proiect ziper

I. PREZENTAREA SOCIETATII

I.1. INFIINTAREA SOCIETATII, DENUMIREA SI CAPITALUL

Societatea S.C. ZIPER S.R.L. a fost infiintata la 1 ianuarie 1994 in Brasov, in

conformitate cu prevederile legii nr. 31/1990 de catre doi asociati.

Denumirea societatii este S.C. ZIPER S.R.L. si va figura in toate facturile, actele,

anunturile, publicatiile si celelalte documente emanand de la societatea cu acest nume,

urmata de forma juridica ,,societate cu raspundere limitata”, codul fiscal si numarul de

inmatriculare la Registrul Comertului. Societeatea este inmatriculata la Registrul

Comertului cu numarul J08/3011/1994 avand Codul Fiscal R 312415. Contul deschis la

Banca Comerciala Romana este: 1581126080050.

Societatea este o persoana juridica romana avand forma de societate cu raspundere

limitata infiintata in conformitate cu prevederile legii nr. 31/1990 (in cadrul careia

obligatiunile sunt garantate cu propriul sau patrimoniu in calitate de persoana juridica),

iar asociatii sunt tinuti responsabili doar in limita aportului lor la capital.

Sediul oficial al S.C. ZIPER S.R.L. este in Brasov, str. Zizinului, nr. 121 si va putea

fi schimbat in orice alt loc din tara, la hotararea AGA. Pe langa sediul oficial, societatea

detine un magazin de desfacere situate in Brasov, pe Calea Bucuresti, nr. 92.

Societatea poate fi contactata la numarul de telefon: 0040 723 244133, fax 0040

268414014 sau la adresa de e-mail: [email protected].

Firma a fost constituita pe o perioada nelimitata si are ca obiect de activitate declarat

producerea si comercializarea mobilierului de casa, hotelier si de birou, precum si

vanzarea de mobilier metalic pentru depozite de marfa si arhive. De asemenea, societatea

poate realiza la comanda orice produs dupa designul propus de aceasta sau de catre

beneficiar.

S.C. ZIPER S.R.L dispune de un capital social de 2000 lei divizat in 20 de parti

sociale, fiecare avand o valoare nominala de 100 lei. Capitalul social poate fi modificat,

fie prin majorare (prin subscrierea publica sau prin prelevari din beneficiu), fie prin

1

micsorare (dar numai pana la limita minimului legal si nu mai mult de 50 % din cel

initial).

Cele 20 de parti sociale ce alcatuiesc capitalul social sunt impartite intre cei 2

asociati astfel:

- Centiu Marius:15 parti sociale

- Tisulescu Claudiu: 5 parti sociale

I.2. DOMENII DE ACTIVITATE

S.C. ZIPER S.R.L. are ca domeniu de activitate producerea si comercializarea

mobilierului de birou, dulapuri si fisete metalice, case de bani, scaune ergonomice, de

asteptare, scaune manageriale, amenajari si decoratiuni interioare – mochete, jaluzele,

pereti despartitori, pereti din rigips, tavane false, posta pneumatica, etc.

Pentru amenajarea birourilor, firma ofera o gama larga de mobilier adaptabil oricarei

geometrii a spatiului, precum si produse unicat executate la un inalt nivel calitativ si de

un design original, deosebit, dupa necesitatile si dorintele clientilor. Cu cele noua

programe de mobilier din productia proprie, se pot mobila spatii cu destinatii oricat de

complexe:

- birouri secretariale;

- birouri manageriale;

- sali de consiliu;

- sali de conferinte;

- biblioteci si sali de documentare.

In functie de schitele spatiului de amenajat, firma pune la dispozitia clientilor sai mai

multe variante de mobilare, corespunzatoare destinatiei spatiului, numarului de posturi de

lucru si a altor conditii suplimentare.

S.C. ZIPER S.R.L. produce unicate cum ar fi: corpuri de receptie specifice bancilor,

cu sau fara blindaje antiglont si casete de transfer a banilor cu un design original,

atragator ce poate fi personalizat, dulapuri inzidite, corpuri de oficii, mobilier specific

spatiilor de cazare, mese si dotari specifice cantinelor-restaurant.

In afara de gama de mobilier din productia proprie, firma mai livreaza si alt mobilier

de o inalta tinut, din lemn masiv, combinatii de lemn cu piele sau alte materiale

innobilate, precum si orice alt mobilier operational produs de firme renumite din Olanda:

2

Gispen, Marko, Germania: Voko, Vario, Italia: Codutti, Ultom, Anglia: Bisley,

Komfort, Screen Solution.

Gama de mobilier produsa de catre aceasta firma include:

1. Linii operative: Soft, Basic, Staff – executate integral din PAL melaminat de 25

mm grosime, ignifug, termorezistent, hidroizolant si rezistent la expunerea

indelungata la soare, care respecta toate normele si standardele europene in

vigoare.

2. Linii operative complexe: Quadro, Rotondo, Domino – executate din blaturi de

PAL melaminat de 25 mm grosime si picioare metalice vopsite in camp

electrostatic, cu functionalitati, coloristica si design deosebit – programe solicitate

si la export.

3. Linii manageriale: Vox, Tender, Ambra – modele de o inalta tinuta ce

rivalizeaza cu orice produs de import.

In afara de mobilier, firma mai executa lucrari de montaj pentru plafon fals tip

Armstrong, pereti despartitori, mocheta de trafic greu, produce mobilier specific spatiilor

de cazare si livreaza instalatii de aer conditionat si incalzire centrala, pentru toate aceste

activitati fiind distribuitor autorizat al unor firme din Olanda, Italia.

Alaturat sunt prezentate cele mai importante obiective amenajate cu mobilier S.C.

ZIPER S.R.L. prin vanzari directe sau prin intermediul distribuitorilor:

Banci si societati de asigurari

- Banca ,,Ion Tiriac”- Brasov, Bacau;

- BCR – Baia Mare, Campulung Muscel, Sibiu, Cisnadie, Bucuresti;

- Bankoop – Galati;

- Banc Post – Deva, Sibiu, Suceava, Floreasca, Barlad;

- Banca Nationala – Brasov, Cluj;

- Banca Romexterra – Targu Mures;

- Banca de Credit Industrial si Comercial – Bucuresti, Brasov, Timisoara,

Constanta, Ploiesti, Iasi, Craiova, Focsani, Unirii;

- Bancorex – Filiala World Trade Center;

- BRD - Jibou, Gheorghieni, Brasov (Selgros), centrala Bucuresti, Predeal,

Paltinis, Onesti, 3 agentii in Brasov;

3

- A.R.D.A.F. – Cluj, Zalau;

- C.N.A.S. – Bucuresti, Brasov;

- Banca Carpatica – Sibiu.

Regii autonome

- Aeroport International – Bucuresti (Otopeni);

- Romsilva R.A. – Bucuresti, Brasov;

- Directia Generala a Finantelor – Ramnicu Valcea;

- FPS – Bucuresti;

- Romtelecom R.A. – Brasov, Deva, Timisoara, Iasi;

- Directia Regionala a Vamilor – Giurgiu, Brasov;

- Romgaz – Medias, Sinaia, Brasov;

- R.A.T.B. – Bucuresti;

- Renel R.A. – Brasov, Fagaras, Rupea, Sebes.

Firme romane, mixte si straine

- Colgate Palmolive – Brasov;

- Tunele S.A. – Brasov;

- Ambasada Britanica – Bucuresti;

- Siemens Birou de Consultatii Tehnice – Bucuresti;

- McDonald’s Romania – Bucuresti;

- Henkel – Bucuresti;

- Reynolds Tobaccos – Bucuresti, Brasov;

- Wrigley Romania – Bucuresti;

- Rodae Automobile – Craiova;

- Nestle – Bucuresti;

- Europharm SA – Brasov;

- Aral Romania – Bucuresti;

- Mobifon SA – Bucuresti;

- Mobil World – Bucuresti;

- Antena 1 – Bucuresti;

4

- Fartec SA – Brasov;

- Mama Center – Cluj;

- Fundatia Soros – Cluj;

- TTI – Bucuresti;

- Terapia – Cluj;

- Fabrica de Bere Glubedex – Braila;

- Fabrica de Zahar – Slobozia;

- Eurolink – Constanta;

- A1 Team Chartering – Constanta;

- Geen SRL – Brasov;

- Schering Plough – Bucuresti;

- Velux – Brasov;

- Institutul Francez pentru Invatamant Superior si Cercetare – Bucuresti;

- Duplex International – Brasov;

- Peco – Sf. Gheorghe;

- Saatchi & Saatchi Advertising – Bucuresti;

- Aedificia Carpati – Bucuresti;

- Athenee Phonix Group – Bucuresti;

- Muzeul de Etnografie – Brasov;

- Muzeul de Arta – Brasov;

- Biblioteca Judeteana – Brasov;

- Uzina R – Feldioara;

- Consiliul Judetean – Brasov;

- Ocolul Silvic – Covasna, Ozun, Sanzieni, Maierus;

- Electroprecizia SA – Brasov;

- Primaria orasului – Sacele, Bucuresti, Fagaras, Giurgiu;

- Prefectura – Brasov;

- Hotel Continental – Bucuresti, Sibiu;

- Protan SA – Brasov;

- Inspectoratul Scolar Judetean – Brasov;

- Centrul Britanic – Brasov;

- S.N.P.- PETROM S.A. – Braila, Craiova, Deva;

5

- Sidex SA – Galati;

- Abatorul TITAN – Braila;

- Dafora SA – Medias;

- Kresto Romania – Brasov;

- Smith Clime Beecham – Brasov;

- DJFPS Harghita – Miercurea Ciuc;

- Infoconstruct SRL – Bucuresti;

- Mefin SA – Sinaia;

- Spitalul Judetean – Brasov;

- Kraft Foods Romania – Brasov;

- Universitatea Transilvania – Brasov;

- Heinrig Impex SRL (Zona Libera) – Constanta;

Calitatea produselor firmei este certificata de catre Laboratorul Incercari Produse

Finite din Lemn al Institutului National al Lemnului.

Garantia pentru mobilier, cat si pentru mecanismele scaunelor este de 12 luni.

Prezentarea generala a mobilierului metalic:

S.C. ZIPER S.A., firma romana olandeza, are ca domeniu de activitate pe langa

producerea si comercializarea mobilierului de casa, hotelier si de birou, si vanzarea de

mobilier metalic pentru depozite de marfa si arhive.

De asemenea, societatea poate realiza la comanda orice produs dupa designul propus

de firma sau de catre beneficiar.

Oferta de mobilier metalic cuprinde intreaga gama de dotare a unui supermarket

astfel:

Rafturi impartite pe domenii de activitate (textile, bazaar, muzica-video,

legume si fructe, etc.) tinandu-se cont de caracteristicile produselor ce se

vor depozita (aspect exterior, dimensiuni);

Rafturi de prezentare-vanzare ce pun in valoare articolele expuse,

realizand un aspect placut al standului de vanzare;

Linie completa si diversificata de checkout;

Posta pneumatica;

Amenajari interioare (mocheta de trafic greu, jaluzele).

6

Mobilierul metalic se adreseaza si depozitelor de marfa si de stocare a

subansamblurilor din linia de productie.

Principalele avantaje ale mobilierului metalic pentru depozite de marfa sunt

urmatoarele:

Capacitatea mare de depozitare si expunere;

Dimensiuni minime ale structurii metalice;

Constructia de rafturi pana la o inaltime de 5 m (pe doua sau trei nivele,

dupa dorinta clientului), accesul la rafturile superioare se va face prin

intermediul unei platforme cu scara de access au cu scara suapendata pe

system de ghidare.

Sistemul de prindere al politelor permite deplasarea cu usurinta pe

verticala creand astfel distanta dorita intre acestea.

Se mai pot atasa zone de depozitare specifice, cum ar fi:

- sertare;

- despartitori pe raft;

- suport pentru dosare;

- module pentru cauciucuri si jenti;

- module pentru tobe de esapament;

- usi glisante sau batante;

- peret laterali si despartitori intre rafturi.

Mobilierul de arhivare (rafturi mobile) este modul ideal pentru indosariere,

catalogare si depozitare a materialelor de diferite marimi folosite in industrie, banci,

societati de asigurari, firme publice sau private, organizatii, arhivele primariilor si

spitalelor, biblioteci universitare.

Arhivele se pot dota cu urmatoarele tipuri de mobilier:

- arhive mobile cu actionare manuala, mecanizata sau electrica;

- dulapuri metalice cu usi glisante sau batante;

- fisete metalice.

Mobilierul metallic este produs cu certificate de acreditare ISO9001.

Alaturat sunt prezentate cele mai importante obiective amenajate cu mobilier de show

room si metalic:

- RENAULT REPREZENTANTA EUROMOTOR – Brasov;

7

- AUDI REPREZENTANTA TECAR – Constanta;

- AUDI REPREZENTANTA TESS – Brasov;

- VOLKSWAGEN REPREZENTANTA AUTO CLUB – Timisoara;

- VOLKSWAGEN REPREZENTANTA TECAR – Constanta;

- VOLKSWAGEN REPREZENTANTA CYBERNET – Bacau;

- VOLKSWAGEN REPPREZENTANTA SERPICO – Craiova;

- VOLVO REPREZENTANTA FORUM AUTO – Otopeni;

- SEAT REPREZENTANTA TOP CAR – Cluj;

- SEAT REPREZENTANTA DIP MOTORS – Brasov;

- SKODA REPREZENTANTA DELCAR – Brasov;

- S.N.P. PETROM S.A. – Braila, Craiova, Deva, Baia Mare, Alba Iulia,

Sighetul-Marmatiei, Sebes;

- SELGROS CASH&CARRY – Brasov, Targu Mures, Berceni,

Pantelimon, Timisoara, Constanta.

- BRICOSTORE ROMANIA – Bucuresti;

- CAS – Caras Severin;

- DIRECTIA FINANTELOR PIBLICE – Caras Severin;

- CNAS – Bucuresti;

- PORSCHE ROMANIA – Bucuresti

Precizam ca oferta cuprinde executarea proiectului pe baza schitelor spatiului ce

urmeaza a fi mobilat, transportul si montajul acestuia.

I.3. Structura organizatorica. Organigrama

8

Directorgeneral

Cercetare-dezvoltare

ProductieResurse umane

Marketing-vanzari

Financiar-contabilitate Informatic

SalarizareRecrutare-dezvoltare

Financiar ContabilitateCalculatie

decost

Control-analiza

I.4. FORME DE INREGISTRARE CONTABILA. MODUL DE

ORGANIZARE AL CONTABILITATII FINANCIARE. CIRCUITUL

DOCUMENTELOR

Executarea lucrarilor din cadrul ciclului contabil de prelucrare a datelor se

realizeaza prin forma de contabilitate al carui continut il constituie modul de organizare a

ciclului contabil de inregistrare si prelucrare a datelor, iar totalitatea formelor utilizate

pentru efectuarea acestor etape constituie instrumentele de lucru ale formei de

contabilitate.

Formele de contabilitate se deosebesc prin modul de prezentare a datelor si prin

structura registrelor folosite pentru inregistrarea cronologica si sistematica. Principalele

register folosite in toate formele de contabilitate sunt: registrul jurnal, registrul inventar,

cartea mare care asigura imtocmirea balantei de verificare si a bilantului. Cele mai

utilizate forme de contabilitate in tara noastra sunt: forma maestru sah, pe jurnale,

informatica, iar in alte tari forma clasica cu report sau cu decalc.

Forma de contabilitate maestru sah

Trasatura esentiala a acestei forme de contabilitate o constituie dezvoltarea pe

conturi corespondente atat a rulajului debitor, cat si a celui creditor al conturilor

sintetice.Aceasta foloseste register separate pentru inregistrarea cronologica sintetica,

sistematica, analitica, prin prelucrarea paralela a datelor.

In forma maestru sah se utilizeaza documentele primare sau centralizatoare, nota de

contabilitate, fisa rulajelor, fise sintetice sah, balanta de verificare sah.

Documentele cumulative (centralizatoare) grupeaza operatii de acelasi fel din mai

multe documente primare. Dupa verificarea si sortarea pe operatii de acelasi fel a

documentelor justificative dintr-o zi, acestea se centralizeaza in documentul cumulativ.

Notele de contabilitate in care se stabileste articolul contabil se intocmesc in doua

exemplare pe baza documentelor primare sau cumulative, apoi se trec in jurnalul de

inregistrare pe baza caruia, lunar, li se atribuie un numar.

