proiect catoiu

8/12/2019 proiect catoiu

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-catoiu 1/22

Capitolul I

Introducere

Creşterea rolului marketingului în activitatea economică a firmelor este posibilă numai prinbuna fundamentare a deciziilor de marketing. Procesul decizional presupune utilizarea cercetărilorde marketing în mod eficace şi eficient, pentru o mai bună cunoaştere şi înţelegere a mediuluiintern şi extern al organizaţiei, pentru alegerea celor mai adecvate variante de produs, preţ,distribuţie şi promovare, precum şi pentru evaluarea politicii firmei.Ca şi în cazul conceptului de marketing, încercările de definire a cercetării de marketing au fostnumeroase şi de o mare diversitate.Cu câteva decenii în urmă începutul anilor!"#$ Comitetul de %efiniţii al &sociaţiei &mericane de'arketing definea cercetarea de marketing ca fiind (culegerea, înregistrarea şi analiza sistematicăa datelor despre probleme legate de marketingul bunurilor şi serviciilor(. %eşi are avanta)ulsimplităţii această definiţie nu reflectă în suficientă măsură complexitatea *i caracteristicileprocesului cercetării de marketing şi nici finalitatea urmărită.

1.1 Diferenţiala semantică reprezintă cea mai populară metodă de scalare, cea mai frecventutilizată în cercetările de marketing. Bazele acestei metode au fost puse de psihologul CharlesOsgood încă din anul 195, iar ulterior prin contri!u"ia numero#ilor speciali#ti au fost concepute #irealizate numeroase variante adaptate la specificul cercetării de marketing.

$n esen"ă, în acest caz persoanei intervievate i se solicită să%#i e&prime opiniile despre stimulul supusinvestiga"iei 'o marcă, un produs, un serviciu, o unitate comercială etc.( care este caracterizat printr%o seriede atri!ute !ipolare.

$ntre cei doi poli ai fiecărei perechi se inserează o scală care se recomandă a avea între 5 #i 9niveluri. )t*t direc"ia c*t #i intensitatea opiniei persoanei în cazul unei anumite perechi de atri!ute se poatesta!ili pe !aza nivelului pe care aceasta îl selectează pe scala respectivă.

+e e&emplu, imaginea turi#tilor referitoare la o unitate de cazare turistică poate fi cuantificată cuautorul unei scale cu 5 % trepte care se află între perechea de atri!ute !ipolare- foarte favora!ilă foartenefavora!ilă.

$n forma sa originală diferen"iala semantică ar fi avut următoarea formă grafică-/oarte favora!ilă %%% %%% %%% %%% %%% %%% %%% /oarte nefavora!ilă

$n această variantă a metodei, persoanei cercetate i se dau instruc"iuni ca să marcheze cu 02 acel segment alscalei care reprezintă cel mai !ine intensitatea imaginii sale despre unitatea de cazare supusă investiga"iei.

3entru a u#ura prelucrarea #i interpretarea datelor, o variantă mai recentă a diferen"ialei semanticeînlocuie#te segmentele scalei cu cifre, astfel că aceasta va arăta în felul următor-

/oarte favora!ilă - 4 - 5 - - 6 - 7 - 1 /oarte nefavora!ilă

+upă ce fiecare persoană investigată, componentă a uni anumit e#antion a încercuit numărul cecorespunde cu imaginea sa, cercetătorul are posi!ilitatea să facă o medie aritmetică ponderat8 a tuturoropiniilor sta!ilind un punct final pe scală, punct care sintetizează intensitatea imaginii e#antionului cercetatcu privire la unitatea de cazare. ă presupunem de e&emplu, că e#antionul de turi#ti a căror imagine privind o unitate de cazare a fostinvestigată este compus din 65: persoane a căror aprecieri s%au distri!uit după cum urmează-

/oarte favora!ilă 5 55 47 51 7 65 6: /oarte nefavora!ilă

;edia aprecierilor se calculează ca o medie aritmetică ponderată astfel-



911,665:

1<6:7<656<7<515<474<55<5=

++++++

;edia aprecierilor indică o imagine u#or favora!ilă a unită"ii de cazare în r*ndul turi#tilor.+eoarece la realizarea imaginii contri!uie mai multe atri!ute, cercetarea se poate concepe consider*ndu%setoate atri!utele care se presupun că intră în componen"a imaginii.

1.2 Scala lui Stapel reprezintă o variantă similară în unele privinţe cu diferenţialasemantică şi care cu timpul s+a impus în cercetările de marketing. a posedă -# niveluri,cinci cu semnul plus şi cinci cu semnul minus, iar între aceste două zone se insereazăatributul care urmează a fi evaluat, fără prezentarea celor doi poli ai săi.Pentru exemplificare să presupune că se urmăreşte evaluarea imaginii unităţii de cazare din punctde vedere al calităţii serviciilor oferite. n această situaţie scala lui /tapel va arăta astfel0

121314

151-Calitatea serviciilor

+-+5+4+3+2

/ubiecţilor li se solicită să încercuiască numărul care reprezintă cel mai bine opinia lorprivind calitatea serviciilor unităţii de cazare aflate în studiu. Prelucrarea datelor culese cu aceastăscală este asemănătoare cu cea specifică diferenţialei semantice, ambele scale conducând lainformaţii specifice scalelor de tip interval.

