C M Y K

Publicaţie editată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Constanţa

Anul IV - Nr.28l

Februarie2011

Apare lunar

Adresa redacţiei:

Bulevardul 1 Mai nr.2Bl. J10 (parter)

Constanţa (900130)Telefon: 0341/176.415

Fax: 0341/176.416e-mail: info@zmc.ro

Din sumar

Harta Zonei Metropolitane

Eveniment

Adrian Crăciun Editorial

Provocări

pentru

mileniul trei

Au, doctore,

mă doare

La Pavilionul Expoziţionaldin Constanţa

l În ziua de 7 martie

Proiecte

pentru

Constanţa şi Mamaia

Pag.3Pag.4 Pag3

l În numărul viitor vom publica însemnările trimisului nostru special.

Mai mult decât ieri şi mai apă-sat decât azi cred că mâine trebuiesă privim cu atenţie scrierea pro-iectelor, trebuie să identificămoportunităţile şi să apelăm cu în-credere la parteneriate, sprijinindu-ne pe priceperea consultanţilor. Nue rău să încercăm să aflăm dacă

proiectul pe care l-am gândit a maistârnit şi interesul altora. O ase-menea informaţie ne ajută. Nu dausfaturi, dar asta nu mă împiedicăsă spun că beneficiarul unui pro-iect trebuie să fie receptiv şi într-undialog permanent cu firma de con-sultanţă. Un proiect trebuie gândit

având în vedere şi potenţialul deabsorbţie, un proiect trebuie susţi-nut de competenţe profesionale.Atunci el are şanse mari să fie eli-gibil. Si mai e ceva: nu trebuielăsat totul pe seama consultantu-lui, beneficiarul ştie mai bine cumse face dimensionarea proiectului,

ştie mai bine cum poate fi susţinutfinanciar, aşa că trebuie să se im-plice în permanenţă. E nevoie săse înscrie în forme asociative şi săapeleze, cum spuneam, la consul-tanţi cu expertiză. Implicarea e oşansă ca proiectul să fie unul desucces.

Un proiect are nevoie de expertiza consultantului

Gala „10 oamenide valoare

pentru Constanţa“

Pentru doamne şi domnişoare,

Un gând bun şi o bucuie

ziua de 8 Martie să fie

ca o fereastră deschisă

către parfumul

unei primăveri

cu buchete de ghiocei!

Radu Mazăreprimar

Asociatia Comunelor din Româ-nia în parteneriat cu BrainstormingConsulting S.R.L. , RPIC-ViP dinRepublica Cehă, implementeazăproiectul „COMPETENT - Activităţiinovatoare în vederea îmbunătăţiriiaccesului şi participării grupurilorvulnerabile pe piaţa muncii”. Con-tractul de finanţare a fost semnat înanul 2010 şi are numărul de identi-ficare POSDRU/96/6.2/S/62934.

Proiectul este cofinanţat din Fon-dul Social European prin ProgramulOperaţional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane 2007-2013, iarperioada de desfăşurare a proiectu-lui este de 24 de luni, începând cudata de 1 noiembrie 2010. Valoareatotală a proiectului este de6.815.187,00 lei, din care6.444.706,00 lei reprezintă asis-tenţa financiară nerambursabilă so-licitată şi 131.524,00 lei contribuţiapartenerilor.

Proiectul va fi implementat lanivel multiregional, în sapte judeţe:Olt, Dolj, Cluj, Constanţa, Neamţ,Dâmboviţa şi Ialomiţa. În judeţulConstanţa proiectul va fi implemen-tat în cinci comune: Castelu, Chir-nogeni, Cumpăna, Dobromir,Independenta.

Proiectul răspunde prin rezulta-tele pe care le urmăreşte obiectivu-lui operaţional al domeniului majorde intervenţie 6.2. „Îmbunătăţireaaccesului şi a participării grupurilorvulnerabile pe piaţa muncii”. Proiec-tul contribuie direct la realizareaobiectivului general POS DRU, pro-punându-şi dezvoltarea capitaluluiuman, prin instruirea a 1400 membriai grupurilor vulnerabile din 35 decomune în competenţe comune, in-clusiv tehnologia informatiilor şi co-municatiilor. Pachetele de instruirevor fi adaptate dupa cele dezvoltatede partenerul transnational, în bazaunui studiu calitativ în randul anga-jatorilor din judetele implicate în pro-iect

La nivelul fiecărei comune in-cluse în proiect vor beneficia de in-struire în competenţe comuneaproximativ 40 de persoane (dintrecare 77% femei). Pachetele de in-struire vor fi adaptate după celedezvoltate de partenerul transnaţio-

nal, în urma unui studiu calitativ înrândul angajatorilor din judeţele im-plicate în proiect. La nivelul colecti-vităţilor locale proiectul va dezvoltacapacitatea administraţiei publicede a oferi persoanelor vulnerabileconsiliere personalizată şi orientarepe piaţa muncii.

