aeriene
După declanşarea unei explozii gazele de ardere fac să apară o undă de
presiune în aer care poartă numele de undă de şoc aeriană.
Undă de soc se defineşte printr-o suprapresiune (o crestere bruscă a presiunii
peste cea atmosferică). Crestere presiunii la rândul ei este urmată de o descrestere,
ceea ce face ca după un anumit timp, faza pozitivă a variaţiei de presiune să fie urmată
de o fază negativă, in care presiunea devine mai mică decat cea atmosferică.
Patru mecanisme sunt responsabile de generarea vibraţiilor aerului de către
explozii:
a) evacuarea gazelor în atmosferă de la încărcăturile de exploziv neburate;
b) degajarea în atmosferă a gazelor de la fitilul detonant;
c) exploziile în aer;
Este interzisă prin normele legislative în vigoare o detonare a încărcăturilor
explozive neburate într-o carieră.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI71/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Intensitatea maximă a undei de soc aeriene va fi in situaţia detonării incărcăturii
explozive de: QTNTmax = 1.000 - 2.000 kg echiv. TNT.
Se va păstra o distaţă de siguranţă reper dintre locul de declanşare a exploziei şi
oviectivul cel mai apropiat de 500 m.
Datorită faptul că, incărcătura explozivă va fi detonată in interiorul cavităţilor
săpate in masiv şi nu în exterior, influenţa suprapresiunii din frontul undei de soc aeriene
produsă de detonarea incărcăturilor explozive din găurile de sondă este evaluată in
proiect numai din acest punct de vedere.
Concluzionăm faptul că, in urma detonării unei incărcături 1.000 şi 2.000 kg
echiv. TNT, exploziile in carieră nu vor avea efect de distrugere asupra gospodăriilor
aflate la distanţa de 500 m, iar locuitorii satului nu vor suferi nici un fel de traumă,
deoarece acestea vor fi sub nivelurile maxim admise de 0,01 kgf/cm2, si respectiv de 0,2
kgf/cm2.
Folosirea sistemului NONEL prezintă printre alte avantaje faptul că generează
undă de şoc aeriană de intensitate redusă.
Zgomotul generat de exploziile de derocare se va resimţi cu o intensitate mare,
pe un interval scurt de timp, sub 1 sec, în imediata apropiere a carierei şi se estimează
că va fi de imperceptibil la limita comunei Turcoaia.
Poluarea fonică este redusă atât datorită încărcăturii mici de exploziv cât şi a
formelor de relief favorabile.
Nivelul de zgomot la limita carierei se va încadra în prevederile STAS 10009-87,
valoarea max. admisă fiind de 65 dB (A).
b) Impactul seismic al exploziilor
Într-o carieră generarea undelor seismice este provocată de către detonarea
încărcăturilor explozive care de pot afecta contrucţiile aflate pe raza activităţii de
explotare.
Distanţa nepericuloasă din punct de vedere al undei seismice se determină cu
relaţia:
R = kn 3 Q
n = indicele de acţiune al exploziei (pentru împuşcări de fisurare - rupere n= 1)
k = coeficient care depinde de proprietăţile terenului din fundaţia construcţiilor.
Pentru construcţii plasate pe terenuri argiloase k = 9
Q = mărimea încărcăturii de exploziv dintr-o repriză de împuşcare, respectiv Q =
2.000 kgTNT corespunzând dislocării a 6.750m3 rocă (bloc cu dimensiuni de
30x15x15m).
Raza de siguranţă calculată este de 423 m.
Viteza de oscilaţie a solului generată de exploziile de derocare poate fi calculată
în baza unei formule dedusă prin prelucrarea şi interpretarea mai multor măsurători
efectuate la exploatări miniere având condiţii geologice asemănătoare cu formula:
v = RR
Qk
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI72/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
k = coeficient a cărui mărime depinde de natura rocilor şi care a fost
determinat experimental pentru zona analizata ca fiind de K =80-90Vitezele de oscilaţie a solului corespunzătoare diferitelor cantităţi de exploziv sunt
de:
Q = 2000 kg R = 100 m V = 3.5 cm/s
Q = 3000 kg R = 100 m V = 4.3 cm/s
Q = 2000 kg R = 200 m V = 1.26 cm/s
Q = 3000 kg R = 200 m V = 1.55 cm/s
Conform „Normelor specifice de protecţia muncii pentru depozitarea, transportul
si folosirea materiilor explozive”, elaborate de M.M.P.S. prin Ordinul nr. 838/14.11.1999,
ce admit viteza maximă de oscilaţie nepericuloasă pentru construcţii valoarea de 1,30
cm/s, observăm că la viteza calculată la cantitatea maximă preliminată de incărcătură,
exploziile in carieră nu vor afecta structurile construcţiilor rurale, intensitatea seismică
maxim posibilă fiind IV ÷ VI după scara MKS fără urmări asupra construcţiilor şi solului.
c) impactul din punct de vedere al aruncării fragmentelor de rocă la
distanţă.
Fragmentele de rocă aruncate la suflul exploziei nu reprezintă nici un risc pentru
intravilanul comunei Turcoaia, aflată la o distanţă de 3 km faţă limita de perimetru şi
circa 800 m faţă de cel mai apropiat front de puşcare.
Prin metodele de puşcare ce vor fi folosite distanţa la care fragmentele de roc
sunt aruncate este de 400 m.
Faţă de drumul de exploatare utilizat în prezent distanţa la care se află faţă de
limita de perimetru nu permite un impact asupra acestuia prin aruncarea fragmentelor de
roca din frontul de derocare a masei miniere.
Particulele de sol au o viteză de vibrare faţă de zonele protejate după cum
urmează:
• faţă de situl de importanţă comunitară ROSCI0012 – Braţul Măcin
amplasamentul analizat se află la o distanţă de 2,7 km viteza de oscilaţie a
particulelor de sol avand un impact nesemnificativ asupra zonei protejate;
• faţă de locul fosilifer Dealul Bujoarele limita amplasamentului se află la o
distanţă de cca. 2,8 km preconizându-se o viteză de 0,014 cm/s, o viteză
foarte mică ce nu va avea efect asupra spaţiului protejat;
• faţă de ROSCI0123 “Munţii Măcinului” care se află la o distanţă de
aproximativ 4 km de limita amplasamentului, se preconizează o viteză de
oscilaţie şi mai mică decât a celorlalte zone protejate având o valoare de
0,017 cm/s ceea ce înseamnă un impact mult mai nesemnificativ asupra
zonei protejate
Referitor la influenaţa lucrărilor de impuscare asupra principalelor arii naturale
protejate, din punct de vedere al a aruncării la distanţă a fragmentelor de rocă de suflul
exploziei, şi a undei aeriene de soc nu vor prezenţa nici o importanţă, intrucat fronturile
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI73/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
de impuscare de pe toate treptele vor fi orientate in direcţia opusă, faţă de
amplasamentul zonei de protectie ROSCI0123 Munţii Măcin iar faţă de zona protejată
chiar dacă fronturile de lucru sunt deschise în aceeaşi direcţie faţă de ROSCI0012
Braţul Măcin distanţa între cela două este suficient de mare.
Efectul negativ major dar nu distructiv al lucrărilor de derocare al masei miniere
se reflectă asupra obiectivelor din interiorul limitei perimetrului, obiectivele din
organizarea de şantier dar şi asupra staţiei de concasare şi a depozitului de produse
finite.
Staţia de concasare, depozitele de produse finite, organizarea de santier, cu
utilităţile aferete sunt obiectivele de protecţie antiseismică in cazul carierei analizate.
6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA
NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT
RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A
TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE
CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU
PROGRAMULUI
Dezvoltarea durabilă este conceptul ce a fost legat iniţial de problemele de mediu
şi de criza resurselor naturale, în special a celor legate de energie de acum 30 de ani.
Termenul însuşi este foarte tânăr şi s-a impus în vara lui 1992, după Conferinţa privind
mediul şi dezvoltarea, organizată de Naţiunile Unite la Rio de Janeiro.
Durabilitatea pleacă de la ideea că activităţile umane sunt dependente de mediul
înconjurător şi de resurse. Sănătatea, siguranţa socială şi stabilitatea economică a
societăţii sunt esenţiale în definirea calităţii vieţii.
Discuţiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabilă au pornit la începutul anilor
70. În 1972, Conferinţa privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima
dată în mod serios problema deteriorării mediului înconjurător în urma activităţilor
umane, ceea ce pune în pericol însuşi viitorul omenirii. În 1983, îşi începe activitatea
Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED), condusă de Gro Bruntland, după
o rezoluţie adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite.
Doi ani mai târziu (în 1985), este descoperită gaura din stratul de ozon de
deasupra Antarcticii şi, prin Convenţia de la Viena se încearcă găsirea unor soluţii
pentru reducerea consumului de substanţe care dăunează stratului protector de ozon
care înconjoară planeta. În 1987, la un an după catastrofa de la Cernobâl, apare aşa-
numitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul „Viitorul nostru comun” care dă şi cea mai
citată definiţie a dezvoltării durabile („sustainable development”): «Dezvoltarea durabilă
este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor
viitoare de a-şi satisface nevoile lor».
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI74/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Totodată, Raportul admitea că dezvoltarea economică nu poate fi oprită, dar că
strategiile trebuie schimbate astfel încât să se potrivească cu limitete ecologice oferite
de mediul înconjurător şi de resursele planetei. În finalul raportului, comisia susţinea
necesitatea organizării unei conferinţe internaţionale asupra dezvoltării durabile.
Astfel, în 1992, are loc la Rio de Janeiro „ Summit-ul Pamântului”, la care au
participat reprezentanţi din aproximativ 170 de state. În urma întâlnirii, au fost adoptate
mai multe convenţii, referitoare la schimbările de climă (reducerea emisiilor de metan şi
dioxid de carbon), diversitatea biologică (conservarea speciilor) şi stoparea defrişărilor
masive. De asemenea, s-a stabilit un plan de susţinere a dezvoltării durabile, Agenda
21.
La 10 ani de la Conferinţa de la Rio, în 2002, a avut loc, la Johannesburg,
Summitul privind dezvoltarea durabilă.
Fiecare dintre noi, conştient sau nu, putem contribui la dezvoltarea durabilă. De
fapt, putem spune că avem o gândire durabilă atunci când aruncăm deşeurile din plastic
sau hârtie în locurile special amenajate.
La nivel industrial, lucrurile s-au mişcat mult mai repede. Astfel, multe fabrici
folosesc deşeuri drept combustibil, iar în anumite localităţi se încearcă implementarea
unor sisteme de încălzire casnică pe bază arderii deşeurilor. Companiile sunt primele
care au conştientizat importanţa economică (dar şi ecologică) a recuperării şi refolosirii
deşeurilor.
Lester R. Brown a creat în 1974 „Worldwatch Institute” şi este promotorul unor
serii de studii, materializate în rapoartele anuale privind progresele pe calea structurării
unei societăţi durabile: Starea lumii” sau „Semne vitale”.
Lester R. Brown atrage atenţia, în lucrarea „Planul B 2.0” asupra conflictului
dintre civilizaţia industrială şi mediul ambiant şi menţionează două aspecte: tendinţa de
epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime şi de hrană, sau consumarea
celor regenerabile într-un ritm superior capacităţii lor de regenerare şi deteriorarea fizică
şi poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol. În acest context, el punctează importanţa
reciclării deşeurilor.
6.1 Obiective de protecţia mediului
In domeniul protectiei naturii legislatia romaneasca a transpus legislatia UE prin
urmatoarele acte :
• Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Conventiei asupra zonelor umede de
importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice,
incheiata la Ramsar, 2 februarie 1971 - M.Of. nr. 18/26.01.1991;
• Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Conventiei privind conservarea vietii
salbatice si a habitatelor naturale din Europa , Berna, 19.07.1979 - M.Of.
nr. 62/25.03.1993;
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI75/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
• Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea
biologica, adoptata la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994. M.Of. nr.