=&emplu- 3roprietarul noului înfiin"at magazin 03>O/?2 inten"ionează să evalueze imaginea pe caresi%a format%o în r*ndurile cumpărătorilor prin prisma produselor agroalimentare !io '@apte, Oua,Carne(. >ezultatele anchetei realizate în r*ndurile a 16: de cumpărători sunt prezentate în ta!elul demai os- e cere să aprecia"i imaginea magazinului în r*ndurile cumpărătorilor prin prisma celor treicriterii de evaluare.

Criteriu de evaluare@apte Oua Carne

Areptele scalei

5 7 1

16 11 17

6 67 7 6:

7 6: 74 7

1 15 16 1

%1 17 1: 9

%7 1: 19 1:

%6 9

% 5 %5 6 4 5



1.3 Scala lui Likert, numită şi scala însumată, face parte din categoria scalelor de tipordinal, conducând la informaţii de natură neparametrică. Construirea şi administrareaacestei scale în forma ei originală se realizează după cum urmează0

% se alcătuieşte un set de propoziţii care reprezintă afirmaţii cu caracterfavorabil sau nefavorabil la adresa stimulului care face obiectul investigaţiei*de reţinut că proporţia afirmaţiilor cu caracter favorabil nu trebuie să fie

neapărat egală cu cea cu caracter nefavorabil*% setul final de propoziţii este rezultatul unui proces prealabil de preselecţierealizată într+o cercetare pilot şi va cuprinde acele propoziţii carediferenţiază cel mai bine persoanele care au opinie favorabilă şi cele care auopinie nefavorabilă în cadrul eşantionului cercetat*

%e exemplu în cazul cercetării imaginii unităţii de cazare în rândul turiştilor acest set finalde propoziţii ar putea arăta astfel0

-. 6nitatea are o amplasare foarte bună*5. 6nitatea nu are o ambianţă plăcută*4. Confortul corespunde tocmai categoriei unităţii*3. Curăţenia în unitate este ireproşabilă*2. Comportamentul personalului lasă de dorit*

". 6nitatea nu oferă o gamă largă de servicii.7. 8arifele sunt prea ridicate faţă de calitatea serviciilor oferite.

% fiecăruia dintre subiecţii eşantionului i se prezintă setul de propoziţii alcătuitşi i se solicită acordul sau dezacordul în legătură cu afirmaţia cuprinsă înfiecare propoziţie, încercuind una din cele cinci gradaţii ale scalei0

acord total acord indiferent dezacord dezacord total

+dacă propoziţia reprezintă o afirmaţie cu caracter favorabil, fiecărei gradaţii i se ataşează, dupăadministrarea c9estionarului, următoarele valori numerice0

15 1- # +- +5în cazul unei afirmaţii nefavorabile ordinea valorilor numerice este inversată$

% scorul realizat de un subiect se calculează făcând suma algebrică a valorilor

numerice care caracterizează opinia sa referitoare la fiecare propozi!iecomponentă a setului*

:atura aditivă a scalei lui ;ikert reprezintă o caracteristică ce poate face ca folosirea fărădiscernământ să fie criticată. ste posibil ca scorurile totale a doi indivizi să fie egale şi ele sărezulte din scoruri foarte diferite ale componentelor atitudinii. %e aceea este necesar ca setul depropoziţii să fie rezultatul unui proces riguros de selecţie.

1.4 Metoda comparaţiilor perechi este una din metodele cele mai utilizate în cercetările demarketing. )plicarea ei este u#urată de faptul că ea necesită o solicitate minimă din partea

su!iectului investigat, aceasta tre!uind să indice care din cei doi stimuli ai unei perechi supuseevaluării are o pozi"ie mai !ună în ceea ce prive#te unul din atri!utele sau criteriile care stau la !azacompara"iei.

Aotodată, datele o!"inute cu autorul acestei metode de scalare pot fi analizate #i interpretate relativfără prea mari dificultă"i.+e e&emplu să presupunem că se urmăre#te testarea a patru variante ), B, C, + ale unei varietă i de !r*nza,țdin punct de vedere al gustului. Dtiind că dacă 0n2 reprezintă numărul stimulior considera"i, este posi!ilărealizarea a n'n%1(E7 compara"ii. $n cazul celor patru variante ale !ăuturii răcoritoare luate în studiu se potforma #i compara 4 perechi.

+acă to"i su!iec"ii unui e#antion format din :: de persoane sunt solicita"i să men"ioneze carevariantă o preferă, în situa"ia fiecărei perechi considerate, rezultatele se pot prezenta într%un ta!el ce cuprinde

distri!u"ia de frecven"e.Numărul de persoane ce preferă varianta produsului de pe coloana „j” variantei de pe

rndul „i”.



Farianta produsului

Farianta produsului) B C +

) % 7: 117 757B 14: % 17 74:C 7 74 % 7+ 1 1: 157 %

3entru a permite interpretarea datelor, distri!u"ia de frecven"e se poate prezenta su! formă de propor"ii-Farianta

produsuluiFarianta produsului

) B C +) % :,4: :,7 :,46B :,: % :,61 :,45C :,7 :,49 % :,47+ :,6 :,65 :,6 %

$n vederea sta!ilirii ordinii preferin"elor pentru cele patru variante testate plec*nd de la datele dinta!el, se construie#te un alt ta!el în care în toate celulele cu propor"ii mai mari de :,5 se trece cifra 1, iar în

toate celulele cu propor"ii mai mici de :,5 se trece 0:2.

