Tehnologia de producere a seminţelor de castraveţi

Pregătirea terenului din toamnă

Se face după metoda tradiţionalăDiscuitul înII direcţiiNivelarea de exploatareFertilizarea de bază

(organică-35-40t/ha), chimică-300-400 kg Superfosfat sau 200 Nitroamofosca.

Arătura la 27-30 cm

Pregătirea terenului primăvara

GrapareaÎngrăşăminte 100 kg Salpetru amoniacalMenţinerea terenului în stare curată pînă

la semănare

Semănatul

Se efectuează în rînduri obişnuite 70x20cm sau în benzi (90+50)x20cm

Semănătoarea SPC-6, SUPO-6, Gaspard etc.

Adîncimea de incorporare 5-6 cmNorma de semănare 5-6 kg/ha

Întreţinerea culturii

Se face răritul la apariţia a II fr. Adevărate. Pentru stimularea florilor feminine se stropeşte cu

Etrel-0,05%. Cultivarea plantaţiei pînă la acoperirea rîndurilor Irigarea se efectuează prin aspersiune sau prin

picurare. Mai rar pe brazde. Umiditatea solului să fie 75-80%

Se recomandă irigări mai dese cu norme mai mici Fertilizarea se face prin picurare sau prin incorporarea

în sol cu cultivatorul între rînduri. Se foloseşte salpetru amoniacal.

Foliar se administrează îngrăşăminte complexe (Cristalon, Polifid, Teraflex, Hortus, Cropmax etc

Plantatea prin metoda de mulcire

Purificarea biologică

Se execută de trei ori:Înainte de înfloritLa maturitate de consumLa maturitate biologică

Se elimină toate plantele netipice, bolnave şi cu fructele deformate

Recoltarea

Se face cînd fructele ajung la maturitatea fiziologică, au dimensiuni şi culoare caracteristică soiului.

Fructele recoltate se pun în grămezi şi se lasă 5-7 zile pentru o maturizare deplină.

După aceasta se detaşează seminţele din fructe, se spală şi se usucă.

Dacă seminţele nu sunt spălate ele mai greu germinează.

Sortarea şi calibrarea

Se efectuează prin diferite metode. Cea mai simplă metodă este prin cufundarea într-o

soluţie de sare de bucătărie de 3%. Seminţele mai uşoare şi rezidurile sunt ridicate la suprafaţă iar seminţele calitative se depun la fund.

Altă metodă este prin separatoare speciale care funcţionează pe baza unui get de aer. În dependenţă de greutate seminţele se aşează la distanţe diferite.

Altă metodă este cea fotoscopică, care înlătură seminţele ne tipice după formă, mărime, culoare. Această metodă este cea mai avansată.

Ambalarea

Se face în saci de pînză cu diverse mărimi, în dependenţă de cerinţele cumpărătorului sau în pungi speciale cu micropori selectivi(permit pătrunderea aerului şi umidităţii numai într-o singură direcţie.

Se face ambalarea şi în cutii sau pachete . Pentru aceasta este nevoie de o linie specială, care distribuie seminţele exact cu precizie mare. Aceasta se referă în deosebi la hibrizii.

Calitate seminţelor

Seminţele de clasa I trebuie să aibăPuritatea fizică-99%Germinarea -90%Umiditatea -10%Seminţele de clasa II trebuie să aibăPuritatea fizică-96%Germinarea -60%Umiditatea -10%

Determinarea purităţii biologice

La castraveţi determinare purităţii biologice se face cînd primele fructe au ajuns la maturitate fiziologică

Dacă suprafaţa terenului este pînă la 5 ha se analizează 500 de plante (cîte 50 plante din 10 puncte)

Dacă suprafaţa terenului este de la 5-10 ha se analizează 700 de plante (cîte 50 plante din 14 puncte)

Dacă suprafaţa terenului este de la 10-20 ha se analizează 1000 de plante (cîte 50 plante din 20 puncte)

Pe baza analizei plantelor se stabileşte

Numărul plantelor tipice soiului de bază inclusiv cele atăcate de boli.

Numărul plantelor ne tipice soiului de bază inclusiv cele atăcate de boli.

Pentru a stabili procentul purităţii biologice numărul total de plante tipice se împarte la numărul total de plante ne tipice iar produsul se împarte la numărul total de plante analizate

Conform STAS-ului

Puritatea biologică a seminţelor:

Elită- 98%

Înmulţirea I -96%

Înmulţirea II-90%

Formele parentale trebuie să aibă puritate biologică de 98%, iar seminţele hibride să conţină hibrizi de prima generaţie-90%

Starea fitosanitară a culturii

Se notează atacul de următoarele boli: Făinare Mana Antracnoza Mozaicul Pătarea unghiulară Putregaiul albDăunători Păduchele castraveţilor Păiangenul roşu

Caracterele stabilite pentru autenticitatea soiului

Lungimea vrejei scurt- pînă la80cm mijlociu-80-150 cm lung -150-225cm foarte lung-peste

225 cm

Ramificarea vrejelor

SlabăMijlociePuternică

Forma limbului frunzei

CordeformăTriunghiularăPentagonală

Culoarea frunzei

Verde gălbuiVerde deschisVerdeNerde închisVerde plumburiu

Tipul de înflorire

Tip obişnuit Tip partenocarpic Tip ginoic

Mărirea fructului la maturitatea tehnică

Tip cornişon- pînă la 12 cm lungime

Tip semilung 12-20 cm

Tip lung peste 20cm

Culoarea fructului la maturitatea tehnică

Verde deschisVerdeVerde închisVerde cu nuanţe albăstruiVărgat cu dungi galbene

Culoarea fructului la maturitatea fiziologică

Alb-lăptosAlb-verziuAlb-gălbuiGalbenPortocaliuPortocaliu-ruginiu

Ornamentarea fructului copt

Netedă Cu plasă elemente

mici Cu plasă elemente

mari Dublă cu solzi Crăpături

Forma fructului la maturitatea tehnică

ElipsoidalăCilindricăRotungit la capeteCu sau fără gît

Forma secţiunii transversale a fructului

Circulară Triunghiulară Rotund triunghiulară

Suprafaţa fructului

Netedă Brobonată cu

elemente mici Brobonată cu

elemente mari

Prezenţa şi culoarea perişorilor pe fructe

fără perişoriPerişori de culoare albăPerişori de culoare brunăPerişori de culoare neagră

Gustul pulpei

CrocantNecrocantCu amărealăFără amăreală

Greutatea fructului copt

Foarte mici –pînă la 50gMică -50-100gMedie 101-200Mare 201-400Foarte mare – peste 400g

Precocitatea

Timpuriu –pînă la 50 zileSemitimpuriu – 50-70 zileTardiv –peste 70 zile