II septvmbre 8t. V.23 ssptemdrs st. n.

Lse rn /iecar-e áun»«neeá.UeäLepuiies.:

8tr«âa priovipiilu 375 a.

krémül ps un sn 10 ti.ke V, âe sn 5 ti.; ps '/«

ás sn 2 ti. 70 cr., kentru komsnis pe sn 25 lei.

Is. ll. âXvv XXIV.

1888.it

Ov. vlieolau ?0x.Ili o sârâ âo august in 1862, in szűnni M8M0-

rsbilei sâuoâri generale âin vrsHov a âssocîatiunii transilvane, tocmai stuncia sosii acolo, cânâ se âââea un conâuct âe lâelii in onorea episcopului ânârei br. âe Hsguna. csie ps vremea aceea se sklâ 'n cul­mea autoriis^ii sale converHÎtors primul presiâent al âssocia^îunii

preceâentzi. âbîâ so­sit. grăbii .si eu sâ asist la acea impo- santâ manîfsstahîuns românescâ, âe care nu mai avusem oca- siunea a veâe. Lânâ ajunsei acolo, tocmai se hînea cuvântarea sslutâiore HÎ 'ntrebaî numele oratorului, lin vecin îmi respunse: »Xîcolauvop. un stu- âent, care 'n luna tre­cuta a terminat cursul gimnasial«. Atunci ve- <^ui inteia-orâ ps Xi- colau vop, care—âupâ ce-HÎ încbsiâ stuâiils Ia universitate — âsvsoî prolssor, conrector Ia gimnasiul român âin vraHOv, autor al msi multor câr^i âs Hoolâ, bârbat cu nume bun pe terenul invehâmen- tului HÎ plin âs 2kl psntru âesvoltarsa Hi

înaintarea culturei nostre, pe carele inss mórtea ni l'a râpît iu taria etanii barbstesci.

Ll s'a născut Ia 1 âecembre 1840, in co­muna Obimbav, âe lângâ vraHOv, unâe părintele seu a lost preot, care i-a âat Hi primele instrucțiuni. In etate âs 8 ani a fost âus la vrsHOv in Hoóla gr. or. româna primara âs trei clase; apoi Ia 1850, âescki- âenâu-se gimnasiul inferior românesc, stuâiâ in acela, tsceoâ elassele giwnasiului superior in cel evangslic- lutsran âin LraHov, unâe âexuse si ssamenul âe ma­turitate ou succes strălucit.

Hi totoâatâ erâ infiin^atâ 'n anii

vr MoolLU?op

Inclina^iunsa Iui lirssca îl înârsptâ sprs cariera profesorala. 8e âuse âar Ia Viena, se înscrise Ia facultatea filosofica HÎ fâeânâ cursul âe patru ani, se rentorss cu graâul âe âr. in filosokie.

Intr' aceea, Ia 1862, gimnasiul românesc âin, kraHov ss riâicâ la opt classe. I'înerul profesor fu numit inâatâ titular psntru eateâra âe istorie, er la

1881 ajunse conrector Ia acelaH gimnasiu. In timpul acesta HÎ pânâ cânâ a funcționat ca profesor, a contribuit mult Ia prestigiul a- celuî institut âe in- vshâment. La profesor a fost Ia înalfimea Hcî- înheî moâsrns, ca autor a Hciut sâ compunâ manuale practice Hi ca membru al socis- tâhii române totâeuna s'a silit a 6 la pos­tul seu.

vin scrierile sale âiâactics amintim ur- mâtorele: Istoria e- vuluî vsebiu pentru gimnasiul inferior, Is­toria evului meâîu pentru gimnasiul in­terior, Istoria Ungariei HÎ Llemente âin istoria generala psntru Hsolsl e poporale, Leograba

Lngarieî HÎ LIemente âs geografie generalâ psntru Hcolele popo­rale, aâaugâm câ unsls âin acestea su SHÎt in mai multe eâi- fiuni.

^farâ âs acestea manuale âiâactics, a mai scris »Llonogralia vra.HOvului cu spscialâ consîâerars Ia komâni«, âupâ un manuscris âin secolul al XVIII ears s'a împâr^it între membrii aâunârii generale a âssocia^iunîî transilvane, ^înutâ la 1883 erâH in vraHov. âpoi a publicat artîcolî în felurîts âiare HÎ reviste române, mai cu sâmâ âin sfera istoricâ.

La kiu al bisericei sale, i-a servit in mai multe37

422 NIDlä ânul XXIV.

rsnâuri ca âsputat sinoâal »rckiäisessan ^i ea asesor consistorial, luânâ parte activă Ia âiscu^iuni.

Dotoâstâ a purtat Hi sarcina âe secretar al Hs- uuiunii kemeilor române âin Lra^ov, lucrânâ mult pentru prosperarea acestei reuniuni, pânâ la mortea sa, care Ia 31 august a. c. i-a stins vie^a atât âe iute, âupâ cs o boia nemilosâ i secase puterile in- cetul cu încetul timp inâelung.

Densul a kost insurat ^-a avut familie. Acesta s-a perâut ra^emul, âar Misa ei o simte națiunea intregâ.

vrsiw si Noroosl.' (Oin comcâi» »Sărutarea«).

^orocÂ.âtiinci, cs mai vorba lunga? Ia-ms âe bârdat; ^i pace! Ou te ieu ; sânt gata, uite !

var eu ore bins-a; tace?

. â^ocei.Os ce nu?

HÂta.. 8L-ti Lu nevestâ! ^i eu insu-mi m'a^ mira.

iVooocLIks-am iubi ea turturele, âi ^i nopte; âeu a^â.

l/î'sika.Si ea sâ ns ââm âs lucru, am luâ niste eâpri^e, Oare ar ciupi âin tute, lângâ noi, prin pocnite.

l/esâa.Lsâ. Lpoi eu m'a^ puns ea, âin albe mânârs Lori, 8â-(i tae pâlârii irumöss, sâ le porti in ssrbâtori.

klrsüa.Hi tu-i L pâstor âe munte.

. â^oceî.Si tu mânârâ pâstoritâ.

vi-sika.H-als tale primensls le-as albi îos ps gârlitâ.

Norocel.Si ca Iskeâels aids, lacuri limpezi am câta.

vrsita.Hi in spume âs cascaâs ca copiii ne-am scâlââ.

Norocel.Hi, ca sâ 'ntârim mai bins ale nostre ârâgostele, i?u mi-ai tace in tot anul mângâioss lastârsle, Oopila^i micuți ^i mânâri, oa sâ ns picam eu ei.

t/îsita ca aer tic -m'ns.ploâuri rumene ^i grase, puitori âe Xorocei.

iVorocel.Oin ale plâcerii cupe vom gusta cu ne 'neetare.

k/rsrta.LLte-oâatâ vom âa kuga, alergânâ pe árumul mare.

Mrocel.var v'om merge mai âeparte âecât pân la popa 'n sat.

Uzita.SL ne binecuvintere.

Norocel.Seu ea sâ ne âea pasat.

I l^rsita.Vom eâtâ Ioc âe oâibnâ lângâ gârle cu murmure, Oontru prânzuri, pentru cine, vom culege kragi ^i mure.

O. 8ion.

83Í6 IL UH6«— XovelL, âs Lkrmcn S-lra. —

' (Urmare.)

rebus sâ tis krumos sâ HS^i acolo, i^ise oa.— întrebarea ar 6, cu eins? âiss Vilma rî- c^enâ.

— 8s inheiege: singurâ! âiss Dsonis uitânâu-ss cu oebi mari Ia tinera katâ.

— Lingură? Vilma ss cutremura inest.Da interesre Leonia o puse sâ vordsscâ intr'un»

Ds întuneric cs ss kâcuss trsbuirâ sâ msrgâ Ia pas pânâ Ia casa Vilmsi.

— 1'atâl âvostrs va 6 körte ingriMt, âiss Leonia, ^i trebus sâ ms scu^afi câ vs aâuc atât âs târziu acasâ.

— Xu-i âau nimenui voie sâ ss ingri^escâ âs mins! ku respunsul necbibsuit al Vilmsi, apoi îi hi^ni tot sângele in cap, câci î^i aâusese aminte âs Dalâo. Lusese tot timpul strâlucitâ, âncâ ^i mai mult prin turburarea ce-i aâucea presenf» Leoniei. ^cum re- suklâ scurt, urcânâ iute scârils sâ-^i sebimbs rostii», tocmai îsi aruncase pâlâria ps pat ^i privi» intr'o oglinââ âssorâinea perului eret, cânâ intra un krats msi mare sl ei in oâae.

— Os-fi inebipussei tu, cu plimblârile astea câlare? o intrebâ cu asprime.

— Oâ-mi kac plâcers!— Dar noue nu ne taci plâcere, ^i tata te roga

sâ nu te arâfi inaintea iui âiserâ, ci sâ ts gâoâe^ci âecâ-i pote 6 plâcut, cânâ ts plimbi nóptea cu un strâin. Ui-ar 6 rubine in locul teu!

— ^i isprâvit acuma? intrebâ Vilma cu nespusa veselie, atunci aââ câ nevest» Iui m'a luat, cu ea am kost câlârs, a kâeut tot ocolul psntru mine ^i-l rogâ ps tata s'o ierte câ me aâuee atât âe târziu acasâ, ba î^i inebipuiâ cbiar, ca ve erâ gri^e âs mine.

— Dar asta ce mai insemnerâ? âiss tiuerul neâumerit. Dote astksl îi sânt tonele?

— X'are tone ksmeia asta ^i nu kacs nimic kârâ elnkömre. — Őrs es vre?

^eela? gânâ îl avea ^i Durkbarâ ps árumul sprs easâ. Xu putea gbici pe Leonia. ^casâ ea î? seoss numai pâlâria Hi rsmase in »madona ei, e» sâ nu-1 kaeâ sâ aștepte eu mesa. Lrá körte paliââ P nu mai vorbi pânâ ee erau srâH in salon Hi Durkbarâ ss SHkââ tumânâ lângâ koeul âin eâmin. 8e apropiâ atunci âe el Hi, stânâ in ka(a lui cu roebia ei cea lungâ, îi Hiss eu o micâ tremurare in glas:

— Durbbarâ, sâ ne âespâr^im!LI sârl in sus, âar ea îl aHk<)â sr eu blânâets.— Xu, nici oâatâ, strigâ el.

vorbi astlel, Durlrbarâ, Do cunosc mai bins âecât ms cunosc pe mins, câci te iubesc mai mult âecât ps mine, âs Hi n'am izbutit sâ ts kac fericit.

— X'am kost eu vreânic âs tine!" asta nu s aâeverat. Ds-am ereâut in

totâsuna ceva mai inait Hi te voi creâe tot astksl cânâ Vilma ifi va ii nevsstâ! '

0^ nici nu me gânâese s'o iau âe nevestâ." "b înțelege câ nu, âe óre-ee mai sünt si eu.

Dar ai o patimâ eovîryitore pentru ea, si creâ — îmi' 8^)61' — 6â 6Ä î6 !

Anul XXIV. kALII v I A 423

Vlasul 4,6ovi6i tremurâ puhin: »8igur 6, eâ eu vrâ sâ se mârits eu tine, âeeâ ar 6 cumva eu pu- tînhâ«.

— var veonio, eum 6Hti tu in stare? kohi anii trecuhî nu-i pui in socotâlâ? Xu me pot âespârhi âe tine, nu pot trâi kârâ tine!

