raport anual · 2010-02-27 · 2 editat de f u n d a t i a pp e n t r u pp a r t e n e r i a t...

Raport Anual2003

Fundatia pentru Parteneriat

Finanþatorii Fundaþiei în 2003

German Marshall Fund of USRockefeller Brothers FundCharles Stewart Mott FoundationKing Baudouin FoundationDepartment for International Development (DFID)Stichting DOENPhareUSAID

Partenerii Fundaþiei în 2003

• Hungarian Environmental Partnership Foundation• Slovak Environmental Partnership Foundation• Polish Environmental Partnership Foundation• Czech Environmental Partnership Foundation• Groundwork Blackburn• Groundwork UK• Tatum Networks Ltd.• INEM - KÖVET Hungary• Centrul Naþional pentru Dezvoltare Durabilã• King Baudouin Foundation• Fundaþia Carpaticã România• Conºtient Srl.• Asociaþia Ecologicã Floarea de Colþ - Cluj• Asociaþia Pro Cive - Gheorgheni• Fundaþia Comunitarã Sibiu• Asociaþia pentru Parteneriat Comunitar Focºani• Asociaþia Pro Democraþia Braºov• Asociaþia pentru Relaþii Comunitare• Forumul Român al Donatorilor

Pentru donaþii sunt disponibile urmãtoarele conturi bancare:

Fundaþia pentru Parteneriat Banca Comercialã Românã - Sucursala Miercurea Ciuc2511.31-186.9/ROL (pentru donaþii în Lei)2511.31-186.7/USD ( USD)2511.31-186.25/EUR ( EUR)

pentru donaþii înpentru donaþii în

11

Cuprins

Raport Anual • 2003

CUPRINS

Scrisoare din partea directorului..............................................................................................................3Cine suntem noi?..........................................................................................................................................5

PPrrooggrraammee ddee FFiinnaannttaarreeProgramul Parteneriat pentru Mediu.......................................................................................................6Programul Mostenire Vie............................................................................................................................8Cresterea capacitatii organizatiilor finantate..........................................................................................9Premiul “ Central European Heritage Award”.....................................................................................10

PPrrooggrraammee OOppeerraattiioonnaalleeProgramul Eco Business............................................................................................................................13Programul Dialog.......................................................................................................................................14Agenda 21....................................................................................................................................................15Cooperare si lucrul în retea....................................................................................................................17

LLiissttaa pprrooiieecctteelloorr ffiinnaannttaatteeProgramul Parteneriat pentru Mediu.....................................................................................................18Programul Mostenire Vie..........................................................................................................................24Alte finantari ..............................................................................................................................................25

Raport Financiar.........................................................................................................................................26Audit Financiar............................................................................................................................................27Resurse Umane..........................................................................................................................................28

Fu

nd

at

ia

pp

en

tr

u

PPa

rt

en

er

ia

t

••

RRa

po

rt

AA

nu

al

••

22

00

3wwwwww..eeppccee..rroo

22

Editat deF

un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


FFuunnddaattiiaa ppeennttrruu PPaarrtteenneerriiaattEEddiittaatt: László PotozkyCCoollaabboorraattoorrii:: Ioana Brasovean, Csilla Dániel, Kathleen SheaDDeessiiggnn:: Botond ForróPPrriinntteedd bbyy:: ALUTUS - Miercurea Ciuc

Anul 2003 a reprezentat pentru fundatia noa-stra al 5-lea an de existenta pe scena organizati-ilor neguvernamentale din România. Pe parcursulacestor 5 ani fundatia a încurajat si sustinutîmbunatatirea mediului înconjurator si dez-voltarea comunitara. În cei cinci ani am încercatsa contribuim la formarea unei societati sustenabile, bazata pe principii sanatoase.

Pe parcursul acestor ani, Fundatia a dezvoltatsi implementat o gama larga de programe siinstrumente, care includ finantarile, asistentatehnica, instruirea si programele operationalespecifice având ca scop sprijinirea initiativelor derezolvare a problemelor comunitare si demediu. În majoritatea cazurilor programele aufost dezvoltate în parteneriat cu un numar marede factori interesati, incluzând tot mai multeorganizatii, firme, autoritati locale si cetateni.

Fiecare din aceste programe a avut succese considerabile pe parcursul anilor. O parte din aces-te realizari sunt rezultatul unor procese de gândire pe termen lung si de planificare strategica.Organizatiile neguvernamentale de mediu si de dezvoltare comunitara care au primit sprijinfinanciar si organizational din partea Fundatiei pentru Parteneriat joaca astazi un rol importantîn initierea si implementarea proiectelor de îmbunatatire a mediului înconjurator, de dezvoltarecomunitara precum si de protejare si conservare a mostenirii culturale. Fundatia si-a concen-trat atentia si pe implementarea de concepte, idei si metode de lucru noi, inclusiv abordari caresa vizeze dezvoltarea unor programe de durata în mediul rural cum sunt initiativele tip"Greenway" (ex. Drumul Apelor Minerale). Eficienta tuturor activitatilor FP poate fi usor cuan-tificata prin cifre si date. Astfel peste 170 de proiecte cu o valoare totala de peste 21 miliardelei au fost finantate în cadrul celor trei programe de finantare ale fundatiei: Parteneriatul pen-tru Mediu,Tisa si Mostenire Vie. Datorita acestor proiecte au fost create peste 178 locuri demunca, au fost plantati peste 27.660 puieti, în peste 77 arii protejate au avut loc lucrari de reme-diere si conservare, au fost stabilite si declarate 5 arii protejate noi, au fost initiate 4 Contractede Râu, au fost sprijinite 3 campanii de mediu de mare anvergura, au fost marcate si amenajate850 km de rute pentru biciclisti, peste 5100 voluntari au participat în proiecte de mediu si dedezvoltare comunitara. În acelasi timp peste 251 reprezentanti ai ONG-urilor au participat lacursurile de instruire organizate de Fundatie.

Cele trei programe operationale, Eco-Business, Dialog si Agenda 21 au atins de asemenearezultate semnificative, initiind abordari inovatoare în ceea ce priveste protectia mediului sidezvoltarea comunitara. Azi, programul Eco-Business numara 39 de companii membre, careîmpreuna cu un numar mare de alte firme au apelat de peste 350 ori la serviciile de eco-con-siliere oferite de noi. Concomitent au fost organizate 35 de sesiuni de instruire si seminarii la

33

Scrisoare din partea directoruluiF

un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


SCRISOARE DDIN PPARTEA DDIRECTORULUI

44

Scrisoare din partea directoruluiF

un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03 care au participat 974 întreprinzatori. Fundatia a fost initiatorul programului Agenda 21 în

Miercurea Ciuc si a contribuit la extinderea acestuia în orasele Sighisoara si Medias. Cu ajutorulprogramului Dialog peste 5000 de cetateni au fost implicati într-un numar mare de initiativecivice.

Dincolo de aceste rezultate si de succesul colaborarilor cu parteneri nationali (inclusivautoritati locale si Agentii de protectie a mediului) si internationali, una dintre nerealizarile aces-tor 5 ani a fost insuficienta colaborare cu Ministerul Mediului, care nu a raspuns în mod pozitivla initiativele si ofertele de colaborare venite din partea noastra si a altor organizatii neguver-namentale. Din acest punct de vedere consideram ca este necesara o munca sustinuta pentrua asigura participarea publica în dezvoltarea si implementarea politicilor de mediu si în schim-barea atitudinii fata de mediul înconjurator.

O alta mare provocare pe terment scurt si mediu pentru Fundatie o constituie problemasustenabilitatii financiare. Fara asigurarea acesteia, ne va fi foarte greu sa ne continuam activitatiile la nivelul actual deoarece donatorii externi încep sa-si restrânga activitatea si implicitsprijinul financiar în tarile Europei Centrale si de Est. Pentru a face fata acestor provocari,Fundatia a demarat crearea unui fond de rezerva ("endowment") cu doi ani în urma. Cu altecuvinte, ne aflam în postura de a ne întari pozitia si de a crea o baza de resurse, pentru a reduceîn mod gradual dependenta de sursele externe de finantare. Ca forma de încurajare si sprijin înacest sens, Fundatia Charles Stewart Mott (unul dintre principalii finantatori ai FP înca de laînceputuri) a oferit Fundatiei si celorlalti parteneri din Consortiul Parteneriatul pentru Mediuîn Europa Centrala un tip de finantare ("challenge grant") fara precedent.Acest grant este con-ceput în asa fel încât Fundatia pentru Parteneriat împreuna cu fundatiile sora sa strânga fiecarecâte 200.000 USD în intervalul 2004-2006. Daca campania de strângere de fonduri se va deru-la cu succes, Fundatia Charles Stewart Mott va dubla suma strânsa pe parcursul celor trei ani.Acesta va reprezenta un pas important pentru obtinerea independentei financiare a Fundatiei.

