Despre TOL4FOOD Leonardo da Vinci CONSORIU ECHIPA DE MANAGEMENT REZULTATE CATALOG Spatiu educational CONTACT

Latest News Catalog Diseminare Consoriu Echipa de management a proiectului Leonardo da Vinci image0 Home page Pictures image7 img3 img4 img5 img6 image2 img9 img10 img11 img12 img13 img14 img15 img16

Top of Form

Bottom of FormPRODUSE TRADIIONALE SELECIONATE N ROMNIA

1. Nume produs/Date contact producator: HALVA FELEACUL

S.C. AMYLON S.A. SIBIU, Sos. Alba Iulia nr. 70 Sibiu, Punct de lucru Cluj Napoca, Tel: 0269 21 77 22, fax: 0269 21 60 44, E-mail: office@amylon.roRegiune/judet/istoria produsului: Sibiu; Cluj (Transilvania)Povestea produsului Halva Feleacul incepe in 1960, anul in care este realizat acestprodus la fabrica de dulciuri de la ClujNapoca. Reteta utilizata atunci folosea ingrediente autohtone, avand la baza semintele prajite de floarea-soarelui pentru fabricarea tahanului si siropul de zahar si glucoza batut cu extract de ciuin pentru a obtine halvita. Echipa Feleacul a pastrat de-a lungul anilor reteta stabilita atunci, a utilizat tehnologia de productie initiala, pentru a oferi consumatorului roman produsul pe care il cunoaste si pe care il apreciaza, produsul Halva Feleacul devenind astfel un produs cu traditie pe piata romaneasca.Ingrediente: Seminte prajite de floarea-soarelui, zahar, sirop de glucoza, extract de ciuin, substante de aromatizare, cacao (min. 2%).Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): umiditate: max. 4%; zahar direct reducator: max 18%; zahar total: 25 - 30%; grasime: max. 40%. Aspect: masa compacta, cu structura fibroasa, fina si uniforma de halvita, care se rupe usor; culoare galbuie-cenusie deschisa, uniforma, marmorata in cazul sortimentelor cu adaos de cacao; gust dulce, placut, specific semintelor prajite. Valoare energetica: 528 kcal/100g (glucide: 48 50%; lipide: 35 37 %; proteine: 18 20 %).Mod de preparare: Produsul Halva se obtine dintr-un amestec de tahan si halvita. Metoda de productie utilizata este in doua faze: obtinerea tahanului din semintele de floarea-soarelui descojite, prajite si macinate si, respectiv, obtinerea halvitei din zahar, sirop de glucoza, apa si extract din radacini de ciuin. Amestecul celor doua semifabricate se realizeaza prin framantare, operatiune care asigura distribuirea uniforma a componentelor in produsul finit. Operatiunea de framantare se realizeaza manual, in cazane de inox, cu ajutorul unor lopeti de lemn, ceea ce face posibila pastrarea fibrei de la halvita in produsul final. Dupa framantare produsul este dozat in caserole de plastic, este depozitat in tavi si asezat pe rafturi intr-o incapere separata. Este astfel pastrat timp de 24 ore, timp necesar racirii pe cale naturala, urmand apoi a se ambala in folie metalizata.

2. Nume produs/Date contact producator: DULCEATA, GEM SI COMPOT DIN FRUCTE (cirese, visine, pere, gutui, cirese amare, nuci verzi, capsuni, prune cu/fara zahar, caise, struguri)

ASOCIATIA POMIVITICOLA HILITA, jud.IASI, www.aphilita.ro, constantin_strainu@yahoo.com; tel:0742494917; liliananechita@yahoo.com; tel:0743825492/0232290790Regiune/judet/istoria produsului: Moldova, jud. IasiUndeva in Moldova lui Stefan Cel Mare, intr-un satuc inconjurat de dealuri, cu un teren agricol putin accesibil culturilor intensive, oamenii au inceput sa planteze pomi fructiferi si vita-de-vie. Asadar zona de deal a devenit o zona pomiviticola cu traditie. Gospodarii satului au inceput sa isi planteze livezi care aveau pomi fructiferi cu rod bogat de primavara-luna mai si pana toamna tarziu-de la cirese pana la gutui. Astfel ca povestea incepe cu ,, a fost odat...o familie de oameni cu drag de rodul pmantului, care tria aproape de livada de pe Dealul Hiliei. Fie primvara fie toamna, culegeau fructele oferite n dar de pmantul generos i, cu pricepere, pregteau dulceturi aromate, renumite n tot inutul si cu ele serveau musafirii care le calcau pragul. Aceasta traditie straveche a facut ca cativa oameni ai satului Hilia sa aiba curajul de a incerca sa faca ceva nou si benefic pentru comunitatea lor. Sprijinii de Organizaia World Vision s-au constituit intr-o asociatie, au scris fise de proiect pentru a obtine fonduri de la Organizatie. Astfel s-au apucat de construit un Centru de prelucrare a fructelor, in urma unui parteneriat cu biserica din sat, iar acum dulceaa, compotul i gemul de Hilia sunt cunoscute n toat ara, prin participarea la targuri si expozitii. Actualmente asociatiaderuleaza un proiect de modernizare cu sprijinul Fundatiei pentru Parteneriat si al Romania American Foundation.Ingrediente: Fructe, zahar, apa daca este cazulCaracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Aspect: fructe ntregi sau buci de fructe bine ptrunse de sirop, de culoare corespunztoare varietii fructului i ct mai apropiat de cea natural. Dulceurile naturale Hilia sunt produse tradiionale obinute din fructe proaspete nglobate ntr-un sirop concentrat de zahr, fr adaos de conservani. Toate operaiile tehnologice se execut manual.Mod de preparare: Fructele sunt culese manual i transportate la punctul de lucru. Se aleg numai fructele sntoase. Condiionarea materiei prime cuprinde: curarea de codie, frunze, splarea obligatorie a fructelor, sortarea lor n vederea nlturrii fructelor necorespunztoare. Fructele mari se cur de codite si de smburi cu un clete special sau cu o srm inoxidabil, ndoit ca un ac de pr, iar cele mici (ciree amare) cu o scobitoare. Divizarea - tierea merelor, perelor, gutuilor const n tierea fructelor n jumti, sferturi, optimi, cuburi sau tiei. Casa seminelor se scoate dup tierea fructelor. Fructele cntrite conform reetei, se pun la fiert pe foc mic, mpreuna cu o cnita de apa (apa se adauga peste fructele care nu sunt foarte suculente) intr-o oala de inox cu capac. Cnd fructele s-au nmuiat, se adaug tot zaharul si se amesteca bine. Se continua fierberea, amestecnd din cnd in cnd sa nu se prind. Gemul trebuie sa scad aproximativ 1/3 din cantitatea considerat dup ce s-a adugat zaharul. La gem, fructele pot fi tocate foarte marunt pentru a se obtine o pasta consistenta. Gemul si dulceata fierbinte se toarn in borcane nclzite in prealabil. Se fixeaza capacele la borcane, se depun pe masa din buctrie, bine nfofolite in pturi groase, pana se racesc.

3. Nume produs/Date contact producator: SLNIN AFUMAT DE MANGALIA

SC TOTO SRL , Lpuel 90 A, com. Recea tel/fax. 0262-288848;E-mail : produsetraditionalemm@yahoo.com; Ttran Ioan +04722 613194Web: www.carmangeriatoto.roRegiune/judet/istoria produsului: MaramuresSlnina de Mangalia este un produs traditional specific regiunii Maramure avand o vechime de peste 150 de ani de cand n regiunea noastr a fost adus rasa de porci Mangalia din Serbia. Fiecare gospodar cretea ntre unu i trei porci Mangalia, iar n perioada srbtorilor de Crciun i sacrificau pregtind carnea i slnina pentru a o putea pstra pe toat durata anului urmtor. Slnina de mangalia este foarte sntoas datorit coninutului ridicat de acizi grai nesaturai care ajunge pan la 70% i care curata vasele sanguine de colesterol astfel c slnina este recomandat n hrana tuturor categoriilor de varsta i a bolnavilor de boli cardio-vasculare. Se tie c, de-a lungul anilor, Maramureeanul i Ardeleanul au avut slnin ca i aliment de baz pe ntreaga perioad a anului, aceasta fiind consumat cu paine de cas, ceap roie i un pahar de horinc.Ingrediente: Slnin de Mangalia, sare brut mcinatCaracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Sare 3-4%; umiditate 75%, miros plcut de afumtur, culoare alb-cenuie, gust plcut, avand caliti nutritive i curative foarte bune datorit coninutului de peste 70% in acizi grai nesaturai.Mod de preparare: Etape de preparare: fasonare, srare, afumare. Slnina se fasoneaz n tblii de 40/50 cm i se aseaz n covat (albie de lemn) unde se sreaz cu sare brut mcint n straturi n aa fel ncat sarea s acopere n ntregime slnina. Este neaprat necesar ca marginile exterioare s fie frecate bine cu sare. Saramurarea dureaz in total 6 sptmani dar dup trei sptamani slnina se ntoarce pe cealalt parte completndu-se sarea. Dup 6 sptmani se scoate din sare, se scutur bine i se limpezete cu ap rece. Apoi se leag fiecare tblie de slnin i se aga afar pentru a se stoarce bine de ap, una dou zile. Afumarea se face fie n podul casei fie n afumtorii special amenajate in curtea gospodarilor asigurndu-se fum din lemn sau rumegu de esen tare (fag). Procesul de afumare dureaz 7-10 zile la fum mic i rece.

4. Nume produs/Date contact producator: CARNAI DE MANGALIA

SC TOTO SRL, Lpuel 90 A, com. Recea tel/fax. 0262-288848;E-mail : produsetraditionalemm@yahoo.com; Ttran Ioan +04722 613194Web: www.carmangeriatoto.roRegiune/judet/istoria produsului: MaramuresCarnaii de Mangalia sunt un produs traditional specific regiunii Maramure datand de peste 150 de ani de cand gospodarii din aceast zon i-au pus problema pstrrii pe o perioad mai ndeleungat a crnii rezultate din sacrificarea porcului de Crciun. Sacrificarea porcului de Crciun este nu numai o tradiie ci i un adevrat ritual la care particip toi membrii familiei i uneori rudenii sau vecini. Este o tradiie n zona ca cel puin o pereche de carnai de Mangalia afumai s se pstreze pana la srbtoarea Patilor cand acestia sunt pusi n coul pascal alturi de jambon, ca, ou vopsite, prjituri, pasc i toate sunt duse la biseric pentru a fi sfinite. Cel care nu avea n co toate buntile mai sus menionate era considerat un gospodar scprat. Carnaii de Mangalia au fost i sunt considerati un deliciu datorit gustului minunat precum i a calitilor curative conferite de prezena acizilor grai nesaturai. Pan i n zilele noastre n seara de Crciun pe masa multor gospodari pot fi gasiti carnaii de Mangalia afumati alturi de alte bunti i de paharul de horinc.Ingrediente: carne de porc de Mangalia de peste doi ani, sare, usturoi de grdin, boia obinut n gospodrie, piper, mae de porc.Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Sare 3-4%; Umiditate 70%, miros plcut de afumtur, culoare roie-maronie, gust plcut cu aroma de usturoi i fum, avand caliti nutritive i curative foarte bune datorit coninutului de peste 70% in acizi grai nesaturai n grsimea de porc Mangalia.Mod de preparare: Etapele tehnologice sunt: tocarea, amestecarea, umplerea, zvantarea, afumarea, uscarea. Carnea de porc care rezult la tranare (buci de pulp, ceaf, cotlet, fleic) se toac cu barda pe butucul de lemn rezultand buci de 0,5-1 cm. Bucile de carne se amestec cu piper, boia, usturoi i sare ntr-un vas de lemn (cn) pan se omogenizeaz complet. Amestecul astfel obinut se introduce n mate de porc cu maina de umplut manual i se obin iraguri de carnai lungi de 40-50 cm. Odat obinui, carnaii proaspei e aeaz pe bete de lemn i se las la zvantat 24 de ore. Dup zvantare, carnaii se pun la afumat fie n podul casei, fie intr-o afumtorie special amenajat n curtea gospodarului unde se realizeaz fum din lemn de esen tare timp de 7-10 zile. Dup afumare, carnaul se pune n beci sau n cmar pe bete pentru uscare i pstrare.