9

In vederea usurarii muncii in contabilitate, in unele unitati, notele de contabilitate

sunt inlocuite printr-o stampila ce se aplica direct pe documente si care cuprinde formula

contabila a operatiilor respective. In baza jurnalului de inregistrare, fiecarui document I

se va atribui un numar de inregistrare in jurnal. In acest caz, nota se va intocmi numai

pentru acele operatii economice ce nu au la baza documente justificative (stornari).

Jurnalul de inregistrare (fisa rulajelor) se foloseste pentru inscrierea in ordine

cronologica a notelor de contabilitate. In baza lui se atribuie un numar de inregistrare, in

ordine cronologica, fiecarui document sau nota contabila. La sfarsitul lunii, totalul

sumelor din jurnalul de inregistrare trebuie sa fie egal cu rulajul debitor si creditor din

balanta de verificare sah.

Fiecare cont are doua fise sintetice sah: una pentru debit in corespondenta cu

conturile creditoare si una pentru credit in corespondenta cu conturile debitoare. La

sfarsitul lunii, pa baza rulajelor fiselor sah se intocmeste balanta de verificare sintetica,

iar la inceputul perioadei, pe un rand al fisei noi se trece si soldul initial.

10

Forma de contabilitate pe jurnale

Trasatura caracteristica a acestei forme de contabilitate o constituie folosirea

jurnalelor multiple, care servesc la inregistrarea cronologica a operatiilor economice

dintr-o luna. Pentru creditul fiecarui cont sintetic sau pentru mai multe conturi care au

legatura intre ele se deschide cate un jurnal. Acesta se prezinta sub forma unei fise in care

se inregistreaza pe baza de documente primare sau centralizatoare, operatii economice

care se refera la creditarea contului respectiv, in corespondenta cu conturile debitoare.

Pe langa jurnale, se folosesc si situatii auxiliare intocmite pentru debitul unor conturi.

Ele se folosesc pentru diferite scopuri, cum ar fi: centralizarea datelor necesare

inregistrarii operatiilor economice in unele jurnale, evitarea dispersarii documentelor

Bilant(solduri)

Debit fisesintetice sah

Credit fise sintetice sah

Balanta de verificaresintetica

Bilant

Documente primare sicentralizatoare

Inventar(stocuri)

Nota contabila(duplicat)

Balanta de verificareanalitica

Nota contabila(unicat)

Fise de contanalitice

Jurnal de inregistrare(fisa rulajelor)

Confruntare

11

justificative pe mai multe jurnale pentru inregistrarea rulajelor debitoare si stabilirea

soldului lunar la unele conturi, etc.

Din documentele primare, dupa contare, inregistrarile se fac cronologic si sistematic

in jurnal sau in situatiii auxiliare. La sfarsitul lunii, sumele totale ale fiecarui cont

corespondent creditor se trec din situatiile auxiliare in jurnalul deschis pentru creditul

contului respectiv. Pe baza jurnalelor la finele lunii se completeaza Cartea Mare, care

cuprinde totalul rulajelor debitoare si creditoare ale conturilor sintetice si soldul fiecarui

cont sintetic. Pentru fiecare cont, rulajul creditor se obtine dintr-o singura suma din

jurnalul contului respectiv, iar rulajul debitor prin adunarea in Cartea Mare din diverse

jurnale a sumelor inregistrate in debitul acelui cont, cu ocazia creditarii contului pentru

care se tine jurnalul. Pe baza Cartii Mari, se intocmesc balanta de verificare si bilantul.

Forma informatica de contabilitate

Documente primaresi centralizatoare

Situatie privind debitul conturilor

Jurnale

Fise analitice

Balante de verificareanalitice

Cartea Mare

Balanta de verificaresintetica

Bilant

Confruntare

12

Forma informatica de contabilitate presupune adaptarea formelor de contabilitate

prezentate la utilizarea tehnicilor electronice de calcul. Datele din formulele contabile

sunt introduce in calculator, acestea stand la baza intregului sistem de stocare si

prelucrare a datelor. In baza datelor introduse in calculator se editeaza jurnalul de

inregistrare, ce constituie evidenta cronologica, Cartea Mare, balanta de verificare lunara.

In cazul utilizarii echipamentelor informatice pentru elaborarea documentelor

justificative si pentru prelucrarea si inregistrarea datelor in contabilitate, registrele si

jurnalele privind activitatea financiar-contabila pot fi adaptate in functie de necesitatile

proprii de utilizare in conditiile respectarii continutului de informatii si al modelelor

prevazute in nomenclatorul formularelor tipizate comune privind activitatea financiar-

contabila.

Forma clasica de contabilitate

Forma clasica se aplica in intreprinderile mici, unde volumul operatiilor este redus.

Aceasta presupune prelucrarea succesiva pentru inregistrarea operatiilor economice in

evidenta cronologica si sintetica, iar inregistrarea in evidenta analitica sistematica se face

paralel cu cea sintetica. Ca registre, se utilizeaza Registrul Jurnal unic pentru inregistrarea

cronologica, Cartea Mare fara dezvoltarea jurnalelor pe conturi corespondente, registrul

inventar pentru inventarierea patrimoniului si balanta de verificare.

13

INREGISTRAREA CRONOLOGICA

…………………….. NR. PAG…….

(UNITATEA)

REGISTRU JURNAL

Nr.

Crt.

Data inreg. Document

(fel, nr., data)

Explicatia Simbol conturi Sume

Debit Credit Debit Credit

1. 3.07.2007 Factura

nr.1/3.07.2007

Achizitie mijl.

transport

% 404 8330 lei

213 7000 lei

4426 1330 lei

2. 4.07.2007 Av. exp.

nr.1/4.07.2007

Achizitie materii

prime

% 408 1082,9 lei

301 910 lei

4428 172,9 lei

3. 6.07.2007 Bon. cons.

1/6.07.2007

Consum materii

prime

601 301 2500 lei 2500 lei

4. 8.07.2007 Factura Sosire factura 408 401 1082,9 lei 1082,9 lei

14

2/8.07.2007

5. 8.07.2007 Factura

2/8.07;NIR

Inreg. TVA

deduct.

4426 4428 172,9 lei 172,9 lei

6. 8.07.2007 OP 1/8.07

Ext.ct.1/9.07

Plata factura 401 5121 1082,9 lei 1082,9 lei

7. 10.07.2007 B. pred.-prim.-

rest. 1/07.2007

Obtinere produse

finite

345 711 5000 lei 5000 lei

8. 10.07.2007 OP 2/10.07

Ex.ct. 2/11.07

Plata factura 404 5121 8330 lei 8330 lei

9. 11.07.2007 C. vz.-cump.

254/11.07

Achizitie cladire % 404 5950 lei

212 5000 lei

4426 950 lei

DE REPORTAT 78719,9333

lei

78719,9333

lei

10. 11.07.2007 C. vz.-cump.

254/11.07

Inreg. subventie 445 131 1000 lei 1000 lei

11. 11.07.2007 C. vz.-cump.

254/11.07

Incasare

subventie

5121 445 1000 lei 1000 lei

12. 12.07.2007 Contr.

544/12.07.2007

Inregistrare

imprumut

5121 1621 10000 lei 10000 lei

13. 12.07.2007 Contr.

544/12.07.2007

Inreg. dob. af.

Lunii mai

666 1682 33,3333

lei

33,3333

lei

14. 13.07.2007 Factura

4/13.07.2007

Vz. produse finite 4111 % 4462,5 lei

701 3750 lei

4427 712,5 lei

15. 13.07.2007 Fisa magazie Desc. gest. prod.

finite

711 345 2500 lei 2500 lei

16. 13.07.2007 F.V. 1/13.07

Ex. ct. 3/14.07

Ridicare numerar

de la banca

581 5121 2500 lei 2500 lei

17. 13.07.2007 F.V. 1/13.07

Ex. ct. 3/14.07

Depunere

numerar in

casierie

5311 581 2500 lei 2500 lei

18. 14.07.2007 Lista de avans

chenzinal

Plata avansuri

chenz.

425 5311 2450 lei 2450 lei

19. 14.07.2007 OP 3/13.07.2007 Incasare 5121 4111 4462,5 lei 4462.5 lei

15

fact.4/13.05

20. 15.07.2007 Fact. 5/15.07

NRCD

Achizitie materii

prime

% 401 14280 lei

301 12000 lei

4426 2280 lei

21. 15.07.2007 Bon cons.

2/15.07.2007

Consum materii

prime

601 301 10000 lei 10000 lei

22. 16.07.2007 B.pr.-trs.rst.

2/16.07.2007

Obtinere produse

finite

345 711 12000 lei 12000 lei

23. 16.07.2007 Fct.

21/16.07.2007

Inregistrare fact.

energie

% 401 119 lei

605 100 lei

4426 19 lei

24. 16.07.2007 Chit.

6/16.07.2007

Plata factura

21/16.05.2007

401 5311 119 lei 119 lei

25. 18.07.2007 Fct. 7/18.07

NRCD 3/18.07

Achizitie marfuri % 401 4760 lei

371 4000 lei

4426 760 lei

26. 18.07.2007 NRCD

3/18.07.2007

Inreg. adaos com. 371 % 1712 lei

378 800 lei

4428 912 lei

27. 18.07.2007 OP 5/18.07

Ex. ct. 6/19.07

Plata fact.

7/18.05.2007

401 5121 4760 lei 4760 lei

28. 19.07.2007 Fact. 8/19.07 Inreg. prest. serv. 4111 % 1190 lei

704 1000 lei

4427 190 lei

DE REPORTAT suma suma

16

………………………. NR.PAG……

(UNITATEA)

REGISTRU JURNAL

Nr.

Crt.


(fel. nr., data)

Explicatia Simbol conturi Sume


REPORT * * suma suma

29. 20.07.2007 Chit.7/20.07.2007 Incasare fact.

8/18.05.2007

5311 4111 1190 lei 1190 lei

30. 20.07.2007 Bonuri de casa Inreg. vz. marfuri 5311 % 5712 lei

707 4800 lei

4427 912 lei

31. 20.07.2007 Fisa de magazie Scoatere din gest.

a marfurilor

% 371 5712 lei

607 4000 lei

378 800 lei

4428 912 lei

32. 23.07.2007 Stat plata sal. Inreg. stat plata 641 421 6000 lei 6000 lei

33. 23.07.2007 Stat plata sal. Inreg. CAS- unit. 6451 4311 1470 lei 1470 lei

34. 23.07.2007 Stat plata sal. Inreg. CASS- unit. 6453 4313 420 lei 420 lei

35. 23.07.2007 Stat plata sal. Inreg. FS- unit. 6458 4317 210 lei 210 lei

36. 23.07.2007 Stat plata sal. Inreg. Cam.

Munca

635 447.1 45 lei 45 lei

37. 23.07.2007 Stat plata sal. Inreg. fond acid. 635 447.2 90 lei 90 lei

17

38. 23.07.2007 Stat plata sal. Inreg. contrib.-

pers.

421 % 3970 lei

4312 570 lei

4314 390 lei

4372 60 lei

444 500 lei

425 2450 lei

39. 25.07.2007 OP 6/25.07

Ex. ct. 7/26.07.

Plata contrib.

unitate

% 5121 2235 lei

4311 1470 lei

4313 420 lei

4371 210 lei

447.1 45 lei

447.2 90 lei

40. 25.07.2007 OP 6/25.07

Ex. ct. 7/26.07

Plata contrib.

personal

% 5121 1520 lei

4312 570 lei

4314 390 lei

4372 60 lei

444 500 lei

41. 27.07.2007 Stat plata sal. Plata salarii 421 5311 2030 lei 2030 lei

42. 28.07.2007 OP 7/28.07

Ex. ct. 8/29.07

Plata contr.

254/11.05

404 5121 5950 lei 5950 lei

43. 28.07.2007 B. cons. 3/28.07 Consum ambalaje 608 381 1500 lei 1500 lei

44 29.07.2007 Fact. 8/29.07 Vz. prod. fin. 4111 % 26775 lei

701 22500 lei

4427 4275 lei


………………………. NR.PAG….

(UNITATEA)

REGISTRU JURNAL

Nr.

Crt.


(fel. nr.,

Explicatia Simbol cont Sume


18

data)

REPOR

T

* * suma suma

45. 29.07.2007 Fisa mag. Scoat. gest. pr. fin. 711 345 14500 lei 14500 lei

46. 29.07.2007 OP 8/29.07

Ex. ct. 9/30.07

Incasare fact.

8/29.07.2007

5121 4111 26775 lei 26775 lei

47. 29.07.2007 OP 4/29.07

Ex.ct. 5/30.07

Plata fact. 5/15.05 401 5121 14280 lei 14280 lei

48. 30.07.2007 Nota contabila

1

Inreg. amort.

cladire

6811 2812 41,6667

lei

41,6667

lei

49. 30.07.2007 Inreg. cota subv.

cladire

131 771 8,3333

lei

8,3333

lei

50. 30.07.2007 Nota contabila

2

Inreg. amort. mijl.

transport

6811 2813 116,6667

lei

116,6667

lei

51. 30.07.2007 OP 9/30.07

Ex.ct. 10/31.07

Plata rata si dob.

afer. cred.

% 5121 116,6667

lei

1621 83,3333

lei

1682 33,3333

lei

52. 31.07.2007 Lista inventar Minus materii

prime

601 301 500 lei 500 lei

53. 31.07.2007 Fisa imputare Inreg. imputare

minus

461 % 809,2 lei

7588 680 lei

4427 129,2 lei

54. 31.07.2007 Chit. 10/31.07 Incasare imputare 5311 461 809,2 lei 809,2 lei

55. 31.07.2007 FV 2/31.07

Ex.ct. 10/31.07

Ridicare numerar

casierie

581 5311 6000 lei 6000 lei

56. 31.07.2007 FV 2/31.07. Virare numerar la

banca

5121 581 6000 lei 6000 lei

57. 31.07.2007 Nota contab. Regularizare TVA 4427 % 6218,7

lei

4426 5511,9

lei

4423 706,8 lei

58. 31.07.2007 OP 10/31.07 Plata oblig. catre 4423 5121 706,8 lei 706,8 lei

19

stat

59. 31.07.2007 Nota contab. Inchidere conturi

venituri

% 121 32738,3333

lei

701 26250 lei

704 1000 lei

707 4800 lei

7588 680 lei

771 8,3333

lei

60. 31.07.2007 Nota contab. Inchidere conturi

cheltuieli

121 % 27076,6667

lei

601 13000 lei

605 100 lei

607 4000 lei

608 1500 lei

635 135 lei

641 6000 lei


.................................. NR.PAG…..

(UNITATE)

REGISTRU JURNAL

Nr.

Crt.


(fel,nr., data)

Explicatia Simbol cont Sume


REPOR

T* * suma suma

6451 1470 lei

6453 420 lei

6458 210 lei

666 33,3333

lei

6811 208,3334

lei

TOTAL 314906,1666

lei

314906,1666

lei

20

II. MONOGRAFIA CONTABILA PRIVIND PRINCIPALELE OPERATIUNI

CARE AU LOC IN CURSUL UNEI LUNI LA SOCIETATEA STUDIATA

La data de 1 iulie 2007, societatea S.C. ZIPER S.R.L. prezinta urmatoarea situatie:

Cladiri 10.000 lei

Mijloace de transport 8.000 lei

Materii prime 2.000 lei

Obiecte de inventar 5.000 lei

Ambalaje 1.500 lei

Conturi curente la banci 15.000 lei

Numerar 1.000 lei

Capital social 2.000 lei

In cursul lunii iulie, au loc urmatoarele operatii economice:

1. La 3 iulie, societatea achizitioneaza de la S.C. DACIA PITESTI S.A. un

mijloc de transport in valoare de 7.000 lei, TVA 19%, conform facturii nr.

1/03.07.2007 si a Procesului Verbal de Receptie nr. 1/03.07.2007. Mijlocul

de transport este amortizabil pe o perioada de 5 ani.

2. La 4 iulie, societatea achizitioneaza conform avizului de expeditie nr.

1/04.07.2007 si a notei de receptie si constatare de diferente nr.

1/04.07.2007 de la S.C. TEXTILANDIA S.A. materii prime, si anume:

1000 m cub lemn in valoare de 50.000 lei, 50 kg cuie in valoare de 3,00

lei/kg, 50 kg suruburi in valoare de 5,00 lei/kg, 20 kg vopsea in valoare de

10 lei/kg, TVA 19%.

3. Se dau in consum materii prime in valoare de 2.500 lei conform bonului de

consum nr. 1/06.07.2007.