Farianta produsului

Farianta produsului) B C +

) % 1 : 1B : % : 1C 1 1 % 1+ : : : %

umafrecven"elor

preferin"elor 1 7 : 6

1.5 Metoda ordonării rangurilor n cazul acestei metode i se solicită subiectului să considere toate alternativele odată, să le

compare, apoi să le ordoneze în funcţie de o anumită caracteristică.Pentru a exemplifica modul de folosire al metodei să presupunem că într+o cercetare pilot, celor -#subiecţi investigaţi li s+a solicitat să facă evaluarea a patru mărci &, <, C, % ale unui produsagroalimentar din punct de vedere al preferinţelor pentru acesta.

=iecărui individ i se prezintă cele patru mărci şi apoi i se cere să le evalueze cu -, 5, 4, 3 înfuncţie de locul pe care îl plasează sub aspectul preferinţelor.>ezultatele sunt prezentate în tabelul următor0

u!iectulnumărul

@ocul ocupat de marca-) B C +

1 6 7 17 6 1 76 6 7 1 1 6 75 7 6 14 6 7 1 7 6 1 1 6 79 6 1 7

1: 7 1 6Pe baza datelor de mai sus se pot calcula scorurile celor patru mărci0&0 5x3 1 5x4 1 3x5 1 5x- ? 53<0 -x4 1 4x5 1 "x- ? -2



C0 4x3 1 4x4 1 5x5 1 5x- ? 57%0 2x3 1 3x4 1 -x5 ? 43 D >C > A > B

&vanta)ele metodei ordonării rangurilor0• /e evită erorile de tranzitivitate*• Poate fi aplicată cu uşurinţă şi dacă numărul stimulilor este mai mare*• Conduce la rezultate mai precise şi mai puţin distorsionate de erorile de răspuns

1.! "cala cu sumă constantă$n cazul scalei cu sumă constantă, su!iectului supus investiga"iei i se solicită să împartă o

sumă constantă 'în general 1: sau 1::( între doi sau mai mul"i stimuli.

+e e&emplu- >epartiza"i 1:: de puncte între următoarele trei unită"i de cre tere a !ovinelor,șîn conformitate cu preferin"a dvs. fa"ă de ele-

Gnitatea ) 6: Gnitatea B 4: Gnitatea C 1:

O altă variantă mai des utilizată a scalei cu sumă constantă este următoarea-

>epartiza"i 1:: de puncte între fiecare componentă a următoarelor perechi de unită"i decre tere a !ovinelor, în conformitate cu preferin"ele dvs.-ș

1. Gnitatea ) 4: Gnitatea B :

7. Gnitatea B 7: Gnitatea C :

6. Gnitatea C 6: Gnitatea ) :

)ceastă variantă a scalei cu sumă constantă poate fi transformată într%o scală interval cu autorulrela"ie-

i H

7

(1'1

−

∑nn

S c

ic

i valoarea pe scala interval a stimulului 0i2Iic scorul acordat stimulului 0i2 în timpul compara"iei 0c2

n numărul stimulilor compara"i 'c, numărul compara"iilor stimulului 0i2 este egală cu n%1(

)plic*nd această formulă datelor din e&emplul considerat, rezultă valorile pe scala interval acelor trei unită"i de cre tere a !ovinelor #i anume-ș

)H6

:4: +H 6

BH

6

:7: +H 7:

CH6

:6: +H6



Ca principal avantaj al metodei poate fi men"ionat faptul că asigură o calitate destul deridicată a informa"iei o!"inute, deoarece este măsurată cu autorul scalei interval.

Ca de#avantaje pot fi men"ionate-

• =ste destul de o!ositoare pentru su!iect 'necesită compara"ii multiple(I

• =ste posi!il ca respondentul să aloce mai pu"ine sau mai multe puncte dec*t suma indicatăI

Capitolul IIModelul Fis!ein " #osen!erg

@ metodă de scalare mai complexă are la bază modelul =is9bein A >osenberg de evaluarea atitudinii. Potrivit acestui model liniar aditiv, atitudinea unui individ faţă de un stimul produs,serviciu, unitate etc.$ se poate determina cu a)utorul relaţiei0

$%k &

∑=

h

i

ik W 1

' (i%

Pi) A atitudinea individului B( pentru stimulul B)(D)k A importanţa acordată de individul Bk( atributului Bi( se consideră B9( atribute apreciate caimportante pentru formarea atitudinii, suma importanţei ce le este ataşată fiind egală cu -$*@i) A măsura pe o scală de la # la -$ în care stimulul B)( îl satisface pe individ în privinţa atributuluiBi(*Când se calculează atitudinea individului Bk( pentru stimul B)( se poate realiza o normalizare pebaza următoarei relaţii0

∑∑

∑

= =

==g

1

h

1i

iik

h

1i

ik

O&J

J ij

jk

xO

P

/ă presupunem că pentru determinarea atitudinii unui individ faţă de trei mărci de vin,respectiv &, <, C, se dispune de următoarele date0

&tribute Di @i& @i< @iCCalitate #,2 #," #,7 #,2Preţ #,3 #,E #,F #,"

&mbala) #, - #,4 #,3 #,4

64,:57,:1,:49,:

6,:1,:9,:,:4,:5,:=

++

++=

x x x P A

6,:57,:1,:49,:

,:1,:C,:,:,:5,:=

++

++=

x x x P B

7,:57,:1,:49,:

6,:1,:4,:,:5,:5,:=

++

++=

x x x P C

>ezultă că atitudinea cea mai favorabilă se manifestă faţă de marca <.