5. Nume produs/Date contact producator: PRODUSE DIN PESTE

SC DORIPESCO SA, str. Bisericii nr.224, loc. Halciu, Brasov, tel.fax. +40.268.481581; office@doripesco.ro; www.doripesco.roRegiune/judet/istoria produsului: Brasov, TransilvaniaDelta din Carpai - Doripesco nseamn produse tradiionale din pete. nc din cele mai vechi timpuri, una dintre ocupaiile populaiei din ara Brsei a fost pescuitul. Petele era consumat n stare proaspt sau conservat prin srare i afumare, constituind o delicates pentru mesele festive. Prelund reetele aduse pe aceste meleaguril n epoca fanariot de ruii lipoveni sau pe cele aduse de colonitii de origine germanic (saii), Doripesco a devenit prima companie productoare de pete i produse procesate din pete, care are atestat de produse tradiionale. Cele opt produse cu atestat tradiional, realizate dup reete tradiionale din ara Brsei sunt: Icrele Doripesco, Novacul afumat din ara Brsei, Pstrvul afumat, Pstrvul ardelenesc, Rulada Pstrvarului, Batogul de Novac, Bagheta Doripesco i Pastrama Pescreasc.Delta din Carpai - Doripesco nseamn, n al doilea rnd, pete crescut n mediu natural controlat i hrnit cu cereale de cea mai bun calitate. Doripesco nu realizeaz o cultur intensiv a petelui i nu utilizeaz n procesul de cretere hran granulat ci doar cereale de cea mai bun calitate. Cele 415 ha de luciu de ap reprezint o suprafa care asigur petelui o cretere n mediu natural, iar hrana cu cereale completeaz tot acest proces de cretere, astfel nct clienii notri s se bucure de produse proaspete i naturale.Delta din Carpai - Doripesco nseamn, n al treilea rnd, pete de prim prospeime. Produsele Doripesco beneficiaz de materie prim de prim prospeime provenit din mediul natural, datorit faptului c petele pescuit se transport viu, n hidrobioane, de la ferme ctre secia de procesare, ajungnd n maxim 3 ore. n plus, de la recepie i pn la obinerea produsului finit se urmrete s nu se depeasc timpul de 72 ore, asigurndu-se prospeimea produsului, continuitatea i uniformitatea calitii i siguranei alimentare.Prin produsele pe care le realizeaz, Doripesco dorete s continue tradiiile strmoeti. Astfel, 6 dintre produsele realizate de Doripesco sunt atestate de ctre Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale ca produse tradiionale din pete:Salata din icre de crapn depresiunea Brsei, pe teritoriul localitilor Dumbrvia, Rotbav, Mieru i Hlchiu s-a mpmntenit salata de icre preparat din icre de crap, ulei de floarea-soarelui, sare i lmie. Doripesco pstreaz tradiia salatei de icre de crap oferind clienilor cel mai savuros i natural produs de pe pia, n segmentul su.Batog de novacnc din cele mai vechi timpuri, petele era consumat n stare proaspt sau conservat prin srare i afumare, constituind o delicates pentru mesele festive. Batogul de novac Doripesco respect dorina consumatorului din Ardeal de prelucrare a petelui sub form de fileuri, suprapuse i legate cu sfoar din loc n loc.Crap novac afumatRecoltat din blile proprii novacul Doripesco este filetat, srat i afumat conform tradiiei, la cald, cu lemn de esen tare (fag) i frunze de elin pentru arome.Pstrv afumatCrescut n ferma de la Valea Bgii, pstrvul urmeaz o tradiie de preparare transmis din tat n fiu nc din secolul al VI-lea. Tradiia afumrii alimentelor provine de la saii venii pe aceste teritorii nc din 1225. Jarul din rumegu de lemn de fag, fiert n prealabil, la care se adaug frunze de elin confer pstrvului Doripesco o arom unic.Pstrv ardelenescPstrvul ardelenesc Doripesco urmeaz o tradiie de preparare din vechi rmoi. Dup o descriere a lui Heresbachi, afumarea alimentelor devenise parte din viaa casnic a locuitorilor rii Brsei.Rulada pstrvaruluiSpecialitate Doripesco, Rulada Pstrvarului urmeaz o reet din zona Mieruului. Carnea de snger i novac srat, condimentat i aromat cu verdeuri este nvelit n fileuri de pstrv fntnel i curcubeu din fermele proprii i afumat cu rumegu din lemn de fag i frunze de elin, conform tradiiei.Baghet DoripescoLocuitorii din ara Brsei obinuiau s afume petele pentru a-l pstra peste iarn. Doripesco duce mai departe aceast tradiie, oferindu-le clienilor si delicioase fileuri de snger, afumate cu lemn de esen tare (fag), iar apoi nvluite n aroma i savoarea unui amestec al condimentelor i mirodeniilor.Pastram PescreascRespectnd tradiiile strvechi, Doripesco a obinut un preparat extrem de gustos. Carnea de fitofag este conservat la fel ca pe vremuri, prin srare, iar apoi complimentat de un amalgam de mirodenii: piper, cimbru, boia dulce, usturoi i bobie de mutar, ce-i confer unicitate acestui produs tradiional.Novacul afumat din ara Brsei Denumire de Origine Protejatnc din cele mai vechi timpuri, una dintre ocupaiile populaiei din ara Brsei a fost i pescuitul. Petele era consumat n stare proaspt sau conservat prin srare i afumare, constituind o delicates pentru mesele festive. Crapul Novac (Aristichthys nobilis) face parte din categoria crapilor aa-zii chinezeti deoarece au fost adui n Romnia pentru cretere intensiv n perioada 1955 1960, din prile est-asiatice, peti care s-au aclimatizat foarte bine la noi. Recoltat din blile proprii, novacul Doripesco este filetat, srat i afumat conform tradiiei. Tradiia afumrii const n realizarea unor produse cu procent mic de sare, afumate la cald, cu rumegu de esen tare (fag sau stejar) i cu arom unic de frunze de elin. n 2011, Direcia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale a analizat documentaia depus pentru nregistrarea i protejarea denumirii Novac afumat din ara Brsei Denumire de Origine Protejat (DOP) n conformitate cu preverile Regulamentului (CE) nr. 510/2006,Regulamentului (CE) nr. 1898/06, Hotrrii Guvernului nr. 828/2007 i Ordinului MADR nr. 906/2007. Urmtoarea etap, dup finalizarea perioadei de opoziie la nivel naional, const n transmiterea cererii la Comisia Europen n vederea solicitrii nregistrrii idobndirii proteciei la nivelul Uniunii Europene.Ingrediente: peste, condimenteCaracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale):Mod de preparare:Delta din Carpai - Doripesco nseamn n primul rnd armonia naturii. Petele trieten mediu natural controlat, cu vegetaie acvatic, stuf, psri i animale de ap. Deltadin Carpai este arie natural protejat, sit Natura 2000 i Sit Ramsar. Aceast arie are415 ha de ap, stufri, canale, praie, mlatini, pajiti umede i inundabile i este ncsingurul Sit Ramsar din Regiunea 7 Centru. Aici s-au identificat peste 200 specii depsri slbatice, dintre care unele protejate, incluse n convenii i directiveinternaionale (Convenia de la Berna, Directiva Psri a UE), precum: strcul pitic,strcul rou, barza neagr, raa roie, eretele de stuf, cresteul pestri, cristelul de cmpetc. Cteva dintre ele au cele mai numeroase populaii cuibritoare din centrul rii(strcul rou, eretele de stuf), iar altele poposesc aici n migraie n numr mare pentruTransilvania (egreta mare, barza neagr, grlia mare, chirighia neagr etc.). Deasemenea, pe perioada unui an, numrul de exemplare ale psrilor de ap depetecifra de 20.000, ndeplinindu-se astfel un alt criteriu important de desemnare a zonelorumede de importan internaional.

6. Nume produs/Date contact producator: PRODUSE DE PANIFICATIE DIN FAINA DE SECARA SI FAINA DE CARTOFI: PAINE TARANEASCA, PAINE DE CASA, PAINE TRADITIONALA, PRODUS KRTSKALCS, BEIGLI CU NUC i BEIGLI CU MAC