4. La data de 8 iulie soseste factura aferenta achizitiei de materii prime,

moment in care se face si plata furnizorului din contul bancar, conform

ordinului de plata nr. 1/08.07.2007 si a extrasului de cont nr. 1/09.07.2007.

21

5. Se obtin produse finite la un cost de productie efectiv de 5.000 lei (50 de

scaune la pretul de 100 lei/buc.), care se predau depozitului conform

bonului de predare-transfer-restituire nr. 1/10.07.2007.

6. La 10 iulie se plateste factura nr. 1/03.07.2007 conform ordinului de plata

nr. 2/12.07.2007 si a extrasului de cont nr. 2/12.07.2007.

7. Se achizitioneaza la data de 11 iulie o cladire in valoare de 5.000 lei,

subventionata de la bugetul statului cu suma de 1.000 lei, conform

contractului de vanzare-cumparare nr. 254/11.07.2007; cladirea este

amortizabila pe o perioada de 10 ani.

8. Societatea contracteaza de la banca un imprumut pe termen de 10 ani in

valoare de 10.000 lei cu o dobanda de 40% conform contractului nr.

544/11.07.2007.

9. Se inregistreaza dobanda aferenta lunii mai conform graficului de

rambursare.

10. La 12 iulie se vand jumatate din produsele finite existente in stoc la un pret

de vanzare de 3.750 lei (10 birouri a 375 lei/buc.), TVA 19% conform

facturii nr. 4/12.07.2007.

11. Se descarca gestiunea de produse finite conform fisei de magazie.

12. La 13 iulie se ridica de la banca suma de 2.500 lei pentru plata avansurilor

chenzinale conform foii de varsamant nr. 1/13.07.2007 si a extrasului de

cont nr. 3/14.07.2007.

13. Se platesc avansurile chenzinale personalului in valoare de 2.450 lei

conform listei de avans chenzinal.

14. La 14 iulie se incaseaza de la client contravaloarea facturii nr.

4/12.07.2007.

15. Se achizitioneaza la 15 iulie materii prime in valoare de 12.000 lei, TVA

19% conform facturii nr. 5/15.07.2007 si a notei de receptie si constatare

de diferente nr. 2/15.07.2007 (200 m cub lemn in valoare de 10.000 lei, 50

kg lac in valoare de 7,00 lei/kg, 400 kg cuie in valoare de 3,00 lei/kg, 100

kg suruburi in valoare de 4,5 lei/kg).

16. Se dau in consum materii prime in valoare de 10.000 lei conform bonului

de consum nr. 2/15.07.2007.

22

17. Se obtin produse finite la un cost de productie efectiv de 12.000 lei (100

scaune a 120 lei/buc.) care se predau depozitului conform bonului de

predare-transfer-restituire nr. 2/16.07.2007.

18. La 16 mai soseste de la Termoelectrica factura de energie electrica in

valoare de 100 lei, TVA 19%. Se face plata facturii din casieria unitatii

conform chitantei nr. 6/16.05.2007.

19. La data de 18 iulie se achizitioneaza in vederea revanzarii de marfuri (10

dulapuri a 400 lei/buc.), TVA 19% conform facturii nr. 7/18.07.2007 si a

NRCD nr. 3/18.07.2007. Societatea practica un adaos comercial de 20%.

20. Se plateste factura nr. 7/18.07.2007 din contul bancar conform ordinului de

plata nr. 5/18.07.2007 si a extrasului de cont nr. 6/19.07.2007.

21. La data de 19 iulie se presteaza cu mijlocul de transport din dotare servicii

unui client facturate la un tarif de 1.000 lei, TVA 19% (factura nr.

8/19.07.2007).

22. Se incaseaza factura nr. 8/19.07.2007 conform chitantei nr. 7/20.07.2007.

23. Se vand marfurile achizitionate prin magazinul propriu conform bonului de

casa.

24. Se descarca gestiunea de marfurile vandute conform fisei de magazine.

25. La 23 iulie se inregistreaza statul de plata al salariilor in valoare de 6.000

lei.

26. Se inregistreaza si se platesc conform O.P. nr. 6/25.07.2007 si a extrasului

de cont nr. 7/26.07.2007 contributiile unitatii la asigurarile sociale: CAS

22%, CASS 7%, FS 3,5%, CAMERA DE MUNCA 0,75%, FOND DE

ACCIDENTE 1,5%.

27. Concomitent se inregistreaza si se platesc conform O.P. nr. 6/25.07.2007 si

a extrasului de cont nr. 7/26.07.2007, retinerile din salariile angajatilor:

CAS 9,5%, CASS 6,5%, FS 1%, IMPOZIT PE SALARII 500 lei.

28. Se platesc la data de 27 iulie salariile muncitorilor conform statului de

plata a salariilor.

29. La data de 28 iulie se plateste contravaloarea contractului de vanzare-

cumparare nr. 254/11.07.2007 conform ordinului de plata nr. 7/28.07.2007

si a extrasului de cont nr. 8/29.07.2007.

23

30. Se dau in consum ambalajele existente in stoc conform bonului de consum

nr. 3/28.07.2007.

31. La 29 iulie se vand conform facturii nr. 8/29.07.2007 produsele finite

existente in stoc la un pret negociat cu clientul de 22.500 lei, TVA 19% (25

mobile de bucatarie in valoare de 900 lei/buc.)

32. Se descarca gestiunea de produse finite conform fisei de magazie.

33. Se incaseaza contravaloarea facturii nr. 8/29.07.2007 conform ordinului de

plata nr. 8/29.07.2007 si a extrasului de cont nr. 9/30.07.2007.

34. Se plateste contravaloarea facturii nr. 5/15.07.2007 din contul bancar

conform ordinului de plata nr. 4/29.07.2007 si a extrasului de cont nr.

5/30.07.2007.

35. La 30 iulie se inregistreaza: amortizarea si cota de subventie lunare pentru

cladirea achizitionata conform planului de amortizare si a fisei de calcul a

amortizarii si amortizarea mijlocului de transport conform planului de

amortizare si a fisei de calcul a amortizarii.

36. Se platesc rata si dobanda aferente imprumutului contractat pentru luna

octombrie conform ordinului de plata nr. 9/30.07.2007 si a extrasului de

cont nr. 10/31.07.2007.

37. Cu ocazia inventarierii se constata un minus de materii prime conform

listelor de inventariere in valoare de 500 lei.

38. Minusul se imputa personalului la o valoare de imputatie de 680 lei, TVA

19%. Suma se incaseaza prin casieria unitatii conform chitantei nr.

10/31.07.2007.

39. Se vireaza la banca suma de 8.000 lei din casieria unitatii conform foii de

varsamant nr. 2/31.07.2007.

40. Se regularizeaza TVA-ul si se plateste datoria fata de bugetul statului

conform O.P. nr. 10/31.07.2007.

41. Se inchid conturile de venituri si cheltuieli.

II.1. PREZENTAREA SITUATIEI INITIALE

24

BILANT

INCHEIAT LA DATA DE 30.06.2007

ACTIV PASIV

Nr.

Crt.

Denumirea elementelor

patrimoniale

Suma Nr.

Crt.

Denumirea elementelor

patrimoniale

Suma

1. Cladiri 10.000 lei 1. Capital social 42.500 lei

2. Mijloace de transport 8.000 lei

3. Materii prime 5.000 lei

4. Obiecte de inventar 2.000 lei

5. Ambalaje 1.500 lei

6. Conturi curente la banci 15.000 lei

7. Casa in lei 1.000 lei

Total activ 42.500 lei Total pasiv 42.500 lei

II.2. ANALIZA CONTABILA A OPERATIILOR EFECTUATE

1) Achizitie mijloc de transport

404 - ,,Furnizori de imobilizari” P(+)C % = 404 8.330 lei

213 - ,,Instalatii tehnice, mijloace de transport, 213 7.000 lei

animale si plantatii” A(+)D 4426 1.330 lei

4426 - ,,TVA deductibila” A(+)D

2) Achizitie materii prime conform

avizului de expeditie

408 - ,,Furnizori-facturi nesosite” P(+)C % = 408 60.214 lei

301 - ,,Materii prime” A(+)D 301 50.600 lei

4428 - ,,TVA neexigibila” A/P(+)D 4428 9.614 lei

3) Dare in consum materii prime

301 - ,,Materii prime” A(-)C 601 = 301 2.500 lei

601 - ,,Cheltuieli cu materiile prime” A(+)D

25

4) Sosire factura si plata furnizor

408 - ,,Furnizori-facturi nesosite” P(-)D 408 = 401 60.214 lei

401 - ,,Furnizori” P(+)C

4428 - ,,TVA neexigibila” A/P(-)C 4426 = 4428 9.614 lei


401 - ,,Furnizori” P(-)D 401 = 5121 60.214 lei

5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(-)C

5) Obtinere produse finite

345 - ,,Produse finite” A(+)D

711 - ,,Variatia stocurilor” A/P(+)C 345 =711 5.000 lei

6) Plata factura

404 - ,,Furnizori de imobilizari” P(-)D 404 = 5121 8.330 lei


7) Achizitie cladire si inregistrarea subventiei % = 404 5.950 lei

404 - ,,Furnizori de imbilizari” P(+)C 212 5.000 lei

212 - ,,Constructii” A(+)D 4426 950 lei


Inregistrarea subventiei

445 - ,,Subventii” A(+)D 445 = 131 1.000 lei

131 - ,,Subventii pentru investitii” P(+)C

Incasarea subventiei

445 - ,,Subventii” A(-)C 5121 = 445 1.000 lei

5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(+)D

26

8) Inregistrarea imprumutului la banca

5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(+)D 5121 = 1621 10.000 lei

