publicaţie locală fondată de prof. gheorghe burac şi ing...

VLĂSINEŞTEANUL

Publicaţie lunară,

independentă, de informaţie şi

opinie editată de Primăria

comunei VLĂSINEŞTI.

1. Fondatori:

Prof. Gheorghe Burac şi

Ing. Lucian Trufin

2. Editată de:

Primăria Vlăsineşti

Colegiul de redacţie:

Director: LUCIAN TRUFIN

Redactor şef:

GHEORGHE BURAC

Secretar de redacţie:

LIDIA MACSINIUC

Tehnoredactor:

LORA CÎRLIGEANU

Fotoreporter:

MIRCEA CALANCEA

Redactori:

- prof. LIVIA CIUCĂLĂU

- prof. CONSTANTIN

VARTOLOMEI

- înv. VIRONICA CRAP

- Pr. VASILE BELCIUG

- Agent de Poliţie:

ALEXANDRU NECULAI

BĂLTOI

Adresa REDACŢIEI:

PRIMĂRIA VLĂSINEŞTI

Str. VLĂSIEI , nr. 95.

Cod poştal 717465.

Tel. / Fax: 0231/541309

E-mail: [email protected]

Publ ica ţ ie loca lă fondată de Prof . Gheorghe Burac şi Ing. Lucian Truf in

NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011 ISSN: 2069 – 9085 ● ISSN-L: 2069 – 9085

,,La omul întreg, cuvântul poartă icoana sufletului,

şi fapta comoara ascunsă a inimii ” (N. Iorga)

N. Iorga

CUPRINS:

1. UNDE NE AFLĂM?

Aspecte de relief pe teritoriul comunei. Caracteristicile

morfologice şi morfometrice ale acestora

2. EDILUL COMUNEI ÎN DIALOG CU DV.

Comuna Vlăsineşti, partener al proiectului „Sistem de

management integrat al deşeurilor în Judeţul Botoşani”

3. PRIMĂRIA ÎN SLUJBA COMUNITĂŢII.

Ordinea de zi a Consiliului Local Vlăsineşti - oct., nov., dec.

Hotărârea Consiliului Local nr. 61 din 24.11.2011

De la compartimentul de asistenţă socială

Recensamântul populației şi al locuințelor 2011

4. 1 DECEMBRIE 2011 – LA VLĂSINEŞTI - Festivitatea

de anvergură închinată Zilei Naţionale a României

Sărbătoare a întregii comunităţi

Cuvânt de suflet al domnului primar, Lucian Trufin, adresat

vlăsineştenilor, cu prilejul sărbătoririi Zilei Naţionale a României.

5. POPAS DUHOVNICESC

Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi

Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil

Crăciunul - Naşterea Domnului.

6. ŞCOALA, ACEEAŞI LUMINĂ

Noutăţi în legislaţia şcolară

Regulile de purtare pentru elevi mai sunt valabile?

Proiect educaţional - “Manifest pentru o lume mai curată”.

7. ACTIVITATEA CULTURALĂ, LA ZI

Calendar enciclopedic

Ansamblul folcloric „Hora” , pe podiumuri tot mai înalte

Folclor - de Craciun şi Anul Nou,

La casele luminate ale vlasineştenilor

Proverbe

8. OAMENI DE SEAMĂ AI COMUNEI NOASTRE

Nădejde, Gheorghe Gh. (1857 – 1939).

9. MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE ÎN COMUNA NOASTRĂ

Fierăria

10. BANCURI

11. AVEŢI GRIJĂ DE SĂNĂTATEA DV.

Bolile sezonului rece

12. DE LA POLIŢIE. Poliţia vă informează!

ALBUM FOTO

2

3

5

6

6

7

8

9

12

12

13

14

15

15

16

17

18

18

18

19

19

20

20

21

22

23

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 9,10,11 ● OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2011

Pagina 2

Bucheliştea veche, numit de localnici şi

„tapşan”, datorită interfluviului neted, ce

completează acest decor.

La nord de Valea Başeului, teritoriul parţine

satelor Sârbi şi Miron Costin. Între Valea

Bodeasa şi limita cu oraşul Săveni, se află

Dealul Movilelor, numit de localnici „Dealul

din Faţă” (157,0 m), pe versanţii sudici, între

100 şi 125 m altitudine, fiind amplasată vatra

satului Sârbi. Între Valea Bodeasa şi

Hârtopul lui Zamă, desfăşurarea şi pe

teritoriul orasşului Săveni, este Dealul

Fundul Bodesei (189,6 m). La contactul

versanţilor acestui deal cu Şesul Başeului şi

până la 160 m altitudine se află vatra satului

Miron Costin.

Între Valea Hârtopului lui Zamă şi Valea

Avrămeni, dealul din faţa Odăii (176,6 m)

coboară până la nivelul Iazului Hăneşti,

porţiunea de contact fiind numită de localnici „La Roată”. În

partea estică a teritoriului pătrunde Dealul Salciuc (203,3 m ),

dinspre Avrămeni, continusat spre sud cu Dealul Hăneşti

(186,0 m).

Energia reliefului în Câmpia Moldovei este de 60-70

m, dar în Câmpia Başeului, respectiv Stepa Săvenilor, este

numai de 87 m.

Fragmentarea orizontală a reliefului în Câmpia

Moldovei variază între 0,5 – 1 km/km2, însă în comuna

Vlăsineşti, după cum reiese şi din harta densităţii

fragmentării, valorile variează între 0 km/km2 în zonele de

platou (Dealul din Faţă) şi 3,97 km/km2 în zona Văii La

Ciritei.

Interfluviile au lărgimi în jur de 700-800 m,

semnificativă în acest sens utilizarea denumirii de „podiş”

pentru anumite dealuri de către localnici (Dealul Iugani,

Dealul din Faţă, Dealul Deasupra Odăii).

După cum reiese din harta pantelor, valori sub 10 sunt

specifice Şesului Başeului, Şesului Jijiei şi platourilor

deluroase, pentru că în nord-estul şi sud-vestul comunei,

precum şi-n vetrele de sat să domine valorile de 3 – 50. Pe

majoritatea versanţilor pantele au valori de 5 – 100, maximile

fiind în sudul comunei, pe versanţii cuestiformi, unde acestea

depăşesc 100 ( Hârtoapele La Raicu, Dealul Cumpărăturii ).

Cunoaşteresa datelor morfometrice prezintă

importanţă practică pentru lucrările agricole. Astfel, terenurile

cu panta peste 120 nu sunt indicate pentru practicarea

agriculturii. Cultivate, ele se vor degrada, devenind, ca şi

hârtoapele La Raicu, Hârtopul cel Mare sau Hârtopul lui

Zamă, terenuri ce oferă o privelişte dezolantă, pe care natura,

prin procesele de versant, le-a scos din circuitul agricol.

(Gheorghe BURAC şi colaboratori, Monografia

comunei Vlăsineşti, Ed. Agata 2005).

(continuare în numărul următor al

revistei)

Prezentând culmi deluroase joase,

zona este drenată de Başeu, Jijia şi afluenţii

lor, factori care au un rol deosebit de activ în

geneza şi evoluţia reliefului. De aceea, putem

spune că teritoriul comunei Vlăsineşti se află

în compartimentul Jijiei şi al Başeului, părţi

componenete ale Câmpiei Moldovei.

Trăsăturile specifice ale acestui relief

sunt definite de o succesiune de culmi şi

platouri interfluviale, care sunt orientate şi

descresc uşor dinspre NV spre SE, de frunţi de

creste, cornişe, văi, precum şi de o gamă

variată de procese geomorfologice actuale.

CARACTERISTICI

MORFOLOGICE ŞI MORFOMETRICE

Altitudinea medie a reliefului Câmpiei

Moldovei în compartimentul nordic este de 150

– 200 m, însă dealurile şi colinele de pe teritoriul comunei

Vlăsineşti depăşesc într-un singur loc altitudinea de 250 m, în

dealu Raicului, înregistrandu-se maximă absolută de 257,3 m,

mai puţin decât maxima Câmpiei Moldovei, de 269 m, aflată

nu departe de Dealul Bodron, în apropiere de Coţuşca.

Altitudinea minimă coboară sub 100 m, atât în şesul

Başeului cât şi al Jijiei, minima absolută fiind de 84,2 m pe

partea dreaptă a Başeului, spre crescătoria piscicolă. Rezultă,

deci, o altitudine medie de 170,7 m. Pentru o mai corectă

poziţionare a formelor de relief, teritoriul comunei poate fi

divizat în două compartimente, în raport cu Valea Başeului.

Teritoriul aflat între Valea Başeului şi Valea Jijiei

aparţine în mare măsură satului Vlăsineşti. În partea nord-

vestică pătunde de pe tertitoriul comunei Ştiubieni, Dealul

Naftulii, atingând o înălţime de 201,2 m la Fântâna lui Ţugui

şi Dealul Ştiubienilor cu 191,2 m la Fântâna de la Stufărie.

Versanţii estici şi nordici ai acestui ultim deal urcă până la

altitudinea de 150 m, spaţiu în care se află cea mai mare parte

a gospodăriilor satului Vlăsineşti. În partea sud-vestică, de pe

teritoriul comunei Ungureni pătrunde Dealul Iugani, având o

altitudine de peste 200 m la izvoarele pârâului Negruţ. Între

Valea La Răchite şi Valea Negruţ se află dealul Steagul lui

Ciomag, cu 232,20 m care se continuă până la Valea Iazul

Mare cu Dealul Ghiţălăria, de 180,5 m. În sudul şi estul

teritoriului, spre Valea Jijiei, se află Dealul Deasupra Odăii,

cu altitudinea de 164,8 m, Dealul de la Coşere cu 171,8 m şi

Dealul Cumpărăturii, toate continuându-se spre est, înspre

Dângeni. Între Valea La Răchite şi Şesul Başeului, prin

altitudinea sa de 257,3 m, Dealul Raicului domină relieful

comunei, continuându-se pe teritoriul comunei Hăneşti. Pe

versanţii sudici ai Dealului Raicului se află Hârtoapele La

Raicu, iar spre nord-vest se continuă cu Dealul Steagului,

până la Valea Basia.

O mică parte a satului Vlăsineşti (spre Sârbi) se află pe

versanţii Dealului Steagului, de la est de pârâul Basia. Cu

desfăşurarea cea mai mare pe teritoriul comunei Hăneşti, la

est de Valea Budăilor, având o altitudine de 160,3 m, Dealul

ASPECTE DE RELIEF PE TERITORIUL COMUNEI.

CARACTERISTICILE MORFOLOGICE

ŞI MORFOMETRICE ALE ACESTORA

UNDE NE AFLĂM?


Pagina 3

contribuţia de la bugetul local (2%).

JUDEŢUL BOTOŞANI va trebui să asigure

cheltuielile neeligibile ale proiectului, în valoare de

2.551.485 Euro şi TVA-ul aferent investiţiei.

Perioada de implementare a proiectului va fi

2010-2013, iar de investiţiile realizate va beneficia

întreaga populaţie a judeţului, adică aproximativ 450.000

locuitori.

Prin acest proiect se va asigura o rată de colectare

a deşeurilor de 100% în zonele urbane şi rurale, precum şi

implementarea unor metode de tratare a deşeurilor

municipale biodegradabile (compostare în gospodării şi

compostare centralizată).

De asemenea, printre obiectivele proiectului se

numără închiderea depozitelor de deşeuri urbane

neconforme şi construirea unui depozit ecologic de

deşeuri, întărirea capacităţii tehnice şi manageriale a

Stimaţi şi dragi vlăsineşteni,

Doresc să vă prezint cel de-al optulea proiect de

management integrat al deşeurilor, aprobat pentru

finanţare în cadrul Programului Operaţional Sectorial

“Mediu” al cărui CONTRACT de FINANŢARE a fost

semnat luni, 22 noiembrie 2010 de către Ministrul

Mediului şi Pădurilor, László BORBÉLY şi Preşedintele

Consiliului Judeţean Botoşani, Mihai ŢÂBULEAC , şi

al cărui beneficiar este CONSILIUL JUDEŢEAN

BOTOŞANI.

Proiectul este cofinanţat de Uniunea Europeană

prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi are o

valoare eligibilă de 30.955.634 Euro fără TVA, din care

30.336.521 Euro reprezintă contribuţia Uniunii Europene

şi din bugetul de stat (98%), iar 619.113 Euro reprezintă

EDILUL COMUNEI ÎN DIALOG CU DV.

COMUNA VLĂSINEŞTI, PARTENER AL PROIECTULUI

„SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN

JUDEŢUL BOTOŞANI”


Pagina 4

pentru implementarea proiectului „SISTEM DE

MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN

JUDEŢUL BOTOŞANI” ; deasemeni , conform H.C.L.

27/08.09.2008 s-au stabilit amplasamentele punctelor

(platformelor) de colectare a deşeurilor (intravilan) la

nivelul COMUNEI VLĂSINEŞTI ).

COMUNA VLĂSINEŞTI, ca partener a Proiectului

va beneficia de următoarele achiziţii:

7 recipienţi x 1,1 m3 pentru fracţii uşoare (deşeuri

plastic) – achiziţionate;

221 unităţi de compostare ECO - KING X 400 l –

achiziţionate;

7 recipienţi pentru deşeuri din sticlă – în curs de

achiziţionare;

43 recipienţi x 1m3 pentru deşeuri reziduale – în

curs de achiziţionare.

După semnarea contractului de finanţare, se va

proceda la atribuirea contractelor de achiziţie de bunuri,

lucrări şi servici conform Planului de achiziţie.