SC Harmopan SA, str. Harghita nr. 46., Miercurea-Ciuc, JUD. HARGHITA, Email.: secretariat@harmopan.ro Tel: +40-266-324424; Fax: +40-266-371387Regiune/judet/istoria produsului: Miercurea Ciuc, Jud. Harghita, Transilvania Miercurea Ciuc este un municipiu, reedina de jude i cel mai mare ora al judeului Harghita, Transilvania, Romnia. Numele oraului este atestat pentru prima dat sub forma Cskszereda ntr-o scrisoare din anul 1558, cu referire la trgurile sptmnale inute aici n zilele de miercuri.Fabricarea pinii cu past de cartofi i cu fin de secar n zona Harghita are o tradiie de cteva sute de ani.Ingrediente: faina de grau, faina de secara (la sortimentele cu secara), pasta de cartofi, apa, sare, drojdie .Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Aspectul exterior:Pinea rneasc iPinea de cas au coaja coapt foarte intens, pn la carbonizare dup care este btut i rzuit, caracteristic pinii fabricate n gospodriile rneti.Pinea tradiional este presrat cu fin, care la coacere se nchide la coloare i d un aspect specific tradiional produsului.Produsul KRTSKALCS este fabricat n zona Harghita cu ocazia diferitelor srbtori familiare: cununie, nunt, botez, avand o traditie de sute de ani i asa se pastreaza si in zilele noastre. Compoziia produsului este un simplu aluat de cozonac, din materii prime naturale, folosite i de gospodine pentru frmantarea cozonacului.Krtskalcs este un produs de origine transilvaneana, numele sau provine din cuvantul maghiar krt care nseamna cos de fum.BEIGLI CU NUC iBEIGLI CU MAC - sunt fabricate din aluat de cozonac, din materii prime naturale: fin, untur de porc, margarin sau unt, zahr, ou, drojdie, sare, lapte praf. Umplutura este preparat din miez de nuc sau mac, n funcie de sortiment, mcinate, stafide i sirop de zahr.Mod de preparare:n depresiunile din Carpaii Orientali condiiile meteorologice sunt nefavorabile cultivrii grului. Ca urmare, recolta de gru este cantitativ mic, iar nsuirile de panificaie ale graului sunt slabe. n schimb, clima este ideal pentru cultivarea cartofilor i a secarei. Astfel, fina de secar i pasta de cartofi au devenit materii prime folosite la fabricarea pinii n gospodrii rneti cu scopul de a economisi fina de gru, dar i pentru gustul specific foarte plcut ce este oferit pinii de aceste materii prime. Pe de alt parte, pinea fabricat cu past de cartofi sau cu fin de secar sau cu ambele i pstreaz prospeimea n timp ndelungat, avnd miez mai dens, cu umiditate mai mare i o structur mult mai legat care nu devine sfrmiciosa nici dup cteva zile de pstrare. Aceast tradiie a fost preluat de societatea Harmopan nc din anii 1960 i pstrat i n prezent la fabricarea produselor tradiionale de pine: Pine rneasc, Pine de cas, Pine tradiional, Pine tip Harmopan (pine Cluj, fabricata din anii 1970, numita de civa ani Pine Harmopan). La fabricarea acestor sortimente de pine s-a pstrat tradiionalitatea lor, fabricnd-o n condiii industriale. La sortimentul Pine rneasc reeta nici nu prevede drojdie si este fabricat exact ca n gospodrii rneti cu maia matur reinut de la coacerea anterioar. Aluatul se prepar prin metoda indirect, folosind procedeul trifazic ca in gospodriile rneti: prosptur, maia si aluat. Folosind procedeul trifazic, procesul de fermentare a semifabricatelor se petrece ntr-un timp ndelungat, astfel existand timp suficient pentru formarea substanelor care dau gustul bogat al pinii. Aceste sortimente tradiionale de pine sunt coapte n cuptoare tradiionale de crmid. Folosind aceste cuptoare s-a pstrat ncrcarea i descrcarea tradiional a cuptoarelor- cu ajutorul lopeilor din lemn. Produsele sunt aezate pe lopat, sunt spoite cu apa cu ajutorul unei perii, dup care sunt introduse n cuptor. Acest mod de introducere n cuptor are influen asupra structurii miezului, care devine mai dens. Coaja painii coapt n cuptor de crmid este mai groas i mult mai gustoas, asemntoare produselor coapte n cuptoarele cu nclzire direct existente n gospodrii rneti. S-a pstrat caracterul tradiional i n ceea ce privete gramajul. Pinea n gospodriile rneti a fost coapt pentru familii mari, cu muli copii, pentru una sau chiar dou sptmni, astfel au avut gramaj mare. Gramajul mare mai are un avantaj: pstreaz prospeimea mai mult timp. i produsele de la SC Harmopan SA de pine tradiional au gramaj mare, ntre 1,5 2,2 kg .Excepie face pinea de secar din fin de secar 100 %, care din cauza proprietilor de panificaie slabe ale finii de secar este coapt n form i timpul de coacere este mai lung, chiar n cazul produsului cu gramaj mic .Produsul KRTSKALCS este fabricat n zona Harghita cu ocazia diferitelor srbtori familiare: cununie, nunt, botez, avand o traditie de sute de ani i asa se pastreaza si in zilele noastre. Produsul este tradiional att n ceea ce privete compoziia, forma lui ct i modul de coacere. Compoziia produsului este cea a unui aluat de cozonac, din materii prime naturale, folosite i de gospodine pentru frmantarea cozonacului. Este tradiional i specific forma pe care se nfoar aluatul, pe care se face dospirea final i coacerea. Aceasta are form cilindric, este confecionat din lemn si este unsa cu ulei nainte de folosire. Aluatul este ntins sub form de fitil, nfurat pe form, spoit cu ulei, acoperit cu zahr tos. Totodat este tradiional i modul de coacere a produsului. Coacerea se realizeaz cu ajutorul unui aparat special confecionat. Aluatul astfel pregtit este aezat n aparatul de coacere, este nvrtit deasupra unei surse de cldur. Cldura este obinut din arderea jarului sau a gazului metan. Societatea Harmopan fabric Krtskalcs copt deasupra jarului numai cu ocazia zilelor oraului cnd coacerea este efectuat n aer liber. Aceast metod este folosit i n gospodrii rneti. n fabricaie curent, societatea foloseste pentru coacere gaz metan.Produsele BEIGLI CU NUC iBEIGLI CU MAC sunt produse tradiionale fabricate cu ocazia srbtorilor religioase: Crciun i Pate. Asemntor celorlalte sortimente tradiionale, aceste produse sunt fabricate de peste sute de ani de gospodine pentru srbtori. Aluatul fermenat este ntins sub form paralelipedic. Umplutura este ntins pe aluat n strat uniform i este nfurat n form cilindric. Prodesele astfel modelate sunt aezate pe tvi ntinse (pentru prjituri sau cornuri) si sunt inute la dospire final. n timpul dospirii finale sunt unse de dou ori cu glbenu de ou i la terminarea dospirii finale cu albu de ou. Astfel, suprafaa produsului dup coacere capt un aspect frumos de marmur i are luciu. Produsele sunt foarte delicioase, mai ales dac stratul de umplutur este mai groas decat stratul de aluat, iar aspectul feliilor este cu att mai frumos cu ct aluatul a fost mai bine ntins la modelarea produselor.

7. Nume produs/Date contact producator: PLINC DE SLAJ

Productor: Asociaia Patronal a Productorilor de Plinc Natural din Judeul Slaj, Municipiul Zalu, str. George Cobuc, nr.12, Tel. 0746.041.845, Fax: 0260.615.705.Regiune/judet/istoria produsului: SalajPlinca de Slaj este atestat documentar din anul 1540. Din documentele gsite de Grigore Ardelean (preedintele asociaiei) la Muzeul Judeean, de beneficiile plincii din Slaj n-a fost strin nici Mihai Viteazul. Acesta, nainte de btlia de la Guruslu, ar fi nchinat un pahar cu otenii lui iar, dup confruntare, ar fi srbtorit victoria mpotriva lui Sigismund Bathory tot la un pahar de plinc.Asociaia Patronal a Productorilor de Plinc Natural din Judeul Slaj a nregistrat la OSIM ,,Plinca de Slaj. Asociaia particip cu acest produs la expoziii internaionale (de exemplu Expoziia pentru industria alimentara, agricultur i horticultur Sptmna Verde de la Berlin), precum i la targuri de produse tradiionale din ar.Ministerul Agriculturii si Dezvoltrii Rurale a aprobat ca Plinca de Slaj de prune s fie atestat ca produs tradiional, pentru a proteja astfel la nivel naional i european denumirea de origine i cea a indicaiei geografice. Pe lng acest produs au fost atestate i alte sortimente: Plinca de Slaj de mere, Plinca de Slaj de caise, Plinca de Slaj de pere, Plinca de Slaj de piersici, Plinca de Slaj de viine, Plinca de Slaj de fructe amestec, Plinca de Slaj de tescovina i Plinca de Slaj de vin.Ingrediente: pruneCaracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Produs 100% natural (alcool 50% vol.). Calitatea acestui produs ,,natural i tradiional are mai multe ,,secrete. Culoare: alb-glbuie. Consumat n cantiti mici, plinca este un leac tradiional. Beneficiile plincii consumate n cantiti mici sunt amintite de dl. Ardelean Grigore, preedintele asociaiei: ranii notri n-au avut dintotdeauna medicamente. Dar dac se tiau, puneau pe ran plinc i rana nu se mai infecta. Dac i dureau articulaiile, i fceau frecii cu plinc, iar dac aveau probleme de digestie, fie c nu aveau poft de mncare, fie c sufereau de diaree, un pahar de plinc le rezolva problema.Mod de preparare: Plinca este obinut din prune fermentate natural, este distilat i redistilat manufacturier n instalaii de cupru cu foc deschis. Este pstrat n butoaie de lemn, pentru a se nvechi i colora natural.

8. Nume produs/Date contact producator: PRAJITURA CU MAR, PRAJITURA CU DOVLEAC, PRAJITURA CU BRANZA DULCE

SC. R-MT2000.SRL, OCNA SUGATAG, str. Avram Iancu nr 14, MaramuresRegiune/judet/istoria produsului: Maramures Ocna ugatag este un sat n judeul Maramure, Transilvania, Romnia, atestat documentar, prima dat, n anul 1355. n documentul din 1355 se pomenete de existena, n marginea dinspre Ocna ugatag a satului Giuleti, a unui drum care ducea la ocnele de sare, folosite de maramureenii care veneau aici s se aprovizioneze cu sare. Descoperirile arheologice, precum i alte documente istorice, atest c populaia zonei exploata sarea din vremuri strvechi.Prajiturile traditionale din zona au o vechime de 40-50 de ani. Majoritatea gospodinelor fac de sarbatori aceste tipuri de prajituri. Merele pentru aceasta prajitura sunt culese din livezi clasice asezate pe pante colinare, avand ca si baza straturi argiloase. Dovleacul creste si se dezvolta in soluri pe care s-a imprastiat foarte mult ingrasamant organic. Branza dulce si grasa este un factor de fortificare si rezistenta a partilor osoase din organism, avand in componenta o mare cantitare de calciu.Ingrediente: Mere/dovleac/branza dulce, oua, untura, smantana, zahar, praf de copt, faina, lamaie si sare.Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Forme bine definite, aspect placut, culoare caracteristica si luciu, umiditate max. 10%, grasime max. 15%, zahar minim. 20%.Mod de preparare: In compozitia de baza a prajiturilor traditionale intra oua intregi plus un galbenus care se freaca bine cu untura de porc peste care se pune smantana. Apoi se mai adauga zahar, praf de copt si o lingurita de sare si la urma faina. Aceste ingrediente se amesteca bine pana se obtine un aluat fraged care se imparte in 2/4/6 foi. Se intind foile cu sucitorul de lemn asezandu-se in tavile curate de coacere. Peste foi se pune umplutura (mar/dovleac/branza). Se lasa la copt aprox. 30 min la 200 de grade.9. Nume produs/Date contact producator: COZONACI CU NUCA TRADITIONALI

SC VITOSA SRL, str. Ion Creanga nr.2, Sibiu, popaconstantin2006@yahoo.comRegiune/judet/istoria produsului: SIBIU n vremea roman, zona Sibiului era cunoscut sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivnd numele rului ce trece prin ora (Cibin) i denumirea romneasc a oraului. n zona actualului cartier Guteria a existat o aezare roman numit Cedonia. Sibiul a fost fondat pe locul unei mai vechi aezri, probabil slave, imediat dup mijlocul sec. al XII-lea de coloniti sasi din teritoriul Rin-Mosela. Prima meniune a cetii este fcut n 1191 sub numele Cibinium ntr-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentar n forma Hermannstadt dateaz din anul 1223, dar exist i meniuni ale numelui Villa Hermanni. n anul 1241 a fost atacat, cucerit i parial distrus de hoardele mongole.Cozonacii cu nuca traditionali fabricati de SC Vitosa SRL se obtin dupa o tehnologie traditionala, sunt copti in tavi speciale, in cuptoare multivatra. Acestia se consuma in special cu ocazia sarbatorilor de Pasti, de Craciun, dar si in cursul anului pentru nunti, botezuri si pomeni.Ingrediente: faina alba de grau, lapte, oua, zahar, miez de nuca, drojdie, sareCaracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Umiditate miez: max. 35%, aciditate max. 2-5 grade, zahar min.12% s.u., continut de nuca min.17%; forma paralelipipedica, coaja are suprafata neteda, lucioasa, de culoare brun-roscat, miezul este marmorat, alternand straturi de miez cu straturi de umplutura, gustul si aroma sunt placute, de nuca, de copt, de dulce, cu o usoara aroma de rom.Mod de preparare: se pregatesc materiile prime: faina se cerne, drojdia se emulsioneaza in apa calduta, sarea se dizolva in apa, se decanteaza si se filtreaza, zaharul se dizolva in apa de la framantat, uleiul si margarina se adauga in stare calduta. In cuva malaxorului se introduc faina, drojdia, zaharul si sarea si se framanta 10-15 minute, obtinandu-se un aluat de consistenta moale cu temperatura de 29-30C. Apoi se adauga grasimile incalzile si se continua framantarea inca 10 minute. Aluatul este lasat la fermentat 40-50 de minute si apoi este reframantat 1 minut. Aluatul este apoi divizat manual in bucati de aproximativ 900 g, se modeleaza rotund si se lasa la odihna 2-3 minute. Apoi se intinde sub forma unei foi deptunghiulare de 3-4 mm grosime, cu ajutorul sucitorului de lemn. Umplutura se pregateste astfel: nuca se macina, se amesteca cu zaharul pudra si albusul de ou batut spuma, pana la obtinerea unei consistente pastoase, omogene, peste care se dauga aroma de rom. Pentru stabilitatea feliei de cozonac, in umplutura se adauga si mici cantitati de pesmet din paine. Peste foaia de aluat intinsa, se aseaza umplutura in strat uniform pe toata suprafata, dupa care se ruleaza strans sub forma de bagheta. Cozonacii gata formati se aseaza in tavi dreptunghiulare, unse cu grasime, pudrate cu faina, apoi se lasa la dospit timp de 40-100 minute in dospitor. Cozonacii se coc in cuptorul incalzit la 200C, 40-60 minute. Dupa coacere, cozonacii se scot cu atentie din tavi, se spoiesc cu sirop de zahar si se lasa la racit.

