proces bugetar public-barlad
DESCRIPTION
buget de venituri si cheltuieli la primarieTRANSCRIPT
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Cap 1. Organizarea şi funcţionarea Primăriei Municipiului Bârlad
1.1. Istoricul municipiului Bârlad
Bârladul reprezintă un nume şi o aşezare cu adânci rezonante în istoria poporului
român, existenţa sa pierzându-se în negura vremurilor apuse şi împărţite de istorie în epoci de
mii şi zeci de mii de ani.
Numeroase mărturii scoase la iveală de către arheologi, atât în perimetrul aşezării
actuale, cât şi în împrejurimi, confirma existenta milenară a strămoşilor noştri pe aproape
întreaga scara evolutivă a istoriei.
Înţelegerea şi interpretarea unor factori şi a unor fenomene istorico-geografice, au creat
adesea controverse în rândul cercetătorilor care, însă, n-au putut contesta existenta milenară a
aşezării. Aşadar, putem spune că Barladul face parte din categoria aşezărilor omeneşti prin care
istoria şi-a creat un drum pe care l-a marcat cu destule şi veridice repere şi mărturii materiale,
drum al cărui început îl putem localiza, cu siguranţă, în epoca neolitică, ba putem spune, chiar în
preistorie (paleolitic). Bine evidenţiate prin culturi materiale sunt epocile: neolitic (cultura
Starcevo-Cris) din mileniul V – IV în. H); sfârşitul epocii bronzului (Cultură Noua); prima
perioadă a fierului (Hallstatt) şi a doua perioadă a fierului (La Téne); epoca prefeudală (sec. IV-
V. D.H. – Cultura Sântana de Mureş).
Din punct de vedere economic şi geografic, municipiul Bârlad se situează aproape de
intersecţia unor importante cai rutiere şi feroviare, pe traseul dintre nordul şi sudul Moldovei,
dintre Valea Prutului şi Valea Şiretului, la DN 24 (DE 581), care asigură legătura între centrul şi
sudul României cu Republica Moldova, prin punctul de frontieră Albita. Prin Bârlad se face
legătura între Bucureşti şi Iaşi.1
1.2. Obiect de activitate
Obiectul de activitate al acestei instituţii îl reprezintă soluţionarea problemelor
Colectivităţii locale. Aceasta se realizează prin:
- elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;
- stabilirea, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale;
1 http://www.primariabarlad.ro/
1
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
- stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale;
- administrarea bunurilor din proprietate publică sau privataangajarea de
împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung;
- administrarea resurselor financiare;
- elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de
dezvoltare;
- asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale;
- cooperarea pe plan intern şi internaţional.
Primăria Bârlad, are ca viziune satisfacţia permanentă a clienţilor (persoane fizice şi
juridice), a angajaţilor, apreciaţi că şi colaboratori şi a societăţii civile, urmărind să devină un
lider regional şi naţional. Misiunea Primărie Bârlad constă în oferirea de servicii publice de
calitate în domeniul administraţiei publice locale. Pentru a duce la îndeplinire, cu cât mai mult
profesionalism, a obiectului sau de activitate Primăria Bârlad urmăreşte câteva perspective:
- perspectiva clientului - cu obiectivul de a exista permanent în preajma clientului
actual şi potenţial, cu perceperea dorinţelor, necesitaţilor lui şi creşterea gradului de
responsabilitate; satisfacerea aşteptărilor clienţilor, referitor la serviciile oferite.
- perspectiva proceselor interne – Primăria Bârlad este integrate în cadrul
administraţiei publice locale şi foloseşte în permanenţă efectul sinergetic, cooperând în acelaşi
timp în sistem de parteneriat cu clienţii săi – personae fizice şi juridice, încercând să obţină
avantaje din perspicacitate serviciilor acestora.
- perspectiva financiară – care constă în optimizarea utilizării resurselor financiare
având la baza taxele şi impozitele locale şi furnizarea de servicii, clar definite, precum şi
asigurarea pe termen lung a fondurilor de investiţii necesare îmbunatăţirii acestora.
- perspectiva învăţării – Primăria Bârlad a demarat dezvoltarea undei strategii de
formare, educare şi responsabilizare a personalului municipiului, în idea atragerii permanente
spre interesele societăţii.
Politica organizaţiei este de a stabili şi transpune în fapt obiectivele strategice şi
operaţionale, cu toată răspunderea şi competenţă, având orientarea clară înspre nevoile clientului,
punând accentul pe îmbunătăţirea continuă. De fapt, se urmăreşte:
- rapiditate şi concreteţe în faza decizională,
- extinderea orizontului cunoştinţelor pentru soluţiile cele mai bune,
2
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
- urmărirea responsabilităţii în fazele de execuţie a proceselor desfăşurate.
- rezolvarea tuturor problemelor prin îmbunătăţirea continuă a activităţii în toate
domeniile şi la toate nivelurile.
Se doreşte obţinerea unui echilibru între aşteptările clientului (calitatea serviciilor),
necesităţile colaboratorilor (calitatea organizaţiei) şi exigentele societăţii civile locale, naţionale
şi internaţionale.
1.3. Organizare şi funcţionare
Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Bârlad este organizat în conformitate cu
dispoziţiile Legii nr. 273/29 iunie 2006 (actualizată până la data de 22 aprilie 2011) privind
finanţele publice locale. Este organizată şi funcţionează pe principiile unei instituţii publice
locale, fiind condusă de primar care are calitatea de ordonator principal de credite bugetare.
Conform dispoziţiilor Legii finanţelor publice locale nr. 273/2006 “instituţiile publice
locale” reprezintă o denumire generică ce include comunele, oraşele, municipiile, sectoarele
municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din
subordinea acestora, cu personalitate juridică, indifferent de modul de finanţare a activităţii
acestora.
Din punct de vedere al Finanţelor publice, instituţiile publice sunt definite prin
următoarele trăsături:
- Sunt instituţii de drept ale statului, care desfăşoară activitate politică sau
executivă, reprezentând puterea şi administraţia d estat în societate:
- Sunt instituţii care compun, la nivel central sau local, aparatul puterii şi
administraţiei de stat;
- Sunt instituţii de stat care îşi desfăşoară activitatea în strânsă legătură cu bugetul
public privin resursele financiare constituite în cadrul acestuia, la nivel central sau local sau prin
fonduri speciale, pentru acoperirea cheltuielilor pe destinaţii specifice prin clasificaţie bugetară.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, institutiiile
publice care au competenţe şi responsabilităţi în procesul bugetar din România sunt:2
2 Legii nr. 500/2002
3
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
- Parlamentul care adopta legile bugetare anuale şi legile de rectificare elaborate de
Guvern potrivit cu strategia macroeconomică asumată de acesta, având competenţe şi în
aprobarea legilor contului general annual de execuţie.
- Guvernul care asigura realizarea politicii fiscal-bugetare ce ia în considerare
perspectivele economice şi priorităţile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de
Parlament.
- Ministerul Finanţelor Publice care acţionează în numele Guvernului ca o
componentă instituţionalizată şi specializată cu atribuţii importante în procesul bugetar, dintre
care amintim: coordonarea acţiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernul cu privire la
sistemul bugetar, dispunerea măsurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare,
emiterea de norme metodologice, instrucţiuni şi precizări prin care se stabilesc practicile şi
procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielior,
controlul cheltuirii acestora, încheierea exerciţiului bugetar anual, contabilizarea şi raportarea.
- Ordonatorii principali de credite – sunt conducătorii instituţiilor şi unităţilor care
folosesc mijloace băneşti din bugetele publice, cu titlu de credite bugetare, în vederea acoperirii
cheltuielor aprobate prin bugetele lor de venituri şi cheltuieli. Calitatea de ordonatori principali
de credite bugetare o au miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice
autonome. Ordonatorii principali de credite bugetare repartizează creditele bugetare aprobate
pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători
sunt ordinatori terţiari de credite în raport cu prevederile din bugetele aprobate în condiţiile
stabilite prin dispoziţiile legale.
- Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate
numai pentru realizarea sacrcinilor unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele
aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţii legale.
Ordonatorii de credite bugetare răspund, potrivit legii, de: elaborarea şi fundamentarea
proiectului de buget propriu; angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita
creditelor bugetare repartizate şi aprobate; angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pebaza
bunei gestiuni financiare; intergitatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc;
organizarea şi tinera la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a sitiatiilor financiare asupra
patrimoniului aflat în administrare şi execuţie bugetară; organizarea sistemului de monitorizare a
4
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice; organizarea
evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora; organizarea şi ţinerea la zi a
evidentei patrimoniului.
Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de
ordonatorul de credite bugetare, iar plata acestora se efectuează de către contabil. Angajarea şi
ordonanţarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv.
