prysmian ea

8/17/2019 Prysmian EA

1/77

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ SC PRYSMIAN CABLURI ȘI SISTEME SA

1

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂpentru

UNITATE DE PRODUCȚIE FIBRĂ OPTICĂ ȘI ANEXE

TITULAR:

ELABORATOR:

Iunie 2015


2/77


2

FOAIE DE SEMNĂTURI

ELABORATOR STUDII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

SC ASRO SERV SRL SIBIU

Adresa: Sibiu, str. Iezer, nr.1, ap. 37

Tel. 0745 327730; 0722556624

Fax: 0369 807542 E-mail: [email protected]

www.asroserv.ro

Persoană juridică înregistrată în REGISTUL NAŢIONAL AL

ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI, poziţia

651, pentru: RM, RIM , BM, RA, RS, EA.

Administrator: Dumitru UNGUREANU

Colectiv de elaboratori:

- Dumitru UNGUREANU

- Ramona ARDELEAN

- Sonia POPA

mailto:[email protected]://www.asroserv.ro/http://www.asroserv.ro/mailto:[email protected]


3/77


3

Cuprins

CAPITOLUL 1 - Informaţii privind proiectul supus aprobării ......................................... 5

1.1. Informaţii privind proiectul: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia,

informații privind producția care se va realiza, informații despre materiileprime, substanțele sau preparatele chimice utilizate 5

1.2. Localizarea geografică și administrativă, cu precizarea coordonatelor

Stereo 70 13

1.3. Modificări fizice ce decurg din proiect (din excavare, consolidare, dragare

etc.) și care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a

proiectului 14

1.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului (preluare de apă,

resurse regenerabile, resurse neregenerabile) 14

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului 15

1.6. Emisii şi deşeuri generate de plan şi modalitatea de eliminare a acestora 15

1.7. Cerinţe legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului 18

1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului, respectiv

modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta

integritatea ariei naturale de interes comunitar 19

1.9. Durata construcției, funcționării, dezafectării proiectului 19

1.10. Activități care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului 20 1.11. Descrierea proceselor tehnologice 20

1.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu proiectul care este în procedură de evaluare şi care poate

afecta aria naturală protejată de interes comunitar 25

CAPITOLUL 2 - INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DEINTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI ......................................................................................... 26

2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafață, tipuri

de ecosisteme, tipuri de habitate și speciile care pot fi afectate prin

implementarea proiectului 26

2.2. Date despre prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafața și în imediata

vecinătate a proiectului, menționate în formularul standard al ariei protejate

de interes comunitar 33

2.3. Funcțiile ecologice ale speciilor și habitatelor de interes comunitar afectate

de implementarea proiectului și relația acestora cu aria naturală protejată

de interes comunitar 34

2.4. Statutul de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar 57

2.5. Date privind structura si dinamica populațiilor de specii afectate (evoluția


4/77


4

numerică în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul

estimativ al populației unei specii afectate de implementarea PP, suprafața

habitatului este suficient de mare pentru a asigura menținerea speciei pe

termen lung) 58

2.6. Relațiile structurale si funcționale care creează și mențin integritatea ariei

naturale 58

protejate de interes comunitar 58

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar 59

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor 61

2.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei

naturale protejate de interes comunitar 62

2.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar 62

Capitolul 3 - Identificarea si evaluarea impactului ........................................................ 63

3.1. Evaluarea semnificaţiei impactului direct 64

3.2. Evaluarea semnificaţiei impactului indirect 65

3.3. Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen scurt 67

3.4. Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen lungi 68

3.5.Impactul din faza de construcție, operare, dezafectare 70

3.6. Evaluarea semnificaţiei impactului rezidual 70

3.6. Evaluarea semnificaţiei impactului cumulat 71

3.7. Evaluarea semnificației impactului 71

Capitolul 4 - Măsuri de reducere a impactului ............................................................... 72

4.1. Masuri de reducere a impactului asupra biodiversității 72

4.2. Masuri de reducere a impactului produs de zgomot si vibrații 72

4.3. Măsuri de reducere a impactului asupra solului 73

4.4. Măsuri de reducere a impactului asupra apei 73

4.5. Măsuri de reducere a impactului asupra aerului 73

4.6. Calendarul implementării și monitorizării măsurilor de reducere a

impactului 74

Capitolul 5 - Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile de

interes comunitar afectate ..................................................................... 75

Capitolul 6 - Monitorizare ................................................................................................ 76

CONCLUZII 76

Anexe 76

Bibliografie şi referinţe .................................................................................................... 77


5/77


5

CAPITOLUL 1 - INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBĂRII

1.1. Informaţii privind proiectul: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia , informații

privind producția care se va realiza, informații despre materiile prime, substanțele sau

preparatele chimice util izateDenumirea proiectului : UNITATE DE PRODUCȚIE FIBRĂ OPTICĂ ȘI ANEXE

Beneficiar: SC PRYSMIAN CABLURI ȘI SISTEME SA

SLATINA, Str. Drăgănești, nr. 28, cod poştal 230119, județul Olt Tel.: 004 0249 406600, fax: 004 0249 433484

e-mail:[email protected], www.prysmiangroup.com

Proiectant de specialitate: SC AECOM INGENIERIA SRL

BUCUREȘTI, Str. Polonă, nr. 68-72, etaj 2, sector 1tel: 021/3161163, fax: 021/3161168

Amplasare:

Prezentul proiect propune construirea unei noi unități de producție, propusă a fi amplasată într -o zonăindustrială a orașului Slatina, în partea de sud-est, în vecinătatea unității existente SC PRYSMIANCABLURI ȘI SISTEME SA, SC CORD ROMANIA SRL și SC TYRES SRL, SC TMK ARTROMSA (producător de țevi speciale din fontă și oțel destinate industriei petroliere și a construcțiilor de

mașini), SC ALRO SA (producție de profile extrudate și folii din aluminiu), CET Slatina. Conform Certificatului de Urbanism nr. 315 din 27.04.2015, prin reglementările PUG si RLU almunicipiului Slatina, imobilul se afla situat în zona industrială, zona B de impozitare, folosința actualăfiind de parc industrial.

Terenul pe care urmează a se realiza investiția este proprietatea privata a beneficiarului și are suprafața

de 172089 mp, nr. cadastral 56423, T71, P 959/1/1. Categoria terenului este intravilan. Terenul este

liber de construcții.

Terenul este orientat nord – sud și are următoarele vecinătăți:

NORD: teren viran;

SUD: teren viran;

EST: Drumul județean Milcov-Slatina;

VEST: teren viran.

Accesul pe proprietate se va realiza din strada Milcov.

mailto:[email protected]:[email protected]


6/77


6

F ig. 1 - Cadrul natural al zonei de amplasament


7/77


7

Fi g. 2 – Plan de ampl asament

Depozit deșeuri Drumul spre Slatina

ROSPA0106

Drumul spre Milcovu din Deal

Amplasament


8/77

8

Obiectivele proiectulu i:

Prezentul proiect pro pune construirea unei noi unități de producție, propusă a fi amplasată într -o zonăindustrială a orașului Slatina, în partea de sud-est, în vecinătate a unității existente Prysmian Cabluri șiSisteme SA, SC CORD ROMANIA SRL si SC TYRES SRL, SC TMK ARTROM SA (producător dețevi speciale din fontă și oțel destinate industriei petroliere și a construcțiilor de mașini), SC ALROSA, producție de profile extrudate și folii din aluminiu, CET Slatina.

Descri erea proiectului propus:În prezent, profilul de activitate al titularului, se desfășoară conform clasificării CAEN:Activitate principala:

2731 – Fabricarea de cabluri cu fibră optică;

2732 – Fabricarea altor fire şi cabluri electrice şi electronice;Activități secundare:

3832 – Recuperarea materialelor reciclabile sortate;

4672 – Comerț cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice;

4677 – Comerț cu ridicata al deşeurilor şi resturilor;

4690 – Comerț cu ridicata nespecificat; 5629 – Alte activități de alimentație n.c.a.;

5829 – Activități de editare a altor produse software;

7490 – Alte activități profesionale, științifice și tehnice.

Clădirile propuse a fi construite în cadrul prezentului proiect se încadrează la Categoria “C” deimportanta – normala (conform HGR nr. 766/1997) și la Clasa “III” de importanta (conform Coduluide proiectare seismica P100/1-2006).

Hala de producție și clădirile anexe vor avea următoar ele caracteristici:

Suprafața construita totală 22924 m²

Suprafața desfășurata totală 23306 m²

Hmax atic 10m

Suprafața teren 172.089 m²

POT= 13,32%

CUT= 0.135

Prezentul proiect propune dezvoltarea unei unități de producție principala și a clădirilor anexe acesteia, precum și a amenajărilor aferente, după cum urmează:

- străzi de incinta;- platforme betonate;- parcări auto;- spații verzi;- împrejmuiri.

Categorie S. interioare incinta [m²] S. exterioare incinta [m²] Drumuri 10026 6512

Parcări 800 3552

Spatii verzi 15961 5733

Platforme betonate 12989 113Zone pavate 2126 595


9/77


10/77


10

combinație de perete cortină cu alucobond montat pe structură metalică.

