UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

Facultatea Limbi Străine şi Ştiinţe ale Comunicării

Catedra Jurnalism şi Comunicare Publică

PROGRAMA ANALITICĂ LA DISCIPLINA

JURNALISMUL TV

ANUL DE STUDII III SEMESTRUL 5NUMĂRUL TOTAL DE ORE 180NUMĂRUL DE ORE DE CONTACT 60DIN ELE LABORATOARE 30 CREDITE ECTS 6

Programa a fost aprobată la şedinţa Catedrei Jurnalism şi Comunicare Publică Proces verbal nr. 1 din 7 septembrie 2009

Autor conf. univ. dr. Alexandru BohanţovŞef catedră conf. univ. dr. Alexandru BohanţovDecan Facultate prof. univ. Ion ManoliPreşedintele Comisiei metodice lect. sup. Victoria Bulicanu

Chişinău, 2009

Concepţia cursului

Cursul Jurnalismul TV este destinat studenţilor anului III, specializarea Jurnalism, fiind conceput ca o trecere în revistă a celor mai interesante structuri audiovizuale, apărute pe piaţa mediatică din ultimii 10-15 ani.

Scopul principal ţine de familiarizarea studenţilor cu particularităţile acestor formate televizuale, dar şi iniţierea lor în practica discursului respectiv. Înţelegerea temeinică a fenomenului audiovizual contemporan – modern şi postmodern – presupune un alt nivel de pătrundere în intimitatea mesajelor TV, bazat pe o serie întreagă de exemple relevante, preluate din experienţa unor importante canale de televiziune, atât de factură publică, cât şi cu caracter comercial.

La orele de laborator ne vom strădui să-i deprindem pe studenţi cu unele tehnici noi de concepere şi asamblare a mesajelor audiovizuale. În acest sens, aspectul pragmatic al cursului va fi mereu scos în prim-plan, folosindu-ne de metoda deconstrucţiei şi analizei minuţioase a unor modele deja elaborate.

Competenţe preliminare: Cunoştinţele acumulate în anii anteriori, în cadrul cursurilor Bazele teoriei şi practicii jurnalismului, Jurnalismul de informare şi, bineînţeles, Jurnalismul TV pe care studenţii l-au studiat în anul II.

Interdisciplinaritatea: Cursul Jurnalismul TV implică o raportare directă la concepte din teoria şi practica cinematografică, teatrologie, semiotica discursului audiovizual, teoria literaturii, politologie, psihologia socială, antropologie.

Poziţionarea disciplinei în planul de studii: Curs de specializare.

Finalităţi: Prin susţinerea examenului la disciplina Jurnalismul TV, studentul trebuie să achiziţioneze următoarele

competenţe gnoseologice:

• Să poată realiza o analiză comparativă între mesajul televizual şi mesajul cinematografic din perspectivă comunicaţională;

• Să identifice momentele mai semnificative în domeniul comunicării TV;

• Să determine orientările şi tendinţele actuale în evoluţia emisiunilor de tip artistic;

• Să definească rolul televiziunii în ansamblul mediilor de comunicare;

• Să interpreteze producţiile noastre audiovizuale prin raportare la alte spaţii mediatice.

competenţe praxiologice:

• Să stabilească corect raporturile dintre cuvânt şi imagine în cadrul unei structuri audiovizuale;

• Să argumenteze caracterul complex al industriilor culturale actuale – de la dimensiunea lor economică la cea comunicaţională;

• Să aplice teoriile moderne despre audiovizual la realizarea unor emisiuni performante;

• Să estimeze mesajele ziariştilor noştri din audiovizual în lumina noilor achiziţii teoretice;

• Să dezvăluie specificul şi potenţialul expresiv al comunicării audiovizuale;

2

• Să analizeze piaţa audiovizuală din Republica Moldova în plan european.

competenţe de cercetare:

• Să analizeze comunicarea audiovizuală în contextul globalizării;

• Să elaboreze o tipologie a filmului de televiziune;

• Să determine parametrii acceptabili pentru o bună funcţionare a instituţiei publice a audiovizualului;

• Să explice diversitatea punctelor de vedere în abordarea teoretică a comunicării audiovizuale;

• Să stabilească factorii care condiţionează proliferarea fără precedent a fenomenului kitsch în audiovizualul contemporan.