10. Nume produs/Date contact producator: MAGIUN DE PRUNE TOPOLOVENI

Productor: SC SONIMPEX SERV COM SRL, Aleea Barajul Cucuteni nr. 4, bl. M5A, sc. 1. Sector 3, Bucuresti, cod postal 032752, tel. 021.340.26.66, fax 021.304 60 66, mobil (+4) 0722.588.959, e-mail sonimpex.magiun@gmail.comRegiune/judet/istoria produsului: Topoloveni, jud. ARGEnc din cele mai vechi timpuri, n zona Topoloveni jud. Arge, n fiecare gospodrie se fcea prin aceast metod tradiional magiun din prune, respectiv fierberea pulpei de prune n vase deschise sub agitare continu cu palete din lemn. Dup fierbere, magiunul se descrca n vase mici, de obicei n vase de lut ars sau n borcane care, dup rcire, erau cpcite i pstrate n cmar sau n beci. Ca produs tradiional romnesc, magiunul a reprezentat un sortiment cu pondere n rndul produselor alimentare conservate, consumat de populaia de toate vrstele n perioada de toamn iarn - primavar, att ca mic-dejun ct i ca desert. Livezile de pruni au existat pe pamnturile din Topoloveni din timpuri stravechi (se gsesc dovezi n hrisovul lui tefan Cantacuzino din 1 aprilie anul 7222, respectiv 1714, unde se amintete de Dealul Topolovenilor. Denumirea produsului este cunoscut nc din anul 1914, cnd n Topoloveni s-a nfiinat prima fabric de magiun din ar cunoscut sub denumirea de Cooperativa din Topoloveni, unde se producea magiun din prune i din alte fructe. n anul 1972 a luat fiin, pe actualul amplasament, secia de sucuri, magiun, fructe i legume deshidratate, fcnd parte din Intreprinderea de legume i fructe Piteti. n anul 1981 a fost transferat la Intreprinderea de prelucrarea i industrializarea legumelor i fructelor Topoloveni. n anul 2001 fabrica de magiun a fost preluat prin cumprare de societatea comercial Sonimpex Serv Com S.R.L.Ingrediente: un singur ingredient, prune proaspete romneti, netratate chimic, aflate la maturitatea coacerii. 1 kg de Magiun de prune Topoloveni se obine din 5 kg de prune proaspete, din cel puin patru (4) soiuri.Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Magiunul de prune Topoloveni este un produs alimentar natural, obinut din prune, prin fierbere la temperaturi menajante (maximum 70C) n recipiente deschise, fr adaos de zahr sau alte ingrediente. Este o past vscoas (concentrat 5:1) de prune, uor tartinabil, care poate fi consumat fie ca atare (pe biscuii, pine prajit, pine cu unt sau n combinaie cu iaurt, fulgi de cereale, ngheat etc.), fie ca desert n produse de patiserie (cornulee, gogoi, cltite etc.).Magiunul de prune Topoloveni conine per 100 g: 825 mg potasiu, 38,30 mg calciu, 22,83 mg magneziu, 6,09 mg fier, 3,5 mg bor, zaharuri naturale cum ar fi xylitolul, fructoza (14,42 %) i glucoza (17,68 %). Indicele glicemic este sczut: 39/100 g.Calitile produsului sunt recunoscute att n Romnia, ct i la nivel internaional prin: dou distincii ITQI Superior Taste Award (2010 i 2011), Indicaia Geografic Protejat n U.E., certificatul Atestarea Calitii (C.N.T.C.), recomandarea Produs tradiional recomandat de BIO ROMNIA, atestatul de furnizor al Casei Regale a Romniei etc.Mod de preparare: Tradiional, atestat documentar din 1914, pentru a pstra integral calitile nutritive ale prunelor proaspete, Magiunul de prune Topoloveni este preparat n cazane cu perei dubli, sub temperatur controlat de maximum 68-70C, timp de 12-14 ore, astfel nct s se evapore toat apa. Datorit acestei metode de preparare, magiunul de Topoloveni nu are nevoie de conservani i nici de ndulcitori sau ali aditivi alimentari.

11. Nume produs/Date contact producator: UIC DE MORRETI

Productor: SC AGROFOREST INTERNATIONAL COMPANY SRL, Localitatea Morreti, sat Morreti, nr. 202, jud. Arge; Tel. 0248/240237; 0747457162; E-mail: agroforest.international@gmail.comRegiune/judet/istoria produsului: Morreti, jud. Argen urm cu 100 de ani, dintr-o mic povarn munteneasc, un nume pornea n lume: uica de Morreti Buzdugan. Aflate la ultima frontier a prunului, plaiurile argeene sunt vestite pentru savoarea uicii de Morreti produs aici. De mai multe veacuri, obinerea uicii face parte dintr-un ritual aproape mistic motenit din moi-strmoi. Fr ndoial, n bastionul de margine al prunelor se afl uica de Morreti produs de familia Buzdugan. n urm cu mai bine de un veac unul dintre strmoii lui Vasile Buzdugan a statornicit printre ndeletnicirile sale i cea de povarnagiu, tradiie nentrerupt vreodat de atunci ncoace.De-a lungul mai multor generaii familia Buzdugan produce buturi naturale distilate din marcuri de prune, n cazane tradiionale cu foc direct, mbuntind procedeul dup metoda familiei Buzdugan, dar pstrnd caracterul tradiional al acestuia.Dup revoluia din 1989, Vasile Buzdugan reorganizeaz acest activitate n cadrul firmei SC Agroforest International Company SRL cu dorina de a transmite generaiilor viitoare secretul metodei Buzdugan varianta din tat n fiu.Dac vorbim de tradiie mai trebuie s vorbim de un element definitoriu care amorseaz n permanen nebnuitul succes al unei firme din ar i anume faptul c ea a rmas o afacere de familie a locului natal unde dinuie de generaii de peste 100 de ani n localitatea Morreti.Numele uicii de Morreti apare n anexele tratatului de aderare a Romniei la Uniunea European, pentru produse tradiionale romneti recunoscute in Comunitatea European, ceea ce denot c acest produs este apreciat pe plan intern i internaional, fcnd parte din patrimoniul zonei Morreti i al Romniei.Produsul ,,uic de Morreti fabricat de familia Buzdugan pentru firma SC Agroforest International Company SRL este nscris n Registrul de Atestare a Produselor Tradiionale.Ingrediente: prune coapte, culese la maturitate deplin.Prunele provin din livezile proprii, predominnd prunele brumrii (Prunus domestica) i derivatele acestora: Anna Spat, Stanley, Tuleu Gras, Grasa Romneasc. Livezile de prune sunt motenirea familiei, acordndu-se o importan vital privind ntreinerea acestora i anume: ngrrea solului folosind gunoiul de grajd fermentat un mod natural i ecologic de fertilizare; tierea de ntreinere i rodire; aplicarea unui numr suficient de tratamente fitosanitare.Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): uica cu 35%vol (anul fabricaiei 2009) are o concentraie alcoolica la 200C: 35,01% vol.; aciditate total (acid acetic): 512 g/hl a.a.; aldehide (aldehida acetic): absent; furfural: absent; esteri (acetat de etil): 4,2 g/hl a.a; alcooli superiori (alcool izobutilic): 29,12 g/hl a.a.; alcool metilic: absent; cupru: 2,25 mg/l.uica este un lichid de la incolor la galben pn la galben-brun n funcie de vechime i de vasul n care s-a produs maturarea sau nvechirea. uica are gust plcut, fin, caracteristic prunelor coapte, armonios specific i arom de smbure de prun, fr gust sau miros strin.Mod de preparare: Prunele sunt culese la maturitate deplin lunile septembrie i octombrie din livezile familiei Buzdugan i sunt depozitate n vase confecionate din doage de lemn de stejar care, n funcie de mrime i form, se numesc putini sau bui. Prunele sunt lsate s fermenteze n prezena smburilor pentru imprimarea unei arome specifice. Fermentarea dureaz timp de 4 sptmni pn la 16 sptmni n funcie de temperatura din locul unde sunt depozitate vasele cu prune. Fermentaia este gata n momentul cnd deasupra vasului se formeaz o crust tare care nu mai permite intrarea aerului n interiorul borhotului, iar musculiele beive Drosophila melanogaster sunt moarte, nu mai zboar la partea superioar a vasului.Prunele fermentate se transform n borhot materia din care se fabric uica.Transportul borhotului se face cu vase confecionate din lemn care se numesc crtoare si care au form de butie, dar pentru c se car cu ele n poziie orizontal au gura de ncrcare la mijloc, iar cea de evacuare la un capt. Crtoarele se descarc pe la capt, unde au o u de descrcare, n alte vase din lemn foarte largi la gur i mai puin nalte, care sunt ngropate n pmnt n aa fel nct borhotul din crtoarele aflate n diferite mijloace de transport s cad direct n aceste vase. nainte de a descrca borhotul n crtoare din vasele n care au fermentat se ndeprteaz crusta de deasupra pentru a nu imprima uicii miros de mucegai. Distilarea se face la povarn. Povarna este o cldire n care sunt montate cazanele n care se distileaz borhotul. Cazanul este confecionat din tabla de cupru alimentar cu grosimea de 0,5 mm, confecionat manual, fara nici un fel de sudura, toate mbinarile fiind facute manual prin btaie n pinteni. Cazanul este dotat cu nvrtitor (amestector) manual i este racordat la nite rcitoare care stau tot timpul ntr-un bazin cu apa rece pentru a se produce condensarea vaporilor de alcool. Bazinul este construit din beton (cu ani in urm a fost construit din lemn) i este conectat la o surs de ap curent pentru a se asigura rcirea permanent. Surplusul de apa se scurge n alt bazin aflat n afara povernei. Tot n afara povernei se afl alte bazine n care se colecteaza bozorina restul de borhot dup ce a fost fiert i extras alcoolul. Cazanul este montat pe focar vatra din caramid unde se face focul. Pentru un randament bun, borhotul trebuie prencalzit nainte de a fi pus la fiert. De aceea el se pune mai nti n nite vase din lemn lng focare i apoi se deart n cazane. Borhotul se fierbe timp de 1,5 2 ore, amestecnd continuu cu nvrtitorul manual astfel nct borhotul s nu se lipeasc de fundul cazanului i s imprime miros de fum uicii. Vaporii de alcool trec prin rcitor, condenseaz i sunt transformai in lichid care se scurge ntr-o bot (un vas din lemn de stejar care are in jur de 33 litri). Primele cantiti de circa 0,5 litri de alcool care ies (care se numesc fruni) se colecteaza separat i nu se vor consuma ci vor fi folosite ca alcool pentru uz extern pentru c au coninut ridicat de acid cianhidric i alcooli toxici. Acetia ies primii din distilat pentru c au punct de fierbere mai mic dect alcoolul etilic rezultat apoi la distilare.uica de Morreti fiind un produs obinut din prune cu smburi trebuie s aib un coninut de acid cianhidric de maximum 7 g la hectolitrul de alcool 100% vol. De asemenea, ultima parte rezultat din distilare cozile se elimina pentru c sunt formate din acizi grai cu masa moleculara mare, cu gust i miros neplacut, care ar strica calitatea organoleptic a uicii.uica de prun are tria alcoolica de minim 24 de grade in funcie de preferin.uica se depoziteaza n butoaie de lemn pentru maturare i nvechire. Sunt de preferat butoaiele din doage din lemn de dud sau salcm. uica nvechit n aceste butoaie capt o culoare glbuie plcut i un gust cu arom specific.Butoaiele sunt msurate metrologic i inscripionate, avnd capaciti cuprinse ntre 200 de litri i 5000 de litri.mbutelierea se face manual, n vase din sticl de la 0,5 litri i pn la 2 litri. Vasele sunt clasice sau au diferite forme fabricate special pentru diferite sortimente imbuteliate i anume: uic extra de Morreti, nvechit timp de minim 7 ani, cu tria alcoolica de 35 de grade; uic btrn de Morreti, nvechit timp de minim 3 ani, cu tria alcoolica de 32 de grade; uic de Morreti cu tria alcoolic de 24, 25 i 28 de grade.

