ACKNOWLEDGMENT: This work was supported by the strategic grantP0SDRU/159/7.5/S/733255, Project ID 133255 (2074), co-financed by theEuropean Social Fund within the Sectorial Operational Program HumanResources Development 2 007 -2013.

DR. TAURA MARIA STANILA

Provocirile bioeticiigi rdspunderea penale

Universul JuridicBucuregti

-2A15-

?l'2l Laurn Maria Stdnild

237. Udroiu,M, Drept penal. parteq speciald. Noul cod penal EdituraC.H. Beck, Bucuregti 2014.

238. V6ron Michel, Droitpdnal special,paris,Armand Colin, 2001.239. Yon Savigny, F.C., System of the Modern Romqn Law, traducere

din germani de William Holloway, Vol. I, Madras: J.HigginbothamPublisher, 1867, disponibil online la www.books,google.ro

240. Webber, M., Etica protestantd Si spiritut capitalismuluL, EdituraHumanitas, Bucuregti, 2003.

241. Williams, G., The Sanctity of Life and the Criminal Law, Lond,on,Faber and Faber, 1958.

242. Wingspread Statement, The precautionary principle, 1,99gdisponibil online la http: / /www.psrast,org/precaut.htm

243. www.echr.coe,int244. wvru.europol.europa.eu245. www.just,ro2 4 6. wv'rw.legifrance. gouv.fr247. Wyatt, J., Fiinfd contra ftinfd in era biotehnologiei, Ed. Dianoia,

Timigoara, 2011.248. Zanc, I., Lupu, 1., Bioetica medicald. principii, dileme, solu.tii,

Ed. Medical5 Universitari,,luliu Ha!ieganu,,, Cluj-Napoca, 2004.

E coprir',

SCURTA JUSTIFICARE...

PARTEA I. BIOETICA SI DREPTUL PENAL......,... .........,.,.,.,..11

CAPITOLUL IPROVOCARILE BIOETICII. RECONFIGURAREA UNOR VALORIFUNDAMENTALE $I NECESITATEA PROTEIARII LOR PRINMTJLOACE DE DREpT pENAl............ .........,., 1 1

I.1. Aspecte introductive privind bioetica. Este bioetica noulteren de joacd al filosofilor?... ...........,............,11L2. Bioetica gi dreptul penal. Fundamentul incrimindrii .......................1,4

I.3, Valori sociale protejate prin mijloace de drept penal. Trecufprezent, viitor,............. ....,...........16

CAPITOLUL IIPRINCIPIUL PRECAUTIEI $I ETICA INCRIMINARII. PERSPECTIVABIOETICA..... 23

II.1. Etica incrimindrii. Aspecte introductive .....................23II.2. Principiul precaufiei - un nou cal troian?... ...............25

2.2.t.Despre prudenfd gi precaulie. ....,..,.,.,..........,.........252.2.2.Principiul precauliei gi provocarea definirii saIe...........,........262.2.3. Elementele principiului precaufiei ...........282.2.4.Direclii de interpretare a principiului precauliei.............,.,.,..312.2.5.Principiul precaufiei in legislafia medicali romdnd.........,.,.,.33

II.3. Principiul precauliei gi practicile medicale. Necesitatea sauoportunitatea incriminirii.....,................. ........34IL4. Principiul precaufiei - incotro?.... ,.,.....38

PARTEA A rr-A. BIOETTCA $r PROBLEMATTCA nASpUrutrrulPENALE....,.. ...............41,

CAPITOLUL IASPECTE GENERALE PRIVIND RASPUNOEREA PENALA DINPERSPECTIVA BIOETICA..... 41

1.1. Nofiunea rlspunderii penale '''''.'','',41

,J.4l Lnurs Maria Stdnild

1.2. Risc gi liber arbitru,..1.2.1. Consideralii generale cu privire la noliunile de risc giliber arbitru ............451.2.2. Obsesia riscului gi teoretizarea rdspunderii penale,..............50

1.2.2.1. Teorii gi paradigme1..2.2.2. Riscul in bioetici1".2.2.3. Riscul gi precaufia - elemente cheie in teoriarSspunderii penale ..................... 57

1.3. Principiul precaufiei, riscul gi rdspunderea penalS subiectiv5...,.,.......581.3,1. Dogma rispunderii penale subiectivel-.3.2. Formele de vinovdfie gi noliunea de risc ..........58l-.3.3. Riscul bioetic in viziunea legiuitorului france2........................73l-.3.4. Riscul bioetic in viziunea legiuitorului italian ..........................741,3,5. Riscul suprem...

CAPITOLUL IICONDITIILE RASPUNNSRII PENALE PENTRU INFRACTIUNI DIN

2.1. Condiliile rdspunderii penale a persoanei fizice pentruinfracliuni din domeniul biomedical ............772.2. Rispunderea penald a persoanei juridice pentru infracfiunidin domeniul biomedical .........83

PARTEA A III-A. PROTECTIA PENATA A VALORILOR BIOETICE.......89

CAPITOLUL IPROTECTTA pENALA A EMBRTONULUI UMAN. NOr pROVOCARr............B9

I.l-. Embrionul uman - re.s sau persona?.......1.1,1 Embrionul uman. O abordare istoric5......... ........891.1.2. Aspecte filosofice gi juridice privind inceputurile vietii........... 92

I.2. Protecfia legali a embrionului uman............., ...............94l-.2.1. Convenfia de la Oviedo gi alte documente relevante.............941,.2.2. Dezbaterea france2e......,................ ............................971.2.3. Experienla italiani .,.......................100