O altă modalitate de a defini instititutiile publice este aceea legată de caracteristicile
bunurilor produse de către acestea şi modul de valorificare sau, altfel spus, de modul de
distribuire a acestora către beneficiari. Din acest punct de vedere, se poate spune ca instituţiile
publice produc bunuri publice care se distribuie, de regulă, în mod gratuit, urmărind satisfăcea la
un nivel maxim posibil a cerinţelor consumatorilor, sau la preţuri accesibile consumatorilor.
Bunurile publice corespund în mod direct cerinţelor stării de optim social. Producerea de bunuri
publice este, de regulă, obiectul de activitate al unei instituţii publice. De aceea, fiind legate din
punct de vedere financiar de bugetul public, instituţiile publice sunt organizate după principiul
“nonprofit”.
Pentru producerea de bunuri în afara celor care definesc obiectul de activitate şi pentru
care primesc finanţare bugetară, instituţiile respective pot stabili preţuri, tarife, deci încasează
venituri denumite venituri extrabugetare sau venituri proprii, dar care nu conduc la obţinerea de
profit. Cu alte cuvinte, o instituţie publică nu poate să obţină profit, iar dacă obţine, acesta
trebuie cheltuit în scopuri investiţionale în fiecare an financiar.
Deşi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale, expres prevăzute în lege, sunt
diferite, au drept scop soluţionarea problemelor colectivităţii locale, care se realizează de obicei
prin: elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite; stabilirea, încasarea şi
urmărirea impozitelor şi taxelor locale; stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor
publice locale; administrarea bunurilor din proprietatea publică sau privată a municipiului
Bârlad; angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung; administrarea resurselor
financiare; elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare;
asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale; cooperarea pe plan intern şi
internaţional.
5
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
1.3.1. Organizarea internă pe compartimente de specialitate şi structura de personal
Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Bârlad este organizat în conformitate cu
dispoziţiile Legii nr. 215/2001 privind administraţiile locale, modificată şi completată prin Legea
286/2006.3
Aşadar, primarul, ca autoritate publică locală, este şeful administraţiei publice locale şi al
aparatului propriu de specialitate al Primăriei, pe care îl conduce. Aparatul de specialitate al
primarului este structurat pe compartimente funcţionale, în condiţiile legii. Compartimentele
funcţionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţionarii publici şi personal contractual.
Conform cu Regulamentul de Organizare şi funcţionare a instituţiei, Primăria Bârlad are
următorul personal:
Personal de conducere:
1 primar
1 viceprimar
1 secretar
Posturi în aparatul propriu:
100 funcţii publice
12 funcţii contractuale
Primarul asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a
prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor
Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonatelor de Guvern, a hotărârilor consiliului
local, dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu
caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice
centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean în condiţiile legii.
Primarul Constantin Constantinescu are în subordine pe viceprimar şi pe secretar,
precum şi următoarele Direcţii şi Servicii:4
- Direcţia economică:
o Serviciul Impozite şi Taxe de la Persoane Fizice
o Serviciul Impozite şi Taxe de la Persoane Juridice 3 Legii nr. 215/20014 http://www.primariabarlad.ro/
6
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
o Serviciul Contracte de concesionare, Închiriere şi vânzare, Autorizare Libera
Iniţiativă şi Control Comercial
o Serviciul Buget şi Contabilitatea Veniturilor şi Cheltuielilor
o Compartimentul Administrativ – Gospodăresc
- Serviciul Resurse Umane, Protecţia Muncii şi Relaţii cu Publicul
- Compartimentul Audit Public Intern
- Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului
Viceprimarul Adrian Solomon are în subordine următoarele direcţii:
- Serviciul Tehnic Investiţii, Licitaţii şi Contracte de Achiziţii Publice
- Serviciul Gospodărie Comunală şi Locativa şi Asociaţii de Proprietari
- Biroul Programe Comunitare, Management Proiecte, Informatică şi Imagine-
Publicitate
Secretarul Cătălin Haret are în subordine următoarele servicii:
- Compartimentul Administraţie Publică Locală, Secretariat, Juridic contencios
- Serviciul CadastruImobiliar-Edilitar, banca de Date şi Registrul Agricol
- Compartimentul Protecţie Civilă
1.4. Structura de personal
În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind adminstratia publică locală,
completată şi modificată prin Legea nr. 286/2006, la care se adăugă datele cuprinse în
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a serviciilor administraţiei publice din cadrul
Primăriei Municipiului Bârlad precum şi organigrama instituţiei, primăria Bârlad are un număr
de 112 angajaţi împărţit în:
Personal de conducere:
- 1 primar
- 1 viceprimar
- 1 secretar
Posturi în aparatul propriu:
- 100 funcţii publice
- 12 funcţii contractuale
7
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Dintre compartimentele primăriei care au competenţe şi responsabilităţi în gestiunea
financiară a instituţiei sunt: Serviciul Buget şi Contabilitatea Veniturilor şi Cheltuielilor,
Serviciul Resurse Umane şi Biroul Informatică. Acestea au următoarea strcutura de personal:
Serviciul Buget şi Contabilitatea Veniturilor şi Cheltuielilor – 1 post de conducere
şi 9 posturi de execuţie;
Serviciul Resurse Umane – 1 post de conducere şi 8 de execuţie;
Biroul Informatică – 1 post de conducere şi 5 de execuţie.
Organigramă Primăriei Municipiului Bârlad conform Anexei nr.1 este una piramidala,
specifică unei structuri organizatorice de tip ierarhic – funcţional. Organizarea este evidenţiata în
documentele de formalizare a structurii organizatorice, respective Regulamentul de organizare şi
funcţionare, organigrama şi fişele de post.
Aparatul tehnic de specialitate al Municipiului Bârlad cu responsabilităţi şi competente în
ceea ce priveşte gestiunea financiară a instituţiei este format din: Serviciul Buget şi contabilitatea
veniturilor şi cheltuielilor şi Serviciul Resurse Umane şi Biroul Informatică.
Primarul
În calitatea sa de ordonator principal de credite, primarul are următoarele atribuţii, şi
competente care rezultă din Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006: analizează modul de
utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetul local şi prin bugetele instituţiilor publice, ai
căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, şi aprobă efectuarea
cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale; are obligaţia de a angaja şi
de a utilize creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru
cheltuielile strict legate de activitatea Primăriei cu respectarea dispoziţiilor legale. De asemenea
primarul răspunde de:
elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu, precum şi a contului de
încheiere a exerciţiului bugetar;
Integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea Primăriei Bârlad;
Urmărirea modului de realizare a a veniturilor;
8
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare şi
a veniturilor bugetare posibil de încasat;
Organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor
financiare asupra situaţiei patrimoniului aflta în adminstrare şi a execuţiei bugetare;
Organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a
programului de investiţii publice;
Organizarea evidentei programelor, incluşi a indicatorilor aferenţi acestora;
Organizarea şi ţinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale.
Primarul, în calitate sa de ordonator principal de credite, repartizează creditele bugetare
după reţinerea a 10% din prevederile acestuia, pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente,
cu excepţia cheltuielilor de personal şi a celor care decurg din obligaţii internaţionale, care sunt
repartizate integral. Repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10% se face în semestrul II,
după examinarea de către Guvern a execuţiei bugetare pe primul semestru.
Direcţia Economică
Direcţia economică este serviciul care asigură, în principal, finanţarea activităţilor
primăriei, a aparatului propriu al Consiliului local al municipiul Bârlad, a instituţiilor publice
aflate sub autoritatea Consiliului local, a patrimoniului public şi privat al municipiul Bârlad,
întocmirea şi executarea bugetului local.
Direcţia economică în principal are următoarele atribuţii:
- face propuneri de fundamentare a impozitelor şi taxelor locale ce se constituie
venituri la bugetul local datorate de contribuabili persoane fizice, persoane juridice, asociaţii
familiale, etc.;
- fundamentează instituirea de taxe speciale pentru serviciile publice create la
nivelul oasului Bârlad în scopul satisfacerii unor nevoi ale cetăţenilor colaborând în acest sens cu
celelalte servicii din primărie;
- face propuneri pentru acordarea eşalonării şi amânărilor la plata până la sfârşitul
anului calendaristic, precum şi reduceri de majorări de întârziere pentru impozitele şi taxele
9
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
locale neachitate, pentru cazuri şi motive temeinic justificate în vederea aprobării acestora de
către Consiliul local;
- face propuneri pentru majorarea sau diminuarea impozitelor şi taxelor locale
stabilite în suma fixă în limitele prevăzute de lege;
- fundamentează propunerile privind indexarea anuală a impozitelor şi taxelor
locale, pr ecum şi amenzilor potrivit legii;
- răspunde de recuperarea sumelor restante datorate de agenţii economici pe cale de
decontare bancară, titlu executoriu sau prin executare silită, potrivit legii, asupra elementelor
patrimoniale ale debitorilor, în c azul neachitării la termen a impozitelor şi taxelor locale stabilite
de Consiliul local;
- stabileşte şi răspunde de aplicarea măsurilor legale ce se impun pentru respectarea
disciplinei financiare şi bugetare, în scopul identificării, impunerii şi s anctionarii evaziunii
fiscale şi atragerea de venituri suplimentare la bugetul local;
- aplica viză de control financiar preventiv şi stabileşte normele necesare pentru
respectarea prevederilor cuprinse în Legea contabilităţii;
- întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al municipiul Bârlad;
Întocmeşte raportul privind contul de execuţie al bugetului local;
- urmăreşte execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;
- asigura şi răspunde de încasarea ven iturilor bugetului local şi utilizarea acestora
conform prevederilor bugetare;
- asigura respectarea normelor legale cu privire la inventarierea anuală a bunurilor,
integritatea, păstrarea şi pază bunurilor şi valorilor de orice fel şi deţinute cu or ice titlu,
utilizarea valorilor materiale de orice fel, declararea şi casarea de bunuri, efectuarea în numerar
sau în cont a încasărilor şi plăţilor în lei şi în valută de orice natură;
Activitatea Direcţiei economice se realizează prin următoarele servicii, între care există
raporturi de colaborare:
A) Compartimentul buget, finanţe, contabilitate;
B) Compartimentul impozite şi taxe – personae fizice şi personae juridice.
