program vocational pentru minori: “calea spre...
TRANSCRIPT
1
Eşti aşa cum eşti pentru ca aşa vrei să fii.
Dacă realmente ai vrea să fii altfel, ai fi
deja în plin proces de schimbare.
- Fred Smith
Orientarea vocaţională eficientă pentru o persoană, din perspectiva ultimelor abordări
teoretice promovează utilizarea metodelor de conştientizare a propriei ,,poveşti de viaţă”, prin
descoperirea şi stimularea resurselor care contribuie la adaptarea în situaţia diferitelor
solicitări, prin stimularea dorinţei şi a efortului de autocunoaştere, precum şi prin formarea
deprinderii de a-şi defini scopuri clare, pe termen scurt, mediu şi lung. În societatea
industrială post-modernă, indecizia unei persoane contribuie la apariţia stresului, anxietăţii
care se poate accentua în situaţia planificării viitorului.
În rândul minorilor/adolescenţilor, intervenţia educaţională şi vocaţională trebuie
structurată astfel încât să crească adaptabilitatea la schimbare a tinerilor, să stimuleze
orientarea spre acţiuni şi decizii concrete, precum şi să îi determine să se angajeze în procesul
decizional specific alegerii carierei astfel încât ulterior, satisfacţia alegerii să favorizeze
obţinerea unor rezultate profesionale productive.
Activităţile care sunt propuse minorilor au ca scop creşterea încrederii în propriile
competenţe de a căuta, analiza, a interpreta şi de a valorifica informaţii, resurse, oportunităţi
de dezvoltare personală, precum şi a-şi forma competenţe pentru a depăşi obstacolele inerente
procesului decizional complex pe care îl implică alegerea carierei profesionale.
Programul a fost conceput sub forma unei intervenţii de grup, proiectată şi realizată
astfel încât să îndeplinească standardele de calitate (şi impact) sugerate în literatura de
specialitate, precum şi de către practicienii din domeniu şi să-şi atingă obiectivul major:
reducerea nivelului indeciziei în ceea ce priveşte alegerea carierei, corelată cu sporirea
sentimentului autoeficienţei în domeniul alegerii carierei, în rîndul adolescenţilor, precum şi a
nivelului de angajare în procesele specifice acestui domeniu de dezvoltare individual.
Mediul în care se dezvoltă minorii de azi le diminuează încrederea în sine şi uneori,
fără efort de susţinere din partea familiei, îi conduce către o atitudine blazată şi superficial.
Dacă nu le este creat un cadru de învăţare atractiv şi în coerenţă cu nevoile lor, minorii nu vor
avea motivaţia sau angajamentul pentru a ne demonstra de ce sunt în stare.
Programul vocaţional pentru minorii subiecţi ai probaţiunii are un caracter formativ şi
de dezvoltare personală cu scopul orientării vocaţionale în vederea integrării profesionale a
tinerilor.
BUGETUL PROGRAMULUI VOCAŢIONAL PENTRU minorii aflaţi în
conflict cu legea penală. Buget de timp:
elaborarea suportului de curs;
derularea proiectului în teritoriu;
Buget material necesar desfăşurării proiectului:
laptop;
videoproiector (pentru instruirea formatorilor);
2
multiplicarea suportului de curs;
cheltuieli de transport;
pauza de cafea;
consumabile /foi flip-chart, foi A 4 , A 3;
foi colorate;
carioca;
markere;
lipici;
scotch;
pixuri;
dosare; etc
Programul se adresează minorilor aflaţi în conflict cu legea penală, deoarece s-au
constatat dificultăţi în problematica orientării vocaţionale a minorilor. Programul constă în:
-informarea eficientă a consilierilor de probaţiune cu privire la tehnici şi instrrumente
de cunoaştere şi autcunoaştere a minorilor;
-familiarizarea consilierilor de probaţiune cu tehnici de lucru specifice consilierii şi
orientării vocaţionale.
Derularea programului se realizează cu sprijinul consilierilor de probaţiune din
birourile de probaţiune în evidenţa cărora se află minori ce necesită orientare profesională.
Obiectivele programului:
a) oferirea de informaţii şi consultanţă referitoare la formare profesională şi găsirea
unui loc de muncă;
b) sprijinirea grupului ţintă pentru a se înţelege şi a se aprecia pe sine, pentru a se
raporta la ceilalţi şi a se dezvolta ;
c) sprijinirea grupului ţintă pentru a exploata planuri de carieră alternative, pentru a
face faţă şi a se integra cu succes în societate şi piaţa muncii.
Grupul ţintă al programului: o grupă formată din 5-10 minori aflaţi în evidenţa
biroului de probaţiune.
Există la nivelul minorului o mare nevoie de a fi învăţat cum să-şi planifice şi să pună
în practică viitorul său profesional;
nevoia de autocunoaştere;
nevoia de a-i învăţa pe minori să i-a o decizie;
nevoia de a-i învăţa pe minori cum şi unde să caute informaţiile necesare.
Abilităţi obţinute în urma parcurgerii programei:
a) cristalizarea imaginii de sine pozitivă;
b) cristalizarea opţiunilor profesionale;
c) creşterea responsabilităţii personale faţă de sine şi de alţii;
d) păstrarea echilibrului în situaţii de succes şi eşec;
e) autoevaluarea realistă; formularea şi asumarea de obiective realiste şi realizabile;
f) autoanaliza erorilor, greşelilor, eşecurilor;
g) asumarea riscurilor, stăpânirea situaţiilor de incertitudine;
h) adoptarea unei atitudini active faţă de propriul viitor;
i) adoptarea unei atitudini pozitive faţă de mediul profesional.
Timp necesar: 8 sesiuni a cîte 90 min.
Aplicarea unor metode şi tehnici utilizate în consilierea şi orientarea carierei:
3
Activitatea se bazează pe învăţarea interactivă (conversaţia euristică, descoperirea
inductivă şi deductivă, expunerea); metode alternative/complementare: brainstormingul,
problematizarea, observaţia dirijată, studiul de caz, lucrul în grup, jocul de rol, explicaţia,
conversaţia, exerciţiul, rezolvarea de probleme individual/în grup – diadă, în echipă de lucru.
Structura programului: Prezentul program conţine ↔8 sesiuni cu aceaşi structură-
introducerea→desfăşurarea subiectului sesiunii→încheierea sesiunii.
Prezentarea programului: Consilierul de probaţiune care va desfăţura sesiunea
urmează să-şi ghideze activitatea sa în baza planului programului vocaţional pentru minorii
aflaţi în conflict cu legea penală.
Formatorul trebuie să tindă a crea în cadrul desfăşurării programului un mediu ce
inspiră încredere participanţilor pentru a-şi exprima gîndurile, ideile şi preocupările interioare,
să fie deschis şi să exprime interes faţă de participant şi dificultăţile în procesul orientării
profesionale cu care se confruntă minorul la momentul actual, empatic - demonstraţile că
sunteţi capabili de ai înţelege şi ai asculta, respectuos - dat fiind faptul că în mediul în care se
află şi se dezvoltă de cele mai multe ori foarte rar se bucură de susţinere şi întelegere din
partea celor din jur, la fel trebuie să fie un model pentru participanţii programului prin
conduita şi atitudinea sa.
Subiecţii probaţiunii foarte rar au primit în adresa lor cuvinte de apreciere şi încurajare
de aceea sunt predispuşi de a fi foarte sensibili la critica în adresa lor, de aceea mai întîi faceţi
o menţiune referitor la aspectul pozitiv a comportamentului său, chiar este binevenită şi lauda
pentru reuşite şi careva schimbări spre bine a fiecăruia pe care le observaţi pe parcurs şi apoi
treceţi la careva sugestii sau observări cu caracter critic, aceasta îl va ajuta pe subiectul
programului să audă de fapt mesajul dvs şi să accepte critica.
Vă sugerăm să faceţi cunoştinţă cu toate recomandările programului şi pe parcursul
desfăşurării programului luaţi o atitudine şi un comportament cît mai activ pentru a inspira şi
participanţii să vă susţină printr-un comportament şi atitudine activă.
Formatorul are rolul de a ghida discuţiile şi în cazul unor abateri de la tema pusă în
discuţie, este de sarcina sa într-un mod cît mai tacticos de a readuce participanţii la subiectul
discuţiei propus de prigram şi a motiva implicarea fiecărui participant în dialog.
La finele fiecărei sesiuni se va face evaluarea activismului fiecărui participant cu
acordarea unui punctaj de la 1 la 5 în dependenţă de activism, la finele programului se va face
totalul punctajului şi se va aprecia liderul grupului. Se vor face careva sugestii dacă va fi
necesar pentru următoarele sesiuni atît din partea formatorilor cît şi din partea participanţilor
în scopul eficienţizării lucrului în grup şi atingerea scopului propus pentru Programul
vocaţional pentru minori "Calea spre succes" despre aceasta participanţii vor fi informaţi la
prima sesiune de introducere.
6
Subiectul sesiunii: Introducere
Tipul sesiunii: De informare şi familiarizare cu programul vocaţional pentru copiii aflaţi în
evidenţa biroului de probaţiune
Timp efectiv: 90 min
Obiectivele operaţionale:
- minorul să fie informat despre continutul programului;
- minorul să fie motivat de a se implica activ în realizarea activităţilor programului;
La sfîrşitul sesiunii minorul va fi capabil:
- să utilizeze în contexte adecvate termenii, program şi orientare vocaţională, muncă;
- să analizeze situaţiile de caz în baza textelor propuse;
- să formeze atitudini corespunzătoare subiectului discutat la sesiune;
- să dea dovadă de insistenţă în căutarea soluţiilor şi argumentelor;
- să stabilească nişte reguli de grup.
Tehnici de lucru:
- Conversaţia ghidată, Informare, Brainstormingul, Argumentarea, Studiul de caz, Prezentare,
Dialog.
Activităţi: individual şi în grup;
Materilale:
- flip-chart;
- marchere;
- texte pentru studiul de caz;
- fişe cu textele pentru studiul de caz;
- foi colorate galbene şi verzde;
- foi;
- creioane.
CARIERĂ - domeniu de activitate, perioadă de activitate a unei persoane într-un anumit
domeniu; profesiune, ocupaţie; situaţie bună, poziţie în ierarhia profesională şi socială.
MUNCA - activitate conștientă (specifică omului) îndreptată spre un anumit scop, în procesul
căreia omul efectuează, reglementează și controlează prin acţiunea sa schimbul de materii
dintre el și natură pentru satisfacerea trebuinţelor sale.
Munca e calea catre progresul societatii si catre inavutire
Munca este părintele gloriei şi al fericirii.
de Euripide
Munca este victorie.
de Ralph Waldo Emerson
Munca, după cum socoate
Lungul şir de învăţaţi,
E metoda care poate
Face oameni din rataţi.
de Ştefan Tropcea
7
PROGRAM VOCAŢIONAL - reprezintă ansamblul de metode şi tehnici prin care se
asigură pregătirea necesară dobândirii competenţelor profesionale minime pentru obţinerea
unui loc de muncă sau dezvoltării de noi competenţe.
Etapele
sesiunii
Activitatea consilierului
de probaţiune
Activitatea
minorului
Timp
aproximativ
Tehnici de
lucru
Introducere
Cuvîntul de salut!
Le explică minorilor
motivul prezenţei şi
participării la program şi
care este scopul şi
tematica programului
vocaţional pentru copiii
aflaţi în detenţie.
Vom face prezentările pe
rînd în sensul indicat de
consilierul de
probaţiune/formatorul şi
începînd cu persoana din
grup care doreşte să se
prezinte prima. Dacă nu
doreşte nimeni să se
prezinte nici un beneficiar
a programului, începe
coordonatorul de grup şi
se continuă spre dreapta
sau spre stînga. Fiecare
participant va fi rugat să se
prezinte anume aşa cum va
prefera să i se adreseze în
grup.
Activitatea de
brainstorming la noţiunea
de program de orientare
vocaţional
După care urmează
prezentarea programului
mai detaliat şi scopul
programului de către
consilierul de
probaţiune.Prezentarea
conţinutului 10 sesiuni,
titlul sesiunilor,forma de
desfaşurare a sesiunilor
(discuţii şi lucrul atît
Fiecare participant
la program se salută!
Minorii împreună cu
formatorii fac
cunoştinţă cu scopul
întîlnirii grupului,
face cunoştinţă cu
motivul participării
la program, scopul,
tematica
programului, ascultă
informaţia
prezentată de către
formator.