1621 - ,,Credite bancare pe termen lung” P(+)C

9) Inregistrarea dobanzii aferente lunii mai

666 - ,,Cheltuieli privind dobanzile” A(+)D 666 = 1682 33,3333

1682 - ,,Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung” P(+)C lei

10) Vanzare de produse finite

4111 - ,,Clienti” A(+)D 4111 = % 4.462,5 lei

701 - ,,Venituri din vanzarea produselor finite” P(+)C 701 3.750 lei

4427 - ,,TVA colectata” P(+)C 4427 712,5 lei

11) Descarcare gestiune produse finite

345 - ,,Produse finite” A(-)C 711 = 345 2.500 lei

711 - ,,Variatia stocurilor” A/P(-)D

12) Ridicare numerar de la banca

581 - ,,Viramente interne” A/P(+)D 581 = 5121 2.500 lei


581 - ,,Viramente interne” A/P(-)C 5311 = 581 2.500 lei

5311 - ,,Casa in lei” A(+)D

13) Plata avansurilor chenzinale

425 - ,,Avansuri acordate personalului”A(+)D 425 = 5311 2.450 lei

5311 - ,,Casa in lei” A(-)C

14) Incasare factura

27

4111 - ,,Clienti” A(-)C

5121 - ,,Conturi la banci in lei” 5121 = 4111 4.462,5 lei

15) Achizitie materii prime

301 - ,,Materii prime” A(+)D % = 401 14.280 lei

401 - ,,Furnizori’ P(+)C 301 12.000 lei

4426 - ,,TVA deductibila” A(+)D 4426 2.280 lei

16) Consum materii prime

301 - ,,Materii prime” A(-)C 601 = 301 10.000 lei

601 - ,,Cheltuieli cu materiile prime” A(+)D

17) Obtinere de produse finite

345 - ,,Produse finite” A(+)D 345 = 711 12.000 lei

711 - ,,Variatia stocurilor” A/P(+)C

18) Inregistrare factura energie

401 - ,,Furnizori” P(+)C % = 401 119 lei

605 - ,,Cheltuieli privind energia si apa” A(+)D 605 100 lei

4426 - ,,TVA deductibila” A(+)D 4426 19 lei

Plata facturii

401 - ,,Furnizori” P(-)D 401 = 5311 119 lei


19) Achizitie marfuri

401 - ,,Furnizori” P(+)C % = 401 4.760 lei

371 - ,,Marfuri” A(+)D 371 4.000 lei

4426 - ,,TVA deductibila” A(+)D 4426 760 lei

Inregistrarea adaosului comercial

371 - ,,Marfuri” A(+)D 371 = % 1.712 lei

28

378 - ,,Diferente de pret la marfuri” A/P(+)C 378 800 lei

4428 - ,,TVA neexigibila” A/P(+)C 4428 912 lei

20) Plata factura

401 - ,,Furnizori” P(-)D 401 = 5121 4.760 lei

5121 - ,,Conturi la banci in lei A(-)C

21) Prestari servicii catre clienti

4111 - ,,Clienti” A(+)D 4111 = % 1.190 lei

704 - ,,Ven. din lucrari executate si serv. prestate P(+)C 704 1.000 lei

4427 - ,,TVA colectata” P(+)C 4427 190 lei

22) Incasare factura

4111 - ,,Clienti” A(-)C 5311 = 4111 1.190 lei

5311 - ,,Casa in lei” A(+)D

23) Vanzare marfuri

5311 - ,,Casa in lei” A(+)D 5311 = % 5.712 lei

707 - ,,Venituri din vanzarea marfurilor” P(+)C 707 4.800 lei

4427 - ,,TVA colectata” P(+)C 4427 912 lei

24) Descarcarea din gestiune a marfurilor

371 - ,,Marfuri” A(-)C % = 371 5.712 lei

607 - ,,Cheltuieli privind marfurile” A(+)D 607 4.000 lei

378 - ,,Diferente de pret la marfuri” A/P(-)D 378 800 lei

4428 - ,,TVA neexigibila” A/P(-)D 4428 912 lei

25) Inregistrarea statului de plata

421 - ,,Personal-salarii datorate” P(+)C 641 = 421 6.000 lei

641 - ,,Cheltuieli cu salariile personalului” A(+)D

26) Inregistrare contributii societate

4311 - ,,Contributiile unit. la asig. sociale” P(+)C 6451 = 4311 1.470 lei

29

6451 - ,,Contributiile unit. la asig. sociale” A(+)D

4313 - ,,Contrib. angaj. la asig. soc. de san.” P(+)C 6453 = 4313 420 lei

6453 - ,,Contrib. angaj. la asig. soc. de san.” A(+)D

4371 - ,,Contrib. unit. la fondul de somaj” P(+)C 6458 = 4371 210 lei

6458 - ,,Alte ch. privind asig. si protectia soc.” A(+)D

447.1 - ,,Camera de munca” P(+)C 635 = 447.1 45 lei

635 - ,,Cheltuieli cu alte impozite si taxe” A(+)D

447.2 - ,,Fond de accidente” P(+)C 635 = 447.2 90 lei

635 - ,,Cheltuieli cu alte impozite si taxe” A(+)D

Plata contributii angajator

5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(-)C % = 5121 2.235 lei

4311 - ,,Contrib. unit. la asig. soc.” P(-)D 4311 1.470 lei

4313 - ,,Contrib. angaj. la asig. soc. de san.” P(-)D 4313 420 lei

4371 - ,,Contrib. unit. la fondul de somaj” P(-)D 4371 210 lei

447.1 - ,,Camera de munca” P(-)D 447.1 45 lei

447.2 - ,,Fond de accidente” P(-)D 447.2 90 lei

27) Inregistrare contributii angajati

421 - ,,Personal-salarii datorate” P(-)D 421 = % 3.970 lei

4312 - ,,Contrib. pers. la asig. sociale” P(+)C 4312 570 lei

4314 - ,,Contrib. angaj. pt. asig. soc. de sanatate” P(+)C 4314 390 lei

4372 - ,,Contrib. pers. la fondul de somaj” P(+)C 4372 60 lei

444 - ,,Impozitul pe venituri de nat. salariilor” P(+)C 444 500 lei

425 - ,,Avansuri acordate personalului” A(-)C 425 2.450 lei

Plata contributii angajati

5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(-)C % = 5121 1.520 lei

30

4312 - ,,Contrib. pers. la asig.sociale” P(-)D 4312 570 lei

4314 - ,,Contrib. angaj. pt. asig. soc. de sanatate” P(-)D 4314 390 lei

4372 - ,,Contrib. pers. la fondul de somaj” P(-)D 4372 60 lei

444 - ,,Impozitul pe venituri de nat. salariilor P(-)D 444 500 lei

28) Plata salariilor

421 - ,,Personal-salarii datorate” P(-)D 421 = 5311 2.030 lei


29) Plata contravaloare contract

5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(-)C 404 = 5121 5.950 lei

404 - ,,Furnizori de imobilizari” P(-)D

30) Consum de ambalaje

608 - ,,Cheltuieli privind ambalajele” A(+)D 608 =381 1.500 lei

381 - ,,Ambalaje” A(-)C

31) Vanzare de produse finite

4111 - ,,Clienti” A(+)D 4111 = % 26.775 lei

701 - ,,Venituri din vanzarea produselor finite” P(+)C 701 22.500 lei

4427 - ,,TVA colectata” P(+)C 4427 4.275 lei

32) Descarcarea din gestiune a produselor finite

375 - ,,Produse finite” A(-)C 711 = 375 14.500 lei

711 - ,,Variatia stocurilor” A/P(-)D

33) Incasare contrvaloare factura


4111 - ,,Clienti” A(-)C

34) Plata facturii

401 - ,,Furnizori” P(-)D 401 = 5121 14.280 lei

31


35) Inregistrarea cotei de amortizare a cladirii

6811 - ,,Ch. de exploat privind amortiz. imob.” A(+)D 6811 = 2812 41,6667

2812 - ,,Amortizarea constructiilor” P(+)C lei

Inregistrarea cotei de subventie a cladirii

131 - ,,Subventii pentru investitii” P(-)D 131 = 771 8,3333

771 - ,,Ven. din subv. pt. evenim. except. si lei

altele similare” P(+)C

Inregistrarea amortizarii mijlocului de transport

6811 - ,,Ch. de exploat. privind amortiz. imob” A(+)D 6811 = 2813 166,6667

2813 - ,,Amortiz. instalatiilor, mijl. de transport, lei

animalelor si plantatiilor” P(+)C

36) Plata ratei si a dobanzii aferente imprumutului

5121 - ,,Conturi la banci in lei” A(-)C % = 5121 116,6666 lei

1621 - ,,Credite bancare pe termen lung” P(-)D 1621 83,3333 lei

1682 - ,,Dobanzi aferente creditelor bancare 1682 33,3333 lei

pe termen lung” P(-)D

37) Inregistrarea minusului de materii prime

601 - ,,Cheltuieli cu materiile prime” A(+)D 601 = 301 500 lei

301 - ,,Materii prime” A(-)C

38) Imputarea minusului

461 - ,,Debitori diversi” A(+)D 461 = % 809,2 lei

7588 - ,,Alte venituri din exploatare” P(+)C 7588 680 lei

4427 - ,,TVA colectata” P(+)C 4427 129,2 lei

32

Incasare imputare

5311 - ,,Casa in lei”A(+)D 5311 = 461 809,2 lei

461 - ,,Debitori diversi” A(-)C

39) Virarea numerarului la banca

5311 - ,,Casa in lei” A(-)C 581 = 5311 6.000 lei

581 - ,,Viramente interne” A/P(+)D


581 - ,,Viramente interne” A/P(-)C

40) Regularizare TVA

4423 - ,,TVA de plata” P(+)C 4427 = % 6.218,7 lei

4426 - ,,TVA deductibila” A(-)C 4426 5.511,9 lei

4427 - ,,TVA colectata” P(-)D 4423 706,8 lei

Plata obligatiei fata de bugetul statului

4423 - ,,TVA de plata” P(-)D 4423 = 5121 706,8 lei

5121 - ,,Conturi curente la banci” A(-)C

41) Inchidere conturi de venituri

121 - ,,Profit si pierdere” A/P(+)C % = 121 32.738,3333 lei

701 - ,,Venituri din vanz. prod. finite” P(-)D 701 26.250 lei

704 - ,,Venituri din lucrari executate si 704 1.000 lei

servicii prestate” P(-)D 707 4.800 lei

707 - ,,Venituri din vanzarea marfurilor” P(-)D 7588 680 lei

7588 - ,,Alte venituri din exploatare” P(-)D 771 8,3333 lei

771 - ,,Ven. din subv. pt. ev. except. si altele similare” P(+)C

Inchidere conturi cheltuieli

121 - ,,Profit si pierdere” A/P(+)D 121 = % 27.076,6667 lei

601 - ,,Cheltuieli cu materii prime” A(-)C 601 13.000 lei

605 - ,,Cheltuieli privind energia si apa” A(-)C 605 100 lei

33

607 - ,,Cheltuieli privind marfurile” A(-)C 607 4000 lei

608 - ,,Cheltuieli privind ambalajele” A(-)C 608 1500 lei

635 - ,,Ch. cu alte impozite, taxe si 635 135 lei

varsaminte asimilate” A(-)C 641 6000 lei

641 - ,,Cheltuieli cu salariile 6451 1470 lei

personalului” A(-)C 6453 420 lei

6451 - ,,Contributia unitatii la 6458 210 lei

asigurarile sociale” A(-)C

6453 - ,,Contrib. angajatilor la

asigurarile sociale de sanatate” A(-)C

6458 - ,,Alte cheltuieli privind

asigurarile si protectia sociala” A(-)C

II.3. INREGISTRAREA SISTEMATICA

D Cap. soc. subscris C D Profit si pierdere C

Si 42.500 lei 32.738,3333 lei

RD 0 0 RC 26.941,6667 lei

TSD 0 42.500 lei TSC RD 27.076,6667 lei 32.738,3333 lei RC

42.500 lei SFC TSD 27.076,6667 lei 32.738,3333 lei TSC

5.661,6666 lei SFC

D Subventii pt. investitii C D Credite bancare pe t. lung C

1.000 lei 10.000 lei

8,3333 lei 83,3333 lei

RD 8,3333 lei 1.000 lei RC RD 83,3333 lei 10.000 lei RC

TSD 8,3333 lei 1.000 lei TSC TSD 83,3333 lei 10.000 lei TSC

991,6667 lei SFC 9.916,6667 lei SFC

D Dob. aferente cred. b. pe t. lung C D Constructii C

34

33,3333 lei Si 10.000 lei

33,3333 lei 5.000 lei

RD 33,3333 lei 33,3333 lei RC RD 5.000 lei 0 RC

TSD 33,3333 lei 33,3333 lei TSC TSD 15.000 lei 0 TSC

SFD 15.000 lei

D Inst. tehnice, mijl. de transp… C D Amortizarea constructiilor C

Si 8.000 lei

7.000 lei 41,6667 lei

RD 7.000 lei 0 RC

TSD 15.000 lei 0 TSC RD 0 41,6667 lei RC

TSD 0 41,6667 lei TSC

SFD 15.000 lei 41,6667 lei SFC

D Amortizarea inst. tehn.,mijl. transp…C D Materii prime C

166,6667 lei Si 5.000 lei

RD 0 166,6667 lei RC 910 lei

TSD 0 166,6667 lei TSC 2.500 lei

166,6667 lei SFC 12.000 lei

10.000 lei

500 lei

RD 12.910 lei 13.000 lei RC

TSD 17.910 lei 13.000 lei TSC

SFD 4.910 lei

35

D Mat. de nat. ob. de inventar C D Produse finite C

Si 2.000 lei 5.000 lei

RD 0 0 RC 2.500 lei

TSD 2.000 lei 0 TSC 12.000 lei

SFD 2.000 lei 14.500 lei

RD 12.000 lei 17.000 lei RC


D Marfuri C

4.000 lei D Diferente de pret la marfuri C

1.712 lei 800 lei

5.712 lei 800 lei

RD 5.712 lei 5.712 lei RC RD 800 lei 800 lei RC

TSD 5.712 lei 5.712 lei TSC TSD 800 lei 800 lei TSC

D Ambalaje C

Si 1.500 lei

1.500 lei

RD 0 1.500 lei RC


D Furnizori C D Furnizori de imobilizari C

1.082,9 lei 8.330 lei

1.082,9 lei 8.330 lei

14.280 lei 5.950 lei

36

119 lei 5.950 lei

119 lei

4.760 lei RD 14.280 lei 14.280 lei RC

4.760 lei TSD 14.280 lei 14.280 lei TSC

14.280 lei

RD 20.241,9 lei 20.241,9 lei RC

TSD 20.241,9 lei 20.241,9 lei TSC

D Furnizori-facturi nesosite C

1.082,9 lei

1.082,9 lei

D Clienti C

4.462,5 lei RD 1.082,9 lei 1.082,9 lei RC

4.462,5 lei TSD 1.082,9 lei 1.082,9 lei TSC

1.190 lei

1.190 lei

26.775 lei

26.775 lei

RD 32.427,5 lei 32.427,5 lei RC

TSD 32.427,5 lei 32.427,5 lei TSC

D Avansuri acordate personalului C

2.450 lei

2.450 lei

D Personal-salarii datorate C

6.000 lei RD 2.450 lei 2.450 lei RC

3.970 lei TSD 2.450 lei 2.450 lei TSC

2.030 lei

RD 6.000 lei 6.000 lei RC

37


D Contrib. unit. la asig.soc. C D Contrib. pers. la asig. soc. C

1.470 lei 570 lei

1.470 lei 570 lei



D CASS- angajator C D CASS- angajati C

420 lei 390 lei

420 lei 390 lei

RD 420 lei 420 lei RC RD 390 lei 390 lei RC

TSD 420 lei 420 lei TSC TSD 390 lei 390 lei TSC

D Contrib. unit. la fondul de somaj C D Contrib. pers. la fondul de somaj C

210 lei 60 lei

210 lei 60 lei


TSD 210 lei 210 lei TSD TSD 60 lei 60 lei TSC

D TVA de plata C D TVA deductibila C D TVA colectata C

706,8 lei 1.330 lei 712,5 lei

706,8 lei 172,9 lei 190 lei

Rd 706,8 lei 706,8 lei Rc 950 lei 912 lei

38

Tsd 706,8 lei 706,8 lei Tsc 2.280 lei 4.275 lei

19 lei 129,2 lei

60 lei 5.511,9 lei 6.218,7 lei

Rd 6.218,7 lei 6.218,7 lei Rc

Rd 5.511,9 lei 5.511,9 lei Rc Tsd 6.218,7 6.218,7 lei Tsc

Tsd 5.511,9 lei 5.511,9 lei Tsc lei

D TVA neexigibila C D Imp. pe ven. de nat. salariilor C

172,9 lei 500 lei

172,9 lei 500 lei

912 lei RD 500 lei 500 lei RC

912 lei TSD 500 lei 500 lei TSC

RD 1.084,9 lei 1.084,9 lei RC

TSD 1.084,9 lei 1.084,9 lei TSC

D Subventii C D Debitori diversi C

1000 lei 809,2 lei

1000 lei 809,2 lei

RD 1000 lei 1000 lei RC RD 809,2 lei 809,2 lei RC

TSD 1000 lei 1000 lei TSC TSD 809,2 lei 809,2 lei TSC

D Conturi la banci in lei C D Casa in lei C

Si 15.000 lei Si 1.000 lei

1.082,9 lei 2.500 lei

8.330 lei 2.450 lei

39

1.000 lei 119 lei

10.000 lei 1.190 lei

2.500 lei 5.712 lei

4.462,5 lei 2.030 lei

4.760 lei 809.2 lei

2.235 lei 6.000 lei

1.520 lei RD 10.211,2 lei 10.599 lei RC

5.950 lei TSD 11.211,2 lei 10.599 lei TSC

26.775 lei

14.280 lei SFD 612,2 lei

116,6666 lei

6.000 lei

706,8 lei

RD 48.237,5 lei 41.481,3666 lei RC

TSD 63.237,5 lei 41.481,3666 lei TSC

SFD 21.756,1334 lei

D Viramente interne C D Ch. cu mat. prime C

2.500 lei 2.500 lei

2.500 lei 10.000 lei

6.000 lei 500 lei

6.000 lei 13.000 lei

RD 8.500 lei 8.500 lei RC RD 13.000 lei 13.000 lei RC

TSD 8.500 lei 8.500 lei TSC TSD 13.000 lei 13.000 lei TSC

D Ch. priv. energia si apa C D Ch. privind marfurile C

100 lei 4.000 lei

100 lei 4.000 lei

RD 100 lei 100 lei RC RD 4.000 lei 4.000 lei RC

40

TSD 100 lei 100 lei TSC TSD 4.000 lei 4.000 lei TSC

D Ch. privind ambalajele C D Ch. cu salariile pers. C

1.500 lei 6.000 lei

1.500 lei 6.000 lei



D CAS- unitate C D CASS- unitate C

1.470 lei 420 lei

1.470 lei 420 lei



D Alte ch. priv. asig. si prot. soc. C D Ch. privind dobanzile C

210 lei 33,3333 lei

210 lei 33,3333 lei

RD 210 lei 210 lei RC RD 33,3333 lei 33,3333 lei RC

TSD 210 lei 210 lei TSC TSD 33,3333 lei 33,3333 lei TSC

D Ch. de exploatare priv. am. imob. C D Ven. din vz. prod. fin. C

208,3334 lei 3.750 lei

208,3334 lei 22.500 lei

RD 208,3334 lei 208,3334 lei RC 26.250 lei

TSD 208,3334 lei 208,3334 lei TSC RD 26.250 lei 26.250 lei RC


41

D Ven. din lucrari exec. si serv. prestate C D Ven. din vz. mf. C

1.000 lei 4.800 lei

1.000 lei 4.800 lei



D Variatia stocurilor C D Alte venituri din expl. C

5.000 lei 680 lei

2.500 lei 680 lei

12.000 lei RD 680 lei 680 lei RC

14.500 lei TSD 680 lei 680 lei TSC

RD 17.000 lei 17.000 lei RC


D Ven. din subv. pt.ev. extrordinare C D Ch. cu alte impozite, taxe… C

8,3333 lei 135 lei

8,3333 lei 135 lei

RD 8,3333 lei 8,3333 lei RC RD 135 lei 135 lei RC

TSD 8,3333 lei 8,3333 lei TSC TSD 135 lei 135 lei TSC

D Camera de munca C D Fond de accidente C

45 lei 90 lei

45 lei 90 lei


TSD 45 lei 45 lei TSC TSD 90 lei 90 lei TSC

42

III. INTOCMIREA DOCUMENTELOR CONTABILE, A REGISTRELOR

CONTABILE, A DECLARATIILOR SI A DECONTURILOR

Unul din procedeele metodei contabilitatii, specific si altor discipline economice, este

documentatia. Acesta este un procedeu ce consta in faptul ca orice operatie economica

referitoare la existenta si miscarea elementelor patrimoniale, trebuie sa fie consemnata in

documente ce fac dovada infaptuirii lor.

Consemnarea fenomenelor si proceselor economice in documente se realizeaza dupa

criterii bine stabilite si in functie de necesitatile practice, constituind baza intregului

sistem de evidenta al intreprinderii.

Culegerea si consemnarea in documente a informatiei contabile se realizeaza manual

sau prin mijloace tehnice moderne (pe calculator).

Documentele sunt acte scrise ce cuprind informatii letrice si numerice si se utilizeaza

in toate lucrarile de contabilitate reflectand toate operatiile legate de existenta si miscarea

surselor, mijloacelor si proceselor economice din cadrul unitatii patrimoniale, relatiile de

drepturi si obligatii generate de aceste operatii, precum si rezultatele obtinute din

activitatea desfasurata.

Documentele de evidenta contabila prezinta o importanta deosebita in urmatoarele

privinte:

- Fac dovada infaptuirii operatiilor economice, stand la baza inregistrarilor

din contabilitate;

- Ajuta la infaptuirea controlului economic si financiar, pentru apararea

averii intreprinderii (cu ajutorul lor se descopera nereguli privind lipsuri si

sustrageri de bunuri, efectuarea de cheltuieli si plati fara baza legala, etc.);

- Servesc ca proba in instanta, in cazul in care intreprinderea se afla in litigiu

cu alte institutii.

43

Desi continutul documentelor difera in functie de natura operatiei economice pe care o

reflecta, ele prezinta o serie de elemente comune, cum ar fi: denumirea unitatii emitente,

adresa si compartimentul ce l-a intocmit, data intocmirii documentului si a efectuarii

operatiei, explicatia operatiei economice pe care o reflecta si baza legala in care a fost

intocmit (Legea sau Hotararea de Guvern), datele cantitative si valorice (cantitate, pret

unitar, valoare), semnaturile persoanelor care au intocmit documentul si care raspund de

intocmirea acestuia.

Prelucrarea documentelor se poate face manual sau cu ajutorul calculatorului, aceasta

din urma capatand o pondere tot mai insemnata deoarece asigura exactitatea datelor si

reducerea volumului de munca.

Periodic, legislatia in vigoare elaboreaza norme si instructiuni precise privind: forma,

continutul si structura documentelor contabile, precum si pentru intocmirea si utlizarea

acestora.