1.2.3.1. Reglementarea penald italiand a tehnicilor dereproducere umand asistati .............1_02

1-.2.3.2. Interzicerea sub sancfiune penald a maternitSliisurogat......... ..........,.,....... 105

Proaocdrile bioeticii gi rdspunderea penald I z:s

1,.2.3.3. Misurile de proteclie legal5 a embrionu1ui.....,..,.,..,.,.,. 1061,.2.3.+. Proteclia legald a umanitifii ti irepetabiliteliigenomului uman ,.109

L.2.4.Provocdri romAne;ti,....,.................. ....,.,.,...,...........110

CAPITOLUL IIoBSESTA TERAPEUTTCA 5r TNCTUrNAREA EUTHANASrEr............,.,..,., 114

2.1. Euthanasia - aspecte termino1ogice,.,.............................................,.,. 1142.2. Aspecte istorice gi filosofice privind acceptarea eutanasiei.,..., 115

2.2.'1,. Scurtd istorie a eutanasiei. ........,. 1152.2.2. Aspecte filosofice gi morale privind eutanasia..... .................1,17

2.2.3. Tipuri de eutanasie. Eutanasia gi suicidul asistat

2.3. Legislafia medicald gi eutanasi2.3.1. Obligaliile medicului gi obsesia terapeuticI...,........,...,.......... L202.3.2.Drepturile pacientului in raport cu dreptul laautodeterminare .......................

1.1.9

1.20

2.4. Incriminarea eutanasiei in noul Cod penal........1.25

,',','''|272.4.'J..Uciderea la cererea victimei....,.,., ........................127

2.4.2. C onsimf imAntul vi ctime i - cauzd. j usti ficativdineficienti... ..........................L29

2.5. Eutanasia in jurisprudenfa Curlii Europene a DrepturilorOmului2.6, Critici ;i perspective...................

CAPITOLUL IIIUN SUBIECT FIERBINTE: AVORTUL.... .......... L35

3.1. Etica gi incriminarea avortului. ,..,.,.... 1353.1-.1. Aspecte introductive privind avortul, Modele deincriminare a avortului existente in legislafia contemporand.... 1353.1.2. Evolufia istoricd a incrimindrii avortului in RomAnia........L393.1.3. Incriminarea avortului in lumina prevederilor nouluiCod penal romAn .,..,.....145

3.2. Aspecte etice privind incriminarea avortului,.......,.,....................... 1503.3. Avortul selectiv gi alte chestiuni controversate..............................1,543.4. Incriminarea avortului in legislalia altor state europene..,.,.,.., 155

3.4.1. Codul penal spanio1........................ .......................... 1553.4.2. Codul penal france2...................... ........,...,.,...,..,.,... 158

130.LJJ

3.4.3. Codul penal elvelian.......,.,....,.,., 159

'l,6lLnura Maria Stdnild

3,4.4. Codul penal german ...................... 1 60

164

CAPITOLUL IVCUM AM REU$IT SA NE TRANSFORMAITA iU DUMNEZEI -CLONAREA UMANA...

4.1. Aspecte introductive privind tehnica clondrii umane,.................7664.2. Convenlia de la Oviedo gi interzicerea clonirii umane...............1,704.3. Despre alte copii reugite. Problema ,,saviour sibling".....,............174

Proaocdrilebioeticiigirdspundereapenald lzsz

5.4.3. Afacerea SABYC 2065.5. Factori favorizatori ai criminalitilii organizate in domeniultraficului de celule gi fesuturi umane ......208

5.5.1. Lipsa legislaliei5.5.2. Lipsa de implicare a autorit;gilor in programele desuslinere a populafiei infertile......... .....2095.5,3. Lipsa resurselor financiare.... 21.05.5.4. Coruppia clasei politice gi a funcfionarilor publiciimplicagi in acordarea de autorizalii gi licenge de desfigurarea procedurilor medicale de reproducere umani asistati.....,.,..... 211

21.4

.................217

7744.3.2.Savior siblings nu sunt cIone..,........... .................177 CAPITOLUL VI

4.5, Necesitatea intervenliei prin mijloace de drept penal indomeniul clonirii 9i al creirii de savior siblings ..........185 BIBLIOGRAFIE........'."".

4.5.1, Reglementarea clonirii umane in legislafia diferitelor

4.5.2, Reglementarea creirii de saviour siblings in legislagiadiferitelor state .......,.,....

4.5.3. Reglementarea clondrii gi a creirii de saviour siblingsin RomAnia. .......................... 193

4.6. Cum ar trebui si proceddm?..,.,......,.......,....,.,.,.. 194

CAPITOLUL VNOI DOMENII DE ACTIUNE ALE CRIMINALITATII ORGANIZATE:TRAFICUL DE CELULE UMANE, TESUTURI $I EMBRIONI.PROVOCARI PENTRU ROMANIA.... .....,.....,.,,.,..195

5.1, Premise ,....1955.2. Aspecte generale privind criminalitatea organizatd.Distincfii intre criminalitatea or ganizatd gi criminalitateatransnalionald organizatS. Domenii de interes pentrucriminalitatea organizatd .....,.....,

5.3. Traficul de celule gi fesuturi umane. Un nou domeniu deinteres pentru criminalitatea organizatd. ....................,....,2005.4. Modus operandiin cazul traficului de celule gi tesuturiumane in RomAnia. Afacerile SABYC, MED NEW LIFE giATHENA

1.86

790

t97

2012015.4.1,. Afacerea MED NEW LIFE

101 Laura Maria Stdnild

incriminare (fapta tipicd) ci gi indeplinirea altor condifiil intre care con-digia comiterii faptei cu vinovdgie prezintl cel mai inalt grad de dificultatein incercarea de conciliere cu problemele bioeticii.

