publicitate guvernul se joacĂ cu nervii ...publicitate universitatea babeş-bolyai scoate la...
TRANSCRIPT
LUNI | 14 IULIE 2014 | anul XVII, nr. 130 (4337) | 12 pagini | 1,50 lei
CLUJ-NAPOCA
260C Detalii în pagina 2MET
EO
1
PUBLICITATE
= 4.4179 LEI
EDUCAŢIE
Începe „bătaia“ pe locurile bugetate la UBBPentru anul universitar 2014-2015, UBB scoate la concurs peste 8.000 de locuri bu-getate, la nivel licenţă şi master. Pagina 2
ADMINISTRAŢIE
Cablurile aeriene,o poveste fără sfârşitDoar 29 de străzi nu mai au cabluri aerie-ne agăţate pe stâlpi. Planul pentru acest an include alte 87 de străzi. Pagina 3
POLITICĂ
Parlamentarii români, cei mai leneşi angajaţiParlamentarul român a muncit, în toate cele cinci luni ale sesiunii, mult mai puţin decât lucrează, într-o singură lună un sa-lariat cu program de opt ore. Pagina 10
SOCIAL
Strălucirea şi decăderea unui geniu al muziciiÎntr-o perioadă în care în ţara noastră nu se ştia aproape nimic despre muzica rock, clujeanul Rodion Ladislau Roşca a creat un hibrid între muzica electronică, psihe-delică şi rock progressive. Pagina 7
Clujul, la un pas de un aeroport nefuncţionalCu ajutorul proiectanţilor „competenţi” de la IPTANA care au avut sprijinul Consiliului Judeţean Cluj, pista de 3500 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj nu ar fi fost bună decât pentru curse de maşini. Mai mult, aeroportul din Târgu Mureş ar fi fost mult mai performant decât cel din Cluj. Pagina 6
PUBLICITATE
Tel 0264-414076www.hotelonix.ro, [email protected]. Septimiu Albini Nr. 12, Cluj-Napoca
Dacă aveţi informaţii care pot constitui o ştire, scrieţi-ne pe adresa [email protected]
A gafat cineva înainte de prezidenţiale?
După ce a anunţat vineri că vrea să majoreze taxele şi impozitele, Guvernul a hotărât totuşi să mai cugete asupra noilor modificări. Pagina 5
GUVERNUL SE JOACĂ CU NERVII ROMÂNILOR!
Uite majorarea,nu e majorarea
EDUCAŢIE
Adeverinţele de promovare, ridicate de luni şi valabile şi în străinătate
ACTUALITATE
Fostul înalt demnitar comunist Emil Bobu a încetat din viaţă
Absolvenţii de clasa a XII-a care au promovat bacalaureatul pot să folosească adeverinţele ce atestă acest fapt atât în ţară, cât şi în străinătate, iar acestea vor putea fi ridicate de luni, ora 8.00, de la unităţile de învăţământ şi sunt valabile 12 luni, anunţă Mi-nisterul Educaţiei Naţionale.
“Toţi absolvenţii de clasa a XII-a care au promovat bacala-ureatul pot să îşi ridice adeve-rinţele care atestă acest fapt în-cepând de luni, 14 iulie, ora 8.00, de la sediul unităţilor de învăţământ”, se arată într-un comunicat remis de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN).
Potrivit ofi cialilor MEN, ade-verinţele pot fi utilizate atât în ţară, cât şi în străinătate, pen-
tru înscrierea în instituţiile de învăţământ superior, fără riscul de a fi respinse.
“Toate universităţile din Româ-nia au luat act de această situaţie, iar Centrul Naţional de Recunoaş-tere şi Echivalare a Diplomelor a transmis deja specimenul de ade-verinţă emis de inspectoratele şco-lare româneşti către baza de date a reţelei internaţionale ERIC – NA-RIC”, mai precizează MEN.
Candidaţii care au promovat bacalaureatul anul acesta vor pri-mi adeverinţe, în locul diplome-lor pe care Ministerul Educaţiei intenţionează să le tipărească la Imprimeria Naţională, după ce DNA a demarat o anchetă pri-vind monopolul unei companii private pe această activitate.
Fostul înalt demnitar comunist Emil Bobu, un apropiat al soţilor Ceauşescu, a decedat la vârsta de 87 de ani, sâmbătă, la Spitalul Universitar din Bucureşti, în ur-ma unui accident vascular cere-bral ischemic. Bobu a fost inter-nat la terapie intensivă, sâmbătă dimineaţă, după ce a suferit un infarct miocardic acut. Ulterior, el a făcut şi un accidental vascular, care i-a fost fatal.
În timpul regimului Ceauşes-cu, Emil Bobu a fost, printre alte-le, ministru de Interne, viceprim-ministru, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro-mân (PCR) şi membru în Comi-tetul Politic Executiv al PCR.
După evenimentele din de-cembrie 1989, Bobu a fost con-
damnat la închisoare pe viaţă, pentru complicitate la genocid, împreună cu alţi trei membri ai Comitetul Politic Executiv - Ma-nea Mănescu, Tudor Postelnicu şi Ion Dincă. În aprilie 1990, la trei luni după condamnare, înca-drarea juridică a faptelor a fost schimbată în complicitate la omor deosebit de grav şi complicitate la tentativă de omor deosebit de grav. Totodată, sentinţa anterioa-ră a fost casată, iar Bobu a pri-mit o condamnare mai blândă - 10 ani de închisoare. La 18 iunie 1993, Tribunalul Municipiului Bucureşti a acceptat cererea de eliberare condiţionată a lui Bo-bu. În ultimii ani trăia retras în-tr-un apartament modest. A re-fuzat constant să dea interviuri.
Detalii în pagina 5
PUBLICITATE
Universitatea Babeş-Bolyai
scoate la concurs un
număr de 4.840 de locuri
bugetate, peste 9.000 de
locuri în regim cu taxă şi
2.500 de locuri pentru
învăţământ la distanţă şi
învăţământ cu frecvenţă
redusă pentru studii uni-
versitare de nivel licenţă.
La nivel master vor fi scoa-
se la concurs 3.500 locuri la
buget, peste 6.000 de locuri
la taxă și aproximativ 1.000
de locuri pentru învățământ
cu frecvență redusă. „Am
constatat cu bucurie că am
păstrat în viziunea Ministe-
rului calitatea și aprecierea
din anii precedenți. Acest lu-
cru se dovedește prin numă-
rul de locuri bugetate primi-
te: 4840 de locuri bugetate
la licență și 3500 la master.
Astfel, a crescut numărul de
locuri de la master, iar la
licență este identic cu numă-
rul din anul precedent”, afi r-
mă conf. univ. dr. Anna Soós,
prorector responsabil cu li-
nia maghiară și curriculum.
Perioada de admitere este 14-
31 iulie. Calendarul admite-
rii cuprinde perioada de în-
scrieri, probele de concurs,
afi şarea rezultatelor, depune-
rea contestațiilor, confi rma-
rea locurilor, perioada de re-
distribuire a locurilor răma-
se disponibile şi a fost stabi-
lit la nivelul fi ecărei facultăţi
din cadrul UBB. Pentru ad-
miterea în anul universitar
2014-2015 facultăţile din ca-
drul Universităţii Babeş-Bolyai
au elaborat diferite tipuri de
probe scrise sau orale pentru
testarea cunoştinţelor şi ca-
pacităţilor cognitive ale ele-
vilor. Facultăţile din cadrul
UBB vor lua în considerare
media examenului de baca-
laureat, cu pondere diferită.
Tematica de concurs şi bibli-
ografi a pentru probele scrise
se găsesc afi şate pe paginile
ofi ciale ale fi ecărei facultăţi.
Specializări noi
UBB propune pentru anul
universitar 2014-2015 și cinci
specializări noi la nivel licență:
Informatică - linia de studiu
germană; Informatică econo-
mică - linia de studiu maghia-
ră; Marketing la Sf. Gheorghe
- linia de studiu română;
Știința mediului la Sf. Gheor-
ghe - linia de studiu maghia-
ră; Administrarea afacerilor
în servicii de ospitalitate -
predare în limba engleză. De
asemenea, UBB propune opt
programe noi de master. „Con-
statăm o cerere tot mai ma-
re în ultimii ani, mai ales pe
partea de științele naturii sau,
în cazul de anul acesta, infor-
matica în limba germană”, a
afi rmat lect. dr. Christian Sc-
huster, vicepreședinte senat
UBB linia germană. Pentru
linia germană, la nivel de
licență există 413 locuri și 210
locuri la masterat, dintre ca-
re 132 bugetate la nivel licență
și 72 bugetate la masterat.
UBB va avea din 15 iulie pri-
mul program de informatică
în limba germană, care va fi
susținut de parteneri MHP- A
Porche Company și EBS.
Studenții vor avea posibilita-
tea ca după terminarea studi-
ilor să se angajeze în aceste
companii. Viitorii studenți ca-
re se înscriu pentru a studia
în limba germană au și câte-
va avantaje față de ceilalți.
„Studenții care se înscriu la
câteva dintre programele noas-
tre pot studia apoi în Germa-
nia cu speranța de a primi o
diplomă din partea universi-
tăţilor partenere din Germa-
nia. Studentul se înscrie la
noi, face un an de studiu aici,
un an de studiu i se plătește
cu o bursă în Germania, în
anul trei se reîntoarce, dă
licența la noi și primește do-
uă diplome: una din Germa-
nia, una din România”, a spus
Christian Schuster.
Cât costă admiterea şi taxele de şcolarizare?
Taxele de admitere sunt
stabilite la nivelul fi ecărei fa-
cultăţi și se încadrează între
80 și 250 lei, majoritatea
facultăților având o taxă de
150-170 lei. Taxele de şcola-
rizare pentru anul universitar
2014-2015 variază între 2.000
și 5.500 lei, în funcție de fa-
cultate. (Ana Racheleanu, Mădălina Nica, studente la Jur-nalism, FSPAC-UBB, anul II)
Astăzi încep înscrierile la Universitatea Babeş-Bolyai
PUBLICITATE
Pentru anul universitar 2014-2015, UBB scoate la concurs peste 8.000 de locuri bugetate, la nivel licenţă şi master.
2 actualitate.monitorulcj.ro luni, 14 iulie 2014
ISSN 2065 – 6408
Editor: SC MONITORUL DE CLUJ [email protected], fax 0264/597703
Director general I Sorin StanislavDirector editorial I Paul Niculescu
REDACŢIAEditori coordonatori: Sorin Mărghitaș (ediţia tipărită), Bianca Preda (online)
monitorul de cluj folosește serviciile text și fotoale agenţiilor de presă Agerpres și Mediafax.
ADMINISTRAŢIE & PUBLICITATE
ADRESA REDACŢIEISIGMA Business Center Cluj-Napoca, str. Republicii nr. 109, etaj I
Telefoane: 0264-597.700, 0264-59.77.03; 0364-401.531; fax: 0264-59.77.03E-mail: [email protected]; [email protected];
[email protected]: 0264-599.416; Abonamente: 0264-59.77.03
CENTRE DE MICA PUBLICITATE:Sediul redacţiei – SIGMA Business Center – str. Republicii nr. 109, Et. 1
Librăria BIBLOS (standul de ziare) – P-ţa A. Iancu nr. 13
Abonamentele la monitorul de cluj se pot face la sediul redacţiei, prin Poșta Română, Apex SRL
Potrivit articolului 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului.Articolele marcate cu reprezintă materiale publicitare, iar monitorul de cluj
nu își asumă responsabilitatea pentru conţinutul acestora. De asemenea, în cazul unor agenţii de presă și personalităţi citate responsabilitatea juridică le aparţine.
Tiparul executat la Garamond Tipografie SRL.
Gabriela Dragotă – social / administraţieAnca M. Colibășanu – politicăCristina Oltean – naţional / internaţionalAndreea Leder – social / sănătateAnndreea Popa – economic
Hafia Veciunca – sportOtilia Mureşan – fotoreporterDaciana Derda – corespondent Turda,
Câmpia TurziiMircea Danciu, Ionuţ Hușanu – dtp
Director Marketing – Mihaela FleșariuMica publicitate – Iuliana Nagy
Secretariat – Iulia TodeaContabilitate – Camelia PetreanIT – Radu Moraru
Redactor responsabil de număr: Bianca [email protected], tel.: 0264/59.77.00 int. 125
TURDA
GHERLA
HUEDIN
DEJ
BĂIŞOARA
BELIŞ
VALEA IERII
RĂCHIŢELE
150/26
0C
Soare
18°/27° Soare
16°/27° Variabil
13°/25° Soare
17°/27° Soare
14°/24° Soare
12°/21° Soare
12°/22° Soare
18°/24° Variabil
Universitatea „Babeș-Bolyai” va da câte o tabletă fi ecărui student înscris în anul I la învăţământul la distanţă, fi ind vorba despre aproximativ 1.000 de tablete, iar condiţia pen-tru primirea acestora este fi nalizarea studiilor universitare. Prorectorul UBB, Marcel Pop, responsabil cu formarea conti-nuă, a declarat că tabletele le vor permite studenţilor accesul la platformele de comunicare și informare ale universităţii. „Un număr de 11 facultăţi ale UBB organizează la nivel licen-ţă și master cursuri la distanţă, în română și maghiară. O noutate în ceea ce privește învăţământul la distanţă, ID, este faptul că toţi studenţii din anul I vor primi tablete care să le permită accesul la platformele de comunicare și informare ale UBB. Noi estimăm că vor fi circa 1.000 de studenţi la ID, astfel că vor fi împărţite 1.000 de tablete achiziţionate de universitate. Condiţia pentru primirea acestor tablete este ca studentul respectiv să își fi nalizeze studiile universitare. Universitatea va asigura și servicii de mentenanţă pentru tabletele respective”, a spus Pop. Potrivit acestuia, ar trebui ca 25 % din taxele încasate de universităţi să fi e repartizate către învăţământul la distanţă.
Tablete gratis pentru studenţi
luni, 14 iulie 2014 administratie.monitorulcj.ro 3
PUBLICITATE
PUBLICITATE
PUBLICITATE
Gabriela DRAGOTĂ[email protected]
Mutarea cablurilor în sub-
teran trebuia să fi e înche-
iată în anul 2011, dar la
trei ani de la expirarea ter-
menului, au fost realizate
lucrări doar pe 118 kilome-
tri din cei 300. În plus,
fi rma care face lucrările
vehiculează un total de
460 de kilometri de reţea.
În anul 2008, Primăria
Cluj-Napoca şi fi rma CFO In-
tegrator au semnat un acord
prin care aceasta din urmă se
angaja ca în termen de trei
ani să facă lucrări de infra-
structură pentru introducerea
în subteran a tuturor cabluri-
lor aeriene de telecomunica-
ţii din oraş, în cadrul proiec-
tului Duct City. După ce CFO
Integrator pregăteşte terenul,
fi rmele care deţin cablurile
trebuie să le transfere în sub-
teran în termen de 45 de zi-
le. Potrivit acordului dintre
Primărie şi CFO Integrator, pâ-
nă în 2011, trebuiau să fi e în-
cheiate lucrările pe 300 kilo-
metri de infrastructură subte-
rană. Realitatea este însă cu
totul alta, iar Duct City este
departe de a fi încheiat.
În 2014, la trei ani de la ex-
pirarea termenului, CFO Inte-
grator a fi nalizat doar 80 kilo-
metri de reţea subterană, pla-
nurile pentru acest an cuprin-
zând în total aproape 119 ki-
lometri de infrastructură. “În
prezent sunt fi nalizaţi 79,3 ki-
lometri de infrastructură pe 40
de străzi, grafi cul de execuţie
pentru 2014 incluzând 118,12
kilometri pe 87 de străzi”, au
declarat reprezentanţii Birou-
lui Mass-Media din cadrul Pri-
măriei. De pe cele 40 de străzi
pe care a fost pregătit terenul
pentru mutarea cablurilor, doar
de pe 29 au dispărut cabluri-
le aeriene. Printre străzile de
pe care au dispărut cablurile
aeriene se numără Muncii, Li-
viu Rebreanu, Izlazului, Con-
stantin Brâncuşi, Corneliu Co-
posu, Calea Turzii etc.