— "îs inHelî singur, vurkkarâ. bl'ai kâcut sâ recunosc mai âe mult, eâ nu-hi pot împlini inima; apoi a venit alt cineva âe a implinit-o pentru puhinâ vreme, pânâ cânâ ai veHut pe Vilma, ve atunci iubitul teu sutlet este numai al ei, Hi ar ti o mixelte âin partea mea sâ remân intr'un loc, cars e al alteia, Hi acesta altâ îhi va âa copii. Hî atunci, vurkkarâ, vei ti tériéit.

— kóte aiy meritat cuvintele aceste âsla tine, veonio, câci nu te-am tâcut kericîtâ. var n'aH k ereâut sâ-Hi potâ intrâ gelozie in sutiét. Ie creâeam mai pre sus âe ea.

— Velorne? vâcâ-mi intőre tot sutletul meu, nu găsesc gelozie in el nimic, âecât singurul gânâ câ nu-hi sunt inâestulâtore, câ in tote filele te âesamâ- gesc, câ...

— Oâ am perâut árumul câtrâ inima ta Hi nu l'am putut regăsi.

— kóte nu-I vei 6 câutat.— valâo îl umplea cu âesever^ire!Ocbii vsoniei se aprinserâ: »Hi asta mi-o pohi

imputa» ?— 8pui ca eu te uit, âar Hi tu me uitaseși âe

âragul copilului.— Veâi îmi âai âin nou âovaââ. câ nu sünt

ce-hi trebue hie. vasâ-me sâ me âuc, vurkkarâ.— Vrei sâ âeserteri, tu, singurul meu prietin?— krietinâ vreu sâ-Hi remân. Obiar nici nu

vrâu sâ me âuc pre âsparte, numai pânâ Ia Atvvek- rinAen. Acolo voi seâe. Hi me vei gâsi âe câte ori vei ave trebuinhâ âe mine.

— Acolo singurâ, singuricâ? vacrimile intunecarâ oekii lui vurkkarâ.

vsonia oktâ.— Ak! tot e mai bine cânâ sünt singura! îmi

place sâ. ku singurâ! Ii veoiâ pe limbâ sâ aâaoge: »viâha mea e kârâ preh Hi e pierâutâ«! var ss margini a Hice: »Hi tu vei trâi in lumea cea mare Hi vei ave o nevâstâ âin lumea mare lângâ tine. Xu me pohi inâuplscâ, vurkkarâ. votârîrea acesta a crescut âs mai multe luni in mine. Voiam numai sâ câHtig puterea sâ te veâ oâatâ cu ea. Oâci âe n'ar 6 âecât o kemeie cocbetâ Hi rece, nu i-aH lâsâ pasul, var e mai bunâ âecât reputahia ei Hi te iubeHce!

vurkkarâ ÎHÎ äste tots silinhele ca s'o inâuplscs. In^aâar. Oins a inâuplscat vrs oâatâ ps vsonia, cânâ a luat o kotârîre? Vorbirâ Hi tot vorbirâ, o nopte intregâ; Iui vurkkarâ îi curgeau lacrimile, l ss pârea câ ureHce pe Vilma acum câ-i râpiâ pe - Veonia. Xici oâatâ nu-i pâruss nevâstâ lui cea no- bilâ atât âs atrâgâtors. Inse sa u arstâ câ cea âintâi si eea mai inaltâ âatorie a lui erâ sâ porte gri^e âe moHtenirsa numelui seu.

— Hi sper câ hi-am âoveâit cât pot iubi pe un copil al teu! âiss ea

A âbua âi Vilma ku anunhatâ la vsouia. Inaints sâ ss potâ scula âela mesa ei âs scris, intra lata cea tinsrâ, Hi, luânâ un scâunsl mic, îi âise: Voiam sâ ve mulhumssc psntru preumblarea cea krumâsâ âs eri î Am kost SHâ âs ksricitâ!

— Xu s SHâ, copilâ, âise vsonia, câ SHti in tot ââuna veselL Hi ksricitâ?

O roHehâ aââncâ ss respânâi pssts kaha cea krumuHicâ a ketei.

— Oât ss pole! kac Hi eu cs pot, pentru ca sâ ku SHâ.

— var ââcâ hi-ar 6 inima mulhumitâ, n'ar mai trebui sâ faci multe pentru acâsta.

— Inima mea? Oreâehi câ am Hi eu o inimâ? Alhi omeni n'o creâ.

— kânâ Ia o vreme am crezut câ-hi âârme inima; âar acuma Hciu câ e âeHtâptâ, trâiSHce Hi sufere.

Vilma se speria tare, âar vsonia urmâ cu li- niHts.

— vâcâ vre oâatâ îhi va 6 inima mulhumitâ, kâgââukHce-mi câ vei k o nevâstâ bunâ. — Vilma ss liniHtî — Hi sâ nu^hi inckiputzHci, câ pohi iubi inâe- aMNs, ori cât âe mult ai iubi.

— Xici nu vreu sâ me mârit!— Le 'nhelegs câ nu, pânâ ce va veni alesul. — Acela nu va veni nici oâatâ!— Xu vorbi astksl, copilâ; vumneâeu ar putâ

sâ te ia âs cuvânt Hi ar putâ sâ-Hi implinâscâ âo- rinhels.

— lVIai âe grabâ se nârue cerul!— Aâese ori se apropie cerul fâr' âs veste âs

noi Hi aâese ori ni se incbiâs kâr' âe veste. Hi in amânâoue cașurile trebue sâ avem o inimâ largâ Hi cugetâri inalte.

In momentul acela intrâ vurkkarâ cu paHÎ repezi Hi remase încremenit veââoâ pe Vilma, ka sâri în sus Hi merse spre el, âr lui îi veni amehâlâ Ia gânâul câ ar putâ 6 a Iui.

— Am venit sâ mulhumssc pentru primblarea cea krumósá. kratele meu m'a ocârît Hi tata voiâ sâ ms peâepsâscâ cu arest in oâae, pânâ ce le-am spus, subt a cui pa^â kusesem. var atunci am putut rîâe âe tohi Hi am remas invingâtore ca âe obicei! '

ke veonia o âureau cuvintele aceste ca un ker ars, inse âiss sîmbinâ:

— 8â ki in totââuna veselâ Hi invingâtore, copilâ âragâ!

Oâte-va âile âupâ acâsta se lâhi Hcirea surprin- r^âtors câ vurkkarâ Hi veonia se âespart. Vorbele cele mai ciuâate ss rsspânâiau; se inventau scene âramatics, se vorbiâ âin nou âe originea bâiatului mort; in skârHit erâ o miHcars Hi o invâlmâHâlâ, âe care numai cei in ^oc nu pâreau cuprinHi. Veâsai pe vurkkarâ cu veonia mergtznâ aâese ori Ia Atwek- ringen, unâe kurâ instalate lucrurile veonîei; veâeai pe veonia suriâtznâ cu bunâtate, âr pe vurkkarâ aâânc mâknit. Xumai Vilma simhiâ legâtura kaptelor si nu se mai putea opri âe a tremurâ. Xu voiâ sâ se vâââ câ tremurâ Hi-Hi 8tringea âinhii pânâ o âu- reau.Vorbiâ Hi rîâea intr' un moâ escîtat, sâu re- mânea aââncîtâ in gânâuri, pânâ ce-i âiss kratele ei intr'o âi:

— Ximeni nu-mi va scote mie âin cap, câ tu 6Hti vina intregei istorii. Hi âncâ 6Hti in stare sâ te mârihi cu omul acela.

— va bine câ n'oi k in stare.— In locul teu eu n'aH vrâ sâ-I iau.— var eu vreu sâ-I iau! âise Vilma încet Hi

apásat.(Va urmâ.)

O 0 k u I.

DM,. »tzSiv^eguuluhL nsgra,Llânârulihâ âragâ, Vino âupâ mine, Oâ ^leu h-a k dine!

« — Decât âupâ tins.Ickai dine mai dine,

424 LLbl IOIL /inul XXIV.

Aai dine in'oi kacs: k'ântânitâ 'n âruni. - — I'â-tomânâro N-te, LL Hi io m'oi incs, LLIetor pe ârum, Vin fântân-oiu de, 8i vei ii » ins».— VsoLtâup» tine, Lini dine, inni dine, Lini dine m'oi knee: lin lemn in pnâure. — kn-te mLnâro kn-te, 6n Hi io m'oi knee Inistor In lemne, pe tin te oi tnin .8i vei ii n men.— Oecât âupn tine, Ani dine, mni dine, Ani dine m'oi k»ee: O klörs âomnesc» In grnâinâ turcescâ. — pS-ts mânâro kn-te, Lâ Hi io m'oi knee klivitor In llori, ke tin ts-oi plivi Hi n me» vei L*

* Online» seu mni dine ^icsnâ patria acestei prâ kru- mâse poesii, âupâ eum mi-n spus insüH cântârst», e 8eli;te, âs unâe âice câ a invefat-o ea. La nu e nltcevn — âupâ eum

«Hor se pote odservL — âecât o vsria^iune a ârâgâls^ei poesii »pucul Hi Iurturica« — âin colectiunen âlui V. ktlecsnnâri.

/t. L. v.

H.. 6. VOMHA.

Muunais eails ials.— lîoveln. —

L (lirmnrs.l

60Ä oontinuâ cuventarea ^A c)iosnd:________ »^6UM IU86 IMI vehl P6rmit6 domna M6A, 8A

ps mamâ mea, Iângâ ätÄ. Oomniaei 86 VA simhi mâgulitâ, câ 86 VA puts kuourâ â6 Ollőres, ds a H«ds de-a drspta patrÓN6i casei, 6U inss M6 voi âu66 sâ prssint omagiile mele fiicei dv., gintilei domni.-órsOarsta.

»Lu nu-s domna Oaoovâ«, ingâllâ sorâ M6A 6ON- lusâ, P6 când cei dimprsgiur d'abiâ MAI puturâ sâ-Hi rehinâ rîsul. .

M6 numi V6Niâ UÎ6Î decum sa rîd, ScreHNiaM 66 ciudâ, audind 6A A668t natarau VOI6H6S 8A 86 O0UP6

»arsta. , ,»^k, pardon«, respunse 'fonfii Iu observarea

SOroreiMSlSHI, mtorcendu-ss catra mama sa dise eu uu A6r 6l8trA8, pare oa-HI UltA86 â6 8M6 HI 66 cels dimprsgiurul seu. ______ ______ .______. bunătate, âomniHora Nareta 8A M6 con-ducshi Ia 6ua MAMA 6v., cam eu singur naH puts 8'0 gâstzso printre Atâ^i ÓM6UÍ, mi 8'AU impaianginat oebii. . . .

„ ^sistenpi nu 86 putură reiius irupserâ eu to^ii mtr' un IÎ8 general, 6U M86 686IAMAI eu maliție:

»Oomnul ^eokl 86 zooâ 6e-a bsba orbâ«.vomna Ninerva Vi6imoe, esre 86 uimise Hi «A

körte mult de .âpacsla Lu-ssu Hi plocass oeliii 6e rubine, sucind aeesta ssclamahiune, îmi arunca o privire 6e nespusa ura, apoi a6r6sâu6u-s6 eâtrâ lookîl i ^lise:

»Htsrge-Hi oeliilarii, eâ s'au aburit«, Hi tara » ne mai iuvre6uiei 6e o singurâ privire mâcar, !I eonâuse eâtrâ domna eassi, oare 86 reintoreea too­mai in aoel moment 6iu buoâtâris, unâe kussse o» sâ dea or6inele necesare pentru cinâ. Hi 6e un6s alergâ acum intru intimpinarea sofiei 6omnului prs- Hkdinte.

LirsH66, erâ datoria ei sâ ss ia cu binele p» lângâ densa, nu numai bindcâ i erá osps Hi câ avea 6e gând sâ se inouscrosoâ, 6arâ Hi bindcâ sohul dâm- nei blinsrva erâ mai marele 6omnului Oacovâ.