Capitolul III

C$%C$&'%$ C'N&I&'&I() *%I(IND C+M*+%&'M$N&,- C+N",M'&+%,-,I D$

*%+D,"$ -'C&'&$ N %/ND,- "&,D$N0I-+% DIN C)MIN$-$ 'C'D$MI$I D$

"&,DII $C+N+MIC$ ,C,%$2&I

Metodolo3ia cercetării

Identificarea prolemei 5i stailirea scopului cercetării

Scopul oricGrui sonda) îl constituie estimarea parametrilor populaţiei pe baza rezultatelorobţinute din eşantion. /unt douG etape0

a$ descrierea staticG, fazG ce constG în culegerea şi prelucrarea informaţiei referitoare laeşantion, adicG obţinerea statisticilor bazate pe eşantion*

b$ inferenţa staticG, fazG ce constG în exinderea rezultatelor obţinute pe baza eşantionului,estimându+se astfel parametrii întregii populaţii.

)ceastă cercetare are ca scop general studierea comportamentului consumatorului de produse

lactate, în r*ndul studen"ilor din căminele )cademiei de tudii =conomice din Bucure#ti.

+iectivele cercetării

@biectivele se diferenţiază in funcţie de importanţa lor in raport cu scopul cercetării. Hnconsecinţă, deosebim două categorii A obiective centrale şi respectiv secundare. @biectivelecentrale sunt cele prioritare, în timp ce obiectivele secundare au o importanţă mai mică, dar

contribuie la realizarea scopului cercetării. Hntr+un studiu al opiniilor clienţilor potenţiali, despre unanumit produs, un obiectiv central poate fi determinarea opiniei referitoare la nivelul preţului. Hnsetul de obiective ale cercetării, se pot inscrie şi o serie de obiective secundare, care vizeazăinvestigarea măsurii in care opiniile referitoare la nivelul preţului variază in funcţie de0 varstă,nivelul veniturilor, categoria socio+profesională şi mediul de reşedinţă.Definirea clară a oiectivelor ce vor fi urmărite are o mare importanţă6 nu numai pentrudesfă5urarea următoarelor etape6 ci 5i pentru celelalte fa#e ale cercetării. %e#ultatele finalevor fi evaluate in raport cu oiectivele formulate in fa#a preliminară.

Obiective principale şi secundare:

1. ?dentificarea profilului cumpărătorului de produse lactate

• O!"inerea de informa"ii referitoare la- v*rstă, se&, venituri, domiciliul ur!an sau rural.

7. +eterminarea criteriilor care stau la !aza alegerii #i cumpărării produselor lactate, respectiv

motivele de cumpărare sau necumpărare a produselor lactate

• O!"inerea de informa"ii referitoare la- consumul de produse lactate, motivele de

necumparare a produselor lactate, nivelul de satisfac"ie, marca vizată, caracteristicile vizate,

importan"a caracteristicilor vizate, preferin"a pentru produse dintr%un anumit tip de produs,

vizionarea de spoturi pu!licitare referitoare la produse lactate, influen"a pu!licită"ii asupradeciziei de cumparare a produselor lactate.



7rupul ţintă

Krupul "intă este constituit din totalitatea studen"ilor din căminele )cademiei de tudii

=conomice din Bucure#ti care în ultimele luni au cumpărat produse lactate.

$5antionarea

;etoda de e#antionare utilizată a fost metoda cotelor. $n aplicarea acestei metode se pleacă

de la caracteristicile cunoscute ale popula"iei "intă 'în cazul de fa"ă totalitatea studen"ilor din

căminele )cademiei de tudii =conomice din Bucure#ti care în ultimele luni au cumparat

produse lactate(. e construie#te apoi un e#antion respect*nd aceste caracteristici în valoare

relativă . )ceastă metodă simplă este foarte fia!ilă, deoarece nu necesită constituirea unei !azede sonda #i de aceea este una din metodele cele mai utilizate în studiile de pia"ă.

Dimensiunea e5antionului

+imensiunea e#antionului este de 7:: de persoane.

'dministrarea chestionarului

;etoda de administrare a chestionarului a fost ancheta pe teren, respectiv în căminele

)cademiei de tudii =conomice din Bucure#ti. ;entionez faptul că acest chestionar se poate

regăsi în )ne&a 1.

Ipote#ele cercetării

?n continuare, procesul cercetării presupune ela!orarea ipotezelor. ?n esen"ă, ipoteza este o

propozi"ie afirmativă sau negativă nedovedită, referitoare la un factor sau un fenomen care prezintă

interes pentru cercetător. =ste o anticipare a răspunsurilor la pro!lema investigată. =ste o propozi"ie

precisă, care poate fi testată #i eventual poate fi acceptată, pe !aza datelor culese. Gneori, ipoteza

poate fi o afirma"ie despre rela"ia dintre două sau mai multe varia!ile ale cercetării.

Ipoteze:

• Cei mai multi dintre consumatorii de produse lactate sunt persoane de se& feminin.

• Cei mai multi dintre studen"ii din caminele )cademiei de tudii =conomice din Bucure#ti,

sunt consumatorii de produse lactate care au venituri între :: 1.7:: de ronEluna.



• Cei mai multi dintre indivizi au în vedere calitatea #i pre"ul produselor achizitionate.

• ?ndivizii sunt foarte influen"a"i de pu!licitate în decizia de achizi"ionare a produselor lactate.