5. Corpul F - Camera electrice – Atașată laturii estice a fabricii, conține spațiile necesare utilitățilorlegate de alimentarea cu energie electrică a întregului complex: Camera transformatoarelor, CameraUPS și camera tablourilor de distribuție și a tablourilor de siguranțe. Sistemul constr uctiv este betonarmat monolit închis la exterior cu panouri sandwich. Înălțimea liberă la interior este de 4m.

6. Corpul G - Cabina de pază – Detașata de hala de producție și de anexele acesteia, se afla î n proximitatea accesului auto principal. Conține spații destinate pazei și securității în incinta fabricii,grupuri sanitare, precum și sala de așteptare și o cabina de duș pentru șoferii autocamioanelor carefac aprovizionarea cu materii prime sau care transporta mărfuri produse în cadrul fabricii. Sistemulstructural este de tip zidărie portantă peste care se aplica un termosistem.

7. Corpul K - Servicii platforma depozitare – Situat în par tea de vest a planului de situație, detașat decorpurile principale, acest corp este realizat din zidărie portantă cu termosistem și conține o cameră de depozitare, un vestiar și un mic atelier. Adiacent exista o zona exterioara acoperită.

8. Corpul L - Platformă depozitare deșeuri – este o zonă desemnată pentru depozitarea temporară adeșeurilor. Platforma este situata în coltul de sud-vest a planului de situație și este împărțită în douazone de aceeași dimensiune: zona deșeuri nepericuloase și zona deșeuri periculoase. Zona deșeurilor

periculoase este închisă cu un gard de plasa de metal și este parțial acoperită. Zona deșeurilornepericuloase nu este închisă dar este de asemenea parțial acoperită.

9. Corpul M – Bazine subterane de apa – Acesta este o construcție subterană, aflată în partea de sud acorpului C și are 3 rezervoare separate de a pă și o stație de pompare.

Amenajări exterioare și sistematizarea terenuluiTerenul va fi împrejmuit parțial, din motive de securitate, accesul realizându-se pe baza decontrol/verificare preliminară, în cadrul proiectului fiind propusă amplasarea unei cabine de paza,respectiv corp G, în imediata vecinătate a accesului auto principal.Împrejmuirea va fi realizata cu plasa metalică și soclu de max 40 cm.

De asemenea, în incinta complexului, vor fi amenajate drumuri interioare, locuri de parcare pentruautoturisme, străzi de incintă pentru circulația autoturismelor și a vehiculelor de transpor t, a mărfurilorși a materialelor, precum și zone pavate pentru circulație pietonală și spații verzi.

În exterior ul incintei se vor amenaja parcări pentru autoturisme personale, o parcare pentru vehicule detransport, spații verzi și o parcare pentru biciclete.

Pentru depozitarea și manipularea produselor finite și a tambururilor goale sunt propuse 2 platforme betonate cu o suprafață totală de 4506 mp.

Pentru depozitarea deșeurilor, în cadrul proiectului sunt prevăzute a fi amenajate zone betonate, parțialacoperite și parțial îngrădite, având o suprafață cumulată de 1050 mp.

Sistemul de detecție și alarmare pentru incendiu propus, va avea următoarele componente:

- centrala de detecție și semnalizare incendii;

- rețea de detecție și semnalizare a începuturilor de incendiu;

- rețea de avertizare acustică;

- rețea de interconectare între elementele sistemului.

Sistemul de detecție și alarmare la incendiu este controlat și comandat de o centrală computerizată,adresabilă, amplasată în parterul halei.

La realizarea proiectului s-au avut in vedere pentru prevederile normativelor:


11/77


12/77


12

Materie prima Cantitate [kg]

Polietilen tereftalat (PET) 7.592,03

Policlorură de vinil (PVC) 10.842

Steel tape 3.557

Sârmă de otel 20.675,34

Bandă de otel/polietilenă 13.518

Pudră de talc 425Ambalaje

Din lemn 18.872,38

Din hârtie/carton 4.318,24

Din polietilena/plastic 5.773,25

Polibutilentereftalat (PBT) 3.523

Zona Depozitare fibra optica

(în incinta zonei de producție, adiacent zonei de colorare)

Fibra optica - sticla extrudata (dioxid de siliciu) 193.804,6

Fibra optica - sticla extrudata (dioxid de siliciu) 16.195,1Ambalaje (mosoare) PE - polietilena/plastic 5.416

Zona de producție, testare și colorare (Corp A)

(cantități depozitate)

Aramida 1.560

Bandă de sticla 18

GRP - fibră de sticla 1.960

Hidrocarburi - compus pentru umplere 1.500

Cerneluri pentru fibra optica 35

Fibră optica 336Bandă de hârtie 46

Poliamidă 118

Polibutilentereftalat (PBT) 250

Granule de poliester 1.754

Poliester 175

Banda de polietilen tereftalat (PET - bandă) 86

Polietilen tereftalat (PET) 336

Bandă de otel/polietilena 436

Pudră de talc 100

Ambalaje

Din lemn 19.400

Din hârtie/carton 200

Din polietilena/plastic 250

Pe perioada de operare, pentru funcționarea unității de producție cabluri fibră optică, sunt necesare

următoarele consumuri/debite:1. Energie electrica: 6 MW;


13/77


13

2. Gaz: 370 mc/h;

3. Apa potabila: 1,56 mc/h cu debit de 8.7 l/s;

4. Canalizare:

- Evacuate apa pluviala: 1.770 l/s;

- Evacuare apa menajera: 1,56 mc/h.

1.2. Localizarea geografică și administrativă, cu precizarea coordonatelor Stereo 70 Amplasamentul centrului logistic este în str. Milcov, nr.12, Slatina , jud. Olt, în partea de sud vest amunicipiului Slatina.

Din punct de vedere geografic amplasamentul este situat în sudul României, pe malul stâng al râuluiOlt, în zona de contact dintre Podişul Getic şi Câmpia Română.

Terenul este orientat nord – sud și are următoarele vecinătăți:

- NORD: teren viran;

- SUD: teren viran;

- EST: Drumul comunal Milcov-Slatina;

- VEST: teren viran

Inventarul coordonatelor, conform planului de amplasament și delimitare a imobilului.

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Getichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Getichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Getichttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Olthttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Olt


14/77


14

1.3. Modificări fizi c e ce decurg din proiect (din excavare, consolidare, dragare etc.) și care

vor avea loc pe durata difer i telor etape de implementare a proiectului

Ca urmare a necesităților tehnologice specifice unei unități de producție a cablurilor de fibră optică,rezultate din elaborarea unui studiu preliminar premergător fazei de autorizare a construirii, hala de

producție și clădirile anexe vor avea următoarele caracteristici generale:

Suprafața construită totală 22924 m²

Suprafața desfășurată totală 23306 m²

Hmax atic 10mSuprafața teren 172.089 m²

POT= 13,32%

CUT= 0.135

Numărul total de locuri de parcare: 16 tiruri și 256 autoturisme

Pentru amenajarea organizării de șantier vor fi necesare următoarele lucrări:

Lucr ări de nivelare, îndepărtarea solului vegetal în vederea pregătirii suprafeței pentruamplasarea organizării de șantier;

Realizarea împrejmuirii incintei organizării de șantier;

Amplasarea facilităților cu destinație de birouri, magazii, ateliere;

Montarea instalațiilor și echipamentelor necesare lucrărilor de construcții;

Asigurarea utilităților.

1.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului (preluare de apă, resurse

regenerabil e, resur se neregenerabil e)

În perioada de execuție: nu se vor utiliza resurse naturale din zonă.

În perioada de operare:Alimentarea cu apa se va realiza de la rețeaua orășenească dar și printr-un foraj propriu.


15/77


15

Forajul este echipat cu electropom pe submersibile, pe refularea cărora se prevede câte un contor pentrumăsurarea debitelor.

Forajul va fi folosit doar în cazuri excepționale când din diverse motive nu pot folosi apa de la rețeauaorășenească.

1.5. Resur sele natur ale ce vor f i exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interescomunitar pentru a fi uti li zate la implementarea planul ui

Nu este cazul exploatării unor resurse naturale regenerabile şi/sau neregenerabile în perioada de

execuție dar nici în perioada de operare.

1.6. Emisii şi deşeuri generate de plan şi modalitatea de eliminare a acestora EMISII ÎN APE

În perioada de execuție:

Principalele surse potențiale de poluare a apei în timpul execuției lucrărilor sunt următoarele:

excavarea pământului;

traficul utilajelor de construcții;

organizarea de șantier.

circulația vehiculelor care vor transporta materiale de construcție și muncitorii;

manevrarea materialelor de construcție, în special a betoanelor și acoperirilor asfaltice;Traficul vehiculelor grele va genera emisii ale unor poluanți gazoși (NOx, CO, SOx, compuși dinhidrocarburi, particule în suspensie etc.). În același timp, vor rezulta particule din frecarea dintre

suprafața drumului și a roților vehiculelor. Toate acestea vor fi spălate de precipitații și depozitate pesol, în apa subterană sau în corpurile de apă de suprafață.

Manipularea materialelor de construcție determină emisii specifice de anumiți compuși chimici care, prin intermediul apelor pluviale, vor ajunge și în albia apelor din zonă. Accidental este posibil ca unele produse precum carburanții sau uleiurile, sau alte produse folosite in construcții în faza lichidă să sescurgă din recipientele de depozitare.

