raport de mediu - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/50504_raport de mediu sc ceramica impex...

RAPORT DE MEDIU pentru : ,,PUZ - Complex preparare alte produse minerale nemetalice”, propus a fi amplasat in Giurgiu , Aleea Plantelor nr. 156, judetul Giurgiu

1

RAPORT DE MEDIU pentru

,,PUZ - Complex preparare alte produse minerale nemetalice”, propus a fi amplasat in Giurgiu , Aleea Plantelor nr. 156, judetul Giurgiu

Beneficiar S.C. CERAMICA IMPEX S.R.L.

2009


2

Foaie de capat

Elaborator: S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L. Pitesti, b-dul I.C. Bratianu,nr.49, bl. M 1, sc. A, etaj 1, judetul Arges,

detinatoarea certificatului de atestare pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului cod numeric: EIM – 07-09 / 6.03.2008, domeniile 1,3,5,7,10,11,12, eliberat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.

Beneficiar: S.C. CERAMINCA IMPEX S.R.L. Giurgiu, str.Ghizdarului, nr.173, J52/186/2003, C.I.F.RO15437055, reprezentata de dl. Dumitrescu Serban .

Faza de proiectare: Raport de mediu

,,PUZ - Complex preparare alte produse minerale nemetalice” propus a fi amplasat in Giurgiu , Aleea Plantelor nr. 156, judetul Giurgiu

Data elaborarii : 2009

Acest document este proprietatea S.C. Apomar Consulting 2005 S.R.L., poate fi folosit in exclusivitate pentru scopul in care este in mod specific furnizat si nu poate fi

reprodus, copiat, imprumutat sau intrebuintat integral sau partial, direct sau indirect in alt scop, fara acordul scris al proprietarului.


3

CUPRINS

1.Date generale 1.1.Date de recunoastere a documentatiei 1.2.Categorii generale de probleme privind Planurile de Urbanism Zonal

2.Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului si relatia cu alte planuri si programme relevante 2.1.Oportunitatea investitiei 2.2.Propuneri de organizare urbanistica 2.3. Descrierea obiectivului 3.Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii planului propus 4. Caracteristicile de mediu ale zonei 4.1. Asezare geografica – vecinatati 4.2. Clima 4.3. Bazin hidrografic 4.4. Geologia 4.5. Solurile 4.6. Vegetatia si fauna 5. Obiective nationale, comunitare,internationale,relevante pentru plan 6. Potentiale efecte semnificative asupra factorilor de mediu 7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii in context transfrontalier 8. Masurile propuse pentru a preveni,reduce si compensa orice efect advers al implementarii proiectului, asupra mediului 9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor 10. Dificultati intampinate in prelucrarea informatiilor 11. Masuri de monitorizare a efectelor semnificative ale implementarii proiectului 12. Rezumat fara caracter tehnic


4

1.Date generale 1.1.Date de recunoastere a documentatiei

Denumirea lucrarii: Raport de mediu privind evaluarea de mediu pentru PUZ - „Complex preparare alte produse minerale nemetalice”,

propus a fi amplasat in Giurgiu , Aleea Plantelor nr. 156, judetul Giurgiu

Beneficiar: S.C. CERAMINCA IMPEX S.R.L. Elaborator : S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L. Data elaborarii: 2009

1.2.Categorii generale de probleme privind Planurile de Urbanism Zonal Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specifica detaliata pentru o zona din localitate si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe a zonei cu prevederile planului urbanistic general al localitatii din care face parte . Prin PUZ se stabilesc obiectivele , actiunile , prioritatile , reglementarile de urbanism – permisiuni si restrictii – necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea constructiilor din zona studiata . Pe baza analizei critice a situatiei existente , a prevederilor din PUG , a concluziilor studiilor de fundamentare si a opiniilor initiatorilor , in continutul PUZ se trateaza urmatoarele categorii de probleme : bOrganizarea retelei stradale bZonificarea functionala a terenurilor bOrganizarea urbanistic-arhitecturala in functie de caracteristicile structurii urbane bIndici si indicatori urbanistici ( regim de aliniere , regim de inaltime , POT , CUT , etc. ) bDezvoltarea infrastructurii edilitare bStatutul juridic si circulatia terenurilor bDelimitarea si protejarea fondului arhitectural-urbanistic de valoare deosebita (daca exista ) bMasuri de delimitare pina la eliminare a efectelor unor riscuri naturale si antropice ( daca exista ) bMentionarea obiectivelor de utilitate publica bMasuri de protectie a mediului , ca rezultat a programelor specifice


5

bReglementari specifice detaliate – permisiuni si restrictii – incluse in regulamentul local de urbanism aferent PUZ . Pentru elaborarea PUZ se vor respecta prevederile Ordinului nr.176/N/16.08.2000 emis de MPLAT care aproba,,Ghidul privind metodologia de elaborare si continutul cadru al planului urbanistic zonal” . PUZ se elaboreaza dupa obtinerea avizelor obligatorii conform Ghidului, cu respectarea conditiilor impuse de avizatori si a propunerilor rezultate ca urmare a consultarii populatiei, ca etapa obligatorie realizata prin grija beneficiarului, dupa organizarea publicitatii corespunzatoare(avizele emise pentru PUZ, procesul verbal privind consultarea populatiei precum si dovada popularizarii in massmedia se vor anexa PUZ) .

2. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului si relatia cu alte planuri si programe relevante

2.1.Oportunitatea investitiei

Beneficiarul doreste sa realizeze un Complex preparare alte produse minerale nemetalice . Oportunitatea investitiei vine din doua directii: prima faptul ca acopera un segment de piata relativ slab reprezentat la nivel local (judetean), iar a doua locatia – terenul fiind adiacent coridorului european Bucuresti-Ruse, cu accesibilitate facila la toate caile de transport. Perimetrul viitoarei baze de productie, compusa din statie de sortare, statie de betoane, statie mixturi asfaltice, statie concasare, va ocupa o suprafata totala de 14349mp, va cuprinde baza de productie, spatiile administrative, depozitele de balast, depozitul de carbuanti.

Conform certificatului de inregistrare fiscala seria B nr. 1254292 eliberat in

martie 2008 S.C. Cermaica Impex S.R.L. are ca activitate principala: „Fabricarea placilor si datelor din ceramica” – cod CAEN 2331 conform codificarii (ordin 337/2007).

In cadrul obiectivului analizat conform certificatului constatator nr. 12590 din 29.07.2009 se desfasoara urmatoarele activitati:

- aprovizionarea cu materii prime de la furnizori: - productia de mixturi asfaltice; - sortare si concasare agregate minerale; - producerea de betoane; - spatiu tehnic.


6

Utilizari functionale aprobate conform PUG

- In conformitate cu prevederile PUG, terenul se situeaza in subzona IS2 destinata constructiilor pentru comert si servicii 2.2.Propuneri de organizare urbanistica

• Caracteristici ale parcelelor - front minim la strada: 30m - suprafata minima: 1500 mp

• Accese, stationarea autovehiculelor - accesul carosabil va fi de minim 4m latime dintr-o circulatie publica; - stationarea autovehiculelor care deservesc obiectivul ( aprovizionare-desfacere) este admisa numai in interiorul parcelei, in afara circulatiei publice; - in interiorul parcelei vor fi prevazute spatii de incarcare, circulatii si intoarcere si vor fi amenajate trasee pentru transporturi agabaritice si grele; - in spatiul de retragere fata de aliniament maxim 30% din teren poate fi amenajat ca parcare.

• Regim de inaltime, aspect exterior al constructiei

- conform proiectului tehnologic aprobat; - aspectul constructiei va exprima caracterul functiunii; - nu se admite amplasarea pe fatadele spre alte URT-uri a calcanelor sau a ferestrelor cu parapetul sub 1,90 m de la nivelul solului.

• Inaltime maxima admisa la cornisa: conform proiectului tehnologic

aprobat

• Procent de ocupare a terenului (POT) Maxim 50%

• Coeficient de utilizare a terenului (CUT)

In concordanta cu regimul de inaltime impus de activitatile desfasurate

• Regim de aliniere - retragerea fata de limitele parcelei va fi de minim ½ din inaltimea constructiei dar nu mai putin de 6m; - retragerea fata de drumul de centura: va fi de minim 8,0 m; - in situatia in care parcela se invecineaza cu alte UTR-uri decat I se interzice dispunerea constructiilor pe limita parcelei.


7

• Dotari de interes public - avand in vedere specificul investitiei, se vor adopta masurile necesare respectarii precederilor Ordinului 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, in ceea ce priveste protectia impotriva poluarii(zgomote si vibratii , poluare a aerului, etc); - spatii verzi-minim20% din suprafata : spatiile verzi vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada: spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate si plantate cu un arbore la fiecare 100 mp; - suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament si fata de limitele laterale si posterioara a parcelei vor fi plantate cu arbori formand o perdea vegetala pe tot perimetrul ( perdele de protectie); - colectarea gunoiului menajer se va realiza conform prevederilor legale , in interiorul parcelei; - constructia se va racorda la retelele tehnico-edilitare existente in zona conform avizelor de racordare eliberate de administratorii acestora, in conditiile impuse de acestia sau va avea dotari proprii; - se va asigura preepurarea apelor uzate.

• Imprejmuiri Imprejmuirile spre strada vor fi transparente cu inaltimi de maxim 2,20 m din care soclu de 0,30m, dublate de gard viu. Portile de intrare vor fi retrase de la aliniament pentru a permite stationarea autovehiculelor inainte de intrarea in incinta pentru a nu incomoda circulatia din drumurile publice.

• Alte reglementari obligatorii 1.- se vor respecta orice alte conditii impuse prin avizele obtinute 2. – beneficiarul va realiza publicitatea necesara popularizarii investitiei si va organiza consultarea populatiei cu respectarea prevederilor legale in vigoare(Sectiunea a-6-a din Legea 350/2001 art.43^ 1 alin (1) (2) din Legea Conform Ordin 176/N/2000(avize de amplasament emise de administratorii de retele , avize emise de institutiile deconcentrate ale statului reprezentate in teritoriu, etc)

*Conform Avizului de oportunitate eliberat de Primaria Giurgiu.

2.3. Descrierea obiectivului Perimetrul viitoarei baze de productie, compusa din statie de sortare, statie de betoane, statie mixturi asfaltice, statie concasare, va ocupa o suprafata totala de 14349 mp, va cuprinde baza de productie, spatiile administrative, depozitele de balast, depozitul de carbuanti.


8

Complexul de preparare alte produse minerale nemetalice va cuprinde :

• Statia de misturi asfaltice LINTEC CSD 1500/4 are o capacitate de 120 mc /h, cu urmatoarea componenta:

1).Sistem de alimentare rece cu agregate 2.)Malaxor de sortare si uscare SD 04 3.)Buncare incalzire pentru minerale HB 02 4.)Unitatea de cantarire si malaxare MX 01 5).Unitatea de filtrare FI 03 (pt. particolelor <20mg/Nmc si suprafata filtranta de 380 mp) 6)Siloz pentru filer/praf recuperate HF 01cu o capacitate de 15 t 7).Cabina de control si sistemul electric CR 01 8).Camera pompelor 9.)Turnul (ofera acces liber pentru incarcarea camioanelor direct din mixer) 10.)Rezervor de bitum BT 02 cu o capacitate de 50.000 l, prevazut cu izolatie de 100mm 11.)Siloz extern de filer CS 51, inchis etans cu o capacitate de 50 t 12.)Siloz de stocare asfalt HS 80 13.) Sistem de aditivare AS

• Staţia de betoane de tip ARISTOTELIS 65/60 cu o capacitate de 60

mc/h , compusa din : 1)Buncar stocare agregate 2)Sistem de transport pentru agregate 3)Unitate de dozare si cantarire 4)Sistem de aditivare pentru 2 substante

5)Unitate de mixare 6)Unitate electronica de operare

7)Compresor de aer 8)Cabina de comanda si control

• Statie de concasare care foloseste un concasor cu impact pe senile RM80 cu un numar de 4 ciocane si capacitatea maxima de 150 t/h in functie de material.

• Statie de sortare compusa din :

1).buncar alimentare cu capacitatea de 7.0 mc 2.)banda alimentare ciur cu lungimea de 10.0 m, latime 1050 mm 3).ciur vibrator cu dimensiunile 3.65X1.52(5.54 mp) cu 3 site(etaje) 4).benzi transportoare mobile(4)

Statia de sortare este de tip TEREX-FINLAY 390 Rinser are un ciur vibrator cu capacitatea de 80 mc/h, roata desecatoare, banda de alimentare balast, benzi transportoare. Roata desecatoare va avea capacitatea de 80 mc/h si va fi de tip TEREX-FINLAY Hydrasander. Refuzul de ciur va fi preluat de un concasor tip RM 80.