Privind în urma asupra celor cinci ani, trebuie sa subliniez ca realizarile si dezvoltarea fun-datiei nu ar fi fost posibile fara implicarea si contributia personalului, a consiliilor de conduceresi selectie, fara sprijinul proactiv al finantatorilor, ai partenerilor din sectoarele ONG, mass-media, de afaceri precum si din sectorul public.

LLáásszzllóó PPoottoozzkkyyDirector


55

Fu

nd

at

ia

pp

en

tr

u

PPa

rt

en

er

ia

t

••

RRa

po

rt

AA

nu

al

••

22

00

3


Cine suntem noi?

CINE SSUNTEM NNOI?

Mis iunea ffundat ie i :

SSpprriijjiinniirreeaa îîmmbbuunnaattaattiirriiii mmeeddiiuulluuii ssii aa ddeezzvvoollttaarriiii ccoommuunniittaattiilloorr ddiinn RRoommâânniiaa ccoonnttrriibbuuiinnddaassttffeell llaa ffoorrmmaarreeaa uunneeii ssoocciieettaattii dduurraabbiillee..

Obiect ive :• promovarea dezvoltarii durabile prin intermediul întaririi ONG-urilor de mediu si a partici-parii civice• consolidarea sectorului neguvernamental din România prin întarirea capacitatii operationale aacestuia• încurajarea participarii civice în initierea si luarea deciziilor comunitare si de mediu• promovarea parteneriatelor intersectoriale în rezolvarea problemelor comunitare si de mediu• oferirea de sprijin financiar si tehnic ONG-urilor din România• implicarea cetatenilor în procesul de identificare, prevenire si solutionare a problemelorcomunitare si de mediu.

Fundatia pentru Parteneriat a fost înfiintata îndecembrie 1998 ca fundatie independenta si faceparte din Consortiul Parteneriatul de Mediu, caresprijina proiectele comunitare de îmbunatatire amediului din România, Cehia, Ungaria, Polonia siSlovacia. Începând cu toamna anului 2003 a fostînfiintata o noua fundatie în Bulgaria.

Activitatea fundatiilor membre ale consortiu-lui vizeaza constientizarea si participarea publicacu privire la problemele de mediu din regiune.Fundatiile joaca un rol important în initiereacailor de cooperare între oameni si organizatii,precum si între toate sectoarele pentru a punebazele unor societati civile si comunitati durabileîn Europa Centrala.

Folosind un amestec flexibil de proiecte mici,asistenta tehnica, colaborare, activitati de instru-ire si programe speciale, cele cinci fundatiifaciliteaza accesul organizatiilor, comunitatilor, siale persoanelor fizice, în implicarea activa în pro-cesul decizional privind problemele de mediu.

66

Programe de finantareF

un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


Pe parcursul anului 2003 activitatile de finantare ale Fundatiei s-au derulat prin programelePPaarrtteenneerriiaatt ppeennttrruu MMeeddiiuu ssii MMoosstteenniirree VViiee. Au fost finantate 37 de proiecte cu o valoare tota-la de 6.191.291.332 lei, valoarea medie a unui grant fiind în 2003 de 167.332.198 lei.

DDaattee ssttaatt ii sstt iiccee1 ianuarie 2003 - 31 decembrie 2003

•• TToottaalluull cceerreerriilloorr ddee ffiinnaannttaarree pprriimmiittee:: 111111•• TToottaalluull pprrooiieecctteelloorr ffiinnaannttaattee:: 3377•• VVaallooaarreeaa ttoottaallaa aa ffiinnaannttaarriilloorr:: 66..119911..229911..333322 lleeii•• TToottaalluull mmiiccrroo-ffiinnaannttaarriilloorr ((ppâânnaa llaa 4400..000000..000000 lleeii)):: 77•• TToottaalluull mmaaccrroo-ffiinnaannttaarriilloorr ((ppâânnaa llaa 774400..000000..000000 lleeii)):: 3300•• FFiinnaannttaarree mmeeddiiee-pprrooiieecctt:: 116677..333322..119988 lleeii

Partener iat ppentru MMediu

În 2003 aria de acoperire geografica a programului a crescut în mod semnificativ, ONG-uridin alte 9 judete fiind acum eligibile în cadrul acestui program. Ca rezultat, aproape 80-85% dinteritoriul României este acoperit prin acest program.

EEvvoolluuttiiaa aaccooppeerriirriiii ggeeooggrraaffiiccee aa PPrrooggrraammuulluuii ddee PPaarrtteenneerriiaatt ppeennttrruu MMeeddiiuu îînn ppeerriiooaaddaa 22000000-22000033::

În calitatea sa de cel mai important si cel mai extins program al Fundatiei pentru Parteneriat,Parteneriatul pentru Mediu a continuat sa sprijine proiectele de mediu bazate pe implicareacomunitatiilor. Pe baza sprijinului oferit prin finantari si activitatile de dezvoltare a capacitatii,organizatiile finantate devin din ce în ce mai profesioniste si eficiente în rezolvarea unor prob-leme tot mai provocatoare. Cu toate ca majoritatea aplicantilor solicita în continuare fonduricu precadere pentru proiecte de conservare a biodiversitatii si protejarea ariilor protejate,organizatiile îsi diversifica din ce în ce mai mult activitatile. Astfel, în 2003 pe lânga cele 13 gran-

PROGRAME DDE FFINANTARE

2000 2002 2003

77


un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


turi adjudecate pentru activitati de conservare, prin ultimele transe de finantare, s-au acordattrei finantari pentru proiecte tip Greenway (primele de acest fel în România) si alte patru gran-turi pentru programe care se adreseaza problemelor de ecologie din mediul urban si rural.Poluarea urbana si rurala reprezinta înca o problema majora în România, motiv pentru careFundatia pentru Parteneriat încurajeaza proiecte care au ca scop combaterea acesteia.

Pe lânga extinderea geografica, unul dintre cele mai importante realizari strategice în anul2003 a fost lansarea ofertei de finantari ttiipp ssuuppoorrtt ggeenneerraall pentru organizatiile de mediu. Este

pentru prima data când unfinantator din România aîmbratisat o astfel de strate-gie proactiva. Fundatia pen-tru Parteneriat a cerut orga-nizatiilor aplicante o strate-gie de dezvoltare pe termenmediu si bugetul propus peun interval de trei ani.Organizatiile considera bin-evenita si foarte utila nouainitiativa a Fundatiei, uneledintre ele recunoscând caaceasta oportunitate i-a"fortat" sa se gândeasca înmod strategic si sa îsi dez-

volte strategii organizationale si planuri de actiune pentru viitor. În prima sesiune de finantarepe anul 2003 doua organizatii au primit granturi de acest fel. Alte trei organizatii aplicante aufost asistate ulterior prin intermediul unui proces de evaluare organizationala si de dezvoltareacapacitatii facilitând astfel îmbunatatirea strategiei. La sfârsitul acestui proces s-a acordat înca ungrant de acest fel.

Un alt rezultat, mai mult colateral al acestei linii de finantare este faptul ca permite perso-nalului Fundatiei sa reevalueze nivelul de dezvoltare a organizatiilor de mediu. În multe cazuriaceste organizatii au trecut printr-un proces de dezvoltare semnificativ în ceea ce privestestructurile organizationale, procesele interne, membrii, strategia de dezvoltare, etc.Altii au con-tinuat sa foloseasca planificarea doar pe termen scurt, trecând de la un proiect la altul, fara saîsi dezvolte o strategie organizationala coerenta pe termen mediu sau lung.

Este de asemenea important de mentionat faptul ca unii dintre cei finantati de catre Fundatieau obtinut recunoastere la nivel local, national si chiar international pentru proiectele imple-mentate. Astfel în timp ce câstigatorului premiului la nivel national (ATON Miercurea Ciuc) alCentral European Heritage Award i s-a conferit si premiul la nivel regional, alte câteva organi-zatii finantate de Fundatie au câstigat premii importante pentru proiectele lor. Cel mai relevantexemplu în acest sens este cel al Clubului Speologic Bucovina, care a câstigat premiul I la GalaSocietatii Civile din România (editia 2003), cu proiectul intitulat "În fântâni ape mai curate".

“ În ffântâni aape mmai ccurate!” - pproiect CClub SSpeo BBucovina

88


un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


În cel de-al doilea an programul a continuat sa sprijinedezvoltarea comunitatilor prin initiative locale bazate peprotejarea patrimoniului cultural si natural în paralel cucresterea capacitatii organizationale a grupurilor impli-cate. În cadrul acestui program s-a pus si mai mult accen-tul pe activitati de dezvoltare a comunitatii acestadevenind criteriul principal de selectie a proiectelorfinantate.