199/02.08.1999 ;
• Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national - Sectiunea a III-a,
zone protejate - M.Of. nr. 152/ 12.04.2000 ;
• Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului,
Florenta, 20.10.2002 - M.Of. nr. 536/ 23.07.2002 ;
• HG nr. 1581/2005 (MO nr. 24/11.01.2006) privind instituirea regimului de
arie naturala protejata pentru noi zone;• HG nr. 321/2005 , modificata si completata in 2008 , privind evaluarea si
managementul zgomotului ambiental transpune Directiva 2002/49/EC;
• Lege nr. 407/2006 (MO nr. 944/22.11.2006) vanatorii si a protectiei
fondului cinegetic, modificata si completata de Legea nr. 197/2007 (MO nr.
472/13.07.2007) ;
• OUG nr. 57/2007 (MO nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice ,
modificata si completata de OUG nr. 114/2008 ;
• HG nr. 1.143/2007 (MO nr. 691/11.10.2007) privind instituirea de noi arii
naturale protejate ;
• HG nr. 1.284/2007 (MO nr. 739/31.10.2007) privind declararea ariilor de
protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania;• Ordin MMDD nr.1964/2007(MO nr.98/07.02.2008 ) privind instituirea
regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ,ca
parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 .
Planul urbanistic de detaliu se află faţă de situl de importanţă comunitară
ROSCI0012 – Braţul Măcin la o distanţă de cca. 2,7 km iar Locul fosilifer Dealul
Bujoarele la o distanţă de cca. 2,8 km faţă de limita amplasamentului. De asemenea
ROSCI0123 “Munţii Măcinului” se află la o distanţă de aproximativ 4 km de limita
amplasamentului
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI76/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr. 25. Distanţele de la amplasament la zonele protejate
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI77/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
SITUL DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSCI0012 “BRAŢUL MĂCIN”
Fişa de sit:
Informaţii generale
• Tip: G
• Respondent: Grupul de lucru Natura 2000
• Manager:
Situl propus nu are o structură de administrare proprie pentru scopul propus;
• Coordonatele caracteristice: N 45º 0' 27'', E 28º 7' 51''
• Altitudine medie/maximă/minimă: 8,0 / 94,0 / 0 m
• Calitate:
Situl prezintă importanţă în primul rând pentru conservarea habitatului 92A0 Salix
alba şi Populus alba galleries, ce ocupă aproximativ 19,41% din sit, respectiv 4% din
suprafaţa habitatului la nivel naţional.
Habitatul este reprezentat pe suprafeţe mai mult sau mai puţin reduse şi prin
arborete asupra cărora nu s-au făcut intervenţii silvice, încă de la formare, suprafeţe ce
pot fi considerate păduri vigine (în prezent sau potenţiale). Nu au fost însă identificate
până în prezent arborete seculare din acest habitat.
Pe locul secund ca importanţă se situează habitatul prioritar 62C0* Ponto-
Sarmatic steppes, ce ocupă o suprafaţă de aproximativ 4% din suprafaţa naţională a
habitatului, reprezentat prin stepe cu graminee pe soluri bălane (asociaţia Agropyretum
pectiniformae), întâlnite în ţară predominant în Dobrogea, şi stepe petrofile pe şisturi
paleozoice (asociaţia Sedo hillebrandtii- Polytrichetum piliferi) încadrate în alianţa
endemică pentru Dobrogea Pimpinello-Thymion zygioidi (Sanda, Arcuş, 1999).
În sit a fost citată (Săvulescu, 1976) specia de interes comunitar Marsilea
quadrifolia, din zona lacului Igliţa, care există şi în prezent (însă ca amenajare piscicolă),
fapt pentru care se poate presupune că specia respectivă nu a dispărut.
Situl reprezintă partea nordică a coridorului de migraţie a speciilor de plante din
Peninsula Balcanică spre dobrogea de nord şi Delta Dunării.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI78/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
În plus acesta constituie şi o importantă cale de migraţie pentru păsări (fiind
propus şi ca SPA), precum şi pentru anumite specii de peşti, inclusiv sturioni.
Includerea Cursului Dunării în sit este esenţială pentru asigurarea continuităţii cît
şi pentru transportul de către apele fluviului a organelor de reproducere (seminţe, lăstari
etc.) ale diferitelor specii de plante, ce favorizează propagarea acestora spre nordul
Dobrogei şi Delta Dunării.
• Vulnerabilitate:
Situl este îndeosebi ameninţat prin :
• efectuarea de plantaţii în cuprinsul habitatelor 92A0, 62CO*, intensitatea
acestui factor fiind medie.
• exploatări forestiere şi alte tipuri de lucrări silvice în habitatul 92A0, inclusiv
cu specii alohtone (plopi hibrizi), aceste intervenţii fiind de intensitate
medie.
• poluări ale apelor Dunării, îndeosebi cu hidrocarburi (potenţial şi
radioactive sau cu metale grele )- intensitate redusă.
• perspectivele de instalare a unor centrale eoliene în zona sitului sau în
vecinătate.
• ameninţarea potenţială de efectuare a unor dragări- probabilitate redusă
• păşunat mediu-intens pe suprafeţe reduse-medii din sit (ex. zona Igliţa –
comuna Turcoaia)
• construcţii., predominant abandonate, în habitatul 62C0*, localizate în
apropierea cetăţilor romane de la Turcoaia- Igliţa, pe arii reduse.
Activităţi şi consecinţe în jurul sitului
Use of pesticides – mică negativă
Fertilization- mică negativă
Grazing - mică negativă-neutră (funcţie de intensitate)
Burning - mică negativă
Hunting – medie; negativă
Trapping, poisoning, poaching: mică negativă
Quarries - mică negativă
Continous urbanization – mică negativă
Discontinous urbanization – mică negativă
Dispersed habitations - mică negativă
Disposal of house waste - mică negativă
Disposal of industrial waste - mică negativă
Roads , motorways - mică negativă
Electricity lines - mică negativă
Pipe lines - mică negativă
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI79/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Camping and caravans - mică negativă
Motorized vehicle - mică negativă
Other outdoor sports and leisure activities - mică negativă
Noise nuisance- mică negativă
Dykes, embarkments, artificial beaches - medie; negativă
Invasion by a species - mică negativă
Conform fişei de analiză a sitului ROSCI0012 Braţul Măcin vulnerabilitatea cu
privirea la cariere este mică, negativă.
• Proprietari/Administratori:
Situaţia proprietarilor nu este cunoscută în detaliu. În general însă suprafeţele cu
habitate de: ape dulci continentale - 26,79%; mlaştini (vegetaţie de centură)- 6,4%,
stepe - 3,8%; pajişti seminaturale umede, preerii mezofile – 4,6% sunt deţinute de
primării sau de Compania Apele Române; habitatele de păduri caducifoliate - 19,41% şi
pădurile de monocultură (plopi) - 40% sunt deţinute şi administrate de Direcţiile silvice
Tulcea, Contanţa, Brăila, Ialomiţa.
• Caracterizare: DESCRIEREA SITULUI
Cod % CLC Clase de habitate
N06 4 511, 512 Râuri, lacuri
N06 21 511, 512 Râuri, lacuri
N07 3 411, 412 Mlaştini, turbării
N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 6 231 Păşuni
N16 58 311 Păduri de foioase
Alte caracteristici ale sitului:
• suprafaţa sitului este de 10.303 ha
• întreg situl se incadrează în bioregiunea stepică
Clase de habitat:
• ape dulci continentale - 26,79%;
• mlaştini (vegetaţie de centură)- 6,4%,
• stepe - 3,8%;
• pajişti seminaturale umede, preerii mezofile – 4,6%
• păduri caducifoliate - 19,41%
• pădurile de monocultură (plopi) - 40%
Locul fosilifer "Dealul Bujoarele"
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI80/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Localizare: avand o suprafata totala de 8 ha, rezervatia este alcatuita dintr-un
complex de dealuri cu altitudini mici, amplasate in partea de SV a Muntilor Macin, la 5
km de comuna Turcoaia, intre granitul de Iacobdeal la vest si Culmea Priopcea la est.
Descriere: rezervatia este alcatuita din complexul dealurilor Bujorul Romanesc si
Bujorul Bulgaresc. Dealul Bujorul Romanesc este alcatuit dintr-un varf principal de 192
m altitudine şi se intinde spre SE si este alcatuit dintr-o culme principala, al carei varf
atinge 222 m altitudine, denumit Caracicula, si e situat in extremitatea sudica a dealului ,
legat fiind printr-o sa si doua varfuri mai mici, de un alt varf de 207 m, care la randul sau
se prelungeste intr-un varf de 182 de m ce face legatura cu Bujorul Romanesc.
Zona se incadreaza in climatul continental-temperat, precipitatiile medii anuale
inregistreaza valori de 465 mm,respectiv 39,5 mm si 52,2 mm pentru lunile ianuarie si
iunie.Ploile au adesea un caracter torential.
Vegetatia: pajisti de stepa Pontic-balcanica de loess si-sau petrofila. Nu au fost
facute studii sistematice.
Fauna: obiectul protectiei il constituie fauna fosila de varsta devoniana. In Dealul
Bujorul Romanesc aparitiile faunistice sunt mult mai sarace decat in dealul Bujorul
Bulgaresc. Rocile sunt puternic diagenizate si alterate, astfel incat suprafetele de strat
cu urme de fauna fosila sunt prost conservate. Cantitativ predomina crinoidele si
tentaculitii. In delusorul de legatura, in cuartitele negre alterate puternic au fost
descoperite putine si slabe impresiuni de crinoide si tentaculiti si fragmente prost
conservate de brahiopode. Pe versantul estic crinoidele acopera suprafete intregi insa
sunt prost conservate, brahiopodele sunt foarte rare si greu de determinat specific.
Coralii sunt prezenti doar cu cateva exemplare, trilobitii sunt prezenti numai cu doua
pigidii, ostracodele au un singur exemplar, si apar de asemeni fragmente de mari
impresiuni cu slabe urme de ornamentatii sau netede, care ar putea apartine unor
bivalve.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI81/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr. 26. Distanţa între locul fosilifer Bujoarele şi amplasamentul
analizat
SITUL DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSCI0123 “MUNŢII MĂCINULUI”
Fişa de sit:
Informaţii generale
• Tip: G
• Respondent: Grupul de lucru Natura 2000
• Manager:
Organismul responsabil pentru managementul sitului: administrarea este
incredintata RNP - Administratia Parcului National Muntii Macinului in cadrul
Directiei Silvice Tulcea
• Coordonatele caracteristice: N 45º 8' 49'', E 28º 19 ' 50''
• Altitudine medie/maximă/minimă: 4,0 / 466,0 / 204
• Calitate:
Numarul plantelor superioare reprezinta peste 19% din flora Europeana si este
comparabil cu flora bogata a insulelor Creta si Corsica.
Unul dintre principalele argumente pentru infiintarea acestui parc este valoarea
ecologica remarcabila a acestor munti si prezenta multor specii floristice care sunt
periclitate atat la nivel national cat si international. Macin si imprejurimile lor sunt
singurele zone din Romania unde inca mai exista suprafete importante de vegetatie
naturala de stepa care nu se gaste in alte parti ale Romaniei sau altundeva in Balcani.