“Asalt de idei”,
minorii îşi exprimă
ideile despre ce ar
presupune în
viziunea lor un
program de
orientare
vocaţională.
Toţi participanţii
împreună cu
formatorii propun
regulile de lucru
care ar facilita
procesul de lucru,
fiecare regulă în
parte este discutată
acceptată de toţi
15 min
5 min
15min
Prezentarea
şi informarea
de către
formatorul
programului.
brainstorming
Prezentarea şi
informarea de
8
Desfăşurare
a
subiectului
sesiunii
individual cît şi în grup).
Pentru a afla care de fapt
sunt aşteptările şi
îngrijorările participanţilor
vizavi de program se
împart cîte două file
colorate (galbenă şi verde)
pe care vor fi rugaţi de
către formatori să scrie pe
foaia galbenă care sunt
aşteptările de la program şi
pe foaia verde care ar fi
îngrijorările dupa care sunt
lipite pe tablă şi
formatprul le dă citire în
glas şi sunt anaizate după
necesitate fiecare idee sau
întrebare pentru a se putea
continua lucrul în
continuare şi a elimina
careva neclarităţi vizavi de
program şi procesul de
lucru.
În continuare urmează a
familiariza minorii cu
modul de lucru în cadrul
programului, şi pentru a fi
eficientă munca unui grup
este nevoie de a stabili
nişte reguli pe care să le
respecte cu toţii. Iar pentru
aceasta este nevoie de a se
stabili ansamblul de reguli
de comun acord cu
participanţii la program şi
formatorii, regulile se
înregistreaza pe o filă de
plip-chard şi va fi prezentă
la toate sesiunile şi
întălnire din programul
vocaţional pentru copiii
aflaţi în detenţie, cu
sarcina de a fi revizuite la
începutul fiecărei sesiuni
şi în caz de necesitate se
poate de completat pe
parcurs.
Formatorul le propune
Studiu de caz, în baza
Lucrează individual
15 min
15-20 min
către
formatorul
programului
Discuţie
ghidată
9
Încheiere
fragmentelor din textele
Masa de după seceriş şi
Bărbatul cel harnic
Gr. I
În urma lecturii textului
“Bărbatul cel harnic”
răspundeţi la întrebările:
Ce decizie trebuia să ia
flăcăul? Poate era bine să
nu se însoare? Ce trebuia
să întreprindă acum flăcăul
pentru a schimba spre bine
situaţia în familia lui?
Gr. II
În urma lecturii textului
“ Masa de după seceriş”,
răspundeţi la întrebările:
De ce solii din străinătate
n-au fost hrăniţi? Cum ar
fi trebuit să procedeze
solii? Oferiţi soluţii de
rezolvare a situaţiei.
După care se discută în
grup răspunsurile şi
soluţiile oferite de fiecare
grup.
Pe parcursul lucrului în
grup cît grupurile
pregătesc răspunsurile
formatorii le ajută şi le
explică dacă ceva le este
neclar sau pe neînţele.
La finele activităţii în grup
formatorul face o
totalizare a celor discutate
la prima sesiune, se
evaluează activismul
fiecărui participant, pe
flip-chard se scrie numele
fiecărui participant şi se
acorda un punctaj în
depedenţă de activism de
la 1 la 5. Se face o
revizuire a informaţiei
despre program, scopul
prezentului program, lista
Minorii lucrează în
grup, realizînd
sarcinile: citesc cu
atenţie textele,
studiind situaţiile
propuse.
Participanţii la
program îşi expun
impresiile primei
sesiuni, dacă au
careva întrebări sau
sugestii.
30 min
10-15 min
Studiul de
caz
Fişe cu
textele
(Anexele 1,
2)
Flip-chard
10
regulilor de lucru în grup,
se discută careva momente
sau întrebări dacă sunt şi
se stabileşte ziua şi ora
umătoarei sesiuni.
12
Subiectul sesiunii: Autocunoaşterea PARTEA I
Tipul sesiunii: De autocunoaştere de sine, a individualităţii şi personalităţii proprii.
Timp efectiv: 90 min
Obiectivele operaţionale:
- Să reflecteze asupra caracteristicilor personale, recunoscându-şi puterile şi abilităţile lor;
- Să se vadă pe ei înşişi unici şi speciali;
- Să stimuleze autoaprecierea şi încrederea în propria persoană.
La sfîrşitul sesiunii minorul va fi capabil:
- să dezvolte abilităţi de autoanaliză şi autoapreciere;
- cunoaşterea de sine obiectivă.
Tehnici de lucru:
- Conversaţia ghidată, Brainstormingul, Argumentarea, Dialog, Prezentare.
Activităţi: individual şi în grup;
Materilale:
- marchere;
- flip-chart;
- foi;
- creioane.
Etapele
sesiunii
Activitatea consilierului
de probaţiune
Activitatea
minorului
Timp
aproxi
mativ
Tehnici de
lucru
Introducere
Desfăşurare
a
Cuvîntul de salut!
Revizuirea regulilor
stabilite de comun acord
cu participanţii la
program ce vor fi
respectate pe parcursul
tuturor întîlnirilor din
cadrul programului de
orientare vocaţională.
Consilierul de probaţiune
prezintă tema ce va fi
pusă în discuţie la
întîlnirea de astăzi şi
anume:
„Autocunoaşterea”
Şi va fi prezentată în
citeva cuvinte de fapt ce
presupune procesul de
autocunoaştere şi care
Fiecare participant la
program se salută!
Minorii împreună cu
formatorii repetă şi
recitesc regulile
scrise pe flip-chard la
prima întîlnire
Minorii se exprimă şi
explică ce înţeleg ei
prin noţiunea de
autocunoaştere.
15 min
15 min
Discuţie
dirijată
Informare,
prezentare.
13
Lucrul cel mai important este să nu încetezi să pui întrebări. Curiozitatea are propria
raţiune de a exista.
- Albert Einstein
subiectului
sesiunii
Încheiere
este rolul său în
dezvoltarea personală. Se
face asaltul de idei ce
înţeleg minorii prin
cuvîntul autocunoaştere.
După prezentarea temei
formatorul propune prima
activitate ce are ca scop
determinarea fiecărui
participant către procesul
de autocunoaştere: Harta
inimii.
Ca continuare a
procesului de
autocunoaştere se
propune activitatea:
Fereastra Johari.
Şi ultima activitate de la
această întîlnire care este
ca o totalizare la cele
precedente se propune:
Fereastra Dori OŞP
La finele activităţii în
grup formatorul face o
totalizare a celor
discutate la sesiune, se
evaluează activismul
fiecărui participant, pe
flip-chard continuare de
la precedenta sesiune şi
se acorda un punctaj în
depedenţă de activism de
la 1 la 5. Se face o
revizuire informaţiei
acumulate, se discută
careva momente neclare
sau întrebări dacă sunt şi
se stabileşte ziua şi ora
următoarei sesiuni.
Minorii completează
inimoara primită ca
model pe care
urmează să o
deseneze în modul în
care a fost explicat de
către formatori.
Minorii completează
tabelul primit în
modul în care a fost
explicat de către
formatori.
Minorii completează
tabelul primit în
modul în care a fost
explicat de către
formatori.
Participanţii la
program îşi expun
impresiile de la
această întîlnire, dacă
au careva întrebări
sau sugestii.
15 min
15 min
15 min
10-15
min
Brainstorming
Activitate
individulă
Activitate
individuală
Activitatea
individual şi în
grup.
Flip-chard
14
Autocunoaşterea şi autoaprecierea corectă este una dintre cele mai complexe şi dificile
forme ale cunoaşterii umane. Aceasta pentru că ea se referă la realitatea psihică pe care, spre
deosebire de realitatea fizică, materială, este mai greu să o percepem, să o analizăm, să-i
precizăm limitele.
În al doilea rând, aşa cum o spune şi cuvântul, “autocunoaştere”, ea presupune că
obiectul analizei şi aprecierii este însuşi subiectul care face acest demers investigativ. Aşadar,
în autocunoaştere, subiectul şi obiectul sunt una şi aceeaşi persoană. Un alt motiv care
îngreunează autocunoaşterea este acela că nu există strategii elaborate şi standardizate care să
asigure precizia autocunoaşterii. Minorii se pot afla, deci, într-un mare impas în procesul
descoperirii de sine pe care o poate considera o muncă istovitoare, zadarnică. De aceea,
strategiile prezentate la începutul acestui program, au rolul de a-i ajuta pe minorii subiecţi ai
probaţiunii să se deschidă faţă de sine. Evident, întrebarea firească pe care ar trebui să o
formuleze minorii, la sfârşitul conturării unei imagini clare şi obiective despre ei înşişi, ar fi :
“Şi acum că am văzut cine suntem cu adevărat, ce e de făcut?”
Răspunsul constituie chiar tema acestei sesiuni, care precizează necesitatea adaptării
conduitei la scopuri şi interesele formulate de minori, în condiţiile unei cunoaşteri de sine
obiective.
Acestă adaptare comportamentală nu se sprijină pe sfaturi standardizate, soluţia fiind
una personalizată care, în funcţie de fiecare situaţie în parte, va căpăta un anume specific.
Activitatea 1 - Harta inimii
Scop:
Este un exerciţiu de autocunoaştere ai cărui itemi au rolul de a-l ajuta pe minor să
conştientizeze calităţile personale reprezentative şi trăsăturile negative pe care doreşte să le
schimbe le el.
Timp: nu există limită de timp dar, uzual, se aplică 10-15 minute.
Materiale: coli A4 sau orice coală de hârtie şi instrumente de scris.
Procedeu: minorii vor fi solicitaţi să completeze inima de mai jos cu cele 4
compartiment.
15
Activitatea 2 - Fereastra Johari
Scop:
Fereastra Johari este un exerciţiu de autocunoaştere, prin intermediul căruia minorii
vor descoperi informaţii despre ei, despre imaginea lor de sine şi de care nu sunt conştienţi.
1. ARENA
2. ZONA OARBĂ
2. FAŢADA
4. NECUNOSCUTUL
1. ARENA Ceea ce ştiu eu despre mine şi ştiu şi ceilalţi.
2. ZONA OARBĂ Ceea ce nu ştiu eu despre mine dar ştiu ceilalţi.
3. FAŢADA Ceea ce ştiu eu despre mine dar nu ştiu ceilalţi.
4. NECUNOSCUT Ceea ce nu ştiu eu despremine dar nu ştiu nici ceilalţi
1. ARENA conţine informaţii pe care le ştii atât tu cât şi ceilalţi şi serveşte ca bază în relaţiile
cu ceilalţi. Mărimea arenei arată calitatea relaţiilor, când se interacţionează liber şi se schimbă
informaţii. Comunicarea este facilitată, iar relaţiile interpersonale sunt mai puternice.
2. ZONA OARBĂ conţine informaţiile pe care alţii le au despre tine, dar tu nu le ştii. Sunt
acele informaţii care surprind imaginea / părerea pe care o au ceilalţi despre tine. Nu îţi sunt
cunoscute aceste informaţii pentru că cei ce le au nu ţi le aduc la cunoştinţă în mod deliberat.
3. FAŢADA conţine informaţii cunoscute numai de către tine: planuri de viitor, idei,
adevărata stare emoţională, idealuri, talente etc. Din dorinţa de autoprotecţie nu facem
cunoscute aceste informaţii celorlaţi, avem o « faţadă » în spatele căreia ne ascudem.
4. NECUNOSCUTUL sentimente, abilităţi, talente încă nedescoperite. În anumite situaţii de
viaţă se pot descoperi calităţi şi dimensiuni nebănuite/ neştiute ale propriei persoane, atât ţie
cât şi celorlalţi.
Timp: nu există limită de timp.
Materiale: coli A4 sau orice coală de hârtie şi instrumente de scris.
Procedeu: minorii vor fi solicitaţi să completeze tabelul/ fereastra de mai sus. Mai întâi
secompletează ochiul 1. Arena, de către minor, apoi colegii sunt rugaţi să completeze ochiul
2.Zona oarbă, în final când foaia ajunge din nou la minor, acesta este rugat să completeze
ochiul3. Faţada. Ochiul 4. Necunoscutul rămâne necompletat.