300 kilometri pe hârtie, 460 în realitate
Dacă reprezentanţii auto-
rităţilor locale spun că este
vorba despre realizarea de lu-
crări pe o reţea de 300 de ki-
lometri, pe site-ul CFO Inte-
grator este precizată o reţea
de 460 de kilometri, ceea ce
înseamnă că lucrările sunt cu
mult mai ample şi, cel mai
probabil, se vor întinde pe o
perioadă de câţiva ani. Potri-
vit informaţiilor de pe site-ul
fi rmei, au fost adăugaţi 160
de kilometri de lucrări pentru
a acoperi întreaga zonă urba-
nă din prezent. “Reţeaua mu-
nicipală de canalizaţie pe ra-
za municipiului Cluj-Napoca
pentru pozarea cablurilor de
telecomunicaţii va avea o lun-
gime fi zică totală de aproxi-
mativ 460 km şanţ şi va aco-
peri întreaga zonă urbană a
municipiului Cluj-Napoca”,
este precizat pe site-ul CFO
Integrator.
Străzile pe care vor fi încheiate lucrările în luna iulie
Potrivit datelor oferite de
reprezentanţii Primăriei
Cluj-Napoca, în luna iulie, tre-
buie să fi e pregătit terenul pen-
tru mutarea cablurilor de pe
18 străzi. Astfel, la sfârşitul lu-
nii iulie, următoarele străzi vor
fi pregătite pentru transferarea
cablurilor de telecomunicaţii
în subteran: Horea, Căii Fera-
te, Vânătorului, Avram Iancu
numerele impare, Viilor, Mun-
citorilor, Bucureşti numere pa-
re, Godeanu, Plevnei, Fabricii
de Zahăr, Siretului, Fabricii,
Răsăritului numerele impare,
Anina, 21 Decembrie între Buf-
tea şi Cuza Vodă, Pascaly în-
tre Bistriţei şi Slănic, Bucureşti
numerele impare şi Moţilor nu-
merele impare.
În plus, grafi cul planifi cat
pentru anul 2014 include re-
alizarea lucrărilor pe 87 de
străzi din toate cartierele. To-
talul lucrărilor pe acest an es-
te de 118,12 kilometri.
Mutarea cablurilor aeriene în subteran, o poveste fără sfârşitLa trei ani de la expirarea contractului pentru introducerea în subteran a cablurilor aeriene doar 29 de străzi nu mai au cabluri agăţate pe stâlpi. Planul pentru acest an al Primăriei include 87 de străzi.
Restricţiile de circula-
ţie impuse de autorităţi
în zona podului Horea
sunt ignorate de către
şoferi şi pietoni.
Lucrările de modernizare a
Podului Horea din centrul ora-
şului îngreunează considera-
bil trafi cul rutier din zonă. În
ciuda faptului că Primăria a
amplasat semne care indică
faptul că doar mijloacele de
transport ale CTP Cluj-Napo-
ca au voie să circule peste pod
în direcţia Gării, maşinile şi pi-
etonii continuă să îl traverse-
ze, ignorând total restricţiile
de circulaţie.
Începute în urmă cu mai bi-
ne de două săptămâni, lucrările
de reparaţii la podul Horea au
complicat considerabil circulaţia
din zona Pieţei Mihai Viteazu.
Cele mai mari probleme apar în
orele de vârf ale trafi cului, când
în intersecţia dintre strada Rege-
le Ferdinand şi strada George Ba-
riţiu se creează ambuteiaje imen-
se. Şantierul se întinde pe par-
tea dreaptă a carosabilului în di-
recţia Gării, ocupând toată por-
ţiunea de trotuar şi o bandă de
circulaţie auto. Aşadar, spaţiul
prin care se poate circula este
unul foarte mic.
La o simplă observare a zo-
nei, se poate remarca faptul că
unul din motivele din spatele ha-
osului este faptul că şoferii igno-
ră în mod fl agrant semnele am-
plasate în vecinătatea lucrărilor,
care arată că doar mijloacele de
transport în comun au voie să
străbată podul. Maşinile mici
sunt, în teorie, nevoite să folo-
sească rute alternative pentru a
ocoli banda afl ată în reparaţii,
dar în practică, foarte puţini par
să respecte această regulă.
Pietonii, amendaţi de poliţişti
Nu doar şoferii se fac vinovaţi
de încălcarea regulilor impuse de
către Primărie. Se observă clar că
nici pietonii nu respectă restricţi-
ile de circulaţie. Aceştia merg pe
carosabil în paralel cu maşinile
care circulă peste pod, în loc să
traverseze spre celălalt trotuar, ne-
ştiind faptul că accesul este inter-
zis, sau pur şi simplu grăbindu-se
prea tare ca să respecte regulile.
„Nici n-am observat că n-am vo-
ie să trec pe aici,” declară un ce-
tăţean suprins în mijlocul faptei.
Ca dovadă a faptului că
restricţiile de circulaţie nu sunt
respectate, Poliţia a aplicat pâ-
nă în momentul de faţă un nu-
măr semnifi cativ de amenzi în
zonă. „Nerespectarea indicato-
rului acces interzis se sancţio-
nează cu două puncte amen-
dă şi două puncte penalizare.
Poliţia desfăşoară activităţi de
fl uidizare a trafi cului în zonă,
în colaborare cu Poliţia Locală
care dirijează circulaţia în zo-
na în care se fac lucrări la ca-
rosabil”, au declarat reprezen-
tanţii Inspectoratului de Poliţie
Judeţean Cluj. În total, 14 sanc-
ţiuni pentru nerespectarea sem-
nului de acces interzis au fost
emise de către poliţişti.
Lucrările de modernizare
a podului Horea au început
în data de 24 iunie şi vor du-
ra 45 de zile. (Flavia Dima – studentă Jurnalism, FSPAC – UBB, anul II)
45 de zile de calvar în trafic din cauza reparaţiilor la Podul Horea
ADVERTORIAL
4 administratie.monitorulcj.ro luni, 14 iulie 2014
Stresul, suprasolicitarea, gri-
jile, absenţa unei alimentaţii
sănătoase şi a exerciţiilor fi -
zice sunt principalele cauze
ale acestei boli. Vestea bună?
GlucoNature ajută la reface-
rea pancreasului şi măreşte
secreţia de insulină. În medi-
cina tradiţională chineză, che-
ia înţelegerii diabetului nu stă
în nivelul glicemiei, ci în ne-
regulile din funcţionarea cor-
pului. GlucoNature se concen-
trează pe îmbunătăţirea acti-
vităţii organismului, pentru
ca apoi glicemia să se regle-
ze în mod natural.
Cum vă ajută GlucoNature?
După 20 de ani de studii
aprofundate, cercetătorii chi-
nezi au elaborat GlucoNatu-
re ca un produs 100% natu-
ral, fără efecte secundare. Ad-
ministrarea de GlucoNature
îmbunătăţeşte microcircula-
ţia, reglează nivelul glicemiei
din sânge, îndepărtează in-
somnia, reduce efectele se-
cundare ale medicamentelor
şi, nu în ultimul rând, contri-
buie la minimizarea compli-
caţiilor specifi ce diabetului.
Rezultate benefi ce şi de durată
Încă din primele două săp-
tămâni de la începerea trata-
mentului cu suplimentul ali-
mentar GlucoNature veţi pu-
tea observa că oboseala con-
stantă dispare, tensiunea, co-
lesterolul, setea excesivă şi pof-
ta de mâncare încep să se re-
gleze, vederea se îmbunătăţeş-
te, urinaţi mai rar, somnul es-
te mai odihnitor, transpiraţi mai
puţin noaptea, iar durerile de
cap, stomac, piept, spate sau
umeri sunt simţitor diminua-
te. În plus, GlucoNature con-
tribuie la tratarea eventualelor
disfuncţii sexuale ale bărbaţi-
lor. După a treia sau a patra
săptămână, începe să scadă vi-
zibil şi glicemia. Cele mai ra-
dicale schimbări se văd după
2-3 luni, în funcţie de gravita-
tea bolii. Foarte mulţi dintre
pacienţii care au folosit Gluco-
Nature timp de câteva luni, au
reuşit să îşi reducă doza zilni-
că de insulină şi chiar mai mult,
au fost persoane care au re-
nunţat la insulină complet. În
urma rezultatelor extraordina-
re obţinute cu GlucoNature,
mai mulţi terapeuţi şi diabeto-
logi au început să recomande
pacienţilor lor acest produs.
Testimonialele (mărturiile) pacienţilor ce au început tratamentul cu GlucoNature:
Butnaru Gheorghe (Iaşi, 65 ani, nr. de telefon îl găsiţi
pe www.gluconature.ro) – persoană vindecată de dia-bet în 5 luni
“De când iau GlucoNatu-
re mă simt mult mai bine.
Nu mai îmi este aşa foame.
La diabetul ăsta seara îmi
era cel mai foame, diminea-
ţa nu. Acum când sunt obo-
sit şi mă pun la somn la ora
9, dorm fără să mă trezesc
până la 6. Până să iau Glu-
coNature mă trezeam noap-
tea să urinez de două, trei
ori. Glicemia o aveam în jur
de 210, acum o am de obi-
cei 80 sau 90. Am cam exa-
gerat de Paşti cu mâncarea
şi s-a întâmplat să mai îmi
crească şi peste 100. Mai de-
mult aveam tensiunea 16-17
acum o am in jur de 12 ma-
xim 13. Înainte mai luam al-
te produse pentru tensiune,
dar acum nu mai trebuie sa
iau nimic. De 12 ani am în-
cercat fel de fel de produse
naturiste, dar GlucoNature e
cel mai bun.
Ostache Elena (Galaţi, nr. de telefon îl găsiţi pe www.gluconature.ro) – persoană ce a renunţat la insulină în câteva zile
Am ajuns să iau 3 injecţii
pe zi. 12 unităţi dimineaţa şi
seara, şi 10 unităţi dupăma-
sa. După ce am început trata-
mentul cu GlucoNature am
reuşit să renunţ la insulină în
3 zile. Acum am glicemia 120
dimineaţa şi 140 după ce mă-
nânc. Nu mai am nici un simp-
tom de diabet şi sunt foarte
fericita că am renunţat la in-
sulină.
Achiţei Ioan (Comuna Co-zia jud. Iaşi, 74 ani, nr. de telefon îl găsiţi pe www.gluconature.ro)
"Eu am diabet de vreo 10
ani. Înainte eram obosit, mo-
leşit şi somnoros tot timpul.
La amiază dormeam câte 3
ore. Mă trezeam noaptea la
ora 2 să mănânc pentru că
îmi era foarte foame. Primul
semn al diabetului a fost scă-
derea potenţei. GlucoNature
iau de 2 luni şi mă simt foar-
te bine. Nu mai îmi este foa-
me, mănânc seara la 7 şi nu
mă mai trezesc până diminea-
ţa. Nu mă mai simt obosit,
am energie foarte mare şi au
început să mi se rezolve şi
problemele de potenţă. Pot sa
spun că am sărit în barca no-
rocoasă cu GlucoNature."
Deji Mihai (Fagaras, jud Brasov) – Tatăl lui s-a vin-decat in 5 luni cu GlucoNa-ture la 77 de ani
“Am scos medicamentul
vechi pe care îl lua şi l-am în-
locuit cu GlucoNature din Ia-
nuarie şi până acum (11.
Mai.2014) şi se simte mult mai
bine, nu mai transpiră, pofta
de mâncare e normală, nu mai
are ameţeli, tensiunea i s-a re-
glat şi corpul agreează mai
mult acest medicament. De
asemenea stă bine şi cu uri-
narea pe timp de noapte. În
concluzie i-a fost de leac şi
nu a avut reacţii adverse, doar
stare de bine. Tatăl meu are
77 ani şi înainte avea glice-
mia 160-180 iar acum o are
normală.”
Emilia Soanta (Sibiu, 57 ani, nr. de tel e pe www.gluconature.ro)
„Mă simt foarte bine du-
pă ce am început cu Gluco-
Nature, mă simt întinerită în-
tru totul, dorm mai bine, vad
mai bine, înainte nici nu mân-
cam fără ochelari, avea o foa-
me excesiva , mergeam noap-
tea la toaleta de două ori,
aveam probleme cu stoma-
cul nu mai puteam mânca ni-
mic nici gras nici sărat. Acum
mă simt mult mai bine şi pot
să mănânc orice. Glicemia
am avut-o în jur de 400 şi di-
abetologul meu a vrut să mă
treacă pe insulină dar eu am
refuzat. Acum am glicemia
în jur de 160. Nu mă mai dor
nici încheieturile, mintea mi-e
mai limpede. Am scăpat şi
de constipaţie. Mi-a scăzut şi
tensiunea. Sunt foarte mul-
ţumită de acest produs şi îl
recomand la toată lumea ce
are probleme cu diabetul.”
Acest produs extraordinar
se găseşte în toate magazine-
le naturiste.
Da ! Diabetul se poate trata !
Bianca [email protected]
Membrii Sindicatului
Independent şi angajaţii
Aeroportului “Avram Iancu”
Cluj-Napoca au anunţat că
începând cu 17 iulie vor
picheta sediul Consiliului
Judeţean, în semn de pro-
test faţă de propunerea de
anulare a unei hotărâri
privind garantarea unui
credit de 50 de milioane de
lei de către CJ.
Ei sunt nemulţumiţi de mă-
surile propuse de conducerea
Consiliului Judeţean Cluj din lu-
na iulie 2014 a suspendării efec-
telor hotărârii de Consiliu Jude-
ţean privind garantarea unei fi -
nanţări rambursabile interne în
valoare de 50.000.000 lei, pen-
tru realizarea pistei de 3500 me-
tri. “Adunările publice se vor
desfăşura în zilele lucrătoare
de 17, 18, 21, 22 şi 23 iulie în-
tre orele 15:30- 17:30, în faţa
sediului Consiliului Judeţean
Cluj”, spun angajaţii aeropor-
tului. În opinia lor, anularea
hotărârii de Consiliu Judeţean
privind garantarea creditului
va genera începând cu luna
august, lipsa de fi nanţare, lip-
sa de disponibil, blocarea con-
turilor Aeroportului Cluj, în-
treruperea activităţilor, pierde-
rea trafi cului, închiderea des-
tinaţiilor de zbor, pierderea lo-
curilor de muncă, riscul de in-
solvenţă pentru aeroport.
Uite banii, nu sunt banii
Consiliul Judeţean Cluj a
aprobat în ianuarie o hotărâre
privind accesarea de către Ae-
roportul “Avram Iancu” a unui
credit intern în valoare de 50 de
milioane de lei, garantat de CJ,
pentru achitarea lucrărilor exe-
cutate la pista de 2.200 de me-
tri, etapa I a pistei de 3.500 me-
tri. Ciceo spune că Aeroportul
Internaţional “Avram Iancu” Cluj
mai are contractate credite pen-
tru fi nanţarea unor obiective de
investiţii, cum sunt Terminal So-
siri Pasageri şi Sistem de con-
trol de securitate integrat mul-
ti-level pe cinci nivele şi echi-
pamente de control de securi-
tate aeronautică, astfel încât fă-
ră garantarea creditului din par-
tea CJ Cluj, instituţia nu va pu-
tea accesa niciun alt credit. “Con-
ducerea CJ Cluj s-a angajat să
asigure fi nanţarea obiectivului
de investiţii pistă de decolare-ate-
rizare de 3500 metri prin alo-
cări de sume din bugetul jude-
ţului Cluj pe anul 2014. Având
în vedere solicitările CJ Cluj, ae-
roportul a contractat creditul de
50 de milioane lei necesar pen-
tru plata ratelor scadente la acest
obiectiv de investiţii. Am preci-
zat că există riscul real al blo-
cării întregii activităţi a aeropor-
tului şi al executării silite a con-
turilor bancare în situaţia în ca-
re nu se fi nalizează actele ne-
cesare garantării de către CJ Cluj
a creditului contractat de aero-
port în vederea efecturării plă-
ţilor scadente”, spunea Ciceo în
urmă cu câteva zile.