Putem numi contrapozifia bioeticii cu rdspunderea penali confrun-tarea secolului, firi a incerca si atribuim un dramatism exagerat puneriiproblemei, intrucAt dramatismul confruntdrii este inerent gi facil de per-ceput: este dramatic modul in care se discutd inci pe marginea deli-mit5rii faptelor ce se comit in domeniul gtiinlelor biomedicale pentrucare ar trebui sd intervini rispunderea penald; este dramatic modul incare se analizeazl. valorile sociale care constituie obiect de preocuparepentru bioetici, din perspectiva dreptului penal; este dramatic modul incare se incearcd o fundamentare a rispunderii penale subiective in acestdomeniu, degi ideea de bazl. ce transcende toate disputele bioetice oreprezintd riscul - element specific rispunderii delictuale obiective gi arispunderii penale obiective (strict liability) din sistemul common-lawAsupra acestor elemente ne vom apleca in cele ce urmeazi.

1 Rdspunderea penali presupune indeplinirea de citre o persoani a urmitoa-relor condilii: sivArgirea faptei previzute de legea penali, caracterul infraclional alfaptei sdvArgite, participarea la sivArgirea infracliunii in calitate de autorl instigatorsau complice, capacitatea juridici penalS, neintervenirea weuneia din cauzele careinl5turd rdspundere penali, precum inexistenla vreunui caz de imunitate penalS sauprocedurali. A se vedea V. Pagca R. Mancag, Drept penal. Parte generald, Ed. UniversitasTimisiensis, Timigoara, 2002, p. 4L7 -4L8.

Partea IBioetica qi dreptul penal

t capitolul I

P r o zt o c dr il e b i o eti cii. Re c onfi gur ar e fl un o r a fll o r ifundamentale Ei necesitntea proteidrii lor prin mijloace

de drept penal

I.1. Aspecte introductive privind bioetica. Este bioetica noulteren de joacd al filosofilor?

Bioetica reprezintd o gtiinli noui, definiti ca fiind ,,etica privindaplicarea de cercetiri biologice fundamentale, medicale gi agronomice lafiingele vii, cAt gi religioase gi juridice"t. De altfel definiliile bioeticii suntmultiple: ,,Ramurd a eticii aplicate care studiazd problemele etice rezul-tate din progresele medicinei gi biologiei"2 sau ,,preocupare pluridis-ciplinard de opinii gi activitili cu scopul de a clarifica gi rezolva pro-blemele etice suscitate de gtiinfa gi biotehnologiile biomedicale actuale"3.Multitudinea definiliilor gi incercdrilor de circumscriere a domeniului destudiu al acestei gtiinle reflectd tocmai complexitatea extraordinari aproblematicii abordate, imposibil de delimitat in mod trangant lamomentul actual.

Dar nu definiliile bioeticii constituie obiectul de preocupare in pre-zentul studi,u, ci valorile sociale necesar a fi protejate prin mijloace dedrept penal gi modul in care bioetica identifici gi circumscrie sferaacestora. Mai mult, pentru a duce la bun sfArgit aceastd sarcin5, este nece-sari o incursiune din perspectiva filosofici gi morald pe terenul mlSgtinosal bioeticii pentru a vedea care este substratul valoric social cu care ope-reazd bioeticienii contemporani.

1 Marian Ni!5, Iuliana Gheorghe, Florin Ionescu, Otilia Bogdan, Cristian Mogoi,Violeta Buge, Dic,tionar de bioeticri, Ed. AIUS PrintEd, Craiov4 2009, p. 38.

2 loan Zanc, Iustin Lupu, Bioetica medicald, Ed. Medicali Universitard ,,luliuHalieganu", 2001.

: Enciclopedia francezA de bioetici in Pavel Chirild, Lucian Gavrili, CristinaGavrilovici, Andreea Bidoiu, Principii de bioeticd. O abordare ortodoxd, Ed. Christiana,Bucuregti, 2008, p.7.

nl Laura Maris Stdnild

Este unanim acceptat cI societdfile moderne occidentale au un ca-racter multicultural, multireligios gi pluralist din punct de vedere etic,inregistrAndu-se mari discrepanle intre indivizi, cAt gi intre modurile incare acegtia igi manifesti crezul religios gi morall. Multidiversitateareprezinti cheia abordirii bioeticii gi a constituit piatra de temelie pentruconturarea principiilor bioeticii. Aceste principii2 sunt:

1. Principiul recunoagterii autonomiei personale sau respectul pen-tru dorinla de autonomie a fiecirei persoane, de a decide liberd gi singuridespre modalitatea sa de determinare fdrd interferenfe de control dinpartea altora, cat ti fale de orice limitare personali care ar sta in caleaunei alegeri temein ice,

2. Principiul nonmaleficienlei sau reprimarea oricirei acfiuni diu-nitoare altora sau cauzatoare de r5u.

3. Principiul beneficienfei, adicd a actiona doar in sensul bineluisuprem aplicat altora.

4. Principiul justifiei sau asigurarea cd ingrijirea medicald se distri-buie echitabil, corect gi nediscriminatoriu la nivelul intregii societifi.