În același timp, activitățile de tip șantier, depozitele intermediare (vrac) de materiale de construcții (înspecial pulverulente) sunt spălate de apele pluviale, particulele fine fiind antrenate către terenurileadiacente.

Zonele de depozitare a materialelor de granulație fină se vor îngrădi și acoperi.În cazul depozitelor temporare/permanente de materiale, care pot fi spălate de apele pluviale, serecomandă amenajarea platformelor de depozitare cu șanțuri perimetrale de gardă. Aceste șanțuri vor ficurățate periodic pentru a se evita colmatarea lor.

Se apreciază ca emisiile de substanțe poluante (provenite de la traficul rutier specific șantierului, de lamanipularea și punerea în operă a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect în apele desuprafață sau subterane nu sunt în cantități importante și nu modif ică încadrarea în categorii de calitatea apei.

Se impune întreținerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparații, schimburile de piese, de uleiuri,

alimentarea cu carburanți etc.) în locurile special amenajate, betonate.Carburanții vor fi stocați în rezervoare etanșe, astfel încât să nu se producă pierderi, iar uleiurile uzate


16/77


16

se vor colecta în recipiente speciale și preluate apoi de operatori specializați.

Se va interzice depozitarea de materiale, deșeuri din construcții precum și staț ionareautilajelor/echipamentelor în albia cursurilor de apă, canale de desecare, irigații sau zone depresionare.

Se va interzice deversarea deșeurilor de orice tip sau a resturilor de materiale în cursurile de apă permanente sau nepermanente.

Se va interzice deversarea de ape uzate neepurate, reziduuri sau deșeuri în apele de suprafață.

În perioada de exploatare

Potențiale surse de poluare ale apei, în faza de exploatare a proiectului analizat, sunt următoarele:

depunerea directa pe suprafața apei a poluanților generați de traficul de vehicule din incintaunității de producție;

evacuarea apelor neepurate în cursurile de suprafață; în acest caz apele uzate sunt considerateapele menajere și ape provenite din șiroirile din incinta unității de producție, ca de exemplu ape

pluviale;

Principala potențiala formă de poluare a corpurilor de apă de suprafață ca urmare funcționării unitățiide producție se poate produce în perioadele cu precipitații, prin spălarea particulelor solide și a altor

compuși solubili depuși tempor ar pe suprafața drumurilor interioare.

În caz de accidente, principala măsura de minimizare a riscurilor de poluare a apelor consta înrapiditatea de adoptare a măsurilor de limitare a dispersiei și de colectare a scurgerilor de poluant.

Pentru prezentul proiect, ape uzate tehnologice sunt considerate pierderile sistemului de răcire. Apa derăcire este recirculată, gradul de recirculare interna fiind de 0,98. Apa uzata tehnologica esteconsiderata convențional curată.

Rețeaua de canalizare pentru apele uzate tehnologice este comuna cu cea menajera.

Receptor: rețea canalizare municipiul Slatina.

Se va realiza monitorizarea calității apei uzate menajere de către laboratorul chimic al societății prinanalize periodice și , daca se consideră necesar de către alte laboratoare acreditate.

Ape pluviale

În vederea evitării impurificării canalizării apelor pluviale, se va realiza monitorizarea prin laboratoarespecializate a apelor evacuate de S.C. Prysmian Cabluri și Sisteme S.A. Slatina.

EMISII ÎN AER

În perioada de execuție

emisii de praf; emisii de poluanți specifici arderii combustibililor fosili în motoarele utilajelor, echipamentelor

și respectiv a mijloacelor de transport folosite la punerea în operă a lucrărilor.

În perioada de construcție se pot înregistra depășiri ale valorilor limita pentru PM10, pe termen scurtde mediere (24h) dacă nu se iau măsuri de udare a suprafețelor de lucru neasfaltate ș i de reducere a

proceselor tehnologice care produc mult praf, în perioadele cu vânt puternic.

În per ioada de exploatare

În perioada de exploatare, potențialele surse de poluare ale aerului sunt reprezentate de procesul de

producție, respectiv emisiile rezultate din procesul de f abricare a cablurilor, precum și traficul rutierdin incinta unității de producție, acesta reprezentând o sursă de poluare mobilă.


17/77


17

Evacuarea aerului din grupurile sanitare se va realiza prin ventilare mecanică.

Instalațiile de ventilar e se compun din: guri de aspirație, tubulatura din tabla zincată tip SPIRO șirectangulară. Toate gurile vor avea sistem propriu de reglare a debitului de aer și se vor racorda latubulatura prin tuburi flexibile neizolate.

Aerul cu noxe de la extrudare va fi evacuat cu ajutorul a trei instalații de exhaustare compuse din guride captare, tubulatura și ventilatoare turelă. Ventilatoarele sunt amplasate pe acoperiș. Pentru aerulviciat din restul halei s-au prevăzut două ventilatoare turelă amplasate pe acoperiș. Aerul decompensare necesar pentru evacuarea noxelor de la extrudare se va asigura cu centrala de tratare aer

proaspăt (CTA). Distribuția aerului proaspăt în hală se va realiza cu ajutorul unei tubulaturi și grile.Bateriile de încălzire ale centralelor de tratare aer (CTA) se vor alimenta din centrala termica cu apacaldă cu etilen glycol 80/60ºC prin conducte de oțel, montate aparent și prevăzute cu izolație flexibilă tip ARMAFLEX (μ>3000).

Pe tur se vor prevedea robinete de închidere (cu bila) și ventile cu 3 cai (CTA), iar pe retur un robinetde închidere și un robinet de golire.

Instalația va f i prevăzută cu vase și robinete automate de aerisire în punctele cele mai înalte, respectivcu ro binete de golire cu portfurtun în punctele cele mai joase

În vederea controlului resurselor de poluare mobile este obligatorie verificarea anuala a vehiculelor inceea ce priveste nivelului de oxizi de carbon si a gazelor de esapament.

In vederea monitorizării cantităților emisiilor de poluanți în atmosferă, pe perioada de operare, esterecomandata monitorizar ea factorului de mediu aer de către titular prin intermediul laboratoareloracreditate.

DEȘEURI

Deșeuri generate în perioada de execuț ie

Principalele tipurile de deșeuri care pot rezulta în perioada de construcție pentru realizarea proiectului, precum și din activitățile desfășurate în cadrul organizării de șantier, vor fi:

deșeuri beton: 17 01 01;

deșeuri de lemn: 17 02 01;

amestecuri de deșeuri de la construcții și demolări:17 09 04;

deșeuri de amestecuri metalice: 17 04 07;

deșeuri de materiale plastice: 17 02 03;

deșeuri menajere și asimilabil menajere: 20.03.01Pe perioada de execuție este interzisă depozitarea deșeurilor de orice fel pe sol, iar deșeurile menajerevor fi colectate selectiv.

Deșeurile rezultate din organizarea de șantier vor fi colectate în recipienți specifici, în spaț ii specialamenajate, fiind gestionate corespunzător caracteristicilor acestora.

Constructorii vor încheia contracte cu firme atestate pentru eliminarea corespunzătoare a deșeurilor provenite din activitatea de execuție.

Cantitățile de deșeuri generate vor fi raportate, periodic, conform cerințelor legislație în vigoare cătreautoritatea de mediu.

Deșeuri generate în perioada de exploatare Depozitarea deșeurilor în incinta unității de producție se va face respectând prevederile proiectului,


18/77


18

respectiv în zona destinată celor două platforme de depozitare deșeuri, betonate situate în parte de vesta terenului, respectiv zona L, conform planului anexat prezentului studiu.

Astfel pentru zona de depozitare a deșeurilor este prevăzută amenajarea unei zone betonate, parțialacoperite și parțial îngrădite pentru depozitarea și supravegherea diferitelor tipur i de deșeuri,

periculoase și nepericuloase. Suprafața totală a acestei zone este de 1050 m².

Pentru perioada de operare, tipurile de deșeuri ce vor fi generate sunt următoarele:

Tipuri deșeuri generate CodCantitate

(tone)

Alți solvenți și amestecuri de solvent 14 06 03* 2,232

Ceruri și grăsimi uzate: 12 01 12* 0,800

Absorbanți, materiale filtr ante (inclusiv filtre de ulei fără alta specificaţie),materiale de lustruire, îmbrăcăminte de protecţie contaminata cu substanţe

periculoase

15 02 02* 0,975

Deșeuri de materiale plastice 07 02 13 287,250

Ambalaje care conțin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase

15 01 10* 0,468

Ambalaje metalice 15 01 04 13,105

Ambalaje de materiale plastice 15 01 02 3,530

Ambalaje de hârtie și carton 15 01 01 65,220

Ambalaje de lemn 15 01 03 100,775

Deșeuri municipale amestecate 20 03 01 18,967

Titularul proiectului va încheia contracte cu firme specializate pentru eliminarea corespunzătoare adeșeurilor provenite din activitatea producție, pe tipuri de deșeuri, realizând colectarea selectivă cuoperatori specializați.

Cantitățile de deșeuri generate vor fi raportate, periodic, conform cerințelor legislație în vigoare cătreautoritatea de mediu, depozitarea acestora în incinta realizându-se conform prevederilor proiectului, înzona special amenajata betonată.