Prin implementarea proiectului „Sistem de

Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Botoşani”

pe lângă realizarea obiectivelor de mediu, în perioada

următoare se vor creea noi locuri de muncă, atât în etapa

de realizare a investiţiei cât şi în etapa de operare.

Obiectuivul general al Proiectului este

dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor

cu reducerea impactului asupra mediului în Judeţul

Botoşani, prin îmbunătăţirea serviciului de gestionare a

deşeurilor şi reducerea numărului de depozite neconforme

existente, în conformitate cu practicile şi politicile Uniunii

Europene.

În cadrul Proiectului mai sunt incluse

următoarele componente:

- colectarea selectivă a deşeurilor (cuprinzând

platforme de colectare, dotate cu pubele şi euro-containere

pentru selectarea separată a deşeurilor li a materialelor

reciclabile, precum şi unităţi de compostare individuală în

GOSPODĂRII pentru deşeurile biodegradabile);

- furnizarea de vehicule pentru colecatrea şi

transportul deşeurilor menajere;

- asistenţă tehnică peentru supervizarea lucrărilor

şi contractelor de furnizare;

- verificarea Proiectelor Tehnice; suport

consultanţă pentru Unitatea de Implementare a Proiectului

(UIP) şi conştientizare publică;

- asistenţă tehnică pe durata execuţiei lucrărilor

de construcţii,

- auditarea proiectului.

Şi acest proiect reprezintă încă o contribuţie la

îmbunătăţirea / ameliorarea calităţii vieţii în spaţiul

nostru de vieţuire...

Lucian TRUFIN – primarul comunei

autorităţilor din judeţul Botoşani, dar şi creşterea gradului

de informare a populaţiei cu privire la beneficiile rezultate

din proiect, colectarea separată a deşeurilor şi reciclarea

acestora în vederea atingerii ţintelor stabilite prin Tratatul

de Aderare.

În cadrul proiectului se va construi un Centru de

Management Integrat al Deşeurilor la Stăuceni, care va

include un depozit ecologic pe o suprafaţă de 18,6 ha, o

linie de sortare (cu o capacitate de sortare de 6.400 t/an

pentru hârtie /carton şi 9.940t/an pentru plastic şi metal) şi

2 staţii de transfer la Ştefăneşti şi Săveni.

Pentru colectarea reziduurilor şi colectarea

selectivă a deşeurilor de ambalaje se vor amenaja 5.864 de

unităţi de colectare (1.730 în mediul urban şi 4.134 în

mediul rural), iar pentru compostarea deşeurilor

biodegradabile se vor asigura 22.960 unităţi de

compostare (5.400 de unităţi în mediul urban şi 17.560 de

unităţi în mediul rural ).

Un alt aspect important al acestui proiect il

constituie alocarea de fonduri pentru închiderea

depozitelor existente din municipiul Botoşani ( data de

închidere 2012) şi Dorohoi (depozit închis din anul 2008).

Este demn de precizat faptul că toate bunurile

nou create prin proiect vor fi bunuri care vor aparţine

domeniului public al judeţului, iar administrarea acestora

se va face de către operatori specializaţi, în baza

contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de

salubrizare atribuite prin licitaţie publică.

Din punct de vedere instituţional, s-au îndeplinit

cerinţele POS Mediu, înfiinţându-se în acest sens,

A S O C I A Ţ I A D E D E Z V O L T A R E

INTERCOMUNITARĂ ,,ECOPROCES,, BOTOŞANI şi

Unitatea de Implementare a Proiectului la nivelul

Consiliului Judeţean Botoşani.

În acest sens CONSILIUL JUDEŢEAN

BOTOŞANI ce deţine rolul principal în managementul şi

implementarea proiectului în parteneriat cu Consiliile

Locale al municipiului Botoşani, municipiului Dorohoi,

oraşelor Darabani, Săveni, Bucecea, Flămânzi, Ştefăneşti

şi al celor 71 de comune ( între care şi COMUNA

VLĂSINEŞTI), s-au asociat şi au înfiinţat Asociaţia de

Dezvoltare Intercomunitară „ECOPROCES” Botoşani

(ADI), încheind în acest sens un Contract de Asociere, cu

obiect de activitate SERVICIUL DE SALUBRIZARE,

persoană de drept privat cu statutul de utilitate publică, în

scopul derulării proiectului şi furnizării în comun a

Serviciilor prin gestiune delegată ( adică realizarea

activităţilor specifice de salubrizare privind colecatrea,

transportul, prelucrarea şi depozitarea tuturor categoriilor

de deşeuri ).

ADI „ECOPROCES” s-a constituit în temeiul

unui statut şi a unui act constitutiv, aprobate de fiecare

dintre membri, prin hotărâri ale Consiliului Judeţean

Botoşani şi ale consiliilor locale, cuprinzând toate

elementele şi structura prevăzute de O.G. nr.26/2000

referitoare la constituirea unei asociaţii.

(În acest sens, la nivel local, conform H.C.L.

389 din 24.07.2009, s-a aprobat Contractul de Asociere


Pagina 5

PRIMĂRIA, ÎN SLUJBA COMUNITĂŢII

ORDINEA DE ZI A ŞEDINŢEI

CONSILIULUI LOCAL VLĂSINEŞTI DIN LUNA OCTOMBRIE

1. Aprobarea procesului-verbal al şedinţei ordinare a consiliului local din data de 23.09.2011.

2. Proiect de hotârâre privind reorganizarea Comisiei pentru amenajarea teritoriului, urbanism, muncă şi

protecţie socială, juridică şi de disciplină a Consiliului local.

3. Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici şi a devizului de lucrări pentru

teren fotbal „La Berbeci”.

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea listei de cantităţile de lucrări suplimentare şi a devizului ofertă –

împrejmuire teren şi bază sportivă.

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea rezilierii contractului de concesiune nr. 2 / 05.03.2004.

6. Proiect de hotărâre privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al comunei a unei

suprafeţe de teren.

7. Proiect de hotărâre privind aprobarea scoaterii la vanzare a unei suprafeţe de teren.

8. Informare cu privire la stadiul procesului dintre d-l Aenăchioaie Vasile şi Consiliul Local Vlăsineşti,

dosar nr. 5246/40/2009.

(Toate proiectele au fost iniţiate de primarul comunei, ing. Lucian TRUFIN).


CONSILIULUI LOCAL

VLĂSINEŞTI DIN LUNA

NOIEMBRIE

1. Aprobarea procesului-verbal al şedinţei

ordinare a consiliului local din data de 30.11.2011.

2. Proiect de hotărâre privind stabilirea şi

constituirea garanţiilor aferente contractului de

concesiune.

3. Proiect de hotărâre privind rectificarea

bugetului local de venituri şi cheltuieli pe anul

2011.

4. Proiect de hotărâre privind acordarea unor

ajutoare de urgenţă.

( Toate proiectele au fost iniţiate de primarul

comunei, ing. Lucian TRUFIN).


CONSILIULUI LOCAL VLĂSINEŞTI DIN LUNA DECEMBRIE

1. Aprobarea procesului-verbal al şedinţei ordinare a consiliului local din data de 24.11.2011

2. Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului local de venituri şi cheltuieli pe anul 2011

3. Proiect de hotărâre privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale, a unor taxe speciale pentru anul 2012

4. Proiect de hotărâre privind modificarea organigramei şi a statului de funcţii din cadrul aparatului de

specialitate al primarului în sensul transformării unui post vacant de referent grad profesional

principal în postul de referent grad profesional asistent

5. Proiect de hotărâre privind modificarea organigramei şi a statului de funcţii din cadrul aparatului de

specialitate al primarului prin restructurarea compartimentului de ordine publică, conform O.U.G. nr.

63/2010.

( Toate proiectele au fost iniţiate de primarul comunei, ing. Lucian TRUFIN).

Secretar, Alexandru TRUFIN


Pagina 6

În baza unor Regulamente ale Uniunii Europene,

cu implicarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale,

Ministerului Administraţiei şi Internelor, Agenţiei de Plăţi

şi Intervenţie pentru Agricultură şi a Consiliului Judeţean,

în baza H.G. nr. 600/2009, anual se stabilesc beneficiarii

de ajutoare alimentare care provin din stocurile de

intervenţie comunitare, destinate categoriilor de persoane

cele mai defavorizate din România.

Consiliile Judeţene asigură recepţia şi

gestionarea produselor furnizate, apoi transmite către

primării listele cu persoanele beneficiare ale programului.

Autorităţile Publice Locale (Primăriile) asigură

distribuirea produselor alimentare către benficiari conform

listelor primite de la Consiliul Judeţean, păstrează

evidenţa distribuirii şi transmit aceste evidenţe Consiliilor

Judeţene pentru arhivare.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 600/2009 au fost

stabilite 4 categorii de persoane cele mai defavorizate

cărora urmeză să li se distribuie produse alimentare (făină,

mălai, paste făinoase, biscuiţi, orez şi lapte praf) furnizate

din stocurile de intervenţie ale Comisiei Europene, în

PRODUSE ALIMENTARE PENTRU CELE MAI

DEFAVORIZATE PERSOANE DIN COMUNITATE

PEAD 2011 (Plan European Agricol de Dezvoltare)


Pagina 7

conformitate cu prevederile regulamentului comisiei, pe

baza listelor nominale cu persoanele beneficiare transmisă

de către Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, Direcţia de

Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani, Agenţia

Judeţeană Oficiul Forţe de Muncă:

a) pensionarii sistemului public de pensii ale căror

drepturi obţinute din pensie sau după caz pensii cumulate,

care se află sub 400 lei/lună;

b) persoanele cu handicap grav şi accentuat, adulţi şi

copii, neinstituţionalizate;

c) şomerii care beneficiază de indemnizaţia de şomaj

acordată potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002;

d) familiile şi persoanele singure care beneficiază de

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Persoanele care se află într-un grad de handicap

şi sunt dependente de serviciile altei persoane, bâtrânii

care sunt imobilizaţi şi sunt beneficiari ai programului

PEAD 2011, autorităţile locale ale comunei Vlăsineşti,

vor asigura trasportul produselor alimentare la domiciliul

acestora în baza listei, cu datele de identificare, cantitatea

primită, data şi semnătura persoanei.

Inspector Asistenţă Socială,

Valentina APĂLIOAEI

RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI

ŞI AL LOCUINŢELOR 2011

Desfășurat în perioada 20- 31 octombrie 2011, recensământul populației și locuințelor reprezintă un instrument indispensabil de asigurare a informațiilor pentru

fundamentarea deciziilor în domeniul economic și social, pentru proiectarea populației pe

un orizont mai apropiat sau mai îndepărtat de timp , pentru construirea politicilor de

dezvoltare economică și socială a țării. Fiind primul recensământ al populației și locuințelor

după intrarea României ca stat membru în Uniunea Europeană. A fost o acțiune complexă

realizată simultan în toate statele membre, având ca scop extinderea fondului de informații care să caracterizeze evoluția în timp a familiilor respectiv a gospodăriilor, componentele

de bază ale convețuirii umane.

Baza legală pentru desfășurarea recensământului populației și locuințelor în

România a fost asigurată de O.G nr.36/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr.5/2008,

H.G nr.1502/2009, cu modificările și completările ulterioare.

Procesul de recenzare s-a desfășurat și în comuna noastră, în toate localitățile ei, fiind colectate date referioare la

populație, incluzând caracteristici demografice, sociale și economice ale persoanelor individuale, nucleelor familiale și ale

gospodăriilor, precum și caracteristici cu privire la locuințe și clădiri în care se află locuințe.

Dacă până la efectuarea acestui recensământ din bazele de date existente la nivelul primăriei, populația comunei era

de 3205 locuitori/total, după încheierea acestei acțiuni s-a constatat o scădere a populației până la cifră de 3080 locuitori.

Populația fiind într-o continuă scădere de la un an la altul ca urmare a mortalității în creștere, a natalității din ce în ce mai

scăzute și a plecării populației la muncă în străinătate. Ținem să precizăm că, persoanele plecate pentru o perioadă mai mare de

12 luni, nu mai sunt socotiți ca făcând parte din populația stabilă a comunei. Așadar în tabelul de mai jos, vă prezentăm datele

provizorii obținute în comuna Vlăsinești: Prelucrarea datelor și publicarea rezultatelor definitive se face de către Secretariatul Tehnic Județean Botoșani, din

cadrul Comisiei Județene pentru Rcensământul Poplulației și Locuințelor 2011.

În comuna Vlăsinești, pe întreaga perioadă de recenzare, nu au fost evenimente deosebite, care să pună în dificultate

activitatea recenzorilor, fapt pentru care Primarul comunei Vlăsinești, d/l LUCIAN TRUFIN, mulțumește recenzorilor și tuturor locuitorilor pentru disponibilitate.

Întocmit, Lăcrămioara LEBĂDĂ

Inspector în cadrul aparatului de specialitate

al Primarului comunei Vlăsinești

Localitate

componentă Locuințe convenționale Numărul

Gospodăriilor Populației

Populație

stabilă

Din care:

Ocupate Neocupate Bărbați Femei

VLASINEȘTI 670 16 620 1578 761 817

SÎRBI 395 12 360 1048 516 532

MIRON COSTIN 190 14 136 454 225 229

TOTAL

COMUNĂ 1255 42 1116 3080 1502 1578


Pagina 8

Într-un cadru de impresionantă amploare, în spiritul înaltelor şi frumoaselor noastre tradiţii patriotice, vlăsineştenii

au omagiat, sfânta sărbătoare a României şi a românilor de pretutindeni, 1 DECEMBRIE.