Degi aceste principii reprezinti la ora actuald un adevdrat,,cod" albioeticii fiind adoptate pe scari largd,,,ciudifenia" cazurilor practice cucare se confundl medicina gi filosofia deopotrivi, le-a aritat limitarea.Dacd se pune problema unui avort intrucAt fetusul are o anomalie cromo-zomiald (ex. sindrom DownJ sau o malformalie congenital5 incompatibilicu viala extrauterini [ex. hidrocefalie), cdruia dintre actorii implicagitrebuie sd ii recunoattem cu prioritate autonomia? Mamei? Tatilui? Saupoate fetusului? Cum am putea respecta principiul nonmaleficienlei devreme ce se curmd in mod deliberat viafa? Cum s-ar putea respecta prin-cipiul beneficienlei de vreme ce, neefectuAndu-se avortul, se expune atAtviitorul copil unei vieli scurta dar plind de suferinld frzicdsi psihicd, cAt gipirinfii unei traume colosale legate de ingrijirea, fie gi de scurtX durati aunui copil care nu se incadreazd in standardele sociale. in fine, ultimulprincipiu, cel al justifiei apare de-a dreptul monstruos: toate mamelecdrora li s-a identificat un risc crescut de anomalie cromozomial5 afetusului ar trebui si li se administreze avortul ca pe un ,,tratament".

Aceste limitdri identificate in aplicarea celor patru principii enunlateau dus la o noud abordare individualist liberali care are in centrul siu

1 John Wyatt, Fiinfd contra fiin,td fn era biotehnologrer, Ed. Dianoia, Timigoara,207'J.,p.45.

2 T.L. Beauchamp, J.F. Childress , Principles of Biomedical Ethics,Stt' edition, OxfordUniversity Press,2001, p. 121.

Proaocdrile bioeticii gi rdspunderea penald lttdemnitatea individuali a omului. Oamenii au dreptul gi responsabilitateamorali de a verifica adevdrul cu privire la intrebirile fundamentale pecare trebuie sd gi le pund fiecare in legiturd cu temeiurile gi valorile pro-priei viefil. Societifile liberale au la bazd doud valori fundamentaletranspuse in drepturi fundamentale: dreptul la toleranfd religioasi gidreptul la viali privatd.

Dreptul la toleranli religioasi stipuleazi ci deciziile etice legate deviald gi de moarte stau in centrul tuturor interogafiilor religioase, chiar giin cazul ateilor. Chiar gi pentru acegtia din urmd, convingerile referitoarela sensurile existenlei umane devin crez religios. Toate crezurile repre-zintd fafete ale congtiinfei individuale gi nu ale unei legislafii comunitaregi, prin urmare, trebuie sd fim toleranli fald de diferenfele religioase.

Dreptul la viald privati este delimitat de sfera publicd a viefii. Sferapublicd este reprezentarea zonei in care legile guverneazi comporta-mentul uman pe cAnd in sfera moralitdfii personale legea trebuie sd se re-tragd. Dreptul la via!5 privati include, pe lAngi dreptul individului de a fiapdrat de orice imixtiune a statului, gi dreptul la autonomie procreativdz.

Autonomia individuali reprezintd atAt lacitul cAt gi cheia tuturordisputelor bioeticii, limitele confinutului acestui concept fiind dificil decreionat. fohn Stuart Mill spunea ,,unicul scop pentru care puterea sepoate exercita judicios asupra oricdrui membru dintr-o comunitate civili-zatd, impotriva voinlei sale este pentru a preveni vitdmarea altuia, [...JAsupra lui, asupra trupului gi a minlii sale, individul este suveran"3.

Ridicdnd autonomia individualS la rang de concept religios, filosofimoderni incearci si ofere o viziune noui asupra vielii gi asupra morlii cuimplicalii interesante in sfera drepturilor omului. ,,Dupd doul mii de anide dominafie asupra minlilor qi deciziilor noastre cu privire la sacra-litatea vielii,umane, etica tradigionald apuseand gi-a dat obgtescul sfArgit"+.

,,(...)Viziunea tradigionald religioasd cu privire la sacralitatea viefii ome-negti nu mai face fali tirului concentrat al dilemelor medicale moderne"s.DeschizAnd practic Cutia Pandorei, autorul citat vine in intimpinareautilitarittilor care ridicd la rang de obligagie morald datoria de a ne imbu-ndtdli toate aspectele funcliilor umane, de a interveni prin orice proce-durd biotehnologici in scopul de a crea omul perfect.

1 R. Dworking Iife's Dominion, HarperCollins, 1995,p.166.2 ldem, p. 757 .

s fohn Stuart Mlll, On Libergt,1864, chapter I, fulltext online la https://archive.org/details/onlibertyO0inmill (accesat la 1.05.20 151.

a P. Singer, Reflrinking Life and Death,Oxford University Press, 1995, p. 1.s ldem,p.1B9.

141 Laura Marir Stdnild

Implicagiile teoretice gi practice ale bioeticii sunt extrem de com-plexe. in ceea ce ne privegte, considerdm ci nu putem absolutiza auto-nomia individuald pentru a justifica gi legitima diferite proceduri medi-cale revolulionare intrucAt viitorul evoluliei umane nu poate fi cunoscutin acest stadiu de dezvoltare $tiinfific5. Poate cd acceptarea unor proce-duri medicale noi pare seducitoare gi chiar necesard in unele situafii,insi implicaliile pe termen lung sunt imposibil a fi anticipate, iatd de cebioetica este noul teren joaci al filosofilor. Trangarea problemelorfundamentale ale bioeticii este departe de a se finaliza, teoreticienii fiind,din punctul nostru de vedere in impas.

I.2. Bioetica gi dreptul penal. Fundamentul incriminiriiin acest h5!ig teoretic gi conceptual, se pune problema protejdrii

eficiente a valorilor sociale identificate in cAmpul de activitate al bioeticii.in ceea ce privegte necesitatea incriminlrii anumitor conduite umaneprin care se vatimi sau se pericliteazi valori sociale care constituienucleul bioeticii, existi la momentul actual doui curente de opinie.