ÎÎnn 22000033 ppaattrruu nnooii pprrooiieeccttee (cu o valoare totala de1.335.433.122 lei) au fost finantate de catre Fundatie.Este important de mentionat cresterea contributieifinanciare a organizatiilor implementatoare la bugeteleacestor proiecte. De exemplu, cele patru organizatiifinantate vor contribui cu 44% la totalul bugetului celorpatru proiecte. Proiectele finantate în anul 2002 au fostîncheiate cu exceptia câtorva care au cerut o prelungirea perioadei de finantare. Majoritatea proiectelor si-auatins aproape în totalitate obiectivele popuse, unele din-tre ele reprezentând o faza importanta în dezvoltareacomunitatilor în care au fost implementate. În anul 2003a avut loc o evaluare intermediara a programului

Mostenire Vie realizata de Francois Matarasso (consultant al Fundatiei King Baudouin), care arelevat faptul ca proiectele au reprezentat o experienta de învatare valoroasa pentru multi dincei care au participat în diferite forme în cadrul acestora. Unele din experientele acumulate auavut caracter practic (cei implicati au participat în activitati de constructie, altii au fost instruitiîn metode traditionale de constructie sau de lucru în lemn). Majoritatea proiectelor au implicatun numar mare de scoli, fapt important datorita implicarii tinerilor în activitati de educatieextrascolara sensibilizându-i înceea ce priveste mostenireaculturala si naturala locala. Înacelasi timp, aceste proiecte aucontribuit la cresterea încred-erii, unele echipe de proiectgândindu-se deja la imple-mentarea altor proiecte multmai ambitioase, bazate pe suc-cesele anterioare. Este deasemenea important de men-tionat ca proiectele finantateprin programul Mostenire Vieau rolul de a permite oame-

Mostenire VVie

Strada SSfor i i ddin BBrasov - oomostenire rrenovata

Poarta ssecuiasca rrenovata ddin SSatu MMare ((HR)

99


un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


ÎÎnn aannuull 22000033 ppeessttee 110000 ddee rreepprreezzeennttaannttii ai organizatiilor neguvernamentale au participat încadrul a patru sesiuni de instruire ce au avut ca scop cresterea capacitatii organizationale.

SSeess iiuunnii llee ddee iinnssttrruuiirree îînn ccaaddrruull ppoorrggrraammuulluuii MMoosstteenniirree VViiee

Pentru a ne asigura ca organizatiile care s-au înscris în cadrul acestui program reusesc sa ela-boreze cereri de finantare de buna calitate, a fost initiat un program de instruire special.Participantii la aceste sesiuni de instruire au fost alesi pe baza scrisoriilor de intentie.

Sesiunile de instruire au avut ca principale obiective legate de participanti:• Sa înteleaga si sa aplice principiile programului Mostenire Vie• Sa înteleaga importanta implicarii comunitatii• Sa învete cum sa comunice cu oamenii din comunitati• Sa înteleaga nevoia de abordari creative în dezvoltarea si implicarea comunitatilor • Sa învete elementele de baza necesare elaborarii unei cereri de finantare

Aceste activitati au dus la o îmbunatatire considerabila a calitatii cererilor de finantare si maiapoi, în implementarea proiectelor. Pe baza acestor succese, s-a format o relatie foarte buna cuorganizatiile care au primit finantarile. În cadrul acestor relatii de lucru se vor include si con-silierea si facilitarea comunitara care vor fi urmate de sesiuni care vor avea rolul de a permiteîmpartasirea experientelor si informatiilor între organizatii.

Cresterea ccapac i tat i i oorganizat i i lor ff inantate

nilor sa lucreze împreuna pen-tru atingerea unor obiectivecomune si sa dezvolte relatiile,retelele si capacitatile lor. În fapt,valoarea pe termen lung a acestorproiecte consta în dezvoltareacapitalului social local. Un altaspect important ce trebuieamintit e reprezentat derecunoasterea patrimoniului localca sursa a identitatii si mândrieilocale. Datorita puternicelorradacini si a mostenirii pe careoamenii le poseda, proiecteleMostenire Vie au reusit sa atragainteresul si implicarea oamenilor.

ªura ttradit ionala rreconstruita - MMuzeul BBadea CCârtan din CCârt isoara ((SB)

1100


un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


SSeess iiuunnii ddee iinnssttrruuiirree îînn ccaaddrruull pprrooggrraammuulluuii PPaarrtteenneerr iiaatt ppeennttrruu MMeeddiiuu

Procesul integrat de dezvoltare acapacitatilor pentru organizatiilefinantate de Fundatie a continuat sipe parcursul anului 2003. Al treileapas al acestui proces l-a constituit onoua sesiune de instruire axata pecampanii de comunicare si elabo-rarea mesajului.O alta sesiune de instruire a fostorganizata în octombrie în partene-riat cu World Wide Fund forNature (WWF) în cadrul careiaorganizatiile participante si-au ma-nifestat sprijinul pentru initierea

retelei Natura 2000 în România. Cei 23 reprezentanti ai organizatiilor împreuna cu FP si WWFau format o platforma nationala pentru implementarea programului Natura 2000 si au semnato declaratie de sprijin si angajament pentu formarea unei retele de conservare în România. Deasemenea, grupul a identificat un set de obiective pe termen lung si a elaborat un plan de activi-tati adecvat cerintelor. Una dintre problemele cheie identificate a fost cresterea capacitatii orga-nizatiilor. Ca urmare sunt planificate pe viitor ateliere atât la nivel national cât si regional pen-tru a intensifica implementarea programului Natura 2000 în România.

Premiul ““Central EEuropean HHeritage AAward”

Pe baza initiativei comune a Consortiului Parteneriatul de Mediu pentru Europa Centrala pre-miul Central European Heritage Award a fost oferit în 2003 pentru a doua oara atât la nivelnational cât si la nivel regional. Scopul acestui premiu este stimularea actiunilor de protectie amediului bazate pe implicarea comunitatilor si pe participare civica. Premiul onoreaza modeleexceptionale de initiativa bazate pe initiative comunitare, care vizeaza protejarea mostenirii cul-turale si naturale unice în zona Europei Centrale. În 2003 câstigatorul premiului CentralEuropean Heritage Award atât la nivelul României cât si la nivel regional a fost proiectul numit"Reconstructia Bailor Nadas în contextul problematicii de mediu privind statiunile din muntiiHarghita".

PPrreezzeennttaarreeaa oorrggaanniizzaattiieeii ccââssttiiggaattooaarree:: Asociatia de Turism si de Ocrotire a Naturii este cea maiveche organizatie neguvernamentala de mediu din Miercurea Ciuc. A fost înfiintata în 1990, misiunea ei fiind sprijinirea, mobilizarea si coordonarea activitatilor de turism si protejarea medi-ului prin implicarea societatii civile, în special a tinerilor. Un alt obiectiv al asociatiei este dez-voltarea strategica a regiunii Ciomat-Balvanyos. Asociatia a dezvoltat câteva proiecte ce au vizat

Seminar ““Natura 22000” lla MMiercurea CCiuc

1111


un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


protejarea si dezvoltarea acestei zone, printre care si proiectele "Probleme ecologice si dez-voltarea regiunii masivului Ciomad" si "Protectia Apelor din regiunea Olt, Masivul Ciomat". Încolaborare cu un numar de institutii si fundatii, asociatia a condus diferite studii legate de dez-voltarea complexa a microregiunii inter-judetene Ciomat-Balvanyos si stabilirea unui sistem deinformare turistica care sa ajute la supervizarea valorilor naturale si de stat din aceasta regiune.

Unul dintre cele mai semnificative proiecte dezvoltate de Asociatia de Turism si de Ocrotire aNaturii l-a reprezentat reconstructia Bailor Nadas din localitatea Tusnad-Sat. Acest proiectreprezinta un model de succes în ceea ce priveste reabilitarea bailor de apa minerala din jude-tul Harghita, dintre care multe se afla într-un stadiu avansat de degradare.Ca semn de recunoastere al acestei reusite, Asociatiei de Turism si Ocrotire a Naturii i s-audecernat cele doua premii în valoare totala de 6000 $.

TTiittlluull pprrooiieeccttuulluuii:: Reconstructiaecologica a Bailor NadasCCoooorrddoonnaattoorr pprrooiieecctt:: Jánosi CsabaDDuurraattaa:: proiectul s-a desfasuratîntre 1 iunie 2002 si 31 ianuarie2003VVaallooaarreeaa ffiinnaannttaarriiii: proiectul a fostfinantat de Fundatia pentruParteneriat Miercurea Ciuc cu osuma în valoare de 197,500,000 lei.SSccoopp:: identificarea problemelor demediu si a surselor de poluare abailor de apa minerala din zona vul-canica Harghita, identificareazonelor umede din împrejurimi,publicarea rezultatelor activitatilorîntr-o brosura si restaurarea BailorNadas.