1.7. Cerinţe legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului Categoria de folosință a terenului

Conform Certificatului de Urbanism nr.315 din 27.04.2015, prin reglementările PUG și RLU almunicipiului Slatina, imobilul se afla situat în zona industrială a orașului Slatina, zona B deimpozitare, folosință actuală fiind de parc industrial.

Suprafețe de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către plan

Hala de producție și clădirile anexe vor avea următoar ele caracteristici:

Suprafața construita totală 22924 m²

Suprafața desfășurată totală 23306 m²


19/77


19

Suprafață teren 172.089 m²

POT= 13,32%

CUT= 0.135

Prezentul proiect propune dezvoltarea unei unități de producție principală și a clădirilor anexe acesteia, precum și a amenajărilor aferente, după cum urmează:

- străzi de incintă;- platforme betonate;- parcări auto;- spații verzi;- împrejmuiri.

Categorie S. interioare incinta [m²] S. exterioare incinta [m²] Drumuri 10026 6512

Parcări 800 3552

Spatii verzi 15961 5733Platforme betonate 12989 113

Zone pavate 2126 595

Suprafețele aferente fiecărei clădiri în parte:

Clădiri Suprafața [m²] Volum [m³]

Corp A - Hala principala 16509 115563

Corp B - Depozit materii prime 2444 17108

Corp C - Anexe 2444 12220

Corp D - Birouri 765 5661

Corp E - Cantina si vestiare 364 1820

Corp F - Camera electrice 262 1179

Corp G - Cabina de paza 84 235

Corp K - Servicii platforma depozitare 120 120

Corp L - Platforma depozitare deșeuri 1050 -

Corp M - Bazine de apa subterane 784 1960

1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului, respectiv modalitatea în careaccesarea acestor servici i supl imentare poate afecta in tegritatea ar iei naturale de interes

comunitar

Realizarea planului nu solicită servicii suplimentare precum: dezafectarea/reamplasarea de conducte,

linii de înaltă tensiune.

1.9. Durata construcției, funcționării, dezafectării proiectuluiDurata de execuție a lucrărilor de construcții va fi conform graficului de execuție, de 24 de luni de laînceperea efectivă a lucrărilor.


20/77


20

1.10. Activități care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului Alte activități care ar putea să apară ca urmare a proiectului sunt în principal cele legate de:

Dezvoltarea socio-economică indusă zonei de influență a proiectului.

1.11. Descrierea proceselor tehnologice

Tipurile de produse ce pot rezulta din procesul de producție care va fi dezvoltat în incinta unității de producție, sunt următoarele:

MLT Cables [armate sau nearmate];

MiniCables - până la 72 FO;

ADSS Cables - pana la 144 FO;

Cabluri - pana la 144FO;

Cabluri UNITUB;

Cabluri RAPIER.

Capacitatea maximă preconizată de producție a unității nou construite este de 8 Mfkm/an.

În cele ce urmează, este prezentat, pe scurt, f luxul tehnologic ce se va desfășura în unitatea de producție nou construită, tipurile de materiale utilizate/depozitate, precum și tipurile utilajelor propusea fi achiziționate:

Schema fluxului tehnologic este prezentata în figura 3.

A. Colorare Fibră optică

Prin colorare se înțelege acoperirea fibrei de culoare natur cu un strat de cerneala în vedereaidentificării acesteia în procesul tehnologic.

Echipamente utilizate: mașini tip A, 7 linii

Materii prime/substanțe utilizate:

Cerneala de diverse culori (pana la 12)

Fibre Optice

Tuburi Quartz

Hârtie Testare Aderenta

Metiletilceton.

Alcool Izopropilic

B. Extrudare și injectare gel și fibre optice colorate

Fibra gata colorată se strânge în grupuri de câte 4 /6 /12 fibre, de anumite culori - în f uncție de

cerințele din specificația tehnică, trece printr-un tub de umplere cu gel peste care se aplica un strat dePE pentru protecție. Pentr u a putea fi identificate mai ușor aceste tuburi pot avea diferite culori.

Echipamente utilizate: mașini lose tube tip B (8linii) si F (8 linii).


Coloranți PBT granule, de diverse culori Fibre Optice Colorate

PBT

Gel

C. Infuniere SZ

În procesul de înfuniere SZ, tuburile sunt torsadate succesiv odată către stânga, apoi către dreaptatocmai în vederea prevenirii apariției stresului mecanic la nivelul fibrei optice. Pașii de torsadare sunt


21/77


21

stabiliți în funcție de diametrul exterior al fasciculului corelat cu numărul de fibre din tub ș i diametrulacestuia.

Echipamente utilizate: mașini înfuniere tip E (4 linii) și tip I (1 linie).


GRP

Tuburi colorate de la procesul de extrudare-injecție gel-plasare fascicul fibre Sfori gonflabile

Fire umplutură Benzi poliester

Benzi neconductoare gonflabile

Sfori de legătur ă Gel umplere interstiții fascicul

D. Armare cu sfori

Este o armare dielectrică a cablului în vederea protejării acestuia dar, în primul rând, și pentru aiasigura cablului rezistență la tracțiune menționată în NT sau Specificația Tehnica. Acesta armare

constă în aplicarea simultană a unui anumit număr de fire [aramid sau glass yarn] cu un anumit pas detorsadare și așezate în doua straturi distincte - un strat cu sens de torsadare spre stânga, iar celalalt spredreapta.

Echipamente utilizate: mașini armare tip C, 8 linii


Sfori aramid. (kevlar) sau sfori sticla (glass)

Fascicule infuniate SZ de la procesul de infuniere SZ

Sfori de legătura

Benzi gonflabile Band. decimetric.

E. Izolare (cu PVC, LSOH)

Consta in aplicarea unui strat foarte subtire de PVC sau LSOH peste una sau mai multe fibre, colorat

in diferite culori in vederea identificarii ulterioare.

Echipamente utilizate: mașini izolare tip D, 8 linii


Coloranți PBT granule, de diverse culori

Fibre Optice Colorate

PBT

Gel

F. Aplicare manta

În această fază tehnologică se aplică practic un strat de protecție din PE /LSOH ce-i conferă cabluluirezistenta mecanica dar și la factorii externi. Montajul SDV-urilor poate fi tip presiune pentru cabluriletip ADSS si MLT, și tub pentru celelalte [minicables, rapier] .

Echipamente utilizate: mașini izolare manta tip G, 8 linii


Granule HDPE, LDPE, LSOH, coloranţi


22/77


22

Fascicule armate sau nearmate

Fire despicare

Bandă marcare la cald

Benzi otel cu acoperire din plastic, polylam (ambele după caz)Alte utilaje folosite in afara procesului de fabricație:

- mașini rebobinare tip L (4 linii);

- mașini recuperare tip H (1 linie);

Utilajele/echipamentele folosite pentru fabricarea cablurilor de telecomunicații cu fibra optica sunt:

Cod Utilaj

COL1 Linie colorare F.O.



COL4 Linie colorare F.O.+ Inele identificare



BF1 Linie buffering

BF2 Linie buffering

SZ1 Linie infuniere tuburi si umplere cu gel

SZ2 Linie infuniere tuburi si umplere cu gel

AK1 Linie armare cu materiale nemetalice

AK2 Linie armare cu materiale nemetalice

TGH1 Linie izolare PVC;PE si LSOH + MICROMODULE (NEXTROM)TGH2 Linie izolare PVC;PE si LSOH (YU PIN NEW)

MR1 Linie rebobinare ESFU

OW1 Cuptor uscare materiale izolație

OW2 Cuptor ardere tuburi cuartz

MX Mașina rotativă amestecare vopseluri

28FO Linie buffering si manta Rapier

YU-PIN Linie armare cu materiale nemetalice si manta in tandem PVC;PE si LSOH

M2 Linie armare cu materiale metalice si manta in tandem PVC;PE si LSOH- Mașina recuperare F.O. din tuburi

Pentru zona de testare sunt propuse a fi utilizate următoarele echipamentele:

Photon Kinetics Model 370



OTDR Model MT 9083 A





23/77


23

OTDR Model MT 9083 B

Șubler Oxford 150mm

Micrometru MIB Germania 25mm

Micrometru Mitutoyo

Șubler Mitutoyo

Termohigrometru ETI.


24/77

24

Fig. 3 – Schema fluxului tehnologic


25/77

25

1.12. Caracter isti cil e PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu

proiectul care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de

in teres comuni tar

Conform Certificatului de Urbanism nr.315 din 27.04.2015, prin reglementările PUG și RLU almunicipiului Slatina, imobilul se afla situat în zona industriala, zona B de impozitare, folosința actuală fiind de parc industrial, zona proiectului fiind într -o continuă dezvoltare.

Amplasamentul face parte din Parcul industrial Slatina, parc constituit prin Ordinul nr. 28 din07.02.2014 al Ministerului

Dezvoltării Regionale șiAdministrației Publice,

privind acordarea titlului de

parc industrial societățiiSlatina Industrial Parc SA,

care administrează parculindustrial constituit pe

terenul în suprafață de

312.539 mp, situat înintravilanul municipiului

Slatina, str. Milcov, nr. 12.

Conform Hotărârii deConsiliu Local nr.