Potrivit unui curent, anumite domenii ale vielii sociale, cum ar fi celal reproducerii umane ar trebui exceptate de la proteclia statalS prin mij-loace de drept penal. Argumentele aduse privesc in principal caracterulexcesiv de sever gi inflexibil al dreptului penal, in contextul in care schim-birile societdgii moderne ca efect al progresului gtiinlific sunt atAt derapide gi surprinzdtoare incAt legea penald nu ar putea constitui un instru-ment eficient in acest sens. Noile tehnologii medicale, in special cele repro-ductive au generat gi genereazi inci controverse aprige in cadrul socie-tifii, iar o reglementare prin norme extrapenale este preferabild uneireglementiri penale ce ar necesita acord unaniml.

Apelul la legea penald ar putea fi apreciat ca nechibzuit gi superficial,evolulia relaliilor umane in societate demonstrAnd ci anumite conduiteumane au fost considerate indezirabile la un anumit moment gi care au gifost incriminate, fiind ulterior acceptate la nivel social gi extrase din sferailicitului penal [ex. homosexualitateaJ. Ingerinfa dreptului penal intr-un

1 T. Caulfield, L. Knowles, E.M. Meslin, Law and Policy in the Era of ReproductiveGenetics,injournal of Medical Ethics, vol. 30,2004, disponibil online la http://jme.bmj.com/content/3 0 / 4 / 474.full? sid=c327 7 9fl-8a54-4b7 7-b9 44-a57 7 L7 7 4cd9e [accesatla 1.05.2015). A se vedea gi Alexandra Huidt, Reproducerea umand medical asistatd.Etica incrimindrii versus etica biologicd. Studiu de drept comparal Ed. Lumen, Iagi,20L0,p.'1,25-128.

Proaocdrile bioeticii gi rdspunderea penald Itudomeniu atAt de nou gi de fertil cum e domeniul gtiingelor medicale - re-producerea umand medical asistatS, celulele stem, transplant de organeetc. - trebuie atent cAntdrit5. Legiuitorul trebuie sI aibd la dispoziliecriterii obiective de evaluare in funclie de care o conduiti umand poate ficalificati ca fiind riscantd sau avantajoasd pentru societate, or asemeneacriterii lipsesc la ora actuali, disputa istoricd dintre darwinigti gicreafionigti fiind incd gi mai acerbd la momentul actual. Adoptarea uneinorme de drept in general trebuie sd aibd in vedere criteriul necesit5lii gial capacitdlii regulii pe care o incorporeazd. de a veni in intAmpinareastadiului de evolulie al relaliilor sociale la un anumit moment, Procesullegislativ este insd un proces greoi, formalist gi care nu reutette sd linipasul cu noile realitdgi sociale create pe fondul progresului gtiinfific. S-aaritat cd prin normele legale se incearcd protejarea unor situafii tradi-fionale, teama de inovafie determinAnd o viziune staticd asupra familiei.Pe cale de consecinld se impune limitarea dinamismului societilii mo-derne prin incrimindri acolo unde o solufie mult mai avantajoasd ar fiangajarea unei rdspunderi disciplinare sau civilel. ,,Solicitarea insistentdde a se legifera in materie de bioeticl este un simptom generat de teamade schimbare a societdfii".

Represiunea anumitor conduite umane este calea optimd atata timpcAt evitarea acesteia creeaz6. pericolul dezvoltdrii unor migcdri diver-gente, care vor fi sanclionate diferit, dupi criterii neunitare, ceea ce vaduce la devierea anumitor practici de la scopul lor inifial, iar atitudinealipsiti de fermitate a forurilor competente va incuraja speranla legalizdriiunor fapte al cdror caracter antisocial nu poate fi negat - comercializareacorpului uinan, a capacitilii de reproducere, a profilului genetic, a ne-respectdrii demnitilii gi inviolabilitilii speciei umane prin crearea de em-brioni pentru a fi folosifi in industria cosmeticd etc,2

Insd apelul la incriminare nu se poate realiza ca o solulie la lipsaunor alte opliuni legislative viabile. Legile penale sunt stricte, inflexibilegi dureazi in timp, fiind incapabile si reflecte diversitatea gi complexi-tatea teoriilor etice prezente la un anumit moment in societate, regle-mentarea extrapenali fiind suficient de flexibili gi eficienti in echili-brarea balanfei dintre dezvoltarea gtiinlificd gi priorit5lile sociale, aflatein continul schimbare3.

1 N.T. Ball, The Reemergence of Enlightement ldeas in the 1994 French BioethicsDebates,in Duke Law Journal, vol. 50, 2000, p. 545-587.

2 Alexandra Huidu, op. cit., p. 129-1,30.z lbidem,p.l33.

161 Lnurs Maria Stdnild

Cel de-al doilea curent margeazi pe necesitatea incriminirii acestorconduite din sfera bioeticii, plecAnd de la ideea cd evitarea sau lipsa incri-minirii transmite un mesaj de tolerare gi incurajare a unor astfel de com-portamente. Incriminarea unui comportament constituie indiciul supremcd genul respectiv de conduitd umand prezintd o importan!5 deosebitdpentru societate, o reglementare penald putAnd fi la fel de flexibill ca unaextrapenali, firi a constitui o piedice in calea progresului gtiinfific.

