2 PROPRIETILE FIZICE ALE SOLULUICUPRINS Argument - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 4Importana cunoaterii proprietilor fizice ale solului - - - - - - - - - - - - - - 6 Principale proprieti fizice ale solului - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 7II.1 Textura solului - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 7 II.2 Structura solului - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 10 II.3 Umiditatea - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 12II.4 Densitatea solului - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 16II.5 Capilaritatea - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 18Concluzii i recomandri - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - 23Bibliografie - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 24 ARGUMENTSolul - este definit ca stratul de la suprafata scoartei terestre format din particule, materii organice, apa, aer si organisme vii, fiind un sistem foarte dinamic ce indeplineste multiple functii si este vital pentru activitatile umane si pentru supravietuirea ecosistemelor .Ca interfata dintre pamant, aer si apa, solul este o sursa neregenerabila, care indeplineste functii vitale: producerea de hrana si biomasa, depozitarea, filtrarea si transformarea multor substante; sursa de biodiversitate, habitate, specii si gene, serveste drept platforma mediu fizic pentru oameni si activitatile umane; surse de materii prime, bazin carbonifer si patrimoniu geologic si arheologic.Notiunea de sol este indisolubil legata de productivitatea, care depinde de ciclul de conversie, adica de viteza repunerii in circulatie a materiei si a energiei din habitatul complex pe care-l formeaza biocenozele solului care, la randul lor sunt influentate, printre altele, de chimizarea in exces si unilaterala, ca si de pesticidele ajunse in sol .Solul reprezinta suprafata fizica utilizata ca loc de asezare a colectivitatii umane. Solul are ca functie capitala aceea de suport si de mediu pentru plantele terestre, mijloc principal de productie vegetala-baza existentei omului insusi.Am ales tema Proprietatile fizice ale solului datorita interesului generat de caracterul practic, aplicativ al acesteia.nsuirile fizice influeneaz regimul aerohidric al solurilor i dezvoltarea sistemului radicular al plantelor. Textura solului reprezint nsuirea cea mai importanta a solului n funcie de aceasta se alege tehnologia de cultura cea mai adecvat, aplicarea irigaiei i a fertilizrii sunt condiionate de textuara solului. Aplicarea unui management defetuos atrage dup sine distrugerea structurii solurilor, creterea compactitii solului cu repercursiuni negative asupra dezvoltrii plantelor.cPrincipalele proprietati fizice ale solului sunt: textura, structura, densitatea, porozitatea, umiditatea. La acestea pot fi incluse si proprietatile fizico-mecanice: plasticitatea, aderenta, gonflarea si contractia, rezistenta de penetrare.Textura solului (compozitia granulometrica) reprezinta proportia in care particulele de sol de diferite marimi (de la cele coloidale la argila si pana la cele grosiere de nisip si pietris) participa la alcatuirea solului.Textura reprezinta partea minerala a solului respectiv gradul de fragmentare a partii minerale in componene de diferite marimi si proportia cu care acesta participa la alcatuirea solului .Structura solului este data de totalitatea agregatelor structural, intalnindu-se urmatoarele tipuri de structura: structura glomerulara, structura grauntoasa (granulara), structura poliedrica angulara, structura poliedrica subangulara, structura senoidala, structura prismatica, structura columnara, structura columnoida, structura foioasa sau lamelara.Densitatea reprezinta masa unitatii de volum din faza solida si serveste la aflarea prin calcul a porozitatii totale a solului precum si la calculul intervalului in timp si a adancimii la care trebuie efectuate pipetarile la analiza