Strategii de evaluare: Examen la sfîrşitul semestrului. Examenul este precedat de evaluări curente, în baza răspunsurilor la seminare, prezentării referatelor, elaborărilor de texte analitice, de adnotări ale lucrărilor ştiinţifice la specialitate.

Structura cursului:

A) Ore de curs

Nr. Teme Forma prezentării Nr. de ore

1. Televiziunea în contextul mediilor de comunicare. Televizunea şi arta cinematografică: interdependenţe, deosebiri. Raporturile dintre televiziune, radiodifuziune şi presa scrisă. (studiu comparativ).

Interactivă(cu utilizarea unui chestionar care presupune o analiză comparativă).

4

2. Elemente ale limbajului audiovizual (cinematografic).Imaginea de televiziune. Suporţii de imagine folosiţi în practica televiziunii. Unităţile imaginii filmate. Fotograma. Cadrul (planul). Secvenţa. Procedee de filmare. Încadratura imaginii filmate. Tipologia planului. Unghiuri de filmare. Mişcări ale camerei de luat vederi. Arta montajului. Tipuri de montaj.

Practică/Interactivă.Vor fi folosite scurte mesaje TV, inclusiv spoturi publicitare.

4

3. Coloana sonoră a mesajului audiovitual.Componentele expresiei sonore: cuvintele, zgomotele, muzica. Modalităţi de înregistrare a sunetului. Realizarea sunetului în priză directă. Filmarea în play-back. Post-sincronizarea, în studio. Operaţiunea de mixaj a sunetelor, în studio. Raporturile între sunet şi imagine. Sunet sincron: sursa sunetului (cuvînt, zgomot, muzică) este vizibilă pe micul ecran. Sunetul off: emanat dintr-o sursă invizibilă. Relaţia dintre cuvînt şi imagine.

Practică 4

4. Scenariul de televiziune: proiect literar al viitoarei emisiuni.Tema, problema, ideea-subiect, organizarea pe secvenţe a unei emisiuni TV. Scenariul regizoral (decupajul).

PracticăPractică/Interactivă (cu exemplificările

2

3

Corelaţia dintre scenariul literar şi decupajul regizoral. Emisiunea de autor. Descrierea şi analiza unei secvenţe de emisiune. Deconstrucţia şi analiza unor forme scurte de mesaj audiovizual: spot publicitar, videoclip, documentar de scurt metraj.

de rigoare privind piaţa audiovizuală din Moldova).

5. Tipurile de mesaje (emisiuni) televizate.Clasificarea emisiunilor TV în funcţie de natura mesajului. Mesaje de tip publicistic: ştirea, interviul, reportajul, dezbaterea, ancheta, documentarul TV. Emisiunea de tip artistic: filmul televizat, teatrul TV, serialul de televiziune, spectacolul muzical, show-ul. Interferenţe ale mesajelor publicistice cu cele de tip artistic: jocuri TV, concursuri cu public, talk-show-uri, programe-magazin. Modalităţi de „scenarizare” ale emisunilor TV. Începutul (genericul) şi sfîrşitul unei emisiuni.

PracticăVizionarea unor mesaje cu caracter documentar şi analiza lor detaliată.

4

6. Ştirea de televizune şi jurnalul televizat. Caracterul spectacular al buletinului de ştiri difuzat de aşa-zisa televiziune postmodernă. Urmărirea unei emisiuni din ciclul „Politica, frate!” (autor şi prezentator Andrei Gheorghe de la canalul românesc „Realitatea TV”), analiza ei conceptuală şi structurală. Câteva „trucuri” în abordarea subiectului de ştire. Realizarea unui Jurnal Cultural.

4

7. Reportajul TV: modalităţi de abordare.

Natura nonconformistă formatului în spaţiul audiovizual postmodern. Vizionarea unor reportaje din cadrul celebrei emisiuni „Namedni” (NTV). Alcătuirea unor scripturi de reportaje pe o anumită temă. Analiză comparativă.