12. Nume produs/Date contact producator: ZACUSC DE VINETE

Persoan fizic autorizat ENACHE MIHAELA-LILIANA, Sat Bldana 354, Com. Trtseti (la 32 km de Bucureti), Dmbovia; Tel.: 0765 257 144Regiune/judet/istoria produsului: Dmbovia, MunteniaPrima atestare documentara a comunei Tartasesti dateaza din anul 1635.Povestea produsului ,,Zacusca de vinete este atestat verbal. ranii se duceau la cmp la cules de roii, vinete, legume etc. Acolo, pe ceaun fceau aa zisa tocni de legume, numit zacusc. Apoi, fiecare a diversificat produsul n funcie de zone; aa a aprut zacusca cu ciuperci, de gogonele etc. Productorul se afl n stadiul de pregtire a dosarului pentru certificarea produsului.Ingrediente: ardei rou (capia), gogoari, vinete, ceapCaracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): -Mod de preparare: Capia i gogoarii sunt copi pe crbune, ceea ce confer un alt gust produsului. Vinetele se coc pe lemne la foc iute. Se amestec toate ingredientele, dup omogenizare se introduc n cuptor, apoi, n borcan i se sterilizeaz. Termen de valabilitate: 2 ani.

13. Nume produs/Date contact producator: MIERE DE ALBINE

Producator individual de produse apicole, cu sediul in judetul Calarasi, satul Mariua, mobil: 0723 220 733, e-mail: george.neacsu01@gmail.comRegiune/judet/istoria produsului: Calarasi, MunteniaAlbina a aparut pe pamant inaintea omului. Arata ca o larva si se hranea cu ferigi. Apoi treptat, cand flora s-a dezvoltat, i-au crescut aripi si a inceput se zboare pe flori, sa adune nectar. Dar ea a functionat dintotdeauna ca un laborator zburator, care aduna acest nectar si polenul pentru a-si hrani urmasii, pentru perpetuarea speciei. In Egiptul si India antica mierea era considerata un dar al zeilor. In Europa, descoperirile istorice si arheologice conduc in a crede ca in spatiul Carpato-Dunareano-Pontic ar fi fost primele exploatari apicole. Albinele obisnuite produc mierea. La inceput pleaca in cautarea nectarului albinele cercetase. Zboara pe arii concentrice, largi de pana la 6 km, apoi se intorc si executa un dans deasupra urdinisului, un dans ce explica in ce directie se afla sursa de nectar, cat de bogata este, cam care este distanta si alte repere. Dupa ce au primit coordonatele, pleaca celelalte albine albine lucratoare sau culegatoare aduna cu limba nectarul de pe flori si cand si-au umplut gusitele cu nectar se intorc la stup. Inca de pe drumul de intoarcere albina incepe procesul de prelucrare a nectarului, secreta niste enzime care dau valoare mierii si care o deosebesc de zahar. In stup, depune in fagurii de pe rame acest nectar care este foarte lichid. In cursul noptii albinele lucratoare se aseaza intr-o anumita ordine si incep sa bata din aripi in timp ce altele iau nectarul si il muta dintr-o celula in alta si alta si alta si iar si iar pana ce acest aer incarcat cu vaporii din nectar iese prin urdinis. Aceste fenomen se numeste vanturare. Mierea vanturata natural de albine este densa, ajunge la o consistenta de maximum 18% apa si contine foarte multe enzime, caci la fiecare mutare intr-o alta celula i se mai adauga enzime, mai ales inhibina, care este un antioxidant redutabil.Cu cat o miere este mai vanturata, cu atat este mai bogata in enzime. La final, albinutele tinere depun pe fiecare celula o pelicula de ceara si o capacesc. Pentru un kilogram de miere albina trebuie sa aduca in stup 4 litri de nectar, din care jumatate este apa, ce va fi vanturata.Ingrediente: produs 100% natural, obtinut din nectar recoltat de albine din flori de pomi fructiferi si nefructiferi (salcami, tei, artari etc.), plante spontane si de cultura (rapita, floarea-soarelui, mustar, in, facelia etc.).Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): mierea este perfect igienica, aseptica si un antibiotic de exceptie.

14. Nume produs/Date contact producator: PIEPT DE CURCAN COPT PE JAR

BADAN MARIANA, punct de desfacere: Str. Tache Ionescu nr. 1 sector 1Regiune/judet/istoria produsului: Muntenia/ Buzau Buzu, al crui nume este atestat documentar din anul 376 e.n., a fost un important trg i sediu episcopal ortodox n Evul Mediu. Activitile economice principale din ora n epoca medieval au fost comerul i agricultura.Modul de preparare a produsului ,,Piept de curcan copt pe jar fost transmis prin viu grai de la mama la fiica.Ingrediente: piept de curcan, bait (vin alb+miere), condimente: ardei rosu uscat, piper, boabe de mustar, sareCaracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Produsul are o savoare si o aroma placuta data de ingredientele folosite si de modul special de coacere pe jar din lemn de cires.Modul de preparare este gandit astfel incat sa se pastreze proprietatile antioxidante date de condimentele utilizate. Acestea stopeaza rancezirea si degradarea proteinelor. S-a respectat timpul de pregatire pentru ca produsul sa poata fi pastrat cat mai mult timp.Mod de preparare: Pieptul de curcan trebuie sa provina de la pasari crescute in curte pentru a obtine un produs traditional de calitate. Pieptul se lasa in bait (vin alb si miere) timp de 3 zile. Dupa 3 zile se pune la scurs apoi se coace pe jar din lemn de cires pana cand prinde o culoare rosie maronie. Coacerea se realizeaza pe un gratar introdus intr-un cuptor traditional.

15. Nume produs/Date contact producator: CARNATI DE CASA AFUMATI

STERE NICOLETA TEL. 0743.095.218Regiune/judet/istoria produsului: Jina, Sibiu, TransilvaniaProdus traditional originar din Jina, produs 100% natural, produs in conditii de igiena umana.Ingrediente: carne de porc, carne de vita, slanina, piper, sare, usturoi, mate de porc.Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Umiditatea produsului este mai mica fata de produsele industrializate, deoarece uscarea este singura modalitate de a pastra produsul pe o perioada mai mare de timp (in lipsa utilizarii aditivilor din industrie). Procesul de afumare respecta regulile traditionale ale afumarii, folosind un lemn care da o aroma placuta. Afumarea se realizeaza pentru gust si miros dar si pentru evitarea aparitiei unor contaminanti. Produsul nu contine aditivi.Mod de preparare: Se toaca carnea si se amesteca cu condimentele, se spala matele si se umplu cu carnea si se dau la fum.

16. Nume produs/Date contact producator: DULCEATA DE GUTUI CU NUCI PRAJITE

Prod: I.I. COMANESCU GABI, Com. Magura, Jud. BacauRegiune/judet/istoria produsului: Bacau, Moldova,,Dulceata asta mi-a povestit-o demult, demult, intr-o toamna, o batranica mica si firava, de prin partile Neamtului, ce-si imbia trecatorii, cu un cos plin de gutui mici si parfumate, rostuite spre vanzare. Batranica, mirata ca ma opresc si ii strang cu drag intreaga ,,gramada parfumata, s-a bucurat nespus apoi si cu parere de rau ca erau ultimele ,,trufandale ramase si mi-a ,,soptit pe furis ceva din secretul vechi al dulceturilor manastiresti.Si parca, nu stiu, dar nicicand nu mi s-au parut mai parfumate si bune, gutuile acelea Ca a fost doar inchipuirea mea sau doar truda cu care au fost culese si pastratenu stiu! Ce stiu e faptul ca ma voi intoarce negresit candva, macar pentru bucuria din ochii ei mari si tristi!Si, urmandu-i sfatul (auzind ce aveam de gand sa fac cu minunatiile alea parfumate), cand a fost aproape gata dulceata, am ,,azvarlit inauntru si un pumn mic de nuci ,,tavalite dinainte in cuptorul incins.Mai tarziu i-am dat crezare caci, intr-adevar, a iesit o dulceata de vis!Parfumata si delicioasa, cu miejii aceia crocanti si cu aroma inconfundabila de nuca prajita, ne-a umplut si ne-a desfatat camara intreaga iarna ce a urmat ! (descriere data de producator).Ingrediente: Gutui, zahar, lamaie, nuci prajite.Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Produs de culoare rosiatica, consistenta vascoasa, gust si miros specific produsului. Preparat cu 65 g fruct la 100 g produs finit. Continut final de zahar 74 %.: Gutui, zahar, lamaie, nuci prajite.Mod de preparare: Gutuile se spala si, pe masura ce se curata de coaja, se arunca intr-un vas cu apa in care s-a taiat o lamaie felii. Astfel, se previne oxidarea si implicit modificarea culorii fructului. Gutuile curatate se rad pe razatoare sau se taie cuburi (dupa preferinta) si se adauga peste siropul de zahar obtinut in prealabil. Se fierb impreuna pana cand dulceata capata consistenta specifica. La final se adauga sucul de la 1-2 lamai si nucile prajite, pentru aroma si culoare.

17. Nume produs/Date contact producator: DULCEATA DIN PETALE DE MACES SAU TRANDAFIR SALBATIC

Florentina Trifan, Tel: 0723063066 / 0769135590Regiune/judet/istoria produsului: Com. Reghiu, Jud. Vrancea,,Locuind intr-o zona de munte (ocupandu-ma cu aceasta indeletnicire de a prepara tot felul de dulceturi, siropuri, compoturi si gemuri), primavara pe dealuri la tot pasul gasesti trandafirul salbatic sau macesul. Cunoscandu-i foarte bine proprietatile, am preparat deliciosul produs bun la diferite boli. Avand un gust foarte bun si parfumat. Din aceste petale se mai poate face si sirop (descriere data de producator).Ingrediente: Petale proaspete de maces, zahar, apa, zeama de lamaie.Mod de preparare: Se culeg petalele de maces din locuri nepoluate, se spala, se zvanta, apoi se freaca cu zeama de lamaie. Se face un sirop din zahar si apa mai inchegat. Se pun petalele si se stige focul. Se acopera cratita cu capac sau celofan si se lasa cateva ore, apoi se fierbe la foc rapid. Se adauga zeama de lamaie la sfarsit.