Serviciul buget, finanţe, contabilitate, are următoarele atribuţii:
10
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
- organizează şi asigură urmărirea execuţiei bugetare pentru toate activităţile
finanţate din bugetul local, precum şi pentru activităţile finanţate din surse extrabugetare;
Întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al municipiul Bârlad;
- întocmeşte raportul privind contul de execuţie a bugetului local;
- urmăreşte execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;
- centralizează propunerile de virări de credite de la instituţiile finanţate din bugetul
local, le analizeaz a şi dacă nu contravin dispoziţiilor legale, întocmeşte referate de specialitate
privind aprobarea acestor virări de credite ordonatorului principal;
- analizează solicitările de subvenţii care se acordă din bugetul local;
- trimestrial primeşte dările de seamă contabile de la instituţiile care sunt finanţate
din bugetul local, le verifică dacă sunt în concordanţă cu cifrele aprobate şi nu există depăşiri de
credite, dacă sunt completate conform instrucţiunilor Ministerului Finanţelor; asigură
centralizarea acestora şi întocmirea darii de seamă proprii, pe care le depune la termenele fixate
la Direcţia Generală a Finanţelor Publice, împreună cu referatul explicativ asupra bilanţului
contabil;
- pe baza bugetului aprobat, întocmeşte cererea deschiderii de credite şi dispoziţii
bugetare pentru repartizarea creditelor bugetare activităţilor cuprinse în bugetul local;
Întocmeşte documentul pentru modificarea repartizării creditelor bugetare;
În concordanţă cu prevederile bugetare întocmeşte lunar cererile de sume defalcate şi transferuri
din bugetul de stat (pentru investiţii, acoperirea diferenţelor de tarif la energia termică furnizată
populaţiei, fonduri speciale) pe care le supune avizării Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi
Controlului Financiar de Stat;
- asigura onorarea la timp şi corectă a obligaţiilor financiare ale instituţiei către terţi
şi a acestora faţă de instituţie, cu respectarea priorităţilor, potrivit legii;
- asigura documentele şi sumele ne cesare pentru deplasările efectuate de
personalul propriu în interes de serviciu, în ţară şi străinătate;
- asigura condiţiile pentru buna funcţionare a instituţiilor de sub autoritatea
primăriei pe care le finanţează, total sau parţial - învăţământ, sănătate, asistenta socială, cultură;
Asigură evidenta contabilă, sintetică şi analitică a mijloacelor fixe, pe locuri de folosinţă, a
obiectelor de inventar în magazii şi în folosinţă, precum şi a materialelor pe gestiuni şi pe feluri
11
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
de material e în scopul păstrării integrităţii patrimoniului unităţii, a mijloacelor băneşti, a
decontărilor interne cu terţii debitori, cu terţii creditori;
- înregistrarea fondurilor, cheltuielilor, veniturilor, alte operaţii economice;
- efectuarea operaţiilor de punctaj între informaţiile înregistrate în contabilitatea
sintetică şi informaţiile înregistrate în contabilitatea analitică;
- organizează efectuarea plăţilor reprezentând drepturile salariale ale personalului
aparatului propriu al Consiliului local al municipiului Bârlad şi altor activităţi organizate în
cadrul Primăriei municipiului Bârlad, precum şi orice alte încasări şi plăţi în baza
- documentelor legal întocmite de serviciile primăriei şi vizate de cei în drept;
În tocmeşte ordinele de plată pentru efectuarea viramentelor privind impozitul pe salarii,
contribuţia pentru pensia suplimentară, contribuţia pentru constituirea fondului pentru plata
ajutorului de şomaj, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de aş igurari de sănătate;
- întocmeşte dispoziţii de plată către casierie în vederea acordării de avansuri şi a
dispoziţiilor de încasare către casierie în vederea achitării de către angajat a avansurilor
neconsumate, debitelor datorate, penalităţi la deconturi;
- verifica încadrarea tuturor plăţilor efectuate în fondurile prevăzute cu această
destinaţie;
- întocmeşte situaţiile statistice;
- organizează evidenta analitică a debitorilor şi creditorilor şi a furnizorilor unităţii,
în aşa fel încât să se cunoască în permanenţă situaţia reală a acestora;
- organizează evidenta analitică a cheltuielilor de investiţii pe obiective în
conformitate cu listele de investiţii, anexe la bugetul de venituri şi cheltuieli;
- operează în reg istrul de venituri „debite - încasări" borderourile de debite şi
scăderi, cererile de restituire din venituri, borderourile de încasări, întocmeşte trimestrial contul
de debite-incasari pe care le depune în termenele fixate la D.G.F.P.C.F.S. Bârlad;
- asigura plata indemnizaţiilor de naştere întocmite de Compartimentul stare civilă,
autoritate tutelară, a ajutoarelor sociale ce se acorda categoriilor de persoane prevăzute de lege,
pe baza documentelor întocmite de biroul de asistenţă socială, precum şi plata asistenţilor
personali ai persoanelor cu handicap grav;
- asigură conducerea evidentei zilnice a registrului de casă şi depunerea
documentelor justificative, în vederea verificării şi înregistrării în evidenţele contabile; în acest
12
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
scop încă seaza sumele datorate bugetului local provenite din chirii, taxe de concesionari, taxe de
participări la licitaţie şi le depune zilnic la Trezoreria Bârlad;
- asigură respectarea normelor şi instrucţiunilor specifice privind operaţiunile de
casă;
- organizează pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor de inventariere, efectuează
valorificarea inventarelor şi face propuneri pentru recuperarea pagubelor constatate, după caz;
- duce la îndeplinire hotărârile Consiliului local legate de dome niul de activitate al
Serviciului buget, finanţe, contabilitate, salarizare;
- participa la efectuarea inventarierii şi administrării bunurilor aparţinând
municipiului;
B) Compartimentul taxe şi impozite are următoarele atribuţii:
- organizează, îndruma şi controlează acţiunea de constatare şi stabilire a
impozitelor şi taxelor de la persoane fizice, precum şi cele de la persoane juridice, care se fac
venit la bugetul local;
- constata şi stabileşte toate categoriile de impozite şi taxe directe şi indirecte
datorate de persoane fizice, precum şi impozitele şi taxele datorate de agenţii economici,
persoane juridice, care se fac venit la bugetul local;
- face propuneri motivate privind stabilirea impozitelor şi taxelor local e, a taxelor
speciale şi a altor obligaţii fiscale, în temeiul legii;
- întocmeşte borderourile de debite şi scăderi pentru toate impozitele şi taxele de
debit datorate de persoane fizice şi juridice;
- verifica agenţii economici, persoane juri dice, asupra determinării materiei
impozabile, precum şi asupra calculului impozitelor şi taxelor datorate bugetului local;
Urmăreşte întocmirea şi depunerea, în termenele cerute de lege, a declaraţiilor de impunere de
către contribuabili persoane fizice şi juridice;
- gestionează toate documentele referitoare la impunerea fiecărui contribuabil,
regrupate într-un dosar fiscal unic;
- verifica, periodic, persoanele fizice şi juridice aflate în evidenţele fiscale
posesoare de bunuri impoza bile sau care desfăşoară activităţi producătoare de venit, asupra
sincerităţii declaraţiilor de impunere, asupra modificărilor intervenite, corectează, acolo unde
13
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
este cazul, impunerile iniţiale luând măsuri pentru încasarea diferenţelor stabilite, sanctio nează
nedeclararea în termenul legal a bunurilor şi veniturilor impozabile;
- verifica fiecare persoană fizică şi juridică asupra legalităţii funcţionarii fiscale, a
materiei impozabile, a conducerii evidentelor impuse de actele normative în vigoare;
Desfăşoară activitatea de încasare a impozitelor şi taxelor pe teren;
- ţine evidenţa tuturor persoanelor juridice supuse impozitelor şi taxelor locale pe
fiecare categorie de impozit în parte;
- aplică sancţiuni prevăzute în actele no rmative tuturor persoanelor fizice şi
juridice care încalcă legea fiscală şi ia toate măsurile ce se impun pentru înlăturarea deficientelor
constatate;
- identifica, impune şi sancţionează persoanele fizice ce desfăşoară activităţi
clandestine, infor meaza directorul Direcţiei economice asupra cauzelor care generează
evaziunea fiscală propunând măsurile necesare pentru înlăturarea acesteia;
Ţine evidenţa debitelor din impozite şi taxe stabilite de organele de constatare, modificarea
debitelor i nitiale, analizează fenomenele şi aspectele rezultate din aplicarea legislaţiei fiscale şi
informează operativ conducerea Direcţiei economice asupra problemelor deosebite, luând sau
propunând măsurile ce se impun;
- asigura aplicarea unitară a legisl atiei cu privire la impozitele şi taxele locale;
Pune în executare toate impozitele şi taxele ce se fac venit la bugetul local prin emiterea şi
înaintarea borderourilor de debite, asigurând totodată înmânarea înştiinţărilor de plată către
contribuabili;