»8ârut mânile, 6ómna ms»«, âise 6ómna kîaoovâ.»Ounâ ssra dragâ« respunss domna Ninerva ei»

un ser protector, «bai sâ Hs6em«.

IV.

8e 66te prelu6iul Ia un nou oa6ril.blusica Ia coteriile 6ómnei kacovâ ns veniâ

66la un pian, eare erâ hînut, eân6 6e una, eân6 6s alta 6intre 6omnÍHórs, eâei mai täte Hoiau sâ cânte Ia pian.

Oe astâ 6atâ Oarsta 6e6e86 prelu6iul.O kerioirs nespusâ îmi cuprinse inima Ia acesta.

ve6srs.»1^6 mai putend 6snsâ ou mine al doilea cadril,

s'a pus Ia pian, ca sâ scspe de leokl«, îmi Hisei Hi nu mai puteam ds bucuri«.

I'eosil dupâ multâ râtâoire, Hi dupâ os eulsssss ca vr'o cinci Hess retușuri din partea dansatorslor, se al6ses6 ou stăpâna casei, oâoi domna Oaoova vs- dsnd perplesitatsa in oars ss allâ, se grăbise a-i oksri bracul, oa sâ danseze cadril Hi el.

blici odatâ in vie^a ei nu regrstass domna kîa- covâ mai mult ca Hi acum, oâ nu Hoiea sâ cânte I» pian, pentru a scula ps 6a-sa de acolo Hi a o puns sâ danseze in locul ei cu leokl.

vs visavis aveau pe un biet bâiat skiicios, cars numai atunci avea parte sâ se invrodnicescâ Hi sl ds un cadril, când îi aduceau alhii o dansator«, oum îi o duseserâ Hi aoum pe domna Wnsvra, pentru oa stâpâna oasei Hi ou dansatorul ei sâ nu remâie kara pâreokis.

Oânâ aoum asounseserâm ou tohii oât putuss- râm mânile nostrs inmânuHate ou mânuHi ds dous culori, eâoi voiam sâ conosatrâm «kectul ps un mo­ment dat.

âcum sosise acel moment, ba primii pAHi os se kâourâ in cadril, dedui un semn. Ladrilul se con­teni kâr ds vssts, sr dansatorii tohi, akarâ de l'sokl LrsHos, intivserâm amsndous mânile in aer, Hinsndu-Is vr'o câteva momente astkel intinse, apoi continuarâm dansul.

Lontenirsa neobioinuitâ a dansului dsHtsptâ a- tsnhiunea, care se ahinti indatâ asupra mânilor nos­trs pestrițate, eâei kormau un aspect destul de sin­gular.

vansatorsls tóté zimbirâ ou maliție, dómnels kaoova Hi vidimoo inse inospurâ sâ sokimbs Ia kshs Hi sâ tremure de oiudâ.

Lrau atât de iritate, ineât obiar Hi Isotll ob­serva atsotul lor Hi repeta nsinostat in decursul 6- gurelor:

»Le este, ce ave^i" ?»Osr n'ai in^eles«, irupss in kn« domna Mnsrvs,

care nu-Hi mai putea stâpâni nsrâbdarsa, »oâ-Hi bat zoo ds tine«!

„doo ds mins«, repstâ Oeokl, ea un eoou lipsit de intsligen^â.

»Ursitorul aosstsi posne nu püte 6 altul decât 8tan Ooporean«, sdauss dümn» kaoovâ.

Hnul XXIV LäMILIä 425»kosn», da . . . SHâ . . . ka ... Loporean«,

Iscü l'sokl.»Xu V8<)i in os mod ridicol s'au mânuHat tinerii,

6L sa ts parodiere pe tine», urmä dümna Minerva.»dlanuHSt, mânuit ... ba ds . . . ved . . .,

psre eâ au pus mânuși de doue culori . . .« kîlbâi Acum l'eolil, csrs-HÎ mai HterskHS âucs odatâ ockilarii.

»Loporsan, da . . . ds bunâ sâmâ este el ursi­torul acestei . . . posns-, diss domna 8acovâ.

Oadrilul se sfârHÎ.I'eotll lasâ ps dsnsätüres sa in mijlocul salonului,

^i stricând necontenit: »unde este koporesn«, începu sâ me caute pe mine.

Lu, lireHce, audii aceste strîgâte HÎ indatâ ce le su<)u me decisei a Ie pune capet cât mai curând.

Orâbii sâ-mi conduc dansâtorsa Ia Ioc, apoi me repezii ds-a-drsptul Ia Ventil.

»de-mi voisHci dsmnaie Dîdimoc-, îl intrebai restit ^i spâsând pe cuvântul domnule.

Vrebus sâ ve spun inse, câ intru aceea atât su cât Hi ceilalți ns scoseseram mânuHÎle.

»Vs caut«, replica l'eolil la întrebarea mea.»Hciu . . . sta ms-s, cs poftCHCÎ-?»Dnds-s mânuHÎle«? se incruntâ Veotil câtrâ

mins.»Os kel ds mânuHÎ-?»8a, SHâ", continua adversarul meu, »fi-aî luat

sâmâ, hi Is-ai scos! norocul dtals- !»sorocul msu? nu ts înțeleg domnule«, replicai

iritat Hi prolitându-me cu dragâ inimâ de pricina de gâlâgis, ce-mi prssintâ acest nesuferit.

»Xu me infslsgi, nu me infslsgi,. . .? cred deu- : fâcu l'eolil cu o mutrâ prin care voiâ sâ esprime un suprem dispreț care inss i dedea un aer HÎ mai tont

nls cum avea ds obicei, — ds unde sâ Hi aibâ un marfakoî ca dta idee ds legile cavalerismului».

Dintru inttziu, afîfat cum eram voiam sâ-i trag o palmâ, din cele sânâtos«, dar amintirea Iui de le- Zile cavalerismului ms aduse Ia altâ idee.

8cofând una din mânuHÎ Hi, pânâ sâ-Hi li putut luâ sâmâ, i Htsrsei una cu densa peste kafâ.

»Ltâ respunsul msu Ia obrăznicia dtale«, sscla- msi tot odatâ.

»Ma insultat, m'a provocat . . . m'a provocat-, cu acest râcnst ss repedi insprs mumâ-sa, domna Minerva kots^atâ átina.

»âu<jli cülea mojicie«, fipâ domniaei.»6« ruHine, cs scandal in easâ Ia mins-, adause

cocüna kacovâ, »îmi vins sâ-I iau ds gât Hi sâ-I scot akarâ-.

»8a nu, sâ nu kaci una ca asta, lasâ-I . . . câ ms voi regulâ eu cu densul-, ss grâbi a dics l'eolil. care pâre» câ începe a ss teme ds urmările atacului

»ost.ru.Lu, ears such'sew tüts, nu ms mai puteam nici

gândi mâcar, ca sâ mai stau in casa demnei Dacovâ.»8aidem aeasâ-, strigai câtrâ sorâ-meaOlimpia sermana cam audiss, cam înțelesese Hi

nu prâ cele es ss întâmplase.Lmîcsls si, ears prîeepuserâ âneâ mai pufin

xlseât dânsa esea cs ss petrecuse, ss grâbiserâ a o spsriâ cu tot kelül ds vorbs, aHâ încât sermana, au­rind câ o ekem »Hă de nâpra^nîc aeasâ, ÎHÎ inokîpui cele mai necrezute groriâveniî despre «facerea în care os încurcasem HÎ nu-HÎ mai putu refinâ lacrâmile.

Dlângea cu dobot.lurburarsa în societate ajunse Ia culme.>I)su, îmi pare reu de Olimpia-, Hîse domna

8acovâ.(Va urmâ..)

Vkeockar ^Isxi.

^neillon.— Lomeâis in 3 acte ds SaE //»i. —

/ (Urmare.)

8eena II..Varc/tis»!, ^4nsia, apoi Aenri HÎ LVaneina.

^Vare/tisttî. Va sâ <jicâ te-ai gândit bine?^4»siu. Da. Lram turte nslinistitâ, torturată,

pentru eâ Lrancina mi-a cjis aHâ ds odatâ, adi ds dîminâfâ înaintea dlui de S^msux: »Xu-l luâ ds bârbat nici ps acesta, nici ps altul, tofi bârbafii sânt mineinoHi Hi miHsi!- ^m gândit câ-Hi psrduss minte». IncdipusHce-fi, dragâ tâtâ, cum eram su in tafa dlui ds 8/msux, eare ancjiâ in asâ cbip părerile mels asupra Iui, păreri ps cere nu l-am lâsat sâ le bânu- sscâ ds fel, te roz sâ eredi. Xu Hciam cs sâ fac. Oât ne-am plimbat, am intrsbat pe Lrancina sâ-mi spus ce Hcie, sâ se lâmurâseâ Hi m'am pomenit câ-mi laudâ pe dl Osnri intr' una. Lrâ supsratâ as-diminâfâ, nici vorbâ: i se intâmplâ cam des acuma sâ lis su- peratâ HÎ acesta e unul dintre lucrurile, care me în- târesc in planul ce-fi impârtâHSsc; câci n'aH vrâ sâ suter Hi eu vr'odatâ asemenea superâri, ps care ni» Is-aH msritâ, cum nu ls meritâ nici densa.

^V«re/tistti. DI ds 8^msux s ds 40 ds ani.Ds 42; dar cs ars a face vârsta ? Infs-

legerea nu stâ in vârsta, ei in gusturi earaetsrs. Dseâ ms potrivesc Ia gusturi eu dnu ds 8^msux, sânt tot atât de betrânâ câte Hi dânsul: deci ns potrivim Ia caractere, e tot atât ds tiner cât sânt su 20 anii Os e 20 de ani! 0 sâ-î ajung Hi eu iute, bli se pőts Pes, câ e drese sâ mârâ mult mai înainte decât mins; HÎ câ voi rsmâne singurâ, dar unds e dovada? Dta tot trâsHci, tatâ, din fericire Hi mama a murit ds mult! Da, m'am gândit bine, am cumpsnit bins, numai ps el îl ved. Vofi tinerii, ps eari îi cunosc, îmi par Hi mai bslrâni decât dânsul. Lrats msu e bâiat frumos, s tiner, îl iubesc mult: nu I-«H luâ ds bârbat; ps dta ts-SH luâ.

.Vurâs»i. äk! isméiig aste»! nu sâmânâ nici una eu alta.

^4nâ. Oe dici, tatâ? Ximic.

^neia. Xu te-am superat?Marásai. Iu? .. . LHti un ângsr. . . .^tnâ. 8pune-i-o lui aeâstâ, dar pe departe. !Aî

apoi, când s vorbâ. Hcii bine sâ-fi cer un stat numai HÎ eâ nu voi tace decât ee vei vrâ dta.

.Vare/usui. Dar Lrancina, nu fi-a mai vorbit ds altceva, cât v'afî plimbat?

vtnâ. Xu.Mnâ'sttî. Oum erâ?^»eia. 8e uita tot intr'o parte pe geamul caretei,

dar se vedea câ plânsese.Mn-e/risni. 1'rekuîâ s'o întrebi, ds es a plâns?-4neia. OK! tatâ! Dta nu Hcii eâ pofi întreba ps

o ftzmee ds ee plânge, dar eâ nu trebus sâ o întrebi nici odatâ ds ee a plâns; nu-HÎ mai aduce aminte. Oercâ de ailâ dela dl ds 8ymeux, ce crede despre mine.

-Varc/nM?. Dar dâcâ nu te va vrs? Dseâ î ss pare, câ un bârbat de 42 de ani nu mai pote, nu mai trebus sâ ss insürs cu o tatâ LHâ ds tînerâ?