9

• Spatiu tehnologic In cadrul aceste investitii este propusa executia unei constructii cu regim

parter, realizata cu inchideri de zidarie in grosime de 30cm si cu o inaltime libera de 2,6m.

Aceasta va avea in componenta sa: holuri, laboratoare, magazii, atelier mecanic, vestiare, dusuri si grupuri sanitare in suprafata totala de circa 200mp. Inaltimea la cornisa va fi de 2.85m iar la coama de 4.95m. finisajele interioare se vor executa cu vopseluri lavabile, iar la exterior se vor executa zugraveli decorative. Tamplaria va fi din lemn cu geam termopan. Acoperisul va fi de tip sarpanta din lemn in 4 ape, cu invelitoare din tigla metalica. 3. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii planului propus

Zona studiata este amplasata in teritoriul administrativ al municipiului

Giurgiu, in intravilanul localitatii, pe Aleea Plantelor, nr. 156, nr. Cadastral provizoriu 6144.

Terenul este situat in Sudul localitatii, adiacent drumului de centura a municipiului Giurgiu(fost Dc 95 actual DN5c varianta), in apropierea canalului Sf. Gheorghe. - Suprafata zonei ce se va studia : 14349 mp - Conform certificatului de urbanism nr.372/16.07.2009 eliberat de Primaria Municipiului Giurgiu in prezent terenul are categoria de folosinta “curti constructii”. In prezent terenul este situate in zona B conform HCLM 173/2007. - Descrierea actuala a amplasamentului : terenul este plan, cu o forma neregulata

In stadiul actual zona poate fi definita ca o zona al carui potential a crescut urmare realizarii drumului de centura si a propunerilor de dezvoltare urbanistica din vecinatatea punctului de vama.

Avind in vedere existenta terenului in zona industriala a localitatii, intr-o parte a orasului inca nedezvoltata indeajuns incat sa se creeze un stil arhitectural-urbanistic caracteristic, nu se creeaza premize pentru studiereea in detaliu, in acest sens. Inexistenta constructiilor atat pe parcela studiata, cat si pe cele invecinate, s-a urmarit doar studiul urbanistic al zonei.

Aspectul actual al zonei este mai degraba dezolant dar, analizat intr-un context mai larg,(tinind cont de prezenta drumului de centura , si apropierea de centrul localitatii Giurgiu), terenul apartine unei zone cu o puternica atractivitate avind potential de dezvoltare a unor spatii industriale, de depozitare si servicii.


10

Amplasamentul studiat se afla intr-o zona unde nu exista specii de flora sau fauna protejate, care sa fie influentate de functionarea obiectivului . Vegetatia pe amplasament este foarte slab reprezentata , asa cum se poate vedea din fotografiile anexate. Avand in vedere zona de amplasare a obiectivului analizat(zona industriala), lipsa obiectivelor de interes public din zona si distantele de la obiectivele analizate la cele mai apropiate locuinte se considera ca activitatea care va fi desfasurata in zona analizata nu va avea un impact negativ asupra peisajului zonei. Terenul este lipsit de orice echipament edilitar neavind nici alimentare cu energie electrica, nici apa, nici canalizare In zona insa exista posibilitatea realizarii racordului la energie electrica din zona

In situatia neimplementarii planului, amplasamentul ar ramane in continuare un spatiu neorganizat si cu aspect neurbanizat, nevalorificat la potential maxim si de asemenea vor evolua eroziunile in zona studiata. 4. Caracteristicile de mediu ale zonei

4.1. Asezare geografica – vecinatati

Terenul in suprafata de 14.349 mp, pe care va fi amplasat obiectivul :Complex preparare alte produse minerale nemetalice , apartine S.C. CERAMICA IMPEX S.R.L, conform contractului de schimb nr.2375/14.07.2009 intervenit in baza Hotararii nr. 222/13.07.2009 a Consiliului Local al mun. Giurgiu, este situat pe teritoriul municipiului Giurgiu, Alea Plantelor, nr. 156, jud. Giurgiu, identificat cu nr. cadastral provizoriu 6144 , avand urmatoarele vecinatati:


11

-la N – drum -la E – domeniul public -la S – str. Aleea Plantelor -la V – drum

Platforma obiectivului se va afla la circa 30 m de malul stang al canalului Plantelor care comunica cu fluviul Dunarea.

Coordonatele in sistem STEREO 70 ale punctelor care delimiteaza perimetrul bazei de productie, sunt urmatoarele :

Pct. X Y 1 265926.2 578467.8 2 265983.1 578409.5 3 266085.9 578529.3 4 266016.8 578582.2 5 265987.3 578569.7 6 265978.1 578570.1

Parcela studiata are latura sudica adiacenta la str. Aleea Plantelor, in continuarea drumului de centura , ce ocoleste municipiul Giurgiu, realizat pe traseul fostului DC 95. Prin aceasta legatura se asigura relatia carosabila cu centrul municipiului Giurgiu, cu vama dar si cu Bucuresti si restul tarii prin DN5. Accesul la obiectiv se face pe Str. Aleea Plantelor.


4.2.Clima

Din punct de vedere topoclimatic, perimetrul analizat se incadreaza in zona temperat-continentala cu influenţe de ariditate dinspre estul continentului, manifestate prin veri uscate şi călduroase şi ierni geroase. Caracterul continental al climei este dat de amplitudinile termice mari, de peste 22ºC între anotimpurile extreme şi de un regim al precipitaţiilor cu o mare variabilitate în cursul anului.

Clima este influentata de masele de aer continental din est, principalii factori climatologici prezentand urmatoarele caracteristici :

- amplitudini medii anuale ale temperaturii aerului ce depasesc 25°C, temperatura medie a lunii iulie variind intre 22-23°C (cu temperaturi zilnice maxime de 30-36°C), iar temperatura medie a lunii ianuarie de -3°C (cu temperaturi zilnice minime de –15°C) ;

- procesul de incalzire incepe, de obicei, in luna martie (cand temperatura medie lunara a aerului creste brusc fata de luna februarie) si continua pana in lunile iulie-august, cand se ating valorile maxime atat lunare cat si zilnice. Incepand cu luna septembrie, valorile temperaturii apei scad odata cu scaderea temperaturii aerului, iar in luna noiembrie, cand apar primele temperaturi negative, intensitatea racirii apei creste si mai mult, tinzand catre 0°C ;

12

- precipitatiile atmosferice medii anuale sunt de 550-600 mm/an, cantitatile maxime scazand in lunile mai-iunie ;

In cadrul judeţului, Valea Dunării se diferenţiază prin efectul său de canalizare al curenţilor de aer, ceea ce determină o influenţă parţial moderatoare în contextul microclimatului local. De-a lungul văii se pot acumula însă şi mase de aer rece care, prin stagnare şi poziţie, favorizează producerea inversiunilor termice.

Adancimea maxima de inghet este de 0,7-0,8 m de la CTN.


13

Teritoriul judeţului Giurgiu se află sub influenţa deplasării unor mase de aer a căror frecvenţă, durată şi intensitate diferă de la o direcţie la alta. Astfel Crivăţul, vânt puternic şi rece, bate iarna dinspre nord-est, determinând geruri, îngheţuri intense, polei şi viscole. Austrul, cunoscut ca un vânt uscat, bate aproape în toate anotimpurile dinspre sud sau sud-vest, aducând ger iarna şi secetă vare. Băltăreţul, vânt umed specific bălţilor Dunării, bate mai ales toamna şi primăvara dinspre sud-est, spre nord-vest, fiind însoţit de nori groşi care aduc o ploaie măruntă şi caldă. Suhoveiul este specific sezonului cald, bate cu frecvenţă mai mare dinspre est şi, fiind un vânt fierbinte şi uscat, provoacă secetă, eroziunea solului şi furtuni de praf.Vanturile dominate sunt cele din NE si E precum si cele din SV si V.

Directia N NE E SE S SV V NV

Viteza 1.6 3.2 3.0 1.6 1.7 1.8 1.9 1.8

Frecventa 6.2 20.1 14.0 2.8 6.4 18.5 16.3 3.4

Configuraţia reliefului impune direcţia vantului din zona, direcţie ce coincide cu axul văilor sau al culoarelor respective. Numărul mediu anual de zile cu vânt tare oscilează între 1 – 10 zile în centrul şi sud-estul Câmpiei Române. In zona studiata se observa o frecventa mai mare din directia NE si SV, diametral opuse, datorata circulatiei atmosferice sezoniere pe deschiderea Dunarii. Viteza medie anuala nu depaseste cu mult 2. 0 ms.

0

5

10

15

20N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

VITEZA m/sFRECVENTA %


14

4.3.Bazin hidrografic

Bazin hidrografic Arges

Dintre resursele regenerabile pe primul loc sunt resursele de apă în special fluviul Dunărea (pe o lungime totală de 76 Km la nivelul judeţului), la care se adaugă râul Argeş.

Fluviul Dunărea, al doilea ca mărime din Europa, cu un debit mediu la intrarea în ţară de 170 miliarde mc/an, ar putea fi cea mai bogată sursă de apă, însă caracterul său internaţional impune anumite limitări în utilizarea apelor sale. De aceea, se consideră ca resursă numai jumătate din volumul mediu multianual scurs pe Dunăre (85 miliarde mc/an).

Din râul Argeş, se captează în prezent, pentru alimentarea cu apă a Municipiului Bucureşti, un debit de 18,8 mc/s (apă potabilă şi industrială). Fluviul transporta anual circa 60 milioane tone aluviuni si 200 miliarde m³ de apa. Prezinta importanta deosebita pentru: navigatie, hidroenergie, piscicultura, fiind totodata si o importanta sursa de apa pentru agricultura, industrie si populatie. Apele mari se produc primăvara ca urmare a topirii zăpezilor şi ploilor abundente, însa în cursul superior şi mijlociu, au loc în lunile martie-aprilie, iar în cel inferior, în mai. Creşterea debitului are loc din amonte spre aval: 1.470 m3/s la Passau, 1.920 m3/s la Viena, 2.350 m3/s la Budapesta, 5.300 m3/s în defileul Porţilor de Fier, 6.470 m3/s la Ceatalul Ismail. Debitele maxime reflectă regimul continental al


15

fluviului: 15.100 m3/s la Orşova (13 aprilie 1940), 15.900 m3/s (mai 1942) si 15.500 m3/s la Ceatalul Ismail (5 iunie 1970). Debitele cele mai mici se înregistreaza toamna şi uneori iarna: 1.250 m3/s la Orşova (12 ianuarie 1954), 1.450 m3/s Olteniţa (ianuarie 1964), 1.350 m3/s la Ceatalul Ismail (octombrie 1921). Portul Giurgiu este unul din principalele porturi la Dunare ale tarii, fluviul Dunarea conferindu-i o legatura naturala fluviala cu toate porturile dunarene pana la iesirea in Marea Neagra prin gura de varsare a Bratului Sulina, canalizat si amenajat pentru navigatie face o legatura intre Portul Giurgiu si Portul Maritim Constanta Datorita aşezării bazinului hidrografic, la contactul dintre climatul temperat-oceanic din vest, temperat-contintental din est şi influenţele baltice în nord, regimul hidrologic al Dunării se caracterizează prin existenţa unor importante variaţii de nivel şi de debit în cursul anului şi în decursul timpului.

Raul Argeş Prin priza de la Crivina se realizează alimentarea cu apă a Capitalei; se asigură cca. 40% din necesarul de apă potabilă şi cca.70% din necesarul de apă industrială, respectiv un debit de 18,8 m/s. Obiectivul studiat se afla la circa 1 km aval de podul care face legatura intre oras si portul Giurgiu, situat pe malul stang al fluviului in dreptul km fluvial 493 si la 30m de malul stang al canalului Plantelor, Caracteristici ale regimului hidrologic al fluviului Dunarea : - suprafata bazin hidrografic 817.000 km - lungime 2888 km - altitudine medie 563 m - debit maxim inregistrat la Giurgiu 16300mc/s in anul 2006 - debit minim inregistrat la Giurgiu 1720 mc/s in anul 2002 - debit mediu muntianual la Giurgiu 6000 mc/s

Nivelul freatic a fost interceptat la adancimea de 6 si 6,2 m, putand prezenta oscilatii de +/- 2-3 m, in functie de regimul precipitatiilor si nivelul apelor Dunarii. 4.4.Geologia

Din punct de vedere geomorfologic ,perimetrul apartine culoarului dunarean

de sub Burmaz si anume albiei minore a Dunarii si luncii Dunarii( lunca Pasarea). In acest sector, panta medie a Dunarii scade pana la 0,03-0,08%, iar albia are latimi care variaza de la 500 m pana la 1500 m, fiind supusa unei transformari continuie, iar adancimea variaza intre 3,9 m,izolat 17m. Panta medie a albiei arata ca regimul de echilibru tinde sa fie atins , ccea ce se materializeaza intr-o depunere intensa a materialului transportat si formarea unei lunci largi. Valea este asimetrica , malul stang fiind de cca.50-200 m mai inalt ca malul drept.