PSD ia apărarea Consiliului Judeţean Cluj
Ministrul delegat pentru Di-
alog Social, Aurelia Cristea, es-
te de părere că la aeroport ar
fi oportună întocmirea unui
nou raport al Curţii de Conturi,
în condiţiile în care instituţia
este implicată în cercetarea ca-
re a dus la arestarea preşedin-
telui Consiliului Judeţean Cluj,
Horea Uioreanu. Ea a atras aten-
ţia că angajaţii aeroportului pot
face un protest spontan, doar
în afara timpului de muncă pen-
tru că acesta nu poate fi con-
siderat confl ict de muncă, de-
oarece există un contract co-
lectiv de muncă, iar obligaţiile
sunt respectate. “Este un pro-
test pe care cred că în primă
instanţă ar trebui să îl adrese-
ze celor care i-au adus în aceas-
tă situaţie, respectiv conduce-
rii aeroportului, care nu a luat
toate măsurile pentru a nu se
ajunge cu conturile blocate şi
de a nu se ajunge la aceste cer-
cetări care au loc în aceste mo-
mente”, a spus Aurelia Cristea.
Potrivit ministrului, la aeroport,
în urma acestor anchete care
au survenit în ultimele luni, ar
trebui realizat un nou control
de către Curtea de Conturi.
“Cred că acolo la aeroport,
până la momentul la care lu-
crurile vor fi elucidate, Curtea
de Conturi ar trebui să facă un
nou raport, având în vedere că
au apărut elemente noi şi este
important să ştim care este re-
alitatea, cine şi cum se face vi-
novat şi ce a dus la aceste dis-
funcţionalităţi, din perspectiva
modului în care a fost organi-
zată şi activitatea fi nanciar-con-
tabilă şi cea de audit şi gestiu-
nea şi managementului”, a spus
Aurelia Cristea.
Angajaţii aeroportului protesteazăÎn timp ce angajaţii aeroportului sunt nemulţumiţi de propunerea de anulare a unei hotărâri privind garantarea creditului de 50 de milioane de lei de către CJ Cluj, Aurelia Cristea, ministru delegat pentru Dialog Social, care ar trebui să fie de partea sindicaliştilor, ia apărarea CJ Cluj şi avertizează protestatarii.
Deputatul PSD Mihai Sturzu este de părere că prin reducerea taxelor aeroportuare s-ar strânge mai mulţi bani. „Nu cred că ar rezolva această problemă, dar ar fi o sursă importantă de venit pentru aeroport, o reducere a taxelor aeroportuare. Aeroportul Cluj, mă tem că s-ar putea să fi e mai scump pen-tru aviaţie decât aeroportul din New York. Este printre cele mai scumpe aeroporturi din Europa (n.red. aeroportul din Cluj-Napoca) și dacă veţi face un calcul că preferi să nu iei mulţi bani, 200 de euro cât costă o aterizare în Cluj, în loc să iei 10 euro cât e normal, cred că ar fi o soluţie. Această situ-aţie a aeroportului este una tristă”, a precizat Sturzu.
Taxe prea mari?
luni, 14 iulie 2014 economie.monitorulcj.ro 5
PUBLICITATE
Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”-co-fi nanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională
„Investiții pentru viitorul dumneavoastră”
COMUNICAT DE PRESĂ
SC ISOQAR CEE RO SRL demarează implementarea proiectului “Dezvoltarea și creșterea competitivității S.C. ISOQAR CEE RO S.R.L. prin
achiziția de servicii de consultanță externă”
Cluj-Napoca, 14.07.2014
SC ISOQAR CEE RO SRL, cu sediul social în localitatea Cluj-Napoca, Str. Colinei, Nr. 26, Bl. C, Ap. 3, Jud. Cluj, derulează începând cu data de 16.06.2014 proiectul „Dezvoltarea și creșterea competitivității S.C. ISOQAR CEE RO sFondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de fi nanțare încheiat cu Ministerul Fondurilor Europene în calitate de Autoritate de Management (AM POS CCE) prin Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”.Valoarea totală a proiectului este de 82.066,92 lei, din care asistența fi nanciară nerambursabilă este de 46.328,10 lei.
Proiectul se implementează în localitatea Cluj-Napoca, Str. Donath, Nr. 116, Jud. Cluj pe o durată de 4 luni.
Obiectivul proiectului este dezvoltarea activității și creșterea competitivității societății pe piața serviciilor de certifi care.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofi nantate de Uniunea Europeana, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro, http://www.fonduri-ue.ro.
Detalii suplimentare puteți obține de la:Nume persoană contact: Balahura LilianaFuncție: Director de proiectTel. 0364-142.988, Fax: 0364-142.988, e-mail: offi [email protected]
Potrivit unui proiect de
modifi care a Codului
Fiscal, impozitele şi taxe-
le locale ar putea creşte
anual cu până la 50%.
Weekendul acesta a fost
unul agitat mai ales pentru
proprietarii de autoturisme cu
motoare de până la 1.600 cm3,
dar nu numai. Ministerul Fi-
nanţelor Publice (MFP) a pu-
blicat vineri un proiect de ho-
tărâre potrivit căruia clădirile
deţinute de persoane fi zice
care sunt folosite în scop ne-
rezidenţial vor fi impozitate
suplimentar, iar impozitele
pentru autoturismele mici vor
creşte chiar şi de două ori şi
jumătate. La numai o zi du-
pă vâlva creată de publicarea
acestui proiect, premierul Vic-
tor Ponta a cerut personal re-
tragerea proiectului de hotă-
râre de pe site-ul MFP, solici-
tând ca modifi cările să fi e ana-
lizate în cadrul Guvernului
înainte de începerea dezbate-
rii publice. Astfel, a apărut în-
trebarea dacă retragerea nu
vine ca urmare a faptului că
cineva a realizat repede im-
pactul negativ pe care o ase-
menea măsură l-ar avea chiar
înainte de prezidenţiale. Dez-
baterea proiectului de către
Guvern poate presupune o
amânare a adoptării acestuia,
însă nu neapărat şi o anulare
a majorărilor.
Ce prevede proiectulPotrivit proiectului de modi-
fi care a Codului Fiscal, persoa-
nele fi zice care deţin clădiri ne-
rezidenţiale vor fi taxate simi-
lar fi rmelor, prin aplicarea unei
cote cuprinse între 0,25% şi 2%
asupra valorii imobilului.
Şi impozitele la terenurile
intravilane ar fi majorate, în
funcţie de rangul şi zona lo-
calităţii, ajungându-se la creş-
teri de la 10.353 lei/hectar la
83.000 lei/hectar.
Pentru maşini, proprietarii
ar plăti un impozit majorat de
la 8 la 20 lei pentru fi ecare 200
centimetri cubi (cm3) în cazul
autoturismelor cu motoare de
până la 1.600 cm3 inclusiv şi
de la 18 lei la 30 lei/200 cm3
pentru maşinile cu o capacita-
te cilindrică cuprinsă între 1.601
cm3 şi 2.000 cm3 inclusiv. Pen-
tru autoturisme cu o capacitate
cilindrică între 2.001 cm3 şi 2.600
cm3 inclusiv, impozitul ar scă-
dea însă, de la 72 lei la 60 lei/200
cm3, respectiv de la 250 la 150
lei/200 cm3 pentru maşinile cu
motoare de peste 3.000 cm3.
În plus, din 2015, autorită-
ţile locale ar avea dreptul să
majoreze impozitele şi taxele
locale cu până la 50% faţă de
o marjă de 20% în prezent.
Câştigă tot statul
Postarea şi retragerea ulte-
rioară a proiectului vine la doar
câteva zile după ce preşedin-
tele Traian Băsescu a declarat
că a primit la promulgare le-
gea privind diminuarea CAS
şi că are semne de întrebare
privind oportunitatea măsurii,
spunând că este de părere că
Guvernul are ca ţintă acoperi-
rea defi citului rezultat prin
micşorarea CAS prin creşterea
taxei pe proprietate de 2-3 ori.
Potrivit analiştilor fi nanci-
ari, scăderea CAS va avea un
impact fi nanciar negativ asu-
pra bugetului general conso-
lidat de 4,4 miliarde lei/an
pentru fi ecare din următorii
cinci ani, în medie. O parte
din bani ar urma să fi e recu-
peraţi din „taxa pe stâlp”, ca-
re împovărează însă compa-
niile din parcurile industriale
ale Clujului, potrivit directo-
rului Tetarom, Viorel Găvrea,
suprataxându-le. Astfel, redu-
cerea CAS la angajator este
oarecum anulată pentru o bu-
nă parte din marile companii
care au decis să se dezvolte
în parcurile Tetarom din Cluj.
În plus, măsura este mai de-
grabă oportună pentru marii
angajatori decât pentru IMM-uri.
Iar în prezent, printre cei mai
mari angajatori din România
se numără multe companii de
stat, precum Poşta Română (cir-
ca 28.000 de angajaţi în 2013),
CFR SA (cca 22.400) sau Rom-
silva (cca 18.000).
Guvernul se joacă cu nervii românilor! Uite majorarea, nu e majorareaGuvernul a anunţat vineri că vrea să majoreze taxele şi impozitele. Ulterior a hotărât totuşi să mai dezbată asupra noilor modificări.
Creşterea aversiunii faţă
de risc pe pieţele interna-
ţionale, cauzată de scăde-
rea burselor europene şi
problemele majore cu
care se confruntă cea mai
mare bancă portugheză,
au conturat un traseu des-
cendent pentru leu.
Săptămâna a debutat cu o
scădere modestă a euro, cur-
sul coborând la 4,4867 lei,
aproape de minimul ultime-
lor 13 luni, de 4,3845 lei. De
marţi s-a intrat pe o pantă as-
cendentă, vineri cursul urcând
la 4,4179 lei, nivel care nu a
mai fost atins din ultima par-
te a lunii mai.
Şedinţa de vineri a fost una
cu volume de transfer mult
mai mari decât cele cu care
este obişnuită piaţa în lunile
de vară, semn că speculatorii
au decis să îşi lichideze o par-
te din poziţii, în condiţiile în
care leul nu a reuşit să coboa-
re sub pragul de 4,38.
Cursul dolarului american
a crescut de la 3,2262 la 3,2461
lei, cel mai ridicat nivel din
ultimele trei săptămâni, iar
cel al francului elveţian de la
3,6085 la 3,6381 lei, cea mai
mare medie a ultimelor şase
săptămâni. R.G.
Euro a apăsat acceleraţiaPIAŢA VALUTARĂ
10 iulie 11 iulie
Euro
4,3952 4,4179
Dolar
3,2242 3,2461
100 Forinţi maghiari
1,4172 1,4239
Francul elveţian
3,6188 3,6381
Lira sterlină
5,5199 5,5652
Gramul de aur
139,2205 139,4511
Ministrul Transporturilor,
Ioan Rus, a vizitat vineri
lotul trei al autostrăzii
Sibiu – Orăştie.
„Sunt lucrări întârziate, sunt
probleme. Trebuie găsite alte so-
luţii, unele s-au găsit”, a spus
Ioan Rus, la fi nalul inspecţiei.
Ministrul a adăugat că reprezen-
tanţii fi rmei constructoare au
promis că lucrarea va fi realiza-
tă până la fi nalul lunii noiem-
brie. „Din partea constructoru-
lui există un angajament ca pâ-
nă la fi nele lunii noiembrie din
Sebeş în Sibiu să se circule pe
această autostradă. Există o zo-
nă unde s-ar putea circula foar-
te rapid, dar nu este unde să se
poată descărca circulaţia. (...)
Aşa că stă blocată, deşi acea zo-
nă stă bine din punct de vedere
al stadiului lucrărilor”, a mai
spus Rus.
Întrebat exact de când se va
putea circula pe întreaga auto-
stradă Sibiu – Orăştie, Rus a răs-
puns: „În noiembrie. Ca să fi m
realişti spunem noiembrie, aşa
s-a angajat şi proiectantul şi con-
sultantul şi constructorul şi noi
înşine. Nu ne amăgim”.
Loturile 1, 2 şi 4 din auto-
strada Sibiu – Orăştie au fost
deschise trafi cului în decem-
brie 2013, lotul patru, de la Să-
lişte la Cunţa, fi ind încă în şan-
tier din cauza alunecărilor de
teren din zonă.
Lotul patru are o lungime
de 22 de kilometri, dintre ca-
re şase sunt afectaţi de alune-
cări de teren. Cei 16 kilometri
care sunt fi nalizaţi din respec-
tivul lot nu pot fi daţi în folo-
sinţă deoarece nu există nicio
ieşire de pe autostradă între
Sălişte şi Cunţa.
Din noiembrie se va circula pe autostrada Sibiu-Orăştie
Reducerea CAS la angajator ar putea fi acoperită doar prin creşterea altor taxe şi impozite, deci tot pe „spinarea” populaţiei
6 actualitate.monitorulcj.ro luni, 14 iulie 2014
CONCURS
Primul nume de pe listă
este Traian Mariş, care i-ar
fi dat lui Răzvan Pop suma
de 15.000 de lei pentru obţi-
nerea postului de director
al Direcţiei Silvice Cluj.
Un alt nume care fi gurează
pe această listă este cel al frate-
lui lui Gruia Stoica, Vasile Didi-
lă. Pop menţionează că acesta
a venit la Cluj unde a discutat
cu Horea Uioreanu. „Individul
a scos din buzunarul de la ha-
ină un plic mai gros, după care
a ieşit din maşină fără să spu-
nă nimic. Am fost uimit de ce
se întâmplă şi am constatat că
acesta conţine suma de 50.000
de euro”. Alt nume implicat es-
te cel al lui Dorin Aşchilean, cel
care deţine fi rma ACI Cluj, cea
care a construit Cluj Arena, ca-
re i-ar fi dat la Uioreanu suma
de 30.000 de lei.
Mai mult, procurorii DNA
Cluj, arată într-un document ofi -
cial că numele directorului Di-
recţiei Investiţii din cadrul CJ
Cluj Mariana Raţiu a fost impli-
cat în afacerea majorării sume-
lor alocate de la bugetul de stat
pentru proiectarea a nouă dru-
muri judeţene.
“Horea Uioreanu a realizat
înţelegeri cu Bota Liviu (director
general la RADPP Cluj, demisi-
onat în luna aprilie), Iuga Gavri-
lă, director tehnic la RADPP Cluj,
Raţiu Mariana şi Abrudean Mir-
cea, trasând sarcini cu privire la
stabilirea drumurilor ce urmea-
ză să fi e incluse în proiect, în
funcţie de interesele personale
sau de grup ale acestora. Pentru
obţinerea unor sume cât mai
mari în cadrul etapei de proiec-
tare şi întocmire a studiilor de
fezabilitate, la înţelegere cu Uio-
reanu Horea, s-a decis ca reali-
zarea proiectelor tehnice să fi e
contractate separat, astfel că, da-
că iniţial costurile pentru aceste
lucrări erau estimate la 105.000
euro, după divizare, când au de-
cis încheierea separată de con-
tracte, suma ce urma a fi încasa-
tă a crescut la 240.000 de euro”.
Nume grele în agenda cu şpăgi a lui Uioreanu
Bianca [email protected]
Cu ajutorul proiectanţilor
“competenţi” de la IPTANA
care au avut sprijinul
Consiliului Judeţean Cluj,
pista de 3500 de metri a
Aeroportului Internaţional
Cluj nu ar fi fost bună
decât pentru curse de
maşini şi Clujul ar fi avut
un aeroport nefuncţional.
Mai mult, aeroportul din
Târgu Mureş ar fi fost
mult mai performant decât
cel din Cluj.