18. Nume produs/Date contact producator: DULCEATA DE NUCI VERZI

Florentina Trifan , Tel: 0723063066 / 0769135590Regiune/judet/istoria produsului: Com. Reghiu; Jud. VranceaProdusul a aparut sub forma de leac. Batranii macerau nucile cu miere facand o plamadeala pentru vindecarea mai multor boli respiratorii, digestive, tiroidiene (deoarece contin foarte mult iod natural) si sub forma de diferite tincturi pentru uz extern. Pentru a putea fi luat de copii, s-a modificat reteta prin adaugarea zaharului care i-a dat un gust deosebit si o conservare mult mai buna, imbinand utilul cu placutul.Ingrediente: Nuci verzi decojite, zahar, apa, zeama de lamaie.Mod de preparare: Se curate nucile, se tin in apa si zeama de lamaie. Se face un sirop din zahar si apa, putin legat, dupa care se pun nucile si, cand sunt gata, se pune zeama de lamaie.

19. Nume produs/Date contact producator: DULCEATA DIN DOVLEAC COPT CU VANILIE SI MIGDALE DULCI

Prod: I.I. COMANESCU GABI, Com. Magura, Jud. Bacau.Regiune/judet/istoria produsului: Com. Magura, Jud. Bacau, MoldovaIngrediente: Dovleac placintar, zahar, lamaie, vanilie, migdale dulci.,,In serile lungi si friguroase de iarna, cand ne adunam zgribuliti in jurul sobei, bunica ne ,,incalzea totdeauna cu neuitatul ei ceai aromat, langa care statea mai mereu felia de paine prajita cu dulceata. Dar, nu orice dulceata ne aducea bunica ci o dulceata ,,fermecata, o dulceata minunata si veche, a carei poveste se pierdea in negura timpului si care, ne spunea ea, incepea asa: A fost odata ca niciodata; ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti de cnd facea plopsorul pere si rachita micsunele, de cnd se bateau ursii n coade., de cnd se luau de gt lupii cu mieii de se sarutau nfratindu-se. , de cnd se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca n slava cerului de ne aducea povestiA fost odata un dovleac ,,fermecat. un dovleac magic, venit de foarte departe, tocmai de pe celalalt taram, un dovleac nazdravan, cu care se ,,mandreau fetele de imparat, dar mai ales Cenusareasa cea cu condurii de aur Si care, in fiecare seara, pe toti copiii cei cuminti ii purta in minunata ,,lume a povestilor Si, pe-acel dovleac nastrusnic, venit din timpuri demult apuse, il ,,zari zburdand prin vazduh, intr-o seara rece si friguroasa de toamna, Vrajitoarea cea rea si, in rautatea ei de vrajitoare, ca sa nu mai aduca ,,povesti copiilor somnorosi, lasa o Vraja grea asupra sarmanului Dovleac.Dovleacul cazu deodata la pamant, se rostogoli printre frunzele moarte si reci si se facu noduros si mic. Si din Dovleacul cel frumos si aromat, ramase acum doar un ghemotoc portocaliu, prapadit si plin de scai.Dar Zana cea Buna, vazand toate astea, nu putu rabda atata nedreptate si cobori ca ,,gandul langa dovleacul cel prapadit. Si daca vazu ce s-alese de el, pentru ca rautatea Vrajitoarei sa nu fie fara de hotar, lua iute bietul Dovleac si-l azvarli degraba in spuza calda a Focului de Noapte.Dovleacul se ,,chirci si mai mult, se ,,aduna, sfarai indelung de cateva ori si apoi se facu nevazut in jarul incins Dar nu pieri de tot !In locul lui,.. ghiciti ce se ivise?!!!Dovleacul nostru fermecat se transforma intr-o minunata dulceata, aromata si parfumata cu iz vechi de Vanilie si Migdale dulci de Poveste.Si uite-asa, de-atunci si pan in vremurile noastre, in fiecare seara friguroasa, atunci cand Vantul aduce cu el Noaptea cea rece si adanca, copiii asteapta cuminti minunata Poveste a Dovleacului Fermecat !O spun de asta data Bunicii batrani, amintindu-si de timpurile cand, ca si ei, adormeau cu gandul la aroma si parfumul minunat al dovleacului copt in spuza noptilor de iarna ! (descriere data de producator).Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Produs de culoare rosiatica, consistenta vascoasa, gust si miros specific produsului. Preparat cu 70 g fruct la 100 g produs finit. Continut final de zahar 73 %.Mod de preparare: Dovleacul placintar se spala, se taie in jumatati si se coace in cuptorul incins pana se inmoaie. Se curata apoi si se adauga in siropul de zahar, preparat in prealabil. Se fierbe pana la consistenta dorita. La final se adauga lamaia, vanilia si migdalele dulci. Se pune dulceata in borcanele curate si fierbinti si se aseaza in camara.

20. Nume produs/Date contact producator: MIERE DE PRUN

Crainiceanu Adriantel. 0734.035.602, adriancrainiceanu@yahoo.comRegiune/judet/istoria produsului: Campulung Muscel, judetul ArgesRomania este una dintre putinele tari din lume unde livezile din zona Argesului, Ramnicu-Valcea, permit apicultorilor romani sa produca acest tip de miere deosebita obtinuta din flori de prun. Bunicii nostri foloseau miere ca leac traditional pentru ,,alinarea diferitelor boli (de stomac, laringite, faringite, tratarea cailor respitratorii si pentru ingrijirea tenului). Mierea din flori de prun este deosebit de buna in tratarea afectiunilor digestive si nu in ultimul rand pentru intarirea sistemului imunitar.Ingrediente: miere naturala culeasa de albine din florile de prunCaracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Produsul se incadreaza in conditiile generale de calitate pentru miere in general, avand un continut de apa mai mic de 20%.Mod de preparare: Stupina se deplaseaza in livezile mari de pruni din zona Argesului: Poienita de Arges, Nucsoara, Bughia, in perioada 31 martie-20 aprilie. In functie de conditiile meteo, albinele aduna acest tip de miere in cantitati variabile intre 5-10 kg per familie de albine. Albinele culeg acest sortiment deosebit de miere pana in culesul de rapita. Extractia mierii de pe faguri se face in mod traditional cu o centrifuga manuala din inox. Se filtreaza apoi mierea printr-o sita deasa de inox pentru a se indeparta bucatile de ceara si piciorusele de allbine. Mierea se pune apoi in borcane de sticla cu capac sau bidoane de plastic. Mierea naturala de prun rezista necristalizata pana la 3 luni.

21. Nume produs/Date contact producator: DULCEATA AFINE DE PADURE

LIBOTEAN EUGEN TEL. 0735.133.203, str. 16, nr. 44Regiune/judet/istoria produsului: Judetul Maramures,Tautii MagherausLa inceput se facea dulceata de fructe de padure (afine, zmeura, coacaze). Era concurenta intre gospodine inainte de a da bruma. Ca sa isi diversifice produsele din camara, gospodinele au inceput sa faca separat dulceturi din fiecare fruct. In zona satului Firiza, o zona turistica, localnicii ospitalieri isi serveau musafirii cu afine si zahar in boluri separate, fiecare amestecandu-le in cantitatile dorite. Multi nu vroiau sa fie dulce. Asa s-a nascut siropul de afine fara zahar. Doamna Popa Adriana povesteste ca exista legende legate de consumul de afine in zonele de munte din Maramures. Haiducii se hraneau cu afine, Haiducul Pintea manca afine ca sa vada mai bine, ca sa ocheasca dusmanii, isi aminteste ca i se spunea in copilarie.In aceasta zona, localnicii cunosc diverse intrebuintari ale afinelor, in afara de servirea lor ca desert (dulceata de afine). Fructele se foloseau ca si colorant natural, afinicul, dupa culegerea boabelor era folosit la ceai, iar mamele isi tratau copiii cu afine pentru diferite afectiuni digestive.Ingrediente: afine de padure, zaharMod de preparare: Afinele se fierb pana scade apa, se amesteca zaharul (50% afine, 50% zahar), boabele insa ramanand intregi. Dupa doua ore de fierbere, se ambaleaza in borcane, se aseaza cu gura in jos, se impacheteaza borcanele in perne si pilote. De asemenea, se pot lasa afinele cu zahar peste noapte, inainte de fierbere. Astfel, termenul de valabilitate ajunge pana la 2 ani.

22. Nume produs/Date contact producator: SIROP DE AFINE DE PADURE

LIBOTEAN EUGEN TEL. 0735.133.203, str. 16, nr. 44Regiune/judet/istoria produsului: Judetul Maramures, Tautii MagherausAfinele sunt raspandite in padurile din Maramures, in jurul orasului Baia-Mare, zona in care efectele lor benefice asupra sanatatii sunt cunoscute din batrani (contin vitamina A, ajuta vederea). Inainte se serveau ca desert, cu miere de albine, cand aveai musafiri. De-a lungul timpului batranii au observat ca afinele pot fi conservarte, astfel le-au fiert cu zahar. Strecurandu-le, au obtinut o bautura care poate fi pastrata mai mult timp. Doamna Popa Adriana stie reteta de la bunica ei, care locuia in zona Firiza, devenita acum un cartier al orasului Baia-Mare. Isi aminteste cum fructele erau recoltate din afinic, cu hreabanul (grebla). La inceput, pentru ca nu se gasea zahar, luau planta cu afina cu tot, o uscau si faceau ceai. Apoi s-au gandit sa separe bobul de planta si sa faca sirop.Ingrediente: afine de padure, zaharCaracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Aspect: lichid siropos, uniform, limpede, fara sediment si particule in suspensie. Culoare: uniforma, rubinie, corespunzatoare afinelor; Gust si miros: placut, caracteristic, fara gust si miros strain.Mod de preparare: Siropul de afine are trei moduri de preparare: Se fierbe apa cu zaharul si cu afinele aproximativ 3 ore. Dupa fierbere se raceste partial si se strecoara, dupa care se imbuteliaza. In mod traditional, se acopera gura sticlei cu celofan inmuiat in albus de ou (pentru a fi etans) si se leaga cu fir de canepa. Acum, imbutelierea se face in conditii igienice. Se aseaza straturi de afine si zahar suprapuse si se lasa pentru a se indulci si a se combina aromele. Se strecoara printr-o sita rara si se fierbe, dupa care se imbuteliaza. Sticlele se lasa cu gura in jos si se acopera cu perne. Se amesteca afinele cu zaharul, se pun la fiert, se strecoara, dupa care se imbuteliaza prin insurubare. Aceasta este cea mai noua metoda de preparare a siropului de afine.In urma tuturor acestor procedee, termenul de valabilitate al produsului este de 2 ani.23. Nume produs/Date contact producator: COTLET DE PORC CRUD-USCAT PRODUSE TRADITIONALE DIN MARGINIMEA SIBIULUI