Muntii Macin reprezinta singurul Parc National din tara care protejeaza acest tip de
vegetatie care este foarte rara acum in Europa. Aceasta zona protejeaza 27 de specii si
subspecii de plante endemice ( Campanula romanica, Corydalis solida ssp slivenensis,
Euphorbia nicaeensis ssp cadrilateri, Moehringia grisebachii, M. jankae, Silene cserei)
Muntii Macin reprezinta cea mai importanta zona de cuibarit pentru pasarile rapitoare din
Romania (Circaetus gallicus, Falco cherrung) fiind de asemeni un important loc de pasaj
pentru cele migratoare( Buteo ruffinus, Buteo lagopusetc). O parte din insectele gasite in
MM sun noi pentru stiinta. De exemplu Polia cherrung a fost descoperita in 1997 langa
Greci. De asemeni subspecia macini a fluturelui Chersotis laeta si subspecia niculescui
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI82/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
a fluturelui Chersotis fimbriata a fost descrisa numai in 1997. Cateva specii de insecet
au fost inregistrate numai in acesasta regiune a tarii: Menaccarus arenicola, Nabis
provencalis, Hypantopa segnelle, Bryotropha tachyptilella, Bryotropha domestica,
Caryocolum alsinella, Caryocolum mucronatella, Anacampsis timidella, Dyspessa
salicicola, Exophila rectangularis, Cucculia dracunculi, Nominoides facilis, Trichodes
favarius, cerocoma schreberi, Halyzia sedecimguttata, Anatis ocellata, Harmonia
quadripunctata, Judolia erratica, Strangalis septempunctata etc.
• Vulnerabilitate:
Situl este îndeosebi ameninţat prin :
Parcul este moderat afectat de activitati de pasunat sporadic si de colectarea
ilegala de animale (Testudo) sau plante, in special primavara.
Zona din preajma manastirii de la Greci este periodic vizitata de turistii la
sarbatorile traditionale religioase, intrand in parc la izvorul tamaduirii. Pe drumul de la
Nifon la Luncavita, utilizat pentru transportul lemnului extras din padure, sunt calcate
anual aproximativ 300 de exemplare de broasca raioasa.
• Caracterizare:
Cod % CLC Clase de habitate
Pajişti naturale, stepe 9 N09 321
Culturi (teren arabil) 15 N12 211 - 213
Alte terenuri arabile 8 N15 242, 243
Păduri de foioase 62 N16 311
Vii şi livezi 2 N21 221, 222
Habitate de păduri 4 N26 324
Alte caracteristici ale sitului:
Muntiii Macin, formati in timpul orogenezei hercinice ( intre erele Paleozoica si
Mezozoica), sunt unii dintre cei mai vechi munti din Romania. Muntii au o suprafata
totala de 50 000 ha si sunt localizati in partea de sud-est a Romaniei ( in judetul Tulcea).
Aria tinta include doua lanturi muntoase principale: Pricopan-Megina ( in capatul nord-
vestic) si Macin ( in partea centrala si sud-estica) separate prin depresiunea Greci. Cel
mai inalt varf Tutuiatu, are 463 m inaltime. Tipuriole de roci dominante sunt granitele,
porfirele, argila cu caolin, cuartul si recent depozitatele straturi de loess.
Din suprafata totala a zonei tinta, 11,291 ha apartin Administratiei Nationale a
Padurilor, din care 10,160 ha sunt paduri, 940 ha sunt terenuri neproductive, 130 ha
sunt habitate stancoase si 61 ha sunt alocate administratiei, restul de 30 ha este pasune
comunala apartinand CL Măcin. Acesti munti prezinta ecosisteme caracteristice de
stepa ponto-balcanica, paduri sub-mediteraneene si balcanice, si o mare diversitate de
flora si fauna. Aria tinta reprezinta limita nordica a sute de specii Mediteraneene,
Balcanice si Pontice, limita sudica a speciilor central Europene si Caucaziene, si limita
vestica de distributie a catorva specii Asiatice. In aceasta regiune exista aproximativ 1
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI83/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
900 specii de plante. Lista faunei Muntilor Macin include in jur de 2000 de specii de
nevertebrate ( aproximatic 1000 de specii de fluturi au fost reconfirmate in anul 2000, ca
fiind prezente), 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile ( incluzand specii rare ca
Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata, Elaphe quatorlineata, Vipera ammodytes), si cel
putin 187 de specii de pasari ( incluzand specii rare ca Monticola saxatilis, Oenanthe
pleschanca, Oenannte isabellina, Lanius senator, Neophron percnopterus, etc), si 40
specii de mamifere( incluzand specii adaptate la stepa ca Spermophilus citellus,
Vormela peregusna, Canis aureus etc).
6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului
Datorită faptului că amplasamentul analizat se învecinează cu ariile ROSCI0012
Braţul Măcin, Locul fosilifer "Dealul Bujoarele", ROSCI0123 “MUNŢII MĂCINULUI”
pentru amplasarea viitoarei cariere s-a ţinut cont de mai multe aspect printre care
amplasarea haldelor.
Haldarea solului vegetal descopertat este amplasată în zona de sud vest a
perimetrului la o distanţă foarte mică de treapta de exploatare IV la cota +50 m.
Se află în continuarea haldei de steril descoperită şi este dimensionată să poată
depozita şi conserva în cele mai bune condiţii un volum de sol vegetal de 17.512 m3
Haldarea rocii sterile provenite de la descoperta şi din incluziuni este
amplasată în partea de sud a amplasamentului în partea stângă a organizării de şantier.
Haldarea rocilor sterile provenite din fluxul tehnologic de prelucrare a
agregatelor minerale este poziţionată în partea de sud est a amplasamentului având
organizarea de şantier pe latura din stânga şi o parte din latura de sud a platformei de
depozitare a prouselor finite în partea de nord.
Modul de dispunere a acestor halde este foarte benefic, deoarece o amplasare a
haldei de sol vegetal ce va permite conservarea acestuia în imediata vecinătatea a
fronturilor de lucru va permite utilizarea acetuia la lucrările de ecologizare mult mai
rapid.
Amenajarea haldei de sterile provenite din descopertă şi incluziuni in partea de
sud a perimetrului carierei limiteaza antrenarea particulelor fine de praf in zonele cu
protecţie.
Se va utiliza o instalatii de concasare performantă , prevazută cu sisteme de
umectare vor limita foarte mult dispersia prafului ( particule prafoase ) pe terenurile
invecinate .
Se vor folosi doar utilaje şi autovehicule ce sunt echipate cu motoare care sunt
încadrate în normele Uniuni Europene.
Putem menţiona faptul că, distanţele mari fata de ariile protejate mentionate mai
sus si evaluarea principalelor surse de poluare ne permit să concluzionăm ca impactul
pe care-l va avea activitatea propusa spre avizare nu va fi semnificativ .
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI84/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Zona perimetrului analizat a fost aleasă astfel încat să nu reprezinte o suprafaţă
foarte mare din situl Natura 2000 ROSPA0073 Măcin – Niculiţel, sa tinut cont de
explotările existente şi să ajuns la concluzia că acest amplasament este cel mai bun
amplasament din punct de vedere al obiectivelor de protecţie a mediului.
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA
MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA:
BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA,
FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE
MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL
ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA
RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI
7.1. Efecte asupra factorilor de mediu şi a sănătăţii
7.1.1. Biodiversitatea
Amplasamentul analizat se află într-o zonă cu exploatare intensă ce dateaza în
cazul unor cariere de acum 70 de ani, speciile de faună şi floră existente sunt specii
care se vor adapta la noile condiţiile de mediu.
Metoda de studiu al habitatelor care caracterizeaza amplasamentul de 305 000
mp din zona Valea lui Manole ca si vecinatatea acestuia este metoda Braun-
Blanquet, numita si metoda releveelor patrate de 100 mp, pe itinerar (marsrut).
Studiul frecventei speciilor de plante din flora spontana din perimetrul solicitat
pentru desfasurarea activitatii societatii s-a facut prin delimitarea unui numar de 200
cuadrate a cate 100 mp dispersate pe laturile si in interiorul poligonului pe de o parte si
a unui numar de 50 de cuadrate a cate 100 mp in exteriorul poligonului solicitat pentru
exploatarea resurselor de granit.
Perimetrul este acoperit cu vegetatie xerofita, observatiile asupra terenului s-au
efectuat pe o perioada de 1 an si patru luni, dupa stabilirea itinerariilor de observatie in
scopul determinarii speciilor floristice si al marimii populatiilor care definesc aceste
specii.
In acelasi timp s-au efectuat observatii pentru stabilirea speciilor de animale care
traiesc in perimetrul studiat si in imprejurimile acestuia in corelatie cu resursele de hrana
care ar putea asigura mentinerea acestora in zona.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI85/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Speciile de plante stabilite in urma analizei a 200 de cuadrate, suprafete de studiu
a cate 100 mp, dispersate atat pe marginile cat si in interiorul perimetrului care face
obiectul prezentului studiu sunt prezentate mai jos.Speciile de plante au fost stabilite prin clasificarea si determinarea exemplarelor
reprezentative recoltate din teren.In urma efectuarii vizitelor in teren s-au intocmit fise de observatie care au stat la
baza elaborarii studiului. Observatiile efectuate in teren s-au finalizat cu consemnarea
datelor in fise de lucru si cu recoltarea unor exemplare reprezentative pentru populatiile
speciilor prezente in aria studiata: perimetrul concesionat si exteriorul acestuia pana la o
distanta de 50 m de limita zonei de interes.
Conservarea biodiversitatiiActivitatea de exploatare a resurselor de granit se va desfasura in interiorul
perimetrului de 305 000 mp Valea lui Manole.
Investitorul isi propune participarea la un proiect de dezvoltare durabila prin
elaborarea unei strategii ecologice proprii: plantarea unor perdele forestiere, efectuarea
exploziilor in perioadele in care pasarile nu clocesc, nu au puii mici si nu se strang
pentru formarea stolurilor de migratie.
Se va asigura astfel pastrarea echilibrului ecologic ca si gestionarea durabila a
resurselor naturale.
Perimetrul este situat la cca 3,0 km est de comuna Turcoaia, accesul facandu-se
pe un drum de exploatare paralel cu DN care face legatura intre Braila si Tulcea.
Deplasarea mijloacelor de transport se va face pe doar pe drumurile de
exploatare trecute in planurile de urbanism aprobate.
Habitatul existent este habitatul de pajiste xerofila care nu este un habitat
prioritar.
Conservarea biodiversitatii dupa implementarea proiectului de exploatare a
resurselor de granit in interiorul perimetrului de 305 000 mp se va realiza prin
monitorizarea aspectelor fenologice ale plantelor prezente in zona, prin inregistrarea
modificarilor componentei specifice de plante din habitat ca si a dimensiunii populatiilor
care caracterizeaza speciile indicatoare de habitat.
Se va institui un plan de monitorizare a comportamentului populatiilor de pasari
apartinand speciilor inscrise pe listele care definesc situl ROSPA0073 Macin-Niculitel.
Se vor urmari traseele pana la locurile de hranire, locurile de odihna si panda.
Monitorizarea va fi facuta prioritar in perioadele de depunere a pontei, de clocire si de
hranire a puilor.
Pastrarea biodiversităţii in corelatie cu dezvoltarea economica durabila in zona
prin promovarea activitatilor traditionale sunt principalele considerente care au stat la
baza elaborarii prezentului studiu.Numarul speciilor de plante si de animale definitorii ale habitatului de
pajiste xerofila identificat in zona perimetrului Valea lui Manole, stabilit ca rezultat al interpretarii observatiilor efectuate este foarte redus.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI86/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Aceste specii apartinand florei spontane si faunei nu sunt incluse in Lista de protectie speciala si nici in Lista rosie; se apreciaza ca impactul pe care poate sa-l aiba exploatarea resurselor de granit asupra florei si faunei din perimetrul Valea lui Manole este nesemnificativ.
Existenta si a altor cariere de exploatare a granitului in zona au determinat deja modificari ale verigilor lanturilor trofice in perimetru.
Deschiderea altor cariere va contribui la conturarea traseelor de frecventare a perimetrului de exemplarele apartinand speciilor de animale (reptile, pasari, mamifere) care populeaza biocenozele existente.