Practică/interactivă 4

8. Dezbaterea televizată şi talk-show-ul.Proiectul de comunicare: fiecare dintre cele două formate orientează diferit interacţiunea dintre actorii mediatici, moderator şi public. Realizarea în laboratorul TV a două emisiuni de tipurile respective şi analiza lor după un plan bine precizat: a) modul de „asamblare”; b) rolul componentelor scenice şi simbolice din fiecare format; c) prestaţia moderatorilor.

Interactivă 4

9. Filmul cinematografic şi filmul de televiziune

Unele particularităţi ale cronotopului în arta televizuală. Conceptul de film televizat: succinte repere istorice. Filmul de televiziune în contextul culturii mediatice. Analiza modelului circular al comunicării de masă.

Practică/interactivă 4

10. Opera literară pe „micul” ecran.Valorificarea audiovizuală a speciilor epice. Figura povestitorului (naratorului) în structura dramatică vizualizată. Arhitectonica „dramei cu final deschis”. Analiza comparativă a două structuri audiovizuale, realizate după unul şi acelaşi text literar.

Interactivă 4

4

11. Poetica documentarului TV.Distincţiile de rigoare între reportajul TV şi documentarul de televiziune. Documentarul TV ca „istorie completă a unei idei”. Scurtă cronologie a documentarului. Pregătirea şi elaborarea documentarului de televiziune.

Practică 2

12. Tipologia documentarului de televiziune.Documentarul-portret. Documentarul istoric (reconstituirea unui proces, a unei operaţiuni). Documentarul-„dosar” („fişa completă şi la zi” a unei teme de mare importanţă). Documentarul obişnuit. Documentarul de montaj. Documentarul artistic (cu exemplificările de rigoare).

Practică 4

13. Documentarul de montaj.O trecere în revistă a evoluţiei acestei specii de documentar, cunoscută şi de cinematograf (Adevărata faţă a fascismului – 1965 – regizor Mihail Romm). Vor fi analizate propunerile studenţilor în realizarea unor documentare de montaj (teme, subiecte, posibilităţi de documentare şi moduri de realizare).

Vizionarea unui documentar de montaj – Copiii decretului (TVR 1).

2

14. Documentarul artistic.Vizionarea documentarului artistic Aria (2004) cu şi despre Maria Cebotari, realizat la studioul „Moldova-film ”. Analiza minuţioasă a filmului – de la faza de idee la scenariul propriu-zis şi modul său de transpunere pe micul ecran. Pe baza acestui documentar va fi abordată convergenţa dintre mediile de comunicare.

Întâlnire cu regizorul Vlad Druck.

4

15. Filmul televizat de ficţiune şi speciile sale.Filmul de scurt metraj (scurtmetrajul – cca 10-30 minute), filmul de metraj mediu (30-60 min.), filmul de lung metraj (lungmetrajul care nu depăşeşte 1 ½ - 1 ¾ ore). Filmul serial sau tehnica compoziţională a lui „va urma”. Sitcom-ul şi soap opera sau telenovela. Seriale de televiziune de mare succes. Forme hibride sau filmul televizat la confluenţa genurilor.

Interactivă 4

16. Filmul televizat din Republica Moldova.Perioada de constituire (1960-1970). Conformism tematic şi eclectism estetic (1971-1985). Filmul televizat de după 1985: modificare de perspectivă. Vizionarea filmului „Luceafărul” de Emil Loteanu şi analiza lui detaliată.

Interactivă 4

17. Principii noi în producţia de televiziune.Efectele speciale. Urmărirea efectelor electronice şi de tip digital în cadrul unor emisiuni înregistrate în prealabil, precum şi în documentarul artistic Aria. Grafica şi designul: principii şi tehnici care ajută la realizarea funcţiei informative şi emoţionale a unui produs audiovizual.Comportamentul în faţa camerei de luat vederi. Prezentatorul şi prompterul. Tipuri de lectură a textului şi a imaginii. Relaţia dintre cuvânt şi imagine. Tehnici de îmbunătăţire a prezenţei în faţa camerei de luat

Practică 2

5

vederi. Maniere de elaborare şi prezentare a ştirilor în cadrul unor televiziuni notorii (şcoala americană, şcoala britanică şi şcoala franceză).