Distribitie: Hala noua BUCUR OBOR nr.. 123; TEL. 0745.302.966Regiune/judet/istoria produsului: Sibiu, comuna RasinariPentru a face fata iernilor geroase din munti, ciobanii sibieni consuma multe proteine si grasimi insotite de ,,o ric de rachie de prune, obicei raspandit in intregul judet unde cea mai buna ,,leguma ramane tot porcul. Sacrificarea porcului se face dupa un anumit ,,ritual in gospodarie, unde gospodinele prepara cu pricepere mezeluri dupa retetele mostenite de sute de ani. Nimic nu se arunca de la porc, totul se foloseste.Muschiul trebuie sa fie de la porcul crescut in jurul stanii unde este hranit numai cu zer si porumb.Ingrediente: cotlet de porc, sare, condimente: patrunjel, piper, ienibahar, leustean, rozmarin, busuioc, cimbru.Mod de preparare: Muschiul de la porcul proaspat taiat se usuca cu un prosop de hartie, se pune pe un stergar pe un pat de sare si ierburi (condimente), se infasoara stergarul in jurul muschiului in asa fel incat sa fie bine ,,infofolit in sare. Se pune la rece si se lasa acolo 4-5 zile.24. Nume produs/Date contact producator: TELEMEA DE OAIE CU CHIMEN PRODUSE TRADITIONALE DIN MARGINIMEA SIBIULUI

TODEA MIOARADistribitie: Hala noua BUCUR OBOR NR. 123; TEL. 0745.302.966Regiune/judet/istoria produsului: Sibiu, comuna RasinariSibiul este cunoscut ca patria branzeturilor de oaie si a mezelurilor. Produsele traditionale reflecta bogatia terenurilor dar si diversitatea culturala a zonei. Incercati telemea de Marginimea Sibiului care a dus faima oierilor margineni in intreaga tara. In Marginimea Sibiului, cu pasunile subalpine se continua traditia ancestrala a producerii branzei telemea, a branzei de burduf si a urdei.Ingrediente: lapte de oaie, cheag, sare, chimen.Mod de preparare: Laptele proaspat muls se strecoara si se lasa ,,la domolit sa se raceasca putin, dupa care i se da cheag. Se lasa sa se inchege aproximativ 45 minute dupa care se taie de 3 ori. Se adauga chimenul apoi se pune in crinta care are pe fund o carpa din bumbac (tifon) Se taie marginile de 2 ori apoi se pune in forme patrate de lemn unde se lasa 10-15 minute, dupa care se sareaza si se pune in putina. Cheagul se prepra din stomac de miel de lapte.

25. Nume produs/Date contact producator: BACANTA FETEASCA ALBA

DOC CMD COTESTI, sec; SC MERA COM INTERNATIONAL SRL; Focsani, Strada Orhideelor, nr. 17, Vrancea, 0237.232.079; comenzi@cramagirboiu.ro, productie@cramagirboiu.roRegiune/judet/istoria produsului: Focsani, Judetul VRANCEACu pasiune ca o preoteas a vinului, cu adoraie ca o femeie tnr i frumoas, capricioas ca o femeie desfrnat, cu gust plin dar seductor, Bacanta este o gam de vinuri preioase, fermecate. Alese cu nelepciune, soiurile sunt cele mai apreciate pentru calitile i extravagana lor.Sunt vinuri seci, fcute de cunosctori pentru cunosctori, cu exigena unei tradiii de secole n Vrancea, cu onoarea unei podgorii de renume Coteti i cu ambiia unei crame romneti autentice Crama Grboiu. Vinurile albe din gama Bacanta sunt elegante i rafinate.Gustul su vioi se desfoar sub aceeai amprent aromatic, iar evoluia sa este susinut de o aciditate plcut. Culoarea sa frumoas galben-pai, echilibrul i senzaia revigorant pe care o ofer l recomand a fi servit ca aperitiv sau alturi de preparate din pete, salate uoare, fructe de mare sau brnzeturi uoare. Se poate servi la o temperatur de 8-10C.Ingrediente: Struguri, drojdie selectionata, sulfiti.Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Este un vin sec, cu arome intense i plcute ce amintesc de citrice, caise verzi i flori albe, cu atingeri dulcege de miere. Continut de alcool 13.2% vol., aciditate totala 5.25 g/l acid tartric, aciditate volatila 0.29 g/l acid acetic, zahar reducator 3.7 g/l. Contine sulfiti.Mod de preparare: Vinul combina traditia locurilor vrancene cu metodele moderne de vinificatie pentru a crea gusturi subtile si armonioase.

26. Nume produs/Date contact producator: BACANTA FETEASCA NEAGRA

IG Dealurile Vrancei, sec; SC MERA COM INTERNATIONAL SRL; Focsani, Strada Orhideelor, nr. 17, Vrancea, 0237.232.079; comenzi@cramagirboiu.ro, productie@cramagirboiu.roRegiune/judet/istoria produsului: Focsani, Judetul VRANCEAIngrediente: Struguri, drojdie selectionata, sulfiti.Sunt vinuri seci, fcute de cunosctori pentru cunosctori, cu exigena unei tradiii de secole n Vrancea, cu onoarea unei podgorii de renume Coteti i cu ambiia unei crame romneti autentice Crama Grboiu. Vinurile roii sunt nvechite n baricuri de stejar pentru a deveni complexe i unice.Feteasca neagra este un vin de excepie al gamei Bacanta. Acest soi este probabil cel mai valoros soi nobil rou romnesc.Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Cu o culoare roie-granat, pur i strlucitoare, acest vin sec surprinde prin arome plcute de prune uscate i nuane de scorisoar i vanilie. Maturarea n baricuri de stejar confer corpolen i echilibru, un buchet plcut i inconfundabil, iar taninii fini se armonizeaz perfect cu structura bogat a vinului. Continut de alcool 14.8% vol., aciditate totala 5.4 g/l acid tartric, aciditate volatila 0.60 g/l acid acetic, zahar reducator 3.8 g/l. Contine sulfiti.Mod de preparare: Vinul combina traditia locurilor vrancene cu metodele moderne de vinificatie pentru a crea gusturi subtile si armonioase.

27. Nume produs/Date contact producator: LIVIA SARBA

DOC CMD COTESTI, sec SC MERA COM INTERNATIONAL SRL; Focsani, Strada Orhideelor, nr. 17, Vrancea, 0237.232.079; comenzi@cramagirboiu.ro, productie@cramagirboiu.roRegiune/judet/istoria produsului: Focsani, jud. VranceaLivia este un nume puternic care simbolizeaz gloria celei mai cunoscute ginte romane, glorie care a dinuit de-a lungul ndelungatei tradiii latine. Sub un astfel de caracter deosebit ce recunosc valorile adevrate. Vinurile gamei Livia sunt o plcere excepional pentru cei care caut unicitatea i rafinamentul. Inspirate de nobleea numelui latin, vinurile Livia sunt seci sau demiseci, puternice i rafinate, din soiurile cele mai bune. Rbdarea i atenia, migala i respectul pentru tradiie stau la baza vinurilor din vechile soiuri romneti.Ingrediente: Struguri, drojdie selectionata, sulfiti.Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Vinul este sprinten, cu o aciditate potrivit, corpolenta, onctuozitate, impresionnd prin culoarea galben-verzuie, strlucitoare i frumoas. Are un parfum intens de flori de cire i de piersic coapt, este uor i semiaromat. Continut de alcool 14% vol., aciditate totala 6 g/l acid tartric, aciditate volatila 0.40 g/l acid acetic, zahar reducator 2 g/l. Contine sulfiti.

28. Nume produs/Date contact producator: LIVIA FETEASCA REGALA, LIVIA FETEASCA ALBA

DOC CMD COTESTI, sec; SC MERA COM INTERNATIONAL SRL; Focsani, Strada Orhideelor, nr. 17, Vrancea, 0237.232.079; comenzi@cramagirboiu.ro, productie@cramagirboiu.roRegiune/judet/istoria produsului: Focsani, Jud. VranceaIngrediente: Struguri, drojdie selectionata, sulfiti.Rbdarea i atenia, migala i respectul pentru tradiie stau la baza vinurilor din vechile soiuri romneti.Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Vinul este sec, de o culoare alb-verzuie i o arom bine evideniat. Cucerete consumatorul prin vioiciunea sa i prin inuta tinereasc. Are un gust plin, bine balansat, corpolent i o arom floral specific. Continut de alcool 13.2% vol., aciditate totala 6 g/l acid tartric, aciditate volatila 0.28 g/l acid acetic, zahar reducator 1 g/l. Contine sulfiti.29. Nume produs/Date contact producator: LIVIA PLAVAIE

IG Dealurile Vrancei, sec SC MERA COM INTERNATIONAL SRL; Focsani, Strada Orhideelor, nr. 17, Vrancea, 0237.232.079; comenzi@cramagirboiu.ro, productie@cramagirboiu.roRegiune/judet/istoria produsului: Focsani, Jud. VranceaIngrediente: Struguri, drojdie selectionata, sulfiti.Rbdarea i atenia, migala i respectul pentru tradiie stau la baza vinurilor din vechile soiuri romneti. Sunt vinuri cu caracter, puternice, cu fructuozitate i unicat.Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Este un soi vechi romnesc, prezent de mult timp n cultura i adaptat la clima din podgoriile noastre. Acest vin este un demisec floral i fructuos, proaspt i echilibrat. Prin aroma sa amintete de mirosul viei-de-vie perlat cu rou si flori de camp. Este expresiv, rotund i catifelat, cu un gust delicat. Continut de alcool 13% vol., aciditate totala 5.6 g/l acid tartric, aciditate volatila 0.37 g/l acid acetic, zahar reducator 3.8 g/l. Contine sulfiti.30. Nume produs/Date contact producator: TERRA ROMANO FETEASCA NEAGRA

SERVE CEPTURA SRL, COMUNA Ceptura nr.125 C, jud. Prahova, tel.021 222.84.56; e-mail: serve@serve.roRegiune/judet/istoria produsului: jud. Prahova, Podgoria Dealu Mare, DOC CepturaIngrediente: struguri propaspetiCaracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): continut de alcool; 13.85% vol.Mod de preparare: fermentare struguri propaspeti.

31. Nume produs/Date contact producator: BUSUIOACA DE BOHOTIN

SRL ; Str. Calarasi nr 3, Localitatea Husi, Jud VasluiRegiune/judet/istoria produsului: Husi, Jud VasluiUn soi aromat, demidulce, aparut in zona Bohotinului, care se cultiva pe areale restranse.Ingrediente: Struguri de Busuioaca de Bohotin.Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Alcool 11.0%, aciditate totala 5.8 g/l, aciditate volatila 0.69 g/l, dioxid de sulf liber 35.8 mg/l, dioxil de sulf total 171.5 mg/l, extract sec nereducator 21.0 g/l, zaharuri reducatoare 27.1 g/l. Gust placut, aroma placuta de petale de trandafir si usor a migdale, aspect limpede, culoare rosu rubiniu.Mod de preparare: Prin fermentarea mustuielii din struguri de Busuioaca de Bohotin in conditii controlate.

32. Nume produs/Date contact producator: FETEASCA ALBA

SC SPEED SRL, Str. Calarasi nr 3, Localitatea Husi, Jud VasluiRegiune/judet/istoria produsului: Husi, Jud VasluiUn vin dintr-un soi vechi romanesc, cu o delicatete si o dulceata deosebita, situat printre primele soiuri din lume.Ingrediente: Struguri de Feteasca alba.Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Alcool 13.0, aciditate totala 5.8g/l, aciditate volatila 0.46 g/l, dioxid de sulf liber 35.8mg/l, dioxil de sulf total 176.6mg/l, extract sec nereducator 16.1 g/l, zaharuri reducatoare 29.2 g/lGust placut, aroma placuta ce aminteste de florile de vita de vie, aspect limped, culoare galben pai.Mod de preparare: Prin fermentare in conditii controlate a mustului din struguri de Feteasca alba.

