1. INTOCMIREA SCHEMEI STRUCTURALE A TRANSMISIEI

Fig. 1.1

M.A.-motor electric asincron

T.C.- transmisie prin curea

uI=4,5 -raportul de angrenare al treptei I

uII=4 -raportul de angrenare al treptei a II –a

I – arbore de intrare caracterizat de momentul de torsiune T si turatia n

II – arbore intermediar caracterizat de momentul de torsiune T si turatia n

III- arbore de iesire caracaterizat de momentul de torsiune T si turatia n

1- Pinionul treptei I

2- Roata condusa a treptei I

3- Pinionul treptei a II– a

4- Roata condusa a treptei a II– a

awI= awII= aw - distanta dintre axe

2. IMPARTIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE i PE TREPTELE REDUCTORULUI SI DETERMINAREA MOMENTELOR DE TORSIUNE ŞI A TURAŢIILOR PENTRU FIECARE ARBORE

Arbore motor

Arborele de intrare al reductorului (I)

Arborele intermediar (II)

Arborele de iesire (III)

T =T ∙ u =100751∙ 4 =403004Nmm

n = = = 119rot/min

3.CALCULUL TREPTEI A II-A3.1. Calculul de predimensionare al angrenajului

Tabelul 3.1Nr.Crt.

Denumire Parametru Relatii de calcul.Rezultate

0 1 21. DATE DE PROIECTARE1.1. Turaţia pinionului n1 rot/min1.2. Momentul de torsiune la pinionului

angrenajului T1 ,Nmm1.3. Raportul de angrenare udat1.4. Durata minimă de funcţionare a

angrenajului Lh , oreLh=8500 ore

1.5. Condiţiile de funcţionare ale angrenajului

- maşina motoare : motor electric asincron- maşina antrenată : pompa centrifugala- caracterul sarcini : moderat

1.6. Numărul de cicluri de solicitare a flancului dintelui la o rotaţie completă, pentru pinion şi pentru roata condusă

1.7. Profilul cremalierei de referinţă 020n ; ; ;

2. ALEGEREA OŢELURILOR TRATAMENTELOR APLICATE ŞI A TENSIUNILOR

2.1. Alegerea oţelurilor celor două roţi a tratamentelor şi a durităţilor obţinute

Materialul : 17MoCrNi14Tatament :cementare,calire dubla si revenire joasaHRC=58...62HB=300...400, [11]

2.2. Tensiunile limită la solicitarea de contact şi la solicitarea de încovoiere

σHlim =1500 Mpa

σFlim =460...550 Mpa,[11]

3. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

3.1. Numărul de dinţi z1 ai pinionului respectiv z2 ai roţii conduse

Tabelul 3.1 (continuare)

3.2. Raportul real de angrenare

3.3. Factorii pentru calculul la contact3.3.1. Factorul de elasticitate a materialelor

roţilor ZE ;

,[11]

3.3.2. Factorul zonei de contact ZH

3.3.3. Factorul gradului de acoperire

,[11]

3.3.4. Factorul înclinării danturii Zβ

3.4. Factorii pentru calculul la încovoiere

3.4.1. Numerele de dinţi ai roţilor echivalente

3.4.2. Coeficienţii deplasărilor de profil în plan normal ,[11]

3.4.3. Factorii de formă a dinţilor

,[11]

3.4.4. Factorii de corecţie a tensiunii la baza dinţilor

3.4.5. Factorul gradului de acoperire

3.4.6. Factorul înclinării danturii

3.5. Factorii de corecţie a sarcinii3.5.1. Factorul regimului de funcţionare

KAKA=1,35

3.5.2. Factorul dinamic Kν Kν =1,05...1,10 ,[11]-se alege Kν =1,05

Tabelul 3.1 (continuare)

3.5.3. Factorii de repartizare neuniformă a sarcinii pe lăţimea danturii, KHβ pentru solicitarea de contact şi KFβ pentru solicitarea de încovoiere