8ermenul I)aria!ilă ( este unul deosebit de important pentru cercetarea de

marketing. Hn esenţă, variabila reprezintă o caracteristică sau mărime care işi modificăvaloarea. @ variabilă poate dobandi diferite valori numerice sau categoriale. Jariabilelecategoriale sunt cele care pot lua un număr limitat de valori distincte. Ca exemple se potmenţiona0 sexul bărbătescKfemeiesc$* mediul de reşedinţă urbanKrural$* starea civilăcăsătoritKnecăsătoritKvăduvKdivorţat$ etc. /pre deosebire de acestea, variabilele continuepot lua valori dintr+o gamă practic infinită, aşa cum este cazul vanzărilor, cifrei de afaceri,profiturilor, numărului clienţilor unui magazin etc.

6.6 *relucrarea i anali#a datelor o inuteș ț

$n urma completării chestionarului, în care au răspuns 7:: de persoane. 3rima etapă a studiului,

de natură cantitativă, a fost constatat în realizarea celor 7:: de interviuri. >ezultatele acestui studiu

preliminar au permis identificarea caracteristicilor socio%demografice ale poten"ialilor consumatori

de produse lactate.

"e8ul

;asculin responden"i 'L(

/eminin 117 responden"i '54L(

Domiciliu stail

;ediu ur!an 164 responden"i '4L(

;ediu rural 4 responden"i '67L(

(enit lunar

u! :: >OM 17 responden"i '1L(

$ntre :: 1.7:: >OM 64 responden"i '1L($ntre 1.7:: 7.::: >OM 14 responden"i 'L(

3este 7.::: >OM 4 responden"i '6L(

)naliza caracteristicilor demografice ale persoanelor intervivate relevă o serie de concluzii

e&trem de utile pentru studiul pie"ei-

• >epartizarea pe se&e a popula"iei analizate respectă, cu apro&ima"ie criteriile statistice de

construc"ie a unui e#antion, astfel spus răspunde criteriilor de reprezentativitate cu popula"iatotală- !ăr!a"ii de"in un procent de L din totalul popula"iei analizate, iar femeile 54L.

• +in totalul persoanelor intervievate, 4L locuiesc în mediul ur!an, iar 67L locuiesc la sate.



• Feniturile medii lunare ale persoanelor care au răspuns între!ărilor formulate în chestionar

nu sunt mari. +e e&emplu, persoanele al căror venit lunar a depă#it 7::: de >OM în luna

precedentă realizării anchetei a fost de doar 6L din total. Cele mai multe persoane '1L( se

încadrează în tran#a de venit su! :: de >OM.

1. "unte i un consumator deț produse lactate 9

+intre persoanele care au răspuns la aceast chestionar, L sunt consumatori de produse lactate,

iar 17L nu sunt consumatori de produse lactate.

:. Ce caracteristici consideraţi că ar treui să aiă produsul lactic pentru a;l consuma <

='cordaţi pentru fiecare afirmaţie nota de la 1 la > astfel < 1; cel mai important ? > @ cel

mai puţin importantANr.Crt.

Caracteristici Boarteimportant

Important ' aș iș

a aș

Mai puţinimportant

Delocimportant

1. @ogoul mărciieste atractiv

9 55 19 5

7. ă fie un produscunoscut

77 47 7: 7

6. ă ai!ă un gustdeose!it

1 : 6:

. ă ai!ă unam!ala atrăgător 16 14 55 65 5

5. ă ai!ă un pre"accepta!il

14 64 7 4 1

N lo3oul marcii '9<5 55< 19<6 5<7 (E14 H 4.:

N produs cunoscut '<5 77< 47<6 7:<7 7(E14 H .:E

N 3ust deoseit '1<5 < :<6 <7 6:(E14 H :.E!

N amalaj atră3ător '16<5 14< 55<6 65<7 5(E14 H :.F

N preţ acceptail '14<5 64< 7<6 4<7 1(E14 H :.E1

Da 14 LNu 7 17L



$n urma calculării notelor medii pentru fiecare caracteristică, s%a realizat ierarhizarea

acestora, în ta!elul următor-

%e#ultate oţinute

'triut Nota@ogoul mărcii este atractiv .7ă fie un produs cunoscut 6.7ă ai!ă un gust deose!it 7.4ă ai!ă un pre" accepta!il 7.1ă ai!ă un am!ala atrăgător 7.69

$n urma cercetării am constatat că persoanele chestionate pentru a consuma un produs lactic,

se ia mai înt*i după marcă, care evident tre!uie să fie c*t mai atractivă, iar pe ultimul loc răm*ne

am!alaul care pentru ei contează foarte pu"in.

. *e o scară de la 1 la > = 1; foarte mult? > @ foarte pu inAț ct de mult vă influen ea#ăț

pulicitatea Gn ale3erea unei anumite mărci de produse lactate9

-

5

4

3

$n alegerea unei marci de produse lactate, pu!licitatea influen"ează în propor"ie de 71 L

foarte mult, 76,6L mult, 67 L a#a #i a#a, 16L pu"in #i 1:,L foarte pu"in.

4. Ce tip de produse lactate consumaţi9

O mare parte din consumatorii de produse lactate folosesc spree a consuma laptele av*nd o

propor"ie de :L din total, 1L consumă iaurt cu fructe, 1: L chefir, iar cel mai pu"in sm*nt*nă cu

6L.

1. Boarte mult H :1:. Mult 41 :.. ' a i a aș ș ș >! :4. *u inț : 1>. Boarte pu inț 1F 1J.H



Cel mai consumat produs din cele men"ionate mai sus de către persoanele chestionate este

laptele pentru că este considerat unul dintre cele mai comple&e alimente natural, întruc*t nu

con"ine aditivi, coloran"i artificiali sau conservan"i #i în plus, este foarte !ogat în vitamine #i

minerale. @aptele oferă organismului uman un amestec unic de proteine, magneziu, potasiu #i

vitamine, ca să nu mai vor!im de calciu, care este at*t de necesar pentru sănătatea sistemului osos.

>. De oicei consuma i produse lactate la<ț

+in popula"ia totală care a fost chestionată ' 17 de persoane care consumă lapte(, 44L

consumă lapte la micul deun, 75 L au declarat că preferă să consume lapte la micul%deun, iar 9 L

consumă seara.

!. n ce masură cunoa te i oferta actuală de produse lactate9ș ț

-apte 1:: HJ

Iaurt cu

fructe

J 1H

Chefir 1E 1J

"mantana !

Mic dejun 11! !!

7ustarea Gntre mese 44 :>

"eara 1! F

a. Boarte ine 4J ::6H. ine F! >46>c. *u inț 1E6Hd. Boarte

pu inț4 :6:

e. Deloc 16F



$n urma cercetării perosoanele care au răspuns la această între!are au declarat că în propor"ie de

5,5 L cunosc oferta actuală !ine av*nd astfel cel mai mare procent, 77,L cunosc foarte !ine,

1,L pu"in, 7,7L foarte pu"in, iar 1,9L deloc.

H. Criteriile de achi#i ie ce vi#ea#ă produsele lactate Gn ordinea preferin elorț ț

dumneavoastră sunt< ='corda i pentru fiecare afirma ie notă de la 1 la E astfel< 1 @ celț ț

mai important? >@ cel mai pu in importantAț

Nr.Crt. Caracteristici

Nota1 : 4 > ! H E

1. Compozi iaț produsului să fienaturală

164 1 1: : :

7. Aermen de

vala!ilitate mare

5: 1 77 7: 1: 17 1 6

6. 3rodusul săcon"ină pu"iniaditiviEconservan"i

11: 67 1: : : 14

. ă fie o marcăcunoscută

1 7 14 6: 1 1: 17

5. )m!alaul săinspire încredere

7 : 77 1 1 4 4

4. =ticheta

am!alaului sădea toateinforma"iiledespre produs

7 5 14 4

. )m!alaul să fieinovativ

1 6 54 7: 1: 14 1: 14

. )m!alaul să fieatractiv

17 14 4 7: 7 1: 1 14

N compo#iţia produsului să fie naturală '164< 1< 1:<4 <5 < :<6 :<7 (E14 H H.:N termen de valailitate mare '5:< 1< 77<4 7:<5 1:< 17<6 1<7 6(E14 H4.FN produsul să conţină puţini aditiviKconservanţi '11:< 67< 1:<4 :<5 < :<6 <7 14(E14 H !.E4N să fie o marcă cunoscută '1< < 7<4 14<5 6:< 1<6 1:<7 17(E14 H>.14N amalajul să inspire Gncredere '7< < :<4 77<5 1< 1<6 4<7 4(E14 H>.!HN eticheta amalajului să dea toate informaţiile despre produs '7< 5< 14<4 <5 < 4<6 <7 (E14 H !.!

N amalajul să fie inovativ '1< 6< 54<4 7:<5 1:< 14<6 1:<7 14(E14 H >.1HN amalajul să fie atractiv '17< 14< 4<4 7:<5 7< 1:<6 1<7 14(E14 H 4.EF$n urma calculării notelor medii pentru fiecare caracteristică, s%a realizat ierarhizarea acestora, careeste prevăzut în următorul ta!el-



'triut NotaCompozi ia produsului să fie naturalăț .673rodusul să con ină pu ini aditiviEconservan iț ț ț 4.=ticheta am!alaului să dea toate informatiile despre produs 4.46)m!alaul să inspire încredere 5.4

)m!alaul să fie inovativ 5.1

ă fie o marcă cunoscută 5.1

Aermen de vala!ilitate mare .96

)m!alaul să fie atractiv .9

$n urma rezultatelor o!"inute în r*ndul celor chestiona"i se o!servă faptul că compozi"ia unui produs contează foarte mult pentru ei, #i mai ales sa fie naturală, ceea ce înseamnă că ace#tia

consumă produse desuperioară. )m!alaul este clasat pe ultimul loc, mai e&act, acesta nu conteazăfoarte mult pentru ace#tia.

E. Considera i că sunte i fidel unei anumite mărci9ț ț

/ig. nr. 19. /idel unei anumite mărci

$n func"ie de se&, în propor"ie de 4 L cei chestiona"i sunt fideli unei anumite mărci, în timp ce

64 L nu sunt fideli unei anumite mărci. )ceste rezultate au fost raportate la datele demografice.

e&

;asculin /eminin/idel unei anumite mărci +a 6 69

Mu 5: 1



F. Căreia dintre urmatoarele mărci le aveţi Gn vedere atunci cnd doriţi să achi#iţionaţi

produse lactate ='corda i pentru fiecare marcănotă de la 1 la E astfel< 1 @ cea maiț

importantă? E @ cea mai pu in importantăAț 9

Nr.Crt.

Mărci Note

1 : 4 > ! H E

1. +anone 64 1 7 1: 77. )l!alact 64 1 1 6: 4 1 1:6. ;uller 74 1 : 1: 6: 17 77 1. Covalact 1: 77 67 64 17 17

5. Mapolact 7 77 7: 14 6: 6: 1: 4

4. +orna 1: 17 1 1 7 5: 1: 7. Anuva 64 6: 17 1 1 1

. Matura 17 1 6: 77 1 67 7 7

N Danone '64< < 1<4 7<5 < <6 1:<7 7(E14 H >.4JN 'lalact '64< < 1<4 1<5 6:< 4<6 1<7 1:(E14 H >.4N Muller '74< 1< :<4 1:<5 6:< 17<6 77<7 1(E14 H 4.HEN Covalact '1:< 77< 67<4 64<5 < 17<6 17<7 (E14 H 4.E:N Napolact '7< 77< 7:<4 14<5 6:< 6:<6 1:<7 4(E14 H >.:!N Dorna '1:< 17< 1<4 1<5 7< 5:<6 1:<7 7(E14 H .>>N &nuva '64< < 6:<4 17<5 1< <6 1<7 1(E14 H >.>N Natura '17< 1< 6:<4 77<5 1< 67<6 7<7 7(E14 H 4.11

$n urma calculării notelor medii pentru fiecare caracteristică, s%a realizat ierarhizarea acestora, careeste prevăzut în următorul ta!el-

Marca NotaAnuva 5.56)l!alact 5.+anone 5.:

Mapolact 5.74Covalact .7

;uller .

Matura .11

+orna 6.55

;arca de lapte pe care o preferă pentru a o consuma este marca Anuva. /iind o marcă foartecunoscută aceasta este #i !ine consumată. ?ar marca +orna este cel mai pu"in preferată dintre ceichestiona"i.



1J. Informa iile Gnscrise pe amalajele produselor lactate sunt suficiente9ț

Mediul de resedintă

Gr!an >ural

?nforma"ii înscrise pe am!alaele

produselor, dacăsunt suficiente

+a 15: 1

Mu 5 6

$n func"ie de mediul de re edin"ă, în propor"ie de 14L dintre cei chestiona"i au afirmat căș informa"iile care sunt pe am!ala sunt suficiente, iar L nu sunt suficiente.

Ce a i mai dori să scrie pe amalaj9ț

tuden ii ce au luat parte la acest studiu i%au manifestat dorin a de a cunoa#te produsele c*tț ș ț

mai mult, #i ar dori informa"ii legate de con"inut 'mai e&act să se scrie c*t mai multe informa"ii pe

am!ala(

11. Dori i să aduce i modificări amalajelor9ț ț

Fenit

u!::

::%1.7::

1.7::%7.:::

3este7.:::

;odificări la am!ala +a 6 19 67 1 Mu 7: 19 11 7:



$ntr%un procent de 1 L nu tre!uie aduse modificări la am!ala, iar într%un procent de 59 L se

doresc modificări, aceste rezultate fiind în func ie de venitul celor chestiona i.ț ț

Dacă da la ce9

1:. Ct de des cumpăraţi produse lactate9

;ediul de resedintă

Gr!an >ural

C*t de des se faccumpărături de produselactate

+e c*teva ori pe zi 6 1:Nilnic 5: 6

ăptăm*nal 67 1

O dată pe lună 7 :

+esign 16.4L

Krama 9L

;aterial .L



3rodusele lactate se cumpără zilnic într%un procent de L, 75L de c*teva ori pe zi, 74L

săptăm*nal #i 1L o dată pe săptăm*nă.

1. Ce cantitate de produse lactate achi#iţionaţi la o sin3ură cumpărătură9

+in popula"ia totală chestionată '14 de persoane consumă produse lactate(, 5L preferă să

cumpere apro&imativ 7 cutiiE15:g, 1 L între 7 cutiiE15:g i 7 cutiiE::g, 1,L 7 cutiiE::g, iar ș

1:,6L peste 7 cutiiE::g.

4 Care este pre ul pe care sunte i dispusK vi;l permite i să Gl plati i pentru un pahar deț ț ț ț

4JJ3 lapte9

3entru un pahar de :: g, 66 L dintre responden"i sunt dispu#i să plătească 7 >OM, 41L între 7 iș >OM #i 4L ntre i >OM.ș

)pro&imativ 7 cutiiE15:g 17 :L

$ntre 7 cutiiE15:g i 7 cutiiE::gș 67 1L

7 cutiiE::g 6 1,L

3este 7 cutiiE::g 1 1:,6L

7 >OM 5 66L

$ntre 7 i >OMș 1: 41L

$ntre i >OMș 1: 4L



5 Ct timp petreceţi Gn faţa raftului pentru ale3erea produsului lactatic dorit 9

$n propor"ie de 44 L cumpăratorii petrec 7%6 minute în fa"a raftului pentru alegerea produsului lactic dorit, 75L petrec apro&imativ 5 minute, iar 9 L petrec peste 5 minute

Conclu#ii

+in rezultatul o! inut la prima între!are a chestionarului reiese că L din cei intervieva iț ț

consumă produse lactate. Cei care nu consumă în niciun fel lapte reprezintă 77L.

+in răspunsurile o! inute pe tot parcursul chestionarului se o!servă faptul că studen ii dinț ț

căminele )cademiei de tudii =conomice din Bucure ti sunt consumatori ,,ș educa iț 2, ace tia fiindș

foarte preocupa i de o alimenta ie c*t mai sănătoasă. )cest lucru este eviden iat i de între!area cuț ț ț ș

numărul 7, studen ii consumănd produse lactate c*nd au nevoie de ceva sănătos. )ce tia nuț ș

consumă produse lactate pentru a face economie de !ani, ci pentru o alimenta ie gustoasă sau oț

gustare răcoritoare care să le ofere energie.

