Produsele alimentare

Produsele alimentare poseda un ansamblu de proprietatei senzoriale, specifice si variabile ca numar si intensitate, ce constituie pentru masa de consumatori unul dintre criteriile importante in decizia de cumparare. Astfel se explica participarea acestor proprietati cu 60% (medie) in coeficientul de calitate general (KG) al produselor alimentare. Istoria alimentelor este un domeniu interdisciplinar care se ocupă cu istoricul alimentelor din punct de vedere cultural, economic, impactul alimentelor asupra mediului înconjurător și asupra societății. Istoria alimentelor este o disciplină nou apărută, care nu se ocupă doar de originea unor alimente sau de istoricul unor rețete culinare, dar și de alimente ca elemente culturale care reflectă structura economică și socială a societății. Alimentele pe care le consumam pot fi impartite in trei grupe: alimente acidifiante, alcalinizante si acide.

Primele doua grupe sunt stabilite in functie de efectul pe care alimentele le au asupra corpului (efect acidifiant sau alcalinizant) in timp ce in a treia grupa este stabilita in functie de caracteristica insusi a alimentului, adica de gustul sau acid, fara a se lua in considerare efectul asupra organismului.

Caracteristicile produselor alimentare ar trebui sa fie, pe cat posibil, stabilite mai degraba in functie de efectele lor asupra organismului, caci efectele sunt cele care intereseaza persoanele preocupate de propria sanatate. Un aliment poate avea caracteristici alcaline, generand insa un efect acidifiant. Este cazul zaharului alb, folosit pentru a diminua gustul foarte acidulat al fructelor, de exemplu coacaza. Daca aceasta neutralizare este reala la nivelul gustului, nu la fel se intampla la nivelul organismului. Atunci cand este metabolizat, zaharul alb produce numerosi acizi, este deci foarte acidifiant. Cunoasterea efectelor alimentelor asupra organismului este asadar fundamentala. Primele doua grupe, cele ale alimentelor acidifiante si alcalinizante, includ produse clasificate in functie de efectele lor asupra organismelor vii (bolnavi sau oamenii ce consuma aceste alimente).

In schimb, a treia grupa contine alimente al caror efect nu poate fi stabilit clar si definitiv, asa cum se intampla in cazul primelor doua grupe. Acesta variaza efectiv in functie de prezenta sau absenta insuficientei metabolice la acizi. Aceste alimente, in special fructele, zerul si otetul, sunt alcalinizante pentru un organism care metabolizeaza corect acizii slabi, dar acidifiante pentru organismul care sufera de insuficienta metabolica la acizi. Neputand fi

clasificate prin efectul lor, alimentele sunt clasificate prin caracteristicile lor proprii, prin gustul lor acid, pe care fiecare il poate constata cand le consuma.

In general, alimentele din aceasta a treia grupa sunt asociate cu alimentele alcalinizante, caci acesta este efectul lor asupra majoritatii oamenilor. Dar am gresi daca am adopta o astfel de clasificare, pe de-o parte pentru ca nu aceasta este realitatea si, pe de cealalta parte, pentru ca persoanele care se preocupa de echilibrul lor acido-bazic au de cele mai multe ori o insuficienta metabolica la acizi. Pentru ei, cunoasterea acestei a treia grupe este fundamentala.

Funcţiile produselor alimentare 

Produsele alimentare sunt constituite în marea majoritate a cazurilor dintr-un complex de substanţe organice şi anorganice necesare organismului uman, alături de care se găsesc substanţe indiferente şi uneori substanţe antinutriţionale şi dăunătoare, aspecte ce se repercutează asuprafuncţiilor. Prezenţa nutrienţilor în compoziţia chimică îi conferă o serie de proprietăţi ce sedeosebesc fundamental şi calitativ de cele ale produsului nealimentar. Prezent zi de zi în toate etapele formării şi dezvoltării personalităţii umane, produsulalimentar ocupă un loc primordial între factorii de viaţă ai omului, îndeplinind funcţii specifice,distinctive faţă de funcţiile produsului nealimentar. Funcţiile produsului alimentar îşi au origineaîn valoarea de utilizare (consum) însăşi, fiind o manifestare a acesteia; rolul produsului alimentar în hrănirea şi starea de sănătate a populaţiei se realizează printr-o paletă largă de funcţii care semanifestă pe mai multe planuri şi în strânsă interdependenţă cu structura, compoziţia chimică şi proprietăţile produsului.

Funcţiile produselor alimentare sunt următoarele:

-funcţia nutritivă;

-funcţia plastică;

-functia energetica

- funcţ ia  cata l i t ică ;  

- funcţ ia  de protecţ ie  ş i  de sanogeneză;

- funcţ ia terapeutica;

- functia psiho-senzoriala si estetica;

-funcţia igenico-sanitară;

-funcţia simbolică.