- verifica modul în care agenţii economici, persoane juridice ţin evidenţa,
calculează şi virează la temenele legale sumele cuvenite bugetului local cu titlul de impozite şi
taxe;
- la solicitarea scrisă a contribuabililor, analizează, ce rceteaza şi prezintă
Primarului referate cu propuneri de amânări, eşalonări, reduceri, scutiri, restituiri de impozite şi
taxe şi majorări de întârziere, în vederea aprobării lor de către Consiliul local;
- desfăşoară activitatea de control fiscal la persoane juridice şi întocmeşte procese-
verbale cu rezultatele constatărilor;
- efectuează analize şi întocmesc informări în legătură cu verificarea, constatarea şi
stabilirea impozitelor şi taxelor în sarcina persoanelor fizice şi juridice, rezulta tele acţiunilor de
14
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
verificare şi impunere, măsurile luate pentru nerespectarea legislaţiei fiscale, cauzele care
generează fenomenele de evaziune fiscală şi luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea legislaţiei de
impozite şi taxe;
- centralizează toate datele statistice privind activitatea serviciului, pe baza cărora
întocmeşte şi transmite informările şi raportările periodice la termenele stabilite prin acte
normative;
- asigura aplicarea unitară a legislaţiei referitoare la constatarea şi impunerea
contribuabililor bugetului local;
- asigura difuzarea actelor normative şi imprimatelor necesare aplicării legislaţiei în
domeniul întregului aparat din cadrul serviciului;
- întocmeşte situaţii statistice şi dările de seamă anuale cu privire la rezultatele
impunerii pe care le comunica conducerii Direcţiei economice la termenele stabilite;
Organizează şi îndruma activitatea de urmărire şi încasare la timp şi vărsarea la buget a
veniturilor fiscale şi nefiscale, în urma constatărilor de la termenele de plată, calculează, acolo
unde este cazul, majorări de întârziere şi dispune măsuri de executare silită, inclusiv prin
întocmirea formelor de retragere din conturile agenţilor economici a impozitelor, taxelor şi a
altor vărsăminte obligatorii bugetului local;
- organizează, executa şi verifică activitatea de urmărire silită a bunurilor şi
veniturilor persoanelor fizice, pentru realizarea impozitelor şi taxelor neachitate în termen şi a
creanţelor băneşti constatate prin titluri execu torii ce intră în competenţa organelor fiscale;
- verifica respectarea condiţiilor de iniţiere a popririlor pe veniturile realizate de
debitorii bugetului local de la agenţii economici şi instituţiile publice, urmăreşte respectarea
popririlor infiint aţe de către unităţile creditoare asupra drepturilor băneşti după care ia măsurile
legale pentru executarea acestora;
- asigura încasarea taxelor speciale stabilite prin hotărârea Consiliului local Bârlad;
Asigura şi îndruma activitatea aparatului fiscal de urmărire şi încasare a impozitelor şi taxelor şi
altor venituri, efectuează controlul asupra modului cum aparatul respectiv îndeplineşte sarcinile
cu privire la încasarea şi lichidarea debitelor restante, precum şi conducerea evidente lor;
- verifica respectarea condiţiilor şi prevederilor legale privind identificarea
debitorilor, confirmarea şi debitarea amenzilor, imputaţiilor, despăgubirilor şi a altor venituri ale
bugetului local primite de la alte organe;
15
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
- urmăreşte în casarea veniturilor fiscale şi nefiscale în termen şi stabileşte măsuri
de recuperare a debitelor prescrise din culpă organelor de urmărire şi încasare;
Verifică documentaţiile şi propunerile privind debitori insolvabili şi dispăruţi şi dacă le gas este
întemeiate le avizează favorabil şi le prezintă spre aprobare Consiliului local Bârlad.
- asigura aplicarea gradelor de urmărire silită a veniturilor şi bunurilor debitorilor
care nu şi-au achitat în termen obligaţiile fiscale;
- identifica pe raza de activitate persoanele care exercita diverse activităţi
producătoare d e venit sau poseda bunuri supuse impozitării (taxării) nedeclarate şi sesizează
organele de constatare şi impunere prin note de constatare proprii, în vederea stabilirii
impozitelor şi taxelor şi a sancţiunilor contravenţionale;
- asigura aplicarea u nitara a legislaţiei referitoare la urmărirea contribuabililor şi
încasarea taxelor la bugetul local; primeşte şi rezolva corespondenta cu privire la urmărirea şi
încasarea debitelor neachitate în termen luând notă şi urmărind îndeaproape cazurile mai
importante date spre executarea organelor fiscale din subordine;
- întocmeşte certificatele de atestare fiscală atât pentru persoane fizice cât şi pentru
persoane juridice;
- întocmeşte şi înaintează directorului economic al Direcţiei economice
centralizatorul listelor de rămăşiţe şi de suprasolviri pe feluri de impozite şi taxe;
Asigură cu imprimatele necesare aplicarea legislaţiei de urmărire şi încasare a impozitelor,
taxelor şi altor venituri şi organizează evidenta imprimatelor respective, potrivit prevederilor
legale;
- repartizează sumele realizate din valorificarea bunurilor sechestrate potrivit
ordinii de preferinţă prevăzute de lege, în cazul în care, la urmărirea silită participa mai mulţi
creditori şi reprezintă impr euna cu Serviciul administraţie publică din cadrul Primăriei
municipiul Bârlad interesele Consiliului local ca subiect de drepturi şi obligaţii în fata instanţelor
judecătoreşti şi a organelor de urmărire penală referitoare la contestaţiile la exec utare şi alte
litigii prevăzute de lege care au ca obiect realizarea unor creanţe ale bugetului;
- întocmeşte referate privind restituirile de impozite şi taxe locale aflate în
suprasolvire şi le înaintează spre aprobare conducerii instituţiei în vederea punerii în aplicare.
16
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Grafic nr.1.4.1 Diagrama de relaţii a compartimentului Buget şi contabilitatea veniturilor şi
cheltuielilor
Serviciul Resurse Umane
Acest serviciu este direct subordonat primarului şi are următoarele atribuţii:
Elaborează proiectul de organigrama, statul de funcţii şi regulamnetul de
organizare şi funcţionare şi le supune spre aprobare Consiliului Local;
Întocmeşte şi actualizează statele de funcţii pentru aparatul propriu al
administraţiei publice locale;
Organizează concursuri pentru posturile vacanţe, primeşte şi verifică dosarele de
prezentare la concurs şi toate documentele necesare bunei desfăşurări a concursurilor conform
H.G. nr 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare;
Ţine evidenţa şi eliberează legitimaţii de împuternicit al Primarului;
Executa lucrări privind evidentă şi mişcarea personalului, întocmeşte,
completează şi păstrează cărţile de muncă ale personalului din paratul propriu din administraţia
publică locală;
Calculează drepturile privind premiile ce se acorda conform legii;
Elaborează planul annual de ocupare a funcţiilor publice şi îl înaintează Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici;
Întocmeşte documentele necesare de încadrare în munca – contracte de muncă,
adrese de transfer, etc;
Întocmeşte statul de funcţii pe grupe de funcţii şi număr de posturi pentru
personalul aparatului propriu al administraţiei publice şi direcţiile subordinate;
17
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Verifică şi vizează pontajele primate în cadrul serviciului pentru acordarea
salariului lunar;
Întocmeşte documentele legate de transferarea, detaşarea, pensionarea sau
încetarea activităţii pentru personalul administraţiei publice;
Întocmeşte şi înaintează lucrar statistice lunare, trimestriale, semestriale şi anuale
către diractia Judeţeana de Statistică, Direcţia Generală a Finanţelor Publice;
Întocmeşte programarea concediilor de odihnă şi ţine evidenţa efectuării acestora;
Ţine evidenţa funcţionarilor publici din cadrul aparatului propriu;
Asigura participarea salariaţilor la cursuri de formare şi perfecţionare organizate
de instituţii abilitate;
Asigura întocmirea şi gestionarea fiselor de post pentru salariaţii din cadrul
aparatului propriu şi ţine evidenţa concediilor medicale ale salariaţilor Primăriei;
Coordonează evaluarea funcţionarilor publici conform H.G nr 1209/2003 şi a
personalului contractual conform H.G.nr 775/1998 modificată şi completată prin H.G. nr
157/1999;
Biroul informatică
În era în care trăim toate informaţiile sunt informatizate, fiind create multiple programe,
specifice anumitor operaţii, gestiunea financiară a unei instituţii fiiind condiţionată de existenţa
unei tehnici informaţionale. Responsabil de îndeplinirea acestei condiţii este Biroul Informatică
care are următoarele atribuţii: realizează activitatea de administrare baze de date şi aplicaţii
informatice, asigura consultanţă de specialitate pentru exploatarea aplicaţiilor informatice,
realizează testarea aplicaţiilor informatice din punct de vedere funcţional, întocmeşte instrucţiuni
de lucru şi procedurile pentru testarea şi administrarea bazelor de date şi ale aplicaţiilor
informatice, realizează instruirea personalului Primăriei în utilizarea aplicaţiilor informatice
implementate.