16
Activitatea 3 - Fereastra Dori OŞP
Scop:
Fereastra Dori este un exerciţiu de autocunoaştere, autoanaliză, de modificare a
unor trăsături şi de proiectare a unui plan de acţiune; exerciţiu prin intermediul căruia minorii
vor descoperi informaţii despre ei, despre resursele de care dispun, de care nu sunt conştienţi,
fiindu-le oferite de către cei din jur chiar soluţii pentru planuri de acţiune, în vederea realizării
schimbărilor propuse.
1. Ceea ce vreau să schimb la mine pentru
a-mi asigura succesul în carieră şi
propuneri de schimbări ale celor din jur
2. Resursele (resurse psihice – calităţi, de
timp şi economice) de care cred ceilalţi că
dispun eu pentru a realiza schimbările
3. Resursele pe care mă bazez în vederea
realizării schimbărilor (resurse psihice –
calităţi, de timp şi economice)
4. Ce îmi propun ceilalţi să fac pentru
a realiza schimbarea pe care vreau să o fac
la mine.
1. Ceea ce vreau să schimb la mine pentru a-mi asigura succesul în carieră şi propuneri
de schimbări ale celor din jur
2. Resursele (resurse psihice – calităţi, de timp şi economice) de care cred ceilalţi că
dispun eu pentru a realiza schimbările
3. Resursele pe care mă bazez în vederea realizării schimbărilor (resurse psihice –
calităţi, de timp şi economice)
4. Ce îmi propun ceilalţi să fac pentru a realiza schimbarea pe care vreau să o fac la
mine. Plan de acţiune. Este recomandat să fie aplicat fereastra Dori după ce anterior a
fost aplicată şi Fereastra Johari.
Timp: nu există limită de timp.
Materiale: coli A4 sau orice coală de hârtie şi instrumente de scris.
Procedeu: minorii vor fi solicitaţi să completeze tabelul de mai sus. Mai întâi se
completează ochiul 1 şi 3, de către minori, apoi colegii sunt rugaţi să completeze ochiul 2., 4.
şi în 1., dacă este cazul.
18
Subiectul sesiunii: Autocunoaşterea PARTEA II
Tipul sesiunii: De autocunoaştere de sine, a individualităţii şi personalităţii proprii.
Timp efectiv: 90 min
Obiectivele operaţionale:
- Să reflecteze asupra caracteristicilor personale, recunoscându-şi puterile şi abilităţile lor;
- Să se vadă pe ei înşişi unici şi speciali;
- Să stimuleze autoaprecierea şi încrederea în propria persoană.
La sfîrşitul sesiunii minorul va fi capabil:
- Să se autoevalueze şi autoaprecieze;
- Să descopere informaţie despre sine şi resursele personale.
Tehnici de lucru:
- Conversaţia ghidată, Brainstormingul, Argumentarea, Dialog, Prezentare.
Activităţi: individual şi în grup;
Materilale: - marchere;
- flip-chart;
- foi;
- creioane;
- Chestionarul de evaluare şi autoevaluare a imaginii de sine;
Etapele
sesiunii
Activitatea consilierului
de probaţiune
Activitatea
minorului
Timp
aproximativ
Tehnici de
lucru
Introducere
Desfăşurare
a
Cuvîntul de salut!
Revizuirea regulilor
stabilite de comun acord
cu participanţii la
program ce vor fi
respectate pe parcursul
tuturor întîlnirilor din
cadrul programului de
orientare vocaţională.
După ce au fost repetate
regulile de conduită la
sesiuni consilierul de
probaţiune face o
recapitulare la precedenta
sesiune şi se reaminteşte
scopul şi rolul
autocunoaşterii şi anunţă
participanţii că sesiunea
de astăzi este o
continuare a procesului
de autocunoaşterea de la
precedenta sesiune şi la
Fiecare participant la
program se salută!
Minorii împreună cu
formatorii repetă şi
recitesc regulile
scrise pe flip-chard la
prima întîlnire.
15 min
Discuţii în
grup
19
subiectului
sesiunii
Încheiere
fel vor fi aplicate 3
instrumente de
autocunoaştere ce vor
necesita o mai multă
atenţie şi concentrare din
partea participanţilor este
vorba despre:
Chestionarul de evaluare
şi autoevaluare a
imaginii de sine care este
compus din trei
instrumente - Scala
Stimei de Sine;
Autoaprecierea imaginii
de sine; Scala
Dezirabilităţii Sociale.
Se propune primul
instrument:
Scala Stimei de Sine
După care urmează al
doilea instrument:
Autoaprecierea imaginii
de sine
Şi la final cel de al treilea
instrument:
Scala Dezirabilităţii
Social.
La finele evaluării se
rezervă timp pentru a se
discuta care sunt emoţiile
şi senzaţiile fiecărui
participant, dacă au aflat
ceva nou, ş ice impact are
asupra sa rezultatele
autoevaluării, cum ar
putea ei să folosească
această experienţă.
La finele activităţii în
grup formatorul face o
totalizare a celor
discutate la sesiune, se
evaluează activismul
fiecărui participant, pe
flip-chard continuare de
Minorii completează
instrumentul primit
în modul în care a
fost explicat de către
formatori
Discută şi îşi exprimă
trăirile individual.
Participanţii la
program îşi expun
impresiile sesiunii,
dacă au careva
întrebări sau sugestii.
15 min
15-20 min
20-25 min
15 min
10-15 min
Instrumentele
repartizate
minorilor de
către
formator
Discuţie în
grup
Flip-chard
20
Poate alergăm, mergem, ne împiedicăm sau zburăm. Dar să nu uităm niciodată scopul
călătoriei sau să pierdem vreo şansă de a vedea un curcubeu.
- Gloria Gaither
Activitatea 4 - Chestionare de evaluarea şi autoevaluare a imaginii de sine
Scop:
Prin intermediul scalelor de mai jos, se poate realiza autocunoaşterea minorilor, dar şi
conştientizarea consilierilor de probaţiune asupra rolului acestora în procesul autocunoaşterii.
Primele trei chestionare propuse sunt adresate minorilor, iar cel de-al patrulea consilierilor de
probaţiune. Sunt propuse următoarele instrumente: Scala Stimei de Sine; Autoaprecierea
imaginii de sine; Scala Dezirabilităţii Sociale.
1. Scala Stimei de Sine
Instructaj: “Citeşte cu atenţie enunţurile de mai jos şi răspunde făcând un- X – în
rubrica corespunzătoare ţie din foaia de răspuns.”
1. Cred că sunt un om de valoare sau cel puţin la fel ca alţii.
2. Cred că am câteva calităţi remarcabile.
3. În general încep să cred că nu sunt realizat.
4. Pot să fac lucruri pe care le fac majoritatea copiilor.
5. Cred că am prea multe defecte.
6. Am o atitudine pozitivă faţă de mine.
7. În general sunt mulţumit de mine.
8. Aş vrea să am mai mult respect faţă de mine.
9. Din când în când am impresia că sunt inutil.
10. Uneori cred că nu sunt bun de nimic.
Foaie de răspuns:
Nr.Itemului DA NU
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
la precedenta sesiune şi
se acorda un punctaj în
depedenţă de activism de
la 1 la 5. Se face o
revizuire informaţiei
acumulate, se discută
careva momente neclare
sau întrebări dacă sunt şi
se stabileşte ziua şi ora
următoarei sesiuni.
21
8.
9.
10.
TOTAL
Interpretare:
Prelucrarea rezultatelor se realizează diferenţiat pe grupe de întrebări.
La întrebările 1, 2, 4, 6, 7 pentru răspunsul DA se acordă un punct.
La întrebările 3, 5, 8, 9, 10, pentru răspunsul NU se acordă câte un punct.
După adunarea numărului de puncte, dacă totalul este mai mic de 7, înseamnă că acea
persoană exprimă o atitudinea negativă faţă de sine, dacă totalul este între 7 şi 10 minorul are
o stimă de sine pozitivă.
2. Autoaprecierea imaginii de sine
Această scală reprezintă o listă de adjective ce trec în revistă o serie de caracteristici
positive şi negative ale Eu-lui. Lista nu conţine răspunsuri bune sau greşite, ci doar informaţii
despre felul în care se vede fiecare.
Instructaj:
Citiţi adjectivele de mai jos, apoi marcaţi cu X în coloana „Cum sunt în prezent”
fiecare cuvânt care, după părerea dumneavoastră, exprimă o trăsătura ce vă caracterizează.
Apoi, fară să priviţi semnele deja făcute, recitiţi lista. Acum notati cu O în coloana „Cum aş
dori să fiu”, fiecare cuvânt care exprimă însuşirea pe care aţi dori să o aveţi dacă aţi putea fi
o persoana ideală.”
Notare:
Pentru a afla scorul, se acordă un punct pentru fiecare adjectiv notat în ambele coloane,
cu X, respectiv O, ca şi pentru cele care în ambele coloane nu au primit nici un semn. Dacă un
adjectiv este notat doar în una din coloane, el nu primeşte nici un punct. Pentru obţinerea
notei totale se face suma punctelor.
Interpretare:
Existenţa unui acord de cel puţin 75% (un punctaj de cel puţin 24) sugerează un nivel
rezonabil al confortului psihic şi o discrepantă nesemnificativă între Eul actual şi Eul ideal.
Un punctaj sub 24 semnifică un disconfort psihic şi, implicit, o discrepanţă mare între Eul
actual şi Eul ideal.
3. Scala Dezirabilităţii Sociale
Furnizează o măsură a tendinţei de a da răspunsuri dezirabile pentru a produce o bună
impresie, scorurile ridicate, indicând o mare nevoie de aprobare sociala.
Instructaj:
Mai jos sunt prezentate un număr de 33 de enunţuri reprezentând atitudini şi trăsături
de personalitate. Citiţi cu atenţie fiecare enunţ şi decideţi dacă este adevărat (A) sau fals (F) în
cazul dumneavoastră. Încercaţi să nu pierdeţi mult timp cu răspunsul şi evaluaţi pe rând toate
enunţurile. În coloana alăturată marcaţi cu semnul X răspunsul ales.
Notare
Se acordă câte un punct la răspunsurile:
A – 1, 2, 4, 7, 8, 13, 16, 17, 18, 20, 21, 24, 25,26, 27, 29, 31, 33;
F – 3, 5, 6, 9, 10, 11, 12, 14, 15, 19, 22, 23, 28, 30, 32.
22
Se calculează numărul de răspunsuri date care concoră cu acestea şi se obţine numărul
total de acorduri, care reprezintă scorul subiectului.
Interpretare:
Scoruri scăzute (0-8)
– subiectul a dat răspunsuri într-o direcţie dorită de către alţii, deci acceptate social; fie nu îl
deranjează când alţi oameni consideră că se comportă indezirabil social, fie doreşte să fie
privit ca o persoană răzvrătită social (dezirabilitate socială scăzută).
Scoruri medii (9-19)
– subiectul a răspuns ca două treimi dintre oamenii care completează testul; scorurile incluse
aici reprezintă o combinaţie de răspunsuri dezirabile şi nedezirabile social, combinaţie ce
exprimă un echilibru relativ în modul de comportament cotidian.
Scoruri mari (20-33)
– a fi privit ca acceptabil este un lucru foarte important pentru subiect; mărimeascorului
reflectă nevoia pe care o are de a fi aprobat de către alţii.
Chestionarul pentru Scala Dezirabilităţii Sociale
A F
1.Înainte de a vota pe cineva încerc să aflu date despre candidat.
2.Nu ezit să-mi las treburile deoparte ca să ajut pe cineva aflat la nevoie.
3.Îmi este câteodată greu să-mi continui munca dacă nu sunt încurajat.
4.Niciodată nu mi-a displăcut cineva foarte mult.
5.În diferite ocazii nu mă îndoiesc de abilitatea mea de a reuşi în viaţă.
6. Câteodată mă simt insuportabil când nu-mi iese bine ceea ce fac.
7.Totdeauna sunt atent la felul în care mă îmbrac.
8. Acasă mănânc la fel de frumos ca atunci când sunt la restaurant.
9. Daca aş putea merge la un film fără să plătesc şi aş fi sigur că nu mă vede nimeni, probabil
că aş face-o.
10. Rareori renunţ la ceva pentru că nu am încredere în abilitatea mea de a face acel lucru.
11. Îmi place uneori să bârfesc.
12. Mi s-a întâmplat să simt răzvrătire faţă de persoane cu autoritate chiar dacă am ştiut că au
dreptate.
13. Indiferent cu cine vorbesc sunt întotdeauna un bun ascultător.
14. Îmi pot reaminti când am făcut-o pe “bolnavul” ca să ies dintr-o situaţie.