I.3. Valori sociale proteiate prin mijloace de drept penal.Trecut, prezent, viitor

Progresele gtiinlifice gi tehnologice inregistrate in domeniul gtiinlelormedicale au determinat schimbdri majore in ceea ce privegte circumscri-erea sferei unor drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la viafd. Tehnici gi

proceduri noi, precum avortul selectiv, reproducerea umani asistatS"

clonare4 transplantul de organe, recoltarea gi transplantul celulelor stem,eutlanasia gi suicidul asistat medical, pun la grea incercare dreptul ingeneral gi dreptul penal in special, prin prisma fundamentdrii morale a

acestora. in al doilea rAnd trebuie sd rispundem la intrebdri extrem decomplexe - cAnd incepe gi cAnd inceteazi viala? - de al ciror rdspuns de-pinde reconfigurarea politicii penale a statului. Putem discuta de crista-lizarea unor noi valori sociale sau de reconfigurarea gi extinderea sferei deacliune a celor existente? in acest domeniu mligtinos, dreptul penal se

vede nevoit sd glseasci solulii gi sd aprecieze oportunitatea sociald aincrimindrii unor conduite umane care, acum 100 de ani erau de dome-niul science fiction.

Legiuitorul penal are o sarcini extrem de importantS, aceea a selec-tirii valorilor sociale susceptibile a fi ocrotite cu ajutorul legii penale.Legea penald este utilizatd ca instrument de ocrotire al valorilor socialeimportante pentru societate, care reflecti interese fundamentale aleindividului gi ale colectivitifii. La fel de adevdrat este gi faptul cd protecliapenali a acestor valori nu este justificatd decAt in mdsura in care altemijloace juridice se dovedesc ineficientel. Dar care sunt criteriile pe carelegiuitorul penale le are in vedere atunci cAnd selecteazi valorile socialenecesar a fi ocrotite prin mijloace de drept penal. in doctrindz s-a ardtat

1 Coord. G. Antoniu, Reforma legislaliei penale, Ed. Academiei RomAne, Bucuregti,2003,p.79.

z lbidem,p.20.

Proaocdrile bioeticii gi rdspunderea penald t,,cd acestea sunt: cerinlele societipii, standardele europene gi prevederilelegii fundamentale. O evaluare lucidd a valorilor sociale care meritd pro-teclia penald trebuie si constituie rezultatul unei analize a fenomenuluiinfracfional, a formelor noi sub care se realizeaz| in prezent atacurileaduse ordinii de drept. in acelagi timp este necesard gi o reevaluare avalorilor sociale protejate penal existente, ca rezultat al dezvoltdrii socie-tdfii civilizate gi al acumulirii de experienle noi la nivel social pe fondulprogresului gtiinlific,

Legiuitorul penal nu creeazS. artificial valori sociale susceptibile deocrotire penalS, nu le impune prin voinla sa arbitrard, ci le culege dinrealitate. Procesul de evaluare desfdgurat de citre legiuitor nu este niciabsolut gi nici necondifionat. in raport cu transformdrile care se producin societate gi in congtiinla membrilor societifii, unele dintre acestevalori pot si igi piardd din importanfd, iar altele pot reclama protecliepenald. Anumite valori sociale, strAns legate de insdgi existenla societifiigi a statului vor fi intotdeauna ocrotite penal. Ceea ce diferd in timp gispaliu este gradul de pericol pe care il prezintd atingerea acestor valori.Proteclia penald a altor valori sociale este condilionatd de ceringelesocietdgii la un anumit moment istoric. in acest caznu existd necesitili deocrotire penalS cu caracter de permanenfd, precum cele relevatel.

in domeniul bioeticii valorile penale susceptibile de ocrotire penalile-am identificat a fi: via!4 integritatea fizicd gi psihici a persoanei, vialaintimd gi privati, consimgdmAntul persoanei, familia, libertatea, autode-terminarea. Aceste valori sunt ocrotite de legislalia penald a tuturorstatelor europene gi nu numai, se regdsesc in incrimindrile confinute denoul Cod penal romdn - Legea nr.286/20092 gi in prevederile ConvenlieiEuropene a Drepturilor Omului gi Libertdlilor Fundamentale. Evident ciaceste valori sunt cuprinse in drepturile fundamentale ale omului, vizuteca fiind atribute inerente fiinle umane, avdnd izvor natural3. Persoanaumani este consideratd o valoare social5 in sine incepAnd cu gcoala drep-tului natural, care o plaseazd in centrul viefii sociale pi care ii recunoagteatribute care ii reflectd autonomia. Omul, ca fiingd ce insumeazi atributegi drepturi naturale este privit distinct de cetdfean, incepAnd cu Declaralia

r lbidem,p.2'J.-22.2 Publicati in M. Of. nr. 510 din 24 iulie 2009, pusd in aplicare prin Legea

nr. IB7 /2012, publicatd in M. Of. nr. 757 din 12 noiembrie 20L2.: A se vedea in acest sens Corneliu BArsan, Convenlia Europeand a Drepturilor

Omului. Comentariu pe Articole,vol.I, Drepnri Si libertdgi,Ed. All Beck, Bucuregti, 2005,p.B-9.

1sl Lzura Maria Stdnild

Drepturilor Omului gi Cetifeanului din 26 August 1789, manifest alRevoluliei Franceze, Este necesard aceastd observalie intrucAt disputeledoctrinare generate de bioeticd gi bioetehnologie au ca gi mir al discor-diei in primul rAnd fiinla umand cu toate atributele sale inerente, iar nucetSleanul.

insd documentele cu caracter ,,special" in materia protecliei fiinleiumane contra practicilor neetice sunt Conven,tia de la Oviedo - Convenfiaprivind drepturile omului Si biomedicina, semnatd la Oviedo la 4 aprilie\997 gi Protocolul adi,tional la Convenfia europeand pentru protec!.iadrepturilor omului Si a demnitdlii fiinlei umane fagd de aplicagiile biologieiSi medicinei, referitor lq interzicerea clondrii fiingelor umane, semnat laParis la 12 ianuarie 1998, ambele ratificate de RomAnia prin Legeanr. L7 /20011.