În cele 35 de comune selectatevor fi create puncte de informare pelânga primării, care vor oferi infor-maţii privitoare la oportunităţi de

ocupare, instruire, calificare/recalifi-care, în scopul facilităriiintegrării/reintegrării pe piaţa mun-cii, precum şi servicii personalizatede consiliere şi orientare pentru per-soanele cu risc de excludere so-cială.

Implicarea administratiei publicelocale în executarea proiectului vacrea un precedent în colaborareadintre instituţiile publice locale şicele din sectorul privat în domeniuldezvoltării competenţelor comuneale grupurilor vulnerabile, a creşteriiaccesului acestora la informaţii des-pre oportunităţi de ocupare şi in-struire, ca model de promovare amăsurilor active de incluziune so-cială în

mediul rural şi va asigura premi-sele susţinerii viitoare a investiţiiloriniţiale ale proiectului.

RPIC-ViP, partenerul ceh, estefurnizor de programe de instruire,inovaţie şi consultanţă, înfiinţat înanul 1999. Firma aparţine grupuluicelor mai mari organizaţii cu capitalexclusiv ceh în domeniul instruirii şiconsultanţei din Republica Cehă.

În cadrul proiectului va asiguraexpertiza tehnică pentru realizareastudiul iniţial în rândul angajatorilordin cele sapte judeţe, adaptareaprogramului de instruire în compe-tenţele comune, dezvoltarea com-ponentei de evaluare a nevoilor deinstruire ale beneficiarilor.

Partenerul român, BrainstormingConsulting, este o firmă de consul-tanţă şi training constituită în anul2008. Firma acordă consultanţă înscriere de proiecte pentru persoanefizice şi persoane juridice. Din anul2009 firma este reprezentantulRPIC-ViP în România. În cadrulproiectului va asigura dezvoltareaprogramelor de instruire în compe-tenţe comune prin adaptarea pa-chetului de curs al parteneruluitransnaţional, în baza rezultatelorstudiului de evaluare a nevoilor de

instruire ale beneficiarilor proiectu-lui; va organiza şi va susţine activi-tăţile de instruire pentru beneficiariiproiectului la nivel local şi va asiguraimplementarea tuturor activităţilordin cele 35 de colectivităti locale dinsapte judeţe printr-o echipă desapte coordonatori locali.

În perioada 15 - 19.02.2011 s-aorganizat vizita de studiu în Repu-blica Cehia prin intermediul acestuiproiect, ce a avut ca scop prezenta-rea şi schimbul de experienţă în do-meniul ocupării forţei de muncă şi acompetenţelor.

Delegaţia din România a fost for-mată din 15 persoane: d-na Vasila-che Ana Eugenia – manager deproiect din partea BrainstormingConsulting S.R.L împreună cu re-prezentanţii din cele 7 judeţe în carese va implementa proiectul, d-raElis Bianca Enescu din parteaAcoR, dl. Beciu Gheorghe, primarulcomunei Deveselu, jud. Olt, d-naGâju Mariana, primarul comuneiCumpăna, jud. Constanţa, dl. PopIoan, primarul comunei Baciu, jud.Cluj, dl. Şerban Marin, primarul co-

munei Finta, jud. Dimboviţa, experţijuridici ai AcoR.

Astfel, o primă vizită de lucru aavut loc la „Centrul de excelenţăpentru dezvoltarea competentelorcheie din localitatea Ostrava, undes-au abordat următoarele teme :

„Modele de competenţă şi dez-voltarea resurselor umane”, pre-zentată de reprezentantulServiciului de Specialişti – Agenţiade recrutare.

„Observatorul regional al pieţeimuncii”, prezentata de reprezentan-tul PPIC-ViP

„Competenţe soft pentru piaţamuncii”, prezentată de reprezentan-tul PPIC-ViP.

Cea de-a doua zi a vizitei de stu-diu s-a desfăşurat la Centrul Regio-nal de Formare al Biroului deMuncă din localitatea Havirov, loculunde se organizează cursuri de re-calificare pentru şomeri cu 6 luni înproducţie, precum şi cursurile ra-pide pentru cei care nu cunosc nicio meserie. Cursurile se organi-zează, după ce se efectuează unsondaj în rândul angajatorilor în ve-derea unei comunicări eficientepentru dezvoltarea competenţelor –cheie.

În Republica Cehă un accent de-osebit de important este pus pe în-cheierea de parteneriate,implementarea de proiecte finanţateprin Fondul Social European, în ve-derea eliminării şomajului, încheie-rea unor pacte între regiuni privindocuparea forţei de muncî, de exem-plu „Pactul privind ocuparea forţeide muncă din regiunea Moravia –Silezia”.