OObbiieeccttiivvee:: • identificarea problemelor de mediu existente în baile minerale localizate în zona vulcanica dinzona Harghita editarea publicatiei "Baile de apa minerala ale Muntii Harghitei si împrejurimilor"• reconstruirea si restaurarea Bailor Nadas• construirea si instalarea unui panou informational la intrarea în Baile Nadas• organizarea unui grup de lucru în localitatea Tusnad compus din localnici si studenti voluntari• sprijinirea dezvoltarii comunitatii rurale

RReeaalliizzaarrii:: proiectul a început prin identificarea problemelor de mediu care amenintau baile deapa minerala localizate în zona vulcanica a judetului Harghita. În zona exista zeci de bai de apaminerala care au fost distruse fie datorita activitatilor de minerit fie datorita neglijarii lor înperioada fostului regim politic. Datorita perioadei de tranzitie, reconstructia acestor bai esteextrem de dificila. Turbarii cu vegetatie rara, relicte glaciare de valoare internationala care

Bai le NNadas - ddupa rreconstruct ie

1122


un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


împrejmuiesc baile minerale suntîntr-un real pericol, ele nefiind pro-tejate. Reconstructia Bailor Nadasreprezinta un model pentruviitoare actiuni de reabilitare sipentru alte bai din zona. O realizareremarcabila a proiectului a fost fap-tul ca procesul de restaurare abailor a inclus implicarea comuni-tatii din Tusnad-Sat, inclusiv a unuinumar mare de tineri. Membrii aso-ciatiei au organizat un grup de vo-luntari din comunitate si li s-a expli-cat localnicilor importanta BailorNadas, precum si pasii necesari,

care trebuie facuti pentru a contribui la dezvoltarea durabila a comunitatii lor. Aproximativ 200de oameni au fost implicati în activitatile de restaurare. Pe lânga localnicii Tusnadului, studentidin Cluj Napoca, Budapesta, Miercurea Ciuc, si chiar din Australia, Spania si Marea Britanie, pre-cum si membrii ai altor organizatii neguvernamentale au lucrat umar la umar pentru restaurareaBailor Nadas.

Proiectul a inclus reconstructia unui pavilion pentru turisti, doua constructii de protejarepentru izvoarele Nadas si Pollok, un grup sanitar ecologic, bazine, precum si podete din lemncare leaga diferitele structuri cu rol de a proteja vegetatia rara din zona.Totodata a fost amplasatun panou informativ si s-a construit un pod peste cascada. Datele colectate ca rezultat al iden-tificarii problemelor de mediu din zona bailor minerale împreuna cu rezultatele proiectului aufost prezentate prin intermediul unei publicatii.

La încheierea proiectului, ConsiliuluiLocal Tusnad-Sat i-a fost încredintataresponsabilitatea administrarii structurilorconstruite în cadrul proiectului. Aceastazona, împreuna cu baile din localitateaLazaresti vor fi incluse în "Drumul ApelorMinerale", proiect aflat în curs de derulare.Modelul de reconstructie a Bailor Nadasva fi folosit si în alte judete si poatereprezenta un model demn de urmat pen-tru dezvoltarea turismului rural. Proiectuldezvoltat de Asociatia de Turism siOcrotire a Naturii a dovedit ca dezvoltareadurabila a unor regiuni este posibila prinprotejarea unor ecosisteme, prin folosireasustenabila a resurselor naturale si prinimplicarea comunitatilor locale.

Inaugurarea ffest iva aa bbai lor ss i aa rrezervat ie i

Panoul dde lla iintrarea îîn rrezervat ie

1133

Fu

nd

at

ia

pp

en

tr

u

PPa

rt

en

er

ia

t

••

RRa

po

rt

AA

nu

al

••

22

00

3


Programul EEco-BBusiness

Anul 2003 a reprezentat o perioa-da intensa si plina de succese pentrudezvoltarea acestui program. AtâtClubul Eco Business din MiercureaCiuc cât si cel din Cluj au înregistratrezultate semnificative. Numarulmembrilor cluburilor Eco Business acrescut, crescând de asemenea sinumarul activitatilor implementateprin intermediul acestui program.Pe lânga serviciile obisnuite de con-siliere pe teme ecologice si activitatilede asistenta pentru IMM-uri, au fostorganizate noua seminarii tematicepentru întreprinderi mici si mijlocii, în ceea ce priveste sistemele de management de mediu,productie ecologica, eco-cartografiere si alte subiecte legate de protectia mediului. Scopul aces-tor seminarii a fost cresterea nivelului de constientizare a problemelor de mediu în rândul com-paniilor. Ca rezultat al acestor seminarii si sesiuni de instruire, o parte din companii au începutsa implementeze sisteme de management ISO 9001 si ISO 14001, în timp ce alte companii si-au propus în mod serios sa implementeze la rândul lor aceste sisteme de management. În ace-lasi timp, seminariile au constituit o oportunitate pentru cresterea capacitatii personalului pro-gramului Eco Business. Este de asemenea important de mentionat faptul ca participantii la aces-te seminarii au avut foarte mult de câstigat. Chiar daca a fost vorba de manageri de firme cu unprogram zilnic extrem de încarcat, ei si-au pregatit "temele de casa" cu constinciozitate. Acestelucrari vor fi incluse în planurile de protectia mediului la nivelul întreprinderilor. O alta realizarea acestor seminarii a constituit-o elaborarea unui set cuprinzând sase materiale de instruirecare vor fi folosite la îmbunatatirea strategica a acestui program.

De asemenea, elaborarea Ghidului de mediu pentru IMM-uri, un instrument extrem de utilatât pentru personalul programului cât si pentru oameni de afaceri, a constituit o alta realizareimportanta a programului.

În 2003 a avut loc a doua editie de decernare a Premiilor Eco Business. Numarul partici-pantilor a fost relativ mic, dar calitatea aplicatiilor a fost de un nivel calitativ mai ridicat com-parativ cu prima editie. În concluzie se poate afirma ca schimbarea atitudinii membrilorCluburilor Eco Business în ceea ce priveste problemele de protectie a mediului a dus la:

• implementarea Sistemelor de Management Integrat la doua firme, datorita participariilor în programul Eco Business• crearea si dezvoltarea sinergiei între diferiti membrii ai cluburilor. Pe baza acestei cooperari, membrii Cluburilor din Cluj si Miercurea Ciuc colaboreaza si lucreaza tot

mai mult pentru dezvoltarea unor idei de afaceri "verzi" (ecologice).

Programe operationale

PROGRAME OOPERATIONALE

Seminar EEco BBusiness - ooctombrie 22003

1144

Fu

nd

at

ia

pp

en

tr

u

PPa

rt

en

er

ia

t

••

RRa

po

rt

AA

nu

al

••

22

00

3



• introducerea conceptului deresponsabilitate sociala corpo-ratista

Eco-Business devine din de în cemai cunoscut si recunoscut, faptdovedit prin câstigarea licitatieipentru colectarea deseurilor dinMiercurea Ciuc de catre companiacastigatoare a premiului EcoBusiness de anul trecut. Unul dinpunctele tari ale întreprinderiicâstigatoare cu ocazia evaluariidosarului l-a constituit faptul ca este membru al programului si câstigator al premiului EcoBusiness.

OObbiieeccttiivvee ddee vviiiittoorr îînn ccaaddrruull pprrooggrraammuulluuiiFundatia pentru Parteneriat intentioneaza sa continue extinderea programului. Planurile deviitor includ:

• initierea si dezvoltarea unor noi cluburi• acceptarea membrilor eligibili de pe întreg teritoriul României ca abonati ai cluburilor deja existente• dezvoltarea unui club virtual prin intermediul internetului, bazat pe servicii on-line

Programul DDia log

Una dintre cele mai relevante si de succes activitati ale pro-gramului în anul 2003 a fost legata de o Hotarâre aConsiliului Local din Miercurea Ciuc referitor la principalastrada pietonala a orasului. Aceasta Hotarâre a fost în finalimplementata dupa o campanie de 6 luni derulata prin inter-mediul programului. Hotarârea respectiva se refera la re -gulile de circulatie a vehicolelor pe principala strada pieton-ala din oras. Din nefericire, timp de 16 luni hotararea nu afost pusa în practica desi au existat multe articole în presa,precum si cetatenii si-au manifestat nemultumirea fata deneaplicarea deciziei.

Ca rezultat al acestei campanii, acum strada a devenitunul folosit exclusiv de pietoni. Astfel Primaria orasuluiMiercurea Ciuc a fost "fortata" sa puna în aplicare deciziaConsiliului Local.Principalele activitati ale campaniei de advocacy au fost:- organizarea unor activitati de informare a câtorva sute decetateni

Seminar EEco BBusiness - mmai 22003

“Mesaje”catre aadministrat ialocala

1155

Fu

nd

at

ia

pp

en

tr

u

PPa

rt

en

er

ia

t

••

RRa

po

rt

AA

nu

al

••

22

00

3


- focalizarea atentiei mass media asupraproblemei- fotografierea autovehicolelor intrateilegal pe strada, prezentarea fotografiilor- sensibilizarea membrilor Consiliului Local- trimiterea de scrisori Primariei, simembrilor Consiliului Local pentru aatrage atentia asupra problemei.Cu toate acestea, caracterul exclusiv destrada pietonala este înca incert, datori-ta ineficientei Primariei, deoarece acestanu a reusit sa gaseasca o solutie potrivi-

ta care sa functioneze pe toata perioada anului, indiferent de sezon.PPrrooggrraammuull DDiiaalloogg aa îînnttrreepprriinnss ssii oo sseerriiee ddee aallttee aaccttiivviittaattii cciivviiccee pprreeccuumm::Membrii grupului civic de mediu au realizat un studiu în parcul central al orasului. Pe baza infor-matiilor acestui studiu si a celor furnizate de un numar de voluntari s-a editat o brosura, sco-pul acestei activitati fiind cresterea nivelului de sensibilizare a publicului asupra mostenirii nat-urale locale.O alta activitate civica interesanta a fost întreprinsa în perioada Zilelor Orasului, când cetateniiau dovedit un interes crescut fata de problemele comunitatii. Datorita oportunitatii oferite deprogramul Dialog, 49 cetateni au adresat mesaje catre administratia locala prin intermediul unuiflipchart, care a fost pus la dispozitia lor timp de patru ore în centrul orasului. Mesajele au fosttransmise mass mediei si Primariei.