15. Au fost ocazii când am profitat de altcineva.
16. Sunt întotdeauna gata să recunosc dacă am făcut o greşeală.
17. Totdeauna încerc să fac ceea ce propăvăduiesc.
18. Nu găsesc că este deosebit de greu să ai de-a face cu oameni care vorbesc tare sau care
sunt greoi.
19. Câteodată încerc să fiu mai degrabă chit cu cineva decât să iert şi să uit.
20. Când nu ştiu ceva nu-mi pasă dacă recunosc sau nu.
21. Mă port totdeauna frumos cu oameni dezagreabili.
22. Uneori am insistat să fac ceva cu propriile mele puteri.
23. Mi s-a întâmplat să simt ca am dus de râpă ceva.
23
24. Niciodată nu m-am gândit să las pe cineva să fie pedepsit în locul meu pentru ceea ce am
făcut eu rău.
25. Niciodată nu am detestat situaţia în care mi s-a cerut să întorc o favoare făcută mie.
26. N-am fost niciodată enervat când oamenii şi-au exprimat idei foarte diferite de ale mele.
27. Niciodată nu am făcut o lungă călătorie fără să controlez bine siguranţa ei.
28. Mi s-a întâmplat să fiu foarte invidios pentru norocul altuia.
29. Aproape niciodată nu am simţit îndemnul/nevoia de a supăra pe cineva.
30. Câteodată mă irită oamenii care-mi cer favoruri.
31. Niciodată nu am simţit că am fost pedepsit fără motiv.
32. Câteodată am gândit că oamenilor care au necazuri li se întâmplă astfel numai pentru că
primesc ceea ce merită.
33. Niciodată n-am spus ceva deliberat pentru a răni simţămintele oamenilor
25
Subiectul sesiunii: Procesul decizional
Tipul sesiunii: De autocunoaştere de sine, a individualităţii şi personalităţii proprii.
Timp efectiv: 90 min
Obiectivele operaţionale:
- consolidarea motivaţiei de lucru în grup;
- cunoaşterea motivaţiei personale şi orientarea pozitivă a acesteia;
- formarea sentimentului succesului; conştientizarea scopurilor personale;
- dezvoltarea încrederii în sine.
La sfîrşitul sesiunii minorul va fi capabil:
- la finele sesiunii minorul urmează să fie capabil de a lua o decizie;
Tehnici de lucru:
- Conversaţia ghidată, Brainstormingul, Argumentarea, Dialog, Prezentare.
Activităţi: individual şi în grup;
Materilale: - marchere;
- flip-chart;
- foi;
- creioane.
Etapele
sesiunii
Activitatea consilierului
de probaţiune
Activitatea
minorului
Timp
aproximativ
Tehnici de
lucru
Introducere
Desfăşurare
a
subiectului
sesiunii
Cuvîntul de salut!
Revizuirea regulilor
stabilite de comun acord
cu participanţii la
program ce vor fi
respectate pe parcursul
tuturor întîlnirilor din
cadrul programului de
orientare vocaţională.
După care formatorul
anunţă tema sesiunii de
astăzi: Procesul
decizional.
În cîteva cuvinte
vorbeşte despre ce este
un proces decizional şi
ce presupune acest
proces, la fel va invita şi
participanţii să explice şi
să vină cu ideile sale
înregistrînd pe un flip-
Fiecare participant la
program se salută!
Minorii împreună cu
formatorii repetă şi
recitesc regulile scrise
pe flip-chard la prima
întîlnire.
Minorii se exprimă şi
explică ce înţeleg ei
prin noţiunea de
proces decizional.
Minorii completează
instrumentul primit în
modul în care a fost
explicat de către
formatori.
15 min
15 min
Discuţie în
grup
Prezentare şi
informare
Brainstorming
26
Singura răspundere adevărată este faţă de propriul tău potenţial, faţă de propria ta
inteligenţă şi conştienţă, faţă de acţiunea conformă cu ele.
-Citate celebre despre viaţă Osho
Încheiere
chard termenii ca
împreună să ea o
definiţie procesului
decizional.
Se propune activitatea:
Analiza DOTS.
După care urmează
activitatea: Cei 7 paşi ai
deciziei.
La finele activităţii
formatorul menţionează
importanţa luării unei
decizii în orice activitate,
şi fiecare pas pe
parcursul activităţii se
discută împreună şi-l
susţine pe minor să
însuşească fiecare pas.
La finele activităţii în
grup formatorul face o
totalizare a celor
discutate la sesiune, se
evaluează activismul
fiecărui participant, pe
flip-chard continuare de
la precedenta sesiune şi
se acorda un punctaj în
depedenţă de activism de
la 1 la 5. Se face o
revizuire informaţiei
acumulate, se discută
careva momente neclare
sau întrebări dacă sunt şi
se stabileşte ziua şi ora
următoarei sesiuni.
Minorii împreună cu
consilierul de
probaţiune realizează
activitatea.
Participanţii la
program îşi expun
impresiile despre
sesiune, dacă au
careva întrebări sau
sugestii.
15 min
30 min
10-15 min
Lucrul
individual
Dialog dirijat
Flip-chard
27
Activitatea 5. Analiza DOTS
Scop:
Acest exerciţiu are rolul de a-l pune pe minor să efectueze o analiză, care să-l ajute să
conştinetizeze asupra situaţiei reale, şansele, un eventual plan de acţiune în vederea luării
deciziei privind opţiunile şcolare.
Timp: nu există limită de timp dar, uzual, se aplică 10-15 minute.
Materiale: coli A4 sau orice coală de hârtie şi instrumente de scris.
Procedeu:
Te rog să dai un răspuns cât mai sincer:
,,Ce şanse am?’’ ,,Cum sunt?’’ ,,Ce voi face?’’ ,,Cum voi face faţă?’’
ŞANSE Răspunsul la întrebarea
,,Ce sanse am?’’ lund in considerare posibilitatile accesibile.
IDENTITATE Răspunsul la întrebarea
,,Cum sunt?’’ luând in considerare ce pot oferi şi ce urmăresc.
DECIZIA Răspunsul la întrebarea
,,Ce voi face?’’ identificand şi rezolvând dilemele personale.
TRANZIŢIE Răspunsul la întrebarea
,,Cum voi face faţă?’’ anticipând consecinţele şi găsind soluţiile.
Activitatea 6. Cei 7 paşi ai deciziei.
Decizia alegerii şcolii sau a carierei de urmat este un moment deosebit de important în
viaţa unui minor. Acesta trebuie îndrumat, informat şi învăţat să ia o decizie. Luarea unei
decizii, în vederea alegerii domeniului şcolar sau profesional în care să activeze individul, este
un proces complex datorită implicaţiilor ulterioare pe care le va avea în viaţa lui.Procesul
decizional cuprinde 7 paşi, ce trebuie parcurşi de minor:
1. Adunarea informaţiilor;
2. Analizarea informaţiilor;
3. Căutarea alternativelor;
4. Stabilirea costurilor (de timp, intelectuale, material-financiare);
5. Analizarea efectelor;
6. Alegerea soluţiei;
7. Punerea în practică a soluţiei alese.
Adunarea şi analiza informaţiilor.
Informaţii precise sunt esenţiale pentru luarea unei. Deşi există surse de date primare
şi secundare, informaţiile culese din sursele primare tind să fie mai precise.
Sursele primare de date. Cea mai bună sursă primară de date este observarea directă.
Această metodă nu poate fi aplicată în toate situaţiile, şi este orientată către culegerea de
informaţii directe despre evenimentele curente. Spre exemplu în cazul nostru minorul direct
poate să se adreseze la ANOFM unde să primească toată informaţia necesară cu privire la
cursuri de orientare profesională sau lista locurilor vacante înregistrate. Sau să observe pe
pizza muncii care la moment sunt cele mai solicitate specialităţi pentru a se determina în ce
domenii să se orienteze profesional.
Surse secundare de date. Acestea includ alte surse de date decât observarea directă sau
discuţia cu cei direct implicaţi, cum ar fi de exemplu, obţinerea de informaţii de la o persoană
28
neimplicată direct, dar care a discutat cu cineva direct implicat în problemă. Sursele secundare
de date sunt de obicei folosite din motive bine întemeiate, dar nu sunt întotdeauna precise.
Aceste informaţii deseori pot fi incomplete sau adaptate pentru a oglindi un anumit punct de
vedere.
Adunînd şi analizînd informaţiile obţinute ne ajută la stabilirea unui plan de acţiuni
bine structurate şi ne permit să alegem cea mai apropiată nouă ofertă.
Căutarea alternativelor
După ce am făcut primul pas şi am adunat şi analizat informaţia urmează să alegem
acea alternativă care să ne satisfacă necesităţile şi aşteptările prestabilite.
Pentru o mai eficientă alegere se va explora resursele personale ale minorului, corelată
cu posibilitatea de acţiona într-un fel anume pentru a schimba situţia acestuia şi a fi orientat
profesional şi ulterior să se angajeze în cîmpul muncii. Ştim că o soluţie de succes are la bază
o bună evaluare a soluţiilor alternative, iar experienţa ne-a arătat că fiecare minor este diferit
şi necesită o abordare distinctă. De aceea, analizăm toate soluţiile posibile şi recomandăm cea
mai potrivită alternativă.
Stabilirea costurilor ( de timp, intelectuale, financiar-materiale)
După ce minorul s-a hotărît în ce domeniu doreşte să se orienteze vocaţional, este
nevoie de a stabili de ce cursuri de instruire profesională este nevoie, cît timp durează
cursurile, dacă este posibilitatea să beneficieze de ele gratis şi care sunt condiţiile pentru
aceasta sau în caz contrar cît costă.
Analiza efectelor
La finalul oricărui proces sau activitate , evaluăm rezultatele obţinute şi verificăm
atingerea obiectivelor, în raport cu referinţa constituită de planul elaborat iniţial. Rămânem
alături de minor şi îl susţinem în atingerea rezultatelor pe care şi le-a propus. Minorul care în
viitor reuşeşte să fie înscris la cursuri de instruire profesională sau se angajează în cîmpul
muncii este rezultatul unei implementări de a soluţiei alternative.
Alegerea soluţiei şi punerea în practică a soluţiei alese
În baza analizei şi alegerii căii alternative adecvate are loc punerea în practică a
soluţiei alese, conform soluţiei proiectate şi controlăm riscurile. În final, soluţia obţinută este
implementată şi acceptată de minor. Această etapă presupune implementarea propriu zisă a
strategiilor de autorealizare, identificare. Odată ce minorul şi-a identificat şi construit o
imagine asupra unui viitor vocaţional, se trece la punerea în act şi urmărirea realizării concrete
a acţiunilor proiectate.
30
Subiectul sesiunii: Planul de acţiuni
Tipul sesiunii: De elaborare şi organizare a unui plan de acţiuni.
Timp efectiv: 90 min
Obiectivele operaţionale:
- formarea sentimentului succesului; conştientizarea scopurilor personale;
- dezvoltarea încrederii în sine;
La sfîrşitul sesiunii minorul va fi capabil:
- să elaboreze un plan de acţiuni;
- să gestioneze cu acţiunile stabilite în planul de acţiuni;
Tehnici de lucru:
- Conversaţia ghidată, Argumentarea, Dialog, Prezentare.
Activităţi: individual şi în grup;
Materilale:
- marchere;
- flip-chart;
- foi;
- creioane.
Etapele
sesiunii
Activitatea consilierului
de probaţiune
Activitatea
minorului
Timp
aproximativ
Tehnici de
lucru
Introducere
Desfăşurare
a
subiectului
sesiunii
Cuvîntul de salut!
Revizuirea regulilor
stabilite de comun acord
cu participanţii la program
ce vor fi respectate pe
parcursul tuturor
întîlnirilor din cadrul
programului de orientare
vocaţională.
Formatorul va prezenta
informaţia despre ce
presupune în esenţă un
plan de acţiune, care
modalitatea lui de a fi
elaborat, scopul şi rolul
unui plan de acţiuni. Vor
familiariza minorii despre
ce trebuie sa conţină un
plan de acţiune şi de la ce
se începe un plan de
acţiuni. (în continuare este
prezentată succint
Fiecare participant la
program se salută!
Minorii împreună cu
formatorii repetă şi
recitesc regulile
scrise pe flip-chard la
prima întîlnire.
Minorii vor asculta şi
asimila informaţia
prezentată de
formatori, în cazul
unor neclarităţi vor
adresa întrebări
pentru explicarea
acestora.