Funcţia nutritiva este data de ansamblul de substante din compozitia produsului alimentar ce asigura hranirea organismului.

Functia plastica se manifesta prin aportul pe care îl au unele substante din produsul alimentar la refacerea tesuturilor uzate sau distruse din organismul uman, precum si la formarea tesuturilor noi la copii.

Functia energetica se manifesta prin furnizarea energiei ce rezulta prin arderea în organism a trofinelor calorigene.

Functia terapeutica este exercitata de acele produse alimentare (cereale, legume, fructe, etc.) ce intervin ca adjuvanti în tratamentul unor afectiuni.

Functia psihosenzoriala si estetica se manifesta prin forma, marime, culoare, limpiditate, consistenta, aroma, gust.

Functia igienico-sanitara este data de proprietatea indispensabila de sanatatea sanitara (inocuitate) pe care trebuie sa o îndeplineasca produsele alimentare.

Functia simbolica este data de mesajul pe care îl transmite consumatorului un produs alimentar. Ea este legata de functia nutritiva si de cea psihosenzoriala si estetica.

Tipuri de produse alimentare:

Alimente ecologice sunt produse  diversificate, sanatoase, libere de boli si daunatori, lipsite de reziduri nocive, cu un continut echilibrat in substante bioactive si minerale.Sunt rezultate din tehnologii ecologice, tehnologii care nu utilizeaza ingrasaminte chimice si pesticide. Toate aceste tehnologii bio-ecologice au rolul de a pune la dispozitia consumatorului si industriei prelucratoare produse naturale lipsite de reziduuri chimice.

Alimente usoare reperezinta o categorie de produse alimentare in care una sau mai multe componente din compozitia produsului sunt diminuate cu 30% fata de produsul conventional. O margarina light re valoarea energetica diminuata cu 30% fata de margarina obisnuita . Exemplele pot continua cu sormtimente light de apa minerala, Coca-cola,etc. Termenul light se refera fie

la valoarea nutritiva fie la cea energetica . La obtinerea acestor produse se recurge la folosirea mai multor aditivi alimentari ,la substituienti ai grasimilor, a zaharului.

Alimente noi – Din categoria alimentelor noi fac parte alimentele care pana in momentul respectiv erau necunoscute consumatorilor dintr-un anumit areal (lacuste, larve, fructe de mare) , cele care provin din alta zona de cultura (legume si fructe exotice), cele obtinute printr-un procedeu special (sterilizate prin presiune sporita),cele rezultate in urma unui proces clasic de ameliorare (triticale), alimentele modificate genetic, care au dobandit gene noi prin transferul de gene (tomate, rapita, soia, porumb), alimente  rezultate din organisme modificate genetic (zahar, ulei, amidon ).

Alimente modificate genetic au aparut in urma cu 20 de ani gratie geneticienilor si, biotehnologilor care au reusit prin transfer de gene sa obtina o noua categorie de produse alimentare (tomate, porumb, rapita, soia etc,) sa induca capacitati sporite de pastrare, transport si depozitare ( la legume si fructe proaspete) , sa sporeasca rezistenta plantelor de cultura la erbicide, la atacul bolilor si daunatorilor,sa foloseasca microorganisme transgenice de mare randament in scopul prelucrarii alimentelor (iaurt, vin, bere), sa imbunatateasca compozitia chimica (cresterea continutului in proteine, amidon, reducerea continutului in substante nocive – solanina -) si implicit  calitatea unor produse agroalimentare. 

Alimente industriale au aparut din dorinta de a economisi timp si efort la prepararea mancarurilor. Cuprind un sortiment  foarte diversificat oferind consumatorilor preparate din intreaga lume. Alimentele industriale prezinta un anumit grad de prelucrare; este vorba de produse deshidratate sau uscate (pentru supe, sosuri), produse congelate, produse instant, semiconserve si conserve. Convenience food sunt considerate si delicatesele , produse care vin sa satisfaca cele mai rafinate preferinte si gusturi. Sortimentul cuprinde salate fine, sosuri, alimente pretioase (homar, caviar), specialitati din crustacee, peste, vanat, conserve de legume (castraveciori, porumb zaharat).

Alimente traditionale - aceasta grupa de alimente cuprinde o gama larga de produse ( condimente, bauturi, mancaruri preparate) specifice unei tari sau a unei zone turistice. inceputul in domeniu, apartine italienilor cand in anii 50 au deschis primele pizerii. Specialitatile diferitelor zone geografice cu care oamenii au facut cunostinta in calatoriile lor, publicitatea, reclama si experientele proprii au contribuit la cunoasterea, aprecierea si repetarea lor.

Firme producatoare:

Producători de mezeluri:

Aldis

Caroli

Cris-Tim

Meda Prod