Populatiile vegetale reprezentative pentru speciile importante din habitatul de
pajiste xerofila contin in medie 4 - 212 indivizi pe 100 mp, iar gradul de acoperire cu
vegetatie variaza intre 36,88-38,48 %.
Gradul de acoperire cu vegetatie este redus din cauza prezentei rocilor la
suprafata si a existentei unui strat subtire de sol.
Plantele xerofite din grupa gramineelor (Festuca sp., Poa sp.) sunt adaptate
pentru a rezista la perioade lungi de seceta. Particularitatile anatomice sunt importante
pentru mentinerea unor cantitati utile de apa pe toata perioada de vegetatie, avand in
acelasi timp si mecanisme reglatoare ale transpiratiei, toate aceste adaptari facand
posibila existenta lor in climate uscate. Habitatul de pajiste xerofila existent in zona
Valea lui Manole analizat din punct de vedere structural se supune ca interpretare
continutului principiului lui Thienemann care precizeaza:
Cu cat se abat conditiile de existenta ale biotopului mai mult de la normal,
iar pentru cele mai multe vietuitoare de la optimal, cu atat mai saraca in specii
devine biocenoza, cu atat mai caracteristica va fi si cu atat mai mare va fi bogatia
de indivizi a speciilor singulare.
Cea mai mare parte a vegetatiei din habitat este ocupata de specia Festuca
valesiaca care este reprezentata in teren prin populatii care contin pana la 212-219
indivizi/100 mp.
Celelalte specii sunt slab reprezentate comparativ cu numarul de indivizi ai
speciei dominante: Festuca valesiaca.
In cazul biotopurilor cu conditii aride de existenta, cum este Valea lui Manole,
habitatul de pajiste xerofila este singurul tip de habitat care poate ocupa aceasta nisa
ecologica valorificand prin adaptarile morfologice si fiziologice ale plantelor definitorii
conditiile nutritive existente (plantele componente fiind xerofile).
Factorii limitativi sunt determinati de conditiile meteorologice.
Apare astfel o zona de toleranta a speciilor fata de factorii limitativi de viata.
Fiecare specie are o amplitudine de toleranta, aceasta definind specia respectiva si
metabolismul particular adaptat conditiilor de mediu.
7.1.2. Populaţia
Populaţia comunei Turcoaia faţă de care zona analizată se află la o distanţă de 3
km nu va suferi nici un efect prin deschiderea carierei, din contră realizarea acestei
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI87/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
investiţii duce la crearea unor noi locuri de muncă şi încasarea la bugetul primăriei a
taxelor şi impozitelor aferente acesteia.
7.1.3 Sănătatea umană
Starea de sănătatea a locuitorilor este în general bună neexistând date în sistem
cu privire la anumite boli sau epidemii.
Prin realizarea investiţiei nu se vor implementa alte ocupaţii pentru locuitori din
Turcoaia care se ocupă în mod special de pescuit, silvicultură, agricultură şi exploatarea
în carierele existente.
În concluzie nu se preconizează un impact asupra populaţiei din comuna
Turcoaia prin realizarea investiţiei analizate.
7.1.4. Fauna
Fauna este reprezentata in zona prin specii de pasari conform monitorizări
realizate pe amplasamentul analizat
In perimetrul Valea lui Manole fauna este reprezentata prin specii de reptile,
pasari si mamifere.
Speciile de reptile apartin genului Lacerta: Lacerta viridis, Lacerta agilis.
Speciile de pasari frecvent intalnite sunt:
• Corvus frugilegus;
• Pica pica;
• Passer domesticus;
• Sturnus vulgaris.
Terenul are un grad de acoperire cu vegetatie de 32,72-34,12%; fiind un spatiu
deschis si stancos nu permite cuibaritul si nu ofera o sursa abundenta de hrana speciilor
de pasari zoofage.
In zona au fost observate specii de pasari zoofage: Ciconia ciconia 7 exemplare,
Falco cherrug 3 exemplare, Falco vespertinus 2 exemplare, Accipiter brevipes 3
exemplare, Aquila heliaca 2 exemplare, Hieraaetus pennatus 2 exemplare.
Speciile de mamifere identificate si monitorizate in zona Valea lui Manole sunt:
Lepus europaeus 6 exemplare, Citellus citellus 3 exemplare, Microtus sp. 20 exemplare.
7.1.5. Flora
Perimetrul Valea lui Manole, pe suprafata caruia s-au efectuat studii pentru
stabilirea tipului de habitat si a caracteristicilor biodiversitatii in scopul implementarii unui
proiect de exploatare a resurselor de granit este un habitat de pajiste xerofila cu aspect
mediu degradat. Categoria de folosinta a terenului este de teren neproductiv.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI88/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Perimetrul care este parte componenta a habitatului de pajiste xerofila este
utilizata pentru pasunat. In partea estica sunt terenuri agricole la o distanta de
aproximativ 400 m care se extind pe o suprafata cu o inclinatie usoara spre est.
Habitatul de pajiste stepica xerofila prezent pe Valea lui Manole are o diversitate
floristica si faunistica reduse.
O mare parte din suprafata dealului, (o medie de 60 % ) este stancoasa mai ales
in zona coamei, stratul de sol fiind subtire si raspandit neuniform.
Nivelul apelor freatice este foarte scazut, acest fapt determinand un grad de
acoperire cu vegetatie a intregii zone de 36-38 %.
7.1.6. Solul şi subsolul
Din activităţile prevăzute a se desfăşura în interiorul perimetrului, vor rezulta
procese ce vor conducă la degradarea acestui factor de mediu.
Vom avea următoarele surse de poluare ale solului:
• Lucrările de deschidere şi pregătire a drumurilor de acces şi a treptelor de
exploatere, lucrările de amenajare a obiectivelor din organizarea de
şantier, amplasarea staţiei de concasare şi a depozitului de produse finite;
• Eventualele scurgeri de produse petroliere de la echipamentele şi utilajele
folosite pe amplasament;
• Depozitarea necontrolată a deşeurilor nepericuloase şi a celor menajere
Implactul asupra subsolului se va realiza în momentul creării găurilor cu foreza,
derocarea masivului în perioada de exploatare prin detonare, modificarea morfologiei
dealului ajungăndu-se la o formă plana a acestuia la finalul exploatării.
Se mai poate ajunge la degradarea solului prin exploatări neadecvate ce duc la
marirea fisurilor naturale ale terenului şi prelungirea acestora în zona perimetrelor
invecinate.
7.1.6. Apă
Pentru exploatarea zăcământului de granit nu este necesară alimentarea cu apă.
Amplasamentul analizat în Raportul de Mediu, este situat la o distanţă de cca. 3
km faţă de fluviul Dunărea. Cea mai apropiată apă de suprafaţă este pârâul Valea lui
Manole care are curgere temporară.
Realizarea investiţiei prin lucrările desfăsurate în perimetru , nu va afecta apele
de suprafata si/sau subterane ( care sunt la o adancime mai mare de cota + 170,0 m ) .
7.1.7. Aer
Sursa principală de impurificare/poluare a aerului este traficul rutier.
Trafic auto
Traseele ce asigură legatura între perimetrul analizat şi staţia de concasare - sortare.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI89/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Emisiile de poluanţi (gaze eşapament) provin din arderea carburanţilor (benzina,
motorina) în diverse tipuri de motoare.
Elemente luate în consideraţie:
• viteza de circulaţie (5 - 10 km/h);
• compoziţia traficului (93% autoturisme; 7% autovehicule de tonaj mediu);
• elemente geometrice (aliniament; benzi de circulaţie; distanţa între
intersecţii; flux continuu).
Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorină şi benzină în motoarele
cu aprindere prin scânteie sau compresie ale autovehiculelor, rezultă: monoxid de
carbon (CO), oxizi de azot (NOx, exprimaţi prin NO2, ce reprezintă proporţia dominantă),
oxizi de sulf (exprimaţi prin SO2), pulberi în suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV -
compusi organici volatili).
Impactul pe termen lung poate fi produs de către traficul rutier.
Emisiile de poluanţi sunt necontrolate şi au caracter discontiuu; se produc într-un
interval de cca 30 minute.
Nivelul acestora depinde de o serie de factori:
• tipul de motor (cu aprindere prin scânteie sau compresie): gazele de
eşapament au un conţinut diferit de poluanţi, în funcţie de carburant,
implicit de tipul arderii;
• regimul de funcţionare;
• distanţa parcursă;
• timpii de deplasare şi manevre;
• frecvenţa traficului.
Imisiile atmosferice rezultate din specificul activităţilor propuse în exploatarea s-
au calculat prin modelare matematică.
Pentru modelarea dispersiei s-a utilizat un model bazat pe formularea gaussiana
a penei de poluant în care s-a tinut cont de:
• debitul masic maxim (g/s);
• parametrii de dispersie – verticală şi orizontală;
• viteza medie a vântului în stratul dintre sol şi înălţimea efectivă a penei de
poluant (m/s);
• corespondenţa dintre gradele de stratificare, energia de stabilitate-
instabilitate a gradientului termic şi condiţiile de difuzie.
Folosind modelul s-a elaborat un algoritm de calcul care s-a aplicat pentru
condiţiile:
• stare atmosferică stabilă - calm atmosferic - viteză vânt - 0,5 m/s;
• stare atmosferică instabilă - vânt cu viteza 4,0 m/s.
Calculele s-au efectuat până la distanţă de 1.000 m faţă de sursele de emisie.
Pentru limitarea emisiilor de pulberi se recomanda
• umectarea drumurilor tehnologice, pentru limitarea antrenării prafului;
• staţia de concasare-sortare va umecta produsul miner rezultat ce va
reduce semnificativ nivelul emisiilor de pulberi în atmosferă;
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI90/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
• instalaţia de forare va fi dotată cu captatoare de praf.
Sursele de poluare de origine antropică în regiune, conform datelor puse la
dispoziţie de către literatura de specialitate, sunt punctiforme şi dispersate, influenţa lor
asupra calităţii atmosferei fiind redusă.
7.1.8. Factorii climatici
Pentru factorii climatici nu se estimează un impact semnificativ al acestora prin
realizarea investiei analizate.
7.1.9. Valori materiale
Nu se estimeza afectarea valorilor materiale prin Deschidere de carieră,
amplasare staţie de concasare, amenjare depozit produse finite, amenajare cai de
acces.
7.1.10 Instituţiile publice, monumente istorice şi de arhitectură,
parcuri şi alte aşezăminte de interes public
În zona perimetrului de exploatare şi în imediata vecinătate a acestuia sunt
monumente istorice şi de arhitectură, parcuri sau alte aşezăminte de interes public dar
la distanţă suficient de mare încât activitatea nu va avea efecte negative asupra lor
7.1.11. Peisaj
Luând în vedere faptul ca perimetrul studiat nu a fost inclus in zonele cu valoare
peisagistica deosebita, se poate concluziona faptul ca impactul asupra peisajului poate fi
considerat in limite acceptabile, mai ales ca amplasamentul se situeaza in extravilanul
comunei Turcoaia unde mai funcţionează şi alte cariere, iar aceasta activitate este
considerata traditionala.
Pentru minimizarea impactului vizual se recomandă realizarea în jurul
perimetrului a unei perdele de protecţie care are rol de integrare a imagieni realizate de
catre exploatare în peisajul zonei, poate fi folosită ca metodă de reducere a impactului
asupra factorului de mediu aer.
Se recomandă realizarea acestei perdele de protecţie din specii de arbori şi
arbuşti ce se pot adapta mediului climatic specific zonei.
7.2. Matrice de impact
Pentru o mai bună identificare a efectelor semnificative privind implementarea
Planului Urbanistic de Detaliu “Deschidere carieră de piatră” a fost realizată o matrice de
impact în care au fost analizaţi factori de mediu apă, aer, sol şi subsol, biodiversitate,
mediu economic, sănătatea populaţiei, social, turism, peisaj.