Dis-de-dimineaţă, se arboraseră steaguri tricolore la toate sediile instituţiilor din comună şi, de-o parte şi de alta a

străzilor principale; mulţi gospodari din diferite zone ale celor trei sate procedaseră la fel, încât semnalul manifestărilor

închinate ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI a fost dat şi urma a se desfăşura după un PROGRAM întocmit cu o săptămână

în urmă, de-un colectiv de iniţiatiă, avându-l ca protagonist pe domnul PRIMAR, ing. LUCIAN TRUFIN, cu a cărui prezenţă

în rolurile principale ale tuturor festivităţilor mai de amploare suntem de mult familiarizaţi.

Înainte de ora 11, când sala căminului cultural devenise deja neîncăpătoare pentru atâta lume câtă se adunase deja, sub

egida Primăriei şi a Filialei locale a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”, acelaşi domn PRIMAR împreună cu subsemnatul am

depus o frumoasă coroană de flori la MONUMENTUL EROILOR din localitate.

În căminul cultural, era uşor de remarcat prezenţa aproape a tuturor veteranilor de război şi a văduvelor de veterani

din Vlăsineşti, Sârbi şi Miron Costin, a multor elevi şi cadre didactice şi a altor persoane de toate vârstele, din întreaga comună.

(S-a simţit, numaidecât, că majoritatea celor veniţi au răspuns invitaţiei speciale a primarului comunei, pentru că, de-a

lungul celor mai bine de două ore, cât a durat festivitatea, între cele două părţi s-a menţinut o continuă şi amicală comunicare.)

Rolul de prezentatoare a programului, de această dată, l-a avut d-ra prof. LIDIA MACSINIUC, care, mai întâi, a

anunţat cuprinsul acestuia şi ordinea în care urma să se desfăşoare manifestările, i-a invitat pe cei prezenţi să intoneze, odată cu

înregistrarea, IMNUL DE STAT AL ROMÂNIEI, apoi i-a poftit pe cei trei preoţi parohi din comună să oficieze ceremonialul

religios prilejuit de Ziua Naţională a României.

A urmat un emoţionant cuvânt introductiv, rostit de d-l primar, după care subsemnatul şi d-l prof. Haralambie Holic

din Iaşi, fiu al satului Vlăsineşti, am prezentat comunicări pe tema Evenimentului sărbătorit.

În completarea simpozionului, un grup de elevi ai Şcolii Vlăsineşti, coordonaţi de d-ra prof. de istorie Mihaela Ghizu,

au improvizat un inspirat calendar al principalelor momente care au premers MARII UNIRI, iar în continuare, prezentatoarea

programului, d-ra prof Lidia Macsiniuc împreună cu d-l primar, au moderat un interesant dialog între tânăra generaţie / elevi şi

veterani de război. ( Au impresionat până la lacrimi, mai ales evocările veteranului de război, Ion Vasiliniuc, de-o seamă cu

Unirea – 93 de ani - , din cei 14 ani petrecuţi într-un lagăr siberian. Ani grei, de muncă silnică, foame, frig, mizerie şi

înstrăinare...şi amintirile de pe front ale veteranului Dumitru Honciuc, invalid de război, dar şi frumosul „recital” de cântece

populare şi obiceiuri de Crăciun şi An Nou, susţinut de veteranii – fraţi: Ion şi Toader Damian.)

A urmat un moment şi mai emoţionant: decernarea diplomelor de onoare, tuturor veteranilor: Damian Ioan, Damian

Toader, Honciuc D. Gheorghe, Vasiliniuc I. Ioan, Honciuc Mihai, Creţu P.Ioan, Honciuc Dumitru, Ţaric Vasile, Faliboga

Neculai, Hîrtopeanu I. Dumitru, Creţu Gheorghe, Olariu Dumitru, Creţu Mihai, Biciuşcă Mihai şi văduvelor de veterani:

Moruz Ana, Honciuc Niculina, Ţighiliu Ana, Incău Maria, Maxiniuc Emilia, Velniciuc Aneta, Şlencu Aspazia, Şologon Elena,

Covaliu Floarea, Butnariuc Maria, Părău Maria, Trufin Maria, Hriniuc Maria, Başag Filareta, Neagu Elena, Boicu Eugenia,

Babiuc Elena, Holic Alexandrina, Boţic Iulia, Honciuc Elena, Honciuc Maria, Honciuc Hareta, Cotic Olga, Creţu Maria,

Lebădă Sandina, Bujor Leontina, Chiuc Maria, Alexa Eugenia, Iosub Lucia, Scutaru Elena, Aruştei Paraschiva, Cojocaru

Elena, Rusu Maria, Creţu Maria, Sârbu Lucreţia, Cojocaru Elena, Juncanaru Catinca, Ungureanu Catinca, Cojocaru Elena şi

Romanescu Maria (văduvă de război),

moment în care d-l primar a găsit cuvinte de

felicitare, încurajare şi îmbărbătare pentru

fiecare suflet.

În încheierea manifestărilor, au

evoluat pe scenă grupul vocal „Balada” al

elevilor de la Şcoala din Miron Costin,

pregătit de talentatul şi minunatul preot,

Cristian Dumitraş şi Ansamblul Căminului

cultural Vlăsineşti „Hora”, instruit de

coregraful, Mihai Crap.

Înainte de a părăsi sala căminului

cultural, veteranii de război şi văduvele de

veterani au fost reţinuţi, de d-l primar la un

moment de confesiuni şi la o gustare de post

apetisantă, şi la un pahar de vin bun...

Prof. Gheorghe BURAC

SĂRBĂTOARE A ÎNTEGII COMUNITĂŢI

1 DECEMBRIE 2011

LA VLĂSINEŞTI - FESTIVITATEA DE ANVERGURĂ

ÎNCHINATĂ ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI ORGANIZATĂ

DE PRIMĂRIE, ŞCOALĂ, CĂMINUL CULTURAL ŞI BISERICI .


Pagina 9

CUVÂNT DE SUFLET AL D-LUI PRIMAR, LUCIAN TRUFIN,

ADRESAT VLĂSINEŞTENILOR, CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII

ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI

Preacucernici părinţi,

stimate D-le Director, Gheorghe Burac, stimate D-le Prof. Haralambie Holic,

stimate cadre didactice, dragi elevi,

dragi doamne văduve ale veteranilor de război,

onorat auditoriu,

BUNĂ ZIUA !!!

Dragi şi bravi veterani de război, cu sentimentul de înaltă cinstire şi aleasă preţuire pentru voi, cei mai în

vârstă ostaşi ai ţării, din comuna Vlăsineşti, mă adresez astăzi în această ZI MĂREAŢĂ, ca un înalt şi vibrant

însemn de recunoştinţă pe care ţara şi naţiunea le-o poartă vitejilor luptători de atunci, bravilor veterani de război de

astăzi...şi vă adresez tuturor un călduros „LA MULŢI ANI!”.

Ziua de 1 DECEMBRIE este o dată cu rezonanţă istorică pentru noi toţi cei prezenţi aici, pentru veteranii

prezenţi, supravieţuitorii celui de-al Doilea Război Mondial. Este un moment cu puternice încărcături emoţionale, de

rememorare a unui trecut glorios, dar şi a unor momente de dăruire, devotament şi credinţă petrecute în cei mai grei ani ai

războiului...

Astfel, prin acest prim eveniment organizat în comuna Vlăsineşti, am dorit să-i sărbătorim în această zi, în

primul rând, pe veteranii de război, întrucât cred eu că, este un fericit prilej de a le adresa un sincer şi de suflet omagiu

de recunoştinţă pentru curajul şi bărbăţia, vitejia şi dăruirea care i-au animat pe parcursul războiului, când, în plină

tinereţe şi formare creatoare, din toate satele şi de pe ogoare, au răspuns fără zăbavă chemării patriei la vremuri de

cumpănă, dar şi pe tinerele de odinioară, soţiile şi văduvele veteranilor de război de astăzi, care însufleţite de acelaşi

motiv, iubirea de ţară, au îndurat ani grei de aşteptare...

În anul 1941, veteranii de război de astăzi, prezenţi aici, au fost chemaţi la arme ca să lupte pentru recuperarea

teritoriilor ţării ciuntite prin forţă şi dictat de hrăpăreţul de la răsărit, imperiul stalinist, transformat mai apoi în imperiu

comunist.

În acest timp istoric, aţi înţeles că ţara se afla din nou în primejdie. La chemarea patriei, aţi lăsat familia,

gospodăria şi grădina, plugul sau pana de scris. În acel moment, fiecare dintre voi a rostit în gând „Doamne, ajută-mă!”

şi, cu semnul sfintei cruci, aţi pornit încrezători spre drapelul de luptă al unităţii la care aţi fost repartizaţi, spre a înlocui

temporar activitatea din gospodărie cu cea militară, cu puşca, mitraliera, tunul, tancul, avionul şi nava de luptă.

Vreme de aproape patru ani (1941-1945), Dumneavoastră, vitejii veterani de război, v-aţi târât pe coate şi v-aţi

apropiat de tranşeele duşmane ziua şi noaptea, aţi asaltat cazemate, adăposturi şi clădiri din care se revărsau rafale

ucigaşe de gloanţe. Aţi trecut prin baraje de artilerie, când vieţile voastre se aflau în primejdie la fiecare pas, dând

dovadă de curaj şi voinţă, luptând cu eroism...

În astfel de condiţii v-aţi petrecut cei mai frumoşi ani ai tinereţii, prin tranşee, câmpii, munţi şi păduri, dar aţi

dovedit demnitate ostăşească, credinţă în Dumnezeu şi nădejdea de a depăşi rigorile războiului.

În luptele purtate cu vrăjmaşul, uneori aţi fost învinşi în împrejurări deosebite, dar voi, vitejii luptători de atunci,

veteranii de azi, v-aţi păstrat voinţa şi credinţa de a învinge. Cei căzuţi prizonieri de război în lagărele de captivitate au

îndurat îngrozitoarele torturi fizice şi morale, pentru că aici nu se întrevedea niciun termen de scăpare.

Revoluţia din decembrie 1989 a însemnat şi pentru veteranii de război vremuri noi, sfârşindu-se cu indiferenţa şi

umilinţa. Prin strădania Biroului Executiv al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război Bucureşti , instituţiile statului

român au legiferat drepturile cuvenite veteranilor de război. Însă cu adâncă durere sufletească recunosc, că, în ultima

perioadă, guvernanţii au ştirbit o parte din drepturile pe care le-aţi câştigat cu sângele vărsat pe câmpul de bătălie,

ajungându-se până acolo încât, unora li s-a micşorat până şi pensia binemeritată.

Veteranilor pe care îi mai avem printre noi, să le acordăm onorul cuvenit, ei aflându-se cu tâmplele albite de

ninsoarea timpului, cu faţa brăzdată de asprimea vremii şi cu mersul şovăielnic îndreptându-se treptat către amurgul

vieţii; dar poartă încă o deosebită afecţiune faţă de armata ţării şi o nemaiîntâlnită credinţă, în adevăr şi dreptate socială.

Toată cinstea şi admiraţia, şi văduvelor de război, cărora le adresez calde felicitări, urări de multă sănătate,

depline satisfacţii pe toate planurile vieţii !!!

Şi bunicii mei au fost veterani de război şi alţi ascendenţi de-ai mei, foşti camarazi ai unora dintre

dumneavoastră; şi de la ei am aflat despre groaza, ororile şi chinurile prin care au trecut în timpul războiului. I-au ţinut în

viaţă doar dorul de familie şi dragostea de ţară.

Am crescut cu poveştile şi istorisirile din cel de-al Doilea Război Mondial şi, de fiecare dată, mă impresionau,

făcându-mă să înţeleg cât de mult şi-au iubit ţara... înaintaşii noştri!

Ca şi Dumneavoastră, dragi vetereani !

Este prea puţină mulţumirea pe care v-o putem aduce noi astăzi, pentru sacrificiul făcut în timpul războiului.

Aproape că mă ruşinez când mă gândesc că pentru suferinţa îndurată, pentru sângele vărsat, eu pot să vă spun doar un


Pagina 10

cuvânt: MULŢUMESC ! Vă mulţumesc din suflet pentru că ne-aţi lăsat o ţară !

Un alt scop al activităţii de astăzi, este crearea unei punţi de legătură între trecut şi prezent prin aducerea faţă în

faţă a celor două generaţii, eroii de ieri, veteranii de astăzi, cu elevii de astăzi, viitorul de mâine, dorind astfel să

responsabilizez tânăra generaţie, prin exemplul de înalt civism şi patriotism de care au dat dovadă bătrâna generaţie.

Îmi doresc ca acest gen de activitate să devină o obişnuinţă în rândurile celor tineri, să fie un imbold pentru

aceştia, un înalt exemplu de respect profund adus celor care s-au jertfit pentru libertatea noastră, exemplu care să le ofere

posibilitatea de a-i urma şi depăşi chiar...

Mă adresez acum copiilor şi tinerilor care sunt prezenţi aici: avem datoria din respect pentru sângele românesc

vărsat în toată ţara, în toată Europa, să redăm valoare noţiunii de patriotism; avem datoria să păstrăm icoană în suflet

drapelul tricolor - roşu, galben şi albastru - momente ca acestea, să fie oferite nu numai veteranilor dar şi vouă, dragi

copii, momente unice cu care, nu ştiu dacă o să vă mai întâlniţi...

Avem datoria, din respect pentru sutele de mii de morminte, în care soldaţi români îşi dorm somnul de veci, să

murmurăm în fiecare zi ca pe o rugăciune măcar o strofă din Imnul României.

Din dragoste pentru veteranii noştri de război şi din respect pentru eroii noştri avem datoria să nu încetăm să fim

ROMÂNI !

Şi-acum mă voi adresa vouă, tuturor, celor care urmăm pe aceşti veterani de război, spunându-vă cu tărie că eu

cred că avem dreptul să sărbătorim Ziua României doar dacă dăm dovadă că suntem români adevăraţi. Prin români

adevăraţi înţeleg a fi, elevi sârguincioşi şi ascultători de părinţi, de cadrele didactice, adolescenţi educaţi şi muncitori, cu

respect faţă de oamnei şi ţara în care trăiesc, părinţi devotaţi şi iubitori de copii, vârstnici, credincioşi şi înţelepţi,

caractere şi principii pe care le găsesc „cu vârf şi îndesat” la veteranii de război, cei pe care-i sărbătorim astăzi, adevăraţi

români, aşa cum îi definesc eu. Prin ceea ce facem noi astăzi aici, consider că îndeplinim condiţia de buni români.

În numele Instituţiei pe care cu onoare o reprezint, în numele vlăsineştenilor, ca primar al comunei Vlăsineşti,

imi iau libertatea de a le ura din ce în ce mai puţinilor veterani de război, sănătate, pace în suflet şi viaţă liniştită atât

cât o vrea Dumnezeu.

Dumneavoastră v-aţi făcut datoria şi mă plec în faţa dumneavoastră !

Închei prin a mulţumi celor care au sprijinit iniţiativa mea, de a sărbători aşa cum se cuvine Ziua Naţională a

României şi în Vlăsineşti, domnilor profesori, Gheorghe Burac şi Haralambie Holic, cadrelor didactice ale Şcolii

Vlăsineşti, d-nei Director Livia Ciucălău, elevilor, membrilor grupului vocal „Datina”, condus de preotul Cristian

Dumitraş, Ansamblului Folcloric „Hora” al Căminului Cultural Vlăsineşti, condus de către instructorul Mihai Crap,

colegilor din Primărie, d-lui viceprimar Romică Trufin, d-nei consilier Ana Dăscălescu, pentru buna şi neobosita

implicare în organizarea acestui eveniment.

Dumnezeu să vă binecuvânteze, să vă răsplătească după marea îndurare, pentru jertfa dumneavoastră

nebănuită, adusă pe altarul apărării patriei noastre sfinte !!!

LA MULŢI ANI !

Lucian TRUFIN, primarul comunei VLĂSINEŞTI


Pagina 11

Uriaşa forţă a mulţimii vuinde, în dorinţa ei năprasnică

de a da la o parte răul, a plătit în zilele glorioase ale lui

Decembrie 1989 un tribut greu.

O părticică a acestui tribut a dat-o şi satul nostru, iar

măsura lui sunt vieţile celor doi fii pe care-i comemorăm şi

acum: MARCEL STOICIUC şi MITICĂ MERTICARU.

Suntem mândri de ei, că s-au jertfit pentru ca în această

ţară să nu mai triumfe asupra adevărului minciuna, asupra liniştii

teroarea, pentru restaurarea libertăţii superior înţelese, a

înţelepciunii şi discernământului, a respectului pentru om, a

compasiunii pentru cei aflaţi la necaz şi a iubirii între oameni.

Revoluţia din Decembrie ne-a dovedit încă o dată că

harul vine de la Dumnezeu, dar lupta rămâne a omului, îi

aparţine prin destin.

Fie ca acest moment de cinstire să ne apropie încă o dată cu sufletul de eroii noştri şi prin ei de eroii întregului

nostru neam.

Prof. Gheorghe BURAC

TRIBUTUL NOSTRU

PLĂTIT CU SÂNGE ÎN DECEMBRIE 1989

URĂRI ADRESATE

VLĂSINEŞTENILOR,

DE CRĂCIUN ŞI ANUL

NOU

Sfintele sarabatori ale CRACIUNULUI si NOULUI AN sa va aduca numai sanatate si impliniri iar cantecele ingerilor care vestesc nasterea DOMNULUI sa va umple sufletele si casa de bucurii si sperante. Va urez sa aveti un CRACIUN LUMINOS si un AN NOU mai bun, plin de satisfactii, alaturi de cei dragi si atat de imbelsugat cat sa aveti sa dati crestineste si celor care au mai putin !

La multi ani !

Lucian TRUFIN – primarul Comunei

VLĂSINEŞTI

Acum in pragul SFINTELOR SARBATORI ALE CRACIUNULUI, sa aaveti parte de sanatate, clipe minunate, de bucurii si fericire alaturi de cei dragi. In anul ce incepe sa aveti puterea sa va indepliniti toate visele si dorintele. Sarbatori senine si un AN NOU cat mai imbelsugat !

LA MULTI ANI !!!

Colectivul PRIMARIEI VLASINESTI


Pagina 12

teşti, şi dumnezeiasca rugăciune, maica tuturor faptelor bune.

Sfânta Parascheva a adăugat la rugăciunile ei încă

două fapte bune: postul şi milostenia. Căci postul dă aripi rugă-

ciunii şi o înalţă la cer, iar milostenia, fiica cea dintâi a iubirii,

duce rugăciunea înaintea tronului Preasfintei Treimi. Astfel,

mireasa lui Hristos nu gusta nimic până seara, în zilele de post,

iar în sărbători, când se întorcea de la biserică, îşi schimba de

multe ori hainele ei bune şi de preţ, date de părinţi, cu hainele

rele şi rupte ale copiilor săraci, care cereau milostenie la uşa

bisericii.

Nenumărate sunt minunile şi vindecările de boli ce s-

au făcut credincioşilor, care au alergat cu rugăciuni şi lacrimi la

moaştele Preacuvioasei maicii noastre, Sfânta Parascheva de la

Iaşi, de-a lungul a 350 de ani de când ocroteşte Moldova şi ţara

noastră.

Sfânta Parascheva de la Iaşi se bucură în ţară de un

cult deosebit, mai mult decât toţi ceilalţi sfinţi locali care au

moaşte în România. În fiecare zi, la Catedrala mitropolitană din

Iaşi, de dimineaţă până seara târziu, se face un mic pelerinaj

local continuu, cu credincioşi de toate vârstele şi din toate locuri-

le, veniţi la rugăciune. În mod deosebit în sărbători, în posturi şi

în fiecare vineri, considerată „Ziua Sfintei Vineri", adică a

Cuvioasei Parascheva, vin mulţi credincioşi şi se închină la raclă

cu credinţă, aducând flori, daruri şi îmbrăcăminte pe care le ating

de racla cuvioasei pentru a dobândi ajutor, sănătate şi binecuvân-

tare.

Dar cea mai mare zi de prăznuire din tot anul este ziua

de 14 octombrie, ziua Maicii noastre Sfanta Parascheva, când

are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din ţara noas-

tră, la care participă închinătorii de la sate şi oraşe, din toate

colţurile ţării. Această zi este considerată un adevărat pelerinaj

bisericesc naţional, care durează până la 3 zile.

Marea evlavie a poporului dreptcredincios faţă de

Sfânta Cuvioasă Parascheva se explică tocmai prin convingerea

şi constatarea că ea este mult folositoare, dăruind ajutor, prin

rugăciunile ei, tinerilor şi bătrânilor, fecioarelor şi mamelor,

bolnavilor şi săracilor. Puterea ei vine din sfinţenia şi din bună-

tatea ei, adică din iubirea ei faţă de Dumnezeu şi faţă de oame-

ni.

Puterea de ajutorare a sfinţilor este, de fapt, iubirea lui

Dumnezeu care se revarsă prin sfinţi pentru a întări legătura

sfântă între oameni şi Dumnezeu, mai ales când oamenii iubesc

Biserica lui Hristos şi cinstesc pe sfinţii Lui. Prin urmare, comu-

niunea sfinţilor cu Dumnezeu întăreşte şi comuniunea oamenilor

în rugăciune, în căutarea sfinţeniei şi a ajutorului lui Dumnezeu.

Sfânta Cuvioasă Parascheva adună, prin sfinţenia,

bunătatea şi rugăciunile ei făcătoare de minuni, credincioşi orto-

docşi din popoare diferite ca: români, greci, bulgari, sârbi, ş.a.

Sfinţii nu aparţin numai neamului lor, ci ei sunt ai lui Dumnezeu

şi ai întregii umanităţi; ei ajută pe toţi oamenii, fiindcă Dumne-

zeu iubeşte pe toţi oamenii. În acest înţeles, se spune că la o

mănăstire creştină ortodoxă din Serbia a venit un musulman ca

să se roage. Atunci, un ortodox l-a întrebat: - Cum de-ai venit să

te rogi la un sfânt de-al nostru? Musulmanul a răspuns: - Nu este

nici al nostru, nici al vostru, ci al lui Dumnezeu(Sfânta Paras-

cheva – Călăuza pelerinilor, Editura mitropolitană, Trinitas, Iaşi,

2000, pagina 53). Cu alte cuvinte, sfinţenia este iubire şi bunăta-

te dumnezeiască fără graniţe, care se revarsă în lume prin legătu-

ra rugăciunii.

Să cerem, aşadar, Sfintei Cuvioase Parascheva să ne

ajute cu rugăciunile ei, ca să ne putem ruga şi noi ca şi ea, să

chemăm ajutorul lui Dumnezeu, nu numai pentru noi înşine, ci şi

pentru alţii.

Preacuvioasă Maică, Sfânta Parascheva, roagă-te

lui Dumnezeu pentru noi !

P.C.Pr.ic.stav. BELCIUG VASILE

Parohia „ADORMIREA MAICII DOMNULUI” Vlăsineşti

Sfânta maica noastră Parasche-

va, numită „cea Nouă", de la Iaşi,

„a Moldovei luminătoare" şi

lauda întregii Ortodoxii, s-a

născut în satul Epivat din Tracia

răsăriteană, nu departe de Cons-

tantinopol, pe la începutul seco-

lului al Xl-lea, din părinţi bine-

c r e d i n c i o ş i ş i d e b u n

neam. Sfânta Parascheva, iubind

mai mult decât orice pe Hristos,

la vârsta de aproape 15 ani, a

intrat într-o mănăstire de fecioare

din oraşul Ieraclia Pontului. După cinci ani se închină la Mor-

mântul Domnului şi se nevoieşte mai mulţi ani într-o mică

mănăstire de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului.

La vârsta de 25 de ani, luând poruncă de la îngerul

Domnului, s-a reîntors în patrie şi s-a nevoit încă doi ani lângă

biserica satului natal, Epivat. Pe la jumătatea secolului XI, anul

1050, la vârsta de 27 de ani, Sfânta Parascheva şi-a dat sufletul

în mâinile Domnului şi a fost înmormântată aproape de malul

mării. Mai târziu, în urma unor minuni la mormântul ei, moaşte-

le Cuvioasei Parascheva au fost aflate întregi în pământ şi s-au

pus în biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, spre cinstire şi

închinare. Aici au stat sfintele ei moaşte aproape 175 de ani.

În anul 1223, ţarul româno-bulgar Ioan Asan al II-lea

(1218-1241) a strămutat moaştele Cuvioasei Sfânta Parasche-

va la Târnovo, capitala Bulgariei, fiind depuse în catedrala cu

hramul „Adormirea Maicii Domnului". Mai târziu, fericitul pa-

triarh Eftimie al Bulgariei scrie „Viaţa Cuvioasei Parascheva" şi

o trece în sinaxarul Bisericii cu zi de prăznuire la 14 octombrie.

Din a doua jumătate a secolului XIV, cultul Sfintei Parasche-

va trece şi la nordul Dunării, în cele trei ţări române.

La Târnovo au stat moaştele celei numi-

ta Sfânta Parascheva 160 de ani. În anul 1393, căzând Bulgaria

sub ocupaţia turcilor, sfintele ei moaşte au fost dăruite pentru

puţin timp lui Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti. După

trei ani, turcii le-au dat cneghinei Anghelina a Serbiei, care le

strămută la Belgrad, unde rămân 125 de ani.

În anul 1521, turcii ocupă şi Serbia şi iau din nou osta-

tice moaştele binefăcătoarei noastre, Sfânta Parascheva, pe care

le duc în palatul sultanului din Constantinopol. Apoi, sfintele ei

moaşte sunt răscumpărate de la turci de către Patriarhia Ecume-

nică cu 12.000 de ducaţi de aur şi rămân în Catedrala patriarhală

din Fanar timp de 120 de ani. În anul 1641, însă, ajungând Pa-

triarhia de Constantinopol datoare la Poarta otomană cu sume

mari de bani, ce reprezentau birul anual impus asupra Bisericii,

patriarhul Partenie a dăruit moaştele Cuvioa-

sei Sfânta Parascheva, drept recunoştinţă, domnului Moldovei,

Vasile Lupu, care a achitat turcilor toate datoriile patriarhilor de

Constantinopol şi Ierusalim pe mai mulţi ani.

În anul 1641, la 13 iunie, moaştele Preacuvioasei mai-

cii noastre Sfânta Parascheva au ajuns în Iaşi şi au fost aşezate

cu multă cinste în frumoasa biserică atunci zidită, a Mănăstirii

Sfinţilor Trei Ierarhi. Aici au stat până la 26 decembrie, 1888,

când au fost scăpate prin minune de un incendiu. Apoi au fost

transferate în noua Catedrală mitropolitană din Iaşi unde se află

şi astăzi.