Atunci voi câutâ unul ds 60.Henri, (ânetei). Vedluî pe mama adineari drs,

Hî-î spusei câ doreHci sâ o cunoHci. X'a vrut sâ »H- tepte sâ poktesei Hi dta la noi; va veni densa sâ vâda pe dna ds 8ivsroIIs8 HÎ 8â-fi mulfumâscâ psntru rsfsta saladéi japoneze.

.Vurcinsni. Dar Lrancina plâca asta serâ Hi n'a.H vrâ cs muma dtals sâ se supere HÎsa vis până sici'

Lâ lâlvlâ426

vei merge eu mine inâatâ sâ ms inkahoHsHi âumnoaei si su voi luâ ou mins ps ânota. (ânetsi). vu-to âs ts iwkraoâ.

veste oinoi minute sunt gata. (Lranoinei curs intrâ). VIeci ânâ? kentru os?

Franor'na. lâe âuo sâ vsâ ps muma. .^ne^a. Oar puiul?Francr»«. 1i-l las hie.^4>râ. (8ârutânâu o). Ob! os ârâguhâ SHti! (Lui

Henri). â! bins oâ-mi aâusei aminte; seraoii mei ihi torte mulțumesc. W-au fâgââuit oâ ss vor ruga lui vâeu sâ-Hi implinesoâ tot ee âorsyoi.

1Ve«rr. var ei nu Heiu oe âorsso eu,^4ne§«. Irebuo sâ Hote VHeu. (vlecâ vorbinâ ou

Lrancina).Lenrr. hllitânâu-se Ia âneta oum 86 âepârtexâ).

âr k o nebuniei 8â nu ms mai gânâosc.Ma-e/trsui. (vranoinei). Vorbinâ ou âneta. âveai

âreptats. (vui Henri), LHti venâtor, âis âs 8^moux? Henrr. va, âomnuls.Marásul. Vrei sâ vii sâ laoem o bâtae la ki-

verolles?Herrrr. Lu plâosrs?Mareâisul. vutom pleoâ obîar mâns. HLs. ^sresa

a intrat in soenâ, «Hinâ âela Vucian).

806NL III.

^»'«ncina, Heresa.Grauem«. Li, os si sâ-mi spui? Teres«. Ilite-to in oobii msi. T>«>!eraa. (Ilitânâu-so). Lcâ. Teássá, bari mulhumitâ. Iranern«. Hi sunt, os s ârept. leres«, vontru os «Hti mulhumitâ? Grauem«. bentru oâ mi-am inoerost niHts rocbii,

oare-mi viu bine.leres«. Oânâ o sâ skorHCHci ou oomsâia...^>a»cma llu pricep.leeres«. vârbatul teu ne-a spus tot.F>a»rcma. Oreâ: trebus sâ ss sile lucrul, âe vrems

os a obemat ps tstâl seu Hi ps ânu âe Oranârsâron. leres«. l4ioi unul âintre noi nu oreâsm un ouvont

âin istorisirea ts.Trauern«. âfara âs âl âe kivorollss. leres«, bote.l^raner'rr«. âtât Hi trebus. Atunoi, âs os v'a spus

istoria?leres«. Vre un stat.lVaucrrra. Hi oe l-ahi skatuit?leres«, latâl seu, prietinii tei, ou mine in frun­

te, am spus, oâ nu oHti in stare sâ kaoi asemenea miHelis.

Iranern«. Oânâ o kacem női, mixelik Hi cânâ o kao si, nu s nimio!

(Vs. urmâ).Ournitru Stsnossou.

^0lü36l6 praeUes ale nâoi-oIoAisi.(Urmare.)

AMMoâ rssultatsls generale, obhinuts la stahiunils c^Mosntrals, ss oomuvioâ ps oale telograâcâ ou ori -Mo care altâ stshiune, âr soi ss oomparâxâ soestss "î' ou observârile looals, se oapstâ rssultatsls âorits

<s pentru o prognosâ seourâ, oare ss pots publieâ2 numai âsoât prin toile âs Hi. üsttel publioul

póte 6 informat âe timpuriu âespre sobimbârils, oe au sâ se aHtopte in Hilele proxime. I

ânul XXIV.

Oar ou aoesta sâ nu ns facem ilusiuui, sâ nu ns aHteptâm Ia Prognose pro multâ vrsms inainte^ oâ-ei timpul, psntru oars ss pot kaoe prognoso ssours âupâ starea aotualâ a soiinhiei metoorologico, nu pots 6 mai mare âsoât 2—3 Hils. 8s póte inse, oâ mai târHiu, âupâoe soiinha motoorologicâ va ajunge Ia un nivel mai inait âs âssvoltars, sâ ss skls Hi mijlócele trsbuinoióss psntru a ss putó kaoe prog- noss ssours ps timp mai lung inaints. âcuma pentru timpuri mai lungi noi trsbus sâ ns mulhu- mim numai ou vsrosimilituâini.

var Hi atâta ests âs ajuns pentru a oonstatâ o mulhime âe fölöse Hi binetaoeri, mai ales pentru agricultori. Oa ssemplu am veHut mai sus Ia Lranoia, unâe este organisat un servioiu mete- orologio spsoial agricol Hi cu succesele celea mai bune.

var sâ treoem Ia altâ parte practicâ, Ia un alt succes atât âe eminent Hi âe folositor pen­tru omenim« aâscâ: prognostic» tempestâhilor Hi a uraganelor maritime, cari este soiut, oâ causâ^â atâtea naulragii ?i nefericiri.

Oâts suâoto âe omeni, câte averi oâHtigste cu grea muncâ Hi cu cruntâ suâore nu se prâpââesc prin un singur naufragiu? ve aceea meteorologia nu a putut sâ-Hi ia o misiune mai frumósá Hi mai nobilâ, âeoât ca prin resultateie ei sâ âelâtursxs periclels âe acestâ naturâ prin vestirea timpurie a sosirei uraganelor maritimo Hi prin avisarsa color intorssshi, oa sâ ss potâ ksri âs ou bunâ vrsms âs ele.

Uetersologia basatâ ps ounoHoinha volburilor, os am vsHut, oâ se âssvoltâ Ia suprakaha ooeanslor, âs unâe vin Hi peste oontinent, este in stars a âotsrminâ âireohiunoa, timpul Hi intsnsitatsa unui uragan, precum Hi calea seu hinuturile, pe unâs ars sâ trecâ.

Aceste prognoss au âesobis mai intoiu oobii publioului Hi ou âeosebirs a rsgimslor, oari au vs­âut, câtâ importanhâ au stuâiils msteorologios mai ales psntru lumea oomsroialâ.

8tahiuni âe avisuri âs furtune s'au intomoiat mai intoiu in vollanâia, Ia stâruinhelo renumitului meteorolog Vuys-Oallot, prin orâinahiunea âela 21 maiu 1860, apoi in Anglia la 1861, in Lrancia Ia 1863 Hi in âustria Ia 1866 Hi in urmâ in töte statele mârginaHS cu marsa.

vrognosslo Ia aoeste stahiuni âe avisuri se kao in moâul urmâtor: 8s signalisexâ tolegrabce töte âspresiunils, os anunhâ apropierea unui vifor, ss oaloulsxâ ps basa obsorvâri'or oorsspunHstórs posihia centrului vorbursi, ss calculosâ iuhela, âirsohiunsa, in oars vine, prsoum Hi mârimea verosimilâ a gra- âisntslui Hi töte aoestoa se aâuo Ia ounoHointa pub- lioâ psste tot looul prin signale visibile âin âs- pârtâri mari, os ss âau âin anumite locuri âe pe hermurii mârilor. 6a aparat pentru signale ss folo- ssHcs âcroolinosoopul Iui vu^s-kallot. âcsst aparat este compus âin un stâlp, in verful câruia este intocmitâ o balanhâ mobilâ âe fer, LHsHatâ orison- tal, Ia oare un brah este inârsptat spre norâ Hi este colorat roH, cu al âoilea brah spre suâ Hi e colorat alb. vin âikoritsle inolinahiuni ale acestei balanhe kahâ âe orisont ss cunóHce, âo este a ss aHt6ptâ un uragan 8su nu, Hi in C6 wosurâ â6 mare. Lânâ amb6Í6 brahe 86 aklâ orisontslo són apropo orisontalo, ost6 âo »Htsptat vreme bunâ, nu e temâ âe uragane sóu kurtune; âsoâ inse brahul alb norâio este reâicat in sus, se SHtâptâ o vreme ou atât mai rea seu uragan mai mare, ou cât va 6 âogbiul âe inolioahiuno mai mare.

8ignalels âato ou ajutorul acestui aparat, sünt avis pentru vasele âin apropiere. Lei oe voieso sa

Lrml XXIV. DälUIDIL 427

câletoresoâ Hi veâ eâ signalul este nefavorabil, aH- tâptâ la port, er vasele ee se allâ nu âeparte âe malurile mârei, se avise^â prin alte signale ea sa se reintörcä iu porturi, Dtâ ee Poe uu raport otleial engles âespre aceste stagiuni âe avisuri:

»Sistemul âs telegrame meteorologice kasé pro­grese sodâs. Signalele âe avis s'au kâeut in mai multe âe 100 stagiuni britiee Hi tóts obssrvârile kâ- oute Ia malurils nostre ss impârtâHeso eu stagiunile continentale incepenâ âela Norvegia pânâ la Spania. Dr resultatele aeestor oomuoagiuni, ee se kae Ia Hamburg, au kost pânâ acuma in eel mai mare graâ mulgumitöre.«

lin alt kolos practic al meteorologiei este urmâ- torul: -

Vestitul meteorolog american IVIaurv Natbev Vontaink, nâscut in 1807, î 1873, carele a kost multâ vreme superintenâentels Observâtoriului nautic âin Vasdington, a pâHit mai intei eu iâea ierieitâ âs a aplica resultatele meteorologiei Hi ou âeossbire ou- noHcingele âespre oursngii aeriani Hi marini in praxâ la navigagiune. Densul a Hi scris âoue opuri: Sailivg Directions si Vde pd^sioal geograkv ok tbs sea, anâ ist Meteorologa, l^evv-vorlc 1856; prin oari in aâever s'a reâioat Ia soiingâ gsograkia ksioâ a mârilor precum Hi oursngii marini Hi aeriani.

Dui IVIaur^ i-a suooss âe a allâ alte ârumuri psntru navigagiune, ou mult mai sourts. âstkel a rsâus âensul árumul âintre Xmv-^orlc Hi Dio âe .laniro âela 41 la 24 Ple, er mai târâiu la 18 Ple,

, aâeoâ Ia mai bine âs jumetate; mai âeparts árumul áintrs Xevv-^ork HÍ San Drancisoo in Laliiornia âela 180 Ple la 135 Hi mai târâiu Ia 100 âe âile.

Da oongresul âin Druxella la 1853 s'a ókorit Uaur^ marinei snglese, oumoâ âensul va sorutá áru­mul âintre Anglia Hi Australia ou o lunâ âe Ple, er árumul inapoi Hi cu mai mult. Hi in aâever câ aoel ârum, oarele mai inaints se kâosa in 250 âs âils tour Hi retour, âlaur^ I-a kâout numai in 1L0 âs Pis, aâeoâ aprops numai in zumstate atâta vreme.