KHβ =1,3...1,75Kfβ =1,25...1,7 , [11]

-se alege:KHβ =1,3Kfβ =1,25

3.5.4. Factorii de repartizare neuniformă a sarcinii în plan frontal KHα pentru solicitare de contact şi KFα pentru solicitarea de încovoiere

3.6. Rezistenţele admisibile pentru solicitarea la contact pentru solicitarea la încovoiere , în MPa

Tabelul 3.1 (continuare)3.7. Distanţa dintre axe la

predimensionare

3.7.1. Coeficienţi de lăţime

3.7.2. Distanţa dintre axe din condiţia de rezistenţă la solicitare de contact ,mm

3.7.3. Distanţa dintre axe din condiţia de

rezistenţă la solicitare de încovoiere ,mm

3.7.4 Distanţa dintre axe din condiţia de rezistenţă la solicitare de încovoiere

, mm-din STAS 6055 se standardizeaza

, [11]

3.7.5 Latimile preliminare ale rotilor mm

mm

b=1...3mm ,[11]

3.8. Modulul danturii mn ,mm

-din STAS 22 se standardizeaza mn=2,25mm

3.2. Calculul de dimensionare şi verificare a angrenajului treptei a II-a

3.2.1. Date de intrare

Tabelul 3.2

Denumirea parametruluiSimbol şi unitate

de măsurăDate de proiectare

Date de intrare

Puterea de transmis P, kW 5

Durata de funcţionare Lh, ore 8500

Factorul regimului de funcţionare KA 1,35

Tipul motorului Electric asincron

Caracterul sarcinii moderate

Turaţia pinionului n1, rot/min 474

Distanţa dintre axe awII, mm 112

Unghiul de înclinare a danturii β, grade 19

Coeficientul de lăţime ψaI 1,4

Numărul de dinţi ai pinionului z1 20

Numărul de dinţi ai roţii conduse z2 80

Alegerea materialelor

Tipul oţelului Otel cementare, cementare si calire

Marca oţelului 17MoCrNi14

Duritatea superficială HRC 58...62

Duritatea miezului HB 300...400

Tensiunea limită recomandată la contact MPa 1500

Tensiunea limită aleasă la contact σHlim1,2, MPa 1500

Tensiunea limită recomandată la încovoiere MPa 460...550

Tensiunea limită aleasă la încovoiere σFlim1,2, MPa 500

Date suplimentare pentru calculul de rezistenţă

Date privind prelucrarea danturii

Rugozitatea flancului Ra1,2, μm Nerectificate

Rugozitatea zonei de racordare Ra1,2, μm 3,2

Condiţii impuse în exploatare Se admit un numar de ciupituri

Coeficienţii minimi de siguranţă

Pentru solicitarea de contact SHmin 1,3

Pentru solicitarea de încovoiere SFmin 1,5

3.2.2. Date rezultate din calculul de dimensionare Tabelul 3.3

Denumirea parametrului calculatTreapta II

Pinion RoatăELEMENTELE ANGRENAJULUIDistanţa dintre axe aw=112 mmDistanţa dintre axe de referinţă a=114,23 mmModulul normal al danturii mn=2,25 mmModulul frontal al danturii mt=2,28 mmUnghiul de înclinare a danturii β=10 gradeUnghiul de înclinare a danturii pe cilindrul de bază βb=9,39 gradeUnghiul de presiune în plan frontal αt =20,28 gradeUnghiul real de angrenare în plan:

frontal αwt =16,92 gradenormal αwn =16,68 grade

Suma coeficienţilor deplasărilor de profil, în plan normal

xsn=-0,92

Gradul de acoperire:

în plan frontal εα =1,86suplimentar εβ =1,1total εγ =2,96

Viteza pe cercul de divizare v =1,13 m/sTreapta de precizie de execuţie VIIIVâscozitatea lubrifiantului υ50= 270 cStRugozi–tatea:

flancului activ Ra =1,6 μmzonei de racordare Ra = 3,2 μm

ELEMENTELE ROŢILOR DINŢATEDiametrele cercurilor de cap da1=47,97 mm da2=184,68 mm Diametrele cercurilor de picior df1= 38,19 mm df2=174,9 mmDiametrele cercurilor de divizare d1=45,69 mm d2=182,78 mmDiametrele cercurilor de rostogolire dw1 =44,8 mm dw2 =179,2 mm Diametrele cercurilor de bază db1= 42,86 mm db2=171,44 mmNumerele de dinţi z1=20 z2=80Lăţimile roţilor b1=50 mm b2= 48 mmCoeficientul deplasării de profil, în plan normal xn1=-0,41 xn2=-0,5Coeficientul deplasării de profil, în plan frontal xt1=-0,41 xt2=-0,49Coeficientul minim al deplasării de profil, în plan normal

xnmin1=-0,23 xnmin2=-3,9

Grosimea dintelui pe cercul de cap, în plan normal 1,98 mm 2,02 mmGrosimea minimă a dintelui pe cercul de cap, în plan normal

0,9 mm 0,9 mm

ELEMENTELE ANGRENAJULUI ECHIVALENTNumerele de dinţi zn1=20,86 zn2=83,46Diametrele cercurilor de divizare dn1 =46,94 mm dn2 =187,77 mm Diametrele cercurilor de bază dbn1= 44,11 mm dbn2=176,45 mmDiametrele cercurilor de cap dan1=49,22 mm dan2=189,68 mm Distanţa dintre axe awn=115,13 mmGradul de acoperire εαn =1,91

Tabelul 3.3 (continuare)

Denumirea parametrului calculateTreapta II

Contact ÎncovoiereFACTORI DE CALCULFactorul regimului de funcţionare KA=1,35Factorul dinamic Kv =1,06Factorii de repartizare a sarcinii pe lăţimea danturii

KHβ =1,67 KFβ =1,58

Factorii de repartizare a sarcinii în plan frontal KHα =1,58 KFα =1,58Factorul de elasticitate al materialelor roţilor ZE =189,8 –Factorul zonei de contact ZH =2,72 –Factorii înclinării danturii Zβ =1,01 Yβ =0,9

Factorii de formă al dintelui –YFa1=3,56YFa2=2,34

Factorii de corecţie a tensiunilor de încovoiere

–YSa1=1,38YSa2=1,63

Factorul de lubrifiere ZL=1,07 –Factorul de viteză Zv=0,96 –Factorii de rugozitate ZR =0,91 YR =0,96

Factorii relativi de sensibilitate –Yδ1 =0,98Yδ2 =0,99

Numărul de cicluri de solicitare – pinion – roată

NL1 =2,417E08NL2 =6,044E07

Factorii de durabilitateZN1 =1,10ZN2 =1,20

YN1 =1YN2 =1

Coeficienţii minimi de siguranţă SHmin=1,3 SFmin=1,5TENSIUNI ŞI MATERIALE

Tensiuni limită aleseσHlim1=1500 MPa σFlim1=500 MPaσHlim2= 1500 MPa σFlim2= 500 MPa

Tensiuni admisibileσHP1= 1183,9 MPa σFP1=630,4 MPaσHP2= 1295,6 MPa σFP2= 635,1 MPa

Tensiuni efectiveσH1=1170,7 MPa σF1= 405,6 MPaσH2= 1170,7 MPa σF2= 328,1 MPa

Coeficientulde lăţime

iniţial ψa =0,4recalculat ψarec =0,42

ELEMENTE DE CONTROL

Denumirea parametrului calculatTreapta II

Pinion RoatăCOTA PESTE DINŢINumărul de dinţi pentru măsurarea cotei peste dinţi N1=2 N2=9