Ragiunile care au determinat Statele membre ale consiliului Europeisd adopte Convenlia de la Oviedo sunt prezentate in preambulul Con-venliei gi ilustreazd tocmai temerile rezonabile gi sdnitoase ale societdfiicontemporane fafd de progresele gtiinfifice inregistrate in domeniul gtiin-lelor biomedicale: rapida dezvoltare a biologiei gi medicinei, necesitatearespectdrii fiinfei umane, deopotrivi ca individ, cat gi in apartenenla sa laspecia uman5, necesitate asiguririi demnitSfii, posibilitatea unor actecare ar putea pune in pericol demnitatea umani printr-o folosire impro-prie a biologiei gi medicinei, necesitatea utilizdrii progreselor biologiei gi

medicinei in beneficiul generafiilor prezente gi viitoare, necesitatea uneicooperdri internalionale pentru ca umanitatea in intregime sd benefi-cieze de aportul biologiei gi medicinei, importanla de a promova o dez-batere publici asupra intrebirilor puse de aplicaliile biologiei gi medi-cinei gi asupra rdspunsurilor care trebuie date,

Articolul 1 al Convenliei indicd fird echivoc cea mai importanti va-loare sociald care a determinat adoptarea Convenliei gi care, in mod sur-prinzdtor, nu este viota ci demnitatea umand: ,,Pirfile la aceasti con-venlie protejeazd demnitatea gi identitatea fiinfei umane gi garanteazioricirei persoane, fdrd discriminare, respectul integritilii sale gi alcelorlalte drepturi gi libert5gi fundamentale fa!5 de aplicaliile biologiei gimedicinei". De asemenea articolul 2 proclamd interesul gi binele fiinleiumane ca valori sociale intrinseci gi care trebuie si primeze asupra inte-resului unic al societdgii sau al gtiinfei. De asemenea convenlia stabilestereguli privind obginerea consimfimAntului personal in diferite situafii,stabilegte limitele cercetirii medicale, inclusiv in ceea ce privegte inter-

1 Publicati in M. Of. nr. 103 din 28 februarie 2001. 1 Publicatd in M. Of. nr. 372 din 28 aprilie 2006.

Prouocdrile bioeticii gi rdspunderea penald lt,venfiile asupra genomului uman, proclami accesul la servicii medicale,principiul nondiscrimindrii, statueazd dreptul Ia viala privati gi regle-menteazd prelevarea de lesuturi gi organe de la donatorii vii.

Degi RomAnia a ratificat acest instrument ambigios, reglementareaunor astfel de drepturi gi proceduri medicale cu caracter specific estedeparte de a se realiza. in anul 2004 se adopti Legea privind sindtateareproducerii gi reproducerea umand asistatd medical, act normativ careincludea gi o serie de dispozifii de incriminare. insi, ca urmare a decizieiCCR nr. 418 din 1,8 iulie 2005, majoritatea dispozifiilor acestui documentau fost declarate neconstitufionale, iar actul normativ nu a fost pro-mulgat de cdtre pregedinte.

Prin Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sdndtiliil sereglementeazi o serie de activitili biomedicale - prelevarea gi transplan-tul de organe, lesuturi gi celule de origine umand (art I44-1,64J - fiindprevizute gi norme de incriminare, dupd cum urmeazi:

ArL 754. - Organizarea Si efectuarea prelevdrii de organe, lesuturiSi/sau celule de origine umand, tn scopul transplantului, in alte conditiidecdt cele prevdzute de lege, constituie infracliune Si se pedepseSte conformlegii penale.

Art 755. - Prelevarea sau transplantul de organe Si/sau lesuturiSi/sau celule de orlgine umand fdrd consimldmdnt dat tn condiliile pre-zentului titlu constituie infracliune Si se pedepseSte cu inchisoare de la 5 la7 ani.

ArL 756, - Fapta persoanei care a dispus sau a efectuat prelevareaqtunci cdnd prin aceasta se compromite o autopsie medico-Iegald, soli-citatd fn condiliile legii, constituie infrac,tiune Si se pedepseSte cu tnchisoarede lq 1. la 3 anli.

ArL 757. - (1) Constituie infrac.tiune Si se pedepseSte cu tnchisoare delq 3 la 5 ani fapta persoanei de a dona organe Si/sau lesuturi Si/sau celulede origine umand, tn scopul ob,tinerii de foloase materiqle sau de qltdnaturd, pentru sine sau pentru altul.

(2) Determinareq cu rea-credinfd sau constrdngerea unei persoane sddoneze organe Si/sau pesuturi Si/sau celule de origine umand constituieinfrac[iune Si se pedepseSte cu tnchisoare de la 3 Ia L0 ani.

(3) Publicitatea tn folosul unei persoane, in scopul ob,tinerii de organeSi/sau lesuturi Si/sau celule de origine umand, precum Si publicarea saumediatizarea unor anunturi privind donarea de organe Si/sau lesuturi

201 Lcurs Maris Stdnild

Si/sau celule umane tn scopul oblinerii unor avantaje materiale sau de altdnaturd pentru sine, familie ori terfe persoane fizice sau juridice constituieinfracliune Si se pedepseSte cu fnchisoare de la 2 la 7 ani.

ArL 758, - (1) Organizarea Si/sau efectuarea prelevdrii de organe

Si/sau fesuturi Si/sau celule de origine umand pentru transplant, in scopulob,tinerii unui profit mqterial pentru donator sau organizator, constituieinfracliunea de trafic de organe Si/sau lesuturi Si/sau celule de origineumand Si se pedepseSte cu tnchisoare de la 3 la 10 ani.

