Clasa Basidiomycetae

Cuprinde cele mai evoluate ciuperci care au ca organ

sporifer caracteristic, bazidia pe care se formează sporii, numiţi bazidiospori.

În ciclul biologic al acestor ciuperci se succed:

Un miceliu primar de scurtă durată,si un miceliu secundar de lungă durată (corpul vegetativ al ciupercii) şi un miceliu terţiar care este un miceliu secundar specializat.

O mare parte dintre ele sunt saprofite , pe substanţe organice în descompunere, altele sunt parazite la plante şi animale.

Subclasa Phragmobasidiomycetidae

Această subclasă reuneşte bazidiomicete cu bazidiile septate, în urma diviziunii nucleului formându-se şi membrane despărţitoare între nuclei. Uneori se întâmplă ca pereţii despărţitori să dispară,formându-se în mod secundar o holobazidie. Din acestă clasă fac parte 4 ordine din care si Uredinales .

Ordinul Uredinales

Reuneşte ciuperci microscopice, obligat parazite,care produc la plante boli numite rugini.

Sunt ciuperci endoparazite intercelular, miceliul lor de culoare galbenă nu formează corpurisporifere, ci doar organe de sporulaţie, unde vor lua naştere diferite tipuri de spori.

Familia Pucciniaceae

Familia cea mai tipică prezentat prin ciuperca Puccinia graminis  (rugina neagră a grâului) care este heteroică dezvoltându-se pe două plante gazdă: grâul (diferite specii deTriticum ) şi dracila (Berberis vulgaris ).

Prin împletirea hifelor iau naştere picnidiile,care prin fragmentarea hifelor miceliene primare, rezultă picnos-porii unicelulari, de sexe diferite + şi -

Ecidiile cu ecidio-sporii

E posibil ca uneori picnosporii să germineze dând naştere miceliilor primare, a căror celule prin somatogamie dau miceliu secundar, care se va dezvolta în ţesutul lacunos al frunzelor.

Prin împletirea hifelor miceliului secundar se formează ecidiile de formă , în care se află ecidio-sporii, dispuşi în şiraguri, rezultaţi prin fragmentarea celulei dicariotice. Duşi de vânt, primăvara vor infect lanurile de grâu.

Germinând pe frunzele de grâu, rezultă micelii secundare, caretrăiesc parazit intercelular. Vara, pe frunzele infectate, se formează lagăre cu spori de vară -uredosori cu uredospori, având aspectulunor mici puncte sau liniuţe galbene (rugina)

Toamna în aceleasi lagăre, care devin teleutosori, de culoare neagră, se formează teleutosporii sau sporii de iarnă, care rămân pe mirişti, traversând planta peste iarnă. Teleutosporii sunt bicelulari,lung pedunculaţi, de culoare brun-negrie, fiecare celulă binucleată.

Primăvara în celulele teleutosporilor se produce cariogamia, apoi din fiecare celulă prin germinare ia naştere probazidia, în care trece nucleul diploid. Nucleul se divide reducţional, apoi normal rezultând cei patru nuclei, din care vor lua naştere bazidiosporii pe bazidia fragmentată şi ciclul reîncepe. 

Rugina bruna a grâului - Puccinia recondita

Boala se manifesta prin aparitia de numeroase pustule ovale, eliptice sau circulare,mici, de culoare bruna, risipite neuniform pe ambele fete ale limbului frunzei, mai rar pe teci, tulpini sau spice. Prin ruperea epidermei, aceste pustule devin aparente si pulverulente. Ele contin uredosporii ciupercii, care, luati de vânt servesc la raspândirea ruginii brune.

De specificat ca agent intermediar in ciclul vital al maladiei este samulastra(specii de burueni )

Combatere

 Se recomanda : semanatul la epoca optima, aplicarea de îngrasaminte cu fosfor, potasiu si azot în doze echilibrate, distrugerea samulastrei, cultivarea de soiuri rezistente.

Metodele chimice sunt în general incomode si au mai mult caracter profilactic, deoarece pentru combaterea  ruginii sunt necesare prafuiri sau stropiri repetate ceea ce înseamna consum mare de substante iar efectul economic este mic. Au dat rezultate prafuirile cu sulf, în general recomandându-se 3 tratamente la 4-7 zile.

Rugina galbena a grâului - Puccinia striiformis

Rugina galbena apare în aprilie, mai si prima jumatate a lui iunie pe toate organele aeriene ale grâului. Pe frunze (limb, teci), tulpini, glume, ariste, chiar pe boabe, apar pustule mici, dreptunghiulare galben portocalii, ce contin uredospori. Infectia porneste de la frunzele bazale si progreseaza treptat în sus.

Raspândirea si intensificarea atacurilor de rugina galbena sunt favorizate de vânturi (de nord,nord-vest si sud-est).

Dezvoltarea epidemiilor este influentata de o serie de factori: temperatura, umiditate, lumina, îngrasamintele aplicate (cele azotoase sensibilizeaza plantele, cele potasice si fosfatice maresc rezistenta plantelor la infectie).

Combatere

 Se recomanda : semanatul la epoca optima, aplicarea de îngrasaminte cu fosfor, potasiu si azot în doze echilibrate, distrugerea samulastrei gazdelor intermediare

Cea mai importanta metoda de combatere este crearea si introducerea în cultura de soiuri rezistente. Dintre soiurile de grâu de toamna sunt rezistente.

Cultivarea de soiuri precoce care ajung la maturitate înainte de aparitia ruginilor în lan, recoltarea la epoca optima si în perioade scurte, evitarea terenurilor joase, umede, respectarea perioadei optime de semanat.

Aplicarea de masuri chimice: prafuiri cu sulf - se utilizeaza în medie 3-45 kg sulf/ha la o prafuire, se recomada 3 tratamente la interval de 4-7 zile. Stropiri cu diferite produse organice de sinteza (Zineb, Mancozeb, Maneb), de perspectiva este aplicarea de fungicide sistemice.  

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE !!!