Pentru evidenţierea impactului sa utilizat o scară cu valori cuprinse între -2 până
la +2, după cum arată:
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI91/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
+2 : efect pozitiv substantial al impactului in cadrul planului propus
+1 : efect pozitiv al impactului in cadrul planului propus
0 : nici un impact
-1 : impact negativ al impactului in cadrul planului propus
-2 : impact negativ substantial al impactului in cadrul planului propus
Tabelul nr. 16
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI92/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
TIPUL DE EFECTE Periodicitatea efectelor si
impactul pe termen
CATEGORIA DE
EFECTE
POZITIV/NEGATIV
DIRECT/INDIRECT
scurt mediu lung
1. Secundare
-implementare tehnologiilor
noi de ecologizare
-imbunatatirea calitatiifactorului de mediu aer conform normativelor în
vigoare şi în limitele
admisibile
-implementarea unor
tehnologii performante de
derocare a
rocii utile crează solutii
eficiente din punct de vedere
ecologic, având un efect
pozitiv pe durată scurtă
-folosirea utilajelor si
mijloacelor de transport
performante ( Euro
4 si 5 ) ,vor minimiza emisiile
de noxe in atmosfera, rezultă
impact pozitiv indirect asupra
calitatii aerului
-desprăfuiri la utilajele de
concasare sfarâmare
-stropirea drumurilor de
acces
-1
-1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+2
+2
2
2
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI93/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
2. Cumulative
-conservareabiodiversităţii ,din zoneleprotejate si din siturileNatura 2000
- protejarii solului deeroziunea vantului şilimitarea poluarii punctiforme si difuzea solului
-micşorarea poluăripunctiforme si difuzea apelor
- imbunatatirea siprotejarea conditiilor de zgomot şi vibraţii dinasezarile umane
-exploatarearesurselor naturaleepuizabile
-reducerea cantităţilorde deseuri , facilitatea reciclarii oricarui tip de deseu si intensificareavalorificarii deseurilor
-amplasarea carierei in ROSPA0073 Macin-Niculitel nu va afecta negativ situl, deoarece amplasamentul seinvecineaza cu alte exploatari, iar pasarile au arătat un comportament de adaptare la aceste activitati
- asupra solului şi subsolului va exista un impact negativ direct în perioada lucrărilor de deschidere, de pregătire şi de exploatare
- realizarea investiţiei nu produce o poluare a apelor de suprafata sau subterane.-amplasarea carierei va conduce la schimbarea destinatieiterenului din neproductiv, in teren curti-constructie(efect negativ direct)
-nu se va manifesta impact negativ din punct de vedere fonic şi seismic datorită utilizării tehnologiei de derocare cu capse cu milisecundă şi distanţei de peste 2 km faţă de comună
- viitoarea carieră va exploata resursele minerale existente pe amplasament , cu un impact negativ direct asupra acestora
- in fazele de amenajare a carierei va exista un impactnegativ privind aparitia deseurilor in zona studiata-tinând cont de specificului activitatii desfasurate
0
-1
0
-1
0
-2
-1
0
+1
-1
0
+2
-1
0
-2
+1
0
+1
0
0
+2
0
0
-2
+1
0
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI94/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
3. .Sinergice
-reducerea impactuluiasupra calitatii aerului
-sanatatea umana a populaţiei din zonă şi a angajaţilor
-impact socioeconomicasuprapopulatiei
-realizarea perdelelor de protectie au ca efect imbunatatireacalitatii aerului in zona analizata
-asupra populaţiei din zonă neangajate, proiectul nu va avea efecte negative. Lucrătorii angajaţi în activitatea proiectului, vor avea periodic controale medicale pentru evitarea îmbolnăvirii profesionale
- viitoarea carieră va avea diferite forme deimpact pozitiv si/sau negativ,pe durate diferite asupra :-economiei locale,-fortei de munca,-calitatii vietii,- infrastructurii
+2
+1
+1
+2
+2
+1
+2
+2
+2
+1
+1
+2
+2
+2
+2
+2
+1
+2
Impactul cumulativ al implementătii Planului Urbanistic de Detaliu cu celelalte
cariere existente în zonă nu este un impact negativ direct asupra factorilor de mediu.
În zona în care se doreşte a se realiza investiţia analizată exită un număr de 5
cariere cu exploatare la zi a resursei mienerale ceea ce inseamnă că există un impact
asupra factorilor de mediu.
Nu exită un impact cumulativ asupra factorului de mediu apă deoarece apele
subterane se regăsesc la o adâncime relativ mare iar cea mai apropiată sursă de apă de
suprafaţă este braţul Măcin la cca. 3 km faţă de amplasament.
Asupra solului şi subsolului impactul cumulativ se poate manifesta prin utilizarea
drumului de exploatare la comun cu celelalte cariere drum pentru care S.C
DUMAGREGAT S.R.L va lua cele mai bune măsuri de protecţie prin pietruirea acestuia,
reprofilarea taluzurilor şi umectare.
Asupra aerului impctul cumulativ poate fi realizat de emisiile de pulberi în
suspensie care apar în carieră la lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare, pe
drumul de exploatare prin transportul masei miniere.
Impactul va fi redus prin masurile luate şi nu va depăşi limitele admisibile
prezente şi la celelalte cariere în funcţiune.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI95/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Pe suprafaţa amplasamentului dar şi în vecinătatea acestuia asupra biodiversităţii
în special a speciilor de faună ce au fost identificate datorită faptului că se regăşte în
situl ROSPA0073 Măcin – Niculiţel, impactul cumulativ nu va fi direct.
Speciile din zonă se regăsesc cu certitudine si pe celelalte amplasamente şi se
poate constata faptul că se pot adapta la condiţiile de mediu date deoarece nu au fost
constatate de catre autorizaţiile competente cazuri de nerespectare a normelor
biodiversităţii din zonă.
7.3. Impact rezidual
Plecând de la matricea de evaluare a impactului (ce în care au fost introduse
efectele masurilor de prevenire / reducere deja incluse în PUD), deci de la valoarea
impact rezidual brut (IRB = impactul ramas dupa implementarea masurilor prevazute
prin PUD), vom estima impactul rezidual final prin includerea evaluarii efectelor produse
de masurile suplimentare propuse prin prezentul raport la capitolul 9.
Se completeaza astfel matricea finala de evaluare, redata alaturat.
IRB - impact rezidual brut (rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin
PUD)
Tabelul nr. 17
Factori de
mediu sau
zone
protejate
Estimare
impact
ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
Lucrări de
exploatare
Trafic Actvităţi
curente ale
carierelor
exitente
SUBTOTAL
A0
A
A1 A0 A1 A0
A
A1
A
A0
A
A1
Faună
(păsările)
{1} C C C,F C,F F F C,F C,F
{2} -2 -2 -4 -2 -1 -1 -7 -5
{3} L L L L Z Z L L
{4} MO M L L L L L L
Legenda:
A0 - alternativa „zero” (pastrarea si revigorarea industriei)
A1 - alternativa 1 a planului
[1] - momentul producerii impactului:
• C - perioada de deschidere, pregătire
• F - perioada de exploatare
[2] - intensitatea impactului 1 - minim
10 - maxim
[3] - întinderea spatiala a impactului
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI96/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
• L - local
• Z - zonal
• R - regional
• N -national / transfrontaliera
[4] - întinderea temporala a impactului Mo - momentan
• M - medie durata
• L - lunga durata
• I -ireversibil
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI97/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA
MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT
TRANSFRONTIERA
Conform legii nr. 22 din 22 februarie 2001 pentru ratificarea Convenţiei privind
evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, adoptat la Espoo la 25
februarie 1991 “impact transfrontier înseamnă orice impact, nu neapărat de natură
globală, produs de o activitate propusă în limitele unei zone de sub jurisdicţia unei părţi,
a cărui origine fizică se situează, total sau parţial, în cadrul zonei aflate sub jurisdicţia
unei alte părţi;
Lista din anexa 1 a acestei legi cuprinde printre activităile propuse şi ” Exploatări
miniere pe scară largă, extragerea şi tratarea pe loc a minereurilor metalice sau a
cărbunelui”
Implementarea obiectivelor din proiectul în faza PUD luat în studiu nu are efecte
asupra mediului sau sănătăţii în context transfrontieră. Având în vedere că zona
analizată este amplasată la o distanţă de cca. 40 km de graniţa cu Ucraina şi datorită
specificului acestui plan (care se referă la reglementarea urbanistică a unei suprafeţe de
teren) , nu se pune problema existenţei unor efecte semnificative asupra mediului sau
sănătăţii în context transfrontieră.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI98/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI , REDUCE SI
COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT
ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI
SAU PROGRAMULUI
9.1. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu aer
Pentru diminuarea impactului generat ca urmare a desfăşurării activităţilor
specifice, s-au prevăzut următoarele măsuri:
• asigurarea funcţionării motoarelor utilajelor şi autovehiculelor la parametrii
normali (evitarea exceselor de viteză şi încărcătură);
• va fi aplicată o tehnologie de derocare, utilizând pentru detonarea încărcăturii
capse cu microîntârziere, explozia urmând a se desfăşura într-un interval de
timp scurt de 0,2 – 0,3 sec şi cu antrenarea unei cantităţi reduse de pulberi în
atmosferă. Pentru execuţia lucrărilor de derocare, S.C. DUMAGREGAT
S.R.L. va apela la firme specializate şi atestate pentru execuţia unor astfel de
lucrări;
• supravegherea manipulării corespunzăroare a materialelor excavate pentru a
se evita creşterea emisiilor de pulberi în atmosferă;
• respectarea riguroasă a normelor de lucru pentru a nu creşte concentraţia
pulberilor în aer;
• umectarea drumurilor tehnologice pentru limitarea antrenării prafului;
• se va evita planificarea exploziilor de derocare în condiţii atmosferice
nefavorabile dispersiei pe verticală a poluanţilor;
• utilajele, autoutilitarele etc. vor fi moderne/performante, în acord cu
reglementările UE în domeniul protecţiei mediului;
• pentru limitarea poluării atmosferei cu pulberi de praf, staţia de prelucrare
este dotată cu dispozitive de umectare;
• adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport funcţie de calitatea
suprafeţei de rulare.
9.2. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu apa
Ape subterane şi de suprafaţă
Pentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, sub aspectul protecţiei mediului,
precum şi pentru reducerea la minimum a posibilităţilor de poluare a acviferelor, se vor
adopta următoarele măsuri:
• întreţinerea utilajelor, schimbul de ulei şi alimentarea cu motorină a acestora
nu se va face niciodată în perimetru; operaţiile se vor face numai de către
personal instruit astfel încât să prevină împrăştierea produselor petroliere;
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI99/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
• alimentarea cu combustibili a utilajelor, schimbul de ulei şi reparaţiile curente
se vor efectua numai în zone special amenajate în acest scop; sub rezervorul
acestora se va întinde o folie din material plastic. Dacă, accidental, vor
apărea scurgeri de produse petroliere, se va trece imediat la îndepărtarea
acestora prin folosirea unor materiale absorbante (nisip, rumeguş, etc) şi
îndepărtarea lor, acestea fiind depozitate temporar în locuri special
amenajate, pentru a nu permite materialului contaminat să vină în contact cu
apele meteorice;
• reviziile şi reparaţiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor şi
specificaţiilor tehnice la service-uri autorizate;
• respectarea strictă a sistemului de gestionare a deşeurilor;
• amenajarea unui bazin decantor cu separator de produse petroliere pentru
realizarea condiţiilor de calitate privind evacuarea apelor pluviale conform
NTPA 001/( HG 352/2005);
• circumscrierea perimetrului minier cu şanţuri de gardă ce vor prelua apele
meteorice de pe suprafeţele învecinate, nepermiţându-le să spele suprafaţa
perimetrului minier.