33. Nume produs/Date contact producator: CASTELUL SOARELUI(Vin cu indicatie geografica Dealurile Moldovei); FETEASCA NEAGRA; SC SPEED SRLStr. Calarasi nr 3, Localitatea Husi, Jud VasluiRegiune/judet/istoria produsului: Husi, Jud VasluiUn vin dintr-un soi vechi autohton, care a rezistat la toate intemperiile, ce dateaza inca de pe vremea dacilor.Ingrediente: Struguri de Feteasca neagra.Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Alcool 11.6, aciditate totala 5.2 g/l, aciditate volatila 0.92 g/l, dioxid de sulf liber 38.4 mg/l, dioxil de sulf total 99.8 mg/l, extract sec nereducator 21.1 g/l, zaharuri reducatoare 4.0 g/lGust placut, aroma placuta de prune uscate si fructe de padure negre, aspect limped, culoare rosu rubiniu.Mod de preparare: Prin macerare-fermentare a mustuielii din struguri de feteasca neagra

34. Nume produs/Date contact producator: ZGHIHARA DE HUSISC SPEED SRL; Str. Calarasi nr 3, Localitatea Husi, Jud VasluiRegiune/judet/istoria produsului: Husi, Jud VasluiMunicipiul Hui se situeaz n depresiunea omonim, la o altitudine de 70-120 m, la 45 km est-nord-est de municipiul Vaslui. Este strbtut de prul Hui i este nconjurat de dealuri ocupate cu podgorii. Localitatea Hui este atestat documentar la sfritul secolului al XV-lea, mai precis la 1494, ntr-un document care amintete drumul ce merge de la Vaslui la Hui. Localizarea municipiului n centrul unei zone viticole face din Hui un important centru de vinificaie.Soiul Zghihara de Husi este cunoscut numai in podgoria Husi si este un sprintar vin de cursa lunga. Fiecare pahar mai cere unul. Este ideal pentru petrecerile de lunga durata pentru ca se asociaza foarte bine cu mancarurile usoare, cu dansul si cu muzica lautareasca.Ingrediente: Struguri de ZghiharaCaracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Alcool 13.0, aciditate totala 5.8g/l, aciditate volatila 0.46 g/l, dioxid de sulf liber 35.8mg/l, dioxil de sulf total 176.6mg/l, extract sec nereducator 16.1 g/l, zaharuri reducatoare 29.2 g/lGust placut, aroma placuta ce aminteste de florile de vita-de-vie, aspect limped, culoare galben paiMod de preparare: Prin fermentare in conditii controlate a mustului din struguri de Zghihara.35. Nume produs/Date contact producator: PLACINTA DOBROGEANAMirela NiculaeRegiune/judet/istoria produsului: Dobrogea, jud. Tulcea Tulcea este municipiul de reedin i cel mai mare ora al judeului Tulcea, Dobrogea, Romnia. Este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatr populat continuu ncepnd din perioada culturii Gumelnia (2900 - 2200 .C.), continund cu aezarea greac Aegyssus (secolul VIII .C.), cu portul i oraul roman din secolele I - II d.C., cu oraul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel Btrn. Sub stpnirea otoman oraul decade, un reviriment nregistrndu-se odat cu deschiderea canalului Sulina. Oraul a fost atestat documentar n anul 1506. S-a aflat sub stpnire otoman ntre anii 1420 i 1877.Placinta ,,dobrogeana cu branza este raspandita in toata Romania, insa este nelipsita in casele gospodinelor din Dobrogea, in special de Anul Nou (cand uneori in interiorul ei se pun ravase sau bani). Cel care gaseste moneda va avea noroc tot anul. Exista traditia conform careia miresele, dupa nunta, trebuie sa demonstreze soacrelor ca stiu sa intinda cea mai subtire foaie de placinta.Ingrediente: Pentru aluat: faina, ulei, otet, sare, apa calduta; Pentru umplutura: branza de oaie, branzica de casa, oua; deasupra: oua, smantana, iaurt.Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): sarata, satioasaMod de preparare: Se face un aluat moale, care se framanta si se bate cat mai mult. Apoi trebuie lasat sa se odihneasca timp de jumatate de ora. Dupa ce se intind foile subtiri de placinta se imparte uniform umplutura de branza de oaie cu ou, transformata intr-o pasta. Foile se ung cu ulei si se incretesc inainte sa fie asezate unele peste altele. Se baga la cuptor si, dupa 10 minute de rumenit, se toarna deasupra amestecul de ou cu smantana si iaurt. Se poate manca si calda si rece.36. Nume produs/Date contact producator: SPECIALITATI DIN CARNE

SC ZIMBRIA SA, Marius si Maria Verdesi tel. 0751 309 964; 0751 309 967; www.zimbria.roRegiune/judet/istoria produsului: Galati, Moldova Prima menionare documentar a oraului Galati (pe atunci trg) dateaz din 1445 (ntr-un act semnat de domnitorul tefan al II-lea).Experienta de aproape un secol n cresterea animalelor si cultivarea pamntului a dus la nasterea ZIMBRIA, care produce o gama de specialitati din carne dupa retete originale, traditionale romnesti si vnatoresti si brnzeturi din Covurlui. Avnd la baza o mndra traditie de familie, Zimbria produce specialitati si delicatese urmnd cu strictete retetele originale si modalitatea de productie.Ingrediente: carne, mirodenii.Mod de preparare: Carnea si mirodeniile alese cu grija, condimentarea manuala a carnii, maturarea n mod natural, fara a folosi utilaje industriale, sunt parte importanta a lumii Zimbria. n prepararea specialitatilor traditionale Zimbria omul joaca acelasi rol ca acum o suta de ani, de aceea putem spune despre produsele noastre ca sunt manufacturate traditional.

37. Nume produs/Date contact producator: BRANZATURI DIN COVURLUI

SC ZIMBRIA SA, Marius si Maria Verdesi tel. 0751 309 964; 0751 309 967; www.zimbria.roRegiune/judet/istoria produsului: Galati, MoldovaRetetele de brnzeturi ale ZIMBRIA au trecut din generatii n generatii, fiind transmise de la urmasii ciobanilor din Cslele Covurluiului, locul unde, pe vremuri, erau asezate nenumarate stne.Ingrediente: n productia brnzeturilor de Covurlui se foloseste exclusiv lapte integral. Caracteristici (fizico-chimice, senzoriale, nutritionale): Telemeaua de Covurlui este fcut din lapte de capr i are n compoziie boabe de Nigella sativa (negrilic, negruc de cultur, cernuc, chimen negru).Mod de preparare: Se amesteca lapte de capra, de oaie si de vaca, din care se prepara brnza de Covurlui, casul, cascavalul, brnza de burduf, crema de brnza cu marar ori susan negru cultivat pe propriile terenuri, specialitati din lapte de capra cu adaos de marar, cascavalul filat si impletit la mana si ca produs secundar, urda. nchegarea se face cu cheag natural, ca la stna, fara a folosi niciun alt ingredient de origine vegetala sau de sinteza. Lactatele ZIMBRIA sunt 100% naturale, produse manual, asa cum spune traditia ciobaneasca.38. Nume produs/Date contact producator: Cozonac cu nuca, Lichiu cu ceapa, Henkles, Placinta cu mere, Lichiu cu varza, Painea cu seminte si Painea cu cartofi

Brutaria LuizaRegiune/judet/istoria produsului: Sibiu, sat HosmanValea Hartibaciului, Transilvania In jurul Sibiuluie exista cateva sate sasesti, care merita vizitate. Hosman, de exemplu, este un sat sasesc tipic al Vaii Hartibaciului, care pastreaza ultimele peisaje medievale autentice ale Europei: pajisti inflorite, paduri si fanete intinse pe dealuri la poalele Muntilor Fagaras care se vad in departare. In acest peisaj, a fost amenajata o brutarie traditionala si un cuptor de coacere a painii pe lemne. Luiza, brutar cu traditie in familie, prepara specialitati precum: Cozonac cu nuca, Lichiu cu ceapa, Henkles, Placinta cu mere, Lichiu cu varza, Painea cu seminte si Painea cu cartofi.Ingrediente: Cozonacul se fabrica din: faina, drojdie, zahar, oua, unt, nuca, sare.Henkles-ul se fabrica din: faina, lapte, zahar, unt, oua, drojdie, ulei.Lichiu cu ceapa si Lichiu cu varza se fabrica din: faina, drojdie, sare, apa, ceapa/varza, ulei.Placinta cu mere se fabrica din: faina, drojdie, zahar, sare, mere.Painea cu cartofi se fabrica din: faina, cartofi, drojdie, sare, apa.Mod de preparare: Cozonacul se obtine prin dospire cu maia.Henkles-ul se obtine dintr-un aluat din faina, lapte, drojdie, ulei, zahar care se framanta, se impatureste si se lasa la odihna 2 ore. Deasupra se unge cu unt topit, racit si amestecat cu zahar si oua. Se coace in cuptor pe vatra.Pentru a obtine Lichiu cu ceapa si Lichiu cu varza se face un aluat de paine, se imparte in doua si se pune la mijloc ceapa calita/varza calita condimentata cu busuioc cu sare si piper.

39. Nume produs/Date contact producator: HENKLES

SC PANIFICATIE DOBRUN SA SIBIU; http://www.dobrun.roRegiune/judet/istoria produsului: Sibiu, TransilvaniaIngrediente: faina, margarina, sare, zahar, oua, smantana, branza de vaci, stafide.Mod de preparare: Aluatul este impaturit cu unt in mai multe faze, se unge cu crema-unt cu branza, zahar; aluatul pregatiti se lasa la rece 24 ore.Alte produse fabricate de SC PANIFICATIE DOBRUN SA sunt: Ciocolata de casa; Paine alba de 1,8 kg/buc. batuta de coaja; Covrigi Paltinis.

40. Nume produs/Date contact producator: CARNATI AFUMATI; SUNCA PRESATA; RULADA ANGHEL; MUSCHI FILE; COSTITA AFUMATA; CIOLAN AFUMAT

II Anghel Ioan ,,Vama vecheRegiune/judet/istoria produsului: Sibiu, TransilvaniaIngrediente:Ingrediente pentru carnati afumati: carne porc, slanina porc, sare, condimente, mate naturale;Ingrediente pentru Sunca presata: pulpa si spata de porc;Ingrediente pentru Rulada Anghel: muschi file si burta de porc;Mod de preparare: Pentru fabricarea carnatilor, compozitia se toaca, se sareaza si se condimenteaza si se umplu matele. Carnatii se afuma cu fum natural.Celelalte produse se fasoneaza in saramura si de afuma.

41. Nume produs/Date contact producator: TELEMEA DE OAIE

Luchian MariaBranza de burduf, Cas de oaie, UrdaRegiune/judet/istoria produsului: Comuna Sadu, Sibiu, TransilvaniComuna Sadu este o zona specifica pastoritului, unde localnicii se ocupa dintotdeauna de cresterea oilor si prelucrarea laptelui in gospodarii proprii (nu a existat niciodata colectivizare). Comuna Sadu a fost pentru prima data atestata documentar in jurul anului 1700.Ingrediente: lapte de oaie.up

Autentificare parteneriTop of Form

ine-m minte Bottom of FormTop of Form Ai uitat parola? Ai uitat utilizatorul? Bottom of FormLinks www.anpcdefp.ro http://ec.europa.eu www.truefood.eu www.bioresurse.ro www.siveco.ro www.ctnc.es www.esb.ucp.pt http://www.eurofir.net http://ec.europa.eu Codexalimentarius-2003.pdf Regulation852_2004_food hygine Reg 509 2006_ENCine este onlineAvem1 vizitatoronline PARTENERI:

This project has been funded with support from the European Commission.This website reflects the views onlyof the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein