1

Filmul ca form a psihopedagogiei artei

Filmul didactic este genul artei cinematografice, conceput sa ajute elevii de la scoli si licee, dar si studentii de la diferite universitati, precum si studentii de la diferite cursuri cu nivel mediu si superior sa insuseasca mai bine materialul predat. Am ales aceasta tema datorita consideratiei ca filmele educative au un impact aparte asupra perceptiei si a modului de intelegere a cursantilor a diferitelor concepte. Spun din proprie experienta ca inteleg mai bine anumite concepte si mi se pare mai atractiva o disciplina ce mi-a fost prezentata cu sprijinul unor astfel de materiale. Poate ca datorita acestor beneficii aduse de audio-vizual insusirilor de cunostiinte,putem vedea pe site-urile de distribuire a materialelor video, tendinta ascendenta a postarii de tutoriale. Acestea pot fi considerate materiale educative si chiar folosite in procesul predarii in cadru organizat, atunci cand se potrivesc continutului teoretic prevazut in programa scolara.

. Utilizarea in scoala a mijloacelor audio-vizuale si, mai recent, a retelelor informatice, prezinta avantaje incontestabile. Filmele de televiziune (documentare, reportaje, interviuri, dezbateri, dramatizari etc.) se dovedesc deseori utile, ca mijloc suplimentar, complementar si de adncire a predarii de la catedra. METODA AUDIOVIZUAL Filmul este doar o parte a metodei audiovizuale, elevii i pot crea o imagine mental asupra subiectului unei lecii; Eficacitatea metodei const n proporia fericit a raportului dintre o lecie tradiional i una virtual, modern, acestea completndu-se reciproc; Manualele nu au mereu un design adecvat (de ex. cromatic monoton alb-negru), filmul suplinind aceste deficiene

Filmul didactic se dovedeste a fi deosebit de util si usor de integrat in diferitele etape ale desfasurarii lectiei, pentru a informa, a ilustra, a demonstra, a sensibiliza si a antrena elevii in activitate. Prin forme si procedee de expresie specifice, filmul comunica cu rapiditate un bogat continut informational, care le asigura elevilor o largire considerabila a orizontului cunoasterii. Cu ajutorul imaginilor pot fi prezentate aspecte ale realitatii (insusiri ale obiectelor, desfasurarea unor procese, fenomene, evenimente, relatii intre procesele naturale sau intre cele sociale etc.) inaccesibile sau greu accesibile perceptiei directe, nemijlocite (Ioan Cerghit, 1970). Cunoasterea acestora este mijlocita de imagini, care reproduc sau recreeaza realitatea intr-o forma condensata, plastica, atragatoare, asa cum profesorul sau manualul nu o pot face.

ROLURILE FILMULUI: dezvolt competenele de ascultare/ receptare (global, detaliat); furnizeaz informaie divers; prezint mostre de diferite registre stilistice; ncurajeaz i genereaz conversaii, discuii, implicit, comunicarea dintre elevi, dar i dintre profesor i elevi etc.

Dac privim filmul ca art, care o vedem n fiecare zi nemijlocit de la televizor i nu n cadrul leciilor, atunci acesta realizeaz urmtoarele funcii:Ne educa un comportament, influeneaz incontient , putem crede ca ceea ce vedem n filme e o norm a vieii, tindem s trim intr-un mediu ireal sau strin nou;Dezvolt creativitatea i imaginaia ;Creeaz modele de via, deoarece deseori ne identificam cu personajele filmului, cu situaiile prezentate;Trezete o afectivitate, emoiiAre la baz o moralitate , ce ne d de gndit;Ne informeaz despre unele lucruri, fenomene pe care in realitate nu avem posibilitate sa le vedem (ex. Cascade, pinguini i alte lucruri pe care nu le-am vazut, unii , niciodata, nsa tim cum arat datorit audio-vizualului.)Ofer refugiu de la realitate, trirea n lumea filmului mpreun cu personajele ndrgite;

48Imbinarea imaginii cu cuvantul sporeste receptivitatea fata de continuturile informationale vehiculate, deoarece se adreseaza, simultan, mai multor simturi si antreneaza elevul intr-o participare intensa la actul de cunoastere. In acest fel, mesajele audio-vizuale dobandesc o eficienta sporita sub aspectul volumului de informatii receptat, intelegerii fenomenelor, proceselor sau evenimentelor prezentate si pastrarii in memorie a cunostintelor acumulate. Stimularea simultana a mai multor analizatori are consecinte pozitive pentru invatare, ceea ce constituie un motiv suficient pentru extinderea utilizarii mijloacelor audio-vizuale in procesul didactic.