3rodusul să fie natural, să con ină pu ini aditiviEconservan i, eticheta produsului să ofereț ț ț

toate informa iile despre produs, am!alaul să inspire încredere sunt principalele criterii de achizi ieț ț

pentru produsele lactate. ;ai pu in importante suntț inova ia am!alaului, marca produsului,ț

termenul de vala!ilitate sau atractivitatea am!alaului.

@egat de am!ala, 95L din studen i sus in că informa iile înscrise pe acesta sunt suficiente.ț ț ț

Cealaltă parte de 5L i%a manifestat dorin a de a cunoa te mai multe informa ii despre furnizoriiș ț ș ț

de lapte ai firmelor de procesare. +e asemenea ace tia doresc informa ii despre hrana i condi iileș ț ș ț

de cre tere a animalelor de la care provine laptele.chim!ările aduse am!alaului sunt dorite deș

1L dintre studen i, fiind foarte procupa i de materialul greu 'sau chiar deloc( recicla!il.ț ț

@aptele proaspăt predomină în consumul de produse lactate, cu un procent de :, făc*nd

parte din alimenta ia de la micul deun. )cesta este consumat zilnic de aproape umătate dintre ceiț

7%6 minute 114 44L

)pro&imativ 5minute

75L

3este 5 minute 14 9L



intervieva i. +oar 1L consumă o dată pe lună. >eferitor la cumpărături, :L achizi ioneazăț ț

apro&imativ 6::g produse lactate, iar 1:L peste 1 kg.

3re ul pe care sunt dispu i să%l plătească pentru un pahar de lapte este cuprins între 7 i ț ș ș

lei, iar dacă pre ul este su! 1.5 lei se creează îndoieli legate de calitate produselor.ț

tuden ii sus in că sunt influen a i de pu!licitate. @a între!area ,,ț ț ț ț 3e o scară de la 1 la 5 ' 1%foarte multI 5 foarte pu in(ț c*t de mult vă influen ează pu!licitatea în alegerea unei anumiteț

mărci de produse lactate2 67L au răspuns ,,a a i a aș ș ș 2 , 71L au răspuns că sunt influen a i foarteț ț

mult, iar apro&imativ 1:L au răspuns că sunt influen a i foarte pu in.ț ț ț

Oferta de produse lactate este !ine cunoscută de studen ii din căminele )cademiei de tudiiț

=conomice din Bucure ti, 4L fiind fideli unei anumite mărci. ;ărcile în ordinea preferin elor ș ț

studen ilor suntț -

Marca Nota1

Anuva 5.56)l!alact 5.+anone 5.:

Mapolact 5.74

Covalact .7

;uller .

Matura .11

+orna 6.55

3ersoanele ce au participat la acest studiu sunt de se& feminin în procent de 54 i masculinș

, 4L dintre acestea provenind din mediul ur!an, iar 67L din mediul rural. Fenit lunar maoritar

de su! :: lei 1L ' 1L au un venit între :: 17::, L între 17:: 7::: i 6L peste 7:::ș

lei(.

1 Mota este reprezentată de un număr cuprins între 1 i , fiind ma&imumș



Capitolul I(

ste folosit pt testarea semnificatiei statistice a difentelor de opinie dintre subiectii care fac partedin 5 sau mai multe subesantioane independentexemplu06n sonda) intr+un 9ipermarket asupra unui esantion de -5## de vizitatori a stabilit urmatoarerepartitie a acestora pe grupe de varsta in fct de modul de apreciere a unui produs agroalimentarnou supus testarii

&precieri L4# ani 4#+2# ani M4# ani 8otal

=av-2"-"E$

5#--E-$

-"4-"#$

25# 34N

:ef54355-$

54E53E$

5#75-#$

"F# 27N

8otal 4E# 33# 47# -5##

/a se stabileasca pt un nivel de semnificatie de 2N daca varsta influenteaza modul de apreciere anoului produs.tape0-$ /e formuleaza ipoteza nula o presupunere a influentei varstei asupra modului de apreciereOo0 Jarsta nu influenteaza modul de apreciere a noului produs trebuie s+o testam$

5$ /e determina valoare lui 5 calculat dupa formula

unde r respectiv k reprezinta nr de randuri, respectiv de coloane ale tabelului de contingenta.

@i) + frecventa randului i si ale coloanei j care rezulta din cercetare

@-,-?-2F @-,5?5#-

&i) ? frecventele randului i si ale coloanei j care se asteapta sa rezulte conform ipotezei nule. sedet prin inmultirea frecentei marginale a randului i cu frecventa marginala a coloanei j si impartireaprodului astfel obtinut la volumul esantionului$

4$ /e compara 5calculat

cu 5

tabelat

stabilit pe baza unui tabel statistic in fct de 5

parametrii + un nr n de grade de libertate n ? r+-$k+-$, si + un nivel de semnificatie statistica * alfa$



5? randuri 4?coloane

n ? 5+-$ 4+-$ ? 5

Q ? 2N ? #,#2

?n cazul in care

7

calculat este mai mare decat

7

ta!elat nu se admite ipoteza nulaI in caz contrat se

admite ipoteza nula.

Jarsta nu influenteaza modul de apreciere a noului produs in E2N varsta nu influenteaza modulde apreciere$Coe+icientul de contingenta ste utilizat pt determinarea gradului de asociere dintre variabilele masurate cu o scala nominala.l se calculeaza dupa formula

unde

5calculat? este valoarea calculata a lui 5

n ? nr de subiecti din esantion&cest contingent poate lua valoriintre # si o valoare

%acarHk, se poate

determina

proiect catoiu

Documents