^laur^ a âoveâit prin aossta, oumoâ nu totâsuna árumul oel mai oblu ssts Hi cel mai sourt ou privire la timp,. Hi oumoâ oâletoria pe mare se promoverâ in moá körte insemnat prin ourengii marini Hi cei aeriani Hi oumoâ ou ajutorul aoestora ss pote Punge mai ourenâ Ia scop Hi pe árumuri inoungiuratóre. TlHâ câletoria Ia Australia âin Anglia nu urme^â oa pânâ aoi árumul oel mai sourt, ei se inâreptâ mai intei spre Tlmerioa suâioâ, âe aoolo o cârlîgâ in âi- recgiune suâ-ostioâ Hi oirca pe la 50° lâgime suâioâ treoe pe sud ospul âe kunâ sperangâ spre Australia. Lalea inapoi nu o kaoe erâ ps aoest árum, oi in- cungiurâ oapul Dorn âela suâul ^merioei suâioe Hi ás aci sprs Anglia. Rosste ásscopsriri als Iui Naury au pus lumea in uimire, ou âsossbire oea interesatâ, oomeroialâ. Drin aceste resultate s'au proâus âovsP si pentru omenii esi mai reali, vari nu vor a apregiâ i'mportsnga unei Hciinge, âeoât âupâ kolösele practioe âoveâite matematicsHee

(Inekeiarea va urmâ).

vr. A.. ?. Lásxi.

Hi inâustria.Dste cunoscut, oumeâ ou oât umanitatea inain-

tâ^â ps oâile oivilisagiunii, ou atât neoesitâgile mate­riale Hi morale âevin mai numerose, mai urgente. Ru insist asupra kaptului aeesta, âscât numai spre

a ingslegs Hi esplioâ prin el eresesrea Hi progresul^ inâustriei.

Oâiniârâ serie V. 8. ps oare-l traáuesm, póts a- euma eâtsva miliöne âe ani, omul trâiâ ineonseisnt, brut; sl nu eugstâ âseât sâ satiskaeâ trebuingsle sto­macului Hi esls ssoitate âs curiositatsa natúréi on^s- nsHei, kârâ sâ aibâ inse iâeia âsoâ moâul satis- kaesrii ar 6 kost conveniabil, sâu âsoâ putea 6 altul mai bun.

8imgiâ krig erna, Hi se gâsiâ satiskâeut aââpos- tinâu-se intr'o pkHeerâ. 8â rstlsetâm pugin: Lânâ pSHcerea erâ naturalâ, positiv câ inteligenga lui, pentru eâ Hi animalele cele mai inksriörs au o intsligsngâ— nu erâ esoitatâ oâtrâ nici o aogiune. Drssupunegi inse, oâ un bist strâmo.H âs al nostru a kost gonit âin acea loouingâ âs un animal sân âs âârâmâturile naturale... oe trebuiâ sâ se kaoâ el? neapârat inteli- genga îi vins in Putor. DI îHi amintSHoe, oâ in os oonâigiuni se altass kosta lui loouingâ, ougetâ oâ âooâ ar pute ave Hi in looul unâs se gâsesos in aosls momente, ar 6 körte bine. Di! âar' oum sâ aibâ os âoreHos? Drigul îl ingkstâ, visoolul îl orbsHos, ^âpaâa îl pâtrunâs... o! ee orbit! bietul om ar intra in pâment ea sâ seape âe atâtea âureri! Intr'un aHâ. âe mare pericol, prin spiritul âs eonservatiune, ia in mânâ o ramurâ âin arbore, sgârie un áöl, scote pugin pâmânt, luorsîîâ, asuââ, munesHce eu spaima Hi sperangâ âs salvare, pânâ in esle âin urmâ reu- H6H66 a-HÎ kaes o ssrmanâ Sllteranâ, in ears sâ 'neapâ bietul eorp; veâs in giuru-i bolovani, rostogo- IsHee unul Hi-I gHâââ la intrarea loouingei sals. Do- ouinga ssts tsrminatâ, omul nu se mai teme âs krig Hi âe vent.

I'ote aoestea opsragiuni varii Hi însemnate, oon- stitue primele inoeputuri âs inâustrie. Lu timpul, avenâ mai multe ore disponibile, seu silit âs alts perioole Hi neoesitâgi, omul a incsput a kaoo us âs oeea oe gâssHoe in natura Ia âisposigiunea sa, a mo- âikoâ, a xsrkeogionâ natura Ia trebuingâ: vorbâ sourtâ, inâustria oeupâ looul oel mai mare in viega uma- nitâgii.

Dar oe-i inâustria? ^oomoâarea natúréi, pe oât s posibil, pentru trebuințele nenumerate als omului.

8prs aosst soop, espsringa Hi intsligsngâ sünt absolute nsoesare, kârâ acestea, aâsca kârâ soiingâ, progresul ar 6 nersalisakil.

Drin Hoiingâ numai am Puns in starea aotualâ a sooietâgii, unâe msi tote nsossitâgils nöstrs se pot satiskaoe intr' un moâ surprinââtor âe UHor. Astââi in 6ns, omul nu ss mai preocupa numai Hi numai âs intersssls sals restrânse intr'un esro; vsâsrsa Iui a cuprins totul, un sentiment prokunâ îl legâ ou uma­nitatea 'ntrsgâ. In aosst moâ Hi inâustria ou aripi âs gigant a ouprins tot pământul. D. o. Desssps, cars tais istmul âs 8us^, oel oars gâurssoe mungii spre a inlesni comunioagiunsa, Luttsnberg oars âss- copers tiparul, sunt ni.Hte siguri mari, sublime, ni.Hte inâustriaHi colosali, cari se pun pe aeeea-Hi treptâ ou Kinga numitâ societate Hi satiskao trebuingele si, âe o orâins ou mult mai supsriorâ âeoât osie inâivi- âuale.

Acesta e rolul Hciingei, acestea sünt ekeotele in- âustrisi; pentru acâsta esposigiunils universale se pot oonsiâerâ ea niHte pregioss organe ale corpului social.

Va veni neapârat uu timp, cânâ ke-oars inâiviâ va poseâe Hciinga intrsgâ; pânâ atunoi inse trebus sâ mergem Ia Hoölá Hi esposigiunils sünt Hcoli âs unâe umanitatea vorbtzHoe inâiviâului.

Uornelis Uupu.

428 OâlklOIä ilnul XXIV^

adunării generale âin Ougo? a 8ocietâtii pentru konâ de teatru român a testi vilâtilor cs se vor tine eu

ocasiunea aceea.

/. wirrer/, itt Z8 sr^/embre n. 1888.

vrimirsa óspehilor Ia gara calei ksrats âin partea comitetului arangiator, incortslarsa lor. 8era Ia 9 ore convenire âe cuno^eintâ Ia otelul «Ooncordia«.

'' 11. 8âmiâia ia 29 scp/embre tt. 1888.1. vsrticipars Ia servieiul âcjeesc in biserica

gr. oatk. yi gr orientala Ia 8^ ore; cântările se vor esecutâ prin eborul âs cânt âin OaranssbkH.

2. Oa 10 ore se aâunâ publicul in sala ssdin- t«Ior. 8« alege o âepula^iune âe 3 membri sprs a invita pe președintele la aâunarea generalâ.

3. Ors.seâintsle va âescbiâe aâunarea generalâ.4. vre^eâintsle ^i ospetii vor 6 bineventa^i âin

partea comitetului arangiator in numele Ougo^e- nilor.

5. 8s aleg âoi notari pentru ^sâin^sle a- âunârii.

6. 8eere>arul soeielâtii va citi raportul comi­tetului societari asupra lucrării sale âsla aâunarea generalâ ultimă incoce.

7. 8e alege o comisiune âe 5 membri pentru vssminarea raportului si pentru propuneri.

8. Oassarul comitetului socistâ^ii va ceti ra­portul âespre starea casssi eu sporul âela ultima adunare incocs ^i peste tot âespre averea ei.

9. 8e alege o comisiune âe 5 membri pentru essminarea raportului cassarului.

10. 8s alege o comisiune âs 5 membri, oari in in^elssul 8 4 âin statute vor câ^tigâ membri kun- âatori. orâinari ?i ajutători pentru societate.

11. Ol 8t. Vslovan prokssor ^i âirector prepa- ranâial âin Oaranssbe^ va ceti âisoursul seu.

12. Oe^sâiLtsls incbsiâ ssâin^a

///. Lei-a conced si ieairu.kiesele ^i persanele ss vor kacs cunoscute prin

aL^s.(Oseâ suntem bine inkormati:

La coaceri ra cânta:a) Oborul barbâtsso al »lleuniunü române âe

cântâri ?i musicâ âin OugoH».b) O^óra l'soâora Xedelcu.c) O^âra 8iâonia Naior.â) Ol âr. Osm. Olorescu .si â^ora 8o6a Olorsscu.e) O?óra Oornelia ve^an.t) Oborul mixt al »kîsuniuniunii române âs cânt

Hi musicâ- âin Ougo^.La ieaiia se ra ^uca: »1'igrul bengalie» seu

-modernul Otbello-, comsâie in 1 act.

Lersone:v^óra Oornelia lanoulssou, v^ora Omilia Oosgaria, OI. ilug. 1'uoulia, VI. Virgil Ibomioiu.

»Oinsl-einsl«, comedie poporală âe ^leosandri in. 1 net.

Dersâne.-V^ora Oornelia lanculescu,O^óra Omilia Oosgaria,V^ora 1'sodora Xsdelou, OI âr. Osm. Olorescu, Ol ilug. luculia. Led.)

15. Linâ comunâ.

1V. Dumineca in 30 n. septembre.16. vrs^eâintsle âescbiâe ^eâin^a yi procsssuk

verbal al ședinței âin 29 sept, ce oete^oe ^i au- tenticâ.

17. kiaportul comissiunii pentru câștigarea mem­brilor noi.

18. klaportul comissiunii asupra socotelilor cas­sarului.

19. kiaportul comissiunii asupra raportului co­mitetului alte propuneri in interesul konâului âs teatru.

20. vropunerea sâunârii gen. âin ^omouta-mars âespre un premiu âs 300 kl. psntru cea mai bunâ pissâ teatralâ originalâ, oonkorm âscisului âe sub nr. 6 al adunării gso. âin Oraviha.

21. 8e va âeciâe locul aâunârii gen. âin 1889.22. 8s alegs o comissiune âe 3 membri spre

autentioarsa protocolului.23. președintele incbeie ßedinha.

V. Laneliei ia 1 âra.Va cântâ oborul âin Oaransebe? yi Ougo^.24. Oa 4 ore â. m. emula^iunea «borurilor plu­

garilor cu cântări vocale pentru premiile Ougo- ^snilor:

1. un pocal â'argint, -2. un betz âe tact,3. un aocorâion, —

.Li ale privatilor:4. Victor Mbâlyi,5. Mebail Oe^an,6. Ooriolan Orsâicean. -

Oborul reuniunii rom. âe cânt âin Oaransebes âescbiâe emulatiunsa ou o cântare, apoi vor emula «borurile plugarilor eu câte o cântare din comuna:

kab^a, Ictar,veiint, vaniovs,vudint, ktacbits,koc^a românâ, Oostsiul mare, 8stumic,6avo?dis, 8-Ib-s-I.Kruiu, 8ilbs,

8usanovet.Omulstiunea se va incbsiâ prin eborul bârbateso

al -kleuniunii rom. de oânt ?i musicâ« din Ougo^.25. Olrmsrâ judecata juriului compus de câtrâ

subserisul comitet arangiator din 5 bârbahi de spe­cialitate ?i neinteresati, apoi impârtirsa premiilor.

Oborul care nu va obtinâ atare premiu, va primi litere de recunoyointâ yi de aducere aminte pentru conlucrarea Ia kestivitâtils adunării generale.

VI. 8âra ia 9 ore,26. vetrecsrs de joo.vin Hsdinta comitetului arangiator tinuta in Ougo.^

in 10 septembre 1888.Dr. K. áromoia, MoL. Des an,

secretar. xreyeâ.