Cea de-a treia zi a fost rezervatăvizitei în micul oraş Stramberk şi auavut loc întâlniri ale delegaţiei dinRomânia cu reprezentanţii admi-nistraţiei publice locale ale oraşului.

Vizita de studiu a fost un schimbde experienţă, o cunoaştere a uneibune practici în domeniul progra-melor de formare a forţei de muncăîn scopul creării de locuri de muncăpentru oameni competenţi, binepregătiţi în specializarea urmată.

În data de 1 martie 2011 la RinGrand Hotel Bucureşti a avut locconferinţa de lansare a proiectului„COMPETENT - Activităţi inova-toare în vederea îmbunătăţirii acce-sului şi participării grupurilorvulnerabile pe piaţa muncii”.

Asociaţia Comunelor din România

Prim – VicepreşedinteEc. Mariana Gâju

Primarul comunei Cumpăna, judeţul Constanţa

Pag 2 l informaţii pentru tine

l Cinci primari implementează un proiect privat

Grupurile vulnerabile

şi piaţa muncii

l Pag 3argumente

- Veştile bune se dau tot tim-pul, dar când vine vorba de unParc al Seniorilor şi primăvarase apropie credem că este ni-merit să vorbim despre o inves-

tiţie într-un parc de la Căminulpentru personae vârstnice.

- Continuăm investiţia de la Că-minul pentru persoane vârstnice.Din 2008, acest cămin se află într-un proces de reabilitare şi moder-nizare, lucrările au fost executateîn mai multe etape. Au fost refăcutecantina şi terasa, a fost reabilitatăizolarea termică a clădirii, au fostreabilitate băile din corpul de ca-zare, instalaţiile sanitare au fost, şiele, înlocuite, putem aminti şi dealte dotări, de cabine de duş, deconductele de recirculare a apeicalde, de instalaţiile electrice şi ter-mice, de modernizarea ascensoa-relor. Într-o altă etapă s-au făcutreamenajări în camere, zugrăveli,înlocuirea parchetului, a instalaţii-lor termice şi electrice, au fost rea-

bilitate balcoanele. Putem afirmacă s-a îmbunătăţit capacitatea decazare a persoanelor vârstnice,putem vorbi de o altă calitate a vieţiîn cadrul comunităţii de aici. Şi lu-

crările de modernizare a căminului,cum spuneam, continuă, în curândse va amenaja aici şi un Parc alSeniorilor, să vină primăvara şi pestrada Uniunii nr.104, acolo unde ecăminul, va fi o altă viaţă.

- Am notat. Consiliul local aaprobat un proiect iniţiat de pri-marul Radu Mazăre, e vorba deinstalaţia de agreement nautic pelacul Sutghiol. Vă invit să le ofe-riţi cititorilor noştri câteva detalii.

- E vorba de zona de sud a sta-ţiunii Mamaia, de luciul de apă ad-ministrat de Consiliul local almunicipiului Constanţa şi de unteren liber care face parte din do-meniul privat al municipiului. Zonadispune de utilităţi, alimentare cuapă, canalizare, energie electricăşi termică, gaze naturale. Dezvol-tarea urbanistică a zonei va ajutadezvoltarea turismului. Vom puteavorbi de creşterea atractivităţii tu-ristice, vor apărea facilităţi. Aici seva realiza o investiţie mult aştep-tată – Teleski Nautic. Putem spuneşi aşa: se continuă programul dereabilitare a staţiunii Mamaia, rea-bilitarea şi modernizarea însem-nând o infrastructură capabilă săîncurajeze activităţile turistice. Iată,staţiunea Mamaia nu moare, aşacum insinua un personaj care secrede clasic în viaţă. Mai mult, rea-lizăm obiective care îi vor atragepe turişti, sunt investiţii care vor în-

scrie staţiunea în cadrul circuitelorde referinţă pe plan mondial. Des-pre parcul de distracţii acvatice şitelegondola sunt cunoscute şiapreciate de turişti.

Investiţia, sunteţi de acord cumine, este oportună. Ea va aduceşi câteva noutăţi, va oferi şi avan-taje, dar nu insist acum asupra lor.Vor apărea în zonă şi alte servicii:distribuţiile de echipament, ve-stiare, vânzare de cartele, garajepentru bărci de salvare. Sper sămai avem ocazia să vorbim despresprijinul pe care îl acordăm unorasemenea proiecte, e un semn cănoi încurajăm şi sprijinim dezvolta-rea turismului, ne gândim la local-nici şi la turişti, căutăm soluţiipentru atragerea turiştilor, ne gân-dim la confortul lor şi la distracţiape care trebuie să o aibă la dispo-ziţie tot timpul.