395/25.09.2014, terenul este

reprezentat de ” Parcela 1 – lot 1A – teren în suprafață de 172.090 mp, cu vecinătățile:

- N – domeniul privat al municipiului Slatina (lot 6 – cale de acces nou creată) și terendomeniu privat al municipiului Slatina (lot 1B);

- S – drum de exploatare – limită administrativă comuna Milcov; - E – drum județean și domeniul privat al municipiului Slatina (lot 6 – cale de acces nou

creată);

- V – drum de exploatare.” Până în prezent, pe amplasament s-au desfășurat activități de pășunat și sporadic depozitarenecontr olată de deșeurilor menajere și/sau din construcții și demolări. Prin investiția propusă a serealiza prin proiect, se va reglementa situația acestuia, ea contribuind la dezvoltarea economică azonei.

Din analiza efectuată în zonă și din documentarea realizată, se constată o îmbunătățire importată acalității factorilor de mediu prin:

- Demolarea CET Slatina;- Închiderea Depozitului neconform de deșeuri municipale clasa ”b” Slatina, activitate

derulată de CJ Olt în cadrul proiectului ”Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Olt ", proiect finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu;

- Realizarea Parcului Industrial Slatina, parc care reglementează tipurile de activități ce se pot desfășura (industrie prelucrătoare; servicii; activităţi financiar - bancare, societăţi deasigurări, contabilitate, consultanţă, proiectare, cercetare dezvoltare, precum șiadministrare a afacerilor; distribuţie; depozitare mărfuri și logistică; servicii conexe).

Din analiza efectuată de evaluator, terenul alocat investiției analizate nu face parte din suprafațasitului Natura 2000 ROSPA0106 Valea Oltului Inferior, ci se învecinează în partea de vest cu

acesta, pe o distanță de cca 300 m.


26/77


27/77


28/77


29/77


29

Harta unităţilor de relief

Încadrarea sitului în unităţile de relief, după Posea, Gr., Badea, L. (1984),

România. Unităţile de relief

Zona subcarpatică este puţin dezvoltată în cadrul bazinului, sub forma unei fâşii înguste ce facetrecerea între zona muntoasă şi piemont. Pe toată lungimea din dreptul confluenţelor Luncavăţului şi Topologului până la Slatina (unde Oltulintră în câmpie) valea prezintă o uşoară asimetrie, dar neuniformă. Dacă în partea de nord, pânăaproape de Drăgăşani, se dezvoltă un sistem de opt terase, din care cele inferioare sunt mai slabreprezentate, puternic fragmentate, în bună parte acoperite cu depuneri deluvio-proluviale iar versantuldrept este abrupt, treptat terasele se dezvoltă şi pe dreapta, astfel încât spre câmpie se ajunge lainversarea asimetriei: terasele inferioare sunt foarte larg dezvoltate pe dreapta şi lipsesc pe stânga. Îngeneral, valea este adâncită în nord cu 200-300 m şi în sud cu 70-80 m, faţă de nivelul general alsuprafeţei piemontane şi are o dezvoltare laterală de la 9-10 până la 17-18 km.Sistemul de terase, în profil longitudinal, prezintă modificări uşoare – de structură, neotectonice, de


30/77


30

contribuţii laterale – ceea ce crează dificultăţi în stabilirea şi delimitarea lor. Până la Drăgăşani,terasele se dezvoltă numai pe sub versantul estic. Pe cealaltă parte se pot urmări numai unele resturi deterase greu de diferenţiat. La sud de Drăgăşani valea se lărgeşte, lunca ajunge la S latina la 6-7 kmlăţime, iar terasele se dezvoltă pe ambele maluri. Dealurile Olteţului fac parte din regiunea piemontană Olteană şi au o structură morfologică complexă,cu dealuri cutate clar exprimate în relief, reprezentând contraste mari de altitudine ce pot depăşi în

unele locuri 700-800 m. La contactul dintre subcarpaţi şi dealurile Olteţului s -au dezvoltat micidepresiuni intracolinare. Litologia dealurilor Olteţului este constituită din depozite miocene şi

pliocene, reprezentate prin pietrişuri, nisipuri, argile, marne etc., care stau peste un fundament cristalin.Dealurile Cotmenei sunt reprezentate prin culmi monoclinale şi depresiuni intercolinare, cu o energiemaximă a reliefului ce variază între 200-300 m, fiind constituite din depozite pliocene, reprezentate

prin pietrişuri şi nisipuri.

Subsectorul Slatina-Izbiceni. În acest subsector Oltul intră în Câmpia Română propriu-zisă,unde valea se lărgeşte foarte mult și se accentuează gradul de meandrare.

Lunca Oltului în sectorul de câmpie are o lăţime de 6-7 km, este dominată net spre est, cu 50-60 m, demalul înalt al Câmpiei Teleormanului. După confluenţele Olteţului şi Tesluiului, cursul meandrat alOltului se abate spre malul vestic, curgând pe sub fruntea joasă a primei terase, lunca dezvoltându -sedoar pe stânga râului. În acest sector, relieful acesteia păstrează numeroase meandre şi cursuri părăsite(cum este Sâiul) ce pun în evidenţă deplasarea Oltului spre vest.

2.1.3. Tipuri de ecosisteme

Conform clasificării Corine Land Cover în situl R0SPA0106 Valea Oltului Inferior se regăsescurmătoarele clase de habitat:

2.1.4. Calitatea și importanța sitului

Situl cuprinde salba de lacuri de pe cursul inferior al Oltului împreună cu terenurile agricole, pajiștileși trupurile de vegetație forestieră aflate în vecinătatea acestora, având un rol important în conservareaunui număr foarte mare de păsări, printre care se află 14 specii protejate în spațiul european, douădintre acestea fiind specii periclitate la nivel global. Un număr mare de specii protejate, cu efectiveimportante găsesc aici condiții excelente pentru reproducere, ca de exemplu: stârcul pitic, pasăreaogorului, dumbrăveanca, sfrânciocul cu frunte neagră, ciocîntorsul și barza albă. Importanța majoră a

sitului pentru păsări este amplificată în special în timpul pasajelor de toamnă și primăvară, cand situleste tranzitat de un număr impresionant de păsări aflate pe ruta de migrație centro-europeană - bulgară,dintre care enumerăm: barza albă, eretele vânăt, bătăușul și pescărușul mic. Chiar și în timpul iernilor

Cod Procent CLC Clase de habitate

N04 5 331 Plaje de nisip

N06 25511,512 Râuri, lacuri

N12 33

211 -

213 Culturi (teren arabil)

N14 12 231 Pășuni

N15 6242,243 Alte terenuri arabile

N16 16 311 Păduri de foioase

N26 3 324Habitate de păduri(păduri în tranziție)


31/77


31

foarte grele cele mai multe dintre lacuri nu îngheață complet și constituie habitate de iernare pentruefective mari ale speciilor de interes comunitar ca: lebăda de iarnă și ferestrașul mic și ale speciilorcomune precum gârlița mare, lișița, rața cu cap castaniu, lebăda de vară, rața mare, rața moțată, rațasunătoare.

2.1.5. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC și evaluarea

sitului în ceea ce le privește Cod Specia

Pop.

rezidentă Cuibărit

IernatPasaj

Sit.

Pop.Conservare Izolare Global

A021 Botaurus stellaris >6 i D

A133 Burhinus oedicnemus 30-60 p B B C B

A031 Ciconia ciconia 70-82 p 700-800 i C B C B

A082 Circus cyaneus 20-40 i C B C C

A231 Coracias garrulus 10-30 p C B C C

A038 Cygnus cygnus 240-310 i B B C B

A027 Egretta alba 30-50 i C B C C

A022 Ixobrychus minutus 40-50 p C B C B

A339 Lanius minor 30-90 p D

A177 Larus minutus 300-800 i C B C B

A068 Mergus albellus1000-2000

A B C B

A151 Philomachus pugnax1200-2000

iC B C B

A132 Recurvirostra

avosetta8-10 p C B C C

2.1.6. Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului2009/147/EC și evaluarea sitului în ceea ce le privește

Cod SpeciaPop.


IernatPasaj

Sit.


A053 Anas platyrhynchos8000-

20000 iD

A041 Anser albifrons 20000-30000 i

B B C B

A059 Aythya ferina20000-50000 i

D

A067 Bucephala clangula3000-5000

iC B C B

A036 Cygnus olor 790-950 i D

A125 Fulica atra60000-

100000 iD

A017 Phalacrocorax carbo1500-2500

iD

A086 Accipiter nisus 50-100 i D

A298 Acrocephalusarundinaceus

C D

A296 Acrocephalus palustris

R D

A292 Locustellaluscinioides

C D


32/77


32

Cod SpeciaPop.


IernatPasaj

Sit.