Lóul XXIV. LLLIILIL 429

Londons.Lonversahiuns interesantâ. ,Lendarmul: psHaportuI dtale ssts falH.Lâletorul: 8a uu, pașaportul este bun.Osndarmul: M me scote âin tire. îhi spun eâ

pașaportul este falH.Lâletorul: I^u-i aHâ, âomnul meu, pașaportul

este duo, âar eu sânt falH.

M te atinge!8coborîtorul (câtrâ urcâtore): Spune-mi drâguhâ,

mai este mult pânâ in vale?— Deoâ nu te vei opri nieâiri, in âoue ore

6Hti jos.— A âeeâ m'aH opri aeum la tine?— Ltunci SHti eu mult mai ourenâ jos.

' * - -

— Doctore ee sâ mai fac ea sâ slâbesc puhin? vin <ji in Hi me ingraH mai mult, eeea ee nu e tocmai plâeut pentru o kemee!

— Lâ esercihiu; altksl nu pohi sâ seapi Hi vei ajunge sâ sivi niHte proporhiuni colosale. Uite arborii: nu se miHeâ âin loe, de aceea âevin in lie-care an mai groHi.

*lntr' un birt.— lin străin, Hies »I'ltalie-, ears nu cunósce un

cuvent âin limba italianâ, intrâ intr' un birt Hi eers sâ-i servescâ un prânâ.

LI este nevoit sâ csrâ tot prin semne.La un moment âat, voieHce sa esrâ un pui fript.

^SHciind eum sâ kacâ spre a kl inhelss, privsHee ps ssrvitórs e' un oebiu esprssiv Hi-i Hies:

— Locorico!Servitorsa ss depârtâzâ roHinâ.

Misiri liisrars yi artistice Lbssrris üu Luii^ou in a treia edihiune s'a soos âs âl V. 6. vlorhun; ve­nitul curat âin venâarsa noului volum va kl âat au­torului — Di 6ro» a renesput Curierele sale litsrars in koita »vomânului» âin vucureHci.

VLotsoe wolâovslle^oi Ou bucurie veâem, eâ possia nostrâ poporalâ âin âi in âi ÎHÎ atrage mai mulhi eulegâtori, eari ÎHi inâeplinsse sarcina in con­formitate cu cerinhele Hciinhei moâerne. Lbia in nu- msrul trecut al foii nostrs anunharâm o culegere âe »povsHti arâsIeneHcir, acuma suntem in plâcutâ po- sihis â'a inscrie erâs o nouâ carts la activul posiei nostrs poporale. Lucrarea âs cars vorbim ssts un volum al áHÓrsi Llena viâia Oâorica 8evastos, apârut âe curând la IaHi sub titlul »Lântece moldovene-Hci-. vHóra Levastos este bins cunoscutâ cslora cs ss in- terese^L âe possia nostrâ poporalâ, atât âin colsc- hiunile sale publicate 'n mai multe reviste litsrars, cât Hi ca autore premiata âs Lcaâsmia llomânâ pentru lucrarea sa »Ciuntă la kîomâni-. Lulegerea ce ns pre- sintâ acuma intr'un volum âe 343 pagine este o lu- crars âe valóre Hi are sâ cuprindă un Ioc âs frunts in literatura nóstra poporalâ. »Oântecsle poporale m'au legânat Hi m'au crescut-, spune culegâtorea in prekahâ câtrâ cetitori; krunâârinâ cartea, n'avem âecât sâ ns convingem âs asta, câci âin ea ne suriâs iâiomul nsoH al geniului poporal, par câ vsâsm câmpiile H-auHim ciobanii cântânâ âin klusr Ia oi, apoi urcâm munhii Hi fremetul pââurilor ns lâgânâ suüstul in

pâlceri, vsâsm jucând feciorii Hi fetele, auHim âoi- nele âs âragoste, borels âs vssslis; recunóHcem poporul nostru ia jale Hi 'n Hils âs ssrbâtori. Lân- tscele ss impart astfel: pârinhii Hi fiii, âs als âra- gostei, codrul Hi câmpul, strâinetata, sórtea, cântsce âe ebek, ostâHSHci, bstrânsHci Hi cântece bsiâucsHci. kscomanââm cu câlâurâ cartea asta tuturor iubitorilor musei poporale, prehul 3 lei.

LLratLro», comeâia romanisatâ âs âl 6. 8ion. pe care o anunharâm in nr. penultim, ssts o bucatâ ârâgâlaHâ, in cars armonia versurilor ns inlahosez.â cu tots krumuHkhils sale lira poetului cars a inâulcit atâte inims. piesa ensaH ars un timbru liric Hi ns tâlcusHce convorbirea unei pârscki cars ss iubsHcs- lâeile â'o naivitate incântâtbre, imaginele pline âs tinerehe Hi limbagiul curat ca aurul ns transpun intr'o lume iâilicâ, unâe totul este amor Hi fericire. Drept specimen reproducem in nrl acesta câteva Hire âin convorbirea Iui klorocsl cu Ursita. prehul 1 leu 50 bani. 8e aklâ âs vsnâars in tots librâriile âin 8u- cursHci.

Ls.r!oLturâ. 8ub acest titlu a inceput sâ aparâ Ia IaHi un album umoristic-satiric cu ilustrahiuni, lu­nar. In vomânia foile .umoristice neatingend pân' acuma un nivel inai nalt, acsst album este un progres. Laricaturele, tipurile, silbuetels, fantasiile Hi celelalte desemnări din sl sânt fâcute cu talent, por­tretul dlui Uaiorsscu, ovreii din 'l'ergu! Lacului, ovreul Ia Lmerica, dl varia câlars ps o rahâ, apoi carica- turele dlor llrsckis Hi llolban, bacilii lui Pasteur in gura behivului moldovean Hi monologul unui calic, sânt lucrâri reuHits.

vărs âs Uwds, ßsrwrvL, ds N. vsrar, profesor ds limba Hi literatura germanâ la Hcóla normalâ su- periârâ Hi la liceul sf. (lbeorgke din vucursHci, a SHit acolo. Lcsst curs, aprobat âs minister ca carte âi- âacticâ pentru Hcolsle secundare, okerâ tinerimei stú­diósé din licee, gimnasii reale, Hcoli comerciale, Hcoli secundare de iste Hi âin Hcolils militare, in 6 volume, tot materialul didactic trebuincios pentru studiul limbsi germane, conform cu programele statului, a- mesurat anilor si orelor de studiu, Hi potrivit cu ni­velul intelectual al Hcolarilor secundari.

^iLrlsiio Dr Lâtt ss va funda un Hiar in limba germanâ, care va aperâ interesele nahionale als ro­mânilor Hi slavilor din Lustro-llngaria Hi din penin­sula balcanicâ. — brâiisa», Hiar industrialHi comercial, a apârut in oraHul cu acelaH nume. — Alarma 4/o/^over a SHit in orâHslul pâlticeni. — 7aîc>- -nrfenrâ, diar politic septemânar, a apârut in oralul OâlâraH din komânia. — D-rrrea a SHit Ia8râila, ca organ al partidei muncitorilor. — Kâ« ^drAesubti, diar independent, a apârut la piteHci. —

DobroAei a apârut la Lonstanha; apelul Hiarului este publicat Hi 'n limba turcâscâ; redachiunea pro­mite, câ va publicâ Hi articole scrise 'n limba bulgarâ, grecsscâ Hi musulmanâ.

81 LLH8LV^.Hvlrl tSLtrLlS MasivLls Duetul DmiuesM a

terminat definitiv drama sa in versuri; scena se pe­trece la Lais in Lorint. — Dsora Deoâormr a sosit Ia 7/19 ssptembrs Ia llalahi, unde a anunhat doue rsprsssntahiuni, Ia 8/20 Hi 10/22 ssptembre. —

Kupacsa a obhinut dsla ministrul instrucțiunii publice din kiomânia o bursâ psntru a merge la con­servatorul din paris, sprs a-Hi complstâ cunoHcinhels tsatrals Hi 'n special sprs a studiâ tragedia.

LâllllLrvL âlll a 8ocistâhii; pentru fond ds teatru român, Ia 29 Hi 30 ssptembrs n., va intruni

f36

Lä MILIL änul XXIV.

täte elementele clasei inteligente române âin Oänat. Ilustra familie Nocioni, ears iu politioâ nu mai ia parts, nu va lipsi âin acâsta adunare culturala. Dnii Vicenhiu kabsH, âr. losif Kall Hi tohi esi es au un Ioc âs lrunts in societatea românâ, ss vor presintâ in âilsls asslsa Ia LugoH, sprs a ssrbâ imprsunâ pro­gresul nostru in sulturâ. In aâunars, akarâ âe dis­tinsul prokssor Hi director preparanâial âin karasebeH âl Htekan Vslovan, va mai ssti Hi âl Oopsh o lucrare intitula'â »Mnla Ia komLni«. Oiletanhii alsHi âin elementele nóstre mai sulte hin âilnic repetihii, âr ckorurile vosale âin popor se pregâtesc sa la o ser- bâtore mare. Oa, ssrbátórs ars sâ kis aâunarea âin LugoH, serbátórea sulturei române. kine ar pute âar lipsi âs asolo!?

kosiról HâtiovLl âia Laoaro^ol Ora Llena l'eodorini, asompaniatâ âe al hi artiști âe opera, va âa trei represintahiuni estraorâinarare. Orograma: Lesne, aste Hi fragmente âin operile: "Oraviata, l^lorma, "Orovatore, Vespsre-Lioiliani.Lreisoküt^, Heroâiaâa, Kid, Llisir-â'amore, Oon kariös, Lavorita, sts., prseum Hi ăstui al IV-Isa âin Kioconda, una âin sels mai kru­mose creahiuni ale dHÓrei Llena "Oeodorini, esesutatâ eu sei mai mare susses ps sssnsis âin Madrid, Lisa­bona, Lonâra, sts. ârtiHtii sare acompaniâ^â ps dHóra Lisna "l'eoâorini sünt: âi 8erakino 2ancbi âs Laiso, prim tsnor; dHóra koncetta Xancbi, primo merítő soprano; âi Oroggi Lnris, prim bariton; âl Lransssso Lpetrino, âirsotor âs orekestâ. Itilsle Oicsate in sare vor avâ los assste represintahiuni vor 6 15, 18 ^i 20 ssptsmbrs st. v. — In curând ss va âa, in sala "t eatrului Hahional, sub patronagiul reginei o reprs- sintanhie âs bine-kassrs in koiosul institutului surorilor âs saritats 8k. Llisabsta, âe sátra âl Lâuarâ Nax âin sonservatorul âin Oaris (sechia dramaticâ) eu bins- voitorul concurs al mai multor artiști distMHi âin localitate.

v piesâ âo 0s.rwea 8^1 va, Oiegina Oomâniei a scris in timpul âin urma o piesâ liricâ intr' un act, intitulata »In amurg». Oupâ cum allâm âin »OomLnul«, âi karagiali, âirectorul Osatruiui i^ahional, a kost pri­mit Alele trecute âe câtrâ regina Ia castelul OelsH, cu care ocasiune âensa i-a cetit piesa. OI karagiali, a kost insârcinat apoi sâ kacâ misa in ssenâ a piesei, sare ss va Mcâ Ia castel âs câtrâ âous âomnisors âin inaltâ societate Hi apoi va 6 represintatâ pe scena "Osatruiui Nahionai.