Lungimea peste dinţi în plan normal WNn1= 9,98mm WNn2=58,32 mmCOARDA CONSTANTĂ A DINTELUICoarda constantă a dintelui în plan normal scn1= 2,52 mm scn2=2,39 mmCoarda constantă a dintelui în plan frontal sct1=2,52 mm sct2= 2,39 mmÎnălţimea la coarda constantă a dintelui în plan normal

hcn1=0,68 mm hcn2= 0,51 mm

Înălţimea la coarda constantă a dintelui în plan frontal

hct1= 0,67 mm hct2=0,51 mm

3.3. Alegerea abaterilor si tolerantelor tehnologiceTabelul 3.4

Nr.crt

Denumire Rezultate

1 Alegerea tipului de ajustaj al rotilor dintate in angrenare

Conform STAS 6273 se alege ajustajul de tip B

2 Alegerea tipului tolerantei jocului dintre flancuri si a treptei de precizie pentru abaterea distantei dintre axe

Conform STAS 6273 se alege:-tipul de ajustaj: B- tipul tolerantei jocului dintre flancuri: b-trepta de precizie: 5...10- treapta de precizie pentru abaterea distantei dintre axe: V

3 Alegerea indicilor si complexului de indici de precizie -treapta de precizie:8

-Criteriul de precizie cinematica: Fr si F

vw

-Criteriul de functionare lina: fpb

si ff

-Criteriul contactului dintre dinti:FB

-Criteriul jocului dintre flancuri: EWs

si TW

4 Alegerea valorilor indicilor de precizie pentru rotile dintateCriteriul preciziei cinematice

- toleranta bataii radiale a danturii

- toleranta variatiei cotei peste dinti

Criteriul de functionare lina

- abaterile limita ale pasului de baza

- toleranta abaterii profilului dintelui

Criteriul contactului dintre dinti

- toleranta abaterii directiei dintelui

Criteriul jocului dintre flancuri

- abaterea minima a cotei peste dinti

- toleranta cotei peste dinti sau goluri

5 Alegerea valorilor indicilor de precizie pentru angrenaj

Criteriul contactului dintre dinti

-toleranta abaterii de la paralelism a axelor

- toleranta abaterii de la coplanaritate a axelor

- pata totala de contact Pe inaltimea dintilor: 40 % Pe latimea dintilor : 50 %

4. CALCULUL TREPTEI I4.1. Stabilirea distantei dintre axe

awI=aWII=aW=112mm

4.2. Calculul elementelor geometrice ale angrenajului treptei I

4.2.1. Date de intrare pentru predimensionare

Tabelul 4.1

Denumirea parametruluiSimbol şi unitate

de măsurăDate de proiectare

Date de intrare

Puterea de transmis P, kW 5

Durata de funcţionare Lh, ore 8500

Factorul regimului de funcţionare KA 1,35

Tipul motorului Electric asincron

Caracterul sarcinii moderate

Turaţia pinionului n1, rot/min 2133

Unghiul de înclinare a danturii β, grade 8

Coeficientul de lăţime ψaI 0,35

Raportul aw/mn aw/mn 40

Raportul de transmitere uIdat 4,5

Alegerea materialelor

Tipul oţelului Otel de cementare, cementare si calire

Marca oţelului 17MoCrNi14

Duritatea superficială HRC 58...62

Duritatea miezului HB 300...400

Tensiunea limită recomandată la contact MPa 1500

Tensiunea limită aleasă la contact σHlim1,2, MPa 1500

Tensiunea limită recomandată la încovoiere MPa 460...550

Tensiunea limită aleasă la încovoiere σFlim1,2, MPa 500

Date suplimentare pentru calculul de rezistenţă

Date privind prelucrarea danturii

Rugozitatea flancului Ra1,2, μm Nerectificate

Rugozitatea zonei de racordare Ra1,2, μm 3,2

Tabelul 4.1 (continuare)