- Sunt, recunoc şi cârcotaşii,în realitate sunt câteva proiecte

care evidenţiază perseverenţa şistăruinţa echipei din primărie.Un alt proiect: Restaurarea şireamenajarea promenadei şi aspaţiilor verzi din zona VrajaMării-Cazino-Portul Tomis în cestadiu este? S-a aprobat?

- Se ştie, a fost elaborat PlanulIntegrat de Dezvoltare al Polului decreştere Constanţa, un documentcare are o strategie şi o viziune pri-vind direcţiile de dezvoltare dura-bilă a Zonei MetropolitaneConstanţa. Implementarea Planu-lui Integrat de Dezvoltare a ZoneiMetropolitane se va realiza prin

proiecte individuale care vizeazăprintre altele şi reabilitarea infras-tructurii. Unul dintre proiectele stra-tegice din lista cu investiţiiprioritare este: Reabilitarea şi creş-terea atractivităţii turistice a ZoneiPeninsulare a municipiului Con-stanţa-Restaurarea şi reamenaja-rea promenadei şi a spaţiilor verzidin zona amintită. Să nu uităm, fi-nanţarea acestui proiect se faceprin Programul Operaţional Regio-nal 2007-2013, Axa prioritară I –potenţiali poli de creştere. Au fostpropuse reparaţia şi refacerea zi-durilor, a aleilor de promenadă depe Faleză-Vraja Mării-Cazino, vorfi reabilitate aleile pietruite, scările,ca să amintesc doar câteva lucrări.Zona de promenadă ne va amintide anii 1900, va apărea în zonă unalt mobilier, stâlpii de iluminat voraminti de o altă epocă, vor fi um-brare.

Facem ceea ce spunem. Am

promis şi ne ţinem de cuvânt. ZonaPeninsulară va fi într-o bună zi ceeace ne dorim azi, va fi o zonă turis-tică pe care o gândim cu fiecarepas, va fi o carte de vizită a munici-piului Constanţa, una despre carese va vorbi şi veştile vor fi duse deturişti mai departe. Chiar dacă uniivor să vadă umbră la Constanţa şise tot dau cârcotaşi, noi nu ne îm-păcăm cu acest gând, scriem pro-iecte, căutăm soluţii şi argumente,implementăm proiecte şi perseve-răm să dezvoltăm turismul, măcarsă fie în fiecare vară cald şi bine.

A consemnat Iulian Talianu

Proiecte pentru Constanţa şi Mamaial Interlocutor: Decebal Făgădău, viceprimarul municipiului Constanţa

Pag 4 l administraţie

C M Y K

CERONAV este o instituţie deinstruire care întâmpină provocă-rile mileniului III. În contextul ac-tual al dezvoltării permanente aindustriei maritime, activitatea deinstruire a navigatorilor constituieun factor deosebit de importantîn vederea furnizării unor cunoş-tinţe temeinice care să contribuieîn mod direct la siguranţa şi se-curitatea navigaţiei la nivel mon-dial.

Centrul Român pentru Pregăti-rea şi Perfecţionarea Personalu-lui din Transporturi Navale,înfiinţat în anul 1975 sub denumi-rea de Centrul de Perfecţionare alLucrătorilor din Marina Civilă(CPLMC), este o instituţie publicăaflată în subordinea Ministerului

Transporturilor şi Infrastructurii. Înurma fuzionării cu Centrul de Per-fecţionare a Personalului din Na-vigaţia Fluvială Galati (CPPNF) înanul 2003, CERONAV îşi extindesfera de activitate, fiind desemnatorganism naţional pentru instrui-rea personalului maritim, fluvial şiportuar.

În prezent, CERONAV organi-zează anual aproximativ 2.000grupe de pregătire, perfecţio-nare, specializare şi calificare, în80 de tipuri de specialităţi, pentruun număr de aproximativ 32.000cursanţi.

Pregătirea participanţilor la pro-gramele de instruire se face con-form standardelor naţionale şiinternaţionale specifice. Peste 90

% din personalulpregătit în cadrulCERONAV este an-gajat de către com-paniile de navigaţiedin strainătate.

CERONAV dis-pune de o bază de instruire şi an-trenament situată pe malullacului Siutghiol şi o dotare ma-terială de ultimă generaţie, ce cu-prinde simulatoare de navigaţie,comunicaţii, maşini navale şi ma-nipulare mărfuri în nave cisternă.

Calitatea deosebită a servicii-lor de instruire oferite de CERO-NAV este confirmată şi prinafilierea la următoarele organiza-ţii şi asociaţii naţionale şi interna-ţionale: International Association

for Safety and Survival Training,International Association of Portsand Harbours, International Mari-time Lecturers’ Association,BIMCO, Intelligent Transport Sys-tems, Centrul Naţional de Promo-vare a Transportului Intermodal,Nautical Institute, EDINNA.