Isairul koodorlo! ia Vraiova s'a inaugurat ia 3/15 ssptsmbrs. Ora l'eoâorini a kost primitâ cu entusiasm, acoperitâ âe llori cari se aruncau âin tots pârhile. întâi a cântat 8imkonia âin opera »"Outti in Nascbsra» âs Oeâroni, âustui Hi aria mars âin »Ora- viata», o aris âin opera »Les Laisons« âs Nosse, vaisul -Oarle- âs ^râiti; esi mai mare triumk i-a ' tost inse actui ai lV âin »Kioconda«, in care a pro­bat câ este nu numai o mare cântârâhâ, âar totoâatâ Hi o mare tragediana. Orsksctui Lconom, insârcinat âin partea ministrului instrucțiunii publice, care n'a putut merge acolo, a kelicitat ps âra 'Oeoâorini: sr âl Koran i-a adus omagiile in numele oraHului. Ar­tista respunss kört« miHcstâ, câ ori cs s'ar Ace, a remas tot româncâ, câ se va 'ntores cat de des in patria sa Hi câ singura sa dorinhâ ests d'a ss pute stabili definitiv in Oomânia. "l'eatrui, âs Hi s simplu, s construit cu mult gust; ars trei rânduri de câte 24 loge Hi e iluminat prin electricitate. A âoua sârâ a âebutat Hi dHóra surora "Oeoâorini, sora ârei Llena "Oeoâorini; âsa ars o voce lórts plâcutâ Hi promite a pâHi Hi ea pe urmele surorsi sale, a cârei eleva este. In curând tinera artista va âsbutâ Hi la Ou- cursHci.

kloss wllslortlo L apârut in eâitura kraevo

HÍ komp, in OucursHci o kórte krumósa romanhâ »Visul kerics« poesie âe V. âlecsanâri, cuvinte Irancsse Hi musieâ âs âl LIaurics Koben. — La X. kosma in IaHi a apârut o krumósa composihie musicalâ intitulatâ »Kintea latina» potpouri psntru pian, âs karol kiriiio, âsâicatâ nahiunilor romane, .^cest potpouri inesps cu kântecul gintei latine, trece apoi in OsHteptâ-te komâne, âupâ care urme^â Nar.Hul Iui lancu, NarHul Iui Mbai Vitásul, kântecul Iui Iloria, Oomoul "Ouâor, Imnul Iui Karibaldi, kântecul italienilor, Imnul na- hional român, IllarHul regelui italian, Imnul nahional spaniol, Nsrseillaisa, inebeiându-ss cu Imnul nahional portugss. Acesta piesâ se pote comanââ prin librâria 1^. I. kiurcu âin OraHOv. Orehul 3 lei.

ks.it! ill âworios. Oin socotelile âlui florini, impresariul vestitei cântârehe ^âeiina Oatti, resse câ venitul dómnei Oatti âin represintahiunile cs le-a âat in timpul âin urmâ la Lisabona, Naâriâ, Ouenos-^^res Hi lVlontevideo se urcâ la 1,020,147 kranci. La Ouenos-^res in o singurâ sera a avut un venit de 87,000 kranci. ^larâ ds asta dna Oatti a mai primit daruri insemnats, al câror preh ds sins kor- mesâ o avere krumosâ. -

OL L XOH?^oirl porsonalo. d/a-. La repâ a dâruit din

caseta sa privatâ 201 ll. pentru restaurarea kissrácéi gr. c. din Ooeni. — ^l^e/trâncs/s karol Daâovrc a kâcut Ia inceputul ssptemânei curente o visitâ pâreebei re­gale române Ia Sinaia; se dics, câ arcbiducsls a lost insârcinat de Naj. 8a regele Lrancisc losik sâ invite ps regele Karol la Visna, ps timpul când imperatul Vilbelm va petrece la curtea vienssâ. — Dl âr. Korrrelru Diaoonovio/, directorul revistei »lîomâniscbe kisvus«, a kost numit membru onorar-corespondent al Acade­miei »8tda â'ltalia« âin kbsti —Dl Dslraolie ^arresoa âin kraHOv a ââruit cabinetului Zoologic al gimnasiului românesc âe acolo 160 âe piese

L^WSll. Dra karlola Dsrla, âistinsa cântârâhâ românâ, in curânâ ÎHi va ssrbâ câsâtoria cu âl Nikai ^osima. — Dl ^lesarrâru Dop, propistar in OroâânsHci in Ardeal, Ia 9 septembre s'a cununat cu âra âmalia Oaul in Letca.

vougroslll dill 8idiill nahional-bisericssc al pro­vinciei mitropolitane âin 8ibiiu este convocat âs câtrâ Lse. 8a arcbiepiscopul Hi mitropolitul Wron Osmanul la biserica parocbialâ âin cetatea 8ibiiu, ps sâmbâtâ cs caâs in 1/13 octombre a. c. la 9 őrs inaints âs amiedadi, in care âi âupâ terminarea ritualelor biss- ricsHci, va urmâ numai âseât âssebiâersa congresului .si se vor incepe lucrârile conlorm regulamentului a- kacsrilor interne.

Sonoralv! kraiau vodă condamnat Luni, la 17 ssptsmbrs, s'a hinut la tribunalul cu jurahi âin ^raâ pertractarea procesului âs prsssâ intentat generalului "Oraian Ooâa, pentru scrisorea sa aârssatâ koHtilor sei alsgâtori, prin care la âesvoltâ motivele pentru cari nici uu intrâ in âietâ. nici nu-Hi depuse manâatul. Keneralul kinâ bolnav, pertractarea s'a hinut in sb- sinha Iui Hi tribunalul n'a âat vois aâvo catului karol Lótvós sâ-I potâ aperâ. Oupâ acusa procurorului trimis anume âin lîuâapssta, jurahii au votat unanim câ acusatul a sevârHit âelictul âe prsssâ, sr tribunalul I'a conâamnat la inebisore âs âoi ani Hi Ia smsnââ âs 1000 ll. Lótvós a insinuat recurs âe nulitate.

IlldUonI van! lovöhátor Ol losik Xnvao, ill vehâ- tor-âirigsnt gr. or. in Oraviha-montanâ, îndeplinind 50 âe ani ca invehâtor, acest jubileu ss va ssrbâ in oraHul numit cu o festivitate âeosebitâ, Ia 11/23 septembre. La 10/22 septembre, sóra la 8, se

^nul XXIV. K^LIIKIâ 431

va da ssrenadâ cu musicâ. Ia âiua iubilarâ, Ia '8 ora diminâha, tohi ospehii se vor adunâ 'o Hcőla poporala româna Hi o deputshiune va aduce ps iubilant äs aoasâ 'o Hcolâ; Ia 8V2 őrs ss va Hins liturgic ia biserica gr. or. româna Ia oars vor partioipâ in oorpors «sporii Hi iubilarul; âupâ li- turgis inmediat ss va Hins in Hoolâ o Hsdinhâ ksstivâ äs oâtrâ despârhemintsle Oraviha Hi kissrioa-albâ a reuniunii invehâlorilor rom. gr. or. äin äisossa Oaran- sebcHalui, oars ss va desckide prin protoprssbitsrul trsotual, apoi va urma tslioitarsa âin partsa oslor presenhi; tractatul »Lestiunea abcdariului» äs Ltskan Vslovan prokes dirig. Ia instit. pedagog. âin Oaran- ssksH; incbidsrea Heâinhsi prin protoprssditer Hi inHO- tirsa iubilarului pânâ Ia locuinha sa. ba 2 őrs ban- oket Ia otelul »Korona llngariei.«

LplsoopllI StrossML^or reintorcându-se âin kel­lő var, elevii institutului teologic âin kiacovar l'au intimpinat ou o dsputahiune; dânsul le-a respuns, oâ va române oreâinoios prinoipiilor Hi direohiunii ee a urmat pân' aeum. bocuitorii âin Körös i-au kâcut o- vahiuni Hi oratorul a kost ânsuH primarul; Ltrossmaver Ie-a respuns, oâ iubirea Hi orsdinha sa oâtrâ a kot putsrnioul Dumnezeu Hi oâtrâ skântul seu olioiu tot- dâuna ls-a impreunat ou oredinhâ oâtrâ persona HÜn- hitâ a regelui, oâtrâ dinastie Hi ou -iubirea oâtrâ po­porul seu Hi oâtrâ patria sa. kanul a suspenâat pe primar, kin koma ss depkHâ^â, oâ dojenirea episoo- pului Ltrossmaver âe oâtrâ regele a kost intimpinatâ in oerourile bissricsHoi äs aoolo äs aprobare ge­neralâ.

8ovloia.tea litsrarâ a ytaâoaftor âia VI»; in Hgâinha âela 6 sept. n. o., hinutâ sub preHsdinha âlui prokesor Sebastian k. kaâu, s'a oonstituit pentru anul soolastio 1888—9 in moâul urmâtor: vios-preHsâints al sooistâhii s'a ales biviu kenoiu stuä. äs ol. VIII, gimn., reâaotor al kőiéi sooietâhii »kilomsla« lusti- nian karsea Htuâ. âs ol. Vil gimn; notar al Hedin- tslor Hi al ooresponâinhelor ssterns loan b. kossu stuä. äs ol. VIII gimn.; oasar: Virgiliu kosriu Htuâ. âs ol. VII gimn.; bibliotecar: Xioolas kop jun. Htuâ. âs ol. Vlll gim : vies-biblioteoar Silviu Vuia Htuâ. âe ol. Vll gimn. ln lins s'a ales o «omisiune äs 6 membri psntru oritioarea operatelor inourss la redac- hiunea kőéi.

Lîtl Ia kkâseaâ. kl âr. â. k. âlexi, in numele oomitstului arangiator, invitâ Ia balul oe se va arangiâ ou ooasiunea onomastioei IVIaj. Sals imperatului-rege kranoiso losik l., a iubileului âs 25 ani a gimnasiului superior gr. oat. românsso âin Xâseud, preoum Hi a sânhirei noului edificiu gimnasial, Ia 4 ootombrs st. n. 1888, in noul edificiu gimnasial âin Xâsâud. Ve­nitul este destinat psntru konăul Hoolarilor bolnavi.

Varaurs. oprita kirectorul unui mare magazin de mârturi de modâ din Xsvv-Vorlc a oprit ketslor din magazinul seu de a mai purta turnura, din urmâtorul motiv: -kie-cars kemsiâ, oare portâ turnurâ, trsbus esl puhin sâ Hi-l toomssoa Hi sâ Hi-l punâ in ordinea presorisâ ds legile modei, ou aosst luoru ea perde o minutâ. In magazin având 12 kets Hi percend tiecars câte 5 minute pe di ou ordinea turnurei, o orâ pe âi deci treos numai ou aosst luoru. Hi, deorsos el plâ- tSHoe soump acâsta orâ, prin nekolosirea timpului perde o sumâ insemnatâ de bani. Ll draoului Ame­ricanul !

komvi Iu 8vrvio1ul văilor korato. kirechiuuea oâilor kerate ung. de stat a esoris oonours pentru ocuparea mai multor posturi vacante ds oassar la stahiuni diksrite. kondihiunile primirii sunt : dreptul de cetâhân ungar Hi ounoHoerea limbei magbiare, oon- stituhiune corporalâ sLnâtâsâ, state ds 18 ani, rela- iuni private in ordine legalá Hi viâhâ dovsditâ ono-

rilicâ. Salarul s de 25 tl. pe lunâ Hi, adâugament rsgulat de 5 tl. Ia an, ajunge pe lunâ maximul de 50 tl. Suplicantele au sâ depunâ un examen de pri­mire.