Condiţii impuse în exploatare se admit un numar de ciupituri

Coeficienţii minimi de siguranţă

Pentru solicitarea de contact SHmin 1,1

Pentru solicitarea de încovoiere SFmin 1,5

4.2.2. Date rezultate din predimensionare Tabelul 4.2

Denumirea parametrului calculatTreapta I

Pinion RoatăNumarul de dinti z1=12 z2=52Raportul real de angreanare u= 4.33 mmDistanta dintre axe aw= 64 mmModulul danturii mn= 2 mmCoeficientul de lăţime ψa =0,35Tensiuni limită alese

la contact σHlim1= 1500 MPa σHlim2= 1500 MPala incovoiere σFlim1= 500MPa σFlim2= 500MPa

4.2.3. Date de intrare pentru calcul geometricTabelul 4.3

Denumirea parametrului calculatTreapta I

Pinion RoatăNumarul de dinti z1=12 z2=52Distanta dintre axe aw= 112 mm

Unghiul de înclinare a danturii β= 8 grade

Coeficientul de lăţime preliminar ψa =0,35

4.2.4. Date rezultate din calcul geometricTabelul 4.4

Denumirea parametrului calculatTreapta I

Pinion RoatăELEMENTELE ANGRENAJULUIDistanţa dintre axe aw=112 mmDistanţa dintre axe de referinţă a=113,1 mmModulul normal al danturii mn= 2 mmModulul frontal al danturii mt= 2,019 mmUnghiul de înclinare a danturii β= 8 gradeUnghiul de înclinare a danturii pe cilindrul de bază βb= 7,514 gradeUnghiul de presiune în plan frontal αt = 20,18 grade

Unghiul real de angrenare în plan:

frontal αwt = 18,58 gradenormal αwn = 18,42 grade

Tabelul 4.4 (continuare)

Suma coeficienţilor deplasărilor de profil, în plan normal xsn=-0,3

Gradul de acoperire:

în plan frontal εα =1,4suplimentar εβ =0,5total εγ =2,07

ELEMENTELE ROŢILOR DINŢATEDiametrele cercurilor de cap da1=50,71mm da2= 187,206 mm Diametrele cercurilor de picior df1=35,043mm df2= 171,538 mmDiametrele cercurilor de divizare d1=42,412 mm d2= 183,788mmDiametrele cercurilor de rostogolire dw1 =42 mm dw2 = 182 mm Diametrele cercurilor de bază db1=41,2mm db2= 172,505 mmNumerele de dinţi z1=12 z2=52Lăţimile roţilor b1=41,2mm b2= 39,2mmCoeficientul deplasării de profil, în plan normal xn1=0,197 xn2= -0,5Coeficientul deplasării de profil, în plan frontal xt1=0,195 xt2= -0,495Coeficientul minim al deplasării de profil, în plan normal

xnmin1=,275 xnmin2= -2,143

Grosimea dintelui pe cercul de cap, în plan normal 1,86mm 2,95 mmGrosimea minimă a dintelui pe cercul de cap, în plan normal

1,4 mm 1,4 mm

ELEMENTELE ANGRENAJULUI ECHIVALENTNumerele de dinţi zn1=12,33 zn2=53,42Diametrele cercurilor de divizare dn1 = 43,150 mm dn2 = 186,986mm Diametrele cercurilor de bază dbn1=40,548 mm dbn2= 175,71 mmDiametrele cercurilor de cap dan1= 51,449 mm dan2= 190,404mm Distanţa dintre axe awn=113,97 mmGradul de acoperire εαn =1,6ELEMENTE DE CONTROLCOTA PESTE DINŢINumărul de dinţi pentru măsurarea cotei peste dinţi N1=2 N2=5