16

Conform ultimei zonari seismice a Romaniei (Normativul P100-1/2006), municipiul Giurgiu se situeaza intr-o zona cu activitatea seismica caracterizata de o perioada de colt Tc = 1,0 sec si o acceleratie a terenului pentru proiectare de ag = 0,20 g.

Stratul de fundare este alcatuit din depozite aluvionare apartinand zonei de lunca a Dunarii, reprezentate prin argile miloase si nisipuri.

Din punct de vedere petrografic zacamantul este constituit din roci: - metamorfice- cuartite, cuarturi,gnaise,sisturi cuartitice - magmatice-granite - sedimentare-calcare,gresii

Elementele detritice , prin constituitia lor petrografica reprezinta sursele de alimentare pentru debitele solide ale Dunarii. Depozitele aluvionare din albia minora a Dunarii sunt mobile, producandu-se miscari ale acestora , fenomen care aduce modificari in morfologia albiei(deci si ale grosimilor complexului util). Morfologia zacamantului este conditionata de redistribuirea debitului solid la fluviului mai ales in perioadele de viitura , fenomen ce favorizeaza procesul de regenerare (resedimentare,colmatare). Analiza distributiei debitului lichid al Dunarii arata ca valorile maxime se inregistreaza primavara cand acestea reprezinta 34% din volumul anual, iar valorile minime toamna -18% din volumul anual.Lucarile de arta executate in amonte nu au modificat debitele solide ale fluviului( in zona Dunarii de jos) datorita accentuarii fenomenului de eroziune al patului insulelor(ostroavelor) si malurilor, la care se adauga eroziunea produsa in zonele de varsare ale afluentilor Dunarii.

Din punct de vedere geologic structural perimetrul albia minora a Dunarii Ostrov Dinu-Cama apartine campiei Romane iar din punct de vedere morfologic se incadreaza in culoarul dunarean de sub Burnaz si anume albiei minore si luncii Dunarii.

In cadrul perimetrului solicitat si in zonele adiacente ce formeaza ansamblul structural al regiunii sunt descrise formatiuni apartinand Pleistocenului si Holocenului.

Din punct de vedere geologic in subsolul Campiei Romane forajele au intalnit sedimente: paleozoice, mezozoice si neozoice depuse pe un fundament din sisturi cristaline.

Formatiunile care apar la zi in lungul Dunarii apartin ca varsta cuaternarului si anume holocenului superior si albiei minore a Dunarii , depozite alcatuite din nisipuri si pietrisuri, nisipuri argiloase si maluri.

Aluviunile din albia minora a Dunarii sunt mobile intr-un timp relativ scurt se pot produce o serie de miscari ale acestora , fenomen care duce la schimbari ale sectiunilor longitudinale si transversale.

Sub nivelul de depozite aluvionare care constituie complexul util roca de baza intalnita este reprezentata printr-o argila comuna plastica cenusie –galbuie care repauzeaza pe depozite de varsta cretacic superioara in facios calcaros ( calcare vacuolare alb-galbui).


17

Formatiunile Cuaternare sunt alcatuite din pietrisuri si nisipuri care formeaza mai multe orizonturi:

- Pleistocenul Inferior - Stratele de Fratesti cu grosimi de 15-25 m, formate din pietrisuri marunte si nisipuri fine la grosiere;

- Pleistocenul Mediu reprezentat printr-un complex marnos cu grosimi variabile de 5-120 m;

- Pleistocenul Superior este alcatuit din nisipuri fine cu concretiuni grezoase- Complexul de Mostistea, care sunt inlocuite spre nord de Pietrisurile de Colentina care au ca echivalent in campuri - depozite loessoide;

- Holocen Inferior reprezentat prin depozite loessoide apartinand terasei inferioare a raurilor si aluviunilor grosiere a terasei joase.

- Holocen Superior – loessurile de pe terasele joase si aluviunile grosiere si fine ale luncilor.

- Acest complex psefito-psamitic se dispune aproximativ orizantal peste depozitele Pleistocen superioare (coplexul Mostistea) si este alcatuit din fragmente detritice, alohtone, poligene, de natura predominant sedimentara si metarmofoza, provenite din formatiuni carpatice.

Complexul util Holocen este cunoscut din date de exploatare pana la adancimi curpinse intre 1÷1,5 m, constitutia litologica fiind data in principal de nisipuri mediu granulare cu lentile cu pietrisuri marunte.

4.5.Solurile


18

Invelisul de sol reprezinta partea cea mai subtire si mai noua a litosferei formata in holocen si a carui grosime nu depaseste doi-trei metri cand aceasta nu se asociaza cu alte soluri mai vechi (fosile).

Solurile determina productia agricola si starea padurilor, conditioneaza invelisul vegetal si calitatea apei, in special a raurilor si a apelor subterane, regleaza scurgerea lichida si solida si serveste ca o geomembrana pentru diminuarea poluarii aerului si apei prin retinerea, reciclarea si neutralizarea poluantilor, cum sunt substantele chimice folosite in agricultura, deseurile si resturile organice.

Formarea solurilor este un proces complex, dupa cum complexe sunt constitutia si functiile lor si care reflecta efectul factorilor pedogenetici, atat naturali cat si antropici. O caracteristică a zonei studiate o reprezintă faptul că pe o suprafaţă nu foarte mare se succed următoarele fâşii de soluri pe direcţia est-vest: cernoziomuri argiloiluviale (acestea pretându-se, cu rezultate bune, pentru culturi legumicole, pajişti etc.) şi soluri brun roşcate tipice, ultimile pe suprafaţe reduse în extremitatea de vest a judeţului. Aceste soluri zonale s-au transformat în loess sau depozite loesside, textura lor de suprafaţă fiind predominant mijlocie. Condiţiile favorabile de sol şi relief explică caracterul predominant cerealier al regiunii.

Solurile caracteristice pentru această zonă fac parte din clasa molisolurilor, cele mai frecvente tipuri fiind solurile cernoziomice şi cele cambice; în luncile râurilor se întâlnesc solurile aluviale, iar pe alocuri, de-a lungul râurilor Câlniştea şi Neajlov, datorită excesului de umiditate, apar soloneţurile (cu exces de săruri).

Terenul pe care se va amenaja complexul de preparare a produselor minerale nemetalice nu pune probleme din punct de vedere al stabilitatii generale . In subteranul zonei nu sunt prezente saruri solubile sau nisipuri lichefiabile, care in conditii specifice ( dizolvari datorate infiltrarii apelor sau socuri seismice ) ar putea sa dea deformatii nedorite la suprafata terenului. Pietrisurile prezente sunt bune pentru fundare .

Din punct de vedere geomorfologic ,perimetrul apartine culoarului dunarean de sub Burmaz si anume albiei minore a Dunarii si luncii Dunarii( lunca Pasarea). In acest sector, panta medie a Dunarii scade pana la 0,03-0,08%, iar albia are latimi care variaza de la 500 m pana la 1500 m, fiind supusa unei transformari continuie, iar adancimea variaza intre 3,9 m,izolat 17m. Panta medie a albiei arata ca regimul de echilibru tinde sa fie atins , ccea ce se materializeaza intr-o depunere intensa a materialului transportat si formarea unei lunci largi. Valea este asimetrica , malul stang fiind de cca.50-200 m mai inalt ca malul drept.

Din punct de vedere petrografic zacamantul este constituit din roci: - metamorfice- cuartite, cuarturi,gnaise,sisturi cuartitice - magmatice-granite - sedimentare-calcare,gresii

Elementele detritice , prin constituitia lor petrografica reprezinta sursele de alimentare pentru debitele solide ale Dunarii.


19

Depozitele aluvionare din albia minora a Dunarii sunt mobile, producandu-se miscari ale acestora , fenomen care aduce modificari in morfologia albiei(deci si ale grosimilor complexului util). Morfologia zacamantului este conditionata de redistribuirea debitului solid la fluviului mai ales in perioadele de viitura , fenomen ce favorizeaza procesul de regenerare (resedimentare,colmatare). Analiza distributiei debitului lichid al Dunarii arata ca valorile maxime se inregistreaza primavara cand acestea reprezinta 34% din volumul anual, iar valorile minime toamna -18% din volumul anual.Lucarile de arta executate in amonte nu au modificat debitele solide ale fluviului( in zona Dunarii de jos) datorita accentuarii fenomenului de eroziune al patului insulelor(ostroavelor) si malurilor, la care se adauga eroziunea produsa in zonele de varsare ale afluentilor Dunarii.

Din punct de vedere geologic structural perimetrul albia minora a Dunarii Ostrov Dinu-Cama apartine campiei Romane iar din punct de vedere morfologic se incadreaza in culoarul dunarean de sub Burnaz si anume albiei minore si luncii Dunarii.

In cadrul perimetrului solicitat si in zonele adiacente ce formeaza ansamblul structural al regiunii sunt descrise formatiuni apartinand Pleistocenului si Holocenului.

Din punct de vedere geologic in subsolul Campiei Romane forajele au intalnit sedimente: paleozoice, mezozoice si neozoice depuse pe un fundament din sisturi cristaline.

Formatiunile care apar la zi in lungul Dunarii apartin ca varsta cuaternarului si anume holocenului superior si albiei minore a Dunarii , depozite alcatuite din nisipuri si pietrisuri, nisipuri argiloase si maluri.

Aluviunile din albia minora a Dunarii sunt mobile intr-un timp relativ scurt se pot produce o serie de miscari ale acestora , fenomen care duce la schimbari ale sectiunilor longitudinale si transversale.

Sub nivelul de depozite aluvionare care constituie complexul util roca de baza intalnita este reprezentata printr-o argila comuna plastica cenusie –galbuie care repauzeaza pe depozite de varsta cretacic superioara in facios calcaros ( calcare vacuolare alb-galbui).

Formatiunile Cuaternare sunt alcatuite din pietrisuri si nisipuri care formeaza mai multe orizonturi:

- Pleistocenul Inferior - Stratele de Fratesti cu grosimi de 15-25 m, formate din pietrisuri marunte si nisipuri fine la grosiere;

- Pleistocenul Mediu reprezentat printr-un complex marnos cu grosimi variabile de 5-120 m;

- Pleistocenul Superior este alcatuit din nisipuri fine cu concretiuni grezoase- Complexul de Mostistea, care sunt inlocuite spre nord de Pietrisurile de Colentina care au ca echivalent in campuri - depozite loessoide;

- Holocen Inferior reprezentat prin depozite loessoide apartinand terasei inferioare a raurilor si aluviunilor grosiere a terasei joase.

- Holocen Superior – loessurile de pe terasele joase si aluviunile grosiere si fine ale luncilor.


20

- Acest complex psefito-psamitic se dispune aproximativ orizantal peste depozitele Pleistocen superioare (coplexul Mostistea) si este alcatuit din fragmente detritice, alohtone, poligene, de natura predominant sedimentara si metarmofoza, provenite din formatiuni carpatice.

Complexul util Holocen este cunoscut din date de exploatare pana la adancimi curpinse intre 1÷1,5 m, constitutia litologica fiind data in principal de nisipuri mediu granulare cu lentile cu pietrisuri marunte.

4.6.Vegetatia si fauna

VEGETATIA

Vegetaţia este de tipul silvostepă, în cuprinsul judeţului distingându-se

subraioanele vegetaţiei tipice luncilor, a câmpurilor cu graminee în alternanţă cu pâlcuri de pădure în care predomină specii de salcâmi şi subraionul pădurilor de


21

câmpie joasă - vechiul codru al Vlăsiei - în prezent în mare parte distruse în beneficiul suprafeţelor agricole.

FAUNA Fauna se constituie dintr-o combinatie specifica silvo – stepei, cu formele

caracteristice luncii de ses. Se pot intalni astfel : iepurele de camp, vidra, caprioara, alaturi de specii ornitologice precum: barza, fazanul, potarnichea, mierla, cucul, pupaza, porumbelul si alte specii mici.

5. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan

Abordarea de o maniera globala, in sensul unor strategii si politici

planetare referitoare la mediu se face de catre ONU. In 1972 are loc prima conferinta a ONU privind mediul, in care s-au facut recomandari importante in privinta educatiei ecologice, care a fost recunoscuta ca o unealta importanta in solutionarea problemelor de mediu.

In 1983 Adunarea Generala a ONU a hotarat formarea unei comisii independente care sa analizeze problemele globale ale lumii:

1. problemele critice de mediu si legate de dezvoltare; 2. noi forme de colaborare internationala pentru aceste probleme; 3. analiza nivelului de intelegere a problemelor de catre indivizi, organizatii

non-guvernamentale.