Dezvoltare ddurabi la - AAgenda 221

Fundatia pentru Parteneriat a con-tribuit si în 2003 la procesul de extin-dere a programului Agenda 21. O nouaconventie de parteneriat a fost realiza-ta cu Centrul National de DezvoltareDurabila si cu Environmental LawInstitute din SUA cu scopul de aimplementa un program de dezvoltaredurabila, care sa fie conectat cu pro-gramul Agenda 21, în doua orase:Medias si Sighisoara. Implicarea orasu-lui Sihgisoara are din perspectivaFundatiei pentru Parteneriat o impor-tanta majora datorita faptului ca aces-ta a fost locatia în care guvernul a dorit sa înfiinteze controversatul Dracula Park. La vremearespectiva, Fundatia pentru Pareneriat a fost implicata în campania împotriva acestei initiative si


“Dia log” ccu oocaz ia ZZi le lor OOrasulu i

Seminar dde ““advocacy” dde mmediu ccu SSuzi RRuhl ((ELI UUS)

1166

Fu

nd

at

ia

pp

en

tr

u

PPa

rt

en

er

ia

t

••

RRa

po

rt

AA

nu

al

••

22

00

3



de aceea a simtit nevoia de a con-tribui la dezvoltarea durabila a ora-sului si la cresterea nivelului decooperare dintre ONG-uri siPrimaria din Sighisoara. Pentru aatinge acest obiectiv, cei treiparteneri mentionati au participatcu un proiect comun datorita uneifinantari obtinute prin intermediulprogramului RASP (Romanian-American Sustainable Partnership)al USAID. Proiectul include o com-ponenta de finantare si una de dez-voltare a capacitatii factorilorinteresati din cele doua orase.

Ambele componente au ca scop stabilirea cooperarii dintre diferiti factori implicati, pentru acontinua procesul de dezvoltare durabila. Participantii locali s-au dovedit entuziasti sa învete atâtla nivel teroectic cât si practic ce înseamna societatea civila si dezvoltarea durabila.Ca parte a programului au fost finantate trei proiecte de protectia mediului. Aceste proiecteau fost implementate de coalitii formate din organizatii neguvernamentale locale.În Medias, ideea de a forma o coalitie între organizatii pentru a coopera în cadrul unui proiects-a dovedit a fi una de succes, astfel proiectul care a câstigat finantarea fiind implementat de ungrup de patru organizatii partenere. Proiectul câstigator s-a numit "PRO NATURA MEDIENSIS- Cetatenii Mediasului si Natura - o coabitare de durata".

ÎÎnn SSiigghhiissooaarraa aauu ffoosstt ffiinnaannttaattee ddoouuaa pprrooiieeccttee::

1. Proiectul "Conservarea si dezvoltarea potentialului lacului Serches" este implementat deParteneriatul pentru Mediu - Târnava Mare.Principalele obiective ale acestui proiect sunt:• Dezvoltarea potentialului zonei Serches• Crearea unei zone de agrement pentru cetatenii orasului Sihgisoara• Protejarea zonei ca rezervatie naturala

2. Cel de-al doilea proiect, numit "Adopta un stejar", a fost propus si implementat de unparteneriat creat pentru Zona Protejata Breite (aria protejata în care s-a propus construireaparcului Drakula). Scopul proiectului a fost cresterea nivelului de constientizare asupra nevoiiconservarii biodiversitatii si protejarea efectiva a unor stejari seculari din zona. Proiectul a fostimplementat de catre organizatia "Sighisoara Durabila", Fundatia Veritas si Asociatia Femeilor dinSighisoara. Proiectul a avut un real succes în stimularea interesului atât la nivel local, cât si lanivel international. Astfel, coordonatorul proiectului a fost invitat la o conferinta în Germaniapentru a prezenta proiectul. Multi fosti cetateni ai Sighisoarei precum si alti participanti la aceas-ta conferinta, si-au manifestat dorinta de a se implica adoptând un stejar.

Proiectu l ““Pro NNatura MMediens is” - prezentarea rrezultate lor

1177

Fu

nd

at

ia

pp

en

tr

u

PPa

rt

en

er

ia

t

••

RRa

po

rt

AA

nu

al

••

22

00

3


Pe lânga activitatile de finantare si programeleoperationale, un accent deosebit s-a pus pe ini-tiative de creare si înlesnire a parteneriatelor.Pentru a continua implementarea programului

Agenda 21 în România a fost stabilit unparteneriat cu Centrul National de DezvoltareDurabila si cu Environmental Law Institute dinSUA. Cu ajutorul partenerului din SUA perso-nalul Fundatiei pentru Parteneriat îsi vaîmbunatati deprinderile în ceea ce privesteaccesarea informatiei de mediu precum sicapacitatea de “advocacy”.Tot în cursul anului 2003, Fundatia pentru

Parteneriat a demarat un parteneriat cu WWFpentru crearea unei platforme la nivel nationala ONG-urilor de mediu, pentru initierea reteleiNatura 2000 în România.Fundatia si-a intensificat si activitatile legate de

îmbunatatirea cadrului legislativ în ceea cepriveste organizatiile neguvernamentale, jucândun rol important în adoptarea articolului "1%"din Codul Fiscal, ce va deveni operational laînceputul anului 2005.Aceasta prevedere legis-

lativa va reprezenta un instrument important pentru organizatiile neguvernamentale înobtinerea stabilitatii financiare. Colaborarea cu alte organizatii si membrii ai Parlamentului peaceasta tema s-a dovedit a fi un real succes.

Aceste parteneriate au fost initiate în special cu scopul de a creste nivelul de eficienta înmunca Fundatiei si pentru a contribui la îmbunatatirea mediului legislativ legat de sectorul negu-vernamental. În aceeasi ordine de idei este de mentionat si rolul important al Fundatiei în cadrulForumului Român al Donatorilor, care este prezidat de directorul Fundatiei pentru Parteneriat.

Cooperare si lucrul în retea

Cooperare ss i llucrul îîn rretea

ªeful DDelegatiei CComisiei EEuropene îînRomânia, ddl. JJonathan SScheele ssi ddirectorulFP LLászló PPotozky lla ddecernarea ppremiilor

“Cel MMai BBun RRaport AAnual”

1188


un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


Turism ddurabi l îînzone pprotejate

SSOOCCIIEETTAATTEEAA LLEEPPIIDDOOPPTTEERROOLLOOGGIICCaaRROOMMÂÂNNAA,, CClluujj-NNaappooccaa - RRîîmmeetteeaa -mmooddeell ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarree dduurraabbiillaa pprriinneeccoottuurriissmm ssii pprrootteeccttiiaa mmeeddiiuulluuii.. Scopul proiectului este promovareaecoturismului bazat pe principiile con-servarii si protectiei mediului, cainstrument pentru dezvoltare durabilaîn localitatea Rîmetea. Echipa proiec-tului va organiza o serie de activitatide educare si conservare bazate peimplicarea comunitatii locale.(166.000.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA EECCOO-LLOOGGIICC,, BBaaiiaa MMaarree - PPaarrtteenneerriiaatt iinntteerrsseeccttoorriiaall ppeennttrruu mmaannaaggeemmeennttuull iinnttee-ggrraatt aall rreezzeerrvvaattiieeii CCrreeaassttaa CCooccoossuulluuiiScopul proiectului este perpetuarea modelului colaborarii intersectoriale cu rolul de a asigurao protectie de durata a rezervatiei Creasta Cocosului. Pentru a atinge scopul proiectului au fostimplicate autoritatile locale din trei localitati, alte ONG-uri, Universitatea de Nord din BaiaMare, Muzeul Judetean, Ocolul Silvic si Inspectoratul pentru Protectia Mediului.(148.930.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA PPEENNTTRRUU DDEEZZVVOOLLTTAARREEDDUURRAABBIILLaa ""FFOOCCUULL VVIIUU"",, FFooccssaannii -MMaassuurrii ddee mmaannaaggeemmeenntt ssii rreeccoonnssttrruuccttiieeeeccoollooggiiccaa aa aarriieeii pprrootteejjaattee ""CChheeiilleeNNaarruujjeeii - LLaaccuull NNeeggrruu"".Scopul proiectului este protejarea patri-moniului biologic a ariei protejate LaculNegru. Pentru atingerea acestui scop,organizatia a întreprins diferite activitatiîn parteneriat cu autoritatile locale sicentrale, organizatii neguvernamentalesi cetateni.(160.850.000 lei)