Lungimea peste dinţi în plan normal WNn1=9,471 mm WNn2=27,382 mmCOARDA CONSTANTĂ A DINTELUICoarda constantă a dintelui în plan normal scn1= 3,027 mm scn2= 2,131 mmCoarda constantă a dintelui în plan frontal sct1= 3,024 mm sct2= 2,128 mmÎnălţimea la coarda constantă a dintelui în plan normal

hcn1= 3,598 mm hcn2= 1,321 mm

Înălţimea la coarda constantă a dintelui în plan frontal

hct1= 3,593 mm hct2= 1,317 mm

5. SCHEMA CINEMATICA A REDUCTORULUI5.1. Calculul de predimensionare a arborilor

Arborele de intrare

mm

,[4]

-Se adopta dI=26mm

Arborele intermediar

mm

,[4]

-Se adopta dII=27mm

Arborele de ieşire

mm

,[4]

-Se adopta dIII=35mm

5.2. Intocmirea schemei cinematica a reductorului, la scara 1:1

6.CALCULUL FORŢELOR DIN ANGRENAJ

Fig. 6.1

6.1. Calculul marimii fortelor din angreanajul treptei I

6.2. Calculul marimii fortelor din angreanajul treptei a II-a

6.3. Stabilirea sensurilor fortelor in angrenaje

-Forte tangentiale si radiale

-Forte axiale

Fig.6.2

7. CALCULUL ARBORILOR7.1 Stabilirea schemelor de incarcare cu forte ale arborilor, in cele doua plane,

orizontal si vertical

I. Arborele de intrare

II. Arborele intermediar

III. Arborele de iesire

Fig. 7.1

7.2.Alegerea montajelor cu rulmenti pentru toti arborii

Pentru toti arborii se aleg montaje cu rulmenti, cu fixare axiala la ambele lagare.In tabelul 7.1 se gasesc rulmentii pentru fiecare arbore, extras din DIN ISO 355/DIN 720

Fig. 7.2

Tabelul 7.1Arborele de intrare

Arborele intermediar

Arborele de iesire

SeriaParametru 30204 A 30204 A 30205 A

d, mm 20 20 25

D, mm 50 50 57

T, mm 15.25 15.25 16.25

a, mm 11 11 13

B, mm 14 14 15

C, mm 12 12 13

Ca, mm 2 2 2

Cb, mm 3 3 3

Da min, mm 41 41 46

Da max, mm 40 40 44

Db min, mm 43 43 48

d1, mm 34.5 34.5 38.5da max, mm 27 27 31

db min, mm 26 26 31

r1,2,3,4 , mm 1 1 1ra,b, mm 1 1 1

Cr, N 27000 27000 32500C0r, N 27000 27000 35000

e 0.35 0.35 0.37Y 1.74 1.74 1.6

Y0 0.96 0.96 0.88

n, rot/min 10500 10500 9100

7.3. Stabilirea distantelor dintre punctele de aplicatie ale fortelor exterioare reactiunilor

Fig. 7.3

7.4 Verificarea arborelui de intrare la solicitari compuse

Fig.7.4

Planul orizontal [H]Ecuatia de momente in punctual D, pentru planul orizontal este

rezultand reactiunea din lagarul C

iar ecuatia de momente in punctual C, pentru acelasi plan orizontal este

rezultand reactiunea din lagarul D

Momentele incovoietoare in punctual 3 se determina cu relatiile

iar cele din punctual 2 cu relatiile

Valorile maxime ale momentelor incovoietoare sunt

Fig.7.5

Planul vertical [V]Ecuatia de momente in punctual D, pentru planul vertical este

rezultand reactiunea din lagarul C

iar ecuatia de momente in punctual C, pentru acelasi plan vertical este

rezultand reactiunea din lagarul D

Momentele incovoietoare in punctual 3 se determina cu relatiile

iar cele din punctual 2 cu relatiile

Reactiunile totale din lagarele C si D se obtin prin insumarea geometrica a reactiunilor din cele doua plane, orizontal si vertical, rezultand

Solicitarile din cele doua sectiuni periculoase 2 si 3 suntCompresiune data de forta Fa3, tensiunile produse fiind

Torsiune data de momentul de torsiune Mt

Incovoiere data de momentele maxime obtinute prin insumarea geometrica a

momentelor incovoietoare maxime din cele doua plane, orizontal si vertical, rezutand

pentru sectiunea 2, respectiv

Actionand simultan cele doua tensiuni, normale si tangentiale, calculul solicitarii compuse consta in determinarea unei tensiuni echivalente in sectiunile periculoase.