22

Comisia a fost coordonata de Primul Ministru al Norvegiei, Gro Harlem

Bruntland si a selectionat mai multe teme de studiu si impactul lor asupra mediului si a dezvoltarii: cresterea populatiei, energia, industria, asezarile umane, relatiile internationale, luarea de decizii pentru managementul mediului, cooperarea internationala. Raportul prezentat in 1987 de Comisia Brundtland -„Viitorul nostru comun” - atrage atentia asupra faptului ca daca se vor continua actualele forme de dezvoltare, lumea va fi confruntata cu nivele inacceptabile de suferinta umana si de vatamare a mediului. Comisia, prin raportul intocmit, cheama omenirea la o era noua de dezvoltare economica sanatoasa pentru mediu. Este necesar ca dezvoltarea sa devina durabila, adica sa fie astfel condusa incat sa asigure satisfacerea nevoilor prezente fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propiile nevoi. Conceptul de dezvoltare durabila este azi unanim acceptat atat la nivelul natiunilor cat si cel al organismelor internationale.

Alarmata de rezultatele si concluziile Raportului Brundtland, Comisia pentru Mediu si Dezvoltare, creata in 1983 in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite, incepe, in 1989, pregatirea Conferintei Mondiale asupra Mediului si Dezvoltarii. Scopul principal al acesteia este de a determina acceptarea de catre toate statele membre, a aplicarii principiilor dezvoltarii durabile si de a gasi mijloace efective de implementarea in practica a acesteia. Aceasta s-a desfasurat in 1992 la Rio de Janeiro si la ea au participat reprezentanti de varf, dar si ai societatii civile, din 179 de tari, fiind, pe drept cuvant, considerata ca cea mai mare reuniune care a avut vreodata loc la un astfel de nivel. Au fost semnate si asumate raspunderi concrete, din partea fiecarei tari participante, in problemele mediului si ale dezvoltarii, „intalnirea de Varf a Pamantului", cum mai este cunoscut Forumul de la Rio, are prin documentele adoptate o importanta deosebita in viitorul dezvoltarii societatii umane.

La aceasta Conferinta au fost adoptate cinci documente care se constituie in programe concrete pentru implementarea in practica a principiilor dezvoltarii durabile:

1. Declaratia de la Rio asupra mediului si dezvoltarii. Sintetizeaza drepturile si responsabilitatile fiecarei natiuni in realizarea dezvoltarii si bunastarii umane, in apararea si conservarea mediului. Este accentuata ideea ca singura cale spre un progres economic sigur, pe termen lung, consta in corelarea acestuia cu cerintele protectiei mediului. Sunt prezentate 27 de principii care pot ajuta la realizarea acestui deziderat.

2. Declaratia de principii pentru indrumarea gospodaririi, conservarii si dezvoltarii durabile a tuturor tipurilor de paduri. Se recunoaste astfel in mod explicit importanta deosebita pe care o au padurile pentru dezvoltarea economica si pentru intretinerea tuturor formelor de viata. Padurile reprezinta surse de energie regenerabila si materii prime pentru industrie.

3. Conventia cadru a Natiunilor Unite referitoare la schimbarea climei. Prin activitatile sale, omul introduce in atmosfera mari cantitati de gaze, printre care si CO2. Acesta contribuie la cresterea efectului de sera din


23

atmosfera Pamantului. Rolul principal al acestei Conventii ii reprezinta stabilizarea gazelor din atmosfera care provoaca efectul de sera.

4. Conventia privind diversitatea biologica. Conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice au o importanta deosebita in asigurarea nevoilor de hrana, sanatate si a altor necesitati pentru populatie, mereu in crestere, a globului. Desi investitiile in conservarea biodiversitatii vor fi considerabile, beneficiile aduse de acestea justifica eforturile ce urmeaza a fi facute.

5. Agenda 21, reprezinta un program amplu, detaliat, concret, despre

modul in care dezvoltarea in sec. XXI poate deveni durabila. Este cel mai important document adoptat la intalnirea la varf a pamantului. Ea reflecta dorinta natiunilor semnatare de a coopera in domeniul protectiei mediului, al dezvoltarii economice si sociale, al gospodaririi rationale a tuturor resurselor naturale ale mediului. In cele 40 de capitole ale sale, Agenda 21 analizeaza toate aspectele vietii sociale si economice care confrunta la ora actuala planeta, stabilind masuri si responsabilitati precise pentru toate verigile societatii: guvern, sindicat, oamenii de afaceri, oamenii de stiinta, femei, tineri, copii, organisme internationale, organizatii neguvernamentale, grupuri sociale, categorii profesionale, sectoare de activitate, etc. Protectia mediului reprezinta si una dintre marile provocari actuale ale

Europei data fiind amploarea prejudiciilor aduse mediului de catre poluare. Uniunea Europeana a fost adesea criticata ca a pus dezvoltarea economica si comertul inaintea problemelor de mediu, ceea ce adus la o schimbare de optica. La ora actuala, modelul de dezvoltare europeana ce nu se bazeaza pe deteriorarea mediului si saracirea resurselor naturale este recunoscut ca unul foarte avansat.

Actiunile comunitatii privind protectia mediului au inceput in 1972 cu patru programe de actiune succesive bazate pe programe ecologice, avand atat o abordare verticala cat si sectoriala. Tratatul asupra Uniunii Europene (1993) a atribuit actiunilor dezvoltate de-a lungul anilor, statutul de politica a Uniunii introducand conceptul de "crestere durabila respectand mediul" si introducand "principiul precautiei".

Tratatul de la Amsterdam a dezvoltat in continuare principiul dezvoltarii durabile ca fiind unul din scopurile Uniunii, facand din protectia mediului una din prioritatile absolute. Pentru punerea in practica a noilor dispozitii introduse prin Tratatul de la Amsterdam , "Al cincilea Program de Actiune al Comunitatii privind mediul" numit "Catre o dezvoltare durabila" a stabilit principiile strategiei europene in perioada 1992-2000 marcand inceputul abordarii orizontale care sa ia in considerare toate cauzele poluarii( industrie, energie, turism, transport, agricultura,etc).

Al saselea Program de Actiune privind Mediul denumit "Mediu 2010- Viitorul nostru, optiunea noastra", stabileste prioritatile UE in intervalul prescris in patru domenii mari: schimbarile climatice, natura si biodiversitate, mediu si sanatate si managementul resurselor naturale si al deseurilor. Dintre masurile ce


24

trebuie luate pentru atingerea scopului urmarit in cele patru domenii se mentioneaza: imbunatatirea legislatiei in domeniul protectiei mediului, intreprinderea unor actiuni comune cu cetatenii si piata, integrarea politicii mediului in celelalte politici ale UE. Una din inovatiile programului o constituie dezvoltarea conceptului de politica a produsului integrat, ceea ce inseamna dezvoltarea unei piete a produselor ecologice care sa aiba un ciclu de viata durabil.

In ceea ce priveste mediul si sanatatea, obiectivul actiunilor din acest domeniu este de atingere a unei calitati a mediului care sa nu produca impacte majore asupra sanatatii populatiei. Dintre actiunile propuse pot fi mentionate: identificarea riscurilor ce aduc prejudicii sanatatii, dezvoltarea unui sistem de evaluare si management al riscului produs de chimicale noi, limitarea folosirii celor mai periculoase pesticide, implementrea legislatiei in domeniul apelor, definirea unei strategii in domeniul poluarii aerului, etc.

In cadrul Capitolului 22 al acquis-ului comunitar – Protectia mediului inconjurator, sunt enuntate principiile ce trebuie sa stea la baza politicilor de mediu ale statelor ce vor sa adere la Uniunea Europeana si anume:

- principiul raspunderii pentru poluarea mediului (denumit si "poluatorul plateste") prin care se are in vedere ca persoanele fizice si juridice ce aduc prejudicii mediului sa plateasca pentru acest prejudiciu;

- principiul precautiei, care urmareste asigurarea unei protectii sporite a mediului, a sanatatii populatiei, a plantelor si animalelor si prevenirea adoptarii unor masuri si a intreprinderii unor actiuni atunci cand datele stiintifice nu permit o evaluare completa a riscului. La nivel national, Programul guvernamental stabileste principiile de baza

ale politicii de mediu a Romaniei, in conformitate cu prevederile europene si internationale, asigurand protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia.

In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila, iar in anul 2002 a fost elaborata Strategia Protectiei Mediului.

Acest document stabileste ca principii generale: • conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor; • dezvoltarea durabila; • evitarea poluarii prin masuri preventive; • conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor

deteriorate; • conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice; • principiul "poluatorul plateste"; • stimularea activitatii de redresare a mediului.

Criteriile pe baza carora au fost stabilite obiectivele protectiei mediului sunt: • mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii; • mentinerea si imbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor

ecologice naturale; • apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor; • respectarea prevederilor Conventiilor internationale si ale Programelor


25

internationale privind protectia mediului; • maximizarea raportului beneficiu / cost; • integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana.

Actualul program de guvernare, in capitolul 18- Politica privind protectia mediului inconjurator precizeza ca "tinand cont ca un mediu sanatos este esential pentru asigurarea prosperitatii si calitatii vietii si de realitatea ca daunele si costurile produse de poluare si schimbari climatice sunt considerabile, Guvernul Romaniei promoveaza conceptul de de-cuplare a impactului si degradarii mediului de cresterea economica prin promovarea eco-eficientei si prin interpretarea standardelor ridicate de protectia mediului ca o provocare spre inovatie, crearea de noi piete si oportunitati de afaceri".

Strategia de protectie a mediului in tara noastra a adoptat o serie de principii si criterii generale de stabilire a obiectivelor: conservarea conditiilor de sanatate a oamenilor,dezvoltarea durabila, evitarea poluarii prin masuri preventive, conservarea biodiversitatii, conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice, cine polueaza plateste,apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor, raport maxim beneficiu/cost, alinierea la prevederile Conventiilor si Programelor internationale privind protectia mediului.

Programul National de Protectia Mediului in Romania reprezinta o particularizare a Programului general de protectie a mediului din Europa, o abordare specifica tarii noastre a problemelor de protectia mediului, o concretizare a politicii romanesti in domeniul mediului, in stransa corelatie cu obiectivele dezvoltarii durabile.

In cadrul Planului National de Actiune pentru Mediu implementarea conceptului de dezvoltare durabila si a managementului de mediu se realizeaza punctiform, prin elaborarea Planului Local de Actiune pentru Mediu, care se dezvolta la nivel territorial administrativ al judetelor.

Planul local de actiune pentru mediu pentru judetul Constanta repezinta strategia pe termen scurt, mediu si lung pentru solutionarea problemelor de mediu din judet prin abordarea pe principile dezvoltarii durabile si este in deplina concordanta cu Planul National de actiune pentru protectia mediului.

6. Potentiale efecte semnificative asupra factorilor de mediu

Factorul de mediu APA

Alimentarea cu apa potabila Necesarul de apa pentru obiectivul de investitie se va realiza atat din reteaua de

alimentare cu apa a municipiului Giurgiu, precum si dintr-un put forat. Alimentarea cu apa potablila a personalului (grupuri sanitare, dusuri) se va face de la reteaua oraseneasca cu care societatea are incheiat contractul nr.113/08.08.2007 cu Apa Service Giurgiu. Necesarul de apa pentru salariati va fi de 25 l/zi/om X 330 zile =8250 l/om/an.


26

Alimentarea cu apa a bazei de productie presupune:

- alimentarea cu apa a grupurilor sanitare de la cladirea administrativa; - alimentarea cu apa a grupurilor sanitare din curtea unitatii(2 WC amplasate

pe o fosa vidanjabila). Alimentarea cu apa se va face prin intermediul unei conducte PHD cu Dn50

mm, in lungime de 10.0 m. Alimentarea cu apa tehnologica

a)Alimentarea cu apa a statiei de betoane se va face din reteaua

oraseneasca prin intermediul unei conducte PHD 50 mm, in lungime de 190.0 m. Consumul de apa specifica activitatii va fi de 200 l/mc.beton. b)Alimentarea cu apa a statiei de sortare se va face din :

- foraj, realizat intre statia de betoane si statia de sortare , prin intermediul unei conducte metalice ingropate Dn 60, in lungime de 20.0 m.Apa este pompata din foraj in bazinul de alimentare al statiei care are un volum de 300.0 mc.

- din bazinul de alimentare amplasat intre statia de sortare si statia de

betoane, prin intermediul unei pompe pompe tip WILO-Crono block-BL 80/210-37/2 amplasata pe maginea bazinului si a unei conducte metalice Dn80 in lungime de 23.0 m.