L ISTA PPROIECTELOR FFINANTATE

Poteca ssuspendata îîn rrezervat ia CChei le NNaruje i -Lacul NNegru

Tematica proiectelor aprobate Numarul proiectelor aprobate

Valoarea f i n a n t a r i l o r(Lei)

Turism durabil în zonele protejateManagementul apelorManagementul ariilor protejateEcologie urbanaManagementul deseurilorCooperare intersectorialaLegislatie BiodiversitateProiecte de tip GreenwaySuport generalMonitorizarea protectiei mediuluiFilantropieMostenire VieEco-BusinessPremiile "Heritage Awards"

327411133311421

475.780.000289.286.000941.357.500413.787.50036.138.47020.424.000

159.150.000382.326.000547.791.000495.000.00016.250.0007.390.000

1.335.433.1221.038.147.740

33.030.000

Total 37 6.191.291.332

1199


un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


Managementul aapelorCCEERRCCUULL EECCOOTTUURRIISSTTIICC CCAARR-PPAATTEESS,,BBoottoossaannii - EEcchhiippaajjuull vveerrddee - SS..OO..SS rrââuullSSiirreettScopul proiectului este sa asigure ma-agementul durabil al râului Siret prinidentificarea si eliminarea surselor depoluare ale râului.Proiectul îsi propune sa ridice nivelul deconstientizare a comunitatii în ceea cepriveste resursele naturale din zona.(143.000.000 lei)

FFUUNNDDAATTIIAA AACCAADDEEMMIICCaa ""IIddeeii ssii FFaappttee ppeennttrruu aanniiii 22000000"",, IIaassii - PPaarrtteenneerriiaatt îîmmppoottrriivvaa ""BBoolliiiiaallbbaassttrree"" - aappee ffaarraa nniittrriittii//nniittrraattii îînn ssaattee aallee jjuuddeettuulluuii IIaassiiScopul proiectului este ridicarea nivelului de constientizare în rândul locuitorilor a patrucomune cu cea mai mare incidenta a "bolii albastre" în ceea ce priveste importanta calitatii apeid.p.d.v. al sanatatii omului. De asemenea, proiectul îsi propune sa sublinieze importanta sprijinu-lui populatiei în evitarea poluarii cu nitriti si nitrati. Rezultatul scontat este eradicarea methem-globinemiei în aceste localitati. (146.286.000 lei)

Managementul aar i i lor pprotejate

SSOOCCIIEETTAATTEEAA CCAARRPPAATTIINNaa AARRDDEELLEEAANNaa,, SSaattuu MMaarree - EECCOO-TTUURR 22000033Scopul proiectului este determinarea si marcarea limitelor rezervatiei naturale "Cursul râuluiTur". Diferitele teritorii vor fi clasificate si sunt întreprinse actiuni de conservare si reconstruc-tie ecologica a habitatelor. (177.000.000 lei)

FFUUNNDDAATTIIAA EECCOOMMOONNTTAANN 22000000,, MMiioovveennii - JJnneeppeenniissuull - ccoommppoonneennttaa pprriinncciippaallaa aa eeccoossiiss-tteemmuulluuii mmoonnttaannScopul proiectului este de a reduce procesul de eroziune a solului si taierea jnepenisului dinrezervatia Vâlsan prin organizarea de întâlniri informative si educatie ecologica pentru pasto-rii si turistii din zona. (178.675.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA PPEENNTTRRUU PPRROOTTEECCTTIIAA MMEEDDIIUULLUUII RRHHOODDOODDEENNDDRROONN,, TTâârrgguu MMuurreess - AArriiii pprroo-tteejjaattee ppeennttrruu mmuunnttiiii jjuuddeettuulluuii MMuurreessProiectul se afla în cel de al treilea an, în ultima sa faza, scopul fiind îmbunatatirea managemen-tului în rezervatiile naturale din muntii judetului Mures. Actiunile proiectului implica membrii aiconsiliilor locale în procesul de stabilire a noilor arii protejate prin dezvoltarea si implementareaunor strategii pe termen lung în zona de deal. (183.925.000 lei)

“Echipa ju l VVerde” dde lla CCar-ppates BBotosani

2200


un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


AASSOOCCIIAATTIIAA AAMMIICCIIII SSAALLVVAAMMOONNTT GGOORRJJ,,TTâârrgguu JJiiuu - EECCOOCCAARRSSTTScopul proiectului este monitorizarea si prote-jarea biodiversitatii în pesterile din zona carsti-ca a judetului Gorj si dezvoltarea unorproiecte alternative de dezvoltare socio-eco-nomica în regiune prin folosirea sustenabila amostenirii naturale. (156.000.000 lei)

SSOOCCIIEETTAATTEEAA AAQQUUAATTEERRRRAA IIAAªªII,, IIaassii -""HHoottaarree vveerrzzii" - ddeemmeerrss ppeennttrruu pprreelluuaarreeaa îînnccuussttooddiiee aa uunnoorr rreezzeerrvvaattiiii nnaattuurraalleeScopul propus este obtinerea custodiei oficialea ariilor protejate Repedea, Balatau, Teiva.Organizatia dezvolta un plan de management alacestor zone. Aquatera îsi doreste obtinereasprijinului comunitatii locale pentru imple-mentarea acestor activitati.(169.000.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA SSMMAARRTT VVAASSLLUUII,, VVaasslluuii - RReezzeerrvvaattiiaa MMoovviillaa lluuii BBuurrcceell - pprrootteejjaarree ssii ccoonnsseerrvvaarreeScopul asociatiei este de a ridica nivelul de constientizare a populatiei în ceea ce priveste impor-tanta conservarii resurselor naturale prin seminarii si instruiri practice.(39.557.500 lei)

OORRGGAANNIIZZAATTIIAA DDEE TTIINNEERREETT EECCOOSS,, TTuullcceeaa - GGeessttiioonnaarreeaa ppaarrttiicciippaattiivvaa aa zzoonneeii ssttrriicctt pprroottee-jjaattee SSaarraattuurrii-MMuurriigghhiioollScopul proiectului este îmbunatatirea managementului zonei Saraturi-Murighiol localizata peteritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. (37.200.000 lei)

Ecologie uurbana

OORRGGAANNIIZZAATTIIAA EECCOOLLOOGGIICCaa GGAAEEAA,, BBaaccaauu - CCoommaanneessttii oorraass vveerrddeeScopul proiectului este limitarea nivelului de degradare a zonelor verzi din localitateaComanesti prin activitati practice realizate în parteneriat cu autoritatile locale, Ocolul Silvic,scoli si organizatii neguvernamentale. (35.900.000 lei)

FFUUNNDDAATTIIAA EECCOO-GGEENNEERROOSSUUSS,, PPiiaattrraa NNeeaammtt - EE ttiimmppuull ppeennttrruu aaccttiiuunnee!!Scopul proiectului este îmbunatatirea conditiilor de mediu si sanatate pentru 230 cetateni deetnie rroma prin restaurarea mediului natural si a împrejurimilor satului în care locuiesc.(70.887.500 lei)

Zona kkarst ica ddin jjudetul GGorj

2211


un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


AASSOOCCIIAATTIIAA IIRRIISS,, BBoottoossaannii -EEccoouurrbbaanniissmmuull - uunn vviiiittoorr ppeennttrruu oorraassuull ttaauuScopul proiectului este stimularea partic-iparii publice la rezolvarea problemelorde mediu existente în orasul Botosanipentru a stimula conceptul de eco-urbanism. Proiectul implica elevi ai scol-ilor din Botosani. (129.500.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA EECCOO-PPLLUUSS,, BBrraassoovv - FFlloorraa TTââmmppeeii ssii ttrreepptteellee lluuii GGaabboonnyyiiScopul proiectului este de a ridica nivelulde constientizare a cetatenilor despreprotejarea fitocenozelor din rezervatianaturala Tâmpa si promovarea turismului ecologic prin reconstructia rutei "Treptele luiGabonyi". (177.500.000 lei)

Managementul ddeseur i lor

AASSOOCCIIAATTIIAA DDEE TTUURRIISSMM ªªII EECCOOLLOOGGIIEE ""TTRRAASSCCaaUU CCOORRPP"",, ZZllaattnnaa - MMaannaaggeemmeennttuull ddeesseeuurriilloorrmmeennaajjeerree ppee VVaalleeaa VVââllttoorriiScopul proiectului este de a creste nivelul de constientizare a impactului uman asupra mediuluipentru a rezolva problema deseurilor menajere pe Valea Fenesului. (36.138.470 lei)