Documentele contabile oficiale se tin in limba romana si in moneda nationala. Pentru

operatiile in devize se prevede necesitatea inregistrarii in contabilitate in devize si in lei la

cursul de schimb in vigoare, la data efectuarii operatiilor. Subunitatile din strainatate pot

tine evidenta contabila in timpul anului numai in devize, iar la sfarsitul exercitiului,

acestea fac convertirea in lei prin conturile de conversie. Convertirea se aplica si in cazul

creantelor si datoriilor in valuta.

Cea mai importanta clasificare a documentelor este aceea dupa rolul lor in cadrul

sistemului informational contabil, astfel:

1. Documente justificative - consemneaza toate operatiile economice si

financiare in momentul si la locul producerii lor, constituind baza

inregistrarilor in contabilitate:,,Orice operatiune patrimoniala se

consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza

inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document

justificativ. Ele angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit,

vizat si aprobat ori inregistrat in contabilitate”.

Intrucat majoritatea documentelor sunt intocmite de catre celelalte

compartimente din intreprindere, si nu in cadrul resortului financiar contabil,

pentru a se asigura un ritm normal al lucrarilor contabile, este necesar un mod

unitar de intocmire, circulatie, prelucrare si pastrare a documentelor

44

justificative, sarcina ce revine conducatorului compartimentului financiar-

contabil in colaborare cu celelalte compartimente.

Inregistrarea in contabilitate a operatiilor patrimoniale se face chronologic,

prin respectarea succesiunii documentelor justificative, dupa data de

intocmire sau de intrare in unitate si sistematic in registrele deschise pentru

conturile sintetice si analitice, in conformitate cu forma de contabilitate

adoptata.

2. Registre contabile – sunt formulare folosite pentru inregistrarea operatiilor

economice in conturi, furnizand informatii privind starea si miscarea

patrimoniului. Ele reprezinta fisierul de date privind contabilitatea curenta.

Potrivit dispozitiilor legale, fiecare agent economic trebuie sa foloseasca in

contabilitate urmatoarele registre: Registrul Jurnal, Registrul Inventar si

Cartea Mare.

Registrul Jurnal – este utilizat de unitatile mari si mijlocii. Este acel

document obligatoriu de inregistrare cronologica a documentelor justificative

sau cumulative in care se reflecta operatii economice, servind ca proba in

litigii si pentru organele fiscale. Acesta se prezinta sub forma unui Registru

Jurnal General si inregistreaza zilnic operatiile economice sau periodic, pe

baza unor registre auxiliare folosite pentru operatii de acelasi fel. Principalele

Registre Jurnal Auxiliare ce pot fi utilizate privesc: aprovizionarile, vanzarile,

casa, banca, operatiile diverse, etc. in functie de necesitatile unitatii. Periodic,

de regula lunar, totalurile din Registrele Jurnal Auxiliare se centralizeaza in

Registrul Jurnal General. In cazul utilizarii calculatorului totalurile rezultate

din registrele obtinute pe calculator se trec manual in Registrul Jurnal parafat.

Registrul Jurnal este supus snuruirii, parafarii si certificarii de catre organele

fiscale teritoriale. La unitatile mici, in locul Registrului Jurnal se foloseste

Registrul de Incasari si Plati, care serveste ca document de inregistrare

operativa a operatiilor efectuate pe baza actelor justificative, reprezentand

operatii in numerar, prin contul curent de la banca, cumparari si vanzari de

marfuri facute pe credit, indifferent daca a avut loc plata respectiva. Acesta se

numeroteaza, snuruieste si se vizeaza de catre organele fiscale teritoriale.

45

Registrele pentru evidenta sistematica – servesc la inregistrarea si gruparea

operatiilor economice si financiare dupa natura lor si in cadrul acesteia in

ordinea succesiunii in timp si a sensului modificarii, adica in debitul sau

creditul fiecarui cont, formulare denumite Cartea Mare. Aceasta serveste la

stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe fiecare cont sintetic, putand avea

diverse forme: fisa de cont pentru operatiuni diverse (nu dezvolta pe conturi

corespondente rulajul debitor si creditor), fisa de cont pentru conturi

corespondente (folosit de unitatile care aplica forma de contabilitate pe

jurnale). Registrul Cartea Mare serveste si la verificarea inregistrarilor

contabile effectuate, intocmirea balantei de verificare a conturilor sintetice, la

furnizarea de informatii pentru analiza economica si financiara.

Registrul Inventar – reprezinta documentul contabil obligatoriu de

inregistrare anuala, grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului, precum

si a continutului fiecarui post de bilant pe baza datelor cuprinse in procesele

verbale de inventariere si a bilantului anual.

Tipurile de registre prezentate se folosesc in cadrul tuturor tehnicilor de prelucrare si

inregistrare a datelor continutul lor fiind acelasi, diferita fiind doar forma de prezentare a

lor.

3. Documente de sinteza si raportare – sunt documente prin care se

centralizeaza si se transmit informatii in afara intreprinderii (Bilantul contabil, Contul de

profit si pierdere si Anexele la bilant). Acestea cuprind informatii de sinteza privind

structura patrimoniala a intreprinderii, structura cheltuielilor si a veniturilor, rezultatul

financiar obtinut, precum si o serie de situatii anexe (situatia stocurilor, a creantelor si

datoriilor, a imobilizarilor, a provizioanelor, etc.).

Datorita faptului ca pentru operatii de acelasi fel se utilizeaza acelasi gen de

documente, un rol foarte important il are tipizarea documentelor (stabilirea unor tipuri

unitare de documente – ca marime, continut, format si destinatie). Documentele comune

privind activitatea financiar-contabila si modelele registrele utilizate in contabilitate de

catre toate unitatile patrimoniale sunt prevazute in ,,Nomenclatorul privind modelele

registrelor si formularelor tipizate comune privind activitatea financiara si contabila”

emis de Ministerul Finantelor, prezentat in paginile urmatoare.

46

Nr. crt. Denumirea formularului Cod Utilizare

0 1 2 3

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

I. REGISTRE DE CONTABILITATE

Registrul Jurnal

- Registrul Jurnal de incasari si plati

Registrul inventar

Cartea Mare

- Cartea Mare (sah)

II. MIJLOACE FIXE

Registrul numerelor de inventar

-Registrul pentru evidenta mijloacelor

fixe

Fisa mijlocului fix

Bon de miscare a mijloacelor fixe

Proces verbal de scoatere din

functiune a mijloacelor fixe/de

declasare a unor bunuri materiale

III. MATERIALE

14-1-1

14-1-1a

14-1-2

14-1-3

14-1-3a

14-2-1

14-2-1a

14-2-2

14-2-3A

14-2-3aA

Inregistrare cronologica

Inregistrare operativa a incasarilor

si platilor

Inventarierea patrimoniului

Inregistrarea sistematica in fiecare

cont

Atribuirea numerelor de inventar

Atribuirea numerelor de inventar

si contabilitatea analitica

Contabilitatea analitica

Predare-primire intre sectii,

compartimente, transport

Aprobare a casarii si scoatere din

functiune

47

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

Nota de receptie si constatare de

diferente

Bon de primire (consignatie)

Bon de predare-transfer-restituire

Bon de consum

-Bon de consum (colectiv)

-Fisa limita de consum

-Fisa limita de consum (colectiva)

-Lista zilnica de alimente

Dispozitie de livrare

Aviz de insotire a marfii

Borderou de predare a documentelor

Fisa de magazie

-Fisa de magazie (cu doua unitati de

masura)

- Fisa de magazie a documentelor

- Fisa de magazie cu repartizarea

iesirilor

Fisa de evidenta a obiectelor de

inventar in folosinta

- Fisa de evidenta a materialelor si

obiectelor de inventar pe locuri de

folosinta

Fisa de cont analitic pentru valori

materiale

Registrul stocurilor

14-3-1A

14-3-2

14-3-3A

14-3-4A

14-3-4aA

14-3-4bA

14-3-4cA

14-3-4dA

14-3-5A

14-3-6a

14-3-7

14-3-8

14-3-8a

14-3-8b

14-3-8c

14-3-9

14-3-9a

14-3-10

14-3-11

Receptia bunurilor materiale

achizitionate

Primirea in consignatie

Obtinerea productiei din productie

proprie si transfer

Consum de materii prime si

materiale

Eliberare pentru vanzare a

bunurilor din deposit

Insoteste marfa pe timpul

transportului

Predarea la contabilitate a

documentelor de la gestiuni

Evidenta operativa a stocurilor la

magazine

Evidenta operativa si analitica a

obiectelor de inventar in folosinta

Contabilitatea analitica a

stocurilor


48

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

Lista de inventariere

IV. MIJLOACE BANESTI SI

DECONTARI

Chitanta

-Chitanta (pentru operatii valutare)

Chitanta fiscala

Proces verbal de plati

Dispozitie de plata-incasare catre

casierie

Imputernicire

Borderoul documentelor achitate cu

cecuri de decontare

Registrul de casa

- Registrul de casa (in valuta)

Dispozitie bugetara

Decont privind impozitul pe circulatie

Factura

V. SALARII SI ALTE DREPTURI DE

PERSONAL

Stat de salarii

- stat de salarii

- stat de salarii (fara elemente

componente ale salariului total)

- stat de salarii (fara elementele

14-3-12

14-4-1

14-4-1a

14-4-2

14-4-3A

14-4-4

14-4-5

14-4-6

14-4-7A

14-4-7aA

14-4-8

14-4-9

14-4-10

14-5-1

14-5-1a

14-5-1b

14-5-1c

stocurilor

Inventarierea stocurilor

Incasari in numerar

Incasari, impozite la fisc

Predarea banilor de catre casierul

unitatii casierului platitor si

justificarea lor

Dispozitie catre casierie pentru

plata/incasare de bani

Incasarea unor drepturi banesti

cand titularul nu se prezinta

Lista a documentelor platite cu

cecuri

Evidenta operativa a incasarilor,

platilor si a soldului de casa

Repartizarea si retragerea

creditelor bugetare

Calculul si decontarea impozitului

Facturarea si decontarea bunurilor

livrate, lucrarilor executate si

serviciilor prestate

Calculul si plata salariilor

49

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

componente ale salariului total)

- lista de avans chenzinal

- lista de avans chenzinal

- lista de indemnizatii pentru concediu

de odihna

- desfasuratorul indemnizatiilor platite

in contul asigurarilor sociale de stat

- drepturi banesti – chenzina I (extras)

- drepturi banesti – chenzina II

(extras)

Fisa de evidenta a salariilor

- Fisa de evidenta a salariilor (cu

elemente componente ale salariului total)

Stat de pensii

Ordin de deplasare (delegatie)

- Ordin de deplasare in strainatate

Decont de cheltuieli (pentru deplasari

externe)

- Decont de cheltuieli valutare

VI. CONTABILITATE GENERALA

Nota de debitare-creditare

Nota de contabilitate

Extras de cont

Jurnal-situatie privind operatiile

contabile

Jurnal-situatie privind operatiile de

14-5-1d

14-5-1e

14-5-1f

14-5-1g

14-5-1h

14-5-1i

14-5-2

14-5-2a

14-5-3

14-5-4

14-5-4a

14-5-5

14-5-5a

14-6-1A

14-6-2A

14 -6-3

14-6-4

14-6-5

Drepturi cuvenite pensionarilor

incadrati in munca

Dispozitie pentru deplasare si

decontarea avansului ridicat

Decontarea cheltuielilor efectuate

cu deplasare in lei si in valuta

Operatii de decontare in cadrul

intreprinderilor de grup

Inregistrarea cronologica

Confirmarea operatiilor efectuate

prin conturile de la banci

Registre contabile utilizate in

forma de contabilitate pe jurnale

pentru inregistrare cronologica si

sistematica

50

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

casa si de banca

Jurnal privind decontarile cu furnizorii

Situatia incasarii-achitarii facturii

Jurnal privind consumurile si alte iesiri

de materiale

Situatie privind miscarea materialelor

si cheltuielilor de transport-aprovizionare

Jurnal privind salariile si contributia la

asigurarile sociale

Jurnal privind repartizarea si

decontarea cheltuielilor de productie

Jurnal privind vanzarea produselor si

alte iesiri

Jurnal pentru vanzarea marfurilor si

alte iesiri

Borderou de primire a obiectelor in

consignatie in ziua de …

Borderou de iesire a obiectelor din

consignatie in ziua de …

Borderoul programarii la plata din ziua

de …

Jurnal privind operatii diverse

- jurnal pentru operatii diverse

- jurnal privind cumparari (TVA)

Situatia privind avansurile spre

decontare

Registrul pentru evidenta veniturilor

Registrul pentru evidenta cheltuielilor

si altor operatii

Fisa de cont analitic pentru costuri

efective

14-6-6

14-6-7

14-6-8

14-6-9

14-6-10

14-6-11

14-6-12

14-6-13

14-6-14

14-6-15

14-6-16

14-6-17

14-6-17a

14-6-17b

14-6-18

14-6-19

14-6-20

14-6-21

Evidenta obiectelor primite in

consignatie

Evidenta iesirii obiectelor din

consignatie

Programarea platii

Inregistrarea cronologica si

sistematica


avansurilor spre decontare

Evidenta analitica a veniturilor

Evidenta analitica a cheltuielilor


costurilor si a cheltuielilor

51

56.

57.

58.

59.

- Fisa de cont analitic pentru cheltuieli

indirecte

Fisa de cont pentru operatii diverse

- Fisa de cont pentru operatii diverse

(in valuta si in lei)

Document cumulativ

- Document cumulativ



Scadentarul cheltuielilor

Balanta de verificare

- Balanta de verificare (cu trei

egalitati)

- Balanta de verificare (cu doua

egalitati)

- Balanta analitica a valorilor materiale

VII. BILANTUL CONTABIL

14-6-21a

14-6-22

14-6-22a

14-6-24

14-6-24a

14-6-24b

14-6-24c

14-6-29

14-6-30

14-6-30a

14-6-30b

14-6-30c

indirecte

Contabilitatea sintetica si analitica

Includerea esalonata in

cheltuielile exercitiului a

cheltuielilor anticipate

Centralizarea si verificarea datelor

contabilitatii curente

Generalizarea datelor

contabilitatii curente

Odata inregistrate operatiile economice in documente, o importanta deosebita o

reprezinta verificarea documentelor, adica controlul de forma si de fond a conditiilor pe

care acestea trebuie sa le indeplineasca.

Verificarea de forma se refera la: folosirea tipului de document adecvat operatiei

consemnate, completarea tuturor rubricilor cerute de document, existenta semnaturilor

persoanelor ce raspund pentru intocmirea documentelor, existenta numerelor de ordine pe

fiecare exemplar, corectitudinea calculelor, etc.

Verificarea de fond se refera la legalitatea operatiei, necesitatea si oportunitatea

operatiei (ex.: cumpararea unui mijloc fix sa se faca numai daca acesta este necesar

52

pentru desfasurarea activitatii unitatii si doar daca exista posibilitatea financiara de a

plati), realitatea operatiei, rentabilitatea operatiei, vanzarea de produse finite la preturi

avantajoase care sa permita incasari ridicate si obtinerea de profit, etc.

Operatia de verificare a documentelor contabile este pe deplin eficienta daca se

efectueaza de alte persoane decat cele ce le-au intocmit.

Daca se constata erori, acestea se aduc la cunostinta celor ce au intocmit documentul,

iar corectarea se face prin taierea cu o linie orizontala a textului sau sumei gresite si

scrierea corecta, alaturat, insotita de semnatura corectorului.

Exceptie de la cele de mai sus fac documentele referitoare la mijloacele banesti

(chitanta de casa, ordin de plata, fila de CEC, etc.), care nu pot fi corectate. In cazul

acesta, documentul eronat se anuleaza prin taierea cu o linie oblica, inscrierea cuvatului

ANULAT si ramanerea lui la carnet, fara a fi detasat. Se va completa un nou document

cu datele corecte.

Pentru a-si indeplini functiile in cadrul intreprinderii, documentele contabile trebuie

sa parcurga, din momentul intocmirii si pana la arhivare, un circuit bine definit, cat mai

clar si mai scurt posibil.

In acest sens in intreprindere se stabileste numarul si felul documentelor ce trebuie

intocmite la fiecare compartiment, persoanele ce le intocmesc, termenul de intocmire si

compartimentul de destinatie. Astfel, circuitul difera in functie de dimensiunea si

structura organizatorica a intreprinderii, de natura operatiilor economice consemnate si de

mijloacale utilizate pentru intocmirea si prelucrarea documentelor.