David Ciceo, directorul Ae-
roportului Internaţional Cluj, a
atras atenţia conducerii CJ Cluj,
în speţă lui Ioan Oleleu, vice-
preşedintele CJ Cluj şi coordo-
natorul lucrărilor la noua pis-
tă de la aeroport, încă din sep-
tembrie 2013 că există proble-
me grave la proiectul tehnic al
celor de la IPTANA. Mai mult,
Ciceo arată că deşi proiectul re-
alizat de SC IPTANA SA la no-
ua pistă conţinea grave erori şi
neconformităţi care au fost adu-
se la cunoştinţa conducerii CJ
Cluj, “unii reprezentanţi ai con-
ducerii CJ Cluj au exercitat pre-
siune în repetate rânduri, obli-
gând conducerea aeroportului,
contrar legii, să încheie un nou
contract de proiectare tot cu SC
IPTANA SA”.
Într-un raport privind fi na-
lizarea lucrărilor la pista de ate-
rizare-decolare 3500 metri şi
trimis către Ioan Oleleu, Mari-
ana Raţiu, Sanda Oltean (arhi-
tect şef al judeţului la acea da-
tă) şi Simona Gaci, trimis îna-
inte cu o lună şi jumătate îna-
inte de inaugurarea noii piste,
Ciceo precizează că „există pro-
bleme urgente şi majore care
trebuie rezolvate pentru des-
chiderea noii piste”.
“În privinţa problemelor ur-
gente şi majore care trebuie a
fi rezolvate pentru deschide-
rea noii piste de decolare-ate-
rizare sunt cele constatate ca
urmare a faptului că proiec-
tantul SC IPTANA SA a prevă-
zut în proiectul tehnic iniţial
performanţe operaţionale in-
ferioare comparativ cu cele ale
pistei existente: distanţele de-
clarate disponibile pentru no-
ua pistă (distanţe inferioare
celor pentru pista actuală, ne-
corelarea infrastructurii noii
piste construite cu performan-
ţele operaţionale posibile a fi
atinse), nu au fost incluse ce-
rinţele pentru asigurarea de-
colării în condiţii de vizibilita-
te redusă şi nu au fost inclu-
se cerinţele şi echipamentele
necesare pentru asigurarea ope-
rării balizajului pentru catego-
ria II (categoria II comparativ
cu categoria I existentă pentru
pista actuală ar fi permis ope-
rarea la vizibilitate orizontală
şi verticală mult mai mică)”,
se arată în documentul citat.
Vechea pistă mai bună decât noua pistă
La acea dată, Ciceo spunea
în raport că “prin proiectul teh-
nic încheiat pentru pista de
aterizare-decolare de 2100 me-
tri, SC IPTANA SA a prevăzut
performanţe operaţionale mult
mai reduse faţă de vechea pis-
tă a aeroportului, dar şi faţă
de caracteristicile tehnice ale
pistei de aterizare-decolare a
Aeroportului Internaţional Târ-
gu Mureş, care este competi-
torul nostru principal. Avem
motive rezonabile şi întemeia-
te să considerăm că proiecta-
rea unor performanţe operaţi-
onale mai reduse pentru noua
pistă a aeroportului clujean
comparativ cu cele ale pistei
Aeroportului Internaţional Târ-
gu Mureş a fost realizată în
mod intenţionat”.
O angajată IPTANA, în confl ict de interese
Ciceo îşi baza afi rmaţiile pe
faptul că Daniela Drăghici, an-
gajată a SC IPTANA SA, şefă de
proiect la obiectivul “Pistă deco-
lare-aterizare 3500 metri la Ae-
roportul Internaţional Cluj” a
pres tat servicii de proiectare pen-
tru Aeroportul Târgu Mureş prin
SC Green Expert Group SRL.
“Faptul că Daniela Drăghici
a realizat proiecte pentru Aero-
portul Internaţional Târgu Mureş
este confi rmat şi prin documen-
taţia de atribuire ataşată invita-
ţiei de participare publicată în
SEAP. De asemenea, menţio-
năm că anterior semnării con-
tractului şi pe parcursul derulă-
rii acestuia, conducerea SC IP-
TANA SA ne-a asigurat că niciun
angajat care lucrează pentru
proiectul aferent Aeroportului
Internaţional Cluj nu mai lu-
crează pentru proiecte similare
la Aeroportul Internaţional Târ-
gu Mureş, fapt ce s-a dovedit
ulterior a fi fals”, a mai trans-
mis Ciceo angajaţilor CJ Cluj.
Aeroportul din Cluj, deschis numai vara?
Dacă s-ar fi mers în continu-
are cu proiectul celor de la IP-
TANA aeroportul clujean s-ar fi
afl at în situaţia de a funcţiona
doar pe timpul verii, cu pierderi
fi nanciare majore pentru judeţ.
“Neconectarea balizajului
axial a fost făcută în mod inten-
ţionat pentru a defavoriza Ae-
roportul Internaţional Cluj com-
parativ cu Aeroportul Internaţi-
onal Târgu Mureş. Această lip-
să de conectare a balizajului axi-
al la sursa de alimentare cu ener-
gie electrică ar fi dus la apariţia
unor întârzieri majore în peri-
oada de operare octombrie-mar-
tie, perioadă caracterizată de
apariţia ceţii pe aeroportul clu-
jean. Defi cienţa de funcţionali-
tate a sistemului de balizaj ar fi
generat Aeroportului Internaţi-
onal Cluj atât pierderi fi nancia-
re majore, cât şi pierderi de tra-
fi c aerian, dar şi numeroase in-
conveniente atât pentru clienţii
aeroportului, companii aeriene
şi pasageri, cu impact negativ
asupra judeţului Cluj. În cazul
în care nu s-ar fi reactualizat
proiectul tehnic, Aeroportul In-
ternaţional Cluj ar fi înregistrat
performanţe mult mai slabe fa-
ţă de Aeroportul Internaţional
Târgu Mureş, fapt ce ar fi deter-
minat unii operatori aerieni să
aleagă pentru operare acest ae-
roport în detrimentul celui din
Cluj-Napoca. În cazul în care
nu s-ar fi obţinut îmbunătăţirea
performanţelor operaţionale exis-
ta posibilitatea retragerii com-
paniei aeriene Lufthansa de pe
Aeroportul Cluj, fapt care ar fi
dus mari prejudicii CJ Cluj şi
aeroportului”, mai spune Ciceo.
Siguranţa trafi cului aerian, în pericol?
Având în vedere faptul că
proiectul tehnic la noua pistă
de 3500 metri a fost întocmit
cu o serie de omisiuni şi erori
grave, contractul de prestări ser-
vicii încheiat cu SC IPTANA SA
a fost rezoluţionat. “Proiectul
tehnic şi completările ulterioa-
re aduse acestuia de către pro-
iectantul SC IPTANA SA dacă
ar fi fost puse în execuţie ar fi
creat un potenţial pericol pen-
tru siguranţa trafi cului aerian.
Lipsurile şi erorile majore de
proiectare au fost recunoscute
şi acceptate de către reprezen-
tanţii SC IPTANA SA şi au fost
consemnate într-un proces ver-
bal din august 2013. Urmare a
solicitărilor primite din partea
CJ Cluj, Aeroportul Internaţio-
nal Cluj a încheiat cu SC IPTA-
NA SA un nou contract de pres-
tări servicii cu aceeaşi temă.
Pentru fi nalizarea proiectului
au apărut o serie de difi cultăţi
datorită existenţei unor vicii as-
cunse, a unor erori şi lipsuri
deosebit de grave în documen-
taţia întocmită de SC IPTANA
SA, erori legate de legislaţia în
construcţii şi de reglementări-
le în domeniul aviaţiei civile.
Pentru exemplifi care menţio-
năm erorile asumate de SC IP-
TANA SA privind gardul peri-
metral al cărui amplasament a
fost stabilit în mod eronat, pre-
cum şi greşeala de proiectare
prin omiterea centurii de beton
contrar standardelor de securi-
tate şi siguranţă în domeniul
aviaţiei civile care ar fi trebuit
să fi e cunoscute de către pro-
iectant”, a conchis Ciceo.
Cum se apără CJ Cluj?
Referitor la susţinerile ce pri-
vesc proiectul tehnic realizat
de SC IPTANA SA şi anume că
acesta conţinea grave erori şi
neconformităţi ce au fost adu-
se la cunoştinţa conducerii CJ
Cluj, conducerea CJ Cluj spu-
ne că nu i s-a comunicat docu-
mente (acţiuni în instanţă, no-
tifi cări) din care să reiasă an-
trenarea de către Aeroportul
Cluj a răspunderii SC IPTANA
SA. “Apreciem ca aceste susţi-
neri ale conducerii aeroportu-
lui ca fi ind nesustenabile, ne-
fondate şi tendenţioase”, de-
clară reprezentanţii CJ Cluj.
„În încercarea de a se clari-
fi ca aspectele privind respon-
sabilităţile proiectanţilor au fost
demarate discuţii atât la sediul
CJ Cluj, cât şi la aeroport. În
cadrul discuţiilor, în timp ce se
discutau argumentele pentru
care SC IPTANA SA ar trebui
să plece sau să rămână în con-
tract, aspectul a fost tranşat de
David Ciceo care a surprins pe
toată lumea prin faptul că a
mulţumit conducerii CJ Cluj
pentru această întâlnire afi r-
mând că «s-a salvat prietenia
dintre el şi reprezentanţii IPTA-
NA», dând de înţeles că pen-
tru asigurarea îndeplinirii ce-
rinţelor legale privind în speci-
al calitatea în construcţii, ela-
borarea documentaţiilor tehni-
ce va fi continuată de către SC
IPTANA SA. Se consideră şi
susţine cu tărie că solicitarea
respectării legislaţiei în vigoa-
re, respectiv a contractelor de
achiziţie afl ate în derulare adre-
sată conducerii Aeroportului
Cluj nu poate fi asimilată unui
mijloc de presiune, cu atât mai
puţin unor instrumente de con-
strângere”, arată conducerea
CJ Cluj într-un punct de vede-
re la acuzaţiile lui Ciceo.
Aeroportul din Cluj, la un pas să aibă o pistă de liniuţe
luni, 14 iulie 2014 social.monitorulcj.ro 7
Într-o perioadă în care în
ţara noastră nu se ştia
aproape nimic despre muzi-
ca rock, clujeanul Rodion
Ladislau Roşca a creat un
hibrid între muzica electro-
nică, psihedelică şi rock
progressive. Era renumit la
începutul anilor ’80 şi pen-
tru faptul că îşi înregistra
propriile compoziţii pe apa-
ratură rudimentară.
În timp ce tinerii din peri-
oada comunistă ştiau doar de
Iris, Compact, Semnal M sau
Holograf, în Cluj, Rodion La-
dislau Roşca sau Rodion cum
îi spun toţi cei care îl cunosc,
îşi crea propriul sound, total
diferit de ceea ce se crea în
studiourile vremii. Compozi-
ţiile lui nu semănau cu nimic
din ce se cânta în România.
În piesele pe care le cânta cu
trupa lui din anii ’80, Rodion
G.A., el a utilizat, fără să îşi
dea seama, tehnica numită
“sampling” prin care folosea
anumite părţi dintr-o melodie
pentru a compune alte melo-
dii. De exemplu, lua partea
de tobe de la o piesă şi o fo-
losea în alte cinci piese fără
ca nimeni să îşi dea seama.
Îşi înregistra singur piesele,
pe aparatură rudimentară şi
a creat un hibrid între muzi-
ca electronică, psihedelică şi
rock progressive. Era un star
al vremurilor de atunci.
După 30 de ani de tăcere a ajuns în topurile internaţionale
După ce în perioada Epocii
de Aur a strălucit câţiva ani cu
formaţia Rodion G.A.,a urmat
o etapă de aproape 30 de ani în
care a lăsat deoparte muzica.
Viaţa lui Rodion a cotit la 180
de grade atunci când, în 2011,
grupul bucureştean Future Nu-
ggets, care se ocupă de redes-
coperirea talentelor uitate, a dat
de el prin intermediul unui clip
postat pe Youtube. L-au văzut,
l-au plăcut şi l-au “adoptat”. Ei
au început să înveţe melodiile
compuse de Rodion în anii ’80
şi la ceva timp au avut câteva
concerte în Bucureşti, iar în 2012
a concertat şi în cadrul TIFF.
După un timp, Rodion a re-
uşit să semneze un contract pe
şapte ani cu casa de discuri bri-
tanică Strut Records, care îl aju-
tă să scoată, în 2013, primul ma-
terial discografi c, numit “The
Lost Tapes” („Benzile pierdute”
– n.red.). Materialul este lăudat
de către criticii de muzică stră-
ini şi a intrat în multe topuri in-
ternaţionale care desemnau ce-
le mai bune relansări muzicale
ale anului 2013.
Întâlnire de gradul trei cu părintele muzicii house
În iarna acestui an Rodion
le-a cântat şi străinilor. A mers
în două concerte internaţionale
şi nu oriunde, ci în două cluburi
de renume, ARMA 17 din Mos-
cova şi Berghain din Berlin. Ro-
dion spune că o parte din publi-
cul de la concerte nu a ştiut cum
să reacţioneze la muzica lui, iar
alţii au venit la el şi i-au spus că
este un zeu al muzicii. “Erau câ-
teva fete, stăteau şi se uitau mi-
rate şi din când în când mai şu-
şoteau ceva”, afi rmă Rodion.
În Berlin a apucat să schim-
be câteva impresii cu Alexander
Robotnick, cunoscut ca părinte-
le muzicii house/techno. Robot-
nick chiar l-a insultat, fără să-şi
dea seama, atunci când clujea-
nul i-a dat să asculte una din pie-
sele lui. Robotnick a spus des-
pre ea că „are ceva ţigănesc”. Ro-
dion s-a simţit deranjat de afi r-
maţia lui Robotnick. „A dat şi el
drumul la gură, fără să se gân-
dească”, comentează Rodion.
Animalele, câteva scule pentru muzică şi casa, singura lui avere
Creaţiile muzicale care i-au
impresionat pe străini au fost
create într-un studio improvizat
de Rodion. Iniţial, el a locuit în
Cluj-Napoca, dar de 10 ani s-a
mutat în Aşchileu Mare, la 30
de kilometri de municipiu, un-
de stă singur. Singurele sufl ete
care îi sunt alături sunt câinele,
piţigoii şi găinile pe care nu le
taie niciodată, le lasă să moară
de moarte bună, pentru că nu-i
place să omoare animale. Are
grijă de ele, le vaccinează, le dă
de mâncare, iar ele îi dau ouă.
Nu numai găinile o duc bine la
casa lui Rodion. Câinele Muchi
stă lungit în cuşca izolată cu po-
listiren şi placată cu rumeguş
presat, iar piţigoii au la intrarea
în casă opt suporturi unde-şi
pot trage sufl etul.
Ordine în dezordine. Cum arată o casă de artist
Lucrurile din casa lui Rodion
sunt aşezate într-o ordine ştiută
doar de el: difuzoarele stau în
pod, sub mormane de haine,
peste care a plouat atunci când
acoperişul vecinului a venit pes-
te casa lui, cutii în care a pus cu-
ie, culese de pe drum şi îndrep-
tate cu migală. Magnetofonul,
chitara electrică şi clapa de 1.000
de dolari pe care tocmai şi le-a
cumpărat stau pitite lângă gea-
mul ce dă înspre drum. Are un
calculator vechi, al cărui moni-
tor este aşezat între patru bolţari
şi la care ascultă muzică albane-
ză la un set de boxe Genius, chiar
dacă el are zeci de difuzoare în
pod. Pe astfel de instrumente a
fost creată muzica pe care le-a
cântat-o tinerilor din Bucureşti,
Cluj, Moscova şi Berlin.