granulometrica a solului.Porozitatea reprezinta insusirea fizica a solului care cuprinde totalitatea porilor si necapilari din sol. In general ,solurile luate in cultura prezinta valori totale de 50-54% la kastanoziomuri, 49-53% cernoziomuri, 44-48% faeoziomuri etc. Valori ridicate ale porozitatii totale indica o capacitate ridicata de retinere a apei,permeabilitatea mare si o aeratie buna in sol. Obiectivele acestei lucrari sunt:a. Cunoaterea principalelor proprieti fizice ale solului.b. Cunoaterea texturii solurilor i importana acesteia.c. Cunoaterea principalilor tipuri de structur a solurilor.d. Cunoaterea influenei densitii aparente, a porozitii i compactrii asupra nsuirilor fizice ale solului.Cuvinte cheie: textura, structura solului, umiditatea, densitatea aparent, capilaritatea, porozitatea. IMPORTANA CUNOATERII PROPRIETILOR FIZICEALE SOLULUI Solul - reprezint principalul mijloc de producie n agricultur, care este nereproductiv i inextensibil, de aceea el trebuie gospodrit cu mare grij, asigurarea maximei sale rodnicii constituind preocuparea de baz a fiecrei ri, a tuturor specialitilor din domeniu. Realizarea acestui deziderat impune ca cei care i desfoar activitatea n domeniul agricol s cunoasc temeinic solul, care, dac este folosit raional, permite realizarea unor recolte mari, sigure i stabile, n oricecondiii de clim.Ridicarea strii de fertilitate a solurilor a fost impus de cerinele de sporire a produciei agricole. Modernizarea agriculturii a dus ns la o multitudine de efecte negative grave asupra mediului nconjurtor.Sistemul convenional de lucrare a solului (artura cu plugul cu corman), alturi de un grad ridicat de chimizare, au condus la creterea spectaculoas a produciei, ns n timp s-au evideniat i unele dezavantaje.Numrul mare de lucrri i trecerile repetate pe teren cu tractoarele i mainile agricole influeneaz negativ nsuirile solurilor precum: degradarea structurii solului, compactarea de suprafa i adncime, scderea coninutului de humus, reducerea activitii biologice, ceea ce duce n final la scderea fertilitii naturale a solului.Conservarea i meninerea fertilitii naturale a solurilor a fost i este susinut i promovat de ctre cercettori i specialiti, avnd n vedere actualele cerine privind dezvoltarea unei agriculturi durabile.PROPRIETATILE FIZICE ALE SOLULUIPrincipalele proprietati fizice ale solului sunt urmatoarele: textura, structura solului, densitatea aparent, porozitatea, compactarea. II.1 Textura (compozitia granulometrica) reprezinta proportia in care particulele de sol de diferite marimi (de la cele coloidale de argila si pana la cele grosiere de nisip si de pietris) paticipa la alcatuirea solului.Faza solid a solului, care reprezint circa 50% din volumul total, este alctuit din substane organice i minerale. Partea mineral este format din particule elementare de diferite mrimi, ce ndeplinesc fiecare anumite funcii i confer nsuiri specifice solului. Deoarece alctuirea fazei solide a solului este foarte complex din punct de vedere fizic, chimic i mineralogic, intereseaz n special mrimea particulelor elementare ale solului.Particula elementar reprezint o particul solid mineral silicatic, care nu poate fi divizat n alte particule mai mici n urma unor tratamente fizico-chimice simple ci numai prin sfrmare sau dispersie. n cadrul prii minerale silicatice se separ o serie de componente dup mrimea particulelor elementare numite fraciuni granulometrice. Acestea sunt reprezentate prin partea fin alctuit din particule cu dimensiuni mai mici de 2 mm (argil, praf i nisip) i partea grosier format din materiale cu dimensiuni mai mari de 2 mm, care reprezint scheletul solului. Solurile evoluate, cu orizonturi bine difereniate sunt alctuite in principal din fraciuni granulometrice cu dimensiuni < 2 mm, care determin textura solului. Gradul de fragmentare a prii minerale n componente de diferite mrimi i proporia cu care acestea particip la alctuirea