Exemple: - Nota de intrare-receptie a materiilor prime- se intocmeste la magazia de

materii prime de catre gestionar in momentul receptiei, in trei exemplare: originalul se

trimite la compartimentul contabilitate, o copie se trimite la compartimentul

aprovizionare, iar cealalta copie ramane la magazie.

- Factura fiscala , pentru vanzarea de produse finite- se intocmeste la magazia

de produse finite de catre gestionar in momentul vanzarii in patru exemplare: originalul

se trimite clientului, doua copii se trimit la compartimentul contabilitate, iar o copie

ramane la magazine.

- Ordinul de plata , pentru achitarea datoriilor fata de furnizor- se intocmeste

la compartimentul financiar in trei exemplare: originalul se trimite bancii, o copie se

trimite furnizorului, iar o copie ramane la compartimentul contabilitate.

53

- Statul de plata , pentru achitarea salariilor angajatiilor- se intocmeste de

compartimentul salarizare in doua exemplare: originalul se trimite la compartimentul

contabilitate, iar o copia ramane la compartimentul salarizare.

Odata intocmite, documentele se aseaza intr-o ordine stabilita, in scopul de a fi

pastrate si gasite cu usurinta in caz de nevoie.

Criteriile de asezare a documentelor pot fi:

Dupa natura operatiilor economice pe care le reflecta (ex.: documente privind

intrari de bunuri, documente privind consumurile, documente privind salariile,

etc.);

Dupa data intocmirii sau inregistrarii lor;

Dupa alfabet (conform denumirii intreprinderilor respective);

Dupa amplasarea geografica.

In practica se utilizeaza frecvent primele criterii.

Documentele asezate conform criteriilor de mai sus se pastreaza in arhiva curenta,

respectiv la compartimentele si serviciile din cadrul intreprinderii, care le intocmesc

si le utilizeaza.

Dupa expirarea anului calendaristic, numai in contabilitatea exercitiului financiar,

documentele se predau la arhiva generala a intreprinderii cu aprobarea persoanelor

competente. Ele se pastreaza in arhiva pe termene diferite in functie de reglementarile

legale si de categoria din care fac parte.

De exemplu, documentele justificative si registrele de contabilitate se pastreaza

timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost

intocmite. Statele de plata a salariilor se pastreaza timp de 50 de ani.

Conform legii, documentele pierdute, sustrase sau distruse din diverse cauze

trebuie reconstituite in termen de 30 de zile de la constatare.

Cre

dito

are

42.5

00 le

i

5.6

61,6

666

9

91,6

667

9.9

16,6

667

- - -

41,6

667

lei

166

,666

7

- - - - - - - -

54

B

AL

AN

TA

DE

VE

RIF

ICA

RE

L

a da

ta d

e……

……

……

……

…..

Sol

duri

le

fina

leD

ebit

oare

- - - - -

15.0

00 le

i

15.0

00

- -

4.9

10 le

i

2.00

0 le

i

- - - - - -

Tot

al s

ume

Cre

dito

are

42.5

00 le

i

32.7

38,3

333

1.0

00 le

i

10.0

00 le

i

33,3

333

lei

- -

13.0

00 le

i

-

17.0

00 le

i

5.71

2 le

i

800

lei

1.50

0 le

i

20.2

41,9

14.2

80 le

i

Deb

itoa

re -

27.0

76,6

667

8,

3333

lei

83,

3333

lei

33,3

333

lei

5.0

00 le

i

7.0

00 le

i

- -

12.9

10 le

i

2.0

00 le

i

17.0

00 le

i

5.7

12 le

i

80

0 le

i

1.5

00 le

i

20.2

41,9

lei

14.2

80 le

i

Rul

ajel

e lu

nii c

uren

te Cre

dito

are

-

32.7

38,3

333

1.0

00 le

i

10.0

00 le

i

33,3

333

lei

- -

41,6

667

lei

16

6,66

67

13.0

00 le

i

-

17.0

00 le

i

5.7

12 le

i

80

0 le

i

1.5

00 le

i

20.2

41,9

14.2

80 le

i

Deb

itoa

re -

27.0

76,6

667

8,

3333

lei

83,

3333

lei

33,

3333

lei

5.0

00 le

i

7.0

00 le

i

- -

12.9

10 le

i

-

17.0

00 le

i

5.7

12 le

i

8

00 le

i

-

20.2

41,9

lei

14.2

80 le

i

Tot

al s

ume

prec

eden

te

C

redi

toar

e

42.5

00 le

i

- - - - - - - - - - - - - - - -

Deb

itoa

re

- - - - -

10.0

00

8.00

0 le

i

- -

5.00

0 le

i

2.0

00 le

i

- - -

1.5

00 le

i

- -

UN

ITA

TE

A…

……

…..

Den

umir

ea c

ontu

rilo

r

Cap

. sub

scri

s va

rsat

Pro

fit s

i pie

rder

e

Sub

vent

ii p

t. in

vest

itii

Cre

d. b

anca

re p

e t.

lung

Dob

.afe

r. c

r. b

. pe

t. lu

ng

Con

stru

ctii

Inst

.tehn

., m

ijl.d

e tr

ansp

...

Am

orti

z. c

onst

ruct

ii

Am

orti

z. in

st. t

ehn…

Mat

erii

pri

me

Mat

. de

nat.

ob. d

e in

v.

Pro

duse

fin

ite

Mar

furi

Dif

. de

pret

la m

arfu

ri

Am

bala

je

Fur

nizo

ri

Fur

nizo

ri d

e im

obil

izar

i

Sim

b.

cont

1012

121

131

1621

1682

212

213

2812

2813

301

303

345

371

378

381

401

404

55

- - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.08

2,9

lei

32.4

75 le

i

6.0

00 le

i

2.45

0 le

i

1.4

70 le

i

5

70 le

i

4

20 le

i

3

90 le

i

2

10 le

i

60 le

i

706

,8 le

i

5.51

1,9

lei

6.21

8,7

lei

1.08

4,9

lei

5

00 le

i

1.0

00 le

i

45 le

i

90 le

i

1.08

2,9

lei

32.4

75 le

i

6.00

0 le

i

2.45

0 le

i

1.4

70 le

i

5

70 le

i

4

20 le

i

3

90 le

i

2

10 le

i

60 le

i

706

,8 le

i

5.51

1,9

lei

6.21

8,7

lei

1.08

4,9

lei

5

00 le

i

1.0

00 le

i

45 le

i

90 le

i

1.08

2,9

lei

32.4

75 le

i

6.0

00 le

i

2.45

0 le

i

1.4

70 le

i

5

70 le

i

4

20 le

i

3

90 le

i

2

10 le

i

60 le

i

706

,8 le

i

5.51

1,9

lei

6.21

8,7

lei

1.08

4,9

lei

5

00 le

i

1.0

00 le

i

45 le

i

90 le

i

1.08

2,9

lei

32.4

75 le

i

6.00

0 le

i

2.45

0 le

i

1.4

70 le

i

5

70 le

i

4

20 le

i

3

90 le

i

2

10 le

i

60 le

i

706

,8 le

i

5.51

1,9

lei

6.21

8,7

lei

1.08

4,9

lei

5

00 le

i

1.0

00 le

i

45 le

i

90 le

i

- - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - -

Fur

niz.

- fa

ctur

i nes

osit

e

Cli

enti

Per

sona

l-sa

lari

i dat

orat

e

Ava

nsur

i aco

rdat

e pe

rs.

Con

trib

. soc

. la

asig

. soc

.

Con

trib

. per

s. la

asi

g. s

oc.

CA

SS

- a

ngaj

ator

CA

SS

- a

ngaj

ati

Con

trib

. uni

t. la

f. d

e so

maj

Con

trib

. per

s. la

f. d

e so

maj

TV

A d

e pl

ata

TV

A d

educ

tibi

la

TV

A c

olec

atat

a

TV

A n

eexi

hibi

la

Imp.

p e

ven.

de

nat.

sal.

Sub

vent

ii

Cam

era

de m

unca

Fon

d de

acc

iden

te

408

4111

421

425

4311

4312

4313

4314

4371

4372

4423

4426

4427

4428

444

445

447.

1

447.

2

56

- - - - - - - - - - - - - - - - - -

612,

2 le

i

- - - - - - - - - - - - - - - - -

10.5

99 le

i

8.5

00 le

i

13.0

00 le

i

1

00 le

i

4.0

00 le

i

1.5

00 le

i

1

35 le

i

6.0

00 le

i

1.4

70 le

i

4

20 le

i

2

10 le

i

33,3

333

lei

208,

3334

lei

26.2

50 le

i

1.0

00 le

i

4.8

00 le

i

17.0

00 le

i

6

80 le

i

11.2

11,2

lei

8.5

00 le

i

13.0

00 le

i

1

00 le

i

4.0

00 le

i

1.5

00 le

i

1

35 le

i

6.0

00 le

i

1.4

70 le

i

4

20 le

i

2

10 le

i

33,3

333

lei

208,

3334

lei

26.2

50 le

i

1.0

00 le

i

4.8

00 le

i

17.0

00 le

i

6

80 le

i

10.5

99 le

i

8.5

00 le

i

13.0

00 le

i

1

00 le

i

4.0

00 le

i

1.5

00 le

i

1

35 le

i

6.0

00 le

i

1.4

70 le

i

4

20 le

i

2

10 le

i

33,3

333

lei

208,

3334

lei

26.2

50 le

i

1.0

00 le

i

4.8

00 le

i

17.0

00 le

i

6

80 le

i

10.2

11,2

lei

8.5

00 le

i

13.0

00 le

i

1

00 le

i

4.0

00 le

i

1.5

00 le

i

1

35 le

i

6.0

00 le

i

1.4

70 le

i

4

20 le

i

2

10 le

i

33,3

333

lei

208,

3334

lei

26.2

50 le

i

1.0

00 le

i

4.8

00 le

i

17.0

00 le

i

6

80 le

i

- - - - - - - - - - - - - - - - - -

1.00

0 le

i

- - - - - - - - - - - - - - - - -

Cas

a in

lei

Vir

amen

te in

tern

e

Ch.

cu

mat

erii

le p

rim

e

Ch.

pri

vind

en.

si a

pa

Ch.

pri

vind

mar

furi

le

Ch.

pri

vind

am

bala

jele

Ch.

cu

alte

imp…

Ch.

cu

sala

riil

e pe

rs.

Con

trib

. un

it.

la a

sig.

soc.

CA

SS

- a

ngaj

ator

Alt

e ch

. pri

vind

asi

g.

Ch.

pri

vind

dob

anzi

le

Ch.

de

exp

loat

. pr

iv.

am.

Ven

. din

vz.

pro

d. f

in.

Ven

. din

lucr

ari e

xec…

Ven

. din

vz.

mar

furi

lor

Var

iati

a st

ocur

ilor

Alt

e ve

n. d

in e

xplo

at.

57

5311

581

601

605

607

608

635

641

6451

6453

6458

666

6811

701

704

707

711

7588

IV. ELABORAREA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI

Nr.crt. Indicatori Buget 2007

1. 1.Cifra de afaceri neta 32.150.000

2. Productia vanduta 27.300.000

3. Venituri din vanzarea marfurilor 4.850.000

4. Alte venituri din exploatare 680.000

5. VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 32.730.000

6. 2.a)Ch. cu materiile prime si materialele

consumabile

13.000.000

7. Alte ch. materiale 1.500.000

8. 2.b)Alte ch. din afara (cu energie si apa) 100.000

9. 2.c)Ch. privind marfurile 4.000.000

10. 3.Ch. cu personalul, din care: 8.100.000

11. a) Salarii 6.000.000

12. b) Ch. cu asigurarile si protectia sociala 2.100.000

13. 4. a) Amortizari si provizioane pt. deprecierea

imobilizarilor corporale si necorporale

208.333,4

14. 5. Alte ch. de exploatare (impozite, taxe si

varsaminte assimilate)

135.000

15. CH. DE EXPLOATARE- TOTAL 27.043.333,4

16. 6. Ch. privind dobanzile 33.333,3

17. CHELTUIELI FINANCIARE- TOTAL 33.333,3

18. Venituri extraordinare 8.333,3

19. VENITURI TOTALE 32.738.333,3

20. CHELTUIELI TOTALE 27.076.666,7

58

V. GESTIUNEA FINANCIARA A FIRMEI

V.1. GESTIUNEA CREANTELOR INTREPRINDERII

Societatea studiata ofera clientilor sai posibilitatea de a plati contravaloarea bunurilor

achizitionate dupa o anumita perioada de la momentul livrarii, adica le ofera acestora

credit comercial. In aceasta situatie, conturile de creante vor aparea cu sold debitor.

Creditul comercial este un contract informal si nu este intotdeauna insotit de un titlu de

credit, fiind generat in mod spontan ori de cate ori un client cumpara bunuri si servicii.

Firma S.C. ZIPER S.R.L. le ofera clientilor sai credit comercial in vederea stimularii

vanzarilor si implicit pentru cresterea profitului din activitatea de vanzari. Acordarea

creditului comercial este atat o decizie financiara, cat si o decizie de marketing si

necesita o stransa colaborare intre departamentele financiar, de vanzari si de marketing. O

crestere a vanzarilor, va determina o sporire a profitului brut inainte de impozitare, daca

firma opereaza in interiorul capacitatii de productie existente.

59

Pentru a-si putea adapta oferta in functie de situatia fiecarui client, firma incearca pe

cat posibil sa cunoasca situatia financiara a acestora, respectiv de cei 5 ,,C ” care stau la

baza evaluarii bonitatii clientilor, si anume:

Capacitatea clientilor de a plati;

Capitalul, respectiv conditiile financiare pe care trebuie sa le indeplineasca

clientii;

Caracterul, respectiv disponibilitatea dovedita a clientilor de a-si onora obligatiile

asumate;

Colateralele (garantiile): activele si instrumentele aflate la dispozitia creditorilor

pentru a-si putea recupera creantele in eventualitatea incetarii activitatii clientilor;

Conditiile: constau in analiza capacitatii clientilor de a plati in functie de

modificarea principalelor variabile si conditii ale pietei.

Pentru analiza bonitatii clientilor, societatea utilizeaza urmatoarele surse de

informare: istoricul relatiilor cu clientii respectivi, rating-urile agentiilor specializate,

contactarea bancilor si a partenerilor de afaceri ai respectivilor clienti, analiza situatiei

financiar-patrimoniale a clientilor pa baza informatiilor cuprinse in rapoartele periodice

publicate de acestia.

Monitorizarea conturilor de creante

Pentru a aprecia modul in care sunt administrate creantele firmei, se folosesc

indicatori financiari si clasificari ale creantelor in functie de vechimea lor.

Principalul indicator utilizat este numarul mediu de zile de creditare stabilit ca

raport intre soldul creantelor la un moment dat si vanzarile zilnice pe credit. Vanzarile

zilnice pe credit se calculeaza ca raport intre vanzarile anuale pe credit si numarul de zile

dintr-un an (365) sau numarul de zile de activitate (365-2*52-7).

In cazul societatii studiate vanzarile zilnice pe credit reprezinta raportul dintre 50.000

lei, vanzarile anuale pe credit si 365, numarul zilelor dintr-un an, adica 136,99 lei. Deci,

numarul mediu de zile de creditare este raportul dintre 2.200 lei, soldul creantelor si

vanzarile zilnice pe credit, respectiv 136,99 lei, adica 16 zile. Pentru a aprecia eficienta

politicii de acordare a creditului, numarul mediu de zile de creditare se poate compara cu

perioada de creditare propriu-zisa, iar daca acesta este mai mic putem vorbi de o situatie

60

favorabila. In cazul situatiei inverse este vorba de o situatie nefavorabila datorata, de

exemplu, neplatii la timp a unora dintre clienti. Cum numarul mediu de zile de creditare

este mai mic decat perioada de creditare propriu-zisa (20 zile) putem vorbi de o situatie

favorabila datorata platilor efectuate la timp de catre clienti.

Numarul mediu al zilelor de creditare se poate folosi si pentru constructia bugetului

de trezorerie deoarece ne precizeaza perioada medie in care vanzarile pe credit ale firmei

se transforma in disponibil. De asemenea, pentru realizarea echilibrului financiar este

necesar sa se indeplineasca si o alta conditie, si anume numarul mediu de zile de creditare

trebuie sa fie mai mic decat numarul mediu de zile de credit comercial primit, ce se

calculeaza ca raport intre soldul conturilor de furnizori si achizitiile zilnice pe credit.