9.3. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu sol şi subsolului
În faza de execuţie a lucrărilor de deschidere, pregătire pentru exploatare se
impun următoarele:
• reducerea impactului în această fază se va face prin limitarea pe cât posibil a
timpului de execuţie şi managementul adecvat al aprovizionării cu
materiale/utilaje;
• se recomandă îndepărtarea solului impurificat în momentul în care se
identifică deversări accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de
la utilaje;
• deşeurile rezultate din activitatea exploatare vor fi colectate şi transportate în
afara perimetrului, de către firme specializate, în locuri special amenajate;
• solul vegetal se va depozita temporar pe un amplasament situat lângă carieră.
Solul vegetal va fi reutilizat la lucrările de reconstrucţie ecologică a zonelor
afectate. Pentru depozitarea temporară a solului vegetal se va utiliza un amplasament
situat lângă carieră.
Pentru depozitarea solului se vor respecta următoarele condiţii:
• suprafaţa de teren ocupată să fie cât mai redusă şi neproductivă;
• amplasamentul depozitului să fie cât mai aproape de locul de folosire pentru
reducerea consumurilor de combustibili şi implicit a emisiilor;
• precipitaţiile atmosferice să nu-l degradeze, impurifice, împrăştie sau altereze
prin depunerea de substanţe nocive;
• depunerea se va face astfel încât să se asigure stabilitatea materialului.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI100/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Depozitul de sol fertil trebuie conservat pentru o anumită perioadă de timp.
Conservarea consta intr-o serie de amenajări, cum este circumscrierea cu şanţuri
de gardă pentru colectarea apelor pluviale şi dirijarea acestora în afara
amplasamentelor depozitelor. Titularul de activitate va avea în vedere amenajări care să
păstreze calitatea solului la standardele terenurilor „sensibile”.
Prin măsurile de refacere a mediului, efectele asupra solului vor fi substanţial
diminuate. Lucrările de reconstrucţie ecologică constau în acoperirea cu sol vegetal în
aşa fel încât suprafeţele afectate să se încadreze în ambientul natural al zonei.
Carenţa în substanţe nutritive, îndeosebi lipsa azotului duce la necesitatea
fertilizării suprafeţelor redate circuitului natural, prin:
• depunerea pe toată suprafaţa a unui strat de sol fertil ;
• folosirea îngrăşămintelor organice sau a fertilizanţilor minerali în doze rezultate
din analiza condiţiilor de teren. Prin administrarea de îngrăşăminte organice şi
minerale se urmăreşte refacerea solului degradat într-o perioadă limitată de timp.
Pe toată perioada funcţionării obiectivului sunt interzise următoarele activităţi:
• depozitarea materiilor prime şi materialelor auxiliare pe suprafeţe neprotejate,
destinate altor funcţiuni decât depozitare;
• depozitarea deşeurilor menajere/tehnologice în zone destinate altor funcţiuni
decât depozitare,
• orice depozitare necontrolată în zone destinate altor funcţiuni;
• deversarea combustibilului, uleiurilor etc. direct pe sol. Schimbul de ulei pentru
mijloacele de transport se va efecua în afara amplasamentului, la sediul
unităţii, în spaţii speciale, destinate întreţinerilor şi reparaţiilor auto, iar dacă
acest lucru nu este posibil se vor lua măsuri de protecţie a solului, prin
recuperarea tuturor scurgerilor (folie de plastic, vase metalice etc)
Principalele metode ce asigură o diminuare a impactului sunt:
• lucrările miniere de exploatare a granitului pentru construcţii se vor realiza
numai în perimetrul minier .
• pentru evitarea producerii unor alunecări de teren/prăbuşiri se va respecta
tehnologia de exploatare şi tehnologia de depozitare a sterilelor;
• utilizarea sistemului Nonnel de puşcare cu trepte de microîntârziere pentru
diminuarea şocului seismic;
• se vor face măsurători topografice periodice pentru verificarea volumelor
excavate şi transportate şi a modului de respectare a proiectelor în privinţa
amplasării treptelor de lucru şi a unghiurilor de stabilitate a taluzelor;
• în toate sectoarele în care activitatea de exploatare a fost realizată integral, se
va trece la execuţia programului de închidere a sectorului respectiv şi de
refacere a calităţii mediului;
• măsuri specifice pentru închidere, la încetarea activităţii de exploatare;
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI101/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
• va fi implementat un sistem de monitorizare a factorilor de mediului pentru
stabilirea efectelor exploatării şi adoptarea măsurilor necesare pentru
diminuarea impactului negativ generat de exploatarea resurselor.
9.4. Măsuri pentru protejarea biodiversităţii
Protejarea biodiversitatii in perimetrul de amplasare a carierei de exploatare a
granitului se va realiza prin utilizarea unor tehnologii moderne care presupun
achizitionarea de catre beneficiar a unor utilaje si echipamente ai caror parametrii de
functionare se incadreaza in limitele de exigenta impuse prin normele romanesti si
europene.
Tehnologia utilizata asigura umectarea materialului concasat si a drumului de
acces, atmosfera nefiind poluata cu pulberi care ar putea sa se raspandeasca pana la
zonele de hranire si de cuibarire ale speciilor de pasari, de altfel distantele pana la
coloniile formate fiind mai mari de 1500-2000 m, acesta fiind de asemenea o masura de
protectie pe care beneficiarul a avut-o in vedere la amplasarea carierei .
Utilizarea unor incarcaturi de exploziv care sa corespunda Ord. 838/1999 emis de
MMPS, reprezinta o masura de protectie pentru controlul vibratiilor si al zgomotului in
zona. De asemenea dislocarea blocurilor de granit se va face cu respectarea
caracteristicilor etologice ale speciilor de pasari.
Lucrarile de impuscare vor fi evitate in perioada de depunere a pontei, de
cuibarire si cand puii sunt mici .
Speciile de pasari au o plasticitate comportamentala ridicata ceea ce asigura
prezenta lor ca verigi in lanturi trofice variate fie ca sunt consumatori primari, fie ca sunt
zoofage.
Astfel acestea pot valorifica mai multe biocenoze ca surse de hrana si pot sa-si
modifice cu mare usurinta traseele de hranire. Falconiformele cu o prezenta redusa in
zona carierelor (2-4 exemplare) zboara la altitudini mari , avand o acuitate vizuala
speciala si rapiditate in miscare.
Terenul fiind un habitat de pajiste xerofila in care gradul de acoperire cu vegetatie
este sub 40% acesta nu reprezinta sursa sigura de hrana pentru niciuna din speciile de
animale identificate in perimetru. Aceasta afirmatie este sustinuta de numarul redus al
acestora in perimetru.
Amplasarea perimetrului de exploatare intr-o zona in care sunt alte cariere active
si terenuri agricole, reprezinta o masura de protectie a componentei specii de pasari din
cadrul factorului biodiversitate. Zona fiind puternic antropizata, nu exista nise ecologice
care sa fie ocupat de speciile de pasari pentru hranire si cuibarire. Deoarece 90-95 %
din pasarile inscrise pe listele care definesc situl ROSPA0073 isi fac cuiburile in paduri,
liziere, perdele forestiere, impactul activitatii din cariera este nesemnificativ asupra
acestora.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI102/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si
sanatatii populatiei
Prin deschiderea carierei de către SC. DUMAGREGAT S.R.L nu se preconizează
un impact negativ asupra asezărilor umane şi de accea nu sunt necesare masuri
speciale de diminuare acestuia.
9.6. Masuri de diminuare a impactului asupra peisajului si
patrimoniului cultural
Pentru minimizarea impactului vizual se recomandă realizarea în jurul
perimetrului a unei perdele de protecţie care are rol de integrare a imagieni realizate de
catre exploatare în peisajul zonei, poate fi folosită ca metodă de reducere a impactului
asupra factorului de mediu aer.
Se recomandă realizarea acestei perdele de protecţie din specii de arbori şi
arbuşti ce se pot adapta mediului climatic specific zonei.
9.7. Măsuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii
Ţinând cont de distantele dintre amplasamente, activitatea de derocare masei
miniere nu se realizeaza simultan, nivelul zgomotului si a vibratiilor nu inregistreaza
depasiri fata de legislaţia în vigoare.
Datorită distanţei dintre amplasament şi comuna Turcoaia de 3 km, existenţa
drumului comunal la o distanţă suficient de mică de localitate, impactul provocat de
activitatea desfasurata nu va crea disconfort populatiei din localitate.
Putem lua în calcul faptul că se prevede realizarea unei perdele de protecţie
pentru limita perimetrului care poate fi considerată o masură fonică pentru zgomotul şi
vibraţiile emise.
Datorită celor menţionate anterior nu se impun masuri deosebite de minimizare a
zgomotului si vibratiilor.
9.8. Măsuri de protecţie împotriva riscurilor naturale
Pentru limitarea impactului pe care activitatea de exploatare îl va produce asupra
mediului se impun o serie de măsuri.
Personalul angajat va fi instruit cu privire la:
• depozitarea şi gestionarea deşeurilor tehnologice şi menajere;
• modalităţilor de intervenţie în cazul poluării accidentale a factorilor de mediu;
• persoana care va observa o situaţie accidentală privind protecţia mediului, va
anunţa imediat conducerea unităţii.
Instruirea se va realiza periodic avându-se în vedere atribuţiile de serviciu ale
personalului angajat.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI103/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Titularul de activitate are obligaţia:
• să nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce
impurificarea apelor de suprafaţă ;
• să nu deverseze în apele de suprafaţă sau subterane ape uzate, fecaloid-
menajere, produse petroliere;
• să nu arunce şi să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele
umede deşeuri de orice fel;
• să respecte obligaţia organizării recuperării şi reciclării deşeurilor;
• să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor pe fiecare tip de deşeu;
• depozitarea şi eliminarea deşeurilor trebuie să se facă astfel încât să nu aducă
daune calităţii amplasamentului şi să nu provoace daune suplimentare calităţii
apelor subterane şi peisajului;
• să nu folosească utilaje care generează zgomote şi vibraţii care depăşesc
pragul fonic admis;
• terenurile afectate să fie refăcute, să asigure încadrarea lor în peisajul zonei şi
să le aducă la parametrii productivi şi ecologici naturali, la un nou ecosistem
funcţional şi să monitorizeze zona;
• să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului despre situaţii accidentale care
pun în pericol ecosistemul terestru şi să acţioneze pentru refacerea acestora;
• să execute toate lucrările de refacere a mediului. La stabilirea lucrărilor de
reconstrucţie a mediului se va avea în vedere aducerea calităţii factorilor de
mediu la nivelul prevăzut în acordul de mediu.
9.6 Măsuri de protecţie impotriva riscurilor antropice
ExploziilePentru execuţia lucrărilor de derocare, S.C. DUMAGREGAT S.R.L. va apela la
firme specializate şi atestate pentru execuţia unor astfel de lucrări. Pe amplasament nu
vor fi depozitate substanţe explozive. Riscul de explozii necomandate este astfel redus.
Programul de instruire a personalului.
Instructajele de protecţia muncii cuprind:
• instructajul introductiv general, care va fi de minim 8 ore;
• instructajul la locul de muncă, de minim 2 ore;
• instructajul lunar pentru formaţiile de lucru;
• instruirea de scurtă durată la începutul fiecărui schimb, efectuată de şeful
formaţiei de lucru asupra operaţiilor ce urmează a se executa (pentru
activitatea de derocare se vor respecta distanţele minime de siguranţă cu
privire la acţiunea undei de şoc asupra omului etc). În vederea prevenirii
accidentelor de muncă, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de
protecţie şi de lucru conform normativului în vigoare.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI104/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA
SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A
MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV
ORICE DIFICULTATI ( CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU
LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA
INFORMATIILOR CERUTE
10.1.Introducere
Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care se referă la
evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului („Directiva SEA”) a
intrat în vigoare la 21 iulie 2001.