Alimentarea cu apa a statiei de sortare se va face din bazinul de alimentare,

prin recircularea apei din bazin si completarea din foraj atunci cand volumul in bazin scade sub 50%. De asemenea, bazinul de decantare va prelua pe langa apa provenita din drenarea apelor de la sorturi si o parte din apa din precipitatii de pe platforma betonata pe care se vor amplasa statia de sortare, statia de betoane si statia de mixturi asfaltice.

Cantitatea de apa care este recirculata se va contoriza cu un apometru. Cantitatea de apa care va fi preluata din foraj va fi contorizata.

Managementul apelor uzate De pe platforma sectiei se colecteaza urmatoarele categorii de ape uzate:

- ape pluviale - ape menajere - ape tehnologice, la statia de sortare

Apele pluviale de pe acoperisul cladirilor si de pe platformele betonate vor fi colectate (cu ajutorul unor jgheaburi si burlane) de o retea de rigole betonate (Lt = 250 ml) si ghidate prin pante catre bazinul decantor V =300 mc. Apele pluviale de pe suprafata parcarii si a perimetrului corespunzator statiei de preparare mixturi asfaltice vor fi dirijate prin pante catre rigole colectoare de ape potential incarcate cu hidrocarburi. Aceste rigole vor dirija apa catre un separator


27

de hidrocarburi tip HAURATON iar din separator apa curata va fi dirijata catre bazinul decantor. Separatorul de hidrocarburi este o parte a echipamentului a cărui scop este să oprească hidrocarburile şi materiile insolubile prezente în apele pluviale deversate. Conform standardelor UE, orice spalatorie auto, service, statie de carburanti platforme industriale, trebuie sa aiba rigole, deznisipatoare si sisteme de preepurare cu separator si decantor de produse petroliere, pentru a preveni poluarea mediului cu produsele petroliere folosite in activitatea curenta.

Prin lichid usor se intelege lichidul cu masa volumica mai mica sau egala cu 0.95 g/cmc, practic sau total insolubil sau insaponificabil. Separatorul de ulei, din PEHD (polietilena liniara) reciclabila,este compus din doua incaperi monobloc: bazinul intern care colecteaza uleiul si bazinul extern pentru colectarea apelor reziduale epurate.

Separatorul de ulei mai prezinta un capac central cu filet pentru inspectarea si preluarea uleiurilor dar si pentru preluare de nisipuri si materiale inerte scurse in incaperea externa, orificiu de intrare a reziduurilor, orificiu de iesire a apelor tratate si un orificiu pentru indepartarea bio-gazelor. Toate vor prezenta garnituri de cauciuc.

Separatorul de ulei trebuie sa fie dimensionat tinandu-se cont de o sectiune utila, destinata plutirii uleiurilor care sa nu fie mai mica de 0,25 mp pentru fiecare litru/secunda , in functie de volumul de intrare. Alegerea de volume mai mari cu siguranta nu vor compromite functionarea separatorului de ulei, ci va permite utilizatorului sa recurga la operatiile de extragerea uleiurilor , mai rar. Principiul de functionare al separatorului de ulei, se bazeaza pe diferenta de greutate specifica dintre apa si uleiuri, respectiv a materialelor solide aflate in apele reziduale.Separatorul de ulei este format dintr-un bazin dotat cu un compartiment intern in care namolul si particulele grele se decanteaza la partea inferioara iar uleiul se separa si se ridica la suprafata. Apa uzata, astfel epurata, trece in bazinul principal prin deschiderea specifica de pe fundul compartimentului intern si se evacueaza.

Se interzice introducerea in separatorul de ulei a apelor pluviale care se scurg de pe acoperisuri. Separatoarele de ulei, se amplaseaza inaintea deversarii apelor reziduale in canalizare sau in amonte la o instalatie adecvata de epurare. Amplasamentul lor trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte si conditii: - sa se asigure pe cat posibil curgerea apelor reziduale prin gravitatie in toate compartimentele separatorului de ulei; - sa se asigure accesul usor pentru extragerea periodica a materialului prezent in compartimentul intern (ulei si material sedimentat);

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare din cadrul spatiului

tehnic sunt colectate printr-o retea de canalizare si directionate catre reteaua oraseneasca de canalizare.


28

In incinta obiectivului exista pe latura nordica grupuri sanitare colectate intr-o fosa vidanjabila. Pentru vidanjarea acesteia societatea are incheiat contractul nr. 1221/02.09.2009 cu DGSPGC Giurgiu.

Apele uzate tehnologice rezultate de la statia de sortare agregate minerale

sunt transportate printr-o conducta metalica Dn = 500, L≈ 20 m in bazinul decantor (V=300 mc ), situat in partea nordica a platformei. Din bazinul decantor apa este pompata in statia de sortare. Bazinul decantor va fi decolmatat periodic.

Apele provenite din padocurile sorturilor dar si cele pluviale vor fi dirijate prin santuri realizate in platforma de beton cu dimensiunea de 02 x 0.2 m in lungime de 170.0 m in bazinul decantor.

Apele pluviale provenite de la statia de mixturi asfaltice si de pe restul platformei vor fi dirijate printr-un canal de beton realizat in platforma, cu dimensiunile 0.30 x 0.30 m si in lungime de 185 m in bazinul decantor.

In cazul in care volumul de apa pluviala depaseste capacitatea de retentie a bazinului, surplusul de apa va fi dirijat spre canalizarea pluviala stradala. Prognoza impactului Limitele maxime admise ale indicatorilor de calitate pentru apele evacuate stabilite in conformitate cu prevederile NTPA- 001/2002, aprobat si modificat prin HG 352/05 sunt urmatoarele :

ph....................................................6,5 - 8,5 Materii totale in suspensie................60mg/l CCOCr............................................125mg/l CBO5...............................................25 mg/l Azot total..........................................10 mg/l Fosfor total.........................................1 mg/l Substante extractibile.......................20 mg/l Detergenti........................................0,5 mg/l Reziduu fix...................................1000 mg/l

Deoarece indicatorii de calitate ai apelor evacuate se vor incadra in parametrii impusi de Normativul NTPA 001/2005 , se poate prognoza un impact nesemnificativ , al obiectivului studiat asupra apelor de suprafata . Investitia promovata nu exercita presiuni semnificative asupra factorului de mediu apa , referindu-ne atat la apele de suprafata cat si la cele subterane.


29

Impactul asupra factorului de mediu AER

Evaluarea impactului poluantilor emisi asupra calitatii aerului s-a facut prin modelarea matematica a dispersiei poluantilor , utilizand un model de tip gaussian . Modelul matematic al dispersiei poluantilor consta in estimarea concentratiilor de poluanti in funtie de caracteristicile surselor , de conditiile meteorologice si orografice , de procesele de transformare fizica si chimica pe care le pot avea poluantii in atmosfera si de actiunea acestora asupra solului . Dificultatea problemei modelarii matematice este determinata de cunoasterea incompleta a procesului de difuzare turbulenta in stratul limita al atmosferei si de complexitatea proceselor de transformare fizico-chimica a poluantilor . Parametrii meteorologici care determina procesul de dispersie sunt : viteza vantului , directia vantului , stabilitatea atmosferica , inaltimea inversiunii termice , parametrii de dispersie . Programul de calcul operativ utilizeaza parametrii meteorologici pentru care s-au obtinut cele mai bune rezultate in cadrul testarilor efectuate , precum si modelarea unor fenomene fizice cum sunt : efectele aerodinamice , fumigatia, (distrugerea inversiunii de dimineata ) , efectul timpului de mediere asupra valorii concentratiilor , procesele de eliminare a poluantilor din atmosfera .

Concentratiile maxime ale poluantilor in imisii , rezultate in urma calculelor de dispersie , luandu-se in considerare caracteristicile sursei punctiforme studiate sunt prezentate in tabelul de mai jos . Conform calculelor de dispersie prezentate in anexe , maximul concentratiei medii de scurta durata este atinsa pentru o distanta de 11 m fata de sursa generatoare . Concentratii maxime admisibile de scurta durata :

Poluant

Distanta fata de sursa a

locului concentratiei maxime (m)

Concentratia

maxima mg/mc

Prag de alerta Od.

756/97 Mg/Nm3

Prag de interventie STAS 12574-87 mg/Nm3

Grad de poluare

Pulberi in suspensie

11

0,007699

0,35

0,5

Nesemnificati

v NO2 11 0,01866 0,21 0,3 Nesemnificati

v CO 11 0,00083 4,2 6,0 Nesemnificati

v SO2 11 0,000657 0,525 0,75 Nesemnificati

v COVtotal 11 0,001358 - - -

Valori limita , praguri de evaluare pentru protectia sanatatii umane : Evaluarea rezultatelor s-a facut functie de valorile limita si pragurile de

evaluare prevazute de Od. 592/2002 , considerandu-se faptul ca programul de functionare al unitatii studiate este de 10 ore/zi , 260 zile/an .


30

Poluant PM10 NOx CO SOx COVtotalCestimat -mg/mc 0,0097990,0242450,000844 0,000853 0,001764

CMA1h – mg/mc - 0,2 - 0,35 - Prag inferior de evaluare –

mg/mc - 0,1 - - -

Prag superior de evaluare – mg/mc

- 0,14 - - -

Poluant PM10 NOx CO SOx COVtotal

Cestimat -mg/mc 0,0097990,0242450,000844 0,000853 0,001764CMA8h – mg/mc - - 10 - -

Prag inferior de evaluare – mg/mc

- - 5 - -


- - 7 - -


Cestimat -mg/mc 0,0040820,0101020,000351 0,000355 0,000735CMA24h - mg/mc 0,05 - - 0,125 -


0,02 - - 0,05 -


0,03 - - 0,075 -


Cestimat -mg/mc 0,0029080,007196 0,00025 0,000253 0,000523CMAan - mg/mc 0,04 0,04 - - -


0,01 0,026 - - -


0,014 0,032 - - -

Rezultatele obtinute pun in evidenta faptul ca imisiile de poluanti rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii in cadrul unitatii studiate se conformeaza prevederilor Od. 592/2002 , concentratiile in imisie aflindu-se sub concentratiile maxime admise si pragurile de evaluare stabilite , astfel ca , se poate concluziona ca activitatea studiata induce in zona de impact o poluare atmosferica nesemnificativa .

Bazele de productie pot genera un impact negativ ca urmare a procesului de productie al mixturilor asfaltice,numai in mod accidental, in cazul functionarii defectuoase a instalatiei de desprafuire.

Asupra compozitiei aerului atmosferic , executia lucrarilor se manifesta prin emanatii de pulberi si de gaze nocive produse de utilajele tehnologice si de transport.


31

Cea mai importanta sursa de poluare a atmosferei o reprezinta procesele de ardere a carburantilor la motoarele cu ardere interna . Toate utilajele folosesc drept carburant motorina, prin arderea careia rezulta urmatorii efluenti: CO, oxizi de azot (NOx), SO2 , hidrocarburi arse incomplet (COV), particule solide, cu efect local, neafectand localitatile invecinate .

La dispersia noxelor contribuie si directia predominanta de deplasare a maselor dinspre NE sau NV si faptul ca, prin tehnologia de exploatare utilajele sunt amplasate la distante relativ mari unul de celalalt.

Activitatea de preparare a produselor minerale nemetalice se va desfasura intr-un sistem deschis , cu un curent de aer proaspat , permanent de-a lungul Dunarii - nu se pune problema deteriorarii calitatii aerului in zona.

Se mentioneaza ca emisiile de poluanti atmosferici corespunzatoare activitatilor aferente prepararii produselor minerale nemetalice sunt intermitente.

Efectele produse asupra aerului vor fi limitate la incinta complexului si in imediata vecinatate, astfel incat nu vor interveni modificari semnificative asupra factorului de mediu “aer”. Conform celor prezentate anterior , impactul activitatilor pe amplasamentul studiat asupra factorului de mediu aer, este redus si consta in generarea unor emisiii la arderea combustibililor utilizati la motoarele utilajelor si din antrenarea prafului , in principal pe drumurile tehnologice.

Zgomotul Agresiunea datorată zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului

ambiant urban. Zgomotul are o actiune complexă asupra organismului în functie de frecventă, tărie si pozitia surselor. Contributia cea mai mare la poluarea fonică o au autovehiculele cu motoare cu ardere internă in localitati.

Excitantul specific al analizorului auditiv este sunetul, energie vibratorie de o anumita frecventa si intensitate. Pentru urechea umana, frecventa sunetelor audibile este cuprinsa intre 20 si 2000 Hz. Totodata pentru a fi auzit, sunetul trebuie sa aiba un nivel minim de intensitate (prag liminal) si sa nu depaseasca o intensitate maxima, dincolo de care excitatia devine nociva iar senzatia auditiva se altereaza devenind dureroasa (prag dureros auditiv). Energia acustica fiind o conditie naturala si permanenta de mediu, analizorul auditiv poseda, biologic, capacitatea adaptarii la excitatiile sonore prin cresterea sau diminuarea temporara a sensibilitatii audutive.