1.5. Relaţii externe
18
PREFECTURAINSTITUTII PUBLICE LOCALE TREZORERIE BANCI
BENEFICIARI(POPULATIA)
PRIMARIA BARLAD
TREZORERIECONTRIBUABILIP.F. SI P.J.
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Între departamentele Primăriei Municipiului Bârlad există mai multe legături determinate
de circulaţia documentelor în cadrul instituţiei. De asemenea între departamente există raporturi
de colaborare ce conduc la buna funcţionare a activităţii şi au ca scop satisfacerea problemelor
cetăţenilor în condiţiile prevăzute de lege.
Relaţiile Primăriei Municipiului Bârlad cu exteriorul
Primăria Municipiului Bârlad este autoritate administrative autonomă locală. Ea are
dreptul şi capacitatea de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţii locale
pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.
Autonomia locală este numai administrative şi financiară, fiind exercitată pe baza în
limitele prevăzute de lege, şi priveşte organizarea, funcţionarea, competentele şi atribuţiile
autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii,
aparţin municipiului.
Grafic 1.5.1 Relațiile primăriei Bârlad cu exteriorul
Relaţiile cu instituţiile ierarhic superioare
19
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o
parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi d subordonare.
Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile administraţiei publice de
la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi
solidarităţii. Autonomia locală conferă autorităţilor adminstratiei publice locale dreptul că, în
limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celorcare sunt date în mod expres
în competenţa altor autorităţi publice.
Relaţiile cu Prefectura – Conform Constituţiei, Guvernul exertita conducerea generală a
administraţiei publice, legalitatea activităţii autorităţilor publice locale fiind supravegheta de
reprezentantul acestuia - prefectul. Acesta reprezintă Guvernul atât la nivel de judeţ cât şi în
fiecare localitate a judeţului şi poate ataca actele autorităţilor administraţiei publice locale, în
cazul în care le consideră ilegale.
Relaţiile cu alte instituţii sunt de colaborare în vederea ducerii la îndeplinire a sarcinilor
de serviciu, în vedrea satisfacerii intereselor cetăţenilor: Agenţia pentru protecţia copilului,
Direcţia de sănătate, Corpul gardienilor publici, Poliţia, Pompierii, etc.
Primăria Bârlad, în calitate de ordonator principal de credite, repartizează creditele
bugetare unităţilor ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile şi veniturile cuprinse în bugetele
acestora. Ordonatorul principal de credite aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, în
conformitate cu dispoziţiile legale.
Instituţiile subordonate Primăriei Bârlad sunt:
Direcţia de Asistenţă Socială
Serviciul Comunitar Public - Compartiment Stare Civilă
S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A.
S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. are sediul în municipiul Bârlad, str. Republicii
nr. 287, judeţul Vaslui şi se organizează şi funcţionează în conformitate cu Legea nr. 31/1990
republicata, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă 30/1997 privind
reorganizarea regiilor autonome. Societatea Comercială Compania de Utilităţi Publice S.A.
Bârlad este persoana juridică romana, cu forma juridică de societate comercială pe acţiuni
20
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
închisă având drept acţionar unic consiliul local al Municipiului Bârlad, şi îşi desfăşoară
activitatea în conformitate cu legile romane şi prezentul stătut.
S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. Bârlad are ca obiect de activitate eliminarea
deşeurilor şi a apelor uzate; asanare, salubritate şi activităţi similare; colectarea şi tratarea altor
reziduri şi desfăşoară activităţi de prestări servicii în vederea obţinerii de profit în baza
contractelor încheiate cu beneficiarii persoane fizice, comercianţi şi persoane juridice, activităţi
comerciale în conformitate cu prevederile prezentului stătut şi a legislaţiei în vigoare.
Relaţiile cu furnizorii
Relaţiile cu furnizorii se referă la firmele care oferă primăriei diverse mijloace fixe,
obiecte de inventar, etc. Spre achiziţionare urmând ca aceasta să selecteze pe cele mai
avantajoase dinpunct de vedere al raportului calitate-pret.
Relaţiile cu beneficiarii
Relaţiile cu beneficiarii constau în bunurile publice pe care Primăria Bârlad le pune la
dispoziţia acestora, de obicei gratuit, excepţie facnd cele pentru care nu primeşte finanţare
bugetare şi pentru care stabileşte preţuri şi tarife. Relaţiile cu contribuabilii, persoane fizice şi
juridice din Bârlad, se concretizează în impozitele şi taxele stabilite în conformitate cu
prevederile în vigoare pe care aceştia trebuie să le plătească.
Relaţiile cu Trezoreria Publică
Orice instituţie publică, pentru a putea exista şi pentru a-şi putea desfăşura activitatea
intra în relaţii cu alte unităţi, atât publice cât şi private în legătură cu realizarea, aprobarea şi
execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli.
În ceea ce priveşte relaţia instituţiei cu Trezoreria Bârlad, către această se trimit
următoarele situaţii: centralizatorul statelor pentru plata salariilor – până la data de 8 a lunii,
21
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
declarii pentru ridicarea salariilor de la Trezorerie – până pe 5 a lunii, necesarul numerarului la
trezorerie pentru salarii, cheltuieli materiale – până pe 10 a lunii, centralizatorul statelor de
funcţii – trimestrial; urmărirea, evidentă şi redactarea documentelor de reţinere şi virare ratelor,
proprililor şi imputaţiilor din salarii – până pe 5 a lunii, întocmirea şi predarea foilor de
vărsământ se realizează zilnic sau ori de câte ori este nevoie; întocmirea şi predarea ordinelor de
plată către diverşi furnizori sau beneficiari se realizează zilnic sau când e cazul.
Trezoreria statului este structurata asemănător băncilor, având o unitate centrală
subordonată Ministerului Finanţelor şi unităţi teritoriale amplasate în funcţie de structură
administrativ-teritoriala a ţării. Funcţiile tradiţionale ale Trezoreriei sunt cele atribuite de către
finanţele clasice care consideră trezoreria statului ca fiind pe de o parte casieria unde sunt depuse
fondurile publice adminstrate: partea bancară cu activitate de creditare pe termen care este
însărcinată să echilibreze în orice moment, încasările cu plăţile de natură bugetară. Vărsămintele
către trezorerie, ca şi plăţile dispuse de către ordonatorii de credite, prin dinamica şi integritatea
lor, joacă un rol esenţial, în funcţionarea sistemului financiar.
Relaţiile cu băncile, iau naştere prin faptul că Trezoreria joacă un rol intermediar în
relaţiile Primăriei Bârlad cu fiferiti furnizori. Prin urmare, din contul deschis de Primăria Bârlad
la Trezoreria Bârlad, suma aferenta platii bunurilor achiziţionate este transmisă în contul
furnizorului deschis la trezorerie, iar de aici în contul aceluiaşi furnizor deschis la bancă la care
este arondat. Astfel, relaţiile bancare sunt indirecte. Prin sistemul de deschidere şi modificare a
conturilor de venituri se asigura urmărirea în cadrul fiecărei trezoreii a veniturilor pe capitole şi
subcapitole de venituri şi plătitori.
Cheltuielile primăriei se efectuează în limta prevederilor din bugetul local cu
repartizarera pe trimestre care se acoperă cu veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat
pentru echilibrarea bugetului local respectiv. Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se
efectuează prin trezorerie numai după dechiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv.