Consătenii nici nu prea ştiu dacă e poet sau muzician
De 10 ani de când s-a mutat
în Aşchileu, Rodion a devenit,
fără doar şi poate, vedeta satu-
lui. Oamenii fi e îl tratează cu
indiferenţă, fi e îl consideră ne-
bun. Totuşi, aproape toţi îi re-
cunosc talentul muzical, chiar
dacă nimeni nu ştie exact ce fel
de muzică face. „Mă, ce face
Rodion, cu ce se ocupă? Scrie
poezii, face muzică, ce?”, în-
treabă, în glumă, primarul din
Aşchileu, Ioan Porumb, pe ci-
neva din Primărie. Acesta spu-
ne despre Rodion că este un om
liniştit care îşi vede de treburi-
le lui. „Nu deranjează pe ni-
meni. De asta nici oamenii nu îl
cunosc aşa bine şi îl judecă une-
ori. Ca să vii la ţară, trebuie în
primul rând să pleci de la sat,
ori el nu a făcut asta.” Întrebat
dacă Primăria are de gând pe vi-
itor să-l onoreze pe Rodion cu
titlul de cetăţean de onoare, pri-
marul spune că şansele sunt des-
tul de mici. „Ca să îl faci cetă-
ţean de onoare, ar trebui să fa-
că ceva palpabil pentru comuna
noastră. Să creeze locuri de mun-
că, ceva. Ori el stă acolo, în tre-
burile lui. E puţin probabil”, con-
chide Ioan Porumb.
E original, e crazy
Dacă consătenii habar nu
au despre muzica lui Rodion,
Andrei Dinescu, membru al
grupului Future Nuggets, cei
care l-au redescoperit, spune
că muzica lui este diferită şi
originală, la fel ca şi persona-
litatea lui. „E un experiment
psihosocial să stai în preajma
lui. E unul dintre singurii ar-
tişti români care m-au inspirat.
E original, e crazy. Rodion e di-
ferit. Mi-a plăcut muzica lui din
prima”, explică Andrei Dinescu.
El mai spune despre artistul
clujean că a avut o viaţă grea,
nu şi-a cunoscut tatăl, şi-a cres-
cut singur fi ica. După anii ’90,
a fost nevoit să vândă covrigi
ca să poată supravieţui.
Este subiectul unui documentar
Omul care îl cunoaşte, poa-
te, cel mai bine este Sorin Lu-
ca, producător şi regizor inde-
pendent care s-a hotărât să-l
transforme pe Rodion în perso-
naj de fi lm. Astfel, în 2009, aces-
ta şi-a luat camera de fi lmat în
spate şi a pornit spre Aşchileu,
unde, în reprize întinse pe du-
rata unui an, a fi lmat scenele
care vor alcătui un documentar
ce va fi prezentat spre sfârşitul
anului. „Era o perioadă în care
Rodion încă stătea ascuns bine,
neştiut de nimeni. Pe atunci nici
chiar Rodion nu mai avea pla-
nuri muzicale”, spune Luca. El
îl aseamănă pe Rodion cu bala-
urul din basme, care stă deasu-
pra unei comori. “El nu e sărac,
în fapt. Are muzica lui, are min-
tea lui. Are lucruri pe care alţii
nu le au”, încheie regizorul.
(Valentin ŞTEFAN – student master Jurnalism, FSPAC –UBB, anul I)
d ă P i ă i d â d i f t it ă â dă i i
Rodion din Aşchileu: strălucirea şi decăderea unui geniu al muzicii electronice româneştiA creat un stil muzical nou, a strălucit în perioada comunistă şi este subiectul unui film documentar, dar cu toate acestea acum trăieşte modest într-o casă în Aşchileu, împreună cu câteva găini şi un câine. Va reuşi să renască din propria cenuşă?
„Poate unora li se pare că mă laud cu muzica mea, dar asta nu e o laudă, e pur și simplu o frustrare de-a mea. Știu că sunt bun, că am făcut muzică așa cum nu a mai făcut nimeni și pentru asta nu am fost răsplătit niciodată. Sunt trist pentru că atunci când eram tânăr eram sigur că o să ajung să fac lucruri mari în muzică, de asta am și păstrat toate benzile, magnetofoanele, difuzoarele, tot. Acum am ajuns bătrân, nu știu cât mai trăiesc, dacă mor anul ăsta sau nu, și nu am primit nimic pentru tot ce am făcut. Că au zis despre mine cum că aș cânta bine, da, așa este, dar aprecierile nu mă ajută cu nimic. Degeaba zice lumea că tu cânţi bine, la sfârșit tot mori de foame” – Rodion Ladislau Roșca.
Ce spune Rodion despre muzica lui
VEZI FOTO ŞI VIDEO AICI
8 MICA PUBLICITATE www.monitorulcj.ro | luni, 14 iulie 2014—
VA
LAB
IL P
EN
TRU
PE
RS
OA
NE
FIZ
ICE
—
TALON DE MICĂ PUBLICITATE
Redacţia nu-şi asumă responsabilitatea pentru conţinutul anunţurilor. Trimiţând acest talon vă exprimaţi acordul privind utilizarea datelor
înscrise pe talon în scopuri de marketing şi publicitate.
Completaţi CITEŢ acest talon şi veţi beneficia GRATUIT de două anunţuri de mică publicitate! Anunţurile pt. rubricile „Acorduri de mediu“, „Citaţii“, „Pierderi“, „Matrimoniale“
şi „Mulţumiri prezi că toare“ se taxează integral.Depune TALONUL DE MICA PUBLICITATE la sediul redacţiei, str. Republicii nr. 109, Et. 1 sau librăria BIBLOS (standul de ziare) – P-ţa A. Iancu nr. 13 (lângă „alimentara sănătăţii“)
GRA-
TUIT
NUME ŞI PRENUME:
ADRESĂ:
TELEFON:
TEXTUL ANUNŢULUI:
Monitorul de Cluj nu este responsabil în nicio circumstanță pentru acuratețea sau conținutul anunțurilor publicate, nu răspunde moral sau material pentru eventualele prejudicii pe care cineva le-ar suferi în urma publicării acestora. Răspunderea pentru autenticitate aparține exclusiv autorilor anunțurilor.
IMOBILIARE
VÂNZĂRI/CUMPĂRĂRI
APARTAMENTE
¤ Vând ap. cu 2 camere, depen-dinţe, ultracentral, la casă, con-strucţie din cărămidă, în supr. de 56 mp utili, + 3 beciuri, ultracen-tral, aproape de Cinema Florin Piersic și P-ţa Agroalimentară, termopan, faianţă, parchet, ușă metalică. Inf. la tel. 0762-258062. (7.7)
¤ Vând apartament cu 2 camere, în supr. de 55 mp, zonă ultracen-trală, la casă, construcţie din cără-midă, zona P-ţa Mihai Viteazul, renovat recent, geamuri la stradă, curte interioară, contorizat, C.T., cheltuieli mici, pretabil pentru ca-binete, sediu fi rmă, depozit sau locuit. Exclus agenţii sau interme-diari! Tel. 0762-258062. (7.7)
¤ Vând apartament cu 4 camere, decomandate, în zonă liniştită, cart. Gheorgheni, bloc termoizo-lat, et. 3. Inf. şi relaţii suplimenta-re la tel. 0264-530173 sau 0744-260 707, între orele 8:00-10:00 şi 20:00 – 22:00.
P.F. cumpăr apartament cu 2-3 camere, în cart. Mărăşti,
Gheorgheni sau Zorilor.
Sunaţi la tel. 0740-607307.
CASE/CABANE
¤ Cumpăr casă/vilă singur în cur-te în Grigorescu (P-ţa 14 iulie, E. Grigorescu, Donath, O.Goga), Gheorgheni (Arieţului, Artelor, V. Lupu, T. Ionescu, Albini), Bulgaria (P-ţa 1848, Clujana) cu un singur nivel, suprafaţă utilă 100-150 mp, pivniţă, pod, garaj, teren sau grădină min 400 mp, front min 16 m, aproape de mijloacele de transport în comun. TEL 0748-111294 (1.6)
¤ Vând casă în zonă rezidenţială, în cart. Borhanci, Aleea Violetelor nr. 1, teren în supr. de 607 mp, la parter, living, bucătărie, baie, WC, cămară, la etaj 3 camere, ba-ie, balcon, terasă, hol, baie, WC. Inf. la tel. 0264-550331 sau 0725-442163. (4.7)
Vând vilă în Gura Râului jud. Sibiu.
Toate utilităţile, zona superbă, direct de la proprietar.
Informații la 0722-275170.
P.F. vând casă cu 2 camere, bucătărie, cu teren, supr. totală 2500 mp, în com.
Tureni. Exclus agenţii.
Inf. la tel. 0724-134630 sau 0723-172514.
TERENURI
¤ Cumpăr Teren 500 mp pentru construcţie case înșiruite liber sau cu casă demolabilăîn zona Grigorescu (P-ţa 14 iulie, E. Gri-gorescu, Donath, O.Goga), Ghe-
orgheni (Arieţului, Artelor, V. Lu-pu, T. Ionescu, Albini), Bulgaria (P-ţa 1848 Clujana), Front min A6M, Aproape de mijloace de transport în comun. Tel 0748-111294 (1.6)
¤ P.F. vând teren pentru con-strucţii în Cluj-Napoca, str. Bercaș nr. 34, supr. 3900 mp, cu front de 19,5 și 200 m lungime, cu C.F., P+2 sau case înșiruite, cu toate utilităţile pe teren, preţ ne-gociabil. Tel. 0741-100529 (1.6)
¤ P.F. vând teren pentru con-strucţii în Cluj-Napoca, str. Dealul Fînaţelor FN la 100 m de staţia autobuz nr. 39 în suprafaţă de 6200mp front la stradă de 160m cu toate utilităţile pe tren. Merită văzut, preţ negociabil. Tel. 0741-100529 (1.6)
¤ Vând teren construcţii de 1060 mp, 7500 mp și 3000 mp, toate în cart. Mănăștur, str. Câmpului, toate cu acte în regulă. Inf. și re-laţii suplimentare la tel. 0748-193982. (4.7)
¤ P.F. vând teren pentru construc-ţii, str. Dealul Fânaţelor, la 100 m de autobuzul nr. 39, supr. 6200 mp, front la stradă 160 m, cu toa-te utilităţile pe teren, preţ negoci-abil. Tel. 0741-100529. (6.7)
¤ P.F. vând teren pentru construc-ţii în Cluj-Napoca, str. Becaș nr. 34, supr. 3900 mp, cu front de 19,5 m și 200 m lungime, cu C.F., P+2 sau case înșiruite, cu toate utilităţile pe teren, preţ negocia-bil. Inf. la tel. 0741-100529. (6.7)
¤ Vând teren în Cluj-Napoca, str. Oașului, supr. 13000 mp, front 60 m, preţ negociabil. Inf. suplimen-tare la tel. 0735-171954. (7.7)
¤ Vând teren central în supr. de 100 mp, front 20 ml la drum de servitute, cu C.F. și C.U., P+6, preţ 250 euro mp. Inf. suplimen-tare la tel. 0745-251703.
¤ Vând 2 parcele de teren lângă lacul din Chinteni, supr. 613 mp, front 18 ml la drum judeţean, preţ 15 euro mp. Inf. și relaţii su-plimentare la tel. 0745-251703.
Vând TERENîn supr. de 3000 mp, în Floreşti, zona RAR.
Informaţii la tel. 0740-107062.
¤ Vând teren în intravilanul Cluju-lui, surp 500 mp, la distanţa de 1,5 km de Iulius Mall, cu utilităţi, apă, curent, cu C.F. în regulă. Inf. suplimentare la tel. 0752-397165 sau 0745-501314.
¤ Vând teren, suprafaţă: 4000 mp, cu toate utilităţile la stradă (16 km de Cluj) – Vechea Deuşu, intravilan, zonă liniştită. Preţ – 18 Euro mp. Informaţii telefon: 0722-990855.
P.F. vând TEREN pentru construcţii în Şelimbăr, jud.
Sibiu, lângă motelul Dracula, intravilan, 1.175 mp,
deschidere 24 m la DN1.
Inf. la tel. 0722-562.915
¤ Vând teren în zona Tetarom 2 (fosta livadă de pomi – IAS), cen-trura spre Apahida. Inf. şi relaţii suplimentare la tel. 0264-416242, după ora 20, Fam. Molnar.
P.F. vând 1145 mp de teren intravilan cu C.F. la Rudar, la 200
m de str. D.D. Rosca, front la drum de servitute 36,6 m. Terenul este
plan, situat într-o poiană.
Informații la tel. 0756-091346.
SPAŢII
¤ P.F. vând două garaje subtera-ne, în cart. Bună Ziua, str. M. Za-ciu nr. 10-18, cu C.F. în regulă, cu ușă automată, primul proprie-tar, preţ negociabil. Inf. la tel. 0741-100529. (6.7)
ÎNCHIRIERI
SPAŢII
¤ Proprietar, dau în chirie spaţiu comercial în Mărăști, cu vitrină la stradă, în staţia de autobus, zo-na Loto-Prono-Cinema Mărăști. Tel. 0744-219124. (4.4)
SCHIMBURI
APARTAMENTE
¤ P.F. schimb ap. cu 3 camere, str. Nicolae Titulescu (Pata), con-fort sporit, supr. 90 mp, P/4, parter înalt, geamuri termopan, balcon închis, parchet, ușă meta-lică, centrală, cu casă sau teren. Sunaţi la tel. 0744-219124. (4.7)
¤ Schimb ap. cu 2 camere + depen-dinţe, ultracentral, la casă, construc-ţie din cărămidă, în supr. de 56 mp utili, + 3 beciuri, ultracentral, aproape de Cinema Florin Piersic și P-ţa Agroalimentară, termopan, fa-ianţă, parchet, ușă metalică. Doresc casă, singur în curte, + grădină, la nevoie plătesc diferenţă. Inf. la tel. 0762-258062. (7.7)
CASE
P.F. schimb casă cu 2 camere, bucătărie, cu teren, supr. totală 2500 mp, în com. Tureni, cu apartament
în Cluj-Napoca.Exclus agenţii.
Inf. la tel. 0724-134630 sau 0723-172514.
LOCURI DE MUNCĂ
SC Betak SAAngajează
muncitori necalifi caţiRelaţii la sediul fi rmei
Cluj-Napoca Bd. Muncii nr 16 sau la tel 0264-415718
între orele 8.00-16.00. (1.5)
¤ Angajez șofer categ. C, distri-buţie în ţară. 07452-07359, 0721-229912. (3.3)
¤ Tânără, nefumătoare, caut loc de muncă, în domeniile babysitter, cu-răţenie, menaj ușor. Ofer și cer seri-ozitate. Sunaţi la tel. 0741-455348.
Angajez persoane pentru cules cireșe, în zona livada
Steluța (pomi înalți).Sunați la tel. 0758-356073.
¤ Tânără, caut loc de muncă în domeniul gastronomic, experien-ţă de 3 ani, cu diplomă, în hote-luri sau pensiuni, numai în Cluj-Napoca. Ofer și rog seriozita-te. Tel. 0753-913845.
Angajez femeie serioasă pentru îngrijire doamnă
vârstnică, în Turda. Program de lucru între
orele 16.30-21.30. Inf. la telefon 0756-055644.
¤ Caut de lucru ca ŞOFER, experi-enţă 18 ani (şi pe comunitate), cat. B şi C, cunoscător al lb. ger-mane şi engleze. Rog şi ofer serio-zitate. Sunaţi la tel. 0752-397165 sau 0745-501314.
Tânăr serios, absolvent al Facultăţii de Știinţa și Ingineria Mediului, caut de lucru în Cluj-Napoca, conform pregătirii sau în alt domeniu.
Telefon 0756-312841, Cosmin.
SERVICII
¤ P.F. efectuez transport mărfuri generale cu ”Ford Transit” decapo-tabil, de 1500 kg, la cele mai mici preţuri, materiale de construcţii, molozi, cherestea la rampa de gu-noi Pata-Rât. Preţ mic, negociabil. Tel. 0741-100529. (1.6)
¤ Reparaţii la domiciliul clientului: frigidere congelatoare, vitrine frigo-rifi ce, clime auto. Deplasări în afara loc. Cluj-Napoca, reduceri pentru pensionari și studenţi, garanţie. NON-STOP! Inf. și relaţii suplimen-tare la tel. 0755-367251. (5.7)
¤ P.F. efectuez transport mărfuri generale cu “Ford Tranzit” decapotabil,de 1500 kg, la cele mai mici preturi, materiale de construcţii, molozi, cherestea la rampa de gunoi Pata-Rât. Preţ mic, negociabil, al orice oră. Su-naţi la tel. 0741-100529. (7.7)
¤ Topograf, execut lucrări de topo-grafi e și cadastru. Mă deplasez gra-tis la cleint pentru consultanţă. Nu precep TVA. Inf. și relaţii suplimen-tare la tel. 0749-276922. (7.7)
¤ Depanare TV la domiciliul cli-entului, cu garanţie. Tel. 0264-547523, 0744-877328.