CERONAV este certificat con-form standardelor ISO 9001:2008fiind şi Centru acreditat de tes-tare Marlins şi ECDL.

Dorel Popa

Provocări pentru mileniul trei

Mâine să descoperiţi în fereastră

ghioceii unei primăveri

care să vă rămână în suflet

8 Martie să fie în fiecare zi

pentru femeile din comuna Tuzla!

Constantin Florin Micuprimar

Dimineaţa zilei de 8 Martie

să vă aducă o bucurie

şi să vă bucuraţi de ea

alături de familie

şi de cei dragi!

Ovidiu Brăiloiuprimarul oraşului Eforie

Vă rog să primiţi

în dimineaţa zilei

de 8 Martie

un buchet de ghicei

şi lumina lor

să vă bucure tot anul!

Vasile Delicotiprimarul comunei

Poarta Albă

O dimineaţă de primăvară

să descoperiţi

în ochii celor dragi

şi împreună să fiţi fericiţi

în ziua de 8 Martie!

Iosif Valer Mureşanprimarul comunei

M.Kogălniceanu

In piaţa imobiliară criza se vedemai bine decât în rapoartele guver-nanţilor, în rapoarte aproape că eaa început să fie o amintire. Realita-tea e alta, planurile dezvoltatorilorau încremenit în proiecte, iar cândvine vorba de investiţiile în locuinţeputem vedea de la o poştă că înpiaţă sunt tot mai puţini bani, atât depuţini încât nici nu se cade să maivorbim de viteza lor de circulaţie.Cu toate că preţurile au scăzut şi nue stradă unde să nu întâlneşti unanunţ de vânzare, întotdeauna lapreţuri negociabile, şefii agenţiilorimobiliare pot număra tranzacţiilepe degetele unei singure mâini.Băncile aşteaptă alte vremuri. Săne înţelegem, nu plângem pe ume-rii bancherilor, acolo încă e cald şibine. Azi nu mai e ca ieri, sistemulbancar nu mai alimentează piaţaimobiliară. Atât dezvoltatorul, cât şicumpărătorul se apropie tot maigreu de un credit, asta şi pentru cărecesiunea ridică o sumedenie deîntrebări, iar multe dintre ele n-auprimit un răspuns care să limpe-zească apele. Mai mult, sistemul

bancar nu pare să mai aibă în-crederea de odinioară în mediulde afaceri.

Piaţa imobiliară e în declin. Sinu sunt semne că în 2011 ea îşiva reveni, e departe ziua cândvom putea vorbi de o creştereeconomică, iar piaţa imobiliarănu poate fi încurajată dar cupromisiuni chiar dacă speciali-ştii întorc pe toate feţele piaţaimobiliară, încercând să gă-sească o soluţie, nu credem căea îşi va reveni în aceste vre-muri de criză, încrederea secâştigă tot mai greu.

Oricât ar părea de ciudat, nuse înghesuie să pună banii înmişcare, ci preferă să-i păstrezela saltea ori să-i pitească îngeamantan într-o casă nelo-cuită. Piaţa imobiliară are ne-voie de lichidităţi, numai căseceta e mare acum iar credibi-litatea în scădere, într-o scă-dere atâtde dramatică, încât ceicare trec pragul unei bănci sunttot mai îngânduraţi.

Iulian Talianu

Să vă mângâie degetele

primii ghiocei

în mijlocul familiei

ori lângă prietenii

dragi inimii.

Să vă fie viaţa feric-

ită!

Cristian Cârjaliuprimarul comunei Agigea

l Pag 5semne

C M Y K

De Ziua Femeii

să aveţi parte de lumina

primelor flori şi ea să vă fie

călăuză spre bucurie!

La mulţi ani!

Nicolae Mateiprimarul oraşului Năvodari

8 martie să fie o zi senină

în viaţa dvs.şi primii ghiocei

să fie semn de dragoste

din partea celor apropiaţi!

Dumitru Chiruprimarul comunei

Lumina

Bun venit la întâlnirea

cu primăvara şi cu florile

pe care le veţi primi

de la cei dragi!

8 Martie să fie bucuria

pe care o aşteptaţi!

Gheorghe Cojocaruprimarul comunei Murfatlar

l Piaţa imobiliară

Banii nu circulă

l interlocutor: Paraschiva Mocănaşu, directorul Camerei Agricole judeţene Constanţa

- Stiu că pentru judeţul Con-stanţa există un proiect privind so-lariile, este un proiect, îndrăznimsă anticipăm, care va aduna ener-giile tinerilor, unii se gândesc căpot încropi o afacere, ea are, săspunem aşa, terenul pregătit, pen-tru ca în Dobrogea există o tradiţieîn privinţa legumelor. Ce trebuie sămai ştie cititorii noştri despre acestproiect?