Acestea din urma se pot calcula raportand achizitiile anuale la 365 sau la numarul zilelor

de activitate. Este important de asemenea sa se respecte si o alta conditie, si anume

numarul mediu de zile de creditare sa fie mai mic decat durata de folosire a datoriilor

comerciale, chiar daca conditia de mai sus nu este indeplinita.

Monitorizarea creantelor se mai poate realiza si cu ajutorul unei clasificari a

creantelor in functie de vechimea lor. Nu se admite ca durata medie de recuperare a

creantelor sa fie mai mare de 45 zile. Procesul de incasare este mai rapid, cu cat numarul

creantelor sau ponderea valorica a grupelor cu durata mai redusa este mai mare.

Analizand creantele in functie de vechimea lor, permite firmei sa determine grupa in care

clientii respecta conditiile de creditare propuse, sa estimeze incasarile din valorificarea

creantelor in viitorul apropiat si sa identifice creantele care sunt depasite si pentru care nu

mai exista posibilitati de recuperare pe cale amiabila. Vechimea medie a creantelor firmei

se poate modifica de la o luna la alta in functie de volumul vanzarilor pe credit

Experimentand diferite conditii de creditare si inregistrand rezultatele obtinute, firma

va utiliza experienta dobandita pentru a-si perfectiona activitatea de creditare comeciala.

In cazul clientilor noi, societatea studiata este mai precauta si acorda credite comerciale

limitate ce pot fi extinse pe masura derularii operatiunilor comerciale.

V.2. EFICIENTA UTILIZARII SI FUNDAMENTAREA NECESARULUI

FINANCIAR AL ACTIVELOR CIRCULANTE. UTILIZAREA PASIVELOR

STABILE PENTRU FINANTAREA ACTIVELOR CIRCULANTE

61

In vederea asigurarii continuitatii productiei si a ritmicitatii vanzarilor, este necesara

innoirea permanenta a stocurilor si creantelor. Astfel, apare o nevoie permanenta de

capital. In acest context, se pune problema existentei unor surse permanente pentru

finantarea nevoilor permanente.

Pentru cunoasterea situatiei patrimoniale la un moment dat, cea mai simpla expresie

este redata de Activul Net Contabil (ANC), care reflecta marimea patrimoniului format

numai pe seama surselor proprii si nu este impovarat cu datorii.

Activele circulante sunt finantate din urmatoarele surse: capitalul permanent, la care

se apeleaza din motive de diminuare a riscurilor aferente ciclului de exploatare si

datoriile pe termen scurt sau pasivele stabile, de exploatare (datorii curente de

exploatare, cum sunt: salariile datorate, impozitele si taxele neplatite, furnizorii

neachitati; credite bancare pe termen scurt).

Partea din surse financiare ce asigura finantarea permanenta a activelor curente sau

acea parte a capitalurilor permanente ramasa dupa finantarea activelor imobilizate si care

este destinata acoperirii financiare a ciclului de exploatare, respectiv a activelor circulante

reprezinta fondul de rulment, care se formeaza din capitaluri proprii si din imprumuturi

pe termen mediu si lung.

Fondul de rulment se determina in doua variante:

1. Capital permanent - Active imobilizate;

2. Active curente - Resurse de trezorerie.

In baza primei metode se apreciaza modalitatea de finantare a investitiilor in active

curente, iar a doua metoda caracterizeaza posibilitatea aprecierii echilibrului financiar pe

termen scurt privind nevoile si resursele de finantare.

Fondul de rulment poate fi:

fond de rulment brut sau total, care desemneaza toate elementele de active

curente posibile a fi transferate in bani intr-un termen mai mic de un an. El

62

se compune din stocuri diverse, creante, avansuri acordate furnizorilor,

disponibilitati banesti in casa si in cont;

fondul de rulment net (FRN) sau permanent, reprezinta o parte din capitalul

permanent care finanteaza activele curente. El se calculeaza prin doua

metode: a) Cp (capital permanent)- AI (active imobilizate); b) AC (active

curente) - DTS (datorii pe termen scurt).

fondul de rulment propriu - reprezinta excedentul capitalului propriu fata de

activele imobilizate si arata autonomia de care dispune o intreprindere in

finantarea investitiilor in active curente, calculandu-se dupa relatia: CP

(capital propriu) – AI (active imobilizate);

fondul de rulment strain - reprezinta datoriile la termen.

In conditii normale, fondul de rulment trebuie sa acopere necesarul fondului de rulment

(NFR), o alta sursa de finantare, care reprezinta necesarul de finantare generat de

activitatea intreprinderii in fiecare stadiu al ciclului de exploatare, fiind dependent de

decalajul dintre incasari si cheltuieli. Necesarul fondului de rulment apare ca diferenta

intre activele si pasivele de exploatare conform datelor din bilant. Necesarului permanent

de finantare ii corespund capitaluri permanente, iar nevoilor temporare le corespund

creditele pe termen scurt. Necesarul fondului de rulment la randul sau se calculeaza dupa

relatia: Stocuri + Creante– Datorii curente.

Urmatoarea sursa de finantare a activelor curente sunt creditele pe termen scurt, care

sunt formate din:

1. credite furnizor - care apar atunci cand furnizorii accepta sa nu fie platiti odata cu

livrarea marfurilor;

2. credite bancare pe termen scurt - este acordat pana la 12 luni, si in acest caz, banca va

lua drept gaj o incasare prevazuta sau gradul de solvabilitate a intreprinderii;

3. datorii fata de diversi creantieri, care reprezinta sumele datorate si neplatite, si cuprind:

salarii datorate personalului;

impozite datorate bugetului statului;

63

sarcini sociale asupra salariilor datorate unor organisme specializate in

domeniul protectiei sociale;

dividende de platit asociatiilor si organizatiilor.

Reinnoirea activelor circulante pe seama cifrei de afaceri reprezinta durata de rotatie

a acestora. Cuantificarea duratei de rotatie a activelor circulante poate fi exprimata prin

intermediul unor marimi concrete, funadamentate fie pe date de planificare financiara, fie

pe baza datelor efective preluate din bilantul contabil. Intr-o anume durata de timp, ca

urmare a operatiunilor economico-financiare, pe seama cifrei de afaceri - in cea mai mare

proportie - se reinnoiesc elementele de activ si,totodata, se achita datoriile scadente.

Durata de timp sau viteza de rotatie necesara reinnoirii activelor circulante respectiv

platii datoriilor scadente reprezinta durata de rotatie a capitalurilor pe seama cifrei de

afaceri.

O marime importanta in analiza politicii de finantare a activelor curente e

reprezentata de ciclul de conversie al numerarului. Acesta reprezinta perioada de timp

din momentul achizitiei materiilor prime de la furnizori o data cu investirea primei unitati

monetare, pana in momentul vanzarii produselor finite catre clienti urmat de momentul

incasarii primei unitati monetare investite. Atat plata furnizorilor cat si vanzarea

produselor se fac pe baza creditului comercial. Ciclul de conversie al numerarului se

determina ca diferenta intre ciclul operational si ciclul de plati. Ciclul operational

reprezinta suma ciclului de conversie al stocurilor (raportul dintre valoarea stocurilor si

cifra de vanzari zilnica) si ciclul de conversie al efectelor de incasat (raportul dintre

valoarea efectelor de incasat si cifra de vanzari zilnica). Ciclul de plati se refera la

datoriile catre furnizori si reprezinta raportul dintre efectele comerciale de platit si costul

mediu al bunurilor vandute zilnic.

In cadrul planificarii pe termen lung, managerul financiar trebuie sa creasca

necesarul de capital ca suport al cresterii firmei. O firma de succes realizeaza, in mod

obisnuit, o rata de crestere a vanzarilor pozitiva ceea ce necesita o crestere a investitiilor

in active imobilizate si circulante necesare producerii bunurilor si serviciilor. Obiectivul

principal al gestiunii financiare a ciclului de exploatare il constituie determinarea

investitiei optime a firmei in stocuri si creante prin alocarea corespunzatoare a capitalului

circulant in conditiile diminuarii riscurilor ce apar datorita utilizarii unor surse straine de

64

finantare care au scadente apropiate. Marimea investitiei unei firme in stocuri, creante si

disponibilitati banesti depinde de urmatorii factori: sectorul de activitate si tipul de

produse, durata ciclului de exploatare si nivelul de risc aferent sectorului de activitate. In

ceea ce priveste finantarea activelor circulante se pot contura trei tipuri de politici:

politica agresiva, care consta in finantarea activelor circulante din datorii pe

termen scurt;

politica defensiva: in mare parte activele circulante sunt finantate din fondul de

rulment;

politica neutra: finantarea activelor circulante se realizeaza atat din datorii pe

termen scurt, cat si din fondul de rulment, in situatii de urgenta.

Primul pas in elaborarea unei strategii financiare este determinarea pragului de

rentabilitate in unitati de produs exprimat in cifra de afaceri sau in unitati de timp.

Societatea S.C. ZIPER S.R.L. ia deciziile curente de productie si comercializare in

functie de perspectivele vanzarilor viitoare si de nivelul stocurilor pe care le detine.

Acestea ajuta firma sa faca fata dezechilibrelor dintre cererea si oferta produselor sale,

insa implica si anumite costuri, ocupa un spatiu fizic si blocheaza capitalurile firmei care

altfel ar putea fi valorificate la nivelul dobanzii medii de pe piata. Pe de alta parte, daca

stocurile sunt prea mici, societatea poate avea dificultati in acoperirea cererii, mai ales

daca aceasta creste peste prevederi si va inregistra pierderi de valoare adaugata

proportionale cu valoarea vanzarilor ratate. De aceea, firma urmareste sa aibe un stoc

optim dat de acel nivel pentru care costurile suplimentare datorate vanzarilor ratate, ca

urmare a stocului prea mic, sunt egale cu castigurile suplimentare sub forma de venituri

financiare si castiguri rezultate din reducerea costurilor de stocare. In cazul in care

stocurile scad sub nivelul optim, firma va trebui ca in perioada urmatoare sa produca mai

mult, iar daca acestea cresc peste nivelul optim, firma va trebui sa produca in viitor mai

putin decat se asteapta sa vanda. Insa, nu doar stocurile, ci si productia determina costuri

insemnate. Daca volumul productiei creste peste un anumit nivel, vor aparea costuri mari

cu forta de munca si cu capitalul imoblizat, iar in situatia inversa putem vorbi despre

costuri suplimentare cu renuntarea la forta de munca, dar si legate de imposibilitatea

amortizarii mijloacelor fixe. Necesarul financiar al stocurilor este de fapt nivelul necesar

65

de plasament al capitalurilor banesti in conditiile date ale proceselor de aprovizionare,

productie si desfacere pentru asigurarea continuitatii proceselor productive.

Procesul de aprovizionare cu stocuri al societatii studiate presupune parcurgerea

urmatoarelor etape:

- se determina necesarul de consum, de regula prin metoda calculului direct;

ex: Necesarul de consum pentru materialul X = Cantitatea de produse* Necesarul de

consum la materialul X

- se stabileste necesarul de aprovizionat, astfel:

Necesarul de aprovizionat = Necesarul de consum + Stocul final – Stocul initial

- Necesarul de aprovizionat este defalcat pe subperioade din cadrul perioadei vizate

pentru a se putea astfel asigura ritmicitatea aprovizionarii si a productiei si se are

in vedere minimizarea costului global de gestiune a stocului, cost ce are in

componenta sa costul de lansare a comenzii si costul de pastrare.

Obiectivul principal este determinarea cantitatii economice de comandat care asigura

echilibrul dintre cele doua componente ale stocului si implicit costul total minim. In

functie de marimea cantitatii economice se vor determina alti doi indicatori, si anume:

1. Numarul optim de comenzi = necesarul de aprovizionat / cantitatea economica

2. Intervalul optim de reaprovizionare = 365 / Numarul de comenzi optime

La stabilirea cantitatii economice de comandat trebuie sa se tina cont si de posibilitatea

aparitiei costului de ruptura a stocului (cost de penurie), adica suma costurilor ocazionate

de lipsa materiilor prime atunci cand firma are nevoie de acestea. De aceea, societatea si-

a constituit un stoc de siguranta.

Dupa analiza pietei de aprovizionare, se determina necesarul financiar al stocurilor

prin metoda analitica, insumandu-se valorile de exploatare corespunzatoare materiilor

prime, materialelor, pieselor de schimb, productiei in curs si produselor finite in depozite.

Capitalurile banesti ale intreprinderii plasate in diferitele elemente de active circulante

trebuie sa asigure un randament superior unui plasament identic in active financiare fara

risc pentru ca altfel investitorii nu vor fi dispusi sa-si imobilizeze capitalurile in active

fizice de productie si comercializare. Capitalurile care reprezinta continutul diverselor

active circulante se afla intr-o continua miscare si transformare din forma bani in stocuri

de valori materiale pentru productie, in productie neterminata si respectiv, produse finite

din a caror valorificare se obtin din nou capitaluri banesti ce vor fi lansate intr-un nou

66

ciclu de productie. In cadrul procesului de rotatie, activele circulante sunt folosite eficient

atat timp cat rotatia lor este continua si neintrerupta. Daca activele circulante stationeaza

prea mult intr-o forma sau alta, atunci rotatia este incetinita si pentru continuarea

procesului de productie este necesara atragerea in circuit a unor capitaluri suplimentare,

ceea ce e echivalent cu o scadere a eficientei utilizarii capitalului.

Eficienta utilizarii activelor circulante poate fi apreciata cu ajutorul a trei grupe de

indicatori:

Indicatorii vitezei de rotatie;

Indicatorii rentabilitatii utilizarii activelor circulante;

Indicatorii propriu-zisi ai eficientei.

Indicatorii vitezei de rotatie:

Coeficientul vitezei de rotatie (Kvr): exprima numarul de rotatii pe care trebuie sa le

realizeze intr-o perioada data volumul de active circulante de care dispune firma pentru a

se putea obtine cifra de afaceri sau productia exercitiului.

Kvr = Cifra de afaceri(productia exercitiului)/Soldul mediu al activelor circulante

= 32.050.000/26.889.166,7 = 1,19 rotatii

Viteza de rotatie in zile (Vz): arata numarul de zile necesar pentru ca activele circulante

sa poata parcurge o rotatie completa (adica bani-bani).

Vz = Sold mediu active circulante/Cifra de afaceri*365

= 26.889.166,7/32.050.000*365

= 306,23 zile

Indicatorii rentabilitatii utilizarii activelor circulante: exprima profitul care se obtine

de pe urma utilizarii activelor circulante.

Rentabilitatea activelor circulante (Rac): arata cati lei de profit brut (profit net) se obtin

investind 100 lei in active circulante.

Rac = Profit brut (Profit net)/Sold mediu active circulante*100

= 5.661.666,6/26.889.166,7*100

= 21,05 lei

Rentabilitatea unui circuit al activelor circulante (Rkvr): arata cati lei de profit brut (net)

se obtin de pe urma parcurgerii unui circuit complet al activelor circulante.

Rkvr = Profit brut (net)/Coeficientul vitezei de rotatie

= 5.661.666,6/1,19

67

= 4.757.703,025 lei

Indicatorii propriu-zisi ai eficientei

Active circulante la 1000 lei productie (cifra de afaceri) (Ac/1000 Qe (Ca)): arata

investitia specifica in active circulante necesara pentru a obtine 1000 lei productie sau

vanzari.

Ac/1000 Qe (Ca) = Sold mediu active circulante/Ca (Qe)*1000

= 26.889.166,7/32.050.000*1000

= 838,98 lei

Eficienta activelor circulante (Eac): arata cati lei de cifra de afaceri sau productie se obtin

utilizand 1000 lei active circulante sau capital circulant.

Eac = Ca (Qe)/Sold mediu active circulante*1000

= 32.050.000/26.889.166,7*1000

= 1191,93 lei

V.3. CALCULUL COSTULUI CREDITULUI COMERCIAL ACORDAT SI

RESPECTIV PRIMIT

Ca si alte credite, si creditul comercial presupune anumite costuri. Astfel, in cazul in

care firma acorda un credit comercial, aceasta nu va mai putea utiliza suma respectiva

pentru o anumita perioada de timp, existand un cost de oportunitate asociat acordarii

creditului. In plus, firma va trebui sa suporte si alte costuri de administrare a conturilor de

creante, de tinere a evidentei clientilor, a perioadelor si a sumelor pe care le datoreaza

fiecare client. Nu trebuie omise nici eventualele riscuri care pot sa apara, de exemplu

posibilitatea ca unii clienti sa plateasca cu intarziere sau sa nu plateasca deloc.