Sectiunea 2

Sectiunea 2

Verificarea sectiunilor periculoase la solicitari compuse

8. ALEGEREA SI VERIFICAREA ASAMBLULUI CU PENE

Fig. 8.1

8.1 Alegerea si verificarea asamblarilor cu pane paralele pentru treapta I

Pentru arborele intermediar pentru dII=27, se alege din STAS 1004-81, “Asamblari prin

pene paralele”, pana paralele forma A, cu dimensiunile b=8 mm, h=7 mm si l=32

Verificarea la forfecare

8.2 Alegerea si verificarea asamblarilor cu pane paralele pentru treapta a II-a

Pentru arborele de iesire pentru dIII=35, se alege din STAS 1004-81, “Asamblari prin

pene paralele”, pana paralele forma A, cu dimensiunile b=10 mm, h=8 mm si l=36 mm

Verificarea la forfecare

9.VERIFICAREA MONTAJELOR CU RULMENTI PENTRU ARBORELE INTERMEDIAR

Fig. 9.1

RC=FrC=441 N

RD=FrD=3466 N

Fa=643 N

Fig. 9.2

Verificarea montajului:

Lagarul D

10.ALEGEREA SI JUSTIFICAREA SISTEMULUI DE UNGERE SI DE ETANSARE

-Sistemul de ungere:Are in vedere realizarea ungerii angreanajelor si a rulmentilor.Ungerea acestui reductor se

realizeaza prin barbotare pentru angreanaje si prin stropire pentru rulmentii din interiorul carcasei.Nivelul minim al uleiului din baie trebuie sa asigure o ungere a ambelor trepte, fiind ales astfel

incat rotile sa fie cufundate in aproximativ 10 mm ulei.Nivelul maxim de ulei nu trebuie sa depaseasca 1/3 din diametrul rotii conduse a treptei a II-a,

pentru micsorarea frecarilor si incalzirii uleiului din baie.

-Sistemul de etasare: Are in vedere etansarea arborelui de intrare, arborelui de iesire si a carcasei pentru a impiedica

pierderea uleiului din reductor.Din cauza costului scazut si a tehnologiei simple de realizare, etansarea arborilor de intrare si de

iesire se realizeaza cu ajutorul mansetelor de rotatie, acestea rezistand la turatii ridicate.Aceste mansete de rotatie sunt standardizate atat ca forma cat si ca dimensiune, montate de

asemenea in locasuri standardizate.

Fig. 10.1

Se alege manseta de rotatie tip A 18X40 STAS 7950/2 -72 pentru etansarea arborelui de intrare

Verificarea mansetei de rotatie

Se adopta manseta de rotatie tip A 23X40 STAS 7950/2 -72 pentru etansarea arborelui de iesire

Verificarea mansetei de rotatie

11.CALCULUL TRANSMISIEI PRIN CURELE

Fig. 11.1

*Puterea de calcul Pc, kW

*Turatia rotii de curea conducatoare n1

, rot/min

n1

=n=2666 rot/min

*Turatii rotii de curea conduse n2

, rot/min

n2

=nI

=2133 rot/min

*Regimul de lucru al transmisiei

Motor electric asincron

*Raportul de transmitere

*Tipul curelei trapezoidaleSe alege curea SPZ pe baza nomogramei din STAS 7192- Anexa 3

*Diametrul primitiv al roţii mici de curea Dp1, mmDin STAS 7192 alegem SPZ curea cu Dp1=100 mm