- Că licitaţiile pentru solarii şirăsaduri sunt aproape de finalizareşi la timpul potrivit vă putem punela dispoziţie toate amănuntele. Ca-mera agricolă judeţeană nu a fostgăsită nepregătită, noi am organi-zat câteva dezbateri în mediul ruralpentru a instrui gospodarii care s-

au interesat de acest proiect. Încurând vom avea asemenea dez-bateri şi instruiri în localităţile 2 Maişi Albeşti, unde vom insista peacest subiect, pe promovarea şiînsuşirea tehnologiei de cultivare atomatelor în sere şi solarii. Pentru

că a venit vorba de legume, de so-larii şi de acest proiect aş putea săvă pun la dispoziţie o listă mailungă cu localităţile din mediul ruralunde specialiştii Camerei agricole

judeţene se vor deplasa în teren.Reţineţi câteva localităţi: Limanu,Vama Veche, 23 August, Costi-neşti, Tuzla, mă refer la comuneleşi satele de pe ruta Constanţa-Mangalia. Vom dezbate cu tineriifermieri şi alte probleme privind

fertilizarea culturilor, teh-nologia înfiinţării planta-ţiilor de viţă de viepentru vin, ca să amin-tesc câteva din lucrărileasupra cărora vom in-sista.

- Se-ntorc tinerii însate, au ei curaj să facăo investiţie?

- Trebuie ajutaţi şi noiîi sprijinim cu experienţaspecialiştilor de la Ca-mera Agricolă, potenţia-lul satului românesceste uriaş şi tinerii văd

că au o altă abordare, sunt recep-tivi la nou. Din păcate, finanţărilenu se îndreaptă mai mult către ei.Există prea multă vulnerabilitatecând vine vorba de o afacere. La

vremuri noi ar trebui să existe re-guli noi, sistemul bancar ar trebuisă fie integrat mai organic cu me-diul rural. Ar trebui să existe fon-duri care să încurajeze investiţiilelocale, îndeosebi afacerile aflate laînceput de drum.

- Am notat şi suntem nerăbdă-tori să vedem dacă opinia dvs. vafi un prilej de meditaţie şi de ac-ţiune şi pentru cei obligaţi să inter-vină.

I.T.Antim

Pag 6 l simţul realităţii

- Batem pasul pe loc, nu-iaşa?, când vine vorba de produ-cători?

- N-aş zice. Chestiunea e alta.Când am intrat în Uniunea Euro-peană noi am primit o subvenţie de7 euro, acum am ajuns la 9 euro, eprea puţin ca să ne putem dezvoltaşi să ţinem pasul cu alţii.

- Când vom ajunge la 20 şiceva de euro?

- Francezii, ca să vă dau unexemplu, primesc 40 de euro pecap de oaie, asta şi explică de cecrescătorii de ovine din Franţa “nefac cu mâna”. La noi e altcumva,cum să dai 10 kg de grâu pe un litrude motorină? Strategiile de la noi nusunt făcute de specialişti, ci de poli-ticieni! Ar trebui ca statul să acordeproducătorilor facilităţi, să fie păpica

ieftină.- E adevărat că de Paşti se va

ajunge la 300 de lei kilogramul decarne de miel?

- Nu cred. Va fi cu 20 la sută maiscumpă decât anul trecut. Suntmulte de comentat. La noi câştigăcomerciantul, nu producătorul. Deaceea cred că e nevoie de o piaţăţărănească. Stiu că în Dobrogeaexistă un program să fie amenajate

abatoare mici şi zece pieţe, e ne-voie de piaţa ţărănească, să aibăclientul de unde să îşi aleagă. LaScărişoreanu e o piaţă unde ajungşi cei din Năvodari, piaţa ţără-nească de acolo e cunoscută şiapreciată de cumpărători. A apărutLegea produselor tradiţionale, ebine că a apărut, dar noi avem oproblemă: n-o respectăm. La noi nuse respectă regulile şi în pieţe nu îigăsim pe adevăraţii producători.Producătorul practică preţuri maimici, preţuri pentru toate buzuna-rele. Când vor apărea cele zecepieţe ţărăneşti o să vedeţi că preţu-rile vor scădea. Am înţeles că la Co-badin va apărea în curând o piaţăţărănească. Târgurile unde sunt in-vitaţi producătorii sunt căutate.

A consemnat Iulian Talianu

Să fie încurajaţi tinerii care fac investiţii

l În judeţul Constanţa se vor înfiinţa zece pieţe ţărăneşti

Mielul, mai scump cu 20 la sută decât anul trecut

l interlocutor: Dimu Polifronie, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de ovine Constanţa

l Ultima oră

Se vor face

alegeri pentru

Camerele

Agricole!