15 min
20 min
Discuţie în
grup
Prezentare,
informare,
discuţie în
grup.
31
Încheiere
informaţia despre
elaborarea, rolul şi scopul
planului de acţiuni, la fel
este binevenită şi iniţiativa
de a se prezenta informaţii
adăugător individual de
fiecare formator).
Formatorul propune
activitatea „Floarea”
După ce s-a prezentat
informaţia utilă şi s-a
explicat esenţa unui plan
de acţiuni consilierul de
probaţiune propune
minorilor să elaboreze un
plan de acţiuni individual
fiecare sau este posibil şi
în grup în scopul rezolvării
unei probleme, cum ar fi
spre exemplu:
Angajarea în
cîmpul muncii;
Înscrierea la
cursuri gratuite de
orientare
profesională;
După ce vor fi finisate
planurile de acţiuni se vor
prezenta în grupul de lucru
şi se vor discuta care au
fost obstacolele
întîmpinată pe parcursul
lucrului, momentele mai
dificile de realizat şi mai
puţin dificile.
Discuţia poate continua cu
expunerea fiecărui minor
vizavi de cum ar putea ei
folosi această activitate
realizată în grup în
activitatea lor de zi cu zi.
La finele activităţii în grup
formatorul face o
totalizare a celor discutate
la sesiune, se evaluează
activismul fiecărui
participant, pe flip-chard
Minorii vor elabora
un plan de acţiuni cu
scopul soluţionării
problemei propuse de
formator.
Minorii prezintă
planurile lor de
acţiuni, discută în
grup.
Participanţii la
program îşi expun
impresiile despre
sesiune, dacă au
10 - 15 min
20 min
20 min
10-15 min
Anexa 8
Lucrul
individual
Lucrul în
grup sau
individual
Foi A4
Discuţie în
grup
32
Posibilităţile sunt numeroase atunci când ne decidem să acţionăm şi nu să reacţionăm.
- George Bernard Shaw
Pentru a face mai uşoară definirea noţiunii de plan de acţiuni pornim prin a face menţiune
că planificarea se referă la analiză, strategia defineşte abordarea, iar planul propune acţiunile.
Dacă planul e realizat conform regulilor teoriei, el va fi un instrument important, deoarece
propune rezultate ce trebuie atinse, căile pentru a face acest lucru şi oferă motivaţii ce justifică
respectivele obiective.
El va propune acţiuni concrete ce trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor, printr-o
succesiune ordonată de operaţiuni efectuate pentru găsirea soluţiilor alternative, începe cu o
analiză şi continuă cu un studiu, o planificare, o fază de execuţie şi una de control.
Planul de acţiuni este o schemă logic construită, ce porneşte de la obiectivele propuse şi
defineşte activităţile şi etapele. Analizează resursele necesare atingerii scopului într-o
perioadă de timp determinate.
Planul de acţiuni cum am mai menţionat arată obiectivele avute în vedere, porneşte de la
starea de fapt, indică necesităţile, arată viitorul dorit, scoate în evidenţă punctele tari, este
realist în ceea ce priveşte punctele slabe şi propune soluţii pertinente pentru depăşirea
problemelor.
Cum se elaboreaza un plan de acţiuni:
• Se stabilesc obiectivele;
• Se stabileşte strategia;
• Se determină resursele necesare;
• Se analizează resursele existente;
• Se stabilesc activităţile;
• Se stabilesc metodele de realizare a planului.
Ca o susţinere în procesul de analiză a situaţiei dificilă şi pentru a putea stabili cît mai
eficient strategia, obiectivele metodele şi activităţile planului de acţiuni facem trimitere la
metoda de analiză SWOT care va facilita elaborarea planului.
continuare de la
precedenta sesiune şi se
acorda un punctaj în
depedenţă de activism de
la 1 la 5. Se face o
revizuire informaţiei
acumulate şi se stabileşte
ziua şi ora următoarei
sesiuni
careva întrebări sau
sugestii.
Flip-chard
33
Exemple de intrebari la care ar trebui sa raspunda Analiza SWOT:
S – Puncte tari W – Puncte slabe
La ce sunt cel mai bun?
Ce aptitudini specifice are forţa de
muncă?
Ce resurse unice deţin?
De ce resurse financiare dispun?
La ce sunt cel mai slab?
Ce fel de instruire îmi lipseşte?
Care e poziţia mea financiară?
O – Oportunităţi T – Ameninţări
Ce schimbări de situaţie o pot folosi?
La ce cursuri de instruire profesională
aş putea avea acces?
Ce oferte de muncă mi s-ar putea oferi?
Ce ar putea fi un obstacol pentru realizarea
cursurilor de instruire profesională?
Voi reuşi să-mi organizez timpul efficient pentru a
frecventa cursurile?
Chiar dacă unele obiective vi se vor părea pe parcurs imposibile, nu renunţaţi uşor, ci
reţineţi că realizarea lucrurilor importante cere timp şi muncă!
Un plan de acţiuni este un instrument de planificare pe parcursul unei perioade de timp
determinate (6 sau 12 luni) care identifică problemele de rezolvat şi modalităţi de a le rezolva,
el este scris pentru a planifica activităţile pe o perioadă de timp data.
Ce perioadă de timp ar trebui să acopere un plan de acţiuni?
Durata optimă pe care o poate acoperi un plan de acţiuni este fie de şase, fie de
doisprezece luni. Un plan de acţiuni pe trei luni este prea scurt, având în vedere durata de timp
şi efortul necesar pentru pregătirea planului. Un plan de acţiuni pe doisprezece luni ar putea fi
prea lung, fiindcă multe condiţii se schimbă în decursul unui an, iar la sfârşitul anului
obiectivele şi priorităţile s-ar putea schimba cu totul.
Aceasta nu este o lege scrisă în piatră. Este inutil de menţionat că ar putea exista
motive specifice pentru care un plan de acţiuni ar trebui să fie mai scurt de trei luni sau mai
lung de şase luni.
În alte ghiduri de pregătire puteţi întîlni afirmaţia că scopurile, obiectivele şi
rezultatele sunt lucruri diferite, dar legate între ele. Un scop este larg şi general, rezolvarea
problemei care a fost identificată. Un scop nu poate fi niciodată atins sau verificat ca atins,
pentru că nu este specific, finit, concret sau verificabil. Un scop poate indica un obiectiv, prin
contrast, pentru că un obiectiv este mai specific, este finit, are o dată de îndeplinire şi poate fi
verificat. Obiectivele sunt derivate sau generate din scopuri.
Planul de lucru ar trebui să aibă o progresie logică pornind de la introducere şi condiţii
generale spre scopuri şi obiective. Dacă în condiţiile generale se explică selecţia problemelor
de rezolvat, scopurile definesc soluţiile la aceste probleme, iar obiectivele sunt derivaţii mai
precise, finite şi verificabile ale scopurilor.
Obiectivele sunt derivate din fiecare scop. Ele ar trebui scrise aici. De asemenea ar
trebui să identificaţi o dată de îndeplinire a lor, ca timp specific în cadrul perioadei acoperite
de planul de acţiuni. Alegeţi doar acele obiective care sunt potrivite pentru perioada de timp
34
acoperită de planul de acţiuni şi justificate în secţiunea de condiţii generale (identificarea
problemelor) descrisă mai sus.
Obiectivele selectate în planul de acţiuni (sau rezultatele, dacă ele sunt mai specifice
decât obiectivele din care sunt derivate) sunt elementele centrale ale planului de acţiuni. Ele
oferă justificarea pentru acţiunile de întreprins. Ele reprezintă miezul planului. Ele indică
unde vreţi să ajungeţi la sfârşitul perioadei acoperite de planul de acţiuni.
Secţiunea de Strategie din planul dumneavoastră de acţiuni ar trebui să indice modul
în care intenţionaţi să transformaţi resursele, să depăşiţi obstacolele, folosind acele contribuţii
identificate (resurse) pentru a atinge obiectivele sau pentru a obţine rezultatele specificate în
capitolul precedent.
În cele mai bune planuri de acţiuni sunt enumerate câteva strategii alternative, apoi este aleasă
una şi sunt date motivele pentru alegerea făcută. S-ar putea ca planul dumneavoastră de
acţiuni să nu fie lung şi să nu conţină alternative. Hotărâţi dacă ar trebui să includeţi sau nu
strategii alternative.
Judecând la rece, Acţiunile ţin mai degrabă de contribuţii decât de rezultate. În primul
rând, acţiunile ţin de strategie pentru că ele sunt activităţile care transformă contribuţiile în
rezultate. În vreme ce scopurile şi obiectivele sunt printre ceea ce iese din plan, resursele sunt
printer ceea ce se aplică în plan.
Faceţi ca acţiunile să fie clar derivate din strategie. Fiecare acţiune enumerată în
această secţiune trebuie să fie legată de unul dintre obiective, scopuri şi trebuie să fie clar cum
va contribui acţiunea descrisă la atingerea obiectivului respectiv.
„Floarea”
Scopul:
Ridicarea autoaprecierii, dezvoltarea încrederii în sine. Fiecare participant
primeşte câte o fişă Floarea şi îşi scrie prenumele pe ea. În fiecare petală participanţii
notează câte un lucru despre sine. Cei care doresc îşi pot colora florile. După prezentări,
poate fi organizată o expoziţie de flori. Psihologul poate încuraja participanţii să deseneze
florile singuri.
36
Subiectul sesiunii: Scrisoare de intenţie/CV
Tipul sesiunii: De elaborare şi creare a unei scrisori de intenţie, curriculum vite.
Timp efectiv: 90 min
Obiectivele operaţionale:
- consolidarea motivaţiei de lucru în grup;
- conştientizarea scopurilor personale;
La sfîrşitul sesiunii minorul va fi capabil:
-să scrie o scrisoare de intenţie;
-să elaboreze un curriculum vite.
Tehnici de lucru:
- Conversaţia ghidată, Brainstormingul, Argumentarea, Dialog, Prezentare.
Activităţi: individual şi în grup;
Materilale: - marchere;
- flip-chart;
- foi;
- creioane.
Etapele
sesiunii
Activitatea consilierului
de probaţiune
Activitatea
minorului
Timp
aproximativ
Tehnici de
lucru
Introducere
Desfăşurare
a
subiectului
sesiunii
Cuvîntul de
salut!Revizuirea regulilor
stabilite de comun acord
cu participanţii la
program ce vor fi
respectate pe parcursul
tuturor întîlnirilor din
cadrul programului de
orientare vocaţională.
Formatorul va prezenta
informaţia despre ce
presupune în esenţă o
scrisoare de intenţie, care
este modalitatea de a
scrie o asemenea
scrisoare, scopul şi rolul
unei scrisori de intenţie şi
a curriculum vitae. Vor
familiariza minorii despre
ce trebuie să conţină
aceste instrumente. (în
Fiecare participant la
program se salută!
Minorii împreună cu
formatorii repetă şi
recitesc regulile scrise
pe flip-chard la prima
întîlnire.
Minorii vor asculta şi
asimila informaţia
prezentată de
formatori, în cazul
unor neclarităţi vor
adresa întrebări pentru
explicarea acestora.
15 min
15 min
Discuţie în
grup
Prezentare,
informare,
discuţie în
grup.
37
Încheiere
continuare este prezentată
succint informaţia despre
elaborarea, rolul şi scopul
lor, la fel este binevenită
şi iniţiativa de a se
prezenta informaţii
adăugător individual de
fiecare formator).
După ce s-a prezentat
informaţia utilă şi s-a
explicat cum se scrie o
scrisoare de intenţie, un
CV consilierul de
probaţiune propune
minorilor să scrie o
scrisoare de intenţie şi un
CV fiecare sau este
posibil şi în grup scopul
fiind de a-l învăţa pe
minor să scrie un CV,
scrisoare
După ce vor fi finisate
scrisorile şi CV se vor
prezenta în grupul de
lucru şi se vor discuta
care au fost obstacolele
întîmpinată pe parcursul
lucrului, momentele mai
dificile de realizat şi mai
puţin dificile.
Discuţia poate continua
cu expunerea fiecărui
minor vis-a-vis de cum ar
putea ei folosi această
activitate realizată în grup
în activitatea lor de zi cu
zi.