*Diametrul primitiv al roţii mari de curea Dp2, mm

*Distanţa preliminară dintre axe A,mm

-Se adopta A=400 mm*Unghiul dintre ramurile curelei , grade

=

*Unghiul de înfăşurare pe roata mică de curea 1, grade1=180-=

*Unghiul de înfăşurare pe roata mare de curea 2, grade2=180+=

*Lungimea primitivă a curelei Lp, mm

=

Din STAS 7192 alegem Lp=1250 mm*Distanţa dintre axe (definitivă) A,mm

*Viteza periferică a curelei v, m/s

=

*Coeficientul de funcţionare cf

Din STAS 1163ANEXA 8- alegem cf=1,2 pentru functionarea a 10 h in fiecare zi.*Coeficientul de lungime cL

Din STAS 7192-ANEXA 5 -alegem cL=0,94.*Coeficientul de înfăşurare cβ

Din STAS 1163-ANEXA 6- alegem cβ=1.*Puterea nominală transmisă de o curea P0, kW

Din STAS 1163- alegem P0=4.05 kW.*Numărul preliminar de curele z0

=

*Coeficientul numărului de curele cz

Din STAS 1163-ANEXA 7- alegem cz=0,95*Numărul de curele z

=

Se adopta z=2*Numărul de roţi ale transmisiei x

x=2*Frecvenţa de încovoiere a curelei f, Hz

=

*Forţa periferică transmisă F, N

=

*Forţa de întindere a curelei Sa, NSa=(1,5...2) F=

*Cotele de modificare a distanţei dintre axe X,Y, mmX0,03Lp=Y0,015Lp=

Notarea şi simbolizarea cureleiSPZ 1250 STAS 7192

Notarea şi simbolizarea roţilor de cureaRoata mica: RCT 100 A 38º STAS 1162Roata mare: RCT 125 A 38º STAS 1162

12. CALCULUL RANDAMENTULUI TRANSMISIEI MECANICE

, [14]

13.MEMORIU JUSTIFICATIV CU PRIVIRE LA ALEGEREA MATERIALELOR, A SEMIFABRICATELOR ŞI SOLUŢIILOR CONSTRUCTIVE ALESE PENTRU PRINCIPALELE COMPONENTE ALE REDUCTORULUI

La alegerea materialelor si a solutiilor constructive s-a avut in vedere sa se obtina un raportcalitate-pret cat mai bun.

Materialele utilizate sunt:-pentru rotile dintate: otel de cementare 17MoCrNi14-pentru arbori: oteluri de cementare 17MoCrNi14-pentru carcasa: fonta cenusie Fc200-pentru pene paralele: OL60.

Pentru roti dintate si arbori s-au folosit oteluri de cementare deoarece sunt cele mai utilizate oteluri in constructia reductoarelor si a transmisiilor de automobile si tractoare, rezultand dimensiuni de gabarit reduse ale acestor transmisii. Acestor oteluri le-au fost aplicate un tratament de cementare, urmat de o calire dubla si revenire joasa.

Carcasa reductorului s-a realizat din fontă cenuşie deoarece aceasta rezistă foarte bine la solicitările carcasei şi de asemenea are şi un cost de elaborare scăzut.

14.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Este obligatoriu:1. Asezarea reductorului in pozitie corespunzatoare si fixarea acestuia pe un postament cu suruburi

de fundatie inaintea punerii acestuia in functiune.2. Completarea nivelului de ulei atunci cand nivelul uleiului este sub nivelul minim.3. Schimbarea uleiului la termenul stabilit.4. Reparaţiile motorului electric se vor executa numai de către persoanele autorizate.5. Piesele defecte sau uzate se vor înlocui cu altele corespunzătoare.6. Verificarea periodica a reductorului.

Este interzis:1. Infundarea gaurilor de aerisire2. Schimbarea uleiului sau a unui subansamblu al reductorului in timpul functionarii acestuia.3. Verificarea uleiului in timpul functionarii.4. Reglarea jocurilor rulmentilor in timpul functionarii.5. Depasirea orelor de functionare a reductorului.