Şi de astă dată o veste bunăsoseşte cu întârziere. Came-rele Agricole vor fi puse la punctşi, începând din vară, ele vorfuncţiona potrivit noii legi. Co-mitetul naţional de iniţiativădesfiinţează acum atribuţiile şiultimele detalii, potrivit unor in-formaţii de ultimă oră vehiculatede secretarul de stat Adrian Ră-dulescu. In scurt timp, dacă amreţinut bine, vor fi definitivate şinormele de aplicare şi se vororganiza alegeri pentru şefiiCamerilor Agricole. Acum sevor organiza alegeri pentru ur-mătorii doi ani, iar începând cu2012 alegerile vor avea locodată la patru ani. CamereleAgricole vor avea autonomietotală şi se vor finanţa din în-tocmirea proiectelor şi din con-sultanţă, din alte servicii şi dincotizaţii. Toţi agricultorii caresunt în evidenţele APIA pot faceparte din Camerele Agricole. Innumărul viitor vom publica înpaginile “Cronicii Metropolitane”opiniile unor specialişti, încer-când să dăm o mână de ajutorcelor care fac parte din comite-tul de iniţiativă pentru că spe-cialiştii sunt îndreptăţiţi să facăpropuneri, nu politicienii!

I.T.Antim

l Pag 7starea reformelor

- Am venit să schimbăm câ-teva cuvinte. Despre muzee ştiucă se discută începând de la 1900toamna…

- În cazul de faţă discutăm des-pre 25 martie 1996. Atunci a fostdeschis oficial Muzeul Naţional alAgriculturii, o investiţie ce are caobiectiv de activitate istoria agricul-turii, antropologia agrară şi arheolo-gia industrială specifică de pe totcuprinsul ţării. Două cuvinte desprepatrimonial muzeal: Ferma ModelPerieţi, monument de istorie agrară,cea mai mare fermă producătoare

de seminţe de legume şi flori dinEuropa de răsărit în prima jumătatea secolului XX; biserica de lemn Po-iana, monument istoric şi de arhi-tectură, un parc cu peste 50 despecii dendrologice, unităţi în aerliber şi în situ: mori cu pietre, pive,ateliere de fierărie, cuptoare depâine etc.; colecţii reprezentative.Muzeul are şi un magazin.

- Artă şi meserie…- Are diplome şi medalii, premii

naţionale şi internaţionale, diplomade excelenţă şi diploma de merit.

- Expoziţii?- Şi expoziţii. Avem o expoziţie

care a stârnit curiozitatea multoradintre vizitatori. E vorba de “Vremuride…cumpănă”. Metrologia se con-fundă, ca şi istoria pâinii, cu istoriacivilizaţiei umane. Muzeul este pro-prietarul unei colecţii de instrumentede măsurat şi cântârit de valoareeuropeană. Ele pot fi văzute în ex-poziţiile muzeului. Avem maşini şiutilaje agricole de epocă, semănă-

tori şi secerători, batoze şi maşini detreierat, colecţii reprezentative,peste 12 000 de piese. Arhivă ştiin-ţifică şi documentară. Avem deschi-dere către vizitatori, suntem gazedadevărate. Ii aşteptăm pe turişti înzilele de marţi şi vineri, între orele10 şi 18,oo. Doar luni este închis. Iianunţăm pe turiştii de pe litoral căpot da o fugă până la Slobozia undene pot găsi uşor. Adresa: Bulevar-dul Matei Basarab nr.10, telefon0243 231 991.

- Am notat.Iulian Talianu

MăciniciiZiua de Măcinici păstrează

numeroase elemente rituale aleanului agrar celebrat la echi-nocţiul de primăvară. Pesteaceastă zi s-au suprapus douăsărbători: una precreştină, ul-tima zi a Babei Dochia cândmoare şi se preface în stană depiatră, şi alta creştină, prima zia Moşilor jertfiţi şi transformaţiîn cenuşă pe rugul funerar pen-tru dreapta lor credinţă. Totali-tatea obiceiurilor din ziua deMăcinici formează un scenarioritual specifică Anului Nou: pre-pararea alimentelor rituale, nu-mite sfinţi, sfinţişori, bradoşi;beţia rituală, când tradiţia sus-ţine că e bines ă bei în aceastăzi 40 sau 44 de pahare de vin;deschiderea mormintelor şiporţilor Raiului ca să vină prin-tre noi sufletele morţilor; aprin-derea focurilor prin curţi şigrădini, în faţa caselor şi încamp; purificarea oamenilor şi

a vitelor prin stropirea lor cuapă sfinţită; protecţia magică acaselor şi anexelor gospodă-reşti prin înconjurarea acestoracu cenuşa provenită de la focu-rilor aprinse; bătutul pământuluicu maiurile pentru alungarea fri-gului şi scoaterea căldurii, aş-teptarea spiritelor morţilor cuscaune şi mese întinse la focu-rile de Măcinici. Era un timp ri-tual favorabil observaţiilor şipreviziunilor meteorologice,pentru aflarea norocului în noulan prin prepararea turtei de Mă-cinici. Se credea că acum, maimult ca în alte zile, se prindeaucu uşurinţă vrăjile şi farmecele,că mierea scoasă din stupi ă di-ferite boli, că tăierea primelorcorzi de viţă de vie aduce rodbogat ş.a.