Trei au fost marile virtuţi care au împodobit sufletul şi

viaţa Preacuvioasei Maicii noastre Sfânta Parascheva de la Iaşi:

îngereasca feciorie, milostenia, adică lepădarea de cele pămân-

POPAS DUHOVNICESC

SFÂNTA CUVIOASĂ

PARASCHEVA DE LA IAŞI

http://www.sfant.ro/sfinti-romani/sfinti-romani/sfanta-cuvioasa-parascheva-de-la-iasi.html

http://www.sfant.ro/sfinti-romani/sfinti-romani/sfanta-cuvioasa-parascheva-de-la-iasi.html#1

http://www.sfant.ro/sfinti-romani/sfinti-romani/sfanta-cuvioasa-parascheva-de-la-iasi.html#1

http://www.sfant.ro/sfinti-romani/sfinti-romani/sfanta-cuvioasa-parascheva-de-la-iasi.html


Pagina 13

bisericuţă, unde au început să se

petreacă tămăduiri miraculoase.

Un boier credincios s-a

vindecat acolo şi a decis să

dărâme vechea construcţie,

pentru a face un lăcaş sfânt mai

mare.

Săpând la temelie, el

a găsit moaştele Sfântului

Dimitrie. Astăzi, în Salonic se află o frumoasă biserică de rit

ortodox, una dintre cele mai mari din Grecia, unde sunt

adăpostite moaştele Sfântului, într-o biserică în miniatură, de

forma unui hexagon şi cu acoperiş de argint. În cripta subterană,

unde a avut loc martiriul Sfântului, se poate vedea o fântână în

care se spune că i-a fost aruncat trupul.

Rugăciune către Sfântul Dimitrie

Învăţătorului dreptslăvitoarei credinţe celei întru

Hristos, surpătorului şi ruşinătorului păgânătăţii, Izvorâtorului de

mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostaşul cel adevărat al lui

Hristos, care s-a arătat Bisericii ca un soare şi mare apărător

credincioşilor, toţi acum cântări de mulţumire şi laude din suflet

cu dorire aducându-i să-i cântăm: bucură-te, Izvorâtorule de mir,

Mare Mucenice Dimitrie! (fragment din Acatistul Sfântului

Dimitrie Izvorâtorul de mir).

PC. Pr. CONSTANTIN ŞARAMET,

Parohul Bisericii" Sfântul Mare Mucenic Dimitrie " - Sârbi

SFÂNTUL DIMITRIE IZVORÂTORUL DE MIR

Pomenit de întreaga creştinătate la 26 octombrie,

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie aduce pelerini nu doar la

Salonic, unde i se găsesc moaştele, ci şi în lăcaşurile sfinte de la

noi care-i sunt dedicate.Un astfel de sfânt locaș este si biserica

din satul nostru, Sârbi.

Un sfânt cu o viaţă legendară, Marele Mucenic

Dimitrie a fost guvernator al oraşului grec Salonic în vremea

împăratului roman Maximian Galeriu.

Aflând împăratul că Dimitrie îi ajută pe creştini în loc

să-i pedepsească şi că el însuşi se roagă lui Hristos, l-a întemniţat

şi l-a supus la multe chinuri.

Acestea s-au întâmplat în jurul anului 300 d. Hr.

Sfântul, aflat în închisoare, nu şi-a pierdut credinţa şi în ciuda

rapidei sale decăderi, a continuat să-l mărturisească pe

Mântuitor, vorbindu-le -celor închişi despre învăţăturile Lui şi

făcând minuni în numele Domnului.

O viaţă dedicată credinţei

În temniţa în care fusese trimis de împăratul păgân

Maximian Galeriu, Sfântul Dimitrie l-a întâlnit pe Nestor, un

tânăr creştin.

El i-a cerut să se roage lui Dumnezeu pentru a-l putea

învinge pe gladiatorul Lie, cu care trebuia să lupte la porunca

împăratului. În acest fel, într-o zi de 26 octombrie, Nestor a

biruit. Înfuriat, împăratul a poruncit uciderea lui şi a lui Dimitrie.

Când a fost străpuns cu suliţele, n-a curs sânge, ci mir, de unde

provine şi numele lui: Izvorâtorul de mir.

Moaştele, găsite printr-o minune

Pe locul unde a fost martirizat Sfântul, a fost ridicată o

zeu, în aceeaşi clipă a aparut Voie-

vodul cel prea stralucit al Arhanghe-

lilor, care, tragandu-şi sabia de foc,

a grăit cu glas de flăcări şi cu buze

de văpăi: "Să luăm aminte! Cine e

ca El?" Si deodata, Lucifer cu în-

treaga lui ceată s-a prăbuşit din în-

ălţimile cerului în văile pământului.

Acest Voievod al Arhang-

helilor care a spus: "Cine e ca El?",

adică cine poate sa fie ca Dumnezeu de mare, de slăvit si atoto-

puternic, e însuşi Arhanghelul Mihail. Căci de la acest cuvânt de

credincioasă marturisire şi-a luat si numele, pentru că Mihail, în

vechea limbă biblică, aceasta înseamnă: Cine e ca El. De aceea şi

Voievodul cetelor îngereşti, văzând cum cel ce a greşit a cazut ca

fulgerul din cer, a grăit către toţi îngerii ce au ramas credincioşi

Domnului: Să luăm aminte, noi cei ce suntem creatura lui Dum-

nezeu, la pedeapsa pe care au primit-o cei ce s-au lasat ispititi de

mandrie! Ei au fost până acum lumină iar de acuma sunt întune-

ric! De aceea Sfântul Arhanghel Mihail este numit şi Înger al

legii.

Sfântul Arhanghel Gavriil ne e cunoscut ca cel ce a

adus din cer pe pământ vestea lui Ioachim si a Anei, că va naşte

pe Fecioara Maria, iar la plinirea vremii, tot el a vestit pe această

Fecioară că de la Duhul Sfânt ea va naşte pe Fiul lui Dumnezeu.

Şi tot despre Sf. Arhanghel Gavriil se spune că, înfăţişându-se in

veşmânt alb, a răsturnat piatra la Mormântul Domnului şi a vestit

Învierea Domnului femeilor mironosite... din aceste motive şi

multe altele pe care nu ni le putem permite acum să le amintim,

Arhanghelul Gavriil este numit şi Înger al darului.

Pr. CRISTIAN DUMITRAŞ –

Parohul Bisericii SF. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL –

Miron Costin

SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL

“La început Dumnezeu a creat cerurile şi

pământul” (Facere 1, 1). Cu aceste cuvinte începe Sfânta

Scriptura, făcând referire la începuturile creaţiei. Din acest verset

noi, ca şi creştini, acceptăm faptul că ceea ce vedem în jurul

nostru nu sunt produsul întâmplării sau hazardului, ci sunt

“produsul” Cuiva care este cu mult peste puterea noastră de

înţelegere. Pe lângă acest lucru, înţelegem de aici că Dumnezeu,

Creatorul ceasului perfect este „Făcătorul cerului şi al

pământului”, aşa cum de mici copii mărturisim noi ortodocşii în

Crez, la Sfânta Liturghie sau acasă. Ei bine, la prima vedere am

putea crede că formula “cerul şi pământul” se referă la pământul

propriu-zis şi la norii şi straturile atmosferice care înconjoară

pământul. Nu putem exclude acest lucru, însă Sfinţii Părinţi ai

Bisericii au dat pe lângă aceasta şi o interpretare extinsă

cuvântului “cer”, care nu s-ar referi nu numai la ceea ce este în

văzduh, ci face referire şi la lumea nevăzută, la lumea îngerilor şi

a duhurilor.

La data de 8 noiembrie a fiecărui an, în Biserica

Ortodoxă avem o zi sfântă, dedicată cinstirii tuturor „cereştilor,

fără de trup puteri” şi a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil,

doi dintre cei mai importanţi Arhangheli menţionaţi în Sfânta

Scriptură. De menţionat şi faptul că aşa cum există îngeri buni,

exista şi îngeri răi… Lucifer, cel ce era ca şi o stea strălucitoare

între îngeri printr-o deosebită frumuseţe, dar şi chemare, căci era

şeful unei mari cete îngereşti - a râvnit o şi mai mare slavă decât

aceea pe care o avea. Şi ceva mai mult, a zis în cugetul lui:

"Ridica-mă-voi în ceruri, şi mai presus de stelele Dumnezeului

celui puternic voi aşeza jilţul meu! În muntele cel sfânt voi pune

sălaşul meu, în fundurile laturei celei de miazănoapte. Sui-mă-

voi deasupra norilor, si asemenea cu Cel Preaînalt voi fi"... (Isaia

14, 13-14). Dar iată că, pe cand această mandrie se urzea în el, şi

pe când ceata lui se pregătea de război contra slavei lui Dumne-


Pagina 14

Ne apropiem cu paşi repezi de mult aşteptata sărbătoare a

Crăciunului, sărbătoare înzestrată cu tradiţii atât de frumoase la noi, la

români. Odată cu venirea acestei sărbători, în casele românilor se petrec

o serie de evenimente specifice cum ar fi împodobirea bradului,

aşteptarea preotului cu vestirea Naşterii Domnului, aşteptarea

colindătorilor, pregătirea bucatelor şi a mesei, întâmpinarea Moşului,

ascultarea de colinde, întâlnirea cu familia şi cu cei dragi, s.a.. Ei bine,

toate aceste evenimente prin specificul lor, au rolul de a ne apropia sau

de a ne îndepărta de adevăratul şi creştinescul sens al acestei sărbători.

Vom aduce în atenţie în cele ce urmează care este adevăratul sens al

Crăciunului, şi cum trebuie trăită creştineşte această sărbătoare.

În primul rând, Naşterea Domnului este precedată de 40 de

zile de post, un post mai blând decât postul Paştelui, când creştinii

postesc după putere şi se pregătesc şi cu sufletul de această sărbătoare.

Dacă suntem obişnuiţi să facem curăţenie în casele noastre pentru această sărbătoare, tot aşa trebuie să întâmpinăm

Crăciunul cu sufletul curăţat prin post şi spovedanie, împăcaţi cu noi înşine şi cu cei din jur. Pentru cei mai puţin

familiarizaţi cu postul , un preot mai bătrân spunea: dacă în post mănânci cărnuri şi alte bunătăţi, de Crăciun ce vei mai

mânca? Fără pregătirea specifică, creştinul se aseamănă unui om care intră îmbrăcat în haine murdare într-o casă

curată şi pregătită de sărbătoare.

Suntem obişnuiţi, ce-i drept, să ne concentrăm pe cele lumeşti la această sărbătoare, depărtându-ne de adevărata

ei semnificaţie. Nu întâmplător am numit Crăciunul şi Naşterea Domnului, ci pentru a atrage atenţia că noi, la această

sărbătoare nu serbăm ziua vreunuia dintre noi, nu serbăm bradul, nici pe Moş Crăciun, ci serbăm ziua de naştere a

Mântuitorului Iisus Hristos…mai bine de a 2000-a aniversare. Inevitabil, la fiecare Crăciun, îmi aduc aminte de un afiş

văzut cândva, pe el fiind reprezentat chipul lui Iisus născut în iesle, şi întrebarea: Când ţi-am zis să pregăteşti atât de

multe lucruri ca să îmi serbezi ziua Mea de naştere? Într-adevăr, nu putem renunţa la brad, la atât de îndrăgitul Moş

Crăciun, la frumoasa (de multe ori prea-bogata) masă din ziua de Crăciun când ne întâlnim cu apropiaţii noştri, însă nu

trebuie să uităm de adevărata semnificaţie a acestei sărbători: Naşterea Domnului. Dacă Îl îndepărtăm pe Hristos din

casele şi din inimile noastre la această sărbătoare, ea îşi pierde sensul şi nu îşi are rostul. Este ca şi cum la ziua noastră ar

veni mulţi invitaţi, ar manca şi ar bea, iar apoi s-ar întoarce la casele lor, fără ca măcar să ne felicite sau să ne aducă un

cât de neînsemnat dar, fără să ne bage în seamă…urât din partea lor!

Tocmai pentru a păstra sensul şi pentru a nu ne îndepărta de esenţa acestei însemnate sărbători, trebuie să

păstrăm legătura vie cu Biserica din comunitatea noastră, ea simbolizând la această perioadă peştera din Betleem unde S-

a născut Iisus acum mai bine de 2000 de ani, şi unde suntem chemaţi şi noi să renaştem la bunătate şi să spălăm răutăţile,

aducând un mic dar de smirnă sau tămâie cum i-au adus şi magii, aprinzând o lumânare, ascultând Sfânta Evanghelie

care istoriseşte evenimentul Naşterii şi cântând o colindă. Nimeni nu ne opreşte de la masă, de la veselie cu prietenii

noştri şi de la alte lucruri, însă toate acestea trebuie trăite la momentul potrivit, după specificul ortodox, adică întâi

rugăciunea şi sufletul iar apoi celelalte, asta pentru a nu ne numi neam de păgâni, ci creştini, pentru că îl serbăm pe

Hristos.

La mulţi şi binecuvântaţi ani! Sărbători fericite, cu pace, linişte şi bucurie în familii!

Pr. Cristian Dumitraş,

Parohia Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, Miron Costin.

CRĂCIUNUL - NAŞTEREA DOMNULUI

Deschideti usa si lasati spiritul Craciunului sa va intre in case !

Deschideti inimile si lasati BUCURIA si IMPLINIREA sa va intre in suflet ! Deschideti larg bratele si imbratisarea

voastra calda, vorba buna si gandul curat sa va fie cel mai de pret cadou pentru cei dragi !

Fie ca IUBIREA, INTELEPCIUNEA, INCREDEREA si GENEROZITATEA sa va calauzeasca pasii in Noul AN !

La multi ani !

Colegiul de redacţie al Revistei

« VLĂSINEŞTEANUL »


Pagina 15

ŞCOALA, ACEEAŞI LUMINĂ

NOUTĂŢI ÎN LEGISLAŢIA ŞCOLARĂ

Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, işi produce efectele începand cu anul şcolar 2011-2012 .Astfel, anul

şcolar are 36 de saptămâni, însumând 177 de zile lucrătoare, conform Ordinului nr. 4292/2011.

Pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are 36 de săptămâni, din care durata cursurilor 35 de săptămâni, o săptămână

fiind dedicată evaluarii naţionale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie la 15 iunie 2012.

Anul şcolar 2011-2012 se structurează pe doua semestre, după cum urmează:

SEMESRUL I Cursuri – luni, 12 septembrie 2011 – vineri, 23 decembrie 2011

Vacanţa de iarnă – sâmbată, 24 decembrie 2011 – duminică, 15 ianuarie 2012

SEMESTRUL al II- lea Cursuri – luni,16 ianuarie 2012 – vineri, 6 aprilie 2012

Vacanţa de primavară – sâmbată, 7 aprilie 2012 – duminică, 22 aprilie

Cursuri – luni, 23 aprilie 2012 – vineri, 22 iunie 2012

Vacanţa de vară – sâmbată, 23 iunie 2012 – duminică, 9 septembrie 2012

În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri:

* joi, 1 decembrie 2011 – Ziua Naţională a României

* marţi, 1 mai 2012 – Ziua Muncii

* luni, 4 iunie – a doua zi de Rusalii

Săptămâna 2 -6 aprilie2012, din semestrul al II-lea este dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, având un orar

specific şi face parte din programul numit ,,Şcoala altfel”. În această săptămână elevii au obligaţia de a participa la activităţile

desfăşurate, absenţele fiind înregistrate în catalog, la rubrica ,,Purtare”.

Tezele din semestrul I se susţin, de regulă până la data de 30 noiembrie 2011, iar cele din semestrul al II- lea până la data de

25 mai 2012.

Noutatea absolută pentru acest an şcolar este evaluarea iniţială a tuturor elevilor (după două săptămâni de recapitulare) la

început de an şcolar şi evaluarea finală la sfârşit de an. Notele obţinute de elevi sunt aduse la cunoştinţa părinţilor, nu sunt trecute în

catalog dar constituie repere în activitatea didactică.

S-a introdus (reintrodus) o ora de lectură obligatorie din totalul orelor de Limba si literatura română pe săptămână, fără însă

a se pune la dispoziţia elevilor texte suport, lucru care îngreunează activitatea didactică.

Începând cu 1 ianuarie 2012, conform legii, se va introduce costul standard per elev şi principiul ,,finanţarea urmează

elevul”. Prin aceasta măsură şcolile cu număr relativ redus de elevi vor fi dezavantajate, din cauza formulelor de calcul folosite.

Două lucruri esenţiale se vor modifica pentru elevii care au intrat în clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012: vor sta în

gimnaziu cinci ani şi examenul de admitere la liceu îl vor susţine la unitatea pentru care au optat.

Cu toate că metodologia privind constituirea şi funcţionarea Consiliului de administraţie în şcoli a apărut, conform

dispoziţiilor legii, ordinul de ministru se lasă aşteptat iar în şcoli funcţionează vechile consilii de administraţie.

Legea va intra în vigoare etapizat, cele prezentate mai sus fiind parte din articolele care sunt sau vor fi puse în aplicare în

acest an şcolar. Urmează ca anii şcolari următori să vina cu noutăţi pe care le vom enumera la momentul respectiv.

Prof. Livia CIUCĂLĂU, director al Şcolii coordonatoare Vlăsineşti

REGULILE DE PURTARE PENTRU ELEVI MAI SUNT VALABILE?

Am întâlnit în ultima vreme, printre atâtea şi atâtea scrieri o formulare care mi s-a părut destul de nepotrivită prin asocierea a

doi termeni : „furnizori de educaţie”. Plec spre dicţionarul limbii române şi găsesc:

Educaţie = ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării şi dezvoltării însuşirilor intelectuale, morale

sau fizice ale copilului, tineretului sau ale oamenilor, ale societăţii; bună creştere, comportare civilizată în societate.

Furnizor = persoană fizică sau juridică care furnizează, care procură (diverse materiale).

În cazul celor care lucrează în învăţământ, ei furnizează materie , dar nu de orice tip ci de cea mai bună calitate: materie

cenuşie! Mă întorc spre definiţia educaţiei şi găsesc acolo că e similară cu buna creştere. Asta înseamnă că, odată cu venirea în şcoală,

copilul aduce o moştenire importantă: educaţia din familie! Acolo dobândeşte regulile de bază ale comportării în societate: să fie

respectuos cu cei de lângă el, să salute, să se exprime cuviincios, să mănânce civilizat, să nu arunce ambalajele peste tot, să nu

întrerupă o conversaţie, să nu încalce regulile care îi sunt aduse la cunoştinţă încă din prima zi de şcoală. Şi totuşi, în spiritul unei

democraţii destul de prost înţeleasă, ne întrebăm: regulile de purtare pentru elevi mai sunt valabile? Să vedem mai întâi câteva din

regulile stipulate în regulamentul de ordine interioară al Şcolii cu clasele I-VIII „Gheorghe Burac” Vlăsineşti:

- art.5 Elevii trebuie să aibă între ei o atitudine cuviincioasă, colegială;

- art.8 Elevii vinovaţi de deteriorarea bunurilor şcolii vor suporta plata tuturor lucrărilor necesare reparaţiilor;

- art.12 Elevii au obligaţia să respecte, printr-un comportament civilizat, întregul corp profesoral, precum şi personalul din

şcoală, indiferent dacă acesta este sau nu implicat în actul educativ al acestora;

- art.15 Elevilor le este interzis: să fumeze, să consume droguri sau băuturi alcoolice, să posede şi să difuzeze materiale cu

caracter obscen, să aducă jigniri, să manifeste agresivitate în limbaj, etc.

Sunt reguli care acţionează în beneficiul lor, sunt reguli care îi protejează de necazuri, sunt reguli care îi responsabilizează şi

îi pregăteşte pentru ziua de mâine. Şi dacă o regulă este încălcată, apar pedepsele. Păcat însă că, uneori, din prea multă dragoste sau

inconştienţă, unii părinţi se opun măsurilor adoptate de şcoală. Un lucru e sigur: un copil care respectă regulile şcolii, peste ani va

respecta regulile societăţii. Da, regulile de purtare pentru elevi mai sunt valabile. Depinde de noi, acum, în ce măsură le formăm

responsabilitatea. Dacă reuşim, cât timp elevul e sub influenţa noastră să-i îndreptăm paşii în direcţia potrivită, înseamnă că „ materia”

furnizată a ajuns la destinaţie.

Prof. ptr. înv. primar,

Maria-Liliana CIUCĂLĂU - GROZA


Pagina 16

ACTIVITATEA CULTURALĂ, LA ZI

În Săptămâna Educaţiei Globale 14.11.2011-

21.11.2011 în şcoala cu clasele I-VIII “Gheorghe Burac”

Vlăsineşti se va desfăşura proiectul ecologic MANIFEST

PENTRU O LUME MAI CURATĂ.

Prin acest proiect educaţional copiii trebuie să

dobândească cunoştinţe,atitudini şi motivaţii pentru a acţiona

individual şi în echipă la soluţionarea problemelor care ţine

de protecţia mediului. Astfel se cultivă dragostea şi respectul

elevilor pentru lumea înconjurătoare,se formează atitudini de

dezaprobare faţă de cei care încalcă normele de protecţie a

mediului şi se cultivă interesul pentru promovarea ideii unui

mediu natural sănătos.

Scopul educaţiei ecologice este de a forma cetăţeni

conştienţi şi preocupaţi de mediul natural şi de cel creat de

om, care să înţeleagă şi să acţioneze cu responsabilitate pentru ocrotirea mediului, şi, de aici, necesitatea implicării în

acest proiect, într-o măsură cât mai mare a cetăţenilor unei comunităţi prin instituţiile existente.

Adevărata educaţie ecologică îşi va atinge scopul numai atunci când elevii – cetăţenii de mâine – vor fi

convinşi de necesitatea ocrotirii naturii şi vor deveni factori activi în acţiunea de conciliere a omului cu natura.

Conştientizând frumuseţea mediului local, promovând pitorescul zonei în care locuiesc, copiii vor înţelege utilitatea

acţiunilor ecologice.

Obiectiv general:

Formarea comportamentului ecologic, a gândirii ecologice şi a conduitei ecologice prin derularea de acţiuni

concrete de protecţie a mediului înconjurător.

ACŢIUNI PROPUSE SPRE DESFĂŞURARE

Oana TRUFIN, consilier educativ

MANIFEST PENTRU O LUME MAI CURATĂ

Nr.crt

. ACTIVITATEA DATA LOCAŢIA

1. Şi noi putem face lucruri mari!

- promovarea proiectului(confecţionarea de

ecusoane eco,distribuirea pliantelor,lipirea afişelor

cu slogane ecologice,pancarde eco.

14.11.2011 Şcoală,Comunitate

2. Şi noi vrem un mediu curat!

- acţiuni de ecologizare în curtea şcolii şi în zonele

comunei Vlăsineşti.

15.11.2011 Sat Vlăsineşti

3. Faceţi ca noi!

- realizarea unui Colţ Verde în şcoală,

- construirea unor căsuţe pentru păsărele.

16.11.2011 Şcoală

4. Manifest pentru sănătatea lumii!

- moment artistic: sceneta Micul ecologel

-referat: Împreună, putem salva planeta!

- discuţii libere cu părinţii elevilor.

17.11.2011 Sala de clasă

5. Şi nouă ne pasă!

- Parada costumelor ecologice(concurs)

- defilarea sloganurilor eco(concurs)

18.11.2011. Şcoala

6. Implică-te şi tu! Plantare de puieţi 19.11.2011 Vlăsineşti

PROIECT EDUCAŢIONAL


Pagina 17

CALENDAR ENCICLOPEDIC

1911); Caietele lui Serafino Gubbio, operator

la film (roman, 1919); Nuvele pentru un an

(1922); Unul, nici unul şi o sută de mii (1924).

Dramaturgie: Şase personaje în căutarea unui

autor (1921); Henrik al IV-lea (1922); Liola; Arome siciliene;

Voluptatea onoarei (1917).

OCTOMBRIE Luna permisului gratuit - campanie de atragere către lectură, carte

şi bibliotecă a elevilor şi studenţilor.

1 octombrie

Ziua Internaţională a Muzicii

Ziua Internaţională a Persoanelor în Vârstă

2 octombrie Ziua Internaţională a Non-Violenţei

5 octombrie Ziua Mondială a Educatorului

11 octombrie

Ziua Europeană a Părinţilor

15 octombrie

Ziua Internaţională a Nevăzătorilor (

Ziua bastonului alb) (din 1993)

(15.10.1926-25.06.1984)

24 octombrie

Ziua Naţiunilor Unite (din 1948)

25 octombrie

Ziua Armatei Române

31 octombrie

Ziua Internaţională a Mării Negre

NOIEMBRIE 1 noiembrie

Ziua Radioului Naţional

9 noiembrie

Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Fascismului şi

Antisemitismului

12 noiembrie

Nadia COMĂNECI, gimnastă - 50 de ani. Multiplă campioană

olimpică şi mondială. Primul gimnast notat cu 10 (12.11.1961)

14 noiembrie

Ziua Mondială a Diabetului

17 noiembrie

Ziua Internaţională a Studenţilor

21 noiembrie

Ziua Mondială a Televiziunii

22 noiembrie

Ziua Naţională Împotriva Fumatului

30 noiembrie

Ziua Mondială Împotriva Pedepsei cu Moartea

Ziua Românilor de Pretutindeni

DECEMBRIE 1 decembrie

Ziua Naţională a României

3 decembrie

Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi

8 decembrie

Ziua Constituţiei României

9 decembrie

Ziua Internaţională Împotriva Corupţiei

10 decembrie

Ziua Internaţională a Drepturilor Omului

16 decembrie

Ziua Solidarităţii Naţionale Împotriva Dictaturii

20 decembrie

Ziua Internaţională a Solidarităţii Umane

22 decembrie

Ziua Libertăţii României

Lora CÎRLIGEANU - bibliotecară

BIBLIOTECA COMUNALĂ VLĂSINEŞTI

Václav HAVEL 75 de ani de la naştere Date biografice: n. 05.10.1936,

Praga. Dramaturg, publicist şi disident ceh,

ultimul preşedinte al Cehoslovaciei (1990-

93), primul preşedinte al Republicii Cehe

(1993-2003).

Dramaturg genial, V. Havel a fost

un partizan convins al rezistenţei non-

violente din stirpea lui Gandhi sau Luther King. Nu întâmplător

credo-ul său este Adevărul şi dragostea trebuie să fie deasupra

minciunii şi urii.

Opera (selecţie)

Dramaturgie: Petrecerea din grădină (1963); Memorandumul

(1965); Probleme tot mai mari de concentrare (1968); Opera

cerşetorilor (1978); Părerea personală (1978); Protest (1978);

Tentaţia (1986). Alte scrieri: Scrisori către Olga (1988);

Scrisori deschise (1991); Deranjând pacea (1991); Puterea celor

fără de putere (1995); Arta imposibilului (1998).

Georg Wilhelm

Friedrich HEGEL 180 de ani de la moarte

Date biografice: n. 27 august 1770,

Stuttgart – m. 14 noiembrie 1831,

Berlin. Filosof german, cel mai

important reprezentant al idealismului.

Opera (selecţie):

În limba română: Fenomenologia spiritului (1807) ;

Ştiinţa logicii (1812-1816) ; Enciclopedia ştiinţelor filosofice

(1817-1930); Bazele filozofiei dreptului (1819); Prelegeri despre

estetică (1817-1829); Prelegeri de filosofie a istoriei (1822-

1831)

Aprecieri critice Simon Blackburn: La baza sistemului hegelian, sau a

concepţiei sale despre lume, stă ideea de libertate, concepută nu

ca o simplă îndreptăţire pentru satisfacerea preferinţelor, ci ca o

condiţie preţioasă pentru a trăi având conştiinţă de sine într-o

comunitate sau într-un stat organizat în întregime într-un mod

raţional.

Antony Flew: Dacă există o cheie pentru filosofia hegeliană, ea

rezidă în poziţia importantă pe care o ocupă în ea istoria şi, în

particular, istoria gândirii...Pentru Hegel gândirea culminează

în artă, religie şi filosofie. El sublinează că arta nu e doar un

mijloc de comunicare sau suscitare a unor simţăminte ci este un

mod de gândire...

Luigi PIRANDELLO 75 de ani de la moarte

Date biografice: n. 28.06.1867,

Agrigento, Sicilia - m. 10.12.1936, Roma.

Dramaturg, romancier, poet şi eseist italian,

laureat al Premiului Nobel în 1936.

Opera (selecţie)

Proză: Exclusa (roman, 1893); Iubiri fără iubire

(nuvele, 1894); Şalul negru (roman, 1896);

Răposatul Mattia Pascal (roman, 1904); Albe şi negre (nuvele,

1904); Bătrânii şi tinerii (roman, 1909); Bărbatul ei (roman,

PERSONALITATEA LUNII OCTOMBRIE

PERSONALITATEA LUNII NOIEMBRIE

PERSONALITATEA LUNII DECEMBRIE


Pagina 18

spectator, fiind îndelung aplaudaţi.

Pentru al treilea an consecutiv, Ansamblului „Hora” i

s-a conferit Diploma şi Trofeul Festivalului „Serbările pădurii”

– Vorona, 2011.

Prezent la această manifestare, primarul comunei

Curteşti, judeţul Botoşani, d-l Dumitru Viţel, şi-a manifestat

dorinţa de a face câteva aprecieri: „Sunt plăcut impresionat de

evoluţia artiştilor acestui ansamblu. Ca nişte profesionişti, aceşti

tineri îmbină perfect, în scenă, cântecul vocal şi instrumental şi,

în aceeaşi măsură, dansul popular. Şi felicit pe toţi şi în mod

deosebit, pe d-l Mihai Crap, talentatul, pasionatul şi devotatul

lor instructor. Mi-aţi face o mare bucurie dacă ne-aţi onora cu

prezenţa la sărbătoarea ocazionată de „Zilele Comunei Curteşti

– 1-2 octombrie 2011”.

Răspunzând invitaţiei, şi de această dată, spectacolul

prezentat la Curteşti, a încântat publicul.

Drumul spre succes al artiştilor noştri a trecut în

toamna aceasta şi pe la Popăuţi acolo, unde, miile de participanţi

interesaţi de un alt obiectiv caracteristic localităţii, au aplaudat

îndelung evoluţia ansamblului, iar d-l Ioan Ilie, directorul

Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale Botoşani, şi, deopotrivă, coregraful Mihai Fediuc au

adresat cuvinte de laudă şi felicitări tuturor membrilor

ansamblului.

Cu siguranţă, despre aceşti tineri artişti, vom mai auzi,

pentru că vine vremea „din străbuni, din oameni buni”, a

sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou...

Să le întâmpinăm cum se cuvine !

Veronica CRAP -

Responsabilul Comisiei de învăţământ, cultură, sănătate.

„Folclorul face parte din

comorile neamului românesc care,

odată cu trecerea timpului, probează

încontestabil identitatea noastră, între

celelalte culturi ale lumii. Dacă uităm

tradiţiile naţionale, putem să ne că nu

ne mai ştim rădăcinile, actul nostru de

identitate ca popor”.

Misiunea unui festival

rămâne salvarea şi menţinerea tradiţiilor

culturii populare zonale, iar formaţiile

artistice participante, invitate, îşi

demonstrează, an de an, ascensiunea spre perfecţiune.

Seria turneelor efectuate de Ansamblul folcloric

„Hora” al Căminului Cultural Vlăsineşti, a continuat şi în

această toamnă.

Vorona – 8 septembrie 2011 – sărbătoare prilejuită de

Naşterea Maicii Domnului.

Şi în acest an, Festivalul „Serbările pădurii” a adunat

în buchetul de invitaţi de primă mână din judeţ şi din ţară,

ansambluri renumite, consacrate de pe scenele ţării; toate

acestea, într-un grăitor spectacol, au reuşit să transmită tuturor

spectatorilor prezenţi fiorul şi vibraţia actului artistic tradiţional.

Aşa cum ne-am obişnuit, artiştii Ansamblului folcloric

„Hora” au avut un comportament scenic merituos. Grupul de

instrumentişti condus de Ion Pâmântaşu, soliştii vocali: Elena

Cazacu, Petrică Braier, Cornel Bejenaru, dar şi rapsodul popular

– Ion Budacă (interpret la solz de peşte) au strălucit prin

acurateţe, originalitate şi calitatea interpretării.

De mare succes şi aplauze la scenă deschisă – lucru

mai rar întâlnit – s-au bucurat şi dansatorii ansamblului; suitele

de dansuri populare moldoveneşti prezentate au încântat publicul

ANSAMBLUL FOLCLORIC „HORA” ,

PE PODIUMURI TOT MAI ÎNALTE

DE CRACIUN SI ANUL NOU,

LA CASELE LUMINATE ALE

VLASINESTENILOR

COLIND

ÎN SEARA DE MOŞ AJUN

O seară frumoasă ca în poveşti

Cu fulgi coborând ca un fum

Şi stele de gheaţă pe la fereşti

În seara de Moş Ajun.

Ard focuri în sobe cu flăcări vii

E ceasul de pace acum

Când brazii se-aprind în steluţe mii

În seara de Moş Ajun.

E noaptea cea sfântă când s-a născut

Copilul cu ceru-n privire

O lume întreagă l-a cunoscut

Şi lui i se-nchină-n iubire.

Un cântec din suflet să înălţăm

Spre Tatăl cel sfânt şi cel bun.

Când steaua răsare vestindu-ne

Că-i seara de moş Crăciun.

URATURA

Sorcova,

Vesela,

Să trăiti,

Să 'mbătrâniti,

Ca un măr,

Ca un păr,

Ca un fir de trandafir.

Tare ca piatra,

Iute ca săgeata,

Tare ca fieru',

Iute ca oţelu',

La anul şi la multi ani!

SORCOVA

Aho! Ahoo! Fraţi şi copii

Cei din anul 2000

„Deschideţi urechea bine”

Şi mă ascultaţi pe mine.

Obiceiuri vechi păstrăm

C-am venit să vă urăm;

Pluguşorul, oameni buni,

Îl aveam de la străbuni.

Vrem ca-n anul care vine,

Să ne fie mult mai bine;

Mari colaci s-avem pe masă

Şi căldură multă-n casă;

Grâu, porumb cu-ndestulare,

Vrem şi multă sănătate

Să-nvăţăm mai bine carte

Să fim harnici şi cuminţi,

Mână boii, moş Vasile !

De la bine, la mai bine,

Noi, cei mici, dorim schimbarea,

Să răsune toată zarea

Să se-audă-n munţi şi văi,

Mai sunaţi din zurgălăi,

Şi pocniţi din bice măi,

Bucurandu-i pe părinţi

Sănătate şi mulţi bani !

La anul şi la mulţi ani !

Noi ne vom juca frumos.

De-o fi anul nou mănos,

Ia mai îndemnaţi flăcăi

Hăi ! Hăăi ! Hăăăi !!!


Pagina 19

cel Mare” din Iaşi.

Pe plan literar, Gheorghe Nădejde ( a semnat şi

cu pseudonimele E. Taină, L. Gârlrea) este autor de

povestiri, amintiri, piese de teatru, traduceri. A colaborat

la „Contemporanul”, având merite mari în redactarea

revistei, la „Lumea Nouă”, „Lumea nouă literară şi

ştiinţifică”, „Evenimentul literar”, „Adevărul literar şi

artistic”, „Însemnări ieşene” ş.a.

Gheorghe Nădejde a semnat şi manuale şcolare,

între care „Introducere în ştiinţele naturale”, Iaşi, 1880;

„Noţiuni de mineralogie”, Iaşi, 1881 ş.a.

A fost căsătorit cu Ecaterina Băncilă, sora

pictorului Octav Băncilă şi a Sofiei Nădejde; este tatăl

sciitoarei Camelia Nădejde (Lucia Mantu).

A încetat din viasţă la 27 martie 1939, la Iaşi.

( Gheorghe BURAC şi colab.,

Monografia comunei Vlăsineşti, editura Agata, 2005).

Profesorul şi publicistul Gh. Nădejde s-a născut

la 20 mai 1857, la Vlăsineşti – Botoşani, ca al doilea fiu al

soţilor Gheorghe şi Elena Nădejde, familie cu vechi

tradiţii în Moldova, răzeşi la origine.

Studii primare (continuate) şi liceale – la liceul

„A.T. Laurian” din Botoşani, oraş unde cei doi fraţi, Ioan

şi Gheorghe Nădejde, fuseseră lăsaţi de familie în gazdă,

de mici copii; universitare – la Iaşi.

Intră, de tânăr, în mişcarea socialistă, slujind-o cu

devotament. Ia parte la prima Conferinţă a cercurilor

socialiste, în 1879, la Iaşi, alături de Ioan Nădejde, Russel,

Arbore, C.D. Gherea. Activează în redacţia publicaţiei

socialiste ieşene „Basarabia”, apărută în 1879, angajată

pe făgaşul luptei pentru emanciparea socială: „alt scop nu

vom avea în viaţa noastră – avea să afirme el – decât

împuternicirea poporului muncitor”. În 1881, este părtaş

de suferinţă cu fratele său Ioan, în „procesul fraţilor

Nădejde”, intentat de o comisie a Universităţii ieşene,

intolerantă faţă de mişcarea socialistă, faţă de ideile

ateiste, în fapt, convingeri de căpetenie ale fraţilor

Nădejde. Gh. Nădejde va fi suspendat pe durată

nedeterminată din postul de profesor al Liceului „Ştefan

OAMENI DE SEAMĂ AI COMUNEI NOASTRE

NĂDEJDE, GHEORGHE GH. (1857 – 1939)

(Creaţii populare în care se reflectă, în exprimare

concisă, figurată şi sugestivă experienţa de viaţă a

poporului.)

După Maxim Gorki , proverbele sunt,, răsunete,

ecouri ale unor străvechi morale sociale’’.Datorită

vechimii lor, se presupune că ar fi constituit primele forme

de legislaţie nescrisă.

Cunoscute şi sub denumirea de ,,vorbe din bătrâni,

vorbe bătrâneşti’’, proverbele s-au născut în vremurile

îndepărtate şi în acelaşi împrejurări de viaţă ca şi poveştile

şi cântecele populare.S-au răspândit pe cale orală,

îmbogăţindu-se în strânsă legătură cu felul de viaţă şi cu

împrejurările istorice ale epocii şi locului unde se

folosesc.

Cele mai importante culegeri /colecţii de proverbe în

cultura noastră sunt: ,,Pilde, povăţuiri şi cuvinte

adevărate şi poveşti’’, întocmită de Iordache

Golescu;,,Proverbele românilor’’ de I.A.Zane;,,Povestea

vorbei’’de A.Pann;,,Dicţionar de proverbe şi zicători’’de

I.A.Candrea.

Datorită formulărilor lor concise, proverbele au

devenit baza , stilistică a literaturii aforistice, a maximelor

şi mai ales a sentinţelor.

Ca forme ale culturii şi literaturii populare , ele

alcătuiesc obiectul unei discipline

speciale,,paremiologia’’ramură a folcloristicii care

studiază proverbele sub toate aspectele;geneză, răspândire

în timp şi în spaţiu, sens,culegere, sistematizare. *

Multe proverbe sunt mereu pe buzele oamenilor acestor

locuri, îmbogăţindu-le limbajul cu imagini plastice,

expresive.

ANTOLOGIE

Nu e bună coada care a mai slujit o dată.

Apele mici fac râurile mari.

Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge.

Banii strângătorului

În mâna cheltuitorului.

Cap ai, minte ce-ţi mai trebuie.

Ca să faci gustul altuia, trebuie să-l strici pe-al tău.

Când rătăceşti drumul , eşti bucuros şi de cărare.

Cui îi dai pe datorie

Nu-l mai vezi în prăvălie.

Cu răbdarea treci şi marea

Iar cu răul,nici părăul.

Dacă n-ai noroc şi parte,

Degeaba te scoli de noapte.

De m-aş face cum am fost

Aş posti cinci ani de post.

După război, mulţi viteji se-arată.

La lemnul tare trebuie secure bună.

Mare să fii , dar de frică tot să ştii.

Surdului degeaba –i cânţi de jale.

Urâtului oglinda-i lipseşte.

Ziua bună de dimineaţă se cunoaşte.

Vremea se cunoaşte după vânt

Şi omul după cuvânt.

Râde hârb de oală spartă.

( Gheorghe BURAC – Monografie II – DĂINUIRI

ETNO-FOLCLORICE, Ed. Agata 2007).

PROVERBE


Pagina 20

În fiecare dimineaţă mă uit la topul celor mai bogaţi

oameni ai lumii...dacă nu sunt acolo plec la muncă.

Un sediu sociologic arată că bărbaţii, în general ies la

băut din două motive:

1. N-au nevastă

2. Au nevastă.

Ion îl întreabă pe Gheorghe:

- Gheorghe, câte cămăşi aveai pe timpul lui

Ceauşescu?

- Două.

- Din ce?

- Din mătase.

- Şi acum câte ai?

- Una.

- Din ce?

BANCURI

FIERĂRIA ( „meseria fierarului , care prelucrează la

cald fierul sau alt metal”).

Confecţionarea componentelor metalice pentru căruţe , a

unor unelte agricole (sape, grape, prăşitori...) şi repararea lor ,

potcovitul cailor şi efectuarea unor obiecte , dispozitive şi

instalaţii de uz casnic şi gospodăresc (grătare, făraşe, zăvoare,

balamale, răzători, grilaje, porţi, garduri, armături pentru

construcţii ) sunt dintotdeauna lucrările curente ale fierarilor.

Vatra cu foiul ( pentru înteţirea focului de cărbuni) , forja

electrică, foarfece şi dălţi, ciocanul, barosul, nicovala, tarodul,

burghiul şi filiera... raşpa, cuţitoaia, pila şi bomfaierul constituie

inventarul de bază din dotarea atelierului de fierărie.

În anii din urmă , în fierării se pot întâlni şi scule ,

dispozitive şi maşini moderne, cum sunt: polizorul electric,

flexul, maşina de găurit, aparatul de sudură sau convertizorul ş.a.

Cu o sută de ani în urmă , în Vlăsineşti lucrau trei fierari:

Alexandru Maximiuc, Grigore Honciuc şi Gheorghe Romaşcanu,

iar în Sârbi, 2: Gheorghe Marcovici şi C. Zahus.

La fel de iscusiţi au fost urmaşii acestora: Triţă şi Ghiţă

Cruţ, la Vlăsineşti, şi I. Juncanaru şi D. Hanu, la Sârbi. În

prezent, mai fac fierărie. Iulian Alexandriuc, Vasile şi Mihai

Cruţ şi Săndel Drapac , acesta din urmă impunându-se în

Vlăsineşti atât prin gradul înalt de dotare a atelierului şi calitatea

prestaţiei, cât şi prin capacitatea de a satisface toată gama de

solicitări ale

populaţiei din

acest sat.

.

În atelierul

de fierărie

( Săndel

DRAPAC,

Vlăsineşti )

Potcovăria – o meserie fără sfârşit

Nu au lipsit din

arealul acestei comune nici

TINICHIGII , solicitaţi să

repare sau să şi

confecţioneze obiecte

metalice de uz casnic şi

gospodăresc şi mai târziu

să acopere case cu tablă.

De această meserie au

rămas legate numele celor

care au semnat „lucrări

care vor dăinui”: Alexandru Boţic, Ghiţă şi Marcel Cazacu (din

Vlăsineşti) , Dumitru Biciuşcă , Petru Covaliu şi Dumitru Iftimie

(din Sârbi).

Şi, pentru ca meseriile tradiţionale să fie redescoperite şi

actualizate, şcoala din Vlăsineşti

a pregătit, după 1989, în cadrul

ciclului complementar, câteva

promoţii de confecţioneri

metalici, reparatori de aparate de

uz casnic şi fierari- potcovari,

din care, însă, doar câţiva

lucrează „ în meserie”.

Aceeaşi soartă au avut-o

şi fetele care s-au pregătit pentru

meseriile artizanale ( brodat,

croşetat...)

( Gheorghe BURAC – Monografie II – DĂINUIRI ETNO-

FOLCLORICE, Ed. Agata 2007).

MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE

ÎN COMUNA NOASTRĂ


Pagina 21

- Din alea două.

Vine Ion la Gheorghe şi îl întreabă:

- Cum poate vaca ta să dea o sută de litri de

lapte pe zi?

Gheorghe:

- E simplu. Totul depinde de amabilitate. Mă

apropii de ea şi o întreb: Ce avem astăzi, lapte sau carne?.

Un marinar stătea în portul Marsilia şi era beat de nu

se ţinea pe picioare. Un trecător intră în vorbă:

-Ştiţi că anual mor peste 10.000 de francezi din

cauza băuturii?

- Nu mă interesează ! eu sunt rus.

Un poliţist opreşte o blondă şi îi cere permisul.

Blonda:

- Ce permis, domnule? Nu ştiu ce-i ăla...

Poliţistul, răbdător şi indulgent:

-Chestia dreptunghiulară, cu chipul

dumneavoastră pe el.

Blonda se luminează, scotoceşte în poşetă şi îi

înmânează radioasă oglinda.

Poliţistul se uită lung la blondă, ia oglinda, se

uită în ea şi, deodată, se schimbă la faţă:

- Păi, de ce nu aţi spus de la început că sunteţi

poliţist ?!

- Ai auzit că doctorul Petrescu, psihiatrul, a instituit o

nouă terapie de şoc, care a vindecat o mulţime de

oameni?

- Ce terapie?

- Le trimiţi pacienţilor nota de plată înainte de a

veni la consultaţie .

(După MAGAZIN, supliment

al cotidianului MONITORUL)

Când este frig şi temperaturile ajung la limita

îngheţului, cel mai mult au de suferit oasele, aparatul

respirator, inima şi sistemul imunitar. Alimentaţia saracă

în legume şi fructe proaspete, în asociaţie cu frigul, fac

ca sistemul nostru imunitar să fie foarte vulnerabil la

atacul bacteriilor şi virusurilor specifice sezonului rece.

Oricat de bine ne-am îmbraca, fularul, căciula şi

paltonul nu pot fi zid de apărare între noi şi microbi.

Multe persone o duc din răceală în răceală de

cum începe frigul şi până-n primavară şi asta pentru că au

sistemul imunitar foarte slăbit. În aceste condiţii e absolut

necesară o vizită la medic, iar persoanele care au sistemul

imunitar scăzut trebuie să consume alimente bogate în

vitamina C, precum varza, kiwi, măceşe, lămâi, portocale,

afine, conopidă.

Atenţie însă, nu faceţi confuzie între ăgripa şi

răceală, care seamană între ele, doar că trebuie tratate

diferit. La răceală, temperatura creşte foarte puţin peste

cea normală. Se mai remarcă ochii obosiţi, tuse, nas

înfundat, strănuturi repetate şi dese. Gripa debutează

brusc, cu febră mare, de peste 39 de grade, frisoane, dureri

puternice de cap şi gât, dureri de muşchi şi articulare,

oboseală persistentă, pierderea poftei de mâncare.

Dacă atunci când cineva iese afară, în frig, îi apar

pete roşii pe mâini ori pe faţă şi îl mănâncă pielea, este

posibil să fie alergic la frig, dar acest lucru şi tratamentul

îl stabileste numai medicul specialist după ce face testul

cu gheaţă.

La alte persoane, alergia la frig se poate

manifesta prin dureri puternice de cap, ameţeli, greaţă,

dureri abdominale şi chiar senzaţia de sufocare şi pierdere

a echilibrului.

Iarna şi durerile de oase parca sunt mai puternice

şi asta tot din cauza frigului şi a umezelii. Compresele

calde cu sare sau varză mai pot reduce din dureri, la fel ca

şi o aspirina, din cand în când, dacă nu aveţi probleme cu

stomacul.

Retineţi!

- tratamentul naturist nu suplineşte o vizită la

medicul de familie sau la medicul specialist;

- tratamentul naturist nu are efecte secundare şi

nu dă dependenţă;

- efectele tratamantului naturist nu sunt imediate,

ca în cazul unui tratament medicamentos, de aceea

pacienţilor li se recomandă multa răbdare;

- un produs - măr, usturoi, cartof etc. - trecut

printr-un proces de fabricaţie, nu mai este natural pentru

că nu mai are aceleaşi proprietaăţi şi efecte ca atunci

când este cules, adunat din gradină sau copac.

- dacă nu credeţi în produsele naturiste şi

efectele lor benefice asupra organismului uman, inutil să

apelaţi la tratamentele naturiste. Încrederea că vă vor

ajuta, că vă vor face bine înseamna 50% ajutor,

vindecare.

Să avem sănătate !

A consemnat Lora CÎRLIGEANU

Sursa: INTERNET

BOLILE SEZONULUI RECE

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/inima/

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/legume/

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/fructe/

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/alimente/

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/pielea/

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/tratament/

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/sanatate/


Pagina 22

POLIŢIA VĂ INFORMEAZĂ!

Începând cu data de 15.08.201, la nivel naţional a

fost implementat un nou concept de organizare şi funcţionare

a poliţiei rurale; principalele cauze ce au condus la aceste

schimbări au fost gândite cu scopul de a spori eficienţa

serviciului poliţienesc prin prezenţa 24 din 24 de ore a

poliţiei la evenimentele semnalate şi respectarea legislaţiei

muncii în vigoare. Aceste norme impuse s-au rasfrânt şi

asupra activităţii instituţiei Poliţiei Române în localiatatea

noastră, în sensul că, de la data menţionată, la Postul de

Poliţie al Comunei Vlasineşti işi desfăşoară activitatea un

singur lucrător de poliţie, agentul de poliţie Baltoi Alexandru

Neculai, care raspunde problemelor dumneavoastră în

intervalul orar 0800-1600 , zilnic, urmând ca sesizarile venite

dupa orele precizate sa fie preluate şi soluţionate de o patrulă

mobilă din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală nr. 9 Săveni.

Conform principiilor de bază ce au condus la

actuala modaliate de lucru, la fostele posturi de poliţie

comunale, pentru o mai bună relaţionare cu cetăţenii,

poliţistul ce îşi desfăşoară activitatea are urmatoarele

atribuţii: de cunoaştere a populaţiei, consiliere, aplanarea

stărilor conflictuale, dar şi de educaţie antiinfracţională a

populaţiei. Tot el primeste sesizările şi reclamaţiile

cetăţenilor pentru ca aceştia să nu fie nevoiţi să se deplasaze

la sediul Secţiei de poliţie Rurală nr 9 Saveni.

În rândurile ce urmează voi expune succinct obiectivele,

atribuţiile şi aşteptările poliţistului din comuna

dumneavoastră în contextul noii forme de organizare, pentru

stapânirea fenomenului infracţional şi menţinerea unui climat

de siguranţă a cetăţenilor.

CE OBIECTIVE urmareşte poliţistul din Comuna

Vlăsineşti?

Ca toate persoanele din Comuna Vlasineşti să fie apărate

împotriva încălcării drepturilor pe care le au, să se

simtă în siguranţă şi să poată trăi în libertate şi

ordine ;

Să recunoaştem la timp problemele care împiedică

realizarea scopului propus mai sus şi să contribuim

activ la soluţionarea lor ;

Să fim parte integrantă a societaţii şi partener al

concetăţenilor noştri ;

Să concepem stilul nostru de muncă în aşa manieră încât

să corespundă cerinţelor ce ne sunt adresate ;

Să lucram cu o dotare care să permită atingerea

scopurilor propuse şi să fim sprijiniţi in depăşirea

eventualelor carenţe ;

Să rezolvăm toate problemele în mod eficient şi în

acelaşi timp să conştientizăm care sunt limitele

competenţelor şi răspunderilor;

Asigurarea climatului de siguranţă civică şi prevenirea

criminalităţii;

Pentru a vă simţi în siguranţa, problemele

dumneavoastră trebuiesc cunoscute de catre poliţistul din

comună!

Acesta are , în principal, urmatoarele

ATRIBUŢII :

acorda ajutor şi protecţie;

oferă sfaturi în materie de siguranţă;

preia plângerile dumneavoastră;

mediază şi rezolvă conflictele;

stabileşte şi menţine legătura între poliţie şi populaţie;

consiliază cetăţenii aflaţi în pericol ( copii, batrâni,

persoane cu handicap) - potenţiale victime;

intervine la sesizările de urgenţă semnalate prin SNUAU

112.

CUM puteti sa ne ajutaţi ?

• lucrând împreuna cu noi. Conform Legii

voluntariatului nr. 195 din 2001, o puteti face încheind

contracte de voluntariat cu Postul de Poliţie Vlăsineşti;

• anunţând toate incidentele suspecte, şi oferind date

şi informaţii de interes în vederea stabilirii adevărului;

• luând măsuri de prevenire a infracţiunilor;

• participarea cetăţenilor alături de poliţie în derularea

activităţilor de prevenire a activităţilor infracţionale şi

limitarea activităţii acestora (prevenirea furturilor de produse

agricole, de animale şi păsări, din locuinţe şi societăţi

comerciale);

ATITUDINEA TA CONTEAZĂ, INFORMEAZĂ-TE

CA SĂ AJUŢI !

Lucrător al Postului de Poliţie Vlăsineşti,

Agent de poliţie,

Alexandru Neculai BĂLTOI

MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE

ÎN COMUNA NOASTRĂ


Pagina 23

PREZENŢI LA LANSAREA PROIECTELOR

„SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI” şi “

MANIFEST PENTRU O LUME MAI CURATĂ “


Pagina 24

IMAGINI DE LA FESTIVITATEA

ÎNCHINATĂ ZILEI DE 1 DECEMBRIE

publicaţie locală fondată de prof. gheorghe burac şi ing...

Documents