Directiva 2001/42/EC a fost transpusă în legislaţia română prin HG 1076/2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe
(publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august 2004).
“ Alternativa zero “ reprezinta punctul de plecare in evaluarea potentialelor efecte
semnificative asupra mediului produse prin realizarea parcului eolian propus a se realiza
prin prezentul Plan Urbanistic de Detaliu şi a fost prezentată în capitolul 3, in care s-a
mentionat evolutia posibila a mediului in lipsa implementarii PUD.
Pentru fiecare varianta de plan s-au avut in vedere mai multe caracteristic:
• Mediul : reducerea impactului asupra factorilor de mediu;daca o alternative ar
putea avea efecte adverse , se va evalua daca acestea pot fi evitate , reduse
sau compensate. Daca o alternativa ar putea avea efecte pozitive , se va
analiza daca acestea ar putea fi intarite .
• Analiza financiar : costuri implicate/suportabilitate ;
• Relevanta :alternativele trebuie sa se aleaga astfel incat realizare obiectivelor
planului sa fie posibila ( sa nu contravina obiectivelor planului )
• Socială : efecte asupra sanatatii populatiei, locuri de munca , risc de accidente,
acceptare de catre public;
Pentru a putea selecta cea mai bună alternativă de plan din punct de vedere al
impactului asupra factorilor /aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat au fost
evaluate alternative referitoare la :
• haldarea solului vegetal descopertat; haldarea rocii sterile provenite de la
descoperta şi din incluziuni; haldarea rocilor sterile provenite din fluxul
tehnologic de prelucrare a agregatelor minerale
• prelucrarea şi valorificarea produselor finite de carieră;
• organizarea de şantier;
• alimentarea cu apa
• evacuarea apelor uzate
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI105/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
10.2. Prezentarea alternativelor
a) Aşezarea haldelor de sol decopertă ,sol vegetal si roca sterila pe
amplasament
Haldarea solului vegetal descopertat are o suprafaţă de 3.840 m2 (0,384 ha) şi
este amplasată în zona de sud vest a perimetrului la o distanţă foarte mică de treapta de
exploatare IV la cota +50 m.
Se află în continuarea haldei de steril descoperită şi este dimensionată să poată
depozita şi conserva în cele mai bune condiţii un volum de sol vegetal de 17.512 m3
Haldarea rocii sterile provenite de la descoperta şi din incluziuni se va realiza pe
o suprafaţă de 15.375 m2 (1,5375 ha), este amplasată în partea de sud a
amplasamentului în partea stângă a organizării de şantier.
Haldarea rocilor sterile provenite din fluxul tehnologic de prelucrare a agregatelor
minerale ocupă o suprafaţă de 5.000 m2 (0,50 ha) poziţionată în partea de sud est a
amplasamentului având organizarea de şantier pe latura din stânga şi o parte din latura
de sud a platformei de depozitare a prouselor finite în partea de nord.
Modul de dispunere a acestor halde este foarte benefic, deoarece o amplasare a
haldei de sol vegetal ce va permite conservarea acestuia în imediata vecinătatea a
fronturilor de lucru şi va permite utilizarea acetuia la lucrările de ecologizare mult mai
rapid.
Amenajarea haldei de steril in partea de sud a perimetrului carierei limiteaza
antrenarea particulelor fine de praf in zonele cu protecţie.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI106/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr. 27. Plan de situaţie cu amplasarea carierei
b) Prelucrarea şi valorificarea produselor finite de carieră;
Rocă utilă din amplasamentul analizat în urma derocări este transportată la staţia
de concasare - sortare care se află pe o suprafaţă 27.675 m2 (2,7675 ha) teren unde va
fi amenajat şi depozitul de produse finite.
Acestă suprafaţă se află în partea de sud est a amplasametului avănd un şi un
depozit de produse finite format din padocuri pentru anumite tipuri de sorturi cu
diamentrele următoare:
• padoc sort 0-4 mm;
• padoc sort 4-8 mm;
• padoc sort 8-16 mm;
• padoc sort 16-25 mm;
• padoc sort 25-63 mm
Alegerea unei acestei variate de poziţionare a depozitului de produse finite a fost
cea mai convenabilă deoarece este langă fronturile de lucru ceea ce duce la o distanţă
mai mică de transport a materialului derocat, deci un impact mai mic asupra factorilor de
mediu
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI107/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Figura nr. 28. Situaţiea amplasarii carierei şi utilităţile aferente
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI108/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
c) Alimentarea cu apa
Asigurarea necesarului cu apa pentru amplasamentul analizat se poate realiza
prin :
• realizarea unui foraj de adancime ;
• rezervor ce va alimentat periodic cu cisterna.
• racordarea amplasamentului la reteaua comuna Turcoaia (ceea ce poate fi
foarte costisitor);
d) Evacuarea apelor uzate
Apa mai este folosită la umezirea drumurilor de exploatare din cadrul perimetrului
dar si a drumurilor din exterior, pentru minimizarea cantatii particulelor de praf in
suspensie.
Această apă va fi preluată din rezervorul ce va fi amplasat în cadrul perimtrului şi
care va fi dimensionat în funcţie de necesarul de apă
10.3. Dificultati in prelucrarea informatiilor cerute
Pentru întocmirea Raportului de mediu au fost intampinate greutati datorită
obtineri datelor privind starea de sanatate a populatiei, datorita lipsei unor studii pe zone
de interes din judetul Tulcea.
Nu a fost elaborată o Strategie de dezvoltare durabilă, pe termen mediu şi lung la
nivelul comunei Turcoaia, singura strategie care există este cea de dezvoltare
economică socială şi de mediu în anul 2008.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI109/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
11. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU
MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
11.1. Introducere
Monitorizarea este o etapă a procesului politicilor publice care cuprinde culegerea
de informaţii cu privire la modalitatea în care au fost obţinute rezultatele implementării
unei anumite politici publice
11.2. Monitorizare PUD
11.2.1. Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea
activităţilor destinate protecţiei mediului în lucrările de exploatare
În timpul realizării lucrărilor de exploatare pot apărea unele situaţii care pot afecta
unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor activităţi care pot
genera asemenea situaţii. Astfel, se impune :
• Monitorizarea manipulării produselor petroliere şi lubrifianţilor ca aceştia să
nu producă poluarea solului sau să se aprindă accidental;
• Monitorizarea manipulării produselor pulverulente ca acestea să nu
producă poluarea aerului;
• Monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;
• Monitorizarea manipulării materialelor periculoase de tipul explozibilului utilizat;
• Monitorizarea respectării regulilor PSI;
• Monitorizarea realizării lucrărilor de amenajare acces, depozitului de
produse finite, amenajarea bazinului decantor pentru produse finite.
11.2.2. Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea
activităţilor destinate protecţiei mediului în timpul funcţionării
Supraveghere factorilor de mediu va trebui să fie o preocupare permanentă a
Agentului Economic care realizează exploatarea.
Monitorizarea activităţii desfăşurate de S.C. DUMAGREGAT S.R.L. în locaţia din
extravilanul comunei Turcoaia, judeţul Tulcea, exploatării resurselor de granit se va face
în zona amplasamentului, în special pentru cantitatea exploatată şi pe nivelul de zgomot
generat de utilaje şi pe impactul asupra florei şi avifaunei.
Pentru refacerea mediului în perimetrul de exploata trebuie să se asigure
compatibilitatea peisagistică cu sistemele ecologice învecinate şi ma ales să se asigure
stabilitatea sistemului ecologic reabilitat.
Pentru realizarea lucrărilor de refacere a mediului se va avea în vedere
respectarea cerinţelor actelor normative incidente acestui domeniu, respectiv:
• să nu fie împiedicată succesiunea normală de exploatare a zăcământului;
• să nu fie acoperite resursele;
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI110/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
• să nu fie împiedicat accesul la resurse.
În perioada operaţională se va supraveghea:
• modificările de relief datorate extracţiei granitelor astfel încât să se evite
posibilitatea apariţiei unor alunecări de teren;
11.2.3. Propuneri de monitorizare a speciilor de pasari
Propunerile de monitorizare a speciilor de pasari vor respecta urmatoarele criterii:
• gradul de diminuare a biodiversitatii;
• degradarea mediului;
• pierderile economice;
• reconstructia si reabilitarea ecologica.
Monitorizarea speciilor de pasari se va realiza prin utilizarea unor metode de
identificare a spectrului de specii existente in zona carierelor din extravilanul comunei
Turcoaia in functie de posibilele lanturi trofice care au la baza potentialii consumatorii
primari: mamifere rozatoare, soparle.
De asemenea se vor studia potentiale lanturi trofice in care sunt incluse reptilele
ca veriga importanta.
Colectarea datelor despre etologia pasarilor se va face in functie de datele
etologice si in functie de procesul tehnologic implementat in carierele de exploatarea
granitului.
Achizitionarea unor utilaje si echipamente moderne care sa diminueze
intensitatea zgomotelor si implicit a efectului asupra comportamentului faunei din zona
carierelor si inregistrarea periodica a numarului de specii de pasari din zona ca si a
spectrului de specii vor asigura mentinerea echilibrului ecologic al ecosistemului
existent.
Categoriile de pasari care vor fi analizate ca numar, ca aspect etologic ca si
analiza niselor ecologice ocupate de acestea :1. Pasari de pasaj cu perioada de observatie si inregistrare a datelor in
intervalul martie-septembrie de 2 ori/luna;2. Pasari care stau in timpul iernii cu perioada de observatie si inregistrare a
datelor noiembrie-martie de 2 ori/luna. 3. Pasari sedentare cu acelasi regim de monitorizare ca primele doua grupe.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI111/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
Monitorizarea se va desfasura in zona carierelor si in zonele invecinate: terenuri
agricole, pajisti.
Tabelul nr. 18
PROPUNERE MASURI DE MONITORIZARE BIODIVERSITATENr. Crt.
Activitati Tinte cuantificabile
1 Stabilirea speciilor de
pasari prezente in
ROSPA0073–Date din
literatura
Stabilirea formatului Fiselor
de observatii
Stabilirea formatului Fiselor
de lucru
Nr. Fise de observatii
Nr. Fise de lucru:
2 Efectuarea observatiilor
asupra speciilor de plante
indicatoare de habitat ;
recoltare probe
Date zile de observatii 15
aprilie 2010; 15 mai 2010 30
mai 2010; 1 iulie 2010; 1
august 2010; 1 septembrie
2010; 30 septembrie 2010; 30
octombrie 2010 .
nr. determinari :
determinari specii:
nr. probe/specie/ zi:
3 Efectuarea observatiilor
asupra speciilor de reptile
din habitat ;
Date zile de observatii 15-20
aprilie 2010; 15-20 mai 2010;
30 mai –5 iunie 2010; 1-6 iulie
2010; 1-5 august 2010 ; 1-5
septembrie 2010;.
nr. determinari
determinari specii
4 Efectuarea observatiilor asupra speciilor de pasari din habitat
Date zile de observatii 15-20
aprilie 2010; 15-20 mai
2010; 30 mai –5 iunie 2010;
1-6 iulie 2010; 1-5 august
2010; 1-5 septembrie
2010;.1-5 octombrie; 30
nov.2010; dec 2010; martie
2011.
nr. determinari determinari specii: pasari cuibaritoare, pasari migratoare, pasari sedentare
5 Efectuarea observatiilor
asupra speciilor de
mamifere din habitat
Date zile de observatii 15-20
aprilie 2010; 15-20 mai 2010;
30 mai –5 iunie 2010; 1-6 iulie
2010; 1-5 august 2010; 1-5
septembrie 2010;. 30
nov.2010
nr. determinari
determinari specii
6 Studiul lanturilor trofice din zona carierelor
Interpretarea Fiselor de lucru Raport de monitorizare
flora si fauna din habitat
(2011)
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI112/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
Obiectivul pentru care este elaborată prezenta documentaţie este reprezentat de
"Deschidere carieră de piatră” în extravilanul comunei Turcoaia, judeţul TULCEA în
vederea obţinerii de agregate minerale pentru lucrări de întreţinere, reabilitare şi
construcţii de drumuri.