A271 Luscinia

megarhynchosC D

A070 Mergus merganser 80-200 i C B C B

A230 Merops apiaster 10-15 p D

A383 Miliaria calandra C D

A262 Motacilla alba C C D

A261 Motacilla cinerea R D

A260 Motacilla flava C C DA319 Muscicapa striata RC D

A058 Netta rufina 5-10 i D

A277 Oenanthe oenanthe C D

A337 Oriolus oriolus P C D

A273 Phoenicurus ochruros RC D

A274 Phoenicurus phoenicurus

RC D

A315 Phylloscopus

collybitaC D

A314 Phylloscopus

sibilatrixC D

A316 Phylloscopus

trochilusRC D

A005 Podiceps cristatus 30-80i DA266 Prunella modularis C D

A372 Pyrrhula pyrrhula C D

A317 Regulus regulus RC D

A249 Riparia riparia C C D

A275 Saxicola rubetra C D

A276 Saxicola torquata C D

A351 Sturnus vulgaris C C D

A311 Sylvia atricapilla C D

A310 Sylvia borin C D

A308 Sylvia curruca C D

A004 Tachybaptus ruficollis150-200i

D

A048 Tadorna tadorna 30-50 i D

A286 Turdus iliacus R D

A283 Turdus merula C D

A285 Turdus philomelos C D

A297 Acrocephalus

scirpaceusC D

A295 Acrocephalus

schoenobaenusC D

A247 Alauda arvensis RC D

A054 Anas acuta 10-50 i D

A052 Anas crecca1500-3000

iD

A050 Anas penelope1500-2000

iD

A051 Anas strepera 100-130 i DA257 Anthus pratensis RC D

A259 Anthus spinoletta C D

A256 Anthus trivialis C D

A028 Ardea cinerea 30-50 p120-

200iD

A221 Asio otus R D

A061 Aythya fuligula2000-4000

iD

A087 Buteo buteo 30-50i D

A149 Calidris alpina 50-100i D

A366 Carduelis cannabina RC C D

A364 Carduelis carduelis RC 5-10 i C D

A363 Carduelis chloris RC C D

A365 Carduelis spinus RC C D

A198Chlidoniasleucopterus

300-500i

D

A373Coccothraustescoccothraustes

C D


33/77


33

Cod SpeciaPop.


IernatPasaj

Sit.


A212 Cuculus canorus R D

A253 Delichon urbica C D

A269 Erithacus rubecula C D

A359 Fringilla coelebs C D

A360 Fringilla

montifringillaRC D

A251 Hirundo rustica RC C B B B

A340 Lanius excubitor R C D

A459 Larus cachinnans5000-6000i

D

A182 Larus canus 500-1000i D

A179 Larus ridibundus200-300

p

5000-

8000iD

A291 Locustella fluviatilis R D

A284 Turdus pilaris C C D

A287 Turdus viscivorus C D

A232 Upupa epops C RC D

2.2. Date despre prezența, localizarea, populația și ecologia speci ilor și/sau habitatelor de

interes comunitar prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a proiectului, menționateîn formularul standard al ariei protejate de interes comunitar Lucrările propuse a fi executate în proiectul de realizare a Unității de fabricare a fibrei optice și aanexelor acestuia, așa cum a fost prezentat în detaliu în prima parte a studiului, se vor executa întotalitatea lor în afara limitelor sitului de protecție avifaunistică ROSPA0106 Valea Oltului Inferior.Amplasamentul proiectului este situat în imediata apropiere a sitului, în zona văii Milcov, fiind limitrofcu situl pe o distanță de cca 304 m. Această vecinătate a fost cauza pentru care a fost luată decizia deefectuare a evaluării adecvate,zona de contact fiind prezentată în

imaginea de mai jos.Nici un procent din totalul

suprafeței ROSPA0106 ValeaOltului Inferior nu este afectat

direct de desfășurarea lucrărilorinvestiționale propuse prinproiectul analizat.

Pentru lucrările propuse a serealiza prin proiect în imediataapropiere a sitului Natura 2000

ROSPA0106 Valea Oltului

Inferior, custodele sitului -

Compania de Servicii șiConsultanță SA a emis avizulfavorabil nr. 214/3.05.2015.

Păsări de interes comunitar menționate în Formularul Standard al sitului și corelații cu situația

în teren Specia Prezența în zona de

implementare a PP/ relevanța Observații


34/77


34

După cum se observă, din informațiile culese din teren și a celor găsite în diferite publicații, rezultăfaptul că nu s-a pus în evidență prezența a nici unei specii protejate, în zona de implementare a

proiectului.

Acest fapt se datorează în bună măsură cerințelor de habitat a speciilor protejate, cerințe care diferă decondițiile care se regăsesc în zona amplasamentului analizat, dar și de distanța relative mare până la

ecosistemele specific din zona râului Olt. Din câte se observă, în zona de implementare a proiectului,există un intrând a sitului, de-a lungul văii Milcovului, suprafață care este ocupată de arbuști șisubarbuști. Această extindere a sitului este justificată de faptul că prezența acestor arbuști poatereprezenta un loc de refugiu, hrană și reproducere pentru o parte din speciile protejate, cum ar fi:Pasărea ogorului ( Burhinus oedicnemus); Erete vânăt (Circus cyaneus); Sfrâncioc cu fruntea neagră( Lanius minor ) șiDumbrăveancă (Coracias

garrulus).

Suprafața ocupată deamplasament este în schimb

o zonă deschisă, pășunată,fără arbori, arbuști sau subarbuști, care face ca inclusivposibila prezență a uneia dincele patru specii, să fie cutotul întâmplătoare.

2.3. Funcțiile ecologice ale

speciilor și habitatelor de

interes comunitar afectate

de implementarea

A021 Botaurus stellaris A .

A133 Burhinus oedicnemus APosibil de întâlnit în perioada de migrație șide cuibărit.

A031 Ciconia ciconia A

A082 Circus cyaneus APosibil de întâlnit pe amplasament în perioada de migrație și în timpul iernii. Nu cuibărește la noi.

A231 Coracias garrulus A

A038 Cygnus cygnus A

A027 Egretta alba A

A022 Ixobrychus minutus A

A339 Lanius minor A

Terenul amplasamentului analizat nu estespecific zonei de cuibărit. Teren utilizat pentru hrană, de aceea necesităluarea de măsuri de agro-mediu.

A177 Larus minutus A

A068 Mergus albellus A .

A151 Philomachus pugnax A

A132 Recurvirostra avosetta A

PP – Pajiști, pășuni;

TA – Teren arabil


35/77


35

pr oiectului și relația acestora cu aria naturală protejată de interes comunitar

Privitor la ecologia speciilor de păsări de interes comunitar prezente în zona studiată, precum și a

relațiilor acestora cu aria protejata de protecție avifaunistică ROSPA0106 Valea Oltului Inferior au

fost evidențiate următoarele aspecte:

A021 Botaur us stel laris

A. Date generale despre specie

Denumirea ştiințifică : Botaurus stellaris

Denumirea populară : Buhai de baltă

Statutul de conservare în România : Vulnerabilă

Descri erea speciei : pasăre solitară. Specie cu colorit general maro ocru, criptic. Foarte greu de văzut

stând în timpul zilei în stuf. Se poate confunda cu imaturii de stârc de noapte însă este mai mare şi are

creştetul capului negricios.

Reproducere: pasăre predominant migratoare, dar există şi indivizi care rămân la noi peste iarnă. Duce

o viaţă ascunsă în desişurile de stuf. Perechile cuibăresc izolat. Cazurile de poliginie nu sunt rare la

această specie. Ponta (3-5 ouă) este depusă spre sfârșitul lunii aprilie sau în luna mai.

Cerinţe de habitat : Spre deosebire de celelalte specii de stârci de talie mare, habitatul de hrănire al

buhaiului de baltă se suprapune peste cel de reproducere. Cuibăreşte în mlaştini cu apă de adâncime

mică cu regim hidrologic stabil. Preferă stufărişuri extinse cu o structură mozaicată, de diferite vârste,

zonele cu stufărişuri bătrâne fiind folosite în special pentru cuibărit. Hrana este aproape exclusiv

animală, constând din diverse viețuitoare acvatice, inclusiv pești.

Arealu l speciei : Specie palearctică, cuibărind din vestul Europei până în estul Asiei. Albania, Austria,

Belarus, Bulgaria, Belgia, Bosnia & Herțegovina, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Estonia,

Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Olanda,

Polonia, Portugalia, Rusia, Serbia & Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia, Ucraina, Anglia.

Distribuţia în România : Este prezent în zonele umede unde se dezvoltă teritorii compacte de stuf.

Poate fi observat în Delta Dunării, pe râurile mari, dar și pe lacurile unde s-au dezvoltat stufărișuri

întinse.

Populaţia naţională: 1500-2000 perechi.

B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate

Informaţii specifice speciei : Specie observată în cadrul sitului, până în prezent, doar iarna sau în

perioadele de pasaj. Nu există semnalări care să indice cuibăritul. Deşi nu este complet exclusă această


36/77


36

posibilitate, calitatea stufului şi mai ales nivelul fluctuant al apei nu întrunesc condiţiile necesare

pentru ca această specie să cuibărească.

În condiţiile în care dacă pasărea nu face deplasări între locul de înnoptare şi locul de hrănire, în timpul

iernii este cvasi imposibil de monitorizat, s-au folosit datele existente în formularul standard. Datorită

dificultăţilor de monitorizare ale populaţiei în timpul iernii aceste date trebuie folosite cu prudenţă. Distribuţia speciei : Specie prezentă în zonele cu stufărişuri compacte din cadrul sitului.

Statutul de prezenţă : Iernare.