Ordonatorii principali de credite vor stabili lunar cheltuielile ce urmează să se efectueze
din bugetul local, avându-se în vedere prevederile de cheltuieli probate prin bugetul de stat. În
limita volumului de credite bugetare urmează să se efctueze plăţi prin trezorerie din mijloacele
bugetului local, atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru instituţiile publice subordonate.
Organele trezoreriei şi organele fiscale induma şi recomandă Primăriei Bârlad să
folosească formă de plată prin cont a sumelor datorate bugetului, prevenindu-se întârzieri în
22
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
achitarea obligaţiilor către buget. Dispoziţia de plată completată cu toate elementele se depune de
plătitor la unitatea bancară la care îşi are contul aceasta, prin tehnici publice locale. Formarea şi
utilizarea resurselor financiare publice locale şi contul de execuţie a bugetelor locale sunt supuse
controlului Curţii de Conturi, care transmite dispoziţia de plată după înregistrarea preluării din
cont a sumei către trezorerie.
De asemena Primăria Bârlad are relarii şi cu organisme financiar – bancare – B.C.R.,
B.R.D. G.S.G. şi Bancpost S.A., prin intermediul cărora îşi realizează plăti către furnizorii ce au
conturi deschise la acestea, dar şi către proprii salariaţi prin intermediul cardurilor şi alte instituţii
sau societăţi cu care lucrează.
1.6. Structura şi evoluţia principalelor indicatori bugetari în perioada 2009-2011 -
tabel comentat cu identificarea factorilor de influenţă
Tabel nr 1.7.1 Structura si evolutia veniturilor proprii la Primaria Municipiului Barlad in
perioada 2011-2013:
DENUMIRE VENITURI
CONTBUGETAR
REALIZAT2011
REALIZAT2012
REALIZAT2013
0 1 2 3 4
TOTAL VENITURI
00.01 64.678.456 73.897.901 82.392.246
I. VENITURI CURENTE
00.02 34.456.232 53.457.963 63.156.511
II. VENITURI DIN CAPITAL
00.15 897.457 1.200.890 1.513.400
III. OPERATIUNIFINANCIARE
00.16 245.469 319.780 359.000
IV. SUBVENTII 00.17 1.203.503 1.900.890 2.135.335
Sursa : Contul de executie a Municipiului Bârlad
23
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Observăm o creștere a veniturilor totale faţă de anul 2012 cu 8.494.345 mii RON care s-a
bazat, în special, pe creșterea impozitelor și taxelor pe clădiri, teren, mijloacele de transport atât
la persoanele fizice, cât și la cele juridice.
Cheltuielile din bugetele locale exprima eforturile financiare realizate de autorităţile
administraţiei publice locale pentru acoperirea centelor sociale. Cheltuielile din bugetele locale
se grupează după clasificaţia funcţională pe următoarele părţi – servicii publice generale, apărare,
ordine publică şi siguranţă, Cheltuieli social-culturale, Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe,
mediu şi ape, Acţiune economice, Alte acţiuni, Plăti, dobânzi şi comisioane. Părţile de cheltuieli
din bugetele locale, la rândul lor, se împart pe capitole şi subcapitole.
În ceea ce priveşte cheltuielile publice, este necesară şi o grupare a acestora după natura l
or, adică: salarii, contribuţii pentru asigurări sociale de stat, contribuţii la bugetul asigurărilor
pentru şomaj, contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate, deplasări, detaşări, transferări,
hrana, medicamente şi materiale sanitare, reparaţii curente etc. Gruparea cheltuielilor şi după
felul lor este impusă de faptul că nu este sufficient să se cunoască doar cât s-a cheltuit pentru
fiecare din destinaţiile principale (servicii publice generale, apărare, ordine publică şi securitate
naţională, învăţământ, sănătate, cultura, religie şi acţiuni privind activitatea sportive şi de tineret,
asistenta socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii, acţiuni economice etc). Este necesar să
se ştie care a fost structura cheltuielilor (natura acestora) pentru fiecare actune din cele
menţionate. Această grupare se realizează cu ajutorul clasificaţiei economice a cheltuielilor.
Detalierea cheltuielilor publice după natura acestora se materializează cu ajutorul
titlurilor, articolelor şi alineatelor, a căror simbolizare şi denumire sunt stabilite, de asemenea,
prin clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice. Fiecare cheltuială din cele grupate pe
destinaţii principale este divizată, din punct de vedere al structurii economice, pe alte grupe de
cheltuieli, precum: cheltuieli curente; cheltuieli de capital; împrumuturi acordate; rambursări de
credite, plăti de dobânzi şi comisioane la credite. Acest mod de evidenţiere permite cunoaşterea
cheltuielilor cuprinse în bugete şi din punct de vedere al naturii acestora.
Datorită grupării cheltuielilor şi după natura acestora, se poate cunoaşte detaliat cuprinsul
fiecărui buget, pe de o parte, şi se pot centraliza cheltuielile de acelaşi fel (salarii, contibutii
pentru asigurările sociale de stat, hrana, burse, medicamente şi materiale sanitare, cheltuieli
pentru întreţinere şi gospodărire etc.) pe ordonatori de credite, pe de altă parte.
24
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Natura cheltuielilor curente (A), cheltuielilor de capital (B) şi a cheltuielilor reprezentând
operaţiuni financiare (C) este specificată, în clasificaţia economică a cheltuielilor, cu ajutorul
titlurilor, în cadrul cărora chltuielile se desfăşoară pe articole şi alienate. Aceasta clasificaţie se
aplică tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de importanţa lor şi de felul activităţii
pe care o desfăşoară.
Titlul de cheltuieli este redat printr-o denumire şi printr-un cod format din două cifre; este
divizat în unul sau mai multe articole care, la rândul lor, se subdivide, de regulă, în alienate.
Acestea sunt reprezentate prin denumire şi codificate în cadrul articolelor prin patru cifre.
Tabel nr 1.7.2 Structura si evolutia cheltuielilor proprii la Primaria Municipiului Bârlad
în perioada 2011-2013
DENUMIRE CHELTUIELI
CONTBUGETAR
REALIZAT2011
REALIZAT2012
REALIZAT2013
0 1 2 3 4
TOTAL CHELTUIELI
3.567.900 3.900.678 5.710.190
I. CHELTUIELI CURENTE
00.01 2.900.789 3.890.900 5.518.190
II. CHELTUIELI DE CAPITAL
70 90.900 120.900 192.000
III. ASISTENTA SOCIALA
57 650.469 790.780 896.000
IV.ACTIVE NEFINANCIARE
71 134.503 169.890 192.000
Sursa: Contul de execuţie a Municipiului Bârlad
25
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Cap 2. Elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului local
Elaborarea proiectului de buget - În mod practic, operaţiile de elaborare a proiectului de
buget se desfăşoară sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, mai exact cu coordonarea
Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi ale Controlului Financiar de Stat. Normele folosite
pentru înscrierea de indicatori financiari în bugetele locale sunt elaborate de către Ministerul
Finanţelor Publice. Fluxul informaţional referitor la consemnarea indicatorilor de venituri şi de
cheltuieli prin documente specifice, ne indică un caracter ascendent, pornind de la ordonatorii
terţiari de credite bugetare până la ordonatorii principali. Sunt implicaţi deci în întocmirea
bugetului de venituri şi cheltuieli al Primăriei Municipiului Iaşi: ordonatorii terţiari de credite
bugetare (conducătorii instituţiilor publice subordonate consiliului local); agenţii economici;
instituţiile publice care varsă venituri la bugetul local şi populaţia.
În continuare, în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, şi deci şi în cadrul Primăriei
Municipiului Iaşi, se centralizează datele referitoare la indicatorii de înscris în bugetul local pe
baza datelor care se primesc prin proiectele bugetelor proprii de venituri şi cheltuieli ale
instituţiilor publice din subordine, precum şi proiectul bugetului propriu.
Aprobarea (adoptarea) proiectelor bugetelor locale - Şi în această etapă a procesului
bugetar, instituţiile de administraţie publică au o implicare directă. Această implicare a
instituţiilor de administraţie publică este prezentă pe două planuri: primul plan este reprezentat
de organele administraţiei centrale, şi anume Ministerul Finanţelor Publice cu organul său din
teritoriu, Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi a Controlului Financiar de Stat; cel de-al
doilea plan este reprezentat de consiliul local, adică de organul administraţiei publice locale, care
va aproba proiectul bugetului local.
Proiectele bugetelor locale se prezintă spre aprobare consiliilor locale, în termen de
maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Pe parcursul exerciţiului
bugetar, consiliile locale pot aproba rectificarea bugetelor locale, în termen de 30 de zile de la
intrarea în vigoare a rectificării bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri
fundamentate ale ordonatorilor principali de credite.
26
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Proiectul bugetului local se publică în presa locală sau se afişează la sediul primăriei,
după care, în termen de 15 zile, este supus aprobării consiliului local. El este însoţit de raportul
primarului precum şi de contestaţiile depuse de către locuitori, în termen de 15 zile de la data
publicării sau afişării proiectului. Consiliul local, se pronunţă asupra contestaţiilor şi adoptă
proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole articole şi anexe.