CURSURI
¤ P.F.A. înscriu pentru califi care la Cercul Militar Cluj cursanţi pentru: fotograf, cameraman, acustici-an-DJ, depanator radio-tv și orga-nizator de protocol și evenimente. Detalii și programări pentru seria septembrie-decembrie 2014 la te-lefon: 0725521945. (1.6)
VÂNZĂRI/CUMPĂRĂRI
AUTO/MOTO
¤ Vând autoturism ”Dacia Break”. Poate fi utilizat sau folosit pentru Programul RABLA, preţ 2000 RON, negociabil. Inf. suplimenta-re la tel. 0264-432680. (5.7)
¤ VÂND SUPERNOVA asigurare şi revizie tehnică la zi, an fabricaţie 2001, km reali 79.000, motor 1,4, injecţie benzină (Rena-ult Clio), tinichigeria şi vopsitul fă-cută recent. Preţ 1.200 Euro. Infor-maţii la telefon 0766-484.462.
UZ CASNIC
¤ Vând mașină de cusut ”Singer”, seria N 167709 și încălzitor de apă de 5 l, de montat pe robinet. Pre-ţuri negociabile. Inf. la tel. 0264-487028. (4.7)
¤ Vând mașină de cusut marca ”Neckermann”, producţie germană, în perfectă stare de funcţionare, preţ 2500 RON. Inf. și relaţii supli-mentare la tel. 0364-882575. (4.7)
ELECTRO
¤ Vând orgă ”Altarus 3000”, în sta-re foarte bună, video ”Panasonic”, recorder NV-J35. Inf. suplimentare la tel. 0748-193982. (4.7)
¤ Vînd foarte ieftin: contactori în-tre 10-400 A, ISOL-uri de 16-630 A, strea triunghi 63 A, AC 3, 40 A, motoare mici de 0,55-0,75/1500; 1,5/1000, de 380 V, manometru cu contact 0-600 bari. Tel. 0722-886013. (6.7)
¤ Vând TV „Goldstar” și radio, ambe-le vechi. Relaţii la tel. 0364-881964.
¤ Vând generator electric 220 V, marca Einhell 800/1, nou. Inf. la tel. 0740-542305, între orele 18-20.
MOBILIER
¤ Vând mobilă sufragerie, cana-pea extensibilă, cu husă de piele, măsuță hol + 4 scaune, cuier hol cu ladă, pentru încălțăminte, 10 scaune din PVC și dulap de metal cu 3 uși. Inf. suplimentare la tel. 0748-193982. (4.7)
DIVERSE
¤ Vând aparat de făcut Kürtös Kalacs, cu 6 role, pe curent 220V, nou, marcă străină, aparatul este nou. Preţ negociabil. Tel. 0741-100529 (1.6)
¤ P.F. vând garaje subterane, în cart. Bună-Ziua, str. M. Zaciu nr. 10-18 cu C.F. în regulă, cu ușă automată, primul proprietar, preţ negociabil. Inf. la tel. 0741-100529 (1.6)
¤ Vând URGENT blugi de toate cu-lorile și mărimile, în stare foarte
bună, preţ 7 RON/buc. Inf. la tel. 0264-591965. (4.7)
¤ Vând scule de grădină, șape, gre-ble, lopeţi, stropitoare, rangă, menghină, scule, electrozi, drujbă. Inf. la tel. 0748-193982. (4.7)
¤ Vând coniac de 47° și rachiu de fruncte de 53°, preţ 30 RON, re-spectiv 25 RON. Calitate super. Su-naţi la tel. 0264-591965. (4.7)
¤ Vând ţeavă din cupru 15 ml, ø 1/2, fi er pătrat de 4 cm, 12 ml, 5 kg cositor, 20 ml jgheaburi. Relaţii la tel. 0748-193982. (4.7)
¤ Vând două carpete și un covor cu dim. 270 x 3 m, la preţul de 60 RON. Inf. la tel. 0264-591965. (4.7)
¤ Vând frigider, masă, aspirator, radiouri, costum naţionale, diferite obiecte, dantele, lucruri de mână, etc. Inf. la tel. 0721-096181. (4.7)
¤ Vând patine role din piele nr. 36-38, aproape noi, preţ 30 RON. Sunaţi la tel. 0264-591965. (4.7)
¤ Vând 6 buc. x 9 m conductă me-talică, cu diametrul de 70 mm, jgheaburi și burlane din tablă gal-vanizată, în star ebună, la preț mi-nim. Inf. la tel. 0264-432680. (5.7)
¤ Vând vin alb demisec, preţ 8 RON/l, producţie proprie, canti-tate mare. Inf. suplimentare la tel. 0722-515094. (4.7)
¤ Vând aparat de făcut kürtös ka-lács, cu 6 role pe curent 220 V, nou, marcă străină. Preţ negocia-bil. Inf. la tel. 0741-100529. (4.7)
¤ Vând un lămâi (copăcel) de apar-tament sau birou, aprox. 1 m, foar-te ramifi cat. Dacă dispuneţi de loc și lumină sunaţi la tel. 0754-708973. Preţ negociabil. (4.7)
¤ Vând familii de albine, roiuri de albine și polen crud. Inf. suplimen-tare la tel. 0722-515094. (4.7)
¤ Desfi nţez gospodărie: vând 10 scaune PVC, scule pentru grădină-rit, furtun apă, două răngi din fi er, 20 m fi er pătrat, 12 m ţeavă din cupru, banc de lucru, dulap de metal cu 3 uși, rafturi expunere marfă și roabă din metal. Inf. la tel. 0748-193982. (4.7)
¤ Ofer loc de veci în Cimitirul Cor-doș. Inf. la tel. 0740-082073. (4.7)
¤ Cumpăr tocător de sfeclă furaje-ră, ofer preţul pieţii. Sunaţi la tel. 0741-100529. (4.7)
¤ Vând ţuică de prune originală din jud. Bihor, de cea mai bună calita-te. Inf. la tel. 0740-323779. (7.7)
¤ Vând toaletă ecologică portati-vă, de 20 de litri,. Informatii la tel. 0740-542305, între orele 18-20.
DONAŢII
¤ Donez lemne de foc, fag-brad. Inf. la tel. 0748-193982. (4.7)
COLECŢIONARI
¤ Vând benzi de magnetofon (BASF, AGFA, SONY) înregistrate o singură dată, 360/540 m, muzică ușoară. Tel. 0755-920694. (5.5)
¤ Colecţionari! Vând casete au-dio, video, discuri, benzi magne-tofon. Tel. 0755-920694. (4.5)
¤ Vând cartele telefonice Româ-nia și străine, peste 500 de modele(sport, faună, etc.), fără cip, preţ negociabil la cantitate. Tel. 0755-920694. (5.5)
¤ Vând colecţie de timbre, colec-ţie de ceasuri de buzunar, noi, cu lanţ, marca “Heritage”, brichete cu gaz, pixuri. Inf. la tel. 0759-020427. (5.5)
ANIMALE
¤ Vând 2 porci de tăiat pentru crescut, aprox. Între 100-200 kg, pe ales, din 10 bucăţi, hrănit cu cereale și lucernă. Fără concen-trat, preţ 10 RON/kg, în cart. Gheorgheni-Sopor, preţ 10 RON/kg. Asigur loc de sacrifi care în Cluj-Napoca. Inf la tel 0741-100529 sau 0751-095924. (1.6)
¤ Caut gazdă pentru PISIC sterili-zat, deparazitat, vaccinat, cu car-net de sănătate completat la zi. Este foarte cuminte, educat, iubi-tor și dornic de mângâieri. O companie foarte plăcută. A fost crescut numai în apartament și hrănit cu mâncare uscată (boa-be). Asigurăm pentru un an hra-na, nisipul și asistenţa medicală. Tel 0757-350321 (2.7)
PIERDERI
¤ SC Automad COM SRL, RO 1608889, J12/100/2004, Cluj-Napoca str. Băișoara nr. 9 pierdut certifi cat constatator nr. 3517/2008. Îl delar nul.
¤ Pierdut carnet de student eliberat de UTCN facultatea ETTI pe numele Popa Adrian Nicolae. Îl declar nul.
LICITAŢII
PRIMĂRIA COMUNEI MĂRGĂU
cu sediul în localitatea Mărgău, nr.204, jud. Cluj,telefon/fax 0264/276191
organizează la sediul acesteia în dată de 21.07.2014, ora 10, licitaţie de prestări servicii exploatare masa lemnoasa cu oferta scrisă în plic pentru un volum de 842 mc. și masa lemnoasa pe picior cu strigare pentru un volum de 258 mc.Preselecţia va fi în dată de 18.07.2014.
NOTIFICARENotifi căm creditorii S.C. SELTRANS S.R.L. cu sediul în
localitatea Cluj-Napoca, str. Luceafărului, nr. 1, ap. 14, Jud. Cluj, Număr de ordine în registrul comerţului J12/3821/2005, C.U.I. 18087469, că s-a deschis procedura generală a insolventei împotriva acesteia potrivit sentinţei civile nr. 1926/25.06.2014 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr. 540/1285/2014.
Termene: depunere declaraţii de creanţă 11.08.2014; tabel preliminar 01.09.2014; contestaţii la tabelul preliminar - 5 zile de la data publicării tabelului preliminar în BPI; soluţionare raport 54 din Legea nr. 85/2006- 3.09.2014, tabel defi nitiv, soluţionare contestaţii 17.09.2014.
Informaţii suplimentare la administratorul judiciar TERPE CRISTINA, tel. 0745-206573.
luni, 14 iulie 2014 www.monitorulcj.ro 9
ANUNŢURI PUBLICE
S.C. CIKAUTXO RO RUBBER & PLASTIC S.R.L. cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Pavel Roșca, nr. 1, ap. 7, judeţul Cluj, în calitate de titular, anunţă publicul interesat asupra depunerii Raportului privind impactul asupra mediului pentru proiectul "Construire fabrică de subansambluri auto, împrejmuire şi utilităţi", în municipiul Câmpia Turzii, str. Laminoriștilor, nr. 163, judeţul Cluj.
Tipul deciziei posibil a fi luată de către APM Cluj poate fi emiterea sau respingerea acordului de mediu.Raportul privind impactul asupra mediului poate fi consultat la sediul A.P.M. Cluj din Calea Dorobanţilor, nr. 99, Cluj-Napoca, cod 400609, ţel. 0264 410 722, fax 0264 412 914, jud. Cluj și la sediul S.C. CIKAUTXO RO RUBBER & PLASTIC S.R.L., cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Pavel Roșca, nr. 1, ap.7, judeţul Cluj, în zilele de luni-vineri, între orele 9-14:00, precum și la următoarea adresă de internet http://apmcj.anpm.ro.
Dezbaterea publică a Raportului privind impactul asupra mediului va avea loc la Primăria Municipiului Câmpia Turzii, în data de 06.08.2014, începând cu orele 16:00.
Publicul interesat poate transmite în scris comentarii/opinii/observaţii privind documentul menţionat la sediul A.P.M. Cluj, Calea Dorobanţilor, nr. 99, bl. 9B, cod 400609, tel. 0264-410722, fax 0264-412914, e-mail: offi [email protected] până la data de 06.08.2014.——————————————————————
Veresiu Adriana, titular al proiectului „Elaborare PUD şi construire imobil, împrejmuire, amenajări, racorduri şi branşamente, operaţiuni notariale“ anunţă publicul interesat asupra luării deciziei de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca, de a nu solicita efectuarea evaluării de impact asupra mediului și continuarea procedurii privind emiterea aprobării de dezvoltare pentru proiectul propus a fi amplasat în municipiul Cluj-Napoca, str. Constantin Brâncuși nr.19, Jud Cluj.
Proiectul deciziei de încadrare și motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99, în zilele de luni: 12.30-17.00, marţi și joi: 12.30-16.30; miercuri, vineri: 8.30-13.00, precum și la următoarea adresă de internet offi [email protected].
Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicării prezentului anunţ, până la data de 16.07.2014.
CONVOCARE
Consiliul de Administrație al S.C. FIN CONSTRUCT S.A., cu sediu în Gherla, str. Depozitelor nr. 2, județul Cluj, având J12/186/1991, CIF RO201578, în conformitate cu prevederile Legii 31/1990, republicată și completată, convoacă A.G.E.A. în data de 14.08.2014, care va avea loc în localitatea Iclod nr. 356, judeţul Cluj, la ora 17, tel. 0744-70 43 35, având următoarea ordine de zi-
1. aprobarea luării unui împrumut în valoare de 40.000 lei, care va fi garantat cu terenul înscris în CF 50836 Iclod, nr. cadastral 113
2. diverse;
În situaţia în care A.G.E.A., nu este statutară, adunarea se va ţine a doua zi, în același loc și la aceeași oră.
Președinte C.A.Bumb Mihaila
ASTĂZI LA TV
TVR 1
10:50 Campionatul Mondial Brazilia 2014 (r) Finala mare: Germania - Argentina13:00 Germana...la 1 (emis. info.)14:00 Telejurnal (emis. info.)15:00 Teleshopping (promo)15:30 Maghiara de pe unu (emis. mag.) 16:50 Legendele palatului: Luna îmbrăţișează Soarele (sud cor., 2012, s. rom., ep. 11)17:30 Legendele palatului: Luna îmbrăţișează Soarele (sud cor., 2012, s. rom., ep. 12)18:10 Vreau să fi u sănătos (emis. mag.)18:45 Nimic prea bun pentru un cowboy (can., 1998, com. rom., ep. 6)19:35 România.ro19:45 Sport20:00 Telejurnal (emis. info.)21:10 Aripioară sau picior? (fra., 1976, com.)23:00 Mașini, teste și verdicte (mag. auto)23:40 Festivalul Internaţional de Circ de la Massi (r)
ANTENA 1
12:00 Mireasă pentru fi ul meu (reality show) - Sezonul 313:00 Observator (emis. info.) 14:00 Mireasă pentru fi ul meu (reality show) - Sezonul 316:00 Observator (emis. info.) 17:00 Acces direct (talk show) 19:00 Observator (emis. info.) 20:00 Observator special (emis. info.) 20:30 Clona ucigașă (sua, 2001, acţiune)22:30 Un show păcătos (div.)
PRO TV
11:00 Brigada pestriţă (sua, 2010, com. de fam.) (r)13:00 Știrile Pro TV14:00 Tânăr și neliniștit (sua, 1973, s. tv, ep. 4751)15:00 Vremea dreptăţii (can.-sua, 2007, f. pol.)17:00 Știrile Pro TV17:30 La Măruţă (div.)19:00 Știrile Pro TV20:30 Bani însângeraţi (sua, 2008, acţiune)
22:30 Știrile Pro TV23:05 Chuck (sua, 2007, s. de acţ., sezonul 5, ep. 2)
KANAL D
12:30 Știrile Kanal D (emis. info.)13:30 Te vreau lângă mine (rea-lity show)16:00 Teleshopping (promo)16:45 Plaja lui Teo (mag. de div.)18:45 Știrea zilei (emis. info.)19:00 Știrile Kanal D (emis. info.)20:00 Feriha (tur., 2011, s. dr.)22:15 WOWbiz (div.)
ACASĂ TV
12:45 Teleshopping (promo)13:00 Spune-mi că ești a mea (mex., 2013, s. rom.) (r)14:30 Bucătăria iadului (sua, 2005, reality show)15:30 Abisul pasiunii (mex., 2012, s. dr.)16:30 Rosa Diamante (sua-mex., 2012, s. rom.)17:30 Clona (braz., 2001, s. tv)18:30 Soţ de închiriat (sua, 2013, s. rom.)19:30 Pentru că te iubesc (mex., 2013, s. rom.)20:30 Spune-mi că ești a mea (mex., 2013, s. rom.)22:00 Legături riscante (sua, 2012, s. dr.)23:00 Casa de alături (sua, 2011, s. de acţ.)0:00 Lara (cro., 2011, s. dr.)