La finele activităţii în
grup formatorul face o
totalizare a celor
discutate la sesiune, se
evaluează activismul
fiecărui participant, pe
flip-chard continuare de
la precedenta sesiune şi
se acorda un punctaj în
depedenţă de activism de
la 1 la 5. Se face o
revizuire informaţiei
acumulate, se discută
Minorii vor elabora
un CV în baza
modelului propus de
formatori şi vor scrie
fiecare o scrisoare de
intenţie.
Minorii adresează
întrebări, se expun la
noua experienţă
acumulată la întîlnirea
de astăzi.
Participanţii la
program îşi expun
impresiile despre
sesiune, dacă au
careva întrebări sau
sugestii.
30 min
20 min
10-15 min
Lucrul în
grup sau
individual
Foi A4
CV model
Discuţie de
grup
Flip-chard
38
Nu am muncit inutil şi nu m-am băgat în lucruri care nu mi-au făcut plăcere. Până la
urmă, mi-am făcut un drag din a merge la munca pe care o fac.
- Horaţiu Mălăele
Scrisoarea de intenţie, denumită şi scrisoare de motivare este documentul care alături
de CV vă poate recomanda pentru un anumit serviciu sau loc de muncă.
Conţinutul acesteia diferă în funcţie de situaţie însă indiferent de poziţia pentru care
aplicaţi în documentul respectiv trebuie să se găsească neapărat căteva elemente.
În majoritatea situaţiilor scrisoarea de intenţie reprezintă primul contact stabilit cu
angajatorul şi poate fi singura şansă prin care îi poţi stărni acestuia curiozitatea şi îl poţi
determina să-ţi citească CV-ul şi să te cheme la un interviu.
Pentru a-şi atinge scopul, orice scrisoare de intenţie trebuie să expirme în linii generale
motivul pentru care aplici la postul vacant respectiv, argumentele care te recomandă în a fi
potrivit pentru acea poziţie şi dorinţa de a fi contactat de angajator pentru a-ţi demonstra
potenţialul profesional.
Scrisoarea de intenţie trebuie să reflecte stilul personal, aspectele care te diferenţiază
de ceilalţi candidaţi să-ţi contureze unicitatea, capacitatea de argumentare, profesionalismul şi
abilitatea de persuasiune.
Pentru a realiza o scrisoare de intenţie care să-ţi mărească şansele de angajare, orice
candidat trebuie să ţină cont de existenţa în cuprinsul acesteia a unor elemente caracteristice:
1. IDENTIFICAREA: atât identificarea expeditorului cât şi cea a destinatarului
trebuie să fie cât se poate de complete.
În cazul în care scrisoarea este trimisă în format fizic, datele de identificare ale angajatului
sunt trecute în partea de sus (nume, prenume, adresă de domiciliu, adresă de mail, nr. de
telefon), iar în situaţia în care aceasta este trimisă în format electronic, aceste elemente sunt
trecute la finalul scrisorii, în semnatură.
Destinatarul trebuie specificat şi el la începutul scrisorii. Dacă numele firmei este cunoscut,
acesta trebuie trecut sub numele şi funcţia recrutorului (director Direcţia resurse umane sau
altă persoană însărcinată cu angajările), date care vor fi introduse în formula de adresare de la
începutul scrisorii.
2. INTRODUCEREA: este foarte important ca în partea de introducere a scrisorii să
te identifici, să expui motivul care te-a determinat să trimiţi această aplicaţie, să precizezi
foarte clar recrutorului postul vizat şi sursa prin care ai aflat de disponibilitatea postul vacant
respectiv.
3. CUPRINSUL: este partea cea mai importantă a unei scrisori de intenţie, în cel
mult două paragrafe trebuind să atragi atenţia angajatorului şi să-i stârneşti curiozitatea. În
cuprins trebuie să motivezi ce te-a determinat să aplici pentru această poziţie şi care sunt
competenţele şi experienţa ta care corespund profilului solicitat. Încearcă să fii cât mai succint
şi să nu exagerezi. Nu repeta informaţiile existentte deja în CV, formulează fraze concise şi
încearcă să foloseşti un limbaj profesional.
careva momente neclare
sau întrebări dacă sunt şi
se stabileşte ziua şi ora
următoarei sesiuni.
39
4. ÎNCHEIEREA: în ultimul paragraf formulează concluziile şi arată-ţi
disponibilitatea pentru o viitoare întrevedere. Nu uita să mulţumeşti destinatarului pentru
atenţia acordată şi încheie folosind o formulă profesională, neutră; „Cu consideraţie,” „Cu
stimă” „Cu respect”, etc.
Curriculum vitae este o expresie latină care se traduce prin "Istoricul vieţii", forma
abreviată "CV".
În general, Curriculum vitae are un format standard, care sintetizează informaţii cu
privire la: datele personale, postul vizat, experienţa profesională, educaţie şi formare
profesională (incepând cu ultima formă de invăţământ absolvită), informaţii ce ţin de
aptitudini native sau dobândite (în afară de cele profesionale).
Prin definiţie un CV reprezintă cartea de vizită sau oglinda unui individ. Claritatea
informaţiilor transmise, structura acestuia, precum şi cuvintele pe care le folosim reprezintă
elemente esenţiale care conduc spre succesul sau insuccesul unui curriculum vitae.
CURRICULUM VITAE
( model )
Date personale
Nume-prenume: POPESCU ION
Adresa: Chișinău, Str. N. Dimo 2/3, ap. 23
Telefon: 022-34-73-99
Locul şi data nasterii Cricova, 21.02.1995
Stare civila: necăsătorit
Studii
- 10 clase, colegiul “Anton Crihan” Chișinău
Aptitudini
- Excelente abilități comunicaționale, fire dinamică, sociabil, uşor adaptabil
- Posibilitatea de a lucra in week-end si peste program
- Ma adaptez usor la conditiile de munca
- Invat lucruri noi si imi formez usor noi deprinderi profesionale
Limbi străine
Rusă- mediu
Română- mediu
Hobby
- Muzica, sportul.
41
Subiectul sesiunii: Profesiile
Tipul sesiunii: De autocunoaştere de sine, a individualităţii şi personalităţii proprii.
Timp efectiv: 90 min
Obiectivele operaţionale:
- dezvoltarea capacităţii de colaborare;
- spiritului de echipă;
- consolidarea atitudinii pozitive faţă de o profesie;
La sfîrşitul sesiunii minorul va fi capabil:
- minorul urmează să cunoască lista profesiilor înregistrate la AOFM
- minorul trebuie să cunoască lista cursurilor şi instruirilor de care poate beneficia
înregistrînduse la AOFM
Tehnici de lucru:
- Conversaţia ghidată, Brainstormingul, Argumentarea, Dialog, Prezentare.
Activităţi: individual şi în grup;
Materilale: - marchere;
- flip-chart;
- foi;
- creioane.
Etapele
sesiunii
Activitatea consilierului
de probaţiune
Activitatea
minorului
Timp
aproximativ
Tehnici
de lucru
Introducere
Desfăşurare
a
subiectului
sesiunii
Cuvîntul de salut!
Revizuirea regulilor
stabilite de comun acord
cu participanţii la
program ce vor fi
respectate pe parcursul
tuturor întîlnirilor din
cadrul programului de
orientare vocaţională.
Formatorul va prezenta
informaţia despre ce
presupune în esenţă
profesiile, despre
informaţia ce poate fi
găsite accesînd saitul
AOFM despre instruirile
oferită şi organizate de
instituţie.
După ce s-a prezentat
informaţia despre AOFM
şi serviciile pe care le
Fiecare participant la
program se salută!
Minorii împreună cu
formatorii repetă şi
recitesc regulile scrise
pe flip-chard la prima
întîlnire.
Minorii vor asculta şi
asimila informaţia
prezentată de
formatori, în cazul
unor neclarităţi vor
adresa întrebări pentru
explicarea acestora.
15 min
20 min
Discuţie în
grup
Prezentare,
informare,
discuţie în
grup
42
Eşti aşa cum eşti pentru ca aşa vrei să fii. Dacă realmente ai vrea să fii altfel, ai fi deja în
plin proces de schimbare.
- Fred Smith
Fiecare persoană, este capabilă de multe lucruri, dacă la timp se va uita la sine şi va vedea
acel punct care îi va da înălţări. Trebuie să ne învăţăm să luăm decizii, să facem fapte de sine
stătător şi să fim responsabili de ceea ce am facut. Faptele îl fac pe om. Fiecare persoană-
individualitate, personalitate. Gîndiţi-vă ce răsături sînt caracteristice doar pentru voi. Fiecare
persoană este interesant şi talentat.
Toţi participanţii se pun în cerc, se iau de mîini şi se salută unul cu altul numindu-se pe
nume.
Activitatea „Sunt o persoană specială” Se distribuie fişe de hârtie fiecărui participant. Timp de 5 minute ei vor scrie trei enunţuri
de ce se consideră persoane speciale („Sunt o persoană specială deoarece …”). După ce
fiecare membru al grupului a înregistrat calităţile specifice persoanei sale, fişele sunt adunate
într-un coşuleţ. Se împarte grupul în 3 echipe şi repartizaţi în mod egal fiecărei echipe fişele
completate. Se explică echipelor că au rolul de a examina aceste calităţi. Participanţii sunt
rugaţi să vorbească despre utilizarea lor atât în viaţa socială, cât şi în cea persoană folosind
următoarele întrebări:
Unde puteţi utiliza aceste comportamente, trăsături speciale?
Când puteţi utiliza aceste comportamente, trăsături speciale?
Încheiere
oferă, formatorul propune
şi explică modul de
desfăşurare a activităţii:
„Sunt o persoană
specială”
“Evaluarea”
La finele activităţii în
grup formatorul face o
totalizare a celor
discutate la sesiune, se
evaluează activismul
fiecărui participant, pe
flip-chard continuare de
la precedenta sesiune şi
se acorda un punctaj în
depedenţă de activism de
la 1 la 5. Se face o
revizuire informaţiei
acumulate, se discută
careva momente neclare
sau întrebări dacă sunt şi
se stabileşte ziua şi ora
următoarei sesiuni.
Minorii cu susţinerea
şi explicaţiile oferite
de consilierul de
probaţiune realizează
activitatea
Participanţii la
program îşi expun
impresiile despre
sesiune, dacă au
careva întrebări sau
sugestii.
30-40 min
20 min
10-15 min
Lucrul
individual
şi în grup
Flip-chard
43
Pentru ce puteţi utiliza aceste comportamente, trăsături speciale?
Evaluare:
Cum v-aţi simţit pe parcursul activităţii?
A fost dificil/uşor să completaţi fişele? Argumentaţi.
Prin ce sunteţi speciali voi faţă de ceilalţi membri ai grupului?
Cum putem deveni speciali?
Cum credeţi, e necesar să fim speciali? Argumentaţi.
“Evaluarea”
Apreciaţi în ce măsură veţi putea utiliza cunoştinţele acumulate.
45
Subiectul sesiunii: Mappingul
Tipul sesiunii: De autocunoaştere de sine, a individualităţii şi personalităţii proprii.
Timp efectiv: 90 min
Obiectivele operaţionale:
- să atreneze modul de gîndire a minorului spre a deduce ideia cheie;
- formarea sentimentului succesului; conştientizarea scopurilor personale;
La sfîrşitul sesiunii minorul va fi capabil:
- să realizeze o hartă mentală sau cum mai este numită mappingul;
- să facă deducţie din cele analizate şi discutată la program;
Tehnici de lucru:
- Conversaţia ghidată, Brainstormingul, Argumentarea, Dialog, Prezentare.
Activităţi: individual şi în grup;
Materilale: - marcher
- flip-chart;
- foi;
- creioane.
Etapele
sesiunii
Activitatea consilierului
de probaţiune
Activitatea
minorului
Timp
aproximativ
Tehnici
de lucru
Introducere
Desfăşurare
a
subiectului
sesiunii
Cuvîntul de salut!
Revizuirea regulilor
stabilite de comun acord
cu participanţii la
program ce vor fi
respectate pe parcursul
tuturor întîlnirilor din
cadrul programului de
orientare vocaţională.
Consilierul de probaţiune
prezintă tema ce va fi
pusă în discuţie la
întîlnirea de astăzi şi
anume:Mappingul.Dat
fiind faptul că este ultima
întîlnire din acest
program sesiunea
respectivă urmează ca
scop să fie o totalizare a
tuturor abilităţilor noi şi
informaţii acumulate care
vor fi aplicate în cadrul
Fiecare participant la
program se salută!
Minorii împreună cu
formatorii repetă şi
recitesc regulile scrise
pe flip-chard la prima
întîlnire.
Minorii vor asculta şi
asimila informaţia
prezentată de
formatori, în cazul
unor neclarităţi vor
adresa întrebări pentru
explicarea acestora
10-15 min
15 min
Discuţii
în grup
Informare,
discuţie
dirijată
46
Încheiere
activităţii MAPPING.
După ce consilierul de
probaţiune prezintă şi
defineşte noţiunea de „
mapping”, pînă a ajunge
nemijlocit la realizarea
activităţii formatorul va
desfăşura o recapitulare a
etapelor unei bune
orientări vocaţionale,
activitatatea: Factorii şi
etapele unei orientări
şcolare şi profesionale
optime
După ce au fost discutaţi
factorii unei bune
orientări profesionale şi
şcolare, a fost adus la
cunoştinţâa minorilor ce
este o hartă a minţii sau
mappingul, formatorii
propun minorilor ca
fiecare individual să
creieze o hartă a sa
proprie, care va fi ca o
totalizare a tuturor celor
discutate în cadrul
programului, a acelor
decizii şi acţiunilor
planificate de minor cu
scopul obţinerii
rezultatului planificat şi
aşteptat de minorul
participant la
program.Formatorul pune
la dispoziţia minoruşlui
toate materialele şi
instrumentele necesare
pentru realizarea
mappingului pregătite în
prealabil.
Formatorul mulţumeşte
tuturor participanţilor
pentru participare, se
realizează o apreciere în
ce măsură participanţii
vor putea utiliza
Minorii împreună cu
consilierul de
probaţiune realizează
activitatea, pun în
discuţie factorii şi
etapele unei orientări
profesionale optime.
Minorii vor elabora o
mapă a gîndirii
“mapping” de acţiuni
cu scopul soluţionării
problemei propuse de
formator şi obţinerii
rezultatului prestabilit
de fiecare minor
individual.
Minorii prezintă
mapele fiecărui,
discută în grup.
Participanţii la
program îşi expun
impresiile despre
derularea
programului, dacă au
careva întrebări sau
15-20 min
40 min
10-15 min
Discuţii în
grup, flip-
chart
File A4,
Imagini
diverse,
reviste cu
poze,
carioca,
foi color
Flip-chard
47
Ai tot ceea ce ai nevoie ca să construieşti ceva mult mai mare decât tine însuţi.
- Seth Godin
Activitatea 7 Factorii şi etapele unei orientări şcolare şi profesionale optime
1.Autocunoaşterea:
- identificarea propriilor calităţi, abilităţi, limite;
- conştientizarea nivelului real de cunoştinţe de care dispune;
- identificarea resurselor şi intereselor.
2.Cunoaşterea cerinţelor şcolii sau profesiunii de care este interesat minorul:
-abilităţi fizice şi psihologice solicitate;
-condiţiile cerute de şcoală sau profesie;
3.Cunoaşterea ofertei educaţionale şi profesionale la nivel local sau naţional :
- şcolile/ colegiile/ facultăţile care corespund aspiraţiilor şi aptitudinilor minorului;
- numărul de locuri disponibile la şcoala/ colegiul/ facultatea/ instituţia respectivă ;
- condiţii de admitere ;
- facilităţi oferite de şcoală- ultima medie la admitere din anul şcolar anterior;
- media minimă necesară la admitere;
4. Situaţia şcolară a minorului:
5. Factorii care îl influenţează pe minor în alegerea profesiunii sau şcolii:
-familie;
-şcoală;
-prieteni;
-mass-media.
De ce mind mapping–ul este o metodă mai bună decît
a lua notiţe
Deoarece este un instrument grafic, ceea ce înseamnă că este format din cuvinte,
imagini, numere, culori. Acest lucru determină ca sarcinile noastre să fie mai uşor de memorat
şi de recapitulat. Combinaţia de cuvinte este de şase ori mai folositoare în a reţine informaţiile
decît cuvintele singure.
• Mind mapping – ul crează asocieri fireşti între concepte. Acest lucru ne ajută să avem noi
idei, să intrăm mai profund în subiect, cît şi să descoperim cu o mai mare uşurinţă elementul
care lipseşte.
• O hartă mentală ne poate oferi o privire de ansamblu asupra unui subiect mai larg chiar dacă
deţinem foarte multe informaţii care ne-ar putea crea confuzie.
cunoştinţele acumulate.
Doreşte urări de bine
tuturor celorlalţi.Se
înmînează certificatul de
participare la Programul
vocaţional pentru minori
"Calea spre succes".
sugestii.
48
• Este o modalitate intuitivă de a ne organiza gîndurile, deoarece mind maping –ul “copiază”
modalitatea în care creierul procesează informaţia – trecînd de la o idee la alta în loc de a
gîndi liniar.
• Mind mapping – ul te ajută să ai idei noi într-un mod mult mai rapid deoarece sunt explorate
diferite resurse creative ale creierului nostru care în mod normal sunt ascunse.
Mai mult decît atît, mind mapping -ul este modalitatea care ne ajuta să devenim mai creativi,
aminintindu-ne mai multe detalii şi rezolvînd o problemă într-un mod eficient.
Mind mapping-ul are la bază o diagramă care conectează mai multe informaţii în jurul
aceluiaşi subiect. În centrul acesteia, se regăseşte ideea principală, iar braţele diagramei
reprezintă subpunctele acesteia.
Tehnica mind maping poate fi folosită în cazul oricărui tip de gîndire sau sarcină, de la a
studia un subiect (o limba straină) la plănuirea carierei noastre sau chiar dezvoltarea unor
obiceiuri mai bune în viaţa noastră.
Dar cum se realizează o hartă mentală?
Pentru că v-am prezentat beneficile mind mapping–ului, iată care sunt şi paşii care ne ajută să
realizăm o hartă mentală:
1. Este nevoie de o foaie albă de hîrtie şi încearcă să începi din centrul acesteia. De ce?
Deoarece îi vei oferi creierului o libertate mai mare de a se împartaşi în toate direcţiile şi de a
se exprima în mod natural.
2. Foloseşte o imagine pentru ideea principală. Deoarece o imagine valorează cît o mie de
cuvinte şi te ajută să-ţi foloseşti imaginaţia mai mult decît ar face-o un simplu cuvînt. O
imagine centrală este mult mai interesantă, ajutîndu-te să te concentrezi.
3. Foloseşte culori. De ce? Deoarece acestea îţi stimulează creierul la fel de mult precum
imaginile. Culorile aduc viaţă hărţii tale mentale, cît şi energia necesară pentru a gîndi creativ.
4. Crează o legatură între imaginea centrală şi ramurile principale ale subiectului tău. Apoi
conectează fiecare ramură principală cu alte ramuri secundare şi aşa mai departe. Deoarece
creierul tău funcţionează prin intermediul asocierilor. Daca vei realiza această conexiune, vei
înţelege şi îţi vei aminti totul mai uşor.
5. Încearcă să creezi ramurile curbate, nu drepte. De ce? Deoarece liniile drepte sunt
plictisitoare pentru creier.
6. Foloseşte un cuvînt cheie la fiecare ramura. De ce? Acest lucru va oferi mai multă putere şi
flexibilitate creierului tău.
7. Foloseşte imagini peste tot. Recurgînd la această metodă, creierul tău va avea o privire mult
mai amplă, dar simplă în acelaşi timp în legatură cu problema pe care o are de rezolvat.
Aşadar, mind mapping – ul reprezintă o modalitate creativă de a atrena atît emisfera dreaptă,
cît şi emisfera stangă a creierului nostru pentru a ne îndeplini sarcinile atît la slujbă, cît şi în
viaţa personală.
49
CRED CĂ POT!
Nu contează dacă tu crezi că poţi sau
nu poţi, ai dreptate întotdeauna.
de Henry Ford
Rocky Lyons, fiul lui Marty Lyons, fundaşul echipei New York Jets, avea cinci ani
când se plimba într-o zi prin Alabama împreună cu mama lui, Kelly. Dormea pe scaunul din
faţă al camionetei, cu picioarele în poala mamei lui.
Conducând cu atenţie pe drumul şerpuitor de ţară, Kelly a intrat pe un pod foarte
îngust. Imediat, maşina a nimerit într-o groapă, a derapat şi s-a înfipt cu roata din faţă,
dreapta, într-un şanţ. Fiindu-i teamă ca nu cumva camionul să se răstoarne, încercă să
redreseze maşina apăsând cu putere pe ambreiaj şi trăgând de volan în stânga. Dar piciorul lui
Rocky se prinse între piciorul ei şi volan aşa că pierdu controlul asupra maşinii.
Camioneta se rostogoli şi căzu într-o râpă adâncă de şase metri- Când maşina se opri
în fundul râpei, Rocky se trezi. „Mamă, ce s- a întâmplat?", întrebă el. „Maşina noastră este
cu roţile în sus“. Kelly era orbită de sângele de pe faţă. Schimbătorul de viteze o lovise chiar
în faţă, sfîşiindu-i de la gură până la frunte. Avea gingiile sfâşiate, obrajii tumefiaţi, iar umerii
zdrobiţi. Cu un os rupt, ieşindu-i în afară pe la subţioară, era ţintuită de uşa strivi „O să te scot
eu de-aici, marnă," spuse Rocky, care scăpase prin minune fără nici o zgârietură. Se strecură
încet de sub Kelly, trecu prin geamul de la uşă şi încercă să o tragă afară. Dar ea se mişcă.
„Lasă-mă să dorm", îl imploră Kelly, care nu mai ştia exact pe ce lume se află. „Nu, mamă",
însistă Rocky. „N-ai Voie să adormi".
Se strecură înapoi în maşină şi reuşi să o împingă pe Kelly până ieşi dintre fiare. Apoi
îi spuse că o să urce dealul până la şosea şi o să oprească pe cineva ca să-i ajute. Temându-se
că nimeni nu ar putea să-i vadă băieţelul în întuneric, Kelly refuză să-l lase singur, în schimb,
s-au târât încet până sus, Rocky, cu statura lui firavă de 20 de kilograme împingând cele 60 de
kilograme ale mamei lui. Se târau abia câţiva centimetri o dată. Durerea era atât de mare încât
Kelly a vrut să renunţe, dar Rocky nu îi dădea voie.
Pentru a-şi încuraja mama, Rocky i-a spus să se gândească la „Trenuleţul cel mic“, cel
din povestea clasică pentru copii Mica locomotivă care a putut, trenuleţul care a reuşit să urce
un munte abrupt. Pentru a-i reaminti, Rocky îi repeta întruna fraza care-1 inspirase cel mai
mult pe el: „Ştiu că poţi, ştiu că poţi“.
Când au ajuns în cele din urmă la şosea, Rocky văzu pentru prima dată cu claritate
chipul sfâşiat al mamei lui. Izbucni în lacrimi. Dând din mâini şi strigând, „Stop! Opriţi, vă
rog!“, băieţelul reuşi să oprească un camion. „Du-o pe mama la spital", îl implora el pe şofer.
A durat 8 ore şi a fost nevoie de 344 de copci pentru a repara faţa lui Kelly. Arată total
altfel astăzi - „Aveam un nas lung şi drept, buze subţiri şi pomeţi înalţi; acum am un nas turtit,
obraji Plaţi şi buze mult mai groase" - dar are foarte puţine cicatrici vizibile şi şi-a revenit de
pe urma accidentului.
Curajul lui Rocky a impresionat pe toată lumea. Dar puştiul curajos o ţinea într-una că
el nu a făcut nimic extraordinar. „Eu nu vreau să spun că n-aş fi vrut s-o fac", explică el. „Am
făcut ceea ce ar fi făcut oricine altcineva". Iar mama lui spunea, „Dacă n-ar fi fost Rocky, aş fi
sângerat până aş fi murit".
50
Înmînarea certificatului participanţilor de către formatorii ce au derulat
Programul vocaţional: Calea spre succes!
51
Bibliografie:
1. Ghidul: Formarea deprinderilor de viaţă pentru prevenirea traficului de fiinţe umane.
Chişinău: Trigraf-tipar, 2004. 228 p.
2. Beşleagă D., Mazilu L., Moraru E., ş.a. Psihoprofilaxia – direcţie de activitate a
psihologului şcolar din instituţiile de învăţământ preuniversitar. Chişinău: Sirius SRL.
2009, 128 p.