TEME PENTRU ESEURI

1. Ştirea TV: de la documentare la realizare2. Specificul interviului de televiziune3. Reportajul: specie telegenică prin excelenţă.4. Talk-show-ul de televiziune: limitele unui gen.5. Telejurnalul: structură, tipologie, moduri de prezentare.6. Transmisiunea în direct: avantaje şi dezavantaje.7. Documentarul de televiziune şi documentarul cinematografic: similitudini şi

deosebiri.8. Elementele de bază ale limbajului audiovizual.9. Probleme de poetică a scenariului audiovizual.10. Tema, problema, ideea, compoziţia, raportul conţinut/formă în procesul de

structurare a mesajului audiovizual.11. Corelaţia dintre scenariul literar şi scenariul regizoral (decupaj). 12. Impactul audiovizualului în lumea contemporană.13. Tehnici de manipulare în audiovizual.14. Televiziunea de azi: între comerţ şi politică.15. Televiziunea şi problema kitsch-ului.

T E S Tde (auto)evaluare

1. Când se spune că mesajul audiovizual este redundant?2. În ce cazuri se justifică prezenţa unui invitat, în direct, în studioul de ştiri?3. Ce genuri publicistice intră în alcătuirea unui jurnal de ştiri?4. Ce modalităţi de montaj sunt preferate în cazul reportajelor de actualitate? Care sunt

avantajele unui montaj simplu faţă de unul complex (cu efecte)? În ce cazuri se poate recurge la efecte vizuale?

5. Vi s-a oferit şansa să realizaţi un interviu de televiziune, în exclusivitate, cu premierul rus Vladimir Putin, dar care este limitat la 5 minute. Enunţaţi două întrebări pe care le-aţi adresa liderului rus.

Strategii de evaluare: Examen la sfârşitul semestrului (în scris). Examenul este precedat de evaluări curente, în baza prestaţiilor la orele de laborator, prezentării eseurilor, elaborării unor concepte de emisiuni televizate.

CAIET DE SARCINI PENTRU EXAMEN:

Examenul de finalizare a cursului Jurnalismul TV presupune testarea în scris a studenţilor. Fiecare bilet va conţine trei subiecte. Primul dintre ele, ne va oferi posibilitatea să estimăm gradul de pregătire a studenţilor în tematica şi problematica fundamentală a cursului, conţinând

6

elemente de natură conceptuală şi structurală a teoriei jurnalismului. Reieşind din aceste considerente, subiectul respectiv va fi unul mai mult de sorginte reproductivă, fiind centrat pe asimilarea de către studenţi a literaturii de specialitate.

Subiectul al doilea vizează verificarea capacităţilor analitico-sintetice ale studenţilor şi va conţine una din următoarele axe tematice: a) realizarea unui succint studiu comparativ a două realităţi mediatice – autohtone şi străine; b) semnalarea şi scurta caracterizare a unei probleme acute referitoare la comunicarea mediatică.

Cel de-al treilea subiect este unul aplicativ şi presupune identificarea de soluţii la o problemă de ordin practic din domeniul jurnalismului.

GRILA DE EVALUARE:

Ponderea subiectelor în cadrul determinării notei examenului:

3 puncte - pentru primul subiect4 puncte - pentru subiectul al doilea3 puncte - pentru subiectul al treilea.

Nota de la examen va fi corelată cu media notelor pentru evaluările curente, inclusiv cu cele obţinute în cadrul seminarelor şi orelor de laborator, a prezentării de eseuri şi referate. Astfel, nota generală se constituie din media a două note: de la examen şi cea care ţine de evaluarea curentă.

Criteriile notării:Nota „10” este acordată în cazul unor răspunsuri de excepţie care denotă cunoştinţe vaste şi

profunde, fiind expuse pe larg, în mod original şi coerent. Cu nota „9” sunt apreciate cunoştinţele profunde, abilităţile de analiză şi sinteză a materiei

studiate, dezvăluirea corectă, argumentată şi expresivă a subiectului. Nota „8” corespunde unui grad acceptabil de pătrundere a temei studiate, de asimilare a

noţiunilor ştiinţifice, chiar dacă răspunsul denotă o anumită nesiguranţă, unele inexactităţi neesenţiale.