Cooperare iinter-ssector ia la

OONNGG EECCOOTTUURR,, SSiibbiiuu - ÎÎmmpprreeuunnaa ppeennttrruu eeccooddeezzvvoollttaarreeScopul organizatiei este de a încuraja transparenta si încrederea între sectorul neguvernamen-tal si departamentele de protectie a mediului din cadrul sectorului guvernamental pentru a pro-mova dezvoltarea durabila în România.(20.424.000 lei)

Leg is lat ie

FFUUNNDDAATTIIAA PPEENNTTRRUU CCUULLTTUURRaa ªªII EEDDUUCCAATTIIEE EECCOOLLOOGGIISSTTaa EECCOOTTOOPP,, OOrraaddeeaa - CCeennttrruu ddeerreessuurrssee ppeennttrruu mmeeddiiuu ssii ddeezzvvoollttaarreeaa dduurraabbiillaaProiectul si-a propus sa creeze în Oradea un centru local de informare si documentare care saofere informatii legate de implementarea directivelor Consiliului Europei în domeniul protec-tiei mediului. Pentru atingerea acestui scop, organizatia realizeaza o serie de seminarii pentrureprezentantii autoritatilor locale din judetul Bihor.(159.150.000 lei)

“Treptele llu i GGabonyi” îîna inte dde llucrar i le de rrefacere

2222


un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


SSOOCCIIEETTAATTEEAA RROOMMÂÂNNAA DDEE HHEERR-PPEETTOOLLOOGGIIEE,, CClluujj-NNaappooccaa - OOpprriirreeaammaassaaccrruulluuii ppooppuullaattiiiilloorr ddee bbrrooaassttee bbrruunneeîînn ppeerriiooaaddaa ddee rreepprroodduucceerreeProiectul si-a propus prevenirea ucideriibroastelor în perioada de reproducereprin modificarea perceptiei si atitudiniicomunitatiilor prin modificarea legis-latiei. (40.000.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA PPEENNTTRRUU PPRROOTTEECCTTIIAALLIILLIIEECCIILLOORR DDIINN RROOMMÂÂNNIIAA,, SSaattuu MMaarree

IInnssttrruuiirreeaa vvoolluunnttaarriilloorr îînn ccaaddrruull SSiisstteemmuulluuii NNaattiioonnaall ppeennttrruu mmoonniittoorriizzaarreeaa lliilliieecciilloorrPrin acest proiect, organizatia si-a propus crearea unei retele nationale ale persoanelor care seimplica în munca cu aceste animale care sa aiba cunostinte legate de conditiile locale si care sarealizeze cercetari si colectari de date pentru a încuraja obtinerea unor masuri locale mai bunede protectie a liliecilor. (183.000.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA PPEENNTTRRUU PPRROOTTEECCTTIIAAPPaaSSaaRRIILLOORR ªªII AA NNAATTUURRIIII ""GGRRUUPPUULLMMIILLVVUUSS"",, TTâârrgguu MMuurreess- VVâânnttuurreelluull ddee sseeaarraa ttrreebbuuiiee ssaallvvaatt!! -pprrootteeccttiiaa ssppeecciieeii îînn CCââmmppiiaa ddee VVeessttScopul proiectului este conservarea po -pulatiei de Vânturel de seara din Câmpiade Vest prin reducerea sau eliminareaefectelor negative produse de om. Echipaproiectului organizeaza diferite tipuri deactivitati educationale si de conservare.(159.326.000 lei)

Proiecte tt ip GGreenway

TTIINNEERRIIII PPRRIIEETTEENNII AAII NNAATTUURRIIII,, TTiimmiissooaarraa - TTrraasseeeellee cciicclloottuurriissttiiccee aallee BBaannaattuulluuiiScopul proiectului este stabilirea si marcarea traseelor cicloturistice. Activitatile din cadrulacestui proiect includ editarea unor ghiduri de prezentare si a unor harti ale unor rute localesi regionale care vor ajuta la dezvoltarea ciclo-turismului din zona si va promova dezvoltareadurabila a comunitatilor locale.(199.829.000 lei)

B iodivers i tate

Oprit i mmasacrul bbroaste lor!

Vânturel dde sseara ((mascul)

Rana temporaria

Falco vespertinus

2233


un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


AASSOOCCIIAATTIIAA DDEE TTUURRIISSMM ªªII DDEEOOCCRROOTTIIRREEAA NNAATTUURRIIII,, MMiieerrccuurreeaa-CCiiuucc- PPrrooggrraamm ddee aaccttiiuunnee ppeennttrruu rreeaalliizzaarreeaaddrruummuulluuii aalltteerrnnaattiivv ddee mmoouunnttaaiinn-bbiikkeeOrganizatia îsi doreste ca prin acestproiect sa încurajeze reducerea impactu-lui turismului cu autoturisme prinrealizarea si promovarea unei rute deciclism în micro-regiunea Csomad-Balvanyos si Ciucul de Jos ca forma alter-nativa de transport. (183.840.000 lei)

FFUUNNDDAATTIIAA NNAATTUURRLLAANNDD,, GGhheeoorrgghheennii - TTrraaddiittiiee ssii vviiiittoorr îînn eeccoottuurriissmmuull HHaarrgghhiitteeaannScopul proiectului este crearea conditiilor necesare pentru practicarea ecoturismului: carari,ciclo-turism, turism în hostel-uri si pârtii de schi în zona Balan-Gheorgheni-Lacu Rosu-Balan, cuperspectiva de aderare la reteaua europeana Greenway. În acest proces sunt implicate si autori-tati locale si alti factori interesati. (164.122.000 lei)

Suport ggenera l

AASSOOCCIIAATTIIAA EECCOOFFOORREESSTT NNEEAAMMTT,, PPiiaattrraa NNeeaammttAceasta organizatie este extrem de activa în judetul Neamt, actiunile ei concentrându-se înprincipal pe teme de dezvoltare durabila. În plus, organizatia a ajutat multe grupuri locale sa îsicreeze propriile structuri neguvernamentale. Organizatia si-a dezvoltat o strategie organiza-tionala adecvata. (165.000.000 lei)

SSOOCCIIEETTAATTEEAA CCAARRPPAATTIINNaa AARRDDEELLEEAANNaa,, SSaattuu MMaarreeOrganizatia este activa în principal în domeniul protectiei biodiversitatii si în managementul a-riilor protejate. Aceasta finantare are rolul de a ajuta organizatia sa îsi dezvolte o strategie orga-nizationala pe termen lung. (165.000.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA PPEENNTTRRUU PPRROOTTEECCTTIIAAPPaaSSaaRRIILLOORR ªªII AA NNAATTUURRIIII ""GGRRUUPPUULL MMIILLVVUUSS"",,TTâârrgguu MMuurreessGrupul Milvus este extrem de activ în domeni-ul protejarii si conservarii populatiilor depasari. Prin munca lor ei au ridicat nivelul deconstientizare si au întreprins activitati de mo-nitorizare. Organizatia colaboreaza cu o seamade institutii interesate si îsi doreste sa îsi creezeo retea structurata de organizatii de acelasi tipde pe teritoriul întregii tari. (165.000.000 lei)

Indicator - ““Drumul AApelor MMinera le”

Vânturel dde sseara (( femela)

Falco vespertinus

2244


un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


AASSOOCCIIAATTIIAA PPEENNTTRRUU PPRROOTTEECCTTIIAA MMEEDDIIUULLUUII RRHHOODDOODDEENNDDRROONN,, TTâârrgguu MMuurreess -CCoonnsseerrvvaarreeaa PPaarrccuulluuii CCaalliimmaannii îînn ppeerriiooaaddaa ddee ttrraannzziittiieePrincipalul obiectiv al proiectului este monitorizarea, salvarea si protejarea valorilor naturale aleParcului National Calimani, în urma exploatarilor forestiere ilegale care au avut loc în perioadade tranzitie în formarea unui corp administrativ. (16.250.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA PPEENNTTRRUU RREELLAATTIIII CCOOMMUUNNIITTAARREE,, CClluujj-NNaappooccaa - GGaallaa ffiillaannttrrooppiieeii - OOaammeennii ppeenn-ttrruu ooaammeenniiOrganizatia a fost principalul organizator al primei editii a Galei Filantropiei 2003 în parteneri-at cu Camera Americana de Comert. Premiile au fost oferite pe diferite categorii, precum spon-sorul anului, voluntarul anului, cea mai buna campanie de strângere de fonduri, etc. Odata lansa-ta posibilitatea înscrierii la aceasta gala, s-au înscris pentru acest eveniment 110 proiecte.Aceasta micro-finantare a fost folosita în scopul co-finantarii unor publicatii legate de acesteveniment. (7.390.000 lei)