OgiillâL IllMSl. ââ disolvarea oorpuri-lor legiuitörs s'a kâcut Ia 9/21 septembrs; alegerile viitors vor urmi Ia 16, 17 Hi 18 ootombrs v. ln cu­rând tlotila românâ ss va imbogâhi âncâ ou Hâpte oorâbii nous ds rssbsl. â 10 aniversaro a luârei lirivihei a kost serbatâ anul aossta Ia Sinaia ou mai multâ strălucire decât in anii precsâsnhii, dupâ un kscsuiem pentru soldahii cââuhi in timpul rssbelului de Ia 1877—1878 urmat de un le Osum, Ia unul a avut loo pe platoul casârmei un kanokét ds 120 taoâmuri oksrit ds regele okihsrilor batalionului de vânâtori si psr.sonslor ds distinohiuns aklate in Sinaia : regele a redioat un toast pentru armatâ. —

a kost primitâ la 12 septembre n. in mod okioios de oâtrâ rsgele .si rsgina komâniei in oastelul kslkH din Sinaia. Se scris, câ regina Natalia are sâ plece 'ncurând Ia Iași, unâs va sta mai inâslung. — Di» barcelona se anunhâ, oâ oongrssul internahional de ingineri in anul acesta se va hinâ aoolo Hi se va descinde Ia 15 ootomvre. — Drocesrii âe âszp»rrire ni pâreâir re^aie âiu Kerbia s'a amânat, dupâ oum spun fiarele din komânia, ps 29 Xovembrs a. -o. llitahiunsa respeotivâ s'a admanuat reginei l^atalia prin lsgahiunea sârbâsoâ din kuoursHci. — DismarL si au avutIa 18 I 0. întrevedere Ia kriedrioksrukee: ss âucs, câ obiectul discuhiunii a kost regulären oestiunii bul­gare. — ^âeaâsmi« din kelgraâ a serbat la19 I. 0. centenarul naHosrii lui karajioi, fondatorul nouei limbi stzrbsHci; delegahii sooistâhilor literare bulgare au asistat Ia serbâri.

kkoorolâgo âusttu â/oiâovâ, protopop al distric­tului LuâHir, paroc gr. c. al OrâHtiei Hi asesor con­sistorial, a incetat din viâhâ Ia 14 septembre, in etate âs 46 ani, lâsânâ in âoliu pe sohia sa kosalia n. kop, ps liicsls sale Liâonia Hi âlma, pe tatái ssu Htskan lVIolâovan prsposit capitular in bngos, pe surorile betihia contesa Xorman, ââolkma vsduva Oltean, pe socrii Nioolae kop paroc in OluH-lilânâHtur cu sohia Hi ps al hi consângsni. — keâuvn iui OonÂauii» TVicoiiei n. klisabsta kopovici, a rsposat in Oraâea-mars la 18 septembrs, in etate de 80 ani.

k-sluriini.Vorkarolo I» karis ia sovolal XVIII, bsonard,

ooakorul de modâ, in scopul de a plâcâ reginei Naria ^ntoaneta, inventâ in ks-care di câte un nou edificiu de coakurâ de o inâlhime de necrezut, oompusâ din tot telul de tlori, de kruots, de pâseri seu de embleme eari se raportau Ia evenimentele dilei.âceste coakuri erau atât de inalte, mai cu sâmâ psntru balurile cnrhii, ineât kemeile erau silits a sta in trâsurile lor in gs- nuncki pe tot drumul dela karis Ia Versailles. Intr'o bunâ diminâhâ, regina pârâsl töte aceste fantasii, Hi töte coalurels se scbimbarâ, deodatâ cu ale ei, deve­nind ou totul mici Hi kârâ multe tlori Hi tot telul de 20r2ÓN6.

Hpâral ia ^LpoalL. kolősele tiparului ou oa- raotere mobile sânt ounosouts. ba kuropeni, ale oâ- ror allabets se reduo la un mie numer de litere, nimio nu e mai lesne deoât a korma cuvintele, kar ou totul e alt-oeva in herile cari, ea Okina Hi.laponia, au trsbuinhâ de un caracter sou o litsrâ deosebitâ pentru a esprimâ fiecare idee, fiecare cuvânt. Oo- lsohiunsa eompletâ a literelor ^aponese cuprinde 5,000 de caractere, din cari 3,000 se iatrebuinhâ/â continuu,

I âr 2,OM in cașuri mai rare. Intr'un atelier ^apons^

432 bLNIblä änul XXIV.

âe composifiuns aoeste liters sünt aHe<)at6 in rân- âuri, oa oärfile in biblioteoils nüstre; astksl oompo- sitorul esls obligat âe a ü neincetat in miHoars, säu- nânâ litsrs 8'ar pute oreâs, câ un compositor jspo- N68 trebue sä 6s un om inteligent Hi es obiar trebue ss aibâ reputafiune äs orn invgfat. sumerul oel rnare al oaraoterelor âe tipar a impieâioat pânâ astââi pe poporul ebinek Hi pe oel japonez âe a oorespunâe prin eleotrioitate. telegraful eleotrio, aoest instrument âe oivilisafiune, a remas in manile străinilor. Nu tre­bue sâ ne mirâm âar âs kavorsa, ou oare âapone- sii au primit telefonul.

lâ» plâlltele bovit âe influinfa ps ears o essroitâ o luminâ lórts slabâ asupra miHoârilor nu­mite beliotropios ale plantelor, â. lllusset a ales, in soopul â'a variá speriinfele, oa sorginte luminosâ, lumina ps oare luna o restrânge asupra pâmentului. boâ, in resumat, rssultatels primelor sals speriinfs, oari se pot repeta eu mare lesnirs. I). Müsset seme- nâ, intr'o olâ, niste semințe âs plante ouooseute pentru simfibilitatea lor pbototropioâ, preeum »Vi­ola sativa« Hi altele. Lânâ planta a oresout âe oâte- va oentimstre, densul o aHâ<)â intr'un loo intunsoat, unâe remâns pânâ n noptsa speriinfei. klamurels âs- vin slabe, lungi, albe, eto. Numai frunzele oe se âesvoltâ pufin sünt eeva galbene. Aoeste plante su fost puse in februar trsout âin âosul unei ferestre mari îndreptată spre misc)â-âi, aHâ ineât sâ pri- wesoâ lumina âireetâ a lunei, âela none ors sâra pânâ Ia 3 ors âimineta. 8e infelegs oâ direofiunea ramurilor a kost observatâ eu ingri^irs la începutul speriinhei. Oin eele âinteî minute eum au kost espuse, ramurile s'au inâoit, prssintânâ ooneavitatsa lor lunei Hi au urmat astkel astrul in oursul seu oiroular. ke la 2 ore noptea, in urma unor nous âselinâri Hi as- osnsiuni a lungi, arsul se âsstinse, ramura âevsninâ aprope ârepta, bindoâ murgul terminal se inârspterâ mereu spre astru.

ViösL âo6llitâ âs viâorot. ts naHOS in imbe- eilitats, in mîjlooul âursrii Hi al fipstslor; a ti Moârîa ignorantei, greblei, dotelor, reutafilor Hi pasiunilor; a Is intóroe pas âs pas Ia imbseilitate, âin momentul os inospi a bâlbâi pânâ in momentul os aiureai ea betrân; a trâi intre pungași Hi șarlatani âe totâ spefia, sâ nu Hoîi âe unâe vii, pentru os ai venit Hi unâe te âuei; etâ essa oe se obiam â prssentul oel mai in- ssmnat, âat âe pârinfi si âs naturâ: viâfâ.

v oiuâLtâ ooillviâoiltâ a kost aosea, eâ imptz- ratul ^Vilkelm I, Ia morte erâ obiar aHâ âe ketrân oa ksoiorul ssu, nepotul ssu osl mai mare Hi strâne- potul ssu impreunâ. Imperatul srâ âe 91 ani; im­peratul Lriâerio era âs 56, imperatul ^Vilkelm II âe 29 si olironomul âe astââi erâ âe 6 ani: Ia olaltâ 91 ani.

vll trâllââ âo o wio âo Llli ba Nilâesbeim, in Nanovera, kaimosul trandafir betrân âe-0 mie âe ani a kost si vera aoesta inoâroat âe florile eele mai krumoss. âosst tranâatir lsgsnâar, âsspre eare tra- âifiunea <)ies oâ a kost plantat âs Oarol esl Ilâars, n'a kâeut niei-oâatâ atât âs mulfi trandafiri. 1'run- obiul ebiar inespe sâ s'arate a kt plin âs viefâ Hi mulfime âs curioși s'aâunâ in giurul acestui betrân eare a luptat eu asprimile a disoe ssculi. ?e xiâul ssterior al eriptei eateâralei este plântat acest betrân trandafir âin Nilâesbeim. bl intinâs ramurile sale Ia 11 metri inâlfims Hi Ia 10 metri ILrgims.

Vroi Imporți lârâ »mvororiro âo vayooro. ^nul 1888 intâfiHârâ pentru Osrmania partioularitatsa estraorâioarâ, eâ in aoest an su âomuit trei imperafi Hi eâ niei unul âin ei n'a serbat in aosa eslitats

aniversarul naHosrsî sale: Retrânul imperat ^Vilkelm a murit inaintea sosirei aniversarului seu; imperatul briâsrie n'a âownit âestul timp spre a pute serba al seu aniversar âs nayeere Hi aniversarul aotualului imperat a kost ps oânâ erâ âneâ prinoipsle coronei.

Inespenâ âsla un numer oreeare âin ordine» naturalâ a numsrilor, ssts âe a ss luâ âela el ineolo al Heptslea âs 24 ori, resultânâ astkel eu numsrul inospetor impreunâ un rend âe 25 âe numeri, iles^ti 25 âs numeri allafi sânt âe a se »Hg^â astkel in euaâratels miei ale bgursi alâturats, oa suma tle- oârui Hir atât vertical, cât Hi orisontal Hi a célon âoue transversale sâ kaoâ câte 1000.

Oars ssts numeral inospetor Hi eari sânt oei 25 numeri? yi cum trebue aHsHafi?

1'erminul âs âsslsgare s 10 octomkre. 6a tot âeuna Hi âe astâ-âatâ se va sorti o carte intre âes- legâtori.

Oeslegarea rebusului âin nr. 26: .»Românii inoungiurafi âe inimici.«Oeslegsre bunâ ne-a sosit âela ââmnsle Hi âom-

niHórele: âmalia Oop, lulia OriHan, bukrosina kopsseu, Nina Ardelean Hi âsla ânii Iuliu I. RoHoa, H. O. OomHa, Valsriu Ooif.

Rremiul I'a âobâvâit âna luliana OriHan.

Rsâaeftuniî.

cilul pagodio ameninfa ou mo mânui poet!

âe, /. /. A. O. kiind scrisa ou cerusa, osie pe drum s'a Hters, uu o putem ceti. 8cri- sorsa sigilată nu ne-a sosit.

âosaur. Dlui I. k bs- sm primit Hi Ie vom tace loc.

koâlm. Lori sä-i »resune lumina,« »pe marmure cristal.- »in kalaugieul minut« când >va- e plăpânda Lre a koméi.« 8sr-

IV. L r» âe/. ducruri de acelea nu publicam.

LLIînâaruI 86pt6iriân6î.yiua sept, Oâlinâarul veobiu Oâlioâ nouDumineca inaiot. Inâlf. 8. Oruei Lv. dsla loan c. 3, st. 13, glka inv. L-Oumineoâ 11 Ouv. leoâora 23^86^buni 12 Llart. Autonom 24 OsrbarâLIarfi 13 klärt. Oornsliu 25 OleokasCercuri 14 (f) /nararea K. Oruor 26 Oiprianâoi 15 klärt. Niobita 27 Oosma Hi O.Vinsri 16 Ouv. bukemia 28 ^VenosslavLLmbâtâ 17 I^lsrt. 8o6a 29 llrcb. Mobail

Rropristar, reâaotor rsspun^âtor Hi sâitor: 1081? VVI-OLIk.Ou tipariul lui Otto Hügel in Oradea-mare.