Distribuția speciei conform Planului de management

Alte informaţii privind sursele de informaţii:

Informațiile prezentate anterior au fost preluate din Planul de Management al sitului Natura 2000

ROSPA0106 Valea Oltului inferior, plan realizat în cadrul proiectului SINCRON.

C. Date specifice la nivelul amplasamentului proiectului aflat în analiză

Așa cum s-a menționat deja, suprafața care este alocată proiectului privind amplasarea Unității

de producție fibre optice și anexe, nu se află încadrată în limitele acestui sit, iar car acteristicile

ecosistemice ale acestei suprafețe nu sunt specifice habitatului acestei specii. În cadrul

observațiilor efectuate în perimetrul amplasamentului nu a fost evidențiată prezența acestei


37/77


37

specii. De asemenea, așa cum rezultă și din studiile efectuate anterior, nu există mențiuni

referitoare la prezența acestei specii în zona proiectului.

A133 Burhinus oedicnemus


Denumirea ştiințifică: Burhinus oedicnemus

Denumirea populară: Pasărea ogorului

Statutul de conservare în România: Periclitată

Descri erea speciei: pasăre nocturnă cu ochi mari, galbeni, cioc scurt și masiv, picioare lungi galbene și

penaj de culoarea ierburilor uscate.

Reproducere: ponta este depusă în perioada aprile-iunie, 1-3 ouă, de obicei 2. Cuibul este construit

direct pe sol. Această specie ajunge în România începând cu luna aprilie și părăsește țara noastră în

octombrie.

Per ioade cr iti ce: Martie-Iunie

Cerinţe de habitat: preferă câmpiile aride cu porțiuni nisipoase sau pietroase. Pasăre de stepă. Se

hrăneşte în special noaptea şi la crepuscul. Se hrănesc cu nevertebrate şi vertebrate mici.

Arealu l specie: Areal discontinuu in Europa şi Asia. Europa:Albania, Armenia, Azerbaijan, Bulgaria,

Cipru, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Marea Britanie, Portugalia, Rusia, Spania, Turcia și Ucraina.

Distribuţia în România: Cuibărește în principal în Dobrogea, dar poate fi întâlnită și în Oltenia şi

Muntenia.


Informaţii specifice speciei: În sit este prezentă în perioada de migraţie și în sezonul de cuibărit.

Sosește începând cu luna aprilie (uneori şi la sfârşitul lui martie) și părăsește situl începând cu luna

septembrie/octombrie. Zonele de cuibărit identificate sunt reprezentate de păşuni suprapăşunate cuiarbă foarte scurtă. Nu au fost semnalate până în prezent cazuri de cuibărit pe terenuri agricole din sit.

Ameninţări pentru specie în sit: distrugerea cuiburilor de către turmele de ovine/bovine, prădare

datorată câinilor de stână şi vagabonzi, distrugerea habitatului de cuibărit prin conversia în teren arabil,

reducerea spectrului trofic datorată folosinţei pesticidelor:

Distribuţia specie: Specie prezentă cuibărind, în special pe pajişti suprapăşunate şi degradate în

jumătatea sudică a sitului (cel mai nordic punct de unde există semnalări - Drăgăşani).

Statutul de prezenţă: relativ larg răspândită.

Abundenţă: comună.


38/77


38


Alte informaţii privind sursele de informaţii:

Informațiile prezentate anterior au fost preluate din Planul de Management al sitului Natura 2000

ROSPA0106 Valea Oltului inferior, plan realizat în cadrul proiectului SINCRON.



de producție fibre optice și anexe, nu se află încadrată în limitele acestui sit. În cadrul



referitoare la prezența acestei specii în zona de implementare a proiectului. Posibilă prezență de -

a lungul văii Milcov, în zona invadată de arbuști și subarbuști.

A031 Ciconia ciconia


Denumirea ştiințifică: Ciconia ciconia

Denumirea populară: Barza albă

Statutul de conservare în România: Vulnerabilă


39/77


39

Descri erea speciei: este o pasăre ușor de observat datorită predilecției de a construi cuiburile în

apropierea oamenilor. Penajul este preponderent alb, cu remigele negre. Are gâtul și picioarele lungi.

Ciocul este lung și roșu. Sub aripi prezintă un model caracteristic alb-negru cu subalarele albe și

remigele negre. Păsările tinere au un colorit caracteristic identic cu al adulților, însă au vârful ciocului

de culoare neagră.

Reproducere: cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate - case, coşuri, stâlpi ai rețelelor

electrice de joasă tensiune. În prezent, tot mai puține cuiburi sunt amplasate pe construcții și extrem de

puține pe copaci. Oaspete de vară, sosește în România începând cu luna martie. Cuibăresc în perioada

aprilie-iulie. Ponta este reprezentată de 3-4, excepțional 5 ouă. Părăsesc România începând cu luna

august.

Per ioade cr iti ce: Martie-Iulie.

Cerinţe de habitat: Berzele se hrănesc pe câmpurile agricole, miriști și pârloage, pășuni, mlaştini, etc..Condiția prezenței perechilor clocitoare este existența în apropierea cuiburilor a unor habitate adecvate

pentru hrănire (pajiști umede, smârcuri, mlaștini).

Arealu l speciei: Specie larg răspândită în Europa. Poate fi întâlnită în: Albania, Austria, Belarus,

Bulgaria, Belgia, Bosnia & Herțegovina, Croația, Republica Ceha, Danemarca, Estonia, Franța,

Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Olanda, Polonia,

Portugalia, Rusia, Serbia & Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia, Ucraina.

Distribuţia în România: Este larg răspândită în România, cuibărind în localități (rar în afara lor).

Apare în număr redus în zonele montante. Migrează în număr mare prin Transilvania, Dobrogea și

Moldova. Cele mai multe cuiburi sunt localizate în sate aflate în apropierea zonelor umede.

Popul aţia naţională: 4000 – 5000 perechi.

Populația mondiala a acestei specii se estimează a fi de 185000 de perechi, iar cea a Europei la 180000

de perechi. In Romania, conform ultimului recensământ sunt circa 5500 de perechi.


Informaţii specifice speciei: Această specie poate fi observată atât cuibărind în localităţile de la

periferia, sau din sit (tehnic localităţile nu sunt incluse în sit, însă perechile cuibăritoare din acestre

localităţi utilizează situl pentru procurarea hranei.) cât și în perioada de migrație. Sosește începând cu

lunile martie/aprilie și părăsește situl începând cu luna august.

Distribuţia speciei: Specia poate fi observată cuibărind în localitățile din cadrul sitului în special pe

stâlpii liniilor de joasă tensiune din sate sau pe acoperişurile caselor.


40/77


40


Statutul de prezenţă: odihnă şi hrănire; reproducere; larg răspândită; nativă.

Abundenţă: comună; prezență certă.

Alte informaţii privind sursele de informaţii: Informațiile prezentate anterior au fost preluate din

Planul de Management al sitului Natura 2000 ROSPA0106 Valea Oltului inferior, plan realizat în

cadrul proiectului SINCRON.






referitoare la prezența acestei specii în zona de implementare a proiectului. Nu au fost

identificate cuiburi, nici pe amplasamentul proiectului nici în zona limitrofă.

A082 Circus cyaneus


Denumirea ştiințifică: Circus cyaneus

Denumirea populară: Erete vânăt


41/77


41

Descri erea speciei: păsări de pradă de mărime medie, cu aripi și coadă lungi. Masculii prezintă târtița

albă și pata neagră de la vârful aripii prezintă o formă caracteristică. Femelele sunt maronii, cu târtița

tot albă, cu aripi mai scurte și mai rotunjite.

Reproducere: nu cuibărește în România, ci în nordul Europei. Cuibul este construit pe sol, în vegetație

deasă. Depun ouă în aprilie – mai. Sosesc în România începând cu luna octombrie. Per ioade cr iti ce: Octombrie- Martie (perioada de prezenţă în sit).

Cerinţe de habitat: în migrație și în timpul iernii este întâlnit pe pajiști, terenuri arabile și mlaștini. Se

hrănesc cu paseriforme și mamifere mici.

Arealul speciei: Specie prezentă cuibărind în Belarus, Finlanda, Franța, Rusia, Suedia și Marea

Britanie. În perioada iernii poate fi întâlnită în: Armenia, Austria, Croația, Ungaria, Polonia, Serbia &

Muntenegru, Slovacia și Ucraina; România, etc..

Distribuţia în România: Specie întâlnită frecvent întâlnită pe păşuni, pajişti și terenuri agricole în

perioadele de migraţie şi iarna.


Informaţii specifice speciei: Specie observată în efective numeroase în perioada de pasaj.

Distribuţia speciei: Observată în apropierea sectorului Drăgănești-Olt.

Distribuția speciei conf orm Planului de management

Statutul de prezenţă: iernare; larg răspândită; nativă.

Abundenţă: prezență certă; comună.


42/77


43/77


43

Distribuţia speciei: Specia cuibărește pe o suprafață mare din sit, fiind întâlnită în sectorul Drăgășani –

Slatina – Drăgănești-Olt.


Statutul de prezenţă: reproducere; relativ larg răspândită; nativă.

Abundenţă: relativ comună; prezență certă.







observațiilor efectuate în perimetrul amplasamentului nu a fost evidențiată prezența acesteispecii. De asemenea, așa cum rezultă și din studiile efectuate anterior, nu există mențiuni

referitoare la prezența acestei specii în zona proiectului. Prezentă în zona localității Milcov.