Nota „7” este echivalentă cu expunerea materiei care nu trece de limitele unui raţionament de natură reproductivă, adecvat conţinutului cursului.

Cu nota „6” este apreciat studentul care dă dovadă că a înţeles problemele abordate, însă comite greşeli care atestă faptul că nivelul lui de cunoştinţe în materie nu este suficient dezvoltat.

Nota „5” este o notă de promovare care corespunde minimului necesar, dar incomplet de pregătire în domeniul vizat.

Cunoştinţele nesatisfăcătoare sunt apreciate cu notele „4”, „3”, „2”, „1”.

Surse bibliografice obligatorii

Bălăşescu, Mădălina. Manual de producţie de televiziune. Iaşi: Polirom, 2003.Bertrand, Claude-Jean (coordonator). O introducere în presa scrisă şi vorbită. Iaşi: Editura Polirom, 2001.Bucheru, Ion. Fenomenul televiziune. Limbajul imaginii. Publicistică. Producţie. Programare TV. Bucureşti: Editura Fundaţiei România de mâine, 1997.Coman, Mihai. Mass-media, mit şi ritual. Iaşi: Polirom, 2003.

7

Connor, Steven. Cultura postmodernă. O introducere în teoriile contemporane. Bucureşti: Editura Meridiane, 1999.Ghiu, Bogdan. Evul Media sau Omul Terminal. Cluj: Idea Design & Print, 2002.McLuhan, Marshall. Mass-media sau mediul invizibil. Bucureşti: Nemira, 1997.Zeca-Buzura, Daniela. Jurnalismul de televiziune. Iaşi: Polirom, 2005.Zeca-Buzura, Daniela. Totul la vedere. Televiziunea după Big Brother. Iaşi: Polirom, 2007.Zeca-Buzura, Daniela. Veridic. Virtual. Ludic. Efectul de real al televiziunii. Iaşi: Polirom, 2009.

Literatura suplimentară

Baudrillard, Jean. Strategiile fatale. Iaşi: Polirom, 1996.Bourdieu, Pierre. Despre televiziune. Bucureşti: Editura Meridiane, 1998.Coman, Mihai. Introducere în sistemul mass-media. Iaşi: Editura Polirom, 2004.Dinu, Mihai. Comunicarea. Repere fundamentale. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1999.Drăgan, Ioan. Paradigme ale comunicării de masă. Orizontul societăţii mediatice. Partea 1. Bucureşti: ŞANSA, 1996.Fiske, John & Hartley, John. Semnele televiziunii. Iaşi: Institutul European, 2002. Grosu Popescu, Eugenia. Jurnalism TV. Specificul telegenic. Bucureşti: Editura Teora, 1998.Hartley, John. Discursul ştirilor. Iaşi: Editura Polirom, 1999.Lochard, Guy & Boyer, Henri. Comunicarea mediatică. Iaşi: Editura Institutul European, 1998.Kellner, Douglas. Cultura media. Iaşi: Editura Institutul European, 2001.Popa, Dorin. Mass-media, astăzi. Iaşi: Institutul European, 2002.Popescu, Cristian Florin. Dicţionar explicativ de jurnalism, relaţii publice şi publicitate. Bucureşti: Editura Tritonic, 2002. Нечай О.Ф. Ракурсы. О телевизионной коммуникации и эстетике. Mосква: Искусство, 1990.Ситников В. П. Техника и технология СМИ. Печать, радио, телевидение. Москва: ЭКСМО, 2004.

Resurse Internet:

- Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova: www.cca.md

- Agenţia Naţională de Ştiri „Moldpres”: www.moldpres.md

- Online Journalism Review : http://www.ojr.org- OnlineJournalism.com : http://www.onlinejournalism.com.- European Journalism Centre : http://www.ejc.nl- American Journalism Review : http://www.ajr.org

8