(2) Cu aceeasi pedeapsd se sanclioneazd Si cumpdrarea de organe,

lesuturi Si/sau celule de origine umand, tn scopul revdnzdrii, tn vedereaob,tinerii unui profit.

(3) Tentativa se pedepseSte.

ArL 759. - Introducerea sau scoaterea din lard de organe, fesuturi,celule de origine umand fird autorizalia speciald emisd de AgenfiaNafionald de Transplant constituie infracliune Si se pedepseSte cu inchisoarede Ia 3 la 10 ani.

insd acest act normativ nu reglementeazd. la modul specific multi-tudinea activitdlilor care se pot derula pe fondul cercetirii gtiinfificeaplicate ldsAnd neacoperite activitSli uzuale in societatea contemporanS,cum ar fi avortul selectiv, reproducerea umani medical asistatd, feno-menul mamelor purtdtoare etc. S-a incercat o iniliativd legislativi privindreproducerea umani asistati medical, din studiile medicale efectuate re-zultAnd ci aceastd proceduri are mai multe puncte vulnerabile gi, inprimul rAnd, presupune omorArea de embrioni umani.

Ecourile societifii civile romAne, de religie cregtini, majoritar orto-doxi, in sensul respingerii unui astfel de proiect legislativ, nu au intdrziatsI apari. Astfel, s-a aritat cd, din datele altor !dri, existd o rati de egec deB0o/o, adic6, doar 20o/o din embrionii creali astfel rezultd intr-o nagtere vie.Distrugerea unui numdr foarte mare de embrioni face ca noul proiect delege privind legalizarea reproducerii umane medical asistate si fie deneacceptat din punct de vedere crestin. Un embrion distrus inseamni unom omorAt. S-a mai argumentat gi faptul cd aceastd proceduri medicaldsubmineazi familia tradifionalS, permifAnd femeilor singure sd apeleze laea. De asemenea, s-a mai afirmat cd proiectul aduce atingere demnitSliiumane prin legalizarea mamei-purtdtoare, susfine uciderea embrionilorgi, in ansamblu, deschide uga experimentelor pe embrion gi cd propunesubvenfionarea acestor tratamente de fertilitate foarte costisitoare de labugetul de stat ceea ce este imposibil pentru o lari siracd precum

Proaocdrile bioeticii qi rdspunderea penald t,,RomAnia. Nicio lard fosti comunistd nu gi-a permis sd suslind de la buge-tul de stat asemenea tratamente costisitoarel.

Degi ,,Expunerea de motive" a acestui proiect inifiatorii legii deplAngcriza demografici din RomAnia, opindnd cd legalizarea tehnicilor dereproducere umani asistati medical ar putea stimula cregterea nata-litefii, se aratd ci influenla real5 a tehnicilor de reproducere umanS me-dical asistati asupra situaliei demografice este, de fapt, infimd. Iar conse-cinfele reale ale acestei legi asupra societi,tii ar fi tragice. Se cunoagtefaptul cd fertilizarea in vitro are o ratl de egec de 80%. in RomAnia, serealizeazi. cam 5.000 de fertilizdri in vitro anual, dar nu se gtie cAgi copiise nasc vii anual pe aceasti cale. Potrivit unui studiu realizat de SocietateaAmericand pentru Medicind Reproductiv5, doar 7,5o/o din embrioniicreali in eprubeti ajung vii la nagtere. Datele aratd ci 7-8 ovule suntfertilizate in vitro, din care 3-4 embrioni sunt implantafi in uterul femeii.Din cei trei-patru embrioni implantafi, doi sau trei sunt apoi avortali prinreduclie embrionard, ca micar unul sd aibd ganse mari de a se natte.Pentru a cre$te ratele sarcinii gi a proteja femeia de chinurile trata-mentelor repetate, majoritatea clinicilor de fertilizare in vitro creeazi maimulfi embrioni. Embrionii in exces sunt de obicei distrugi, criogenali sauutilizafi in diverse experimente medicale fdacd pdringii doresc astaJ. Dardacd este imorali crearea embrionilor pentru cercetare fgi dupi cum, inaparenfi, interzice actualul proiectul de lege), la fel de imoral5 ar trebuisi fie gi sacrificarea embrionilor pentru tratamentul infertilitdlii2.

Noul Cod penal romAn degi a avut ambifia de a aduna o multitudinede incrimindri din toate legile penale speciale importante, lasi nea-coperite aieste tehnici medicale noi. Mai mul! degi pdstreazd incri-minarea intreruperii cursului sarcinii {art.201), reglementarea este la felde tradigionalistS, nefdcAndu-se vorbire spre exemplu despre avortulselectiv. Mai mulg sub denumirea de avort terapeutic care se poaterealiza gi la o sarcind inaintat5, pot fi ascunse gi deci considerate legalepractici avortive condamnabile ffit cu malformafii fizice sau anomaliicromozomiale), sub paravanul ,,interesului" mamei sau al copilului, inconditiile unor ample gi aprige dezbateri la nivel mondial pe aceastdtem5, putem considera reglementarea noului Cod penal drept extrem depermisivd, iar protecfia valorii sociale - viala fetului - ca fiind insufi-cientd, dacd nu chiar defectuoasS. in ceea ce privegte celelalte tehnici

t hftp:/ /wvvw.culturavietii.ro/201,1,/03/1,1/un-proiect-de-lege-care-deschide-usa-experimentelor-pe-embrioni-reproducerea-umana-asistata-medical/#.UBzDIZR_uAk

2lbidem.