Lucrările de exploatare a resurselor de granit se vor executa pe o perioadă de 20
ani în baza licenţei de exploatare eliberat de Agenţia Naţională pentru Resurse
Minerale.
Activitatea de exploatare şi valorificare în perimetrul va fi desfăşurată de către
S.C. DUMAGREGAT. societate comercială ce are printre domeniile de activitate şi
extracţia pietrei pentru construcţii cod CAEN 0811.
Acest perimetru, concesionat în baza Contractului de concesiune nr.45 încheiat
între Societatea Comercială „DUMAGREGAT" S.R.L. - Tulcea şi Consiliul local al
comunei Turcoaia la data de 10/01/2008 are o suprafaţă totală de 350.242 m2 şi este
situat la o distanţă de aproximativ 3 km SE de comuna Turcoaia şi de cea. 48 km VSV
de municipiul Tulcea, în apropierea drumului naţional DN 22D spre oraşul Macin,
această din urmă localitate fiind aflată la o distanţă de cea. 18 km spre NV de perimetrul
viitoarei cariere
Accesul la perimetru se poate realiza de pe drumul naţional DN 22D Camena -
Ciucurova - Horia - Turcoaia - Macin, la o distanţă de cea. 4 km NV de la marginea
vestică a localităţii Cerna, pe un drum de tarla neamenajat spre sud - vest, pe o distanţă
de aproximativ 4 km, până la baza versantului sudic.
Realizarea acestui obiectiv va avea ca efect atragerea în circuitul economic a
resurselor minerale existente pe plan local şi valorificarea acestora, cu utilizarea forţei de
muncă autohtone.
În zona în care este amplasat perimetrul carierei se află arii de protecţie ce au
fost incluse în reţeaua ecologică europeană Natura 2000.
Raportul de mediu conţine date informative asupra:
• lucrărilor de deschidere şi pregătire, exploatare, protecţia zăcământului,
prelucrare;
• surselor de poluare şi protecţia factorilor de mediu;
• impactului produs asupra factorilor de mediu;
• lucrărilor de reabilitare a factorilor de mediu după încetarea activităţii.
Activitatea minieră pe amplasamentul analizat va consta din:
• Lucrări de deschidere, pregătire şi exploatare
• lucrările de pregătire aferente treptelor în lucru vor consta din decaparea solului
vegetal şi descopertarea zăcământului;
• lucrările de descopertare se vor executa în avans faţă de lucrările de
exploatare şi vor include excavarea şi depozitarea selectivă a solului fertil
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI113/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
necesar reconstrucţiei ecologice la finalul exploatării şi pentru evitarea
impurificării substanţei minerale utile cu roci sterile;
• prelucrarea granitului din perimetrul pentru obţinerea de produse miniere
comercializabile se va face la vest de perimetru.
• Dezafectarea instalaţiilor şi refacerea mediului
• demontarea instalaţiilor şi eliberarea terenului;
• curăţirea, fertilizarea solului, refacerea stratului vegetal;
• repunere teren în natural.
Impactul negativ major al activităţii este dat de lucrările de excavaţii din carieră.
Acest impact, cu implicaţii în principal asupra solului şi subsolului, este inevitabil
avându-se în vedere specificul activităţii, exploatarea şi valorificarea zăcămintelor de
substanţe minerale utile, impactul asupra mediului fiind semnificativ diminuat prin
măsurile constructive luate începând cu faza de proiectare.
Activitatea de extracţie va cauza efecte negative asupra factorilor de mediu, aer,
vegetaţie, peisaj, sol şi subsol, toate reduse la perimetrul carierei şi în imediata
vecinătate a acesteia. Nu există posibilitatea ca sănătatea şi confortul locuitorilor din
localităţile învecinate să fie afectate, dimpotrivă prin programul de investiţii pentru
cariera se vor crea noi locuri de muncă într-o zonă cu mari necesităţi din acest punct de
vedere.
Evaluarea impactului asupra mediului efectuată pentru activităţile preconizate a
se desfăşura pe amplasamentul este următoarea:
• nu se constată un impact asupra apelor, în apropierea obiectivului nefiind nici
un curs de apă, iar acviferele subterane sunt situate la adâncimi mari fiind puţin
probabilă infectarea acestora în cazul poluării accidentale cu produse petroliere;
• nu se poate semnala un impact major asupra calităţii aerului, la activitatea de
exploatare sau la transportul producţiei, noxele generate de arderea
combustibililor pentru funcţionarea utilajelor încadrându-se în limite admisibile,
o eventuală concentrare a acestora fiind posibilă numai în limitele carierei;
• generarea de pulberi în atmosferă la operaţia de derocare sau la transportul
producţiei este limitată prin tehnologiile proiectate şi prin măsurile luate din
faza de proiectare (umectarea periodică a drumurilor);
• modificările cele mai importante asupra cadrului natural sunt generate de
excavaţiile din carieră, modificări inerente avându-se în vedere specificul
activităţii;
• nu se va produce un impact major asupra factorilor de mediu biodiversitate
(faună), şi asupra aşezărilor umane din vecinătatea obiectivului;
• impactul asupra vegetaţiei este reprezentat de desolificările necesare pentru
exploatarea granitului prin lucrări miniere la zi, în carieră şi de praful generat
de lucrările de exploatare din carieră, care datorită vânturilor din direcţie
nordică la care în lunile de vară se adaugă cele din sud, se depune pe
culturile din imediata apropiere a perimetrului de exploatare;
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI114/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
• impactul negativ asupra aşezărilor umane este nesemnificativ, localităţile
cele mai apropiate fiind situate la distanţe la care efectele exploatării
granitului nu mai pot fi resimţite;
• pe amplasamentul propus pentru realizarea investiţiei, nefiind identificate
ecosisteme caracteristice aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0073
Măcin – Niculiţel, activitatea de extracţie a granitului nu va avea implicaţii
directe asupra speciilor protejate sau asupra mediului lor natural, iar
implicaţiile indirecte vor avea o amploare minimă fără să determine
degradarea ecosistemelor specifice ariei protejate.
Pentru diminuarea efectelor negative asupra mediului în timpul exploatării se vor
executa următoarele:
Mediul social şi economic
Nu se prognozează manifestarea vreunui impact negativ asupra mediului social şi
economic. Dimpotrivă acest nou obiectiv dă o bună apreciere în peisajul socio -
economic local.
Datorită, distanţelor de la aşezările umane până la locaţia carierei, reliefului,
vântului, dar mai ales datorită măsurilor pe care le are în vedere titularul de activitate, se
poate estima că atât starea de sănătate a locuitorilor, cât şi aşezările umane nu vor fi
afectate de aceste activităţi.
Măsurile ce se vor lua pentru reducerea nivelului de zgomot şi a vibraţiilor
Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care
vor transporta materialul minier se va înscrie în nivelul de zgomot datorat traficului rutier,
Titularul de activitate va impune cu stricteţe şi va urmări:
• reducerea la minimum necesar a timpilor de funcţionare a utilajelor;
• folosirea, acolo unde este practic posibil, unor materiale absorbante de
vibraţii (cauciuc);
• evitarea pe cât posibil a suprasolicitărilor instalaţiilor, monitorizarea
parametrilor de funcţionare a instalaţiilor pentru depistarea şi înlăturarea în
timp util a unor eventuale defecţiuni, uzuri avansate etc.
• respectarea normelor privind lubrefierea şi întreţinerea diverselor angrenaje;
• pentru monitorizarea efectului seismic în ariile protejate şi reglarea cantităţii
de explozivi şi a energiei exploziilor de derocare, la primele explozii de
derocare se vor efectua măsurători microseismice de către o firmă
specializată.
Deşeuri
Se poate estima că, în urma desfăşurării activităţii de exploatare, vor rezulta
următoarele tipuri de deşeuri tehnologice:
• materialul mineral, solul, care rezultă din lucrările de construcţie şi realizare
proiect, va fi utilizat ulterior la lucrările de reconstrucţie ecologică a zonelor
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI115/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
afectate. Solul vegetal va fi depozitat temporar în apropierea carierei pe un
amplasament concesionat de S.C. DUMAGREGAT S.R.L.
• materialul metalic, rebuturile, rezultate din lucrările de montare instalaţii, vor fi
valorificate prin unităţi abilitate pentru reciclarea materialelor;
• deşeurile menajere rezultate de la muncitori, vor fi colectate în tomberoane
speciale şi transportate la rampa de deşeuri menajere la care este arondată
comunei Turcoaia.
Grupul social destinat personalului care îşi desfăşoară activitatea în perimetrul de
exploatare va fi toaletă ecologică.
Concluzii asupra biodiverităţii
In perimetrul Valea lui Manole fauna este reprezentata prin specii de reptile,
pasari si mamifere.
Speciile de reptile apartin genului Lacerta: Lacerta viridis, Lacerta agilis.
Speciile de pasari frecvent intalnite sunt:
• Corvus frugilegus;
• Pica pica;
• Passer domesticus;
• Sturnus vulgaris.
In zona au fost observate specii de pasari zoofage: Ciconia ciconia 7 exemplare,
Falco cherrug 3 exemplare, Falco vespertinus 2 exemplare, Accipiter brevipes 3
exemplare , Aquila heliaca 2 exemplare, Hieraaetus pennatus 2 exemplare.
Speciile de mamifere identificate in habitat sunt Lepus europaeus Citellus
citellus, Microtus sp.
Speciile de plante si de pasari inventariate prin acest studiu nu se regasesc
pe Lista speciilor protejate si nici pe Lista rosie.
Studiul florei si al faunei in perimetrul Valea lui Manole in suprafata de 305 000
mp s-a facut prin stabilirea a 5 itinerare reprezentative:
• partea estica- habitat de pajiste xerofila; la o distanta de cca 400 m sunt
terenuri agricole;
• partea sudica este parte componenta a aceluiasi tip de habitat;
• partea vestica continua habitatul de pajiste xerofila;
• partea nordica, panta lina care ajunge intr-o zona plana care contine roci la
suprafata are multe denivelari si contine acelasi habitat de pajiste xerofila;
• -coama dealului, stancoasa are un grad de acoperire cu vegetatie de 10%.
Activitatile din zona sunt cultivarea terenurilor agricole, pasunatul si exploatarea
granitului in mai multe cariere: Iacob-Deal, Dealul Piatra Rosie, Dealul Iglicioara Mare,
Dealul Bujorul Bulgaresc.
In registrele cadastrale ale comunei Turcoaia, terenul studiat este incadrat la
categoria de folosinta teren neproductiv.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI116/116
IPROMIN S.A.
RAPORT DE MEDIU - PUD DESCHIDERE CARIERĂ DE PIATRĂ
S.C. IPROMIN S.A.
BUCUREŞTI
FILA FINALĂ
LUCRAREA:
RAPORT DE MEDIU
PENTRU PLANUL URBANISTIC DE DETALIU
„DESCHIDERE CARIERA DE PIATRĂ” comuna Turcoaia,
judeţul Tulcea
CONŢINE:
PARTE SCRISĂ: 116 file
Lucrarea a fost multiplicată şi distribuită astfel:
– 1 exemplar – AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI,
– 1 exemplar – S.C. DUMAGREGAT. S.R.L.,
– 1 exemplar – S.C. IPROMIN S.A.
S.C. IPROMIN S.A. BUCUREŞTI117/116
IPROMIN S.A.