Excitatiile acustice suprafiziologice (apanaj aproape exclusiv al zgomotului industrial, fata de care nu exista o adaptare biologica) determina oboseala si in ultima instanta, alterarea fiziomorfologica a analizatorului auditiv, realizand trauma acustica. Zgomotul are o actiune complexa asupra organismului uman. Din punct de vedere al senzatiei subiective perceperea unui zgomot este neplacuta si din acest motiv se defineste drept zgomot orice sunet suparator. Cercetarile si masurile au confirmat ca efecte nocive ale zgomotelor stridente sunt mai vizibile si mai grave decat zgomotele infundate.

In functie de nivelul de tarie al zgomotului, exista mai multe categorii de efecte daunatoare exercitate de zgomot asupra fiintei umane : -afectiuni ale organului auditiv ;


32

-afectiuni ale diverselor organe si aparate ale corpului (afectiuni ale sistemului circulator, nervos) ; -scaderea productivitatii muncii ; -reducerea inteligibilitatii vorbirii.

Datorita faptului ca zgomotul are asupra organismului uman o actiune nociva, a fost necesara stabilirea unor valori limita a caror depasire sa nu fie permisa. Din punct de vedere medical, pentru fixarea limitelor admisibile, s-au luat in consideratie efectele nocive pe care zgomotul le produce asupra organismului uman.

Din punct de vedere profesional s-au luat in consideratie conditiile necesare in vederea efectuarii anumitor munci, ca de exemplu munca manuala fara concentrarea atentiei, munca intelectuala etc. La stabilirea normelor de zgomot, in majoritatea cazurilor nu este necesar sa se plece de la conditiile optime sau confortabile, adica de la asemenea conditii in care actiunea daunatoare a zgomotului nu se manifesta sau este neansemnata. Limitele admise de zgomot se stabilesc in functie de doua obiective : asigurarea protectiei sub raportul efectelor locale (instalarea hipoacuziei profesionale) si asigurarea protectiei sub raportul efectelor generale (evitarea efectului de jena si interferarea atentiei).

Evaluarea incadrarii in limita admisibila a nivelului de zgomot pentru activitati cu diferite grade de solicitare a atentiei face obiectul STAS 11 330/1980. Limita maxima admisibila pentru zgomot la locurile de munca obisnuite, care necesita o solicitare redusa a atentiei este de 90 dB(A). Metodele de masurare a nivelului de zgomot la locurile de munca, in vederea evaluarii incadrarii in limita admisa pentru nivelul de zgomot, sunt cuprinse in STAS 7150/1977, metode care recomanda determinarea zgomotului cu un sonometru de precizie prevazut cu circuit de ponderare A si cu raspuns lent.

Zgomotul produs de diferitele activitati, constituie un factor de disconfort pentru riverani. Medicii si acusticienii au constatat ca expunerea ombului la un nivel de zgomot de peste 90 dB peste 8 ore/zi , poate avea ca efect reducerea capacitatii auditive, putandu-se ajunge chiar la surzire . Expunerea la zgomot are asupra omului influente fiziologice exprimate prin dereglerari de ritm cardiac , tulburari ale reflexiilor, precum si influente exprimate prin tulburari ale somnului.

Conform literaturii de specialitate , limita de aparitie a disconfortului se poate situa la : -55-65 dB in camp liber pentru activitatea exterioara ; -60-70 dB la fatada unei cladiri pentru un disconfort resimtit in interiorul unei incaperi;

Propagarea zgomotului depinde de urmatorii factori : -natura amplasarii topografice , vegetatie , constructii existente in apropiere; -conditii climatice – vanturi dominante ; -structura traficului rutier ( vehicule usoare sau grele ) ; -conditii de circulatie ( numar vehicule/ora , viteza de circulatie ) ; -caracteristici tehnice ale traseului ;

In cazul unitatii studiate sursa majora de zgomot este reprezentata de functionarea statiei de concasare.


33

Complexul de preparare alte produse minerale nemetalice se afla in zona industriala, vecinatatile directe fiind societati cu profil industrial. Nivelui de zgomot produs de obiectiv nu deranjaza asezarile civile din zona, acestea aflandu-se la o distanta de cca 120 m fata de instalatiile complexului. Utilajele folosite in procesul tehnologic sunt amplasate in aer liber.

Conditiile de propagare a zgomotelor depind fie de natura utilajelor si de dispunerea lor, fie de factori externi suplimentari cum ar fi:

fenomenele meteorologice si in particular: viteza si directia vantului, gradul de temperatura;

absorbtia undelor acustice de catre sol, fenomen numit “efect de sol”; absorbtia undelor acustice in aer, depinzand de presiune, temperatura ; umiditate relativa; topografia terenului; vegetatie. Din diagrama de zgomot prezentata mai jos , coroborat cu faptul ca distanta

pana la cea mai apropiata asezare civila fata de zona de amplasare a statiei de concasare asfaltice ,este de cca 120 m se poate constata ca nivelul de zgomot ( in db) se micsoreaza progresiv , situandu-se sub limita de aparitie a disconfortului.

Mirosuri Mirosuri Conform declaratiei beneficiarului instalatiile amplasate in complexul de

preparare alte produse minerale nemetalice sunt sunt BAT , omologate din punct de vedere tehnic si dotate cu filtre performante pentru absorbtia mirosurilor.


34

Impactul asupra factorului de mediu Sol - Subsol

Sursele potentiale de poluare a solului si subsolului pot fi: - pierderi accidentale de produse petroliere de la autovehiculele ce asigura

operatii de transport- incarcare sau alte lucrari; - depozitarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate din activitatile de

santier; - pierderi accidentale de ape uzate sau alte subsante.

-circulatia auto in incinta societatii, prin: -pulberile de substante minerale si chimice provenite de pe suprafata carosabila , care prin actiunea curentilor de aer pot fi transportate si depuse pe sol ; -poluarea produsa de apele provenite de pe suprafata carosabila incarcate cu substante minerale si chimice, care ajunse pe solul din zona limitrofa au ca efect degradarea de suprafata si de adancime a acestuia ;

-apele pluviale de pe platforma unitatii;

Degradarea solului este privita ca o reducere , sau pierdere masurabila a functiilor solului , sau a folosintelor lui si include toate fenomenele si procesele care afecteaza negativ capacitatea bioproductiva. Posibilitatea de poluare a solului aferent societatii ca rezultat al surselor mentionate mai sus este redusa, datorita faptului ca prin proiect a fost prevazuta existenta unei platforme betonate, pe care se vor depozita materiile prime / auxiliare, deseurile rezultate.

Principalul impact asupra solului in perioada de implementare a proiectului este consecinta ocuparii temporare de terenuri pentru drumuri provizorii, platforme, baze de aprovizionare si productie, organizari de santier, halde de deseuri etc. Reconstructia ecologica a zonei este recomandata dupa finalizarea lucrarilor.

Activitatile care se vor desfasura nu vor reprezenta surse de poluare a subsolului.

Impactul asupra factorului de mediu Biodiversitate

Amplasamentul studiat se afla intr-o zona unde nu exista specii de flora sau fauna protejate, care sa fie influentate de functionarea obiectivului . Vegetatia pe amplasament este foarte slab reprezentata .

Avand in vedere impactul putin semnificativ asupra biodiversitatii al activitatilor care se vor desfasura in cadrul obiectivului analizat , nu vor fi necesare masuri suplimentare de diminuare a impactului asupra acestei componente de mediu.

Impactul asupra peisajului

Obiectivul de investitii studiat odata implantat in cadrul natural , devine un element dominant, producand modificari care sunt percepute in mod diferentiat de un observator . Problema impactului vizual trebuie privita sub doua aspecte , si anume :


35

-din punct de vedere al riveranului ce o percepe din exterior ca o artificializare sau degradare a peisajului , datorita rupturii continuitatii vegetatiei si inlocuirii suprafetei de teren cu o anumita destinatie cu insasi constructia propusa ; -din punct de vedere al utilizatorului aflat pe strada Aleea Plantelor, care , aflat intr-un regim de miscare impus , percepe mediul inconjurator dintr-o infinitate de puncte . Schimbarea permanenta a unghiului de percepere produce acestuia stari emotive care trebuiesc luate in considerare de proiectanti , in sensul ca elementul dominant sa-l constituie relaxarea , calmul si siguranta in conducerea autovehicolului . Avand in vedere zona de amplasare a obiectivului analizat(zona industriala), lipsa obiectivelor de interes public din zona si distantele de la obiectivele analizate la cele mai apropiate locuinte se considera ca activitatea care va fi desfasurata in zona analizata nu va avea un impact negativ asupra peisajului zonei. Impactul asupra mediului social si economic

Activitatea economică a cunoscut în această parte a ţării o dezvoltare, aceasta fiind favorizată de amplasamentul municipiului Giurgiu la intersecţia marilor drumuri europene şi pe artera hidrografică de importanţă europeană a Dunării.

Activitate economică din judeţ este în cea mai mare parte privatizată. Activităţile în judeţul Giurgiu sunt reprezentate de: agricultură, silvicultură,

industrie, construcţii, comerţ, transporturi, poştă, telecomunicaţii, sector financiar şi bancar, tranzacţii imobiliare, administraţie publică şi sănătate. Municipiul Giurgiu este port la Dunăre şi dispune de 2 km chei amenajat la Dunăre şi 1,5 km la canalul SF. Gheorghe. Relieful judeţului Giurgiu este unul tipic de câmpie şi luncă. Din punct de vedere al infrastructurii judeţul Giurgiu beneficiază de întâlnirea într-un centru plurinodal a trei sisteme de circulaţie: rutier feroviar şi naval. Pe lângă legătura rutieră şi feroviară europeană est –vest şi nord-sud în Giurgiu există punct de control la trecerea frontierei şi terminal vamal pentru mărfuri pe artera E85. Un terminal de containere nou se află în curs de realizare în Zona Liberă Comercială Giurgiu. Impactul realizarii investitiei asupra mediului social si economic este unul pozitiv mediu , datorita urmatoarelor considerente : -densitatea populatiei pe teritoriul judetului Giurgiu reprezentand 1,3% din populatia Romaniei , cu o concentrare mai mare in jurul orasului Giurgiu , unde majoritatea fortei de munca active lucreaza preponderent in industrie , activitati de prestari-servicii si comert si foarte putin in agricultura ; -terenul pe care urmeaza a se realiza investitia este actualmente unul neproductiv ; -atat in faza de constructie , cat si dupa realizarea investitiei , vor fi create noi locuri de munca .


36

Datorita faptului ca distanta intre obiectivul analizat si asezarile umane sau obiectivele de interes public este considerabila, apreciem ca nu se impun masuri speciale de protectie a asezarilor umane.

Este necesara informarea de urgenta a populatiei din zona in cazul producerii unor evenimente sau accidente cu impact asupra mediului.

Componentele cele mai importante ale impactului negativ generat de lucrarile prevazute se manifesta prin :

• prezenta santierului care provoaca intotdeauna un disconfort populatiei riverane , marcat prin zgomot , concentratii de pulberi , prezenta utilajelor de constructie in miscare;

• posibile conflicte de circulatie datorita autovehiculelor de tonaj ridicat , care transporta materialele la punctele de lucru;

• posibile conflicte intre angajatii constructorului si populatia riverana. Se apreciaza ca nu exista motive ca sa apara segmente ale publicului

nemultumit de existenta proiectului. 7.Posibile efecte semnificative asupra mediului , inclusiv asupra sanatatii in context transfrontalier Impactul transfrontalier este reprezentat de un efect pe termen lung, care se manifestă pe ambele laturi ale graniţei şi care se află în legătură directă cu activităţile proiectului şi/sau grupurile ţintă. Impactul reprezintă consecinţele proiectului, dincolo de efectul imediat al acestora.

Nu este cazul. 8.Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa orice efect advers al implementarii proiectului ,asupra mediului

Dupa cum bine se cunoaste orice activitate umana aduce modificari asupra

factorilor de mediu. Modificarile pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pot avea o influenta negativa sau pozitiva.

Desi dupa ce s-a constientizat ca influenta negativa asupra factorilor de mediu o are activitatea umana, se fac eforturi si exista impuneri pentru ca modificarile negative sa fie cat mai reduse sau sa nu existe astfel incat efectele asupra mediului sa aiba consecinte minime.

Privitor la obiectivul pe care il analizam vom face urmatoarele recomandari:

Masuri de diminuare a impactului- Factorul de mediu APA

Lucrarile proiectate pentru captarea, transportul, stocarea si distributia apei potabile precum si lucrarile pentru evacuarea apei uzate nu vor influenta negativ alte obiective social – economice existente in zona si nu vor stanjeni activitatea acestora prin stagnari sau inregistrarea unor pagube.