A038 Cygnus cygnus


Denumirea ştiințifică: Cygnus cygnus

Denumirea populară: Lebăda de iarnă


44/77


44

Statutul de conservare în România: vulnerabilă

Descri erea speciei: pasăre cu un penaj complet alb ce cuibărește în nordul Siberiei. Face parte din

grupul lebedelor. Ciocul este negru, prezentând baza galbenă ce se extinde dincolo de nări. Fruntea

aplatizată, picioarele negre.

Habitat: lacuri întinse, dulci sau salmastre, naturale sau artificiale. Poate fi observată și pe mare. Iarnase hrăneşte în special pe terenurile arabile.

Reproducere: nu cuibărește în România, ci în Islanda, peninsula Scandinavă, Finlanda și nordul

Rusiei. Cuibul este construit în apropierea apei și căptușit cu plante. Depun 3-7 ouă, în funcție de

regiune de cuibărit. Oaspete de iarnă, sosesc în România începând cu sfârșitul lunii octombrie și

părăsesc țara noastră în martie.

Cerinţe de habitat: Se hrănesc preponderent cu vegetația acvatică. Recent au fost observate și în

terenurile agricole.

Arealu l speciei: Specie larg răspândită în Europa în perioada iernii. În luna octombrie părăsesc

teritoriile de cuibărit și iernează în Germania, Danemarca și Suedia, dar și în țările din partea estică a

Mării Mediterane și a Mării Negre.

Distribuţia în România: Această specie poate fi întâlnită în zonele umede reprezentate prin suprafețe

mari de apă, ce nu îngheață în totalitate în timpul ierni. Poate fi observată în Delta Dunării, lacurile

mari din Dobrogea și râuri (Olt, Prut), dar și în zonele umede de-a lungul Dunării.

Populaţia naţională: 2000-4500 indivizi (iarna)


Informaţii specifice speciei: Această specie sosește în cadrul sitului începând cu luna noiembrie și

părăsesc situl în luna martie.

Distribuţia speciei: Poate fi întâlnită în efective numeroase dar care variază anual în sit. Au fost

observate pe toate lacurile de acumulare din sit, în special la coada lacurilor. Nu sunt cunoscute toatezonele de hrănire din sit ale speciei.

Statutul de prezenţă: iernare; larg răspândită; nativă.

Abundenţă: prezență certă; relativ comună.





45/77


45




de producție fibre optice și anexe, nu se află încadrată în limitele acestui sit. În cadrulobservațiilor efectuate în perimetrul amplasamentului nu a fost evidențiată prezența acestei



A027 Egretta alba (Casmerodius albus)


Denumirea ştiințifică: Egretta alba (Casmerodius albus)

Denumirea populară: Egreta mare

Statutul de conservare în România: periclitată

Descri erea speciei: pasăre de dimensiuni mari. Penajul este alb pe tot corpul, în toate perioadele

anului. În perioada nupțială picioarele și degetele sunt negre, tibia fiind maroniu-gălbuie sau roșiatică,

iar ciocul este aproape complet negru. În afara perioadei nupțiale ciocul devine complet galben.Această specie vizitează România ca oaspete de vară, începând cu luna martie și, părăsește aceste

teritorii în septembrie. Un număr mai mic de exemplare, rămâne și iernează la noi.


46/77


46

Cerinţe de habitat: cuibăreşte destul de rar în colonii în stufărişurile întinse şi intacte, mlaştinile,

deltele şi lagunele din sud-estul Europei. Deseori şi în eleştee mari. Preferă, stufărişurile în care sunt şi

câţiva copaci (salcie, arin).

Reproducere: cuibăreşte în număr mare în Delta Dunării. În afara perioadei de înmulţire poate fi

întâlnită pe lacurile mari cu apă puţin adâncă, pe malurile râurilor sau pe terenurile agricole învecinatemarilor corpuri de apă. Cuiburile sunt construite în stufăriș sau, mai rar, pe sălcii joase. Ponta constă

din 4 ouă. Exemplarele observate iarna stau pe bălțile neînghețate. Se hrănește cu diferite animale

acvatice, inclusiv cu pești mărunți.

Arealu l speciei: În Europa, această specie poate fi observată în efective mari în Austria, Ungaria,

Rusia și Ucraina. În efective mai puțin numeroase, este prezentă și în alte țări.

Distribuţia în România: Specie larg răspândită în România, întâlnită în zonele umede (bălți și lacuri

întinse, cu stuf și alte plante palustre) atât din Dobrogea, cât și în Muntenia, prezentând efective mari.Mai poate fi întâlnită și în Moldova și Transilvania, în număr mai mic.

Populaţia naţională: 900-1100 perechi.


Distribuţia speciei: Poate fi întâlnită în zonele umede din cadrul sitului, în lunile de iarnă şi de pasaj,

găsind aici condiții optime pentru hrănire și odihnă. Exemplare răzleţe pot fi observate şi vara dar până

în prezent nu există dovezi certe de cuibărit.



47/77


47

Statutul de prezenţă: iernare; odihnă şi hrănire; larg răspândită; nativă.

Abundenţă: prezenţă certă; comună.










A022 Ixobrychus minutus


Denumirea ştiințifică: Ixobrychus minutus

Denumirea populară: Stârc pitic

Statutul de conservare în România: Preocupare minimă

Descri erea speciei: specie din grupul stârcilor, penajul aripilor este de culoare ruginiu – închis. La

adulți, ceafa, capul și spatele sunt de culoare închisă, spre negru, iar la juvenili sunt mai deschise la

culoare, pătate cu roșcat și cafeniu. Gât scurt, cioc galben, picioare galben-verzui. În zbor, pe partea

superioară a aripilor se observă o pată mare, deschisă la culoare. Oaspete de vară în România. Sosesc

începând cu luna aprilie și părăsesc țara noastră în luna octombrie.

Per ioade cr iti ce: Mai-Iulie.

Cerinţe de habitat: preferă aproape exclusiv zonele întinse de stufăriş cu apă dulce sau salmastră;

stufărişurile dense, cu un nivel scăzut al apei şi cu tufişuri/ sălcii sau arin, în habitat. Ocazional ocupă

şi tufărişuri dense de pe marginea râurilor sau lacurilor.

Reproducere: cuibăreşte în perechi izolate în stuf sau tufişuri, în număr mare în Delta Dunării şi în

habitatele propice în zonele umede de şes și din zonele colinare, dar în număr mai redus. Se hrăneşte

cu peşti, insecte, amfibieni, etc.


48/77


48

Arealu l speciei: Specie larg răspândită în Europa. Efective numeroase sunt înregistrate în Armenia,

Azerbaijan, Bulgaria, Croația, Ungaria, Moldova, Rusia, Serbia & Muntenegru, Spania, Italia, Ucraina

și Turcia. Specia este prezentă și în alte țări din Europa, dar înregistrează efective reduse.

Distribuţia în România: În România specia este prezentă în zonele umede caracterizate prin zone

întinse de stufăriș, apă mică, cu tufișuri sălcii și arini. Populaţia naţională: 8500-10.000 perechi.


Informaţii specifice speciei: Specia observată până în prezent ca oaspete de vară în cadrul sitului.

Specie ascunsă foarte dificil de recenzat sau monitorizat.

Distribuţia speciei: Specie prezentă în cadrul sitului ca oaspete de vară în zonele cu stufărișuri cu

ochiuri de apă, sălcii și un nivel al apei scăzut.


Statutul de prezenţă: reproducere; larg răspândită; nativă.

Abundenţă: comună; prezență certă.





49/77


49





specii. De asemenea, așa cum rezultă și din studiile efectuate anterior, nu există mențiunireferitoare la prezența acestei specii în zona proiectului.

A339 Lanius minor

Denumirea ştiințifică: Lanius minor

Denumirea populară: Sfrâncioc cu fruntea neagră

Statutul de conservare în România: Preocupare minimă

Descri erea speciei: pasăre de dimensiuni mici, cu cap relativ mare, cioc puternic și încovoiat la vârf,

coada lungă, colorit viu. Prezintă o bandă neagră pe frunte și o pată albă, pe aripă.

Per ioade cr iti ce: Mai-Iulie.

Cerinţe de habitat: preferă pajiștile colinare sau de șes în care sunt prezenți copaci solitari sau

tufărișuri.

Reproducere: cuibărește în colonii răzlețe mici de 2-10 perechi. În general, depun o pontă pe an de 5-6

ouă. Cuibul este construit în arborii aflați de-a lungul drumurilor situați lângă terenurile agricole cu

parcele mici sau în copaci și tufărișuri izolate situați în regiuni deschise, în pajiști colinare sau de șes.

Se hrănesc în special cu insecte.

Arealu l speciei: Larg răspândită în Europa, poate fi observată cuibărind în: Armenia, Azerbaidjan,

Bulgaria, Belgia, Croația, Grecia, Ungaria, Italia, Macedonia, Moldova, Rusia, Slovacia, Turcia și

Ucraina.

Distr ibuţia în România: În România, această specie este larg răspândită, putând fi întâlnită în efective

numeroase în Dobrogea, Transilvania și Moldova, mai puțin în Muntenia.

prysmian ea

Documents