Ion Ginoiu Calendar popular

Vă invit, domnule director să vor-bim despre activitatea profesionişti-lor contabili. Stiind că există oobligaţie din partea corpului pentruauditarea cabinetelor membrilor. Cene puteţi spune?

Cabinetele programate pentru afi supuse auditului de calitate şi-auasumat responsabilităţi şi compe-tenţe care presupun multă pregătireprofesională. Sunt şi unele pro-bleme apărute în activitatea aces-tora privind expertiza contabilăjudiciară. Astfel sunt semnalate as-pecte precum: nivelul scăzut al ono-rariilor; numiri de experţi contabilicare nu mai figurează în liste; solici-tări ale raportului de expertiză şi dinpartea biroului local de expertiză, în-călcându-se prin aceasta confiden-ţialitatea raportului. Aceste aspecteau fost semnalate Tribunalului jude-ţean Constanţa şi biroului local de

expertize.Cum se ajunge la profesia de ex-

pert contabil şi contabil autorizat?Pentru accederea la aceste cali-

ficative profesionale trebuie îndepli-nite cerinţele OG 65/1994republicată. Se susţine un examende acces la stagiu urmat de o pe-rioadă de 3 ani de stagiu şi apoi unexamen de aptitudini. Cei interesaţipentru dobândirea acestei calităţiprofesionale se pot adresa filialeiCECCAR Constanţa sau pot ac-cesa site-ul ceccarconstanţa@cec-carconstanţa.ro. Pot fi înscrişi directîn activitatea de stagiu absolvenţi aifacultăţilor de studii economice su-perioare, acreditate, ale căror pro-grame de master sunt recomandatede CECCAR prin protocol.

In privinţa respectării Codului etical profesioniştilor contabili aţi primitsesizări?

Am primit. Au fost 11 sesizăripentru încălcarea deontologiei pro-fesionale de către membri. In rest,privim cu responsabilitate toate so-licitările, avem o echipă şi spiritulacestei echipe este energic, lucrămuneori peste limitările zilnice ale pro-gramului de lucru. Avem întâlniri şiacţiuni cu patronatul IMM-urilor, pro-movăm serviciile membrilor noştri şicolaborăm cu instituţiile de învăţă-mânt superioar din Constanţa iaractivitatea filialei noastre este privităcu mult interes de instituţiile amin-tite şi de utilizatorii de servicii conta-bile de judeţ.

In aceste zile vom analiza activi-tatea filialei în cadrul Adunării Ge-nerale anuale a membrilor. Vor fiprezentate realizările filialei Con-stanţa în 2010 execuţia BVC peanul trecut şi proiectul de BVC peanul în curs.

l La Muzeul Naţional al Agriculturii

Expoziţii pentru curiozitatea turiştilorl interlocutor: Răzvan Ciucă, directorul Muzeului Naţional al Agriculturii

Facilităţi pentru absolvenţii facultăţilor de studii economice

l Raportul profesioniştilor contabili

l interlocutor: Vasile Buzoiescu, director executiv CECCAR, filiala Constanţa

Pag 8 l puncte de reper

C M Y K

Redacţia

Redactor şef:ADRIAN CRĂCIUN

Redactori:Luiza Ţigmeanu, Alina Grigore, Cristina Chebuţă, Luiza Popa, Irina Tudorache.

SENIORI EDITORI: ANI MERLĂ, IULIAN TALIANU ISSN 2066 - 9054

Casa să vă fie luminată

şi dimineaţa zilei de 8 Martie

să vă aşeze în braţe

buchetele de ghiocei,

în suflet să aveţi o bucurie

a cărei frumuseţe

să vă întâmpine

cu dragoste şi afecţiune!

Adrian Stanprimarul oraşului Techirghiol

Pentru fiecare femeie din comuna Cumpăna ziua de 8 Martie să fie mărturia

că primăvara ne aduce o lumină în priviri, multă dragoste

şi o îmbrăţişare de multe flori.

Să vă bucuraţi cu familia şi cu cei dragi!Mariana Gâju

primar

Să aveţi cu cine împărţi

bucuria zilei de 8 Martie

să primiţi flori şi să fiţi fericite

cum e muzica florilor

într-o grădină.

Vă doresc să treceţi

peste pragul primăverii

cu bucuria pe care o meritaţi!

Florin Mitroiprimarul comunei Valu lui Traian

Corbu

Ovidiu