37

Apele uzate tehnologice rezultate de la spalarea balastului trebuie să respecte valorile limita admisibile pentru indicatorii de calitate specifici, impusi de Normativul privind conditiile de evacuare a apelor uzate în receptori naturali NTPA 001, si anume: materiile în suspensie sa nu depaseasca concentratia de 35 mg/l. Avand in vedere categoria de ape uzate care va rezulta de la obiectivul analizat (ape uzate tehnologice provenite de la spalarea balastului) si masurile luate prin proiect pentru preepurare (decantare primara si secundara prin cele doua decantoare) se considera ca valorile limita admisibile pentru indicatorii de calitate specifici sunt respectate. Se considera ca evacuarea apelor uzate tehnologice preepurate rezultate datorita sortarii agregatelor minerale nu are un impact asupra calitatii apelor subterane si solului, decantorul realizandu-se din beton armat(cuva). Pentru asigurarea unor conditii normale de lucru, sub aspectul protectiei mediului, precum si pentru reducerea la minim a posibilitatilor de poluare a apelor subterane, se vor adopta urmatoarele masuri:

in incinta organizarii de santier se va asigura scurgerea apelor meteorice , care spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care in timp se pot infiltra in subteran, poluand solul si stratul freatic.

intretinerea utilajelor(reparatii, curatarea lor) se va face in spatii special amenajate pentru a nu se produce pierderi de ulei sau apa poluata.

platformele bazelor de productie vor avea o suprafata de beton sau piatra sparta, pentru a impiedica sau reduce infiltratiile de subsante poluante.

Se apreciaza ca emisiile de substante poluante provenite de la functionarea complexului de preparare a altor produse minerale nemetalice si de la traficul rutier , care ajung direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.

Masuri de diminuare a impactului - Factorul de mediu AER

Unitatea de filtrare FI 03 este prevazuta cu un ventilator pozitionat la 15m inlatime , cu o suprafata filtranta de 380 mp si care va purifica efluentul inainte de evacuarea in atmosfera. Prin intermediul ventilatorului de exhaustare , gazele exhaustate sunt trecute prin 234 saci filtranti care au 3 motoare de curatare si 3 sectiuni de curatare, fiind evacuate in atmosfera printr-un cos plasat pe un ventilator de evacuare de 75 kW si cu volumul gazului evacuat de 35.000 mc/h.

Praful recuperat este colectat intr-un siloz de filer/praf recuperat Hf 01 cu o capacitate de 15t. Se va urmari mentinerea starii tehnice a instalatiei in special a componentei tehnologice de desprafuire a gazelor la parametri optimi.

Pentru limitarea emisiilor difuze si fugitive utilajele generatoare de pulberi sunt prevazute cu sisteme speciale de etansare a tuturor spatiilor prin care circula fluxurile de materii prime (ermetizare, capsulare). In aceste conditii, impactul


38

emisiilor de noxe, la functionarea normala a obiectivului, asupra calitatii aerului atmosferic, va fi nesemnificativ.

Masurile pentru controlul emisiilor de particule sunt masuri de tip operational specifice acestui tip de surse: - stropirea cu apa a drumurilor de acces in perioadele lipsite de precipitatii; - evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s; - utilizarea de autovehicule si de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III, ale caror emisii respecta legislatia în vigoare; - intretinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor si a utilajelor. Se urmareste utilizarea unor utilaje moderne cu nivel redus de zgomot, care constituie un factor determinant pentru reducerea efectelor negative.

Activitatea va urmari sa nu depaseasca nivelurile stabilite prin SR12025/1994, privind nivelurile de vibratii admise, prin:

Reducerea la minimum necesar a timpilor de functionare a utilajelor: Folosirea, acolo unde este practic posibil, a unor materiale absorbante de

vibratii: Respectarea cu strictete a proiectului tehnic: Evitarea pe cat posibil a suprasolicitarilor instalatiilor, monitorizarea

parametrilor de functionare a instalatiilor pentru depistarea si inlaturarea in timp util a unor eventuale defectiuni, uzuri avansate, etc.;

Respectarea normelor privind lubrefierea si intretinerea diverselor angrenaje;

Se precizeaza faptul ca statia de mixturi asfaltice este etansa , se vor colecta pulberile si vor fi reintroduse in procesul tehnologic.

Masuri de diminuare a impactului - Factorul de mediu Sol - Subsol Atat instalatiile de fabricarea asfaltului cat si spatiul de aprovizionare cu materii prime, livrare produs finit se vor desfasuara pe o platforma betonata.

Bitumul folosit ca materie prima in statia de mixturi asfaltice este clasificat ca nepericulos conformm HG.490/2002. Acesta este transportat in cisterne, butoaie sau canistre corespunzatoare din punct de vedere tehnic si PSI. Depozitarea se face in locuri special amenajate, pe pletforma betonata , ferite de actiunea directa a razelor solare, departe de orice sursa de aprindere.

Bitumul nu este periculos pentru poluarea solului si subsolului, fiind depozitat in locuri special amenajate care nu permit poluarea. De asemenea bitumul este stabil la temperatura camerei, in conditii normale de depozitare si manipulare- stabil pana la 3000C.

Desi masura prevederii rezervorului de bitum cu platforma betonata este suficienta, acesta va fi prevazut suplimentar si cu o cuva de beton.

Depozitarea aditivilor se face in locuri sigure, ventilate, ferite de surse de foc, departe de canalizari, ape de supafata si soluri neprotejate , la temperatura mediului ambiant, in ambalajul original bine inchis sau in rezervoare de stocare curate si uscate, din otel, prevazute cu incalzire indirecta si stut de aerisire, pentru a evita poluarea solului si subsolului.


39

Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punct de vedere al protectiei mediului constituie obligatia factorilor implicati pentru limitarea efectelor adverse asupra solului si subsolului in perioada executiei obiectivului.

Masuri de diminuare a poluarii si a impactului asupra solului: - terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizarilor de santier, a

drumurilor si platformelor provizorii se vor limita la suprafetele necesare frontului de lucru;

- se vor lua masuri pentru evitarea polarii solului cu carburanti sau uleiuri in urma operatiilor de aprovizionare, depozitare sau alimentare a utilajelor, sau ca urmare a functionarii defectuoase a utilajelor;

- stocarea carburantilor , uleiurilor si materiilor prime care intra in procesul de fabricare a mixturii asfaltice se va face in rezervoare etanse asezate pe suprafete betonate; pentru evitarea producerii de accidente accesul vehiculelor la combustibil si la instalatiile de producere a mixturii asfaltice se va face dupa un flux prestabilit;

- se vor lua masuri pentru evitarea imprastierii pe sol a deseurilor sau altor materiale rezultate din trafic. In cazul unor poluari accidentale cu produse petroliere sau cu alte materiale daunatoare solului se vor lua masuri pedoameliorative;

- deseurile rezultate din activitatea zilnica desfasurata in cadrul organizarilor de santier si a bazelor de productie vor fi colectate in pubele tipizate amplasate in locuri special destinate acestui scop; pubelele vor fi preluate periodic de catre serviciile de salubritate din zona, pe baza de contract;

- betonarea sau asfaltarea zonelor pe care se desfasoara activitati de manipulare si transport;

- pentru suprafetele de teren contaminate accidental in timpul executiei se va excava volumul de pamant afectat si se va depune in gropi de imprumut intr-o dilutie care sa permita derularea proceselor de decontaminare prin atenuare naturala.

Nu va exista un impact direct asupra componentelor subterane , lucrarile in sine fiind de natura sa protejeze atat solul cat si subsolul.

Se apreciaza ca, odata cu adoptarea unor masuri minimale precum cele prezentate mai sus , afectarea solului si subsolului prin lucrarile proiectate este nesemnificativa.

Se recomanda urmarirea activitatii utilajelor din dotare pentru evitarea scurgerilor de produse petroliere care ar afecta proprietatile solului, iar in cazul producerii unor astfel de incidente se vor utiliza substante neutralizante pentru reducerea efectelor negative.

Nu vor fi necesare masuri de diminuare a impactului asupra subsolului.

Masuri de diminuare a impactului - Factorul de mediu Biodiversitate Avand in vedere impactul putin semnificativ asupra biodiversitatii al

activitatilor care se vor desfasura in cadrul obiectivului analizat , nu vor fi necesare masuri suplimentare de diminuare a impactului asupra acestei componente de mediu.


40

Masuri de diminuare a impactul asupra peisajului

Zona imediata de perceptie vizuala o constituie elementele constructiilor armonizate cu spatiile verzi din jurul acestora .

Pentru atenuarea zgomotului produs se recomanda a se realizara o perdea vegetativa de inaltime mare (15 m). Masuri de diminuare a impactului - Mediul social si economic

O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, stipuleaza obligativitatea respectarii principiilor ecologice in procesul de dezvoltare social-economica, pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos pentru populatie.

Datorita faptului ca distanta intre obiectivul analizat si asezarile umane este considerabila apreciem ca nu se impun masuri speciale de protectie a asezarilor umane.

Din punct de vedere social , prin crearea de noi locuri de munca obiectivul analizat are un impact pozitiv asupra locuitorilor zonei invecinate. Patrimoniul cultural

Obiectivul analizat in prezenta lucrare nu va avea un impact negativ asupra conditiilor etnice si culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice. Depozitarea deseurilor

In urma desfasurarii activitatilor in cadrul complexului de preparare alte produse minerale nemetalice, ce va fi amplasat in municipiul Giurgiu , rezulta urmatoarele tipuri de deseuri :

Deseuri menajere si asimilabile Deseuri industriale rezultate din fluxurile de productie , reprezentate in principal de nisipuri de decantare .

Deseurile se vor depozita in pubele sau tomberoane adecvate in functie de categoriile acestora. Se vor crea conditii pentru colectarea selectiva, pe tipuri, a deseurilor reciclabile si a deseurilor de ambalaje.

Pubelele vor fi amplasate pe o platforma betonata special amenajata Deseurile industriale si reciclabile se vor colecta pe tipuri, in spatii special

amenajate si vor fi predate agentilor economici specializati in vederea valorificarii.

Ambalajele de transportare a adezivilor vor fi returnate pentru refolosire la furnizorii externi.

Nisipurile de decantare rezultate sunt reutilizate in procesul tehnologic. Pentru colectarea transportul si depozitarea deseurilor menajere sau

industriale, rezultate de pe platforma, societatea a incheiat contractul de prestari servicii nr.1221/02.09.2009, cu D.G.S.P.G.C. Giurgiu.


41

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor

S-a analizat in cadrul studiului si varianta evolutiei mediului in cazul

neimplementarii planului, situatie nedorita de proprietarul amplasamentului, care doreste valorificarea acestuia.

In situatia neimplementarii planului, amplasamentul ar ramane in continuare un spatiu neorganizat .

Alternativele relevante posibile care au fost studiate pentru proiectul analizat pot fi grupate in doua categorii: alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) si alternativa realizarii proiectului.

Alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) Prin nerealizarea proiectului propus , zona analizata va continua sa fie o zona

nevalorificata la potential maxim si de asemenea vor evolua eroziunile in zona studiata.

Alternativa realizarii proiectului Alternativele realizarii proiectului relevante posibile care au fost studiate

pentru proiectul analizat pot fi grupate in doua categorii: de amplasament si de proiect.

Alternative de alegere a amplasamentului Selectarea amplasamentului a fost realizată pe considerente tehnico-

economice care includ: -existenţa unui teren liber de construcţii care este situat in intravilan; -tectonica zonei este calmă, -lipsa zonelor rezidenţiale în imediata apropriere

Nu au fost luate în calcul alte amplasamente, deoarece administratorul principal detine in proprietate aceasta suprafata de teren, iar in zona sunt asigurate utilitatile necesare : energie electrica, alimentare cu apa, canalizare , alimentare cu gaz ,drum acces s.a. In matricea de impact este prezentata influenta obiectivului asupra factorilor de mediu .

Pentru estimarea impactului ecologic global produs de realizarea investitiei s-a utilizat o metoda matriceala de evaluare . Aceasta foloseste un numar de 16 indicatori , dintre care , 8 indicatori de mediu , grupati in subsisteme – climatic , acvatic si terestru si 8 indicatori socio-economici grupati in – economic , social si cultural .

Relatia de calcul a impactului global este urmatoarea : Cig=-( n1+3n2+5n3)/5n+(n4+3n5+5n6)/5n In care : n1=indicator cu impact negativ mic n2=indicativ cu impact negativ mediu n3= indicativ cu impact negativ mare n4= indicativ cu impact pozitiv mic


42

n5= indicativ cu impact pozitiv mediu n6= indicativ cu impact pozitiv mare n= numar total de indicatori

Dupa completarea matricei , se calculeaza pe verticala punctajul acumulat de fiecare indicator si se introduce in formula de calcul Cig.