2.1. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului local
La baza întocmirii părţii de venituri a bugetului de venituri şi cheltuieli stau următoarele
criterii:
1. Bază legală a veniturilor – veniturile nu se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli si
nu se încasează decât dacă sunt reglementate expres printr-un acte normative şi se cuvin unităţii
respective;
2. Execuţia preliminată pentru anul de bază reprezintă execuţia cert ape o anumită
perioadă de timp şi execuţia probabilă până la sfârşitul anului, corelată cu eventualele influenţe;
3. Analiza şi studierea comparative a veniturilor realizate pe total, pe structura şi în
dinamică. Se realizează analiza şi studiul privind evoluţia veniturilor pe intervale mai mari de
timp;
4. Evoluţia volumului în funcţie de factorii producători de venituri – se fac calcule
analitice pentru fiecare sursă de venit sau se utilizează o serie de indicatori privitori la veniturile
medii realizate sau preliminate, corectat cu influenţele ce vor apărea în anul de plan.
2.1.2 Categorii de venituri
Veniturile bugetelor locale sunt grupate pe următoarele categorii:
- venituri proprii: -venituri curente
- venituri de capital
- venituri cu destinaţie specială
27
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
- sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
- subvenţii primate de la bugetul de stat şi de alte bugete
- donaţii şi sponsorizări
Pincipala sursa de finanţare a bugetului local sunt impozitele şi taxele pe care populaţia şi
agenţii economici trebuie să plătească.
Aşezarea impozitelor consta în determinarea şi evaluarea materiei impozabile, în vederea
stabilirii bazei de impozitare asuopra căreia se va aplica cota de impozitare. Pentru aşezarea
impozitelor este necesară derularea succesivă a următoarelor operaţiuni:
- stabilirea mărimii obiectului impozabil;
- determinarea cuantumului impozitului;
- perceperea (încasarea) impozitului.
Veniturile proprii – care se prevăd şi se încasează prin bugetele comunelor, oraşelor,
municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti sunt structurate în: venituri curente, venituri din
capital şi venituri cu destinaţie specială.
Veniturile instituite şi mobilizate la buget în mod obişnuit sunt considerate venituri
curente sau ordinare, Aceste venituri se încasează cu regularitate la bugetul de stat, bugetele
locale, bugetul asigurărilor sociale de stat etc., în cadrul fiecărui exerciţiu financiar, pe baza unor
prevederi legale, constituind o sursă permanentă. Din această categorie fac parte veniturile
fiscale şi veniturile nefiscale.
Veniturile curente sunt definite ca fiind impozitele şi taxele pe care primăria le colectează
de la populaţie.
Veniturile fiscale din taxe şi impozite au suferit sub aspectu modului de fundamentare
următoarele modificări: impozitele şi taxele locale au fost actualizate în funcţie de inflaţia
ultimilor ani; autorităţile locale actualizează permanent, în funcţie de inflaţia anuală, impozitele
şi taxele în suma fixă şi anexe pe baza căreia se calculează impozitul pe clădiri la persoanele
fizice.
Actualizarea se realizează pe baza ultimilor 12 indici lunari ai inflaţiei cunoscuţi şi este
permisă dacă rata anuală a inflaţiei este mai mare de 5%. Rata anuală a inflaţiei este produsul
celor 12 rate lunare ale inflaţiei.
Autorităţile locale au dreptul de a stabili unle impozite locale între anumite limite şi de a
reduce sau de a creşte toate impozitele locale cu 50% faţă de prevederile legii.
28
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Veniturile curente fiscale – impozitele directe cuprind: impozitul pe profit, impozite sit
axe de la populaţie; taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite în alte scopuri
decât pentru agricultură şi silvicultura, ; impozitul pe clădiri şi terenuri de la personae juridice;
taxa asupra mijloacelorde transport deţinute de persoane juridice precum şi alte impozite directe.
Impozitele şi taxele de la populaţie sunt următoarele: impozitul pe veniturile liber-
profesionistilor, meseriaşilor şi a altor persoane independente şi asociaţii faniliale; impozitul pe
clădiri şi terenuri de la persoane fizice; taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane
fizice; impozitul pe veniturile din închirieri de immobile; alte impozite şi taxe de la populaţie.
Veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe şi alte venituri stabilite de
Legea bugetară anuală.
Veniturile totale cuprind: venituri proprii, sume defalcate din impozitul pe venit pentru
susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, cultura, culte şi echilibrarea
bugetelor locale, sume defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social şi ajutor pentru
încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, sume defalcate din T.V.A pentru
bugetele locale, subvenţii, donaţii şi sponsorizări, încasări din rambursarea împrumuturilor
acordate.
Veniturile proprii se compun din: venituri curente, venituri din capital, cote defalcate din
impozitul pe venit, sume alocate de Consiliul Judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale, cote
şi sume defalcate din impozitul pe salarii.
Veniturile curente provin din venituri fiscale şi venituri nefiscale.
Cele mai semnificative venituri curente fiscale cuprind cu precădere următoarele
categorii: impozite directe, impozitul pe profit, impozite şi taxe de la populaţie, impozitul pe
clădiri de la persoane fizice, taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice, alte
impozite şi taxe de la populaţie, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat utilizate în
alte scopuri decât pentru agricultură şi silvicultura, impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane
juridice, taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice, alte impozite directe
şi impozite indirecte: impozitul pe spectacole, taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi
autorizaţii de funcţionare, taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru activitatea notarială,
taxe extrajudiciare de timbru, alte încasări din impozite indirecte. Veniturile bugetului local al
29
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
comunei Bârlad propuse pentru anul 2011 sunt în suma de 15.000 mii lei, pe ansamblu situaţia
prezentându-se astfel:5
Tab. nr.2.1.2.1. Veniturile prevăzute în bugetul local pentru anul 2011
Nr. ctr. Indicatori Prevederi 2011
0 1 2
Venituri – total din care: 8.2392.246
I. Venituri curente 63.156.511
II. Venituri din capital 1.513.400
III. Prelevări din bugetul de stat 12.520
III.
A)
Cote şi sume defalcate din impozitul
pe venit total, din care:
15.799.800
1. Cote defalcate din impozitul pe venit 15.008.800
2. Sume defalcate din impozitul pe venit
pentru susţinerea sistemului de protecţie a
persoanelor cu handicap şi echilibrarea
bugetelor locale
791.000
3. Sume alocate de Consiliul Judeţean
pentru echilibrarea bugetelor locale
1.816.000
4. Sume defalcate din impozitul pe venit
pentru ajutor social şi ajutor pentru încălzirea
locuinţei
331
III.
B)
Sume defalcta din TVA pentru
bugetele locale
8.800
Veniturile fiscale au cea mai mare pondere în bugetul local. Această categorie de
impozite se achita semestrial, având ca termene de plată: 31 martie, 30 septembrie, ale anului
fiscal curent. Ca urmare, aceste termene de plată reprezintă totodată şi puncte culminante ale 5 http://www.primariabarlad.ro/
30
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
încasărilor la bugetul local, deşi cheltuielile administraţiei publice locale sunt regulate, iar cele
de investiţii sunt programate de regulă, pentru ultimele 6 luni ale anului fiscal. Astfel se poate
observa o necorelare a veniturilor şi cheltuielilor înregistrate la bugetul local, cu consecinţe
directe asupra execuţiei bugetare.
Veniturile curente nefiscale includ: vărsăminte din profitul net al regiilor autonome;
vărsăminte de la instituţiile publice; vărsăminte din disponibilităţile instituţiilor publice; diverse
venituri: din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri din amenzi şi
sancţiuni aplicate de organele proprii, din concesiuni şi închirieri, restituiri de fonduri din
finanţarea bugetară a anilor precedenţi, încasări din valorificarea bunurilor confiscate, venituri
din privatizare, încasări din alte surse, cu o pondere mai redusă în bugetul local.
Vărsămintele de la instituţiile publice includ: venituri privind circulaţia pe drumurile
publice, venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de combatere a dăunătorilor şi a bolilor în
sectorul vegetal-servicii publice de protecţie a plantelor, veniturile circumscripţiilor sanitar-
veterinare, vărsăminte din disponibilităţile instituţiilor publice şi activităţilor autofinantate,
contribuţii pentru întreţinerea copiilor în creşe, taxe din activităţi cadastrale şi agricultură,
venituri din prestări servicii, alte venituri de la instituţiile publice. Diverse venituri includ:
venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri, restituiri de fonduri
din finanţarea anilor precedenţi, venituri din concesiuni şi închirieri, încasări din valorificarea
bunurilor confiscate, penalităţi pentru nedepunerea la termen a declaraţiei din impozitare şi taxe
locale, venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor C.AP., venituri din
privatizare, încasări din alte surse.