TRANSILVANIA
12:00 Minunile Lui Tămaș (div.)14:00 Big Boletus (div.) (r)15:00 Casa Poporului (talk show) (r)16:00 Știri Look TV (emis. info.) 16:30 Business Expres (emis. info.)17:00 Ziua bună (emis. mag.)18:30 Știri Look TV (emis. info.) 19:30 România de la A la Z (emis. mag.) 20:30 Big Boletus (div.)21:30 Știri Look TV (emis. info.) 22:00 Business Expres (emis. info.)22:30 Cinema Live (emis. mag.) (r)23:00 Cenzurat! (div.)
UTILAJE profesionalepentru
INDUSTRIA ALIMENTARĂ.Noi şi second hand.
Telefon 0740.399.838.
PUBLICITATE
10 politica.monitorulcj.ro luni, 14 iulie 2014
PUBLICITATE
Anunţ privind repetarea licitaţei publice cu strigarepentru vânzarea unor bunuri provenite din casările efectuate
în cadrul INCDO INOE-2000 fi liala ICIA Cluj-NapocaINCDO INOE- 2000 fi liala Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică INCD
Cluj-Napoca, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Donath nr. 67, vinde prin licitaţie publică cu strigare următoarele bunuri casate:
MAȘINĂ DE ROLUIT TABLĂ MANUALĂ Preţ de pornire licitaţie:330 lei
PRESĂ MECANICĂ PMCI 16N Preţ de pornire licitaţie:3500 lei
FOARFECĂ GHILOTINĂ FG-3-1250 Preţ de pornire licitaţie:2900 lei
PRESĂ DE ÎNDOIT TABLĂ PIT 25 Preţ de pornire licitaţie: 3600 lei
La licitaţiile de vânzare a bunurilor casate, poate participa orice persoană fi zică sau juridică, care depune până la data de 17.07.2014, ora 10:30 documentele solicitate în documentaţia de vânzare. Documentaţia de vânzare la licitaţie se poate obţine gratis de la secretariatul ICIA Cluj-Napoca str. Donath nr. 67 sau pe e-mail: [email protected]
Conform Hotărârii nr. 841 din 23 octombrie 1995 modifi cată de Hotărârea nr. 966 din 23 decembrie 1998 și Hotărârea nr. 411 din 5 mai 2005, pentru încheierea contractului de vânzare se aplică licitaţia de vânzare cu strigare.
Ofertele se judecă după criteriul: preţul cel mai mare.
Preţul va fi exprimat în lei.
Licitaţia va avea loc la sediul vânzătorului, str. Donath nr. 67 în data de 17.07.2014, ora 12:00.
Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa la sediul nostru sau la telefon 0264-420590.
Persoană de contact: IDT II Aciu Adrian tel. 0755-038703, e-mail: [email protected].
DIRECTOR,
Dr. ing. Mircea Chintoanu
Călătoria apei începe la
Priza de Apă Hăşdate,
aceasta este amplasată pe
cursul râului Hăşdate în
apropierea cascadei Ciucaş.
De acolo, prin cădere libe-
ră, prin conducta de aducţi-
une, conductă cu un diame-
tru de 600 mm şi o lungime
de aproximativ 14 km, apa
brută ajunge la Staţia de
Tratare a apei din Hăşdate.
Primul popas pe care îl face
apa în cadrul Staţiei de Tratare
este în turnul de amestec. Aici,
în funcţie de calitatea apei (tur-
biditate, încărcătură organică)
sunt adăugate trei elemente: clor
– cu rolul de a dezinfecta apa,
coagulant – fl oculant cu rolul de
a face ca suspensiile din apă să
adere şi astfel, să se depună pe
fundul decantorului şi cărbune
activ ce are rolul de a reacţiona
cu materia organică din apă.
După turnul de amestec apă
ajunge în Bazinul Decantor, ba-
zin ce are o capacitate de 5.000
mc (echivalentul a 250.000 de
sticle de apă plată de 2 litri), aici
ea se linişteşte şi se decantează,
“mizeria” din apă se va depune
pe fundul bazinului unde, cu
ajutorul podului raclor, este îm-
pinsă spre cele 3 başe de evacu-
are afl ate pe fundul acestuia, prin
care este eliminată, ajungând în
paturile de nămol. În partea su-
perioară a bazinului se formea-
ză un strat de apă curată de aici
apa pătrunde prin orifi ciile ţevi-
lor radiale şi ajunge în canalul
de fugă. După ce este colectată
în canalul de fugă, apa ajunge
în fi ltrele de nisip.
Filtrele de nisip sunt compu-
se din patru baterii a câte 2 fi l-
tre ce lucrează în tandem. Aces-
te fi ltre sunt nişte bazine în ca-
re se afl ă un strat de aproxima-
tiv 1 metru de nisip cuarţos fi n.
Pe fundul fi ltrelor sunt ampla-
sate crepinele, acestea fi ind niş-
te site foarte fi ne, prin care doar
apa foarte curată poate trece.
Impurităţile fi ne şi nisipul din
fi ltre fi ind reţinut de acestea.
Apa intră în fi ltre prin partea
superioară şi apoi gravitaţional
străbate stratul de nisip şi cre-
pinele, toate impurităţile rămâ-
nând captive în stratul de nisip.
Acest nisip poate fi curăţat prin
spălare inversă cu apă curată.
Din fi ltrele de nisip, apa ajun-
ge în Bazinul Stoc Tampon de
1.500 mc. Acesta este ultimul
popas pe care apa îl face în ca-
drul Staţiei de Tratare. Aici se
reglează concentraţia de clor din
apă pentru ultima dată şi apoi
cu ajutorul a cinci pompe, apa
este pompată spre bazinele de
apă din Călăraşi Gara şi de aco-
lo apa ajunge prin cadere libe-
ră la consumatorii fi nali, adică
populaţia oraşului Câmpia Tur-
zii şi a localităţilor limitrofe.
Întreaga staţie este controla-
tă de operatori în sistemul SCA-
DA, prin intermediul PC-ului,
sistem ce controlează staţia de
dozare a coagulantului – fl ocu-
lantului, a carbunelui activ, sta-
ţia de clorinare, pompele, vane-
le şi fi ltrele de nisip.
CAMPANIA „PENTRU MEDIU, PENTRU SĂNĂTATE”
Călătoria apei de la Sursă până la robinet
PUBLICITATE
d f ă D ă l ă Di fil l d i i j
Guvernatorul BNR Mugur
Isărescu este personalita-
tea politică în care românii
au cea mai mare încredere,
acesta fi ind cotat cu 29%,
potrivit unui sondaj CSOP.
Isărescu (foto) este urmat de
Victor Ponta – 25%, Sorin Opre-
scu – 21% şi Klaus Iohannis –
20%.. Aceştia sunt urmaţi de
Traian Băsescu – 15%. Vasile
Blaga şi Emil Boc au încrederea
a 12% dintre respondenţi, în
timp ce Elena Udrea este cota-
tă la capitolul încredere cu 9%.
Tendinţe
În privinţa tendinţelor, Tra-
ian Băsescu este în scădere,
iar la Mugur Isărescu şi Vic-
tor Ponta se obsevră o uşoa-
ră tendinţă de creştere.
Klaus Iohannis se afl ă în
staţionare, după o scădere des-
tul de abruptă de la 24% cât
avea în febuarie.
La partide şi alianţe, Uni-
unea Social Democrată, de la
Putere, nu reuşeşte să adune
jumătate din intenţiile de vot.
Dacă acum ar fi alegeri par-
lamentare, USD ar lua 40%,
PDL – 15%, PNL – 15%, UD-
MR – 6%, PPDD – 4%, PMP
– 4%, PRM – 4% şi Forţa Ci-
vică – 3%. A.M.C.
În ce personalităţi politice au românii încredere şi pe cine ar vota
Parlamentarul român a
muncit în plen, în toate
cele cinci luni ale sesiunii
proaspăt încheiate, mult
mai puţin decât lucrează,
într-o singură lună, un
salariat cu program stan-
dard de opt ore. Pe de altă
parte, doar 30% din legile
adoptate au fost iniţiative
parlamentare, restul
venind de la Guvern.
Un salariat cu program stan-
dard de opt ore, care lucrea-
ză, în medie, 22 de zile în fi -
ecare lună, totalizează circa
176 de ore la serviciu lunar.
Senatorii au cumulat, în ce-
le 36 de şedinţe de plen din fe-
bruarie până în iunie, inclusiv
în sesiunea extraordinară din
iulie, aproape 104 ore de lucru,
în care au dezbătut şi votat pro-
iecte de legi, ordonanţe ori au
susţinut declaraţii politice, po-
trivit Mediafax. În cazul depu-
taţilor, este vorba de 35 de şe-
dinţe de plen, care reprezintă
în total aproape 94 de ore. Aşa-
dar, parlamentarii s-au situat,
în ceea ce priveşte orele petre-
cute în plen în toate cele cinci
luni de zile cât a durat sesiu-
nea parlamentară, sub numă-
rul de ore muncite, doar într-o
singură lună, de către un sala-
riat cu program standard.
Pe de altă parte, în această
sesiune activitatea parlamen-
tară a fost suspendată timp de
o lună de zile pe perioada cam-
paniei pentru europarlamen-
tare. Chiar şi în afara acestei
perioade, prezenţa parlamen-
tarilor la şedinţele s-a dovedit
în nenumărate rânduri greu de
întrunit. Şedinţele de plen, fi e
ale Senatului, fi e ale Camerei
Deputaţilor, au fost suspenda-
te în mai multe cazuri după
ce aleşii au decis să părăseas-
că reuniunile, astfel încât nu
a mai fost întrunit cvorumul
– prezenţa minimă a jumăta-
te plus unu din membrii Ca-
merei respective.
Cea mai scurtă şedinţă de plen
Alteori, şedinţele de plen au
fost deschise pentru a se anun-
ţa că nu vor avea loc, din cau-
za absenţei masive a parlamen-
tarilor. A fost cazul Camerei
Deputaţilor, pe 13 mai, când
durata şedinţei a fost o premi-
eră pentru istoria Parlamentu-
lui din ultimii ani: 24 de secun-
de. Pentru activitatea lor par-
lamentară, deputaţii şi senato-
rii primesc lunar o idemniza-
ţie de cel puţin 5.000 de lei în
fi ecare lună, inclusiv în perioa-
da vacanţelor parlamentare, do-
uă luni de zile în timpul verii
şi o lună în timpul iernii.
Parlamentarii legiferează ce le cere Guvernul
În sesiunea parlamentară
au fost aprobate în Camera
Deputaţilor şi în Senat 110
acte normative, care au de-
venit legi ca urmare a pro-
mulgării şi publicării în Mo-
nitorul Ofi cial. Cu toate aces-
tea, iniţiatorul cu cele mai
multe acte normative promo-
vate nu a fost instituţia par-
lamentară, ci Guvernul, ca-
re a iniţiat 67% din proiec-
tele care au primit acceptul
parlamentarilor şi au deve-
nit legi. De cealaltă parte,
parlamentarii au fost iniţia-
tori a 31% dintre legile vo-
tate şi intrate în vigoare în
această sesiune parlamenta-
re, adică 27 de legi.
Parlamentarii, cei mai leneşi angajaţiParlamentarul român a lucrat în plen, în 5 luni, mai puţin decât salariatul obişnuit într-o lună.
Mugur Isărescu – 29%, Victor Ponta – 25%, Sorin Oprescu – 21%, Klaus Iohannis – 20%, Traian Băsescu – 15%, Călin Popescu Tăriceanu – 14%, Cătălin Predoiu – 14%, Mihai Răzvan Ungureanu – 13%, Emil Boc – 12%, Vasile Blaga – 12%, Mircea Geoană – 11%, Theodor Stolojan – 11%, Monica Macovei – 11%, Corneliu Vadim Tudor – 10%, Crin Antonescu – 10%, Ion Iliescu – 1o%, Elena Udrea – 9%, Adriean Videanu – 7%, Cristian Diaconescu – 7%, Dan Diaconescu – 6%, Dan Voiculescu – 5%, Kelemen Hunor – 5%, Gabriel Oprea – 5%.
Topul celor preferaţi de români
luni, 14 iulie 2014 sport.monitorulcj.ro 11
Halep, campioană la BucureştiSimona Halep a câștigat prima ediţie a turneului BRD Bucharest Open, dotat cu premii totale în valoare de 250.000 de dolari. Tenismana română s-a impus în fi nală în faţa italiencei Roberta Vinci (24 WTA), scor 6-1, 6-3, du-pă o oră și opt minute de joc. Pentru succesul de la București, Halep va primi 280 de puncte WTA și un cec în valoare de 43.000 de dolari, în timp ce Vinci va încasa 21.400 de dolari și 180 de puncte WTA. Acesta este al op-tulea titlu la simplu din carieră pentru Simona Halep, după suc-cesele de la Nurnberg, 's-Herto-genbosch, Budapesta, New Haven, Moscova, Sofi a (toate în 2013) și Doha (2014). La dublu feminin, perechea Elena Bogdan/Alexandra Cadanţu a învins în ul-timul act al competiţiei cuplul Cagla Buyukakcay/Karin Knapp (Turcia/Italia), scor 6-4, 3-6, 10-5, după o oră și 35 de minute.
Chițu și Ohâi, bronz la Grand Slam IJF din Rusia
Andreea Chiţu și Loredana Ohâi (foto) au cucerit medalii-le de bronz la categoriaa 52 de kilograme, respectiv 57 de kilograme, la Grand Slam IJF de la Tyumen (Rusia). Chiţu a câștigat grupa C după victorii repurtate în faţa sportivelor Ilona Buriacenko (Rusia) și Laura Gomez (Spania), dar în semifinale a cedat în faţa câș-tigătoarei ulterioare a medali-ei de aur, nipona Misato Nakamura. În recalificări, Chiţu a învins-o pe Roni Schwartz (Israel), câștigând astfel medalia de bronz. La aceeași categorie, Larisa Florian a pierdut în recalificări în fața israeliencei Roni Schwartz. Florian obţinuse an-terior în grupa A o victorie, în faţa Antoninei Kirevskaia (Rusia) și o înfrângere, cu Erika Miranda (Brazilia). La 57 de kilograme, Loredana Ohâi a câștigat grupa D, după ce le-a învins pe Kifayat Asimova (Azerbaidjan), Vlora Bedeti (Slovenia) și Ketleyn Quadros (Brazilia). În semifinale, clu-jeanca a cedat în fața lui Marti Malloy (SUA), dar în re-calificări, Ohâi a învins-o pe Cheng-Ling Lien (Taipei), care trecuse în meciul anterior de Corina Căprioriu. În grupa B a categoriei, Căprioriu a bifat o victorie, cu Camila Minakawa (Israel) și o înfrângere, cu Sabina Filzmoser (Austria). La categoria 48 de kilograme, Monica Ungureanu a fost eli-minată din primul tur.
Halilhodzic, la TrabzonsporAntrenorul bosniac Vahid Halilhodzic, care a condus Algeria în optimi la Cupa Mondială 2014, a fost numit antrenor la Trabzonspor. Clubul turc nu a oferit detalii privind contractul cu tehnicianul de 61 ani, care a refuzat prelungirea contractului de selecționer al Algeriei, deși președintele alge-rian Abdelaziz Boutefl ika a in-sistat să rămână. Criticat ade-sea înaintea CM 2014, bosnia-cul a reușit să califi ce naționala africană pentru prima oară în optimi și a fost primit ca un erou la Alger. Pentru Halilhodzic va fi al doilea man-dat la Tranzonspor, unde a mai lucrat în 2005/2006.
Pe scurt
Raluca a ajuns să facă
performanţă în ciuda
multor voci care o
vedeau departe de acest
sport imediat după peri-
oada junioratului.
Născută în vara lui 1985, în-
tr-o familie de oameni normali,
muncitori în fabrică, Raluca nu
se încadrează în categoria spor-
tivilor ce s-au născut cu micro-
bul sportului pe care îl practi-
că. Ca dovadă stă şi multitudi-
nea de sporturi încercate până
a se opri la volei.