AVANTAJE n procesul de nvmnt:crearea unui mediu plcut i atractiv pentru procesul instructiv-educativ; furnizarea unor mostre de limb autentic i informaie cultural, permind elevilor s sesizeze expresia facial, gesturile, limbajul trupului, intonaia, debitul vorbirii etc.; facilitarea vizualizrii a ceea ce citesc, astfel nct toi elevii au o experien comun; crearea unor modele mentale care le permit: nelegerea intrigii, identificarea personajelor, a locului de desfurare a aciunii etc.;

AVANTAJE n procesul de nvmnt:transmiterea coninutului mai bine dect orice alt mijloc didactic, printr-o exploatare pozitiv a tehnologiei, mai ales c adolescenii sunt atrai att de televiziune, ct i de computer, considerndu-le moderne n comparaie cu operele literare; posibilitatea de a controla aparatura (filmul poate fi oprit, ncetinit, repetat etc.); posibilitatea prezentrii coninutului ntr-un mod realist, fapt ce are drept consecin o comunicare eficient (conversaie, discuie sau dezbatere).

DEZAVANTAJE:

pot fi cronofage (dac filmul ales este prea lung sau dac profesorul decide s vizioneze ntreg filmul n timpul orelor de curs); opinia comun c ceva se pierde cnd o carte este ecranizat; riscul vizionrii unui film ca o activitate pasiv, dac vizionarea nu este urmat de o discuie; opinia prinilor, uneori negativ, n ceea ce privete vizionarea filmelor la coal;

riscul ca imaginea unui personaj s se fixeze prea puternic n mintea unui elev (poate fi i un avantaj); nerespectarea fidel a coninutul crii de ctre regizor etc. n ciuda acestor dezavantaje, orice profesor ar trebui s utilizeze aceast metod alternativ inovatoare, mai ales c n ultimul timp numrul elevilor care nu citesc crete simitor.

Filmele de desen animat au si ele un rol educativ asupra copiilor, unele inva de bine, altele arat un comportament neadecvat, rautacios, batjocuritor, iar copii sunt ca buretele, absorb totul i imit.Astfel , chiar i desenul animat ,, Tom i Jerry nu este cel mai moralizator i educativ .Tuturor ne plac filmele. Atracia pentru filme surclaseaz atracia fa de orice alt form de art. Filmele ne in cu sufletul la gur, ne genereaz incertitudini, zmbete, ne pun n situaia de ne ntlni cu noi nine n faa ecranului i dincolo de el, ne motiveaz pozitiv, ne ajut s gsim resurse nebnuite, s ne cunoatem mai bine, s ne dezvoltm.Filmul este o form de art care, re-crend realitatea (sau preservnd viaa, cci este o form de a imortaliza viaa i de alungare, amnare a pieirii), ne invit nu doar s ne uitm la imagini, la scene, secvene, pentru a tri desftarea, ci mai cu seam pentru a vedea dincolo de ele,dincolo de noi nine de parcte-ar implora: ,,Privete-m, prin toate mijloacele, dar, te rog, nu te uita la mine! (Collin McGuinn, 2005). Mai mult, este vorba, nu doar de acea re-gsire n film, ct mai ales de o re-descoperire a lumii din tine, a realitii obiective, exterioare, ce presupune totodat o experien alchimic de transfigurare, de transformare n bine, n frumos, o perpetuare sau re-creare a virtuilor, valorilor umane.Filmul reprezint un liant, o legtur ntre personaje, lumea inaginar i lumea noastr real. Acest liant poate constitui o baz, un fundament n procesul cunoaterii umane, intercunoaterii i n procesul dezvotrii ieducaiei.