In cazul in care clientii platesc la livrare sau in decursul perioadei de discount (10

zile), societatea le va oferi o reducere fata de pretul integral din factura (2 %). Deci

acestia vor plati 98% din pretul inscris in factura, iar firma va suporta costul discountului

de 2%. Clientii care platesc dupa perioada de discount, vor plati pretul integral din

factura. Se considera ca cei care platesc dupa perioada de discount primesc un imprumut

de la firma.

Presupunem ca in cazul in care firma nu ar acorda credit si discount si ar avea

vanzari in valoare de 100.000 lei, iar marja de contributie de 20%, profitul acesteia ar fi

de 20.000 lei. Daca firma acorda un discount de 2% pentru clientii care platesc in primele

68

10 zile, vanzarile vor creste la 110.000 lei, marja de contributie va fi de 20,4%, iar

profitul va fi de 22.400 lei.

Marja de contributie noua a fost calculata astfel:

Marja de contributie noua = Marja veche / (1 – procentaj de discount)

= 20% / (1 – 2%)

= 20,4%

Costul acordarii discount-ului va fi rezultatul calculului: 2%*110.000*40%

(procentul celor care beneficiaza de aceasta reducere), adica 880 lei. Rezultatul net al

operatiunii de creditare, respectiv profitul net va fi 21.520 lei, adica diferenta dintre

profitul de 22.400 lei si costul acordarii discount-ului de 880 lei.

In afara de costul propriu-zis al acordarii discount-ului, societatea mai suporta si alte

costuri, respectiv un cost de oportunitate al sumelor imobilizate in creante suplimentare

fata de clienti si neinvestite in alte active mai rentabile, costul de administrare si de

recuperare a debitelor si costurile aferente creantelor de slaba calitate.

Rentabilitatea anuala a creditului comercial acordat de firma studiata poate fi

calculata dupa formula: (1+ rata dobanzii dintr-o perioada)^numar de perioade dintr-un

an – 1.

Rata dobanzii dintr-o perioada este raportul dintre procentul de discount (2%)

si suma efectiv imprumutata (98%), adica 0,0204.

Numarul de perioade dintr-un an este raportul dintre numarul de zile dintr-un

an (365) si perioada de creditare de 20 zile (30 – 10), respectiv 18,25 si arata

de cate ori intr-un an, firma repeta acordarea creditului.

In urma calculelor efectuate, rentabilitatea anuala a creditului acordat in cazul

societatii S.C. ZIPER S.R.L., respectiv costul anual al creditului in cazul clientilor este de

44,56%/an.

Pentru a calcula costul anual al creditului comercial primit, vom presupune ca firma

imprumuta de la banca suma de 10.000 lei pentru amenajarea unui punct de desfacere si

beneficiaza de un discount de 2% daca va plati in primele 12 zile. Si in acest caz rata

dobanzii dintr-o perioada va avea aceeasi valoare de mai sus, respectiv 0,0204. Numarul

de perioade dintr-un an este de 20,27 perioade [365 / (30 – 12)]. In concluzie, costul

anual al creditului comercial este de 0,5058 sau 50,58%/an.

69

V.4. DETERMINAREA CASH-FLOW-ULUI DE EXPLOATARE SI A CASH-

FLOW-ULUI LIBER

Fluxurile de trezorerie pe perioada exploatarii investitiei sunt mai greu de estimat

fata de suma de investit deoarece au la baza previziuni asupra vanzarilor si a cheltuielilor

viitoare, previziuni care au un grad de probabilitate mai scazut sau mai ridicat. In aceasta

perioada se inregistreaza incasari propriu-zise, economii de plati datorate modului de

impozitare a profitului firmei, precum si plati. Toate aceste elemente sunt reunite in

calculul cash-flow-ului net de exploatare. Astfel, cash-flow-ul net de exploatare se

calculeaza dupa urmatoarea formula:

CF net de exploatare = Profit net din exploatare + Amortizare

Profit net din exploatare = 5.686.666,6 lei

Amortizarea = valoarea de intrare/durata normala de functionare a utilajului

= 80.000 lei/8 ani = 10.000 lei

CF net de exploatare = 5.686.666,6 + 10.000 = 5.696.666,6 lei

La sfarsitul perioadei de exploatare (la sfarsitul celor 8 ani), utilajul este dezafectat,

cheltuielile de dezafectare fiind de 500 lei. Valoarea incasata de pe urma vanzarii

materialelor si pieselor de schimb rezultate din casarea activului imobilizat este de 2.000

lei.

CF net de la finele exploatarii = 2.000 -500 – (2.000 – 500)*16% + (2.500 – 1.500)

= 1.500 – 1.500*16% + 1.000

= 2.260 lei

V.5. DETERMINAREA SOLDULUI OPTIM DE DISPONIBIL

Si societatea studiata, ca si celelalte firme de altfel, isi pastreaza o parte din activele

lor circulante sub forma de disponibil pentru a-si putea onora obligatiile zilnice de plata

ce rezulta din desfasurarea activitatii curente de productie si comercializare. Aceasta

parte a disponibilului total poarta denumirea de sold de tranzactionare, iar marimea sa

depinde de caracteristicile fluxurilor de incasari si plati ale firmei, si anume de:

amploarea tranzactiilor realizate de firma, marimea ciclului de exploatare care

influenteaza rapiditatea cu care stocurile sunt transformate in disponibil. Datorita faptului

ca exista un anumit grad de incertitudine in ceea ce priveste fluxurile viitoare de

70

trezorerie, societatea pastreaza un nivel suplimentar de disponibil numit sold de prudenta,

a carui marime este influentata de gradul de incertitudine a tranzactiilor viitoare. In plus,

firma mai poate pastra disponibil si pentru eventualele oportunitati de investitii viitoare

sub forma unui sold speculativ, care desemneaza marimea disponibilului si a titlurilor de

valoare usor lichidabile peste nivelurile necesare de tranzactionare si de prudenta si care

ii permite firmei sa valorifice oportunitatile de investitii aparute ,,peste noapte” si sa

obtina profituri suplimentare sa nu inregistreze pierderi.

Disponibilul nu genereaza profit si de aceea costul aferent pastrarii sale este un cost de

oportunitate reprezentat de profitul marginal care ar fi putut fi obtinut daca firma ar fi

plasat capitalul respectiv intr-un alt activ mai rentabil. In cazul in care firma are nevoie de

disponibil, aceasta si-l poate procura, fie prin renuntarea la un activ ce nu e valorificat in

prezent sau este subvalorificat, fie prin imprumutul sumei respective. In ambele situatii

apare costul de tranzactionare sub forma comisioanelor, dobanzilor si a altor costuri

asociate cu imprumutul.

Referitor la necesarul de disponibil pentru asigurarea desfasurarii in conditii normale

si cu costuri financiare minime a activitatii curente, trebuie pastrat atat disponibil cat este

nevoie pentru acoperirea necesarului impus de operatiile zilnice. Pentru a putea determina

nivelul disponibilului de tranzactionare va trebui sa comparam costurile detinerii unui

volum prea mare de disponibil cu costurile obtinerii disponibilului, respectiv vom

compara costurile de pastrare cu costurile de tranzactionare. Pe masura ce pastram mai

mult disponibil, costul de pastrare creste, insa costul de tranzactionare pentru obtinerea

disponibilului se reduce, datorita faptului ca in conditiile pastrarii unui sold mai mare de

disponibil vor fi necesare mai putine tranzactii (prin vanzarea titlurilor de plasament

negociabile sau prin credite pe termen scurt de la banci) pentru a asigura necesarul de

disponibil.

Concluzionand, firma trebuie sa pastreze acel volum de disponibil care sa-i permita

minimizarea sumei dintre costul de tranzactionare si costurile de pastrare a acestuia.

Cele mai intalnite modele de gestiune a soldului de disponibil sunt modelul Baumol si

modelul Miller-Orr. Primul model se bazeaza pe modelul cantitatii economice de

comandat creat pentru managementul stocurilor, iar aplicat la managementul trezoreriei

acest model determina volumul de disponibil banesc pentru care se constata o minimizare

a sumei dintre costurile de pastrare si costul de tranzactionare a disponibilului. Costul de

71

pastrare include costul de oportunitate datorat neinvestirii sub o alta forma a acestui

capital, precum si costurile de evidenta si de administrare a disponibilului. Costurile de

tranzactionare sunt reprezentate de costul obtinerii de disponibil suplimentar, fie prin

vanzarea titlurilor de portofoliu detinute, fie prin imprumuturi. Cantitatea economica de

comandat este reprezentata in acest caz de nivelul de disponibil banesc care minimizeaza

costurile totale asociate cu disponibilul atras. De exemplu, in cazul firmei studiate, in

cazul in care va constata ca soldul sau de disponibil tinde spre 0, va trebui sa obtina o

suma (sa presupunem 10.000 lei) pentru a face fata cerintelor de tranzactionare.

Presupunem, de asemenea un cost de oportunitate aferent nevalorificarii disponibilului

din soldul de conservare de 5%. Costul de pastrare este produsul dintre soldul mediu al

disponibilului si costul sau de oportunitate, deci 10.000/2*0,05 = 250 lei. Deci, firma ar fi

putut castiga 250 lei daca nu si-ar fi pastrat un sold mediu de 5.000 lei <(10.000 + 0)/2>.

Pentru a afla si numarul de tranzactii, va trebui sa impartim suma de care firma are

nevoie de-a lungul intregii perioade (sa presupunem ca aceasta ar fi de 100.000) la cei

10.000 lei, obtinand astfel un necesar de 10 tranzactii. Daca societatea suporta un cost

mediu de 28 lei, de fiecare data cand realizeaza o noua infuzie de disponibil, va rezulta un

cost de tranzactionare de 280 lei (10 tranzactii* 28 lei). Astfel costul total, respectiv

global este suma dintre costul de pastrare si costul de tranzactionare, deci 250 lei + 280

lei, adica 530 lei. Se pune problema daca infuzia unitara de 10.000 lei este cea mai

indicata pentru a obtine cel mai scazut cost al administrarii disponibilului. Atat costul

unei tranzactii, cat si nivelul soldului total necesar pentru efectuarea platilor au un

caracter obiectiv si nu pot fi controlate. In schimb numarul de tranzactii ce va influenta

infuzia unitara, costul de pastrare si cel de tranzactionare poate fi controlat. Costul de

pastrare este direct influentat de nivelul infuziei de disponibil, deci va creste pe masura

cresterii acestuia si invers. Daca nivelul disponibilului existent la inceputul perioadei este

Q si vom astepta pana ce acest sold va ajunge la 0 pentru a face o noua infuzie egala cu

Q, atunci soldul mediu al disponibilului existent in cursul perioadei va fi egal cu Q/2.

Costul de pastrare va fi egal cu produsul dintre acest sold mediu si costul de oportunitate.

De asemenea, de fiecare data cand se va realiza o noua tranzactie cu furnizorii de

disponibil pentru obtinerea infuziei necesare, firma va trebui sa le achite acestora un cost

(c), care inmultit cu numarul de tranzactii, va duce la determinarea costului de

tranzactionare. Costul global obtinut adunand costul de pastrare cu cel de tranzactionare,

72

va trebui minimizat. Astfel costul global minimizat <<costul de oportunitate/2 – costul

achitat furnizorilor (c)*S/(Q^2)>> il vom egala cu 0.

unde S = suma totala ce trebuie procurata in decursul perioadei;

Q = nivelul disponibilului existent la inceputul perioadei.

Rezulta ca infuzia optima de disponibil (QE) o vom calcula astfel:

QE = √ (2*c*S)/K

Presupunem ca c, costul pe care firma trebuie sa-l achite furnizorilor pentru a obtine

infuzia necesara de disponibil 50 lei, iar suma totala ce trebuie procurata in decursul

perioadei (S) este cea mai sus mentionata, adica 100.000 lei. K, costul de oportunitate am

presupus ca este egal cu 0,05. In urma calculelor efectuate se obtine o infuzie optima de

disponibil egala cu 14.142,136 lei, nu 10.000 lei. De aici, se poate determina atat numarul

optim de tranzactii, cat si un cost global minim. Astfel, numarul optim de tranzactii este

raportul dintre S, 100.000 lei si infuzia optima de disponibil, 14.142,136 lei, adica 7,07

tranzactii intr-un an. Costul global minim se obtine astfel:

CG minim = cost oportunitate*QE/2 + c*S/QE

= 0,05*14.142,136/2 + 50*100.000/14.142,136

= 707,11 lei > 530 lei.

V.6. STUDIUL CORELATIEI DINTRE RENTABILITATEA ECONOMICA SI

RENTABILITATEA FINANCIARA

Pentru calculul rentabilitatii economice si a rentabilitatii financiare am folosit datele

aferente contului de profit si pierdere si bilantului.

Astfel:

Rentabilitatea financiara = Profit net 2007/Capitalul propriu 2006

= 5.661.666,6 lei/42.500.000 lei

= 0,133 = 13,3%

Aceasta rentabilitate ne arata ponderea de profit net pe care o obtine firma la o unitate de

capital propriu si eficienta utilizarii capitalurilor proprii.

Rentabilitatea economica = Profit din exploatare 2007/Activul total (Pasivul total) 2006

= 5.686.666,6 lei/42.500.000 lei

= 0,134 = 13,4%

73

Calculul acestei rentabilitati ne arata o pondere destul de mare a profitului din exploatare

in totalul activelor. Este un efect pozitiv datorat eficientei cu care s-au utilizat activele in

activitatea de exploatare.

V.7. STUDIUL CORELATIEI DINTRE CREANTELE SI OBLIGATIILE

INTREPRINDERII. DETERMINAREA LICHIDITATII SI A SOLVABILITATII

INTREPRINDERII

Lichiditatea se refera la capacitatea firmei de a transforma orice element de activ in

bani, iar solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si onora la termen

obligatiile de plata.

Lichiditatea generala = Active curente/Pasive curente*100 (nu a putut fi calculata

deoarece societatea nu a inregistrat in anul 2007 datorii pe termen scurt).

Lichiditatea test-acid = (Active circulante – Stocuri)/Datorii pe termen scurt (tot din

aceleasi motive nu a putut fi calculata nici aceasta lichiditate).

Lichiditatea imediata (la vedere) = (Disponibilitati + Investitii financiare pe termen

scurt)/Datorii pe termen scurt (nu s-a putut calcula).

Solvabilitatea generala = Active totale/Datorii totale*100

= 59.070.000/9.916.666,7*100

= 595,66%

Solvabilitatea patrimoniala = Capitaluri proprii/Pasive totale*100

= 48.161.666,6/59.070.000*100

= 81,53%

Ambele tipuri de solvabilitate sunt ridicate, ceea ce reflecta capacitatea firmei de a-si

onora obligatiile de plata in timp util.

V.8. DETERMINAREA SITUATIEI NETE, CORELATIA DINTRE FONDUL DE

RULMENT, NECESARUL DE FOND DE RULMENT SI TREZORERIA NETA

Pentru identificarea starii societatii studiate, a pozitiei si a performantelor financiare

ale acesteia, este necesar sa se calculeze urmatoarele:

Situatia neta = Active imobilizate + Active circulante – Datorii financiare – Datorii

74

curente

= 29.791.666,6 + 29.278.333,4 - 9.916.666,7 – 0

= 49.153.333,3 lei

Rezultatul este unul pozitiv, iar acest lucru arata faptul ca activele firmei sunt

acoperite din capitaluri, nerecurgandu-se la credite.

Fondul de rulment = Capitalul permanent – Activele imobilizate

Capitalul permanent = Capitalul propriu + Datoriile financiare

= 48.161.666,6 + 9.916.666,7

= 58.078.333,3 lei

Fondul de rulment = 58.078.333,3 - 29.791.666,6

= 28.286.666,7 lei

Rezultatul obtinut este pozitiv, ceea ce demonstreaza ca din sursele permanente

raman bani cu care se vor acoperi si datoriile curente.

Necesarul de fond de rulment = Alocari ciclice – Datorii curente

= Stocuri + Creante – Datorii curente

= 6.910.000 + 0 – 0

= 6.910.000 lei

Un necesar de fond de rulment pozitiv arata ca firma are o politica de crestere a

stocurilor in conditiie unei situatii normale a acesteia.

Trezoreria neta = Fond de rulment – Necesar de fond de rulment

= 28.286.666,7 - 6.910.000

= 21.376.666,7 lei

75

proiect ziper

Documents