A făcut baschet, karate şi atletism
La 12 ani, pe când era la
„Traian Vuia”, a participat
la o selecţie în volei, sport
de care nu s-a mai dezlipit.
Până să-şi găsească menirea,
Raluca a cochetat cu mai
multe sporturi, dar niciunul
nu a uns-o la inimă. „Până
să fac volei am făcut aproa-
pe toate sporturile posibile:
baschet, handbal, atletism,
chiar şi karate sau judo”, po-
vesteşte Raluca.
Era printre cele mai bune
de la echipă şi era păcat să-şi
irosească talentul. Profesoara
ei de educaţie fi zică şi sport a
sfătuit-o să meargă la CS Uni-
rea, la echipa antrenată „Am
fost foarte supărată şi am plâns,
nu voiam să plec de acolo. Eu
eram bună în echipa mea, iar
doamna Honorina avea numai
jucătoare… extrem de bune,
eram un începător pe lângă
ele. Dar, acum, nu-mi pare
rău că am plecat. Dacă nu mă
duceam, probabil nu mai fă-
ceam volei în ziua de astăzi”,
dezvăluie Bucur.
Contrar aşteptărilor, a avut
evoluţii destul de bune la Uni-
rea, chiar dacă i-au trebuit
aproape 3 ani ca să intre ca
titulară într-un meci: „Era o
diferenţă de valoare şi de vâr-
stă destul de mari. Mă sim-
ţeam un pic stângace pe lân-
gă fetele alea pline cu experi-
enţă, dar am tras de mine să
ajung şi eu la valoarea lor. La
Baia Mare am intrat prima oa-
ră titulară şi am făcut un meci
foarte bun, nu-l voi uita, dar
după aia tot rezervă am fost,
stai liniştit (râde)”.
350 de lei, primii bani câştigaţi din volei
Pe la 18 ani a debutat la
Universitatea Cluj. Deşi nu era
o conjunctură foarte fericită,
a profi tat de retrogradarea echi-
pei în Divizia A2 şi de faptul
că toate fetele au fost date afa-
ră după ratarea obiectivului:
„Junioarele de la Unirea şi câ-
teva de la Turda au făcut o fu-
ziune şi am fost aduse aici.
Multe n-aveam experienţă, dar
am promovat chiar în primul
an”, mărturiseşte Raluca. Au
promovat doar pe foaie însă.
Din cauza problemelor fi nan-
ciare au fost obligate să rămâ-
nă un an în aceeaşi ligă. Tot
un an a mai durat până să
ajungă în Divizia A1.
Tot în aceeaşi perioadă a câş-
tigat şi primii bani din volei. „Pe
vremea aia, voleiul nu era un
sport bogat. Nu puteai spune
că trăieşti din ceea ce câştigi la
volei. La 18-19 ani am început
şi eu să câştig din volei. Aveam
salariu în jur de 350 de lei”, sus-
ţine sportiva de 29 de ani.
După 3 ani petrecuţi în A1,
„studentele” au retrogradat.
Raluca voia însă o nouă pro-
vocare. A plecat la Craiova,
un loc unde nu-şi imagina că
va juca vreodată: „Aveam
oroare de Craiova. Am zis că
nu voi juca acolo sub niciun
motiv, dar a fost o experien-
ţă plăcută, la care nu mă aş-
teptam”. În primul an, au avut
obiectiv salvarea retrogradă-
rii, pe care l-au îndeplinit cu
brio. În următorul sezon, ol-
tencele şi-au depăşit limitele
şi au reuşit să se califi ce în
cupele europene. Din păcate
pentru Raluca, aventura în Ol-
tenia ajunsese la fi nal.
A vrut să se lase de volei
După episodul „Craiova”,
s-a dus în Serbia, la Dinamo
Azotara, echipă cu care a sem-
nat pe un an. Aventura de
acolo a fost un adevărat coş-
mar pentru Raluca. La înce-
put a jucat ca titular, dar şi-a
pierdut repede postul, ajun-
gând să şlefuiască banca de
rezerve. „A fost un colectiv
extraordinar acolo, dar eu am
jucat cel mai slab volei din
cariera mea. Nu ştiu de ce,
m-am blocat, deşi eram pre-
gătită şi aveam un antrenor
bun”, rememorează clujean-
ca. Sătulă să fi e rezervă, vo-
leibalista a plecat după doar
o jumătate de an şi a ajuns
acasă cu gândul de a nu mai
juca volei niciodată. „Am ajuns
acasă în decembrie, aveam
24-25 de ani. Nu era momen-
tul să mă retrag, dar am zis
că eu nu mai joc volei. Gata”,
explică Raluca. Numai ambi-
ţia a făcut-o să continue.
„Eu sunt foarte ambiţioa-
să de felul meu. Singură am
decis că pot continua să joc
volei. Am venit la Cluj, fete-
le evoluau atunci în prima li-
gă, eram foarte bucuroasă că
m-am reîntors”, povesteşte
sportiva. Primul meci de la
revenire a fost ca un cadou
pentru psihicul ei de atunci:
şi-a bătut fosta echipă de la
Craiova, scor 3-0.
În acelaşi an şi-au îndepli-
nit obiectivul după ce au bă-
tut adversara tradiţională la
evitarea retrogradării: CSM Si-
biu. Norocul nu le-a mai su-
râs şi în următorul sezon, pen-
tru că au retrogradat.
Au promovat cu victorii pe linie
În sezonul 2013-2014, Uni-
versitatea Cluj a trecut la pas
de adversarele din campionat
şi a promovat en-fanfare în
Divizia A1. Raluca s-a numă-
rat printre jucătoarele de ba-
ză care au pus osul la reveni-
rea „studentelor” pe prima
scenă a voleiului românesc.
Ajunsă la 29 de ani, clu-
jeanca e foarte încrezătoare
în privinţa viitorului sezon.
„Sunt 100% sigură că o să ne
menţinem în Divizia A1 şi o
să facem un pic mai mult. Eu
sper să fi m în primele 8 echi-
pe. Noi suntem optimişti, ne
dorim asta şi o să muncim din
greu”, promite Bucur.
Voleibalista a vorbit şi des-
pre relaţia cu antrenorul Dă-
nuţ Ciontoş şi responsabilita-
tea de a fi căpitan: „Am o re-
laţie bună cu antrenorul şi
pentru că nu mai sunt aşa tâ-
nără, îmi permit să vorbesc
altfel cu el, mi se pare că sun-
tem foarte deschişi. Referitor
la poziţia de căpitan, eu nu
simt nimic în plus, poate sunt
anumite lucruri ce le discut
eu în numele echipei, dar atât.
Singura diferenţă e leucoplas-
tul de pe echipament. Aici am
jucat cel mai mult şi poate de
asta am fost aleasă căpitan.
Dacă eram la altă echipă, era
altceva”, explică Raluca Bu-
cur. Bogdan OBUF (student la FSPAC-UBB, anul II)
Un căpitan cu greutateÎn vârstă de 29 de ani, Raluca Bucur este unul dintre pilonii care au pus umărul la revenirea Universităţii Cluj pe prima scenă a voleiului românesc, d upă un sezon cu victorii pe linie.
Raluca Bucur este „creierul“ Universităţii Cluj
RALUCA BUCUR | voleibalistă
„Sunt 100% sigură că ne vom menţine în Divizia A1. Sper să fi m în primele opt echipe la fi nalul sezonului“
Data și locul nașterii: 20 august 1985, Cluj-Napoca Înălţime: 1.75 metri Pasiuni: volei, laptenis, fotbal Sportivi preferaţi: Mesut Ozil (Arsenal Londra),
Ibrahimovic (PSG), Marcelo (Real Madrid), Novak Djokovic, Simona Halep.
CV Raluca Bucur
SPORTSPORT.luni, 14 iulie 2014
Graffiti, vandalizat de fanii „șepcilor”Fanii CFR-ului au realizat cel mai mare graffi ti al unei echipe de fotbal din România, însă supor-terii rivalei din oraș l-au vandali-zat imediat. Graffi ti-ul a fost conceput pe gardul de beton de la intrarea în stadionul „Dr. Constantin Rădulescu”, fi ind ilustrate în acesta mai multe clădiri reprezentative din oraș. Desenul nu a rezistat foarte mult, fi ind distrus cel de fanii Universității. Pe graffi ti-ul mur-dărit, cel mai des a apărut nu-mărul 1919 (anul înfi nțării clu-bului Universitatea Cluj, n.red.). „Reprezentanţii de seamă ai fenomenului ultras de la noi din ţară, neputincioși fi ind în a realiza asemenea proiecte, s-au gândit să se semneze pentru a-și culege și ei puţin din roadele victoriei. Nici cea mai joasă spe-ţă de cocălari nu ar face așa ce-va. Ne mirăm cum de au reușit să o ducă până la capăt, fără să greșească. Nici măcar spray-uri-le luate din piaţa nu prind pe zid... Frustrare, neputinţă, inferi-oritate. Desenul se poate repa-ra... Rușinea de a cădea în peni-bil, niciodată!”, au postat fanii feroviarilor pe pagina de Facebook. (Radu Bărăian)
Pe scurt
SPORT
Un căpitan cu greutateÎn vârstă de 29 de ani, Raluca Bucur este unul dintre pilonii care au pus umărul la revenirea Universităţii pe prima scenă a voleiului românesc. Pagina 11
Halep, campioană la BucureştiTenismana română s-a impus în fi -nală în faţa italiencei Roberta Vinci (24 WTA), scor 6-1, 6-3. Pagina 11
Grupa A1. Brazilia 7 p2. Mexic 7 p3. Croaţia 3 p4.Camerun 0 p
GRUPA B1. Olanda 9 p2. Chile 6 p3. Spania 3 p4. Australia 0 p
GRUPA C1. Columbia 9 p2. Grecia 4 p3. Coasta de Fildeș 3 p4. Japonia 1 p
GRUPA D1. Costa Rica 7 p2. Uruguay 6 p3. Italia 3 p4. Anglia 1 p
GRUPA E1. Franţa 7 p2. Elveţia 6 p3. Ecuador 4 p4. Honduras 0 p
GRUPA F1. Argentina 9 p2. Nigeria 4 p3. Bosnia 3 p4. Iran 1 p
GRUPA G1. Germania 7 p2. SUA 4 p3. Portugalia 4 p4. Ghana 1 p
GRUPA H1. Belgia 9 p2. Algeria 4 p3. Rusia 2 p4. Koreea 1 p
CUPA MONDIALĂ BRAZILIA 2014
Olanda - medaliata cu bronz a CM din Brazilia
1. James Rodriguez (Columbia) – 6 goluri2. Thomas Mueller (Germania) – 5 goluri3. Lionel Messi (Argentina) – 4 goluri4. Robin van Persie (Olanda) – 4 goluri5. Neymar (Brazilia) – 4 goluri6. Arjen Robben (Olanda) – 3 goluri7. Andre Schuerrle (Germania) – 3 goluri8. Karim Benzema (Franța) – 3 goluri9. Xherdan Shaqiri (Elveția) – 3 goluri10. Enner Valencia (Ecuador) – 3 goluri
Marţi, 8 iulie
ora 23:00 Brazilia – Germania 1-7 (0-5)
Miercuri, 9 iulie
ora 23:00 Olanda – Argentina 0-0 (2-4 d. pen.)
Sâmbătă, 12 iulie
ora 23:00 Brazilia – Olanda 0-3 (0-2)
FINALA MAREDuminică, 13 iulie
ora 22:00 Germania – Argentina
GOLGHETERI:
SEMIFINALE: FINALA MICĂ
TROFEUL CUPEI MONDIALE
Hafia [email protected]
„Şepcile roşii” au disputat
sâmbătă două partide
amicale, contra Arieşului
Turda şi Someşului
Apahida (liga a IV-a).
„Studenţii” trag din greu
la antrenamente şi în meciu-
rile de verifi care pentru a fi
în formă maximă înaintea du-
elurilor din Cupa Ligii, Liga I
şi Cupa României. Universi-
tarii au disputat sâmbătă do-
uă partide amicale în compa-
nia modestelor formații Arieșul
Turda și Someșul Apahida. În
primul joc, „alb-negrii” s-au
impus cu 4-1, prin golurile
marcate de Jula (2), Viveiros
și Stojanovic. În al doilea meci,
„șepcile” au înscris o căruță
de goluri. Lemnaru a punctat
de cinci ori, iar Sauvadet, Bo-
boc și Neag au completat lis-
ta marcatorilor.
Au adus un stoper croat
Pentru Mihai Teja, amica-
lul cu Arieșul a fost un bun
prilej de a-l testa pe croatul
Dino Skvorc. Stoperul de 24
de ani a evoluat ultima da-
tă în Cipru, la NEA Salami-
na, echipă la care a bifat 32
de partide. În carieră a mai
jucat la Lokomotiv Zagreb,
Varazdin, Mechelen și Bei-
tar Jerusalim. O decizie în
privința lui Skvorc va fi lu-
ată în aceste zile.
Nu mai mută echipa
Fanii au mai primit o altă
veste din partea conducerii
universitare. Ofi cialii clubului
„studențesc” au dat asigurări
că nu s-a pus în calcul muta-
rea echipei din Cluj. „Socie-
tatea comercială va continua
sub acelaşi nume, aşa cum
noi am dorit încă de la bun
început. Cei de la FRF ne-au
anunţat, iniţial, că nu putem
schimba sediul social dacă
menţinem particula Cluj în
denumire. Asta se vede şi în
cronologia actelor trimise. Mai
exact, noi am depus o cerere
exclusiv pentru schimbarea
sediului social, pe data de 12
iunie, iar abia pe 30, văzând
că nu primim nici un răspuns,
am trimis şi documentele de
modifi care a numelui socie-
tăţii. Azi totul s-a clarifi cat şi
sper să nu mai existe inter-
pretări. Vom trimite o scri-
soare către acţionari pentru
revocarea Adunării Generale
în care trebuia să se discute
schimbarea denumirii”, a
punctat Marieta Anastases-
cu, administratorul judiciar
al Universităţii Cluj.
„Nu m-aș putea uita în ochii tatălui meu dacă aș muta echipa”
Vlad Munteanu a ținut și
el să lămurească situația pri-
vind o posibilă mutare a echi-
pei în capitală. „Membrii Co-
mitetului Executiv şi condu-
cerea Federaţiei Române de
Fotbal au înţeles că în spate-
le solicitării noastre de a schim-
ba sediul social stau strict mo-
tivele juridice şi nicidecum
vreo intenţie de a muta echi-
pa. Nu s-a pus niciodată aceas-
tă problemă şi nici nu va în-
căpea vreo discuţie în acest
sens. FC Univesitatea e Cluj,
asta o ştim cu toţii. Împreu-
nă, noi cei care suntem vre-
melnici aici, la „U”, şi fanii,
care vor exista întotdeauna
lângă echipă, vrem să facem
tot ce ne stă în putinţă pen-
tru a creşte acest brand. Îi aş-
teptăm pe fani alături de noi
în bătăliile din noul sezon,
pentru că în această primăva-
ră am demostrat că împreună
putem fi de neoprit”, a susținut
Vlad Munteanu. „Nu mi-aş
permite niciodată să mă uit
în ochii tatălui meu, să-i spun
că i-am schimbat numele echi-
pei sau am mutat echipa la
care a evoluat 4 ani de zile.
Nu se va întâmpla acest lu-
cru, ne vom disputa meciuri-
le în Cluj”, a adăugat admi-
nistratorul special al clubului.
Îşi turează motoarele pentru duelurile din Liga IUniversitatea Cluj a intrat în linie dreaptă cu pregătirile pentru noul sezon, ce stă să înceapă.
Emil Jula (foto la minge) a marcat de două ori în poarta Arieşului
Panagopoulos – Jovanovic, Mateus, Skvorc, Târnăcop – Bucșa, Paulinho – Achim, Stojanovic, Viveiros – Jula. Au mai jucat: Niculescu, Calcan, Boboc, M. Popescu
„U” Cluj cu Arieşul