solului, reprezint una dintre cele mai importante nsuiri, care influeneaz majoritatea proprietilor solului i anume textura solului.Nisipul (2-0,02 mm) datorit alctuirii sale mineralogice, n care predomin cuarul i minerale primare nealterate, prezint o suprafa specific foarte mic, permeabilitate ridicat, capacitate de reinere a apei i a elementelor nutritive foarte redus, este necoeziv i neplastic. Solurile n care predomin nisipul, sunt srace n baze i elemente nutritive, nu rein apa i elementele nutritive i nu satisfac cerinele de cretere i dezvoltare ale plantelor.Praful (0,02-0,002) prezint nsuiri intermediare ntre nisip i argil; acestaconfer solului o plasticitate i coeziune moderat i mrete capacitatea de reinere a apei i a elementelor nutritive. In proporie mare, determin n sol unele proprieti nefavorabile cu privire la compactarea solului i duce la o slab structurare a agregatelor, favoriznd formarea crustei la suprafaa solului cu repercursiuni nefavorabile asupra rsririi plantelor.Argila ( 1419-24Coeficientul de ofilire pe curba caracteristic a umiditii, indiferent de sol, corespunde unui pF = 4,2 i se poate determina pe cale biologic, folosind o plant test, sau prin calcul: CO = CH 1,5.Tabel 2 Clase de coeficient de ofilire (CO) (dup Metodologia I.C.P.A., 1987)Nr. crt.InterpretareLimiteProcente din greutatemm ap/100 cm sol1.Foarte mic 18 %;-urgenta a II a pentru soluri cu gradul de tasare cuprins ntre 11 si 18 %;-urgenta a III a pentru soluri cu gradul de tasare < 0 %.Tabel 5 Clase de valori ale gradului de tasare (dupa Metodologia I.C.P.A., 1987)Nr. crt.Denumire Valori (%)1.Extrem de mic (sol foarte afnat) < -172.Foarte mic (sol moderat afnat) -17...-103.Mic (sol slab afnat) -9..14.Mijlociu (sol slab tasat) 1...105.Mare (sol moderat tasat) 11..186.Foarte mare (sol puternic tasat) > 18Compactarea soluluiCompactarea solului reprezinta procesul n urma caruia are loc o crestere a densitatii aparente peste valorile normale si scaderea accentuata a porozitatii totale a solului. Compactarea se datoreaza att influentei factorilor naturali (compactare naturala) ct si antropici (compactare artificiala).Compactarea naturala este determinata de procesele pedogenetice (argilizarea) si este specifica solurilor din clasa luvisoluri (Preluvosoluri, Luvosoluri, Planosoluri etc.) unde apare o compactare foarte puternica la nivelul orizontului B argic.Compactarea artificiala se ntlneste la solurile unde lucrarile agricole nu se efectueaza n perioadele optime de umiditate sau datorita traficului intens cu masini si animale pe aceste terenuri.Fenomenul de compactare este foarte mult influentat de alcatuirea granulometrica a solurilor, de stabilitatea agregatelor structurale si de continutul n materie organica a solului.n functie de adncimea de manifestare putem ntlni o compactare de adncime, care afecteaza orizonturile subarabile ale solului la peste 40 cm. Aceasta compactare este de cele mai multe ori de origine naturala dar n ultima perioada odata cu utilizarea unor utilaje agricole de mari dimensiuni se constata o compactare de adncime de natura antropica. n urma efectuarii lucrarilor de baza a solului la aceeasi adncime se formeaza un strat ndesat n partea inferioara a stratului arat, numit talpa plugului.n vederea aprecierii gradului de compactitate a solului n teren se utilizeaza urmatoarele clase de interpretare:Tabel 6 Clase de compactitate a solului (dupa Metodologia I.C.P.A., 1987)DenumireCriteriiFoarte afnat Solul nu opune rezistenta la patrunderea cu_ituluiAfnatCutitul poate patrunde usor n solSlab compactCutitul patrunde usor n sol, pe ctiva cm, necesitnd un efort micModerat compactCutitul patrunde greu n sol pe 2-3 cm, printr-o mpingere puternicaFoarte compactCutitul nu patrunde n sol, iar saparea solului nu se poate realiza dect cu trnacopulPenetrareaRezistenta la penetrare este capacitatea solului de a se opune la patrunderea unui corp rigid.Rezistenta la penetrare este usor