Programul MMostenire VVie

AASSOOCCIIAATTIIAA DDEE TTUURRIISSMM ªªIIOOCCRROOTTIIRREE AA NNAATTUURRIIII,,MMiieerrccuurreeaa CCiiuucc - AAmmeennaajjaarreeaazzoonneeii lliimmiittrrooffee aa iizzvvoorruulluuii ddee aappaammiinneerraallaa ddiinn TTuussnnaadd-SSaatt MMuuzzeeuuddee aappaa mmiinneerraallaaScopul proiectului este revi-talizarea centrului comunei siconstruirea muzeului apelorminerale în colaborare cu popu-latia locala, autoritatile locale,întreprinzatori si alte organizatiineguvernamentale.(450.000.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA PPRRIIEETTEENNIIII AAVVRRIIGGUULLUUII,, AAvvrriigg - MMoosstteenniirriiScopul proiectului este de a revitaliza aptitudini traditionale, obiceiuri si ocupatii care au adusrecunoasterea internationala a localitatii Avrig. (399.211.502 lei)

FFUUNNDDAATTIIAA AARRTTEERRAA,, OOddoorrhheeiiuu SSeeccuuiieesscc - MMiirraakkuulllluumm 22000044 - rreevviittaalliizzaarreeaa uunneeii ccoommuunniittaattiiScopul proiectului consta în folosirea resurselor culturale, a obiceiurilor si a comertului tradi-tional într-un mod durabil prin implicarea localnicilor satului Satu Mare. (355.221.620 lei)

Micro- ff inantar i

Schita dde pproiect - ccentru ccomunal TTusnad SSat

2255


un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


FFUUNNDDAATTIIAA CCIIVVIITTAASS,, OOddoorrhheeiiuu SSeeccuuiieesscc - CCuu vvaalloorriillee llooccaallee ppeennttrruu ssaallvvaarreeaa ssaattuulluuiiPrincipalul obiectiv al proiectului este folosirea potentialului istoric al satului Dârjiu din judetulHarghita în dezvoltarea comunitatii locale. (131.000.000 lei)

Alte ff inantar i

AASSOOCCIIAATTIIAA EECCOOLLOOGGIISSTTaa ""FFLLOOAARREEAA DDEE CCOOLLTT"",, CClluujj-NNaappooccaa - AAssiisstteennttaa ssii ccoonnssiilliieerree ddeemmeeddiiuu ppeennttuu IIMMMM-uurrii îînn 22000033 Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea economica durabila din România princresterea capacitatii IMM-urilor de a gestiona problemele de protectia mediului si pentru a dez-volta activitati de productie nepoluante. (302.400.000 lei)

AASSOOCCIIAATTIIAA EECCOOLLOOGGIISSTTaa ""FFLLOOAARREEAA DDEE CCOOLLTT"",, CClluujj-NNaappooccaa - AAssiisstteennttaa ssii ccoonnssiilliieerree ddeemmeeddiiuu ppeennttuu IIMMMM-uurrii îînn 22000044 Scopul proiectului este de a contribui la dezvoltarea economica durabila din România princresterea capacitatii IMM-urilor de a gestiona problemele de protectia mediului si pentru a dez-volta activitati de productie nepoluante. Acest scop este atins prin intermediul sprijinului acor-dat de programul Eco-Business Cluj si va fi extins si la nivelul altor judete. (735.747.740 lei)

Vedere ddin DDârj iu - HHarghita

2266

Raport financiarF

un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


Programe definantare

Programe opera-tionale

Fonduri proprii TOTAL

Cheltuieli Parteneriat pentruMediu, Mostenire Vie

Eco Business,Dialog, AG.21

ROL ROL ROL ROLFinantari (Granturi) 5.153.198.469 1.035.462.660 - 6.188.661.129Proiecte, Training 300.951.257 246.202.047 - 547.153.304Asistenta tehnica 241.475.688 - - 241.475.688Salarii, impozite 1.374.476.695 1.173.282.119 - 2.547.758.814Chirie si utilitati 33.737.098 20.576.012 - 54.313.110Comunicatii (tel., internet, posta) 74.264.915 121.424.530 - 195.689.445Publicatii, materiale promotionale 105.104.494 141.606.057 - 246.710.551Consumabile 76.894.324 69.994.219 - 146.888.543Protocol, întâlniri tematice 22.735.437 40.477.586 - 63.213.023Echipament, cumparare sediu 120.802.230 355.707.190 1.077.616.040 1.554.125.460Altele 280.004.165 47.738.382 256.560 327.999.107Transport, cazare, masa 390.158.468 219.950.600 - 610.109.068Instruire staff - 42.311.686 - 42.311.686Board 34.087.081 - - 34.087.081Cooperare regionala 197.553.076 - - 197.553.076Subtotal 8.405.443.397 3.514.733.088 1.077.872.600 12.998.049.085Fond rezerva 660.600.000 - 613.650.660 1.274.250.660

Total: 9.066.043.397 3.514.733.088 1.691.523.260 14.272.299.745

RAPORT FFINANCIAR

CChheell ttuuiiee ll ii 22000033

BBii llaanntt îînncchheeiiaatt llaa 3311..1122..22000033

VVeennii ttuurr ii 22000033

Active Imobilizate ROL2.990.532.347

- Imobilizari corporale: mijloace fixe 2.773.634.115- Imobilizari necorporale 216.898.232Active Circulante 8.560.358.863- Conturi la banci în devize 1.456.127.324- Casa în devize 1.270.814- Conturi la banci în lei 7.012.170.266- Casa în lei 19.946.595-Chelt. înreg. în avans ct. 471 8.271.840-Avans trez. (Fonduri pe CARD) 62.572.024

Total Activ: 11.550.891.210

Capitaluri ROL8.475.142.908

- Aporturi 2.000.000 - Rezultatul raportat 1.701.527.449- Fondul imobilizarilor corporale 2.773.634.115- Fondul imobilizarilor necorporale 216.898.232- Alte fonduri ct.118 3.781.083.112- Creditori diversi 3.075.748.302

Total Pasiv: 11.550.891.210

German Marshall Fund of US / Charles Stewart Mott Foundation / Rockefeller Brothers Fund 210,000 Fonduri realocate din 2002 18,845 King Baudouin Foundation 55,550 DFID (via Groundwork UK) 61,136 DOEN (via EPCE Hungary) 26,953 C. S. Mott Foundation (Dialog) 13,781 USAID (via World Learning) 14,500 Phare Access 6,623 WWF 2,400 EFC 2,182 EPCE HU 1,000 EPCE SK 976 OSF MACEDONIA 851 Dobânzi, recuperare TVA, altele 54,655 Total venituri 469,452

1 USD = 32.798 LEI în 31.12. 2003

USD

2277

AuditF

un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


Audit Financiar

2288

Resurse umaneF

un

da

ti

a

ppe

nt

ru

PP

ar

te

ne

ri

at

••

RR

ap

or

t

AAn

ua

l

••

220

03


Consi l iu l dde CConducere aa l FFundat ie i

VVíígghh ÁÁddáámm - presedinte • întreprinzator, Miercurea Ciuc, România

BBaarrbbaarraa SSzzcczzeerrbbiinnsskkaa - membru • coordonator national al programului Dialog din Polonia

EErriikkaa SSttaanncciiuu - membru • WWF DCP - Team leader

ZZssuuzzssaa FFoollttáánnyyii - membru • director al Hungarian Environmental Partnership Foundation

LLáásszzllóó PPoottoozzkkyy - membru • director al Fundatiei pentru Parteneriat

Comitetu l dde SSelect ie aa l pproiecte lor

CCaattaalliinn GGhheeoorrgghhee - consultant independent

DDaannaa AAnnddrreeaa PPâârrttoocc - director,Asociatia pentru Relatii Comunitare

LLoorreennaa SSttooiiccaa - director, FDEC - Fundatia Carpatica, România

DDoommiinniikkaa ZZaarreebbaa - manager program la Polish Environmental Partnership Foundation

ZZssuuzzssaa FFoollttáánnyyii - director al Hungarian Environmental Partnership Foundation

Personalu l ffundat ie i :LLáásszzllóó PPoottoozzkkyy - director

CCssiillllaa DDáánniieell - manager Programe de

finantare

JJuuddiitthh MMoollnnáárr - manager Programul Eco

Business

JJóózzsseeff BBíírróó - manager Programul Dialog

ZZssuuzzssaannnnaa OOrrbbáánn - contabil

EErrzzsséébbeett KKoovvááccss - coordonator birou

BBoottoonndd FFoorrrróó - asistent program

SSzzaabboollccss SSzzaabbóó - asistent program

EEnniikkªª BBáánnddii - asistent program

KKaatthhlleeeenn SShheeaa - voluntar Peace Corps

Colaboratori :Gábor Kolumbán, Katalin Daczó

ContacteRO 530151 Miercurea Ciuc, Str. Harghita nr. 7/A /6Tel: +40-266-310678Fax: +40-266-310686E-mail: [email protected]://www.epce.ro

RESURSE UUMANE

raport anual · 2010-02-27 · 2 editat de f u n d a t i a pp e n t r u pp a r t e n e r i a t...

Documents