Din calcul rezulta un impact ecologic negativ mediu , pentru Cig=-0,4 . Matricea evaluarii impactului global de mediu

Impact produs asupra mediului Indicatori specifici -mic -mediu -mare +m

ic +mediu +mare

Indicatori de mediu 1.Calitatea aerului * 2.Zgomot * 3.Calitatea apei de suprafata

*

4.Calitatea apei subterane * 5.Apa pluviala * 6.Suprafata ocupata * 7.Flora si fauna * 8.Impactul deseurilor asupra solului

*

Indicatori socio-economici 9.Investitii in zona * 10.Locuri noi de munca * 11.Dezvoltare economica * 12.Cistigul mediu al locuitorilor

*

13.Conditii igienico-sanitare

*

14.Conservarea traditiei in constructii

*

15.Obiective turistice * Suma 5 5 - 2 3 -

Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala, rezultat in urma

activitatii obiectivului analizat a condus la urmatoarea concluzie : “ MEDIUL ESTE SUPUS ACTIVITATII UMANE IN LIMITE ADMISBILE”


43

10. Dificultati intampinate in prelucrarea informatiilor

Nu au existat dificultati tehnice sau practice in timpul evaluarii impactului

asupra mediului, beneficiarul punand la dispozitia intocmitorului toate datele si informatiile necesare.

Evaluarea impactului negativ si pozitiv, a beneficiilor de mediu datorate realizarii lucrarilor proiectate ar putea fi complet realizata doar dupa monitorizarea tuturor factorilor de mediu in etapa de implementare a proiectului si dupa definitivarea din punct de vedere al detaliilor tehnice a solutiei adoptate, masurile de minimizare fiind luate si dependent de aceste rezultate. 11. Masuri de monitorizare a efectelor semnificative ale implementarii proiectului Monitorizarea executiei lucrarilor din punct de vedere al protectiei mediului trebuie sa cuprinda avizarea tehnologiilor si amplasamentelor pentru organizarile de santier.

Se vor respecta normele de sanatate si securitate in munca si normele P.S.I. specifice utilajelor din dotare , cat si a mijloacelor auto de transport.

La finalizarea lucrarilor zona va fi amenajata, prin reconstructia ecologica a

perimetrului. Se vor avea in vedere urmatoarele: - salubrizarea si igienizarea permanenta a zonei - combaterea scurgerii de produse petroliere; - depozitarea deseurilor in zone special amenajate; - amenajarea drumurilor si a platformelor de lucru . Monitorizarea se va face conform normelor si normativelor Agentiei pentru

Protectia Mediului ; daca pe parcursul functionarii vor aparea noi elemente functionale, beneficiarul va aduce la cunostinta APM modificarile survenite. Conform Ordinului 462/1993, beneficiarul acestei lucrari are obligatia de a supraveghea nivelul emisiilor nocive de la sursele de energie termica si de a prevedea utilaje performante, astfel incat sa se realizeze o ardere cat mai completa a combustibilului, pentru evitarea poluarii mediului inconjurator.

Riscurile ce vor decurge ca urmare a realizarii obiectivului de investitii sunt :

Risc de producere a unor poluari accidentale, este importanta luarea unor masuri de remediere rapida a poluarii (in cazul in care aceasta s-a produs) si de reabilitare a calitatii apei si solului afectate .


44

Risc de poluare accidentala ca urmare a producerii de acte de vandalism si

efractii Pentru protejarea contra incercarilor de patrundere prin efractie din exterior in interiorul cladirilor , cat si din interior in compartimentele de importanta deosebita , este prevazut un sistem de detectie si alarmare la efractie .

Risc de producere a unor accidente de munca (electrocutari, lucru in incaperi ce prezinta acumulari de gaze, etc. ) – au fost prevazute urmatoarele : -instalatie de paratrasnet si pentru protectia impotriva tensiunilor accidentale de atingere ;

-pentru centralele termice, ateliere si alte incaperi unde exista riscul acumularilor de gaz (CO) se prevede un sistem de detectie gaz. 12. Rezumat fara caracter tehnic Perimetrul viitoarei baze de productie, compusa din statie de sortare, statie de betoane, statie mixturi asfaltice, statie concasare, va ocupa o suprafata totala de 14349 mp, va cuprinde baza de productie, spatiile administrative, depozitele de balast, depozitul de carbuanti.

Complexul de preparare alte produse minerale nemetalice va cuprinde :

• Statia de misturi asfaltice LINTEC CSD 1500/4 are o capacitate de 120 mc /h, cu urmatoarea componenta:

1).Sistem de alimentare rece cu agregate 2.)Malaxor de sortare si uscare SD 04 3.)Buncare incalzire pentru minerale HB 02 4.)Unitatea de cantarire si malaxare MX 01 5).Unitatea de filtrare FI 03 (pt. particolelor <20mg/Nmc si suprafata filtranta de 380 mp) 6)Siloz pentru filer/praf recuperate HF 01cu o capacitate de 15 t 7).Cabina de control si sistemul electric CR 01 8).Camera pompelor 9.)Turnul (ofera acces liber pentru incarcarea camioanelor direct din mixer) 10.)Rezervor de bitum BT 02 cu o capacitate de 50.000 l, prevazut cu izolatie de 100mm 11.)Siloz extern de filer CS 51, inchis etans cu o capacitate de 50 t 12.)Siloz de stocare asfalt HS 80 13.) Sistem de aditivare AS

• Staţia de betoane de tip ARISTOTELIS 65/60 cu o capacitate de 60

mc/h , compusa din : 1)Buncar stocare agregate 2)Sistem de transport pentru agregate


45

3)Unitate de dozare si cantarire 4)Sistem de aditivare pentru 2 substante

5)Unitate de mixare 6)Unitate electronica de operare

7)Compresor de aer 8)Cabina de comanda si control

• Statie de concasare care foloseste un concasor cu impact pe senile RM80 cu un numar de 4 ciocane si capacitatea maxima de 150 t/h in functie de material.

• Statie de sortare compusa din :

1).buncar alimentare cu capacitatea de 7.0 mc 2.)banda alimentare ciur cu lungimea de 10.0 m, latime 1050 mm 3).ciur vibrator cu dimensiunile 3.65X1.52(5.54 mp) cu 3 site(etaje) 4).benzi transportoare mobile(4)

Statia de sortare este de tip TEREX-FINLAY 390 Rinser are un ciur vibrator cu capacitatea de 80 mc/h, roata desecatoare, banda de alimentare balast, benzi transportoare. Roata desecatoare va avea capacitatea de 80 mc/h si va fi de tip TEREX-FINLAY Hydrasander. Refuzul de ciur va fi preluat de un concasor tip RM 80.

• Spatiu tehnologic In cadrul aceste investitii este propusa executia unei constructii cu regim

parter, realizata cu inchideri de zidarie in grosime de 30cm si cu o inaltime libera de 2,6m.

Aceasta va avea in componenta sa: holuri, laboratoare, magazii, atelier mecanic, vestiare, dusuri si grupuri sanitare in suprafata totala de circa 200mp. Inaltimea la cornisa va fi de 2.85m iar la coama de 4.95m. finisajele interioare se vor executa cu vopseluri lavabile, iar la exterior se vor executa zugraveli decorative. Tamplaria va fi din lemn cu geam termopan. Acoperisul va fi de tip sarpanta din lemn in 4 ape, cu invelitoare din tigla metalica. Alimentarea cu apa a personalului care va deservi baza de productie si a statiei de betoane se va face din reteau de apa a municipiului Giurgiu. Alimentarea cu apa a statiei de sortare se va face dintr-un bazin de alimentare betonat cu capacitatea de 300 mc alimentat periodic dintr-un foraj. Alimentarea statiei se va face prin recircularea apei decantate, din forajul de apa suplimentandu-se doar pierderile de apa din procesul de sortare spalare.

Distributia apei la statia de sortare se va face prin intermediul pompei submersibile cu care este echipat forajul, tip WILO TWI 4.14-25-B3(18 mc/h) si prin intermediul unei pompe amplasate pe marginea bazinului de alimentare tip WILO-Crono block-BL 80/210-37/2(150 mc/h).

Consumul de apa specifica in statia de sortare va fi de 1.875 mc apa/mc balast sortat.


46

Ambele statii, de betoane si de sortare, vor fi prevazute pe sistemul de alimentare cu debitmetre.

Necesarul total de apa tehnologica preluata din subteran pentru desfasurarea activitatii de productie in statia de sortare va fi de 93870 mc apa pentru o productie preconizata in statia de sortare de 50000 mc/an.

- Bazele de productie pot genera un impact negativ ca urmare a procesului de

productie al mixturilor asfaltice,numai in mod accidental, in cazul functionarii defectuoase a instalatiei de desprafuire.

Activitatea de preparare a produselor minerale nemetalice se va desfasura intr-un sistem deschis , cu un curent de aer proaspat , permanent de-a lungul Dunarii - nu se pune problema deteriorarii calitatii aerului in zona.

Se mentioneaza ca emisiile de poluanti atmosferici corespunzatoare activitatilor aferente prepararii produselor minerale nemetalice sunt intermitente.

Efectele produse asupra aerului vor fi limitate la incinta complexului si in imediata vecinatate, astfel incat nu vor interveni modificari semnificative asupra factorului de mediu “aer”. - Principalul impact asupra solului in perioada de implementare a proiectului este consecinta ocuparii temporare de terenuri pentru drumuri provizorii, platforme, baze de aprovizionare si productie, organizari de santier, halde de deseuri etc. Activitatile din santier implica manipularea unor cantitati importante de substante poluante pentru sol si subsol. In categoria acestor substante trebuie inclusi carburantii, combustibilii, vopselele, solventii etc.

- Activitatile desfasurate vor avea o influenta minora asupra biotopurilor si biocenozei din zona acestea fiind slab reprezentate.

In arealul analizat nu sunt zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone tampon etc.) si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri).

- Avand in vedere zona de amplasare a obiectivului analizat, lipsa obiectivelor de interes public din zona si distantele de la obiectivul analizat la cele mai apropiate locuinte se considera ca activitatile care vor fi desfasurate in zona analizata nu vor avea un impact negativ asupra peisajului zonei.

- Impactul potential al functionarii obiectivelor analizate in prezenta lucrare va fi strict local.

Deoarece intreaga activitate se desfasoara cu utilaje performante, precum si datorita amplasarii unitatii intr-o zona industriala, la distanta de zonele locuite, se poate aprecia ca zgomotul produs de unitatea studiata poate fi considerat neglijabil.

- Functionarea complexului de preparare alte produse minerale nemetalice nu va genera un impact negativ asupra factorilor de mediu. Dotarile prevazute si modul de operare pe amplasament nu sunt de natura a produce o poluare semnificativa a mediului.

Indicatorii specifici care caracterizeaza starea factorilor de mediu se inscriu in limitele maxime admisibile prevazute de legislatia in vigoare.


47

Precizam ca in data de 27.11.2009 conform HG 1076/2004, a avut loc la sediul APM Giurgiu, intrunirea grupului de lucru in vederea stabilirii domeniului si nivelului de detaliu al informatiilor ce trebuie incluse in Raportul de mediu pentru „PUZ - Complex de preparare alte produse minerale nemetalice”, municipiul Giurgiu , judetul Giurgiu.

In elaborarea Raportului de mediu „PUZ - Complex de preparare alte produse minerale nemetalice” s-au avut in vedere si concluziile desprinse in cadrul dezbaterilor , Procesul verbal nr. 9056/27.11.2009 ,al sedintei grupului de lucru fiind anexat prezentului raport.

Concluzii : Pe timpul funcţionării obiectivului care a generat PUZ va exista o presiune antropică redusă asupra factorilor de mediu aer, apă şi sol/subsol .

Concretizarea proiectului duce la realizarea urmatoarelor deziderate :

• Raspunde optiunilor investitorilor referitoare la accesibilitatea loturilor • Asigura administratiei locale, suportul urbanistic necesar abordarii

etapelor urmatoare in realizarii investitiei • Permite realizarea investitiilor pe terenuri proprietate particulara prin

definirea clara a apartenentei acestora la zone si subzone functionale pentru care s-au stabilit reglementari ;

• Asigura o eficienta marita a utilizarii terenului cu un impact plurivalent o impact economic , cu realizarea unei mai eficiente exploatari a unui

teren agricol , fara impact ecologixc negativ; o impact social – prin infinntarea a noi locuri de munca ;

Nu exista posibilitatea producerii unor efecte cumulative in zona rezultate in urma promovarii PUZ si realizarii obiectivului „ Complex preparare alte produse minerale nemetalice”

raport de mediu - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/50504_raport de mediu sc ceramica impex...

Documents