de determinat, att n teren ct si n laborator cu ajutorul penetrometrului. Rezistenta la penetrare a solului scade pe masura ce creste umiditatea solului.Tabel 7 Clase de rezistenta a solului la penetrare (dupa Metodologia I.C.P.A., 1987)Nr. crt.InterpretareLimite1.Foarte mica-102.Mica11-253.Mijlocie26-504.Mare51-1005.Foarte mare101-1506.Extrem de mare-151Rezistenta la lucrarile soluluiLucrarea de baza a solului aratul, este principala actiune de mobilizare a solului prin taiere, dislocare, ridicare, rasturnare si maruntire a brazdei. Pentru a se realiza aceste operatii, se impune existenta unei forte de tractiune aplicata utilajelor agricole care sa nvinga forta opusa de sol la naintarea masinilor agricole.Fig. 4 Factorii care determina rezistenta solurilor la aratRezistenta specifica la arat si rezistenta la lucrarile solului este foarte importanta pentru ca influeneaza consumul de combustibil. Efectuarea araturilor la umiditati diferite de cele optime poate conduce la cresteri ale consumurilor energetice de 3-10 l/ha.Pentru combaterea compactarii solurilor se va urmari utilizarea unor masuri agrotehnice corespunzatoare si reducerea numarului de treceri cu utilajele agricole la suprafata solului atunci cnd solurile au un con_inut ridicat de umiditate. Compactarea poate fi nlaturata pe cale mecanica prin lucrari executate la adncimea stratului compact.III. CONCLUZII I RECOMANDRIOdata cu intensificarea tehnologiilor agricole de catre om prin modificarea ecosistemului, solurile au suferit modificari att n sens pozitiv ct si negativ.n urma fertilizarii cu ngrasaminte organice si minerale a solurilor agricole, se reface consumul de nutrienti n sol care au fost ndepartati odata cu ridicarea recoltei. Introducerea sistemelor de irigatii compenseaza deficitul de apa din punct de vedere climatic dar totodata pot produce cresteri ale umiditatii n sol si saraturarea acestuia ca urmare a utilizarii apei necorespunzatoare.Prin nlocuirea sistemelor naturale cu agroecosisteme se modifica regimul hidric al solurilor prin nlocuirea vegeta_iei naturale cu culturi care pot produce apari_ia excesului de umiditate dupa defrisarea padurilor. Pe versanti sunt intensificate procesele de eroziune ale solului sau favorizarea deflatiei eoliene n cazul solurilor nisipoase. n ultima perioada datorita industrializarii accelerate, mari suprafete de soluri sunt afectate mai mult sau mai putin de diferite procese de degradare, n care solurile pot suferi o acidifiere pronuntata si o contaminare cu metale grele sau substante chimice provenite din emisiile industriale. Extractiile de petrol pot produce poluari ale solului cu petrol sau apa sarata. Cu toate ca solul este considerat un sistem depoluator, care actioneaza ca un filtru biologic, capacitatea sa de depoluare este limitata. De asemenea, suprafete nsemnate sunt scoase din circuitul agricol pentru exploatari miniere de suprafata, constructii, drumuri etc. care modifica ecosistemul zonal.Prin aplicarea masurilor agropedoameliorative omul poate ameliora fertilitatea scazuta a solurilor, prin modificarea n sens pozitiv a nsusirilor fizice, chimice si biologice.BIBLIOGRAFIE1. Blaga Gh., Filipov F., Rusu I., Udrescu S., Vasile D., 2005 - Pedologie, Editura Academic Press, Cluj Napoca;2. Blaga Gh., Rusu I., Udrescu S., Vasile D., 1996 - Pedologie, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti;3. Chiri C., 1974 - Ecopedologie cu baze de pedologie general. Editura Ceres, Bucureti;4. Mihalache M, 2006 Pedologie geneza, proprietile i taxonomia solurilor. Editura Ceres, Bucureti;5. Udrescu S, Mihalache M., Ilie L., 2006 ndrumtor de lucrri practice privind evaluarea calitativ a terenurilor agricole. AMC USAMV Bucureti;6. Mihalache M., Ilie L., 2009 Bonitarea terenurilor agricole, Editura Dominor, Bucureti;7. Udrescu S, Mihalache M., Ilie L., 2006 ndrumtor de lucrri practice privind evaluarea calitativ a terenurilor agricole, AMC USAMV Bucureti.