3. Psihologul şcolar, din 2008, aprilie. Nr.8, pag. 37-39
4. Psihologul şcolar, din 2007,iulie. Nr.13, pag. 36-43
5. http://psihologultau.net/tehnici_de_relaxare.html
6. http://www.aimee.ro/Wellness/Relaxare/tehnici-de-relaxare-psihica.html
7. http://soullrebel.blogspot.com/2010/11/tehnici-de-relaxare.html
8. http://docs.google.com/viewer?a=v&q=cache:_UA4vjt_tXsJ:www.cnrop.ise.ro/
9. http://www.inteligenta-emotionala.ro/cele-cinci-dimArta si Autocunoastere
10. http://psyartcenter.wordpress.com/2011/01/19/433/
11. 855 de Jocuri şi Activităţi: Ghidul Animatorului. Chişinău, 2005.
12. Ghidul animatorului. Educaţie pentru dezvoltare (2001). Chişinău: CIDDC
13. Prutianu,Şt., 2000,Manual de comunicare şi negociere în afaceri , Iaşi, Editura Polirom
14. Культурное разнообразие: Межкультурного воспитания и разрешения
конфликтов: Пособие для тренеров. – Ch.: „Art&L/COLOR” SRL, 2006
15. Georgescu, Matei. Introducere în psihologia comunicării. Bucureşti: Editura Fundaţiei
România de Mâine, 2007.
16. Войскунский, Александр. Я говорю, мы говорим..., Издательство: Астрель, АСТ. 2004 .
52
Anexa 1
Studiu de caz
Sarcina: Citiţi cu atenţie textul şi meditaţi pentru a răspunde la următoarele întrebări:
Care e legătura dintre mesajul operei şi tema lecţiei “Rolul muncii în alegerea
carierei?”___________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Cum poţi ajunge la “înălţimi”, adică la o carieră de
succes?_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Bambusul chinezesc
După ce se plantează sămînţa bambusului chinezesc, nu se vede nimic aproape cinci
ani cu excepţia unui muguraş. Toată creştere e subterană; o structură complicată a rădăcinii
care se întinde vertical şi orizontal sub pămînt. Şi după cinci ani, bambusul chinezesc creşte
exploziv, atingînd 25 metri.
Multe lucruri din viaţa personală şi profesională sunt la fel ca bambusul
chinezesc. Munceşti, investeşti timp, efort, faci tot posibilul să-ţi hrăneşti creşterea şi,
uneori, nu vezi nimic săptămîni întregi, luni sau ani. Dar, dacă ai răbdare să-ţi continui
munca, insistînd şi hrănind-o bine, va sosi şi cel de-al cincelea an al tău; cu el vor veni
schimbări cum nici n-ai visat.
Aminteşte-ţi că este nevoie de o mare îndrăzneală pentru a ajunge la înălţimi, dar, în
acelaşi timp, de o mare profunzime pentru a te înfipge în pămînt.
*Bambus chinezesc- plantă exotică, arborescentă, cu tulpina dreaptă, cilindrică, goală în
interior, folosită la fabricarea mobilei, undiţelor etc.
53
Anexa 2
Studiu de caz
Sarcina: Citiţi cu atenţie parabola şi meditaţi pentru a răspunde la următoarele
întrebări:
De ce solii din străinătate n-au fost hrăniţi?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Cum trebuiau să procedeze solii?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Oferiţi soluţii de rezolvare a situaţiei.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Masa de după seceriş de A. Silvestru
Leneşii adoră munca…..altora….
Odată, în miez de vară, la Suceava- vechea capitală a Moldovei- sosiră nişte soli
străini. Măria sa Alexandru cel Bun, îmbrăcat simplu, secera un lan de grîu, din plăcerea de a
munci împreună cu ţăranii.
Observînd cu cîtă stimă îi salută trecătorii, unul dintre oaspeţi se interesează:
-Cine e acest bărbat distins?
-Alexandru-Vodă, domnitorul nostru, zise cineva.
Solii se apropiară, fără să descalece.
-Spor la lucru, Măria Ta! i se adresară ei cu plecăciune.
-Mulţumesc! Poftim! le răspunse voievodul, continuînd să adune snopi.
Solii îi luară invitaţia drept glumă şi nu îndrăzniră să i se alăture.
Lucrul încetă abia după amiază. Şi cum se obişnuieşte după fiecare clacă, ţăranii întinseră o
masă lungă pentru toţi secerătorii.
La un colţ de masă, se găsi loc şi pentru solii din străinătate. Ei se aşezară, bucuroşi să-şi
potolească foamea după atîta aşteptare, dar, spre marea lor dezamăgire, nimeni nu veni să-i
servească.
Citindu-le nedumerirea din priviri, Alexandru-Vodă le explică:
-În ţara noastră, cine nu munceşte nu mănîncă.
54
Anexa 3
Chestionarul pentru autoaprecierea imaginii de sine
Nume si prenume: ____________________________
Cuvintele de mai jos exprimă însuşiri variate pe care oamenii le pot avea în diferite
grade. Citeşte cu atenţie fiecare cuvânt şi pune câte un ,,X” în coloana intitulată ,,Cum sunt în
prezent ”, în dreptul fiecărui cuvânt care, după părerea ta, exprimă o însuşire care te
caracterizează. Apoi, fără a privi semnele pe care le-ai făcut înainte, reciteşte lista şi pune, de
această dată, câte un ,,O” în coloana intitulată ,,Cum aş dori să fiu” în dreptul fiecărui cuvânt
care exprimă, după părerea ta, însuşirea pe care ai dori să o ai. Lucrează cu atenţie şi cât de
repede poţi.
Cum sunt în prezent (X) Cum aş dori să fiu(O)
Emotiv (ă)
Impresionabil (ă)
Glumeţ (eaţă)
Independent (ă)
Prietenos (oasă)
Ambiţios (oasă)
Interesant (ă)
Cinstit (ă)
Atrăgător (oare)
Rezervat (ă)
Entuziast (ă)
Obişnuit (ă)
Sensibil (ă)
Demn (ă) de încredere
Inteligent (ă)
Comod (ă)
Vesel (ă)
Invidios (oasă)
Energic (ă)
Politicos (oasă)
Liniştit (ă)
Iscusit (ă)
Sigur (ă) pe sine
Flexibil (ă)
Gânditor (oare)
Fragil (ă)
Sincer (ă)
Relaxat (ă)
Puternic (ă)
Neascultător (oare)
Impulsiv (ă)
Apatic (ă)
55
Anexa 4
Chestionarul pentru Scala Dezirabilităţii Sociale
A F
1.Înainte de a vota pe cineva încerc să aflu date despre candidat.
2.Nu ezit să-mi las treburile deoparte ca să ajut pe cineva aflat la nevoie.
3.Îmi este câteodată greu să-mi continui munca dacă nu sunt încurajat.
4.Niciodată nu mi-a displăcut cineva foarte mult.
5.În diferite ocazii nu mă îndoiesc de abilitatea mea de a reuşi în viaţă.
6. Câteodată mă simt insuportabil când nu-mi iese bine ceea ce fac.
7.Totdeauna sunt atent la felul în care mă îmbrac.
8. Acasă mănânc la fel de frumos ca atunci când sunt la restaurant.
9. Daca aş putea merge la un film fără să plătesc şi aş fi sigur că nu mă vede nimeni, probabil
că aş face-o.
10. Rareori renunţ la ceva pentru că nu am încredere în abilitatea mea de a face acel lucru.
11. Îmi place uneori să bârfesc.
12. Mi s-a întâmplat să simt răzvrătire faţă de persoane cu autoritate chiar dacă am ştiut că au
dreptate.
13. Indiferent cu cine vorbesc sunt întotdeauna un bun ascultător.
14. Îmi pot reaminti când am făcut-o pe “bolnavul” ca să ies dintr-o situaţie.
15. Au fost ocazii când am profitat de altcineva.
16. Sunt întotdeauna gata să recunosc dacă am făcut o greşeală.
17. Totdeauna încerc să fac ceea ce propăvăduiesc.
18. Nu găsesc că este deosebit de greu să ai de-a face cu oameni care vorbesc tare sau care
sunt greoi.
19. Câteodată încerc să fiu mai degrabă chit cu cineva decât să iert şi să uit.
20. Când nu ştiu ceva nu-mi pasă dacă recunosc sau nu.
21. Mă port totdeauna frumos cu oameni dezagreabili.
22. Uneori am insistat să fac ceva cu propriile mele puteri.
23. Mi s-a întâmplat să simt ca am dus de râpă ceva.
24. Niciodată nu m-am gândit să las pe cineva să fie pedepsit în locul meu pentru ceea ce am
făcut eu rău.
25. Niciodată nu am detestat situaţia în care mi s-a cerut să întorc o favoare făcută mie.
26. N-am fost niciodată enervat când oamenii şi-au exprimat idei foarte diferite de ale mele.
27. Niciodată nu am făcut o lungă călătorie fără să controlez bine siguranţa ei.
28. Mi s-a întâmplat să fiu foarte invidios pentru norocul altuia.
29. Aproape niciodată nu am simţit îndemnul/nevoia de a supăra pe cineva.
30. Câteodată mă irită oamenii care-mi cer favoruri.
31. Niciodată nu am simţit că am fost pedepsit fără motiv.
32. Câteodată am gândit că oamenilor care au necazuri li se întâmplă astfel numai pentru că
primesc ceea ce merită.
33. Niciodată n-am spus ceva deliberat pentru a răni simţămintele oamenilor.
56
Anexa 5
Scrisoare de intenţie - model Prenume Nume
Adresă
Telefon
În atentia Domnului-Doamnei Prenume, Nume, funcţia
SC NUMELE COMPANIEI SRL
Sediul social companie
Stimate Domn,
Numele meu este ....... şi vă adresez această scrisoare de intenţie ca răspuns la anunţul
dumneavoastră pentru postul vacant de........publicat în.............
Fiind absolvent al Facultăţii de.........am acumulat în timpul anilor de studiu multe
cunoştiinţe în domeniile................................................................... pe care aştept cu nerăbdare
să le pot pune în practică.
Sunt o persoană comunicativă, dinamică, hotărâtă, cu mare putere de concentrare,
sociabilă, care poate face faţă oricărei provocări, interesat de o continuă dezvoltare
profesională, caracteristici personale pe care îmi doresc să vi le arăt. Şansa de a lucra alături
de dumneavoastra mi-ar da ocazia să-mi pun în evidenţă capacităţile intelectuale şi experienţa
acumulată (conform CV anexat) pentru a îndeplini sarcinile şi scopurile companiei cât şi
pentru dezvoltarea carierei mele.
În speranta că am câştigat încrederea dumneavoastră, vă mulţumesc pentru atenţia
acordată şi sper să vă pot oferi mai multe detalii în cadrul unui interviu.
Cu respect ,
Prenume, Nume
57
Anexa 6
CURRICULUM VITAE
( model )
Date personale
Nume-prenume: POPESCU ION
Adresa: Chișinău, Str. N. Dimo 2/3, ap. 23
Telefon: 022-34-73-99
Locul şi data nasterii: Cricova, 21.02.1995
Stare civila: necăsătorit
Studii
- 10 clase, colegiul “Anton Crihan” Chișinău
Aptitudini
- Excelente abilităţi comunicaţionale, fire dinamică, sociabil, ușor adaptabil
- Posibilitatea de a lucra în week-end şi peste program
- Mă adaptez uşor la condiţiile de muncă
- Învăţ lucruri noi şi îmi formez uşor noi deprinderi profesionale
Limbi străine
Rusă- mediu
Română- mediu
Hobby
- Muzica, sportul.
58
Anexa 7
CURRICULUM VITAE
( model )
Date personale
Nume-prenume:
Adresa:
Telefon:
Locul şi data nasterii:
Stare civila:
Studii
-
-
Aptitudini
-
-
-
-
Limbi străine
Hobby
59
Anexa 8
Planul meu de acţiuni
Gândește-te, ce este important pentru tine. Alege ce ţi-ar plăcea să faci în primul rând. Nu îţi
pune
obiective nerealiste – concentrează-te pe ceea ce vei putea realiza. Nu uita să sărbătorești
succesul tău!
Ce doresc să realizez?
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Cum pot face acest lucru?
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ce fel de ajutor mi-ar folosi, în exercitarea obiectivului respectiv?
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Cum voi înţelege, dacă am reușit să realizez obiectivul scontat, sau nu?
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ce ar putea să mă împiedice?
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Cum voi sărbători succesul meu?
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Numele meu ------------------------------------------- Data --------/---------/------