Veniturile din capital au pondere destul de redusă în bugetul local şi cuprind următoarele
categorii: venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice, venituri din vânzarea
locuinţelor construite din fondurile statului, venituri din vânzarea bunurilor private, venituri din
privatizare.
Nivelul pentru anul 2011 al impozitelor şi taxelor locale
În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de
impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii. Atunci când o clădire care are pereţii
exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a clădirii se identifică în
tabelul nr. valoarea impozabilă cea mai mare corespunzătoare tipului clădirii respective.
31
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei
construite desfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă
corespunzătoare, exprimată în lei/mp, din tabelul următor6:
Tab.nr.2.1.2.2. Nivelul valorii impozabile funcţie de tipul clădirii
VALORILE IMPOZABILE
Pe metru pătrat de suprafaţă construită desfăşurată la clădiri, în cazul
Persoanelor fizice
Tipul clădirii Valoarea impozabilă
- Lei/m2 -
Cu
instalaţii de apă,
canalizare,
electrice şi
încălzire (condiţii
cumulative)
Fără
instalaţiide
apă, canalizare,
electrice
sau încălzire
A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu
pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte
materiale rezultate în urma unui tratament termic
şi/sau chimic
806 478
B. Clădire cu pereţii exteriori din lemn, din
piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau
din orice alte materiale nesupuse unui tratament
termic şi/sau chimic
219 137
C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau
cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte
materiale rezultate în urma unui tratament termic
şi/sau chimic
137 123
6 Codul fiscal art. 251
32
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
D. Clădire-anexă cu pereţii exteriori din lemn,
din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci
sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament
termic şi/sau chimic
82 54
E. În cazul contribuabilului care deţine la
aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol
şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţă, în oricare
dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A - D
75% din
suma care s-ar
aplica clădirii
75%
din suma care
s-ar aplica
clădirii
F. În cazul contribuabilului care deţine la
aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, la
demisol şi/sau la mansardă, utilizate în alte scopuri
decât cel de locuinţă, în oricare dintre tipurile de
clădiri prevăzute la lit. A - D
50% din
suma care s-ar
aplica clădirii
50%
din suma care
s-ar aplica
clădirii
Suprafaţa construită desfăşurata a unei clădiri se determina prin însumarea suprafeţelor
secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor sau a celor situate la subsol,
exceptând suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinţa şi suprafeţele scărilor şi
teraselor neacoperite. Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de amplasarea
clădirii, prin înmulţirea sumei determinate cu coeficientul de corecţie corespunzător, prevăzut în
tabelul următor:7
Tab.nr.2.1.2.3. Valorile coeficientului de corecţie funcţie de rangul localităţii
Zona în cadrul localităţii
Rangul localităţii
0 I II III IV V
A 2.6 2.5 2.4 2.3 1.1 1.0
5
B 2.5 2.4 2.3 2.2 1.0 1.0
7 Codul fiscal art. 251
33
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
5 0
C 2.4 2.3 2.2 2.1 1.0
0
0.9
5
D 2.3 2.2 2.1 2.0 0.9
5
0.9
În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8
apartamente, coeficientul de corecţie prevăzut în tabelul anterior se reduce cu 0,10. Astfel
valoarea impozabilă a clădirii, determinată în urma aplicării coeficienților corespunzători, se
reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:
- Cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referinţă;
- Cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani
inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.
În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri
pătraţi, valoarea impozabilă a acestei, se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau
fracţiune din aceştia.
Dacă la clădirile la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare,
modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, atunci anul terminării se
actualizează, astfel că acesta se consideră că fiind cel în care au fost terminate aceste ultime
lucrări. Iar Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul
exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei
utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.
Impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice pentru întregul an până la 30.09.2011 a
fost de 2.714.038.
Fundamentarea taxei asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele fizice, se
realizează în funcție de mijlocul de transport deținut de persoana respectivă fiind percepută de la
persoanele fizice care deţin vehicule cu tracţiune mecanică şi mijloace de transport pe apă.
Pentru anul 2011 s-a aprobat în Hotărârea Consiliului Local că nivelul veniturilor ce se
vor încasa din taxa asupra mijloacelor de transport să fie în suma de 1.257.000 mii lei.
34
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Tab nr. 2.1.2.4. Taxa asupra mijloacelor de transport
Nr. crt. Tipuri de autovehicule lei/200 cmc sau fracţiune din această
1 Motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu capacitatea cilindrică de până
la 1600 cmc inclusiv
8
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1601 cmc şi 2000 cmc inclusiv 18
3 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2001 cmc şi 2600 cmc inclusiv 72
4 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2601 cmc şi 3000 cmc inclusiv 144
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cmc 290
6 Autobuze, autocare, microbuze 24
7 Alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone inclusiv 30
8 Tractoare înmatriculate 18
Impozitul pe teren se constată şi stabileşte pe baza declaraţiei de impunere depusă de
proprietarul terenului la serviciul de specialitate al Consiliului Local.
Impozitul se calculează prin aplicarea sumelor fixe în lei/m² stabilite de Consiliul Local
pe zone la suprafaţă de teren şi se plăteşte semestrial în două raţe egale până la data de 31 martie
şi 30 septembrie anul în curs.
Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren, rangul
localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului, conform
încadrării făcute de consiliul local.
În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de
folosinţă terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei
terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:
Tab nr.2.1.2.5. Taxa pe teren aflat în intavilan
_______________________________________________________________________
|Zona din cadrul localităţii| Rangul localităţii (lei [vechi]/mp) |
35
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
|___________________________|___________________________________________|
| | O | I | ÎI | III | IV | V |
|___________________________|_______|_______|_______|_______|_____|_____|
| A | 5.900 | 4.900 | 4.300 | 3.700 | 500 | 400 |
|___________________________|_______|_______|_______|_______|_____|_____|
| B | 4.900 | 3.700 | 3.000 | 2.500 | 400 | 300 |
|___________________________|_______|_______|_______|_______|_____|_____|
| C | 3.700 | 2.500 | 1.900 | 1.200 | 300 | 200 |
|___________________________|_______|_______|_______|_______|_____|_____|
| D | 2.500 | 1.200 | 1.000 | 700 | 200 | 100 |
|___________________________|_______|_______|_______|_______|_____|_____|
În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie
de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea
suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută la tabelul (4), iar
acest rezultat se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut la tabelul (5).
Pentru stabilirea impozitului pe teren, potrivit tabelul (3), se folosesc sumele din tabelul
următor:8
Tab nr.2.1.2.6. Taxa pe teren aflat în intavilan,în registrul agricol
_____________________________________________________________________
Nr. Zona (lei/ha)
Crt. _________________
A B C D
_____________________________________________________________________
1 Teren arabil 15 13 11
2 Păşune 15 13 11 9
3 Fâneaţă 15 13 11 9
4 Vie 33 25 20 13
5 Livadă 38 33 25 20
8 Codul fiscal art. 258
36
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
6 Pădure sau alt teren
Cu vegetaţie forestieră 20 15 13 11
7 Teren cu apă 11 9 6 x
8 Drumuri şi căi ferate x x x x
9 Teren neproductiv x x x x
_____________________________________________________________________
Suma stabilită conform tabelului nr.2.1.2.6. se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie
corespunzător prevăzut în următorul tabel:
Tab nr. 2.1.2.7.
Rangul localităţii Coeficientul de corecţie
0 8,00
I 5,00
II 4,00
III 3,00
IV 1,10
V 1,00
Impozitul pe teren datorat de persoane fizice s-a stabilit conform bugetului local la
nivelul sumei de 991.799.
În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea
suprafeţei terenului, exprimată în ha, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel,
înmulţită cu coeficientul de corecţie corespunzător tabelului nr. 2.1.2.7.
Tabel nr.2.1.2.8. Taxa pe teren aflat în extravilan
37
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Nr. Categoria de folosinţă Zona
Crt. [lei (RON)/ha]
________________________________________________________________________
0 1 A B C D
________________________________________________________________________
1. Teren cu construcţii 22 20 18 16
2. Arabil 36 34 32 30
3. Păşune 20 18 16 14
4. Fâneaţă 20 18 16 14
5. Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt 5.1 40 38 36 34
5.1. Vie până la intrarea pe rod x x x x
6. Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt.6.1 40 38 36 34
6.1. Livadă până la intrarea pe rod x x x x
7. Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră, cu
Excepţia celui prevăzut la nr. crt. 7.1 12 10 8 6
7.1. Pădure în vârstă de până la 20 de ani şi pădure cu rol
De protecţie x x x x
8. Teren cu apă, altul decât cel cu amenajări piscicole 4 3 2 1
8.1. Teren cu amenajări piscicole 24 22 20 18
9. Drumuri şi căi ferate x x x x
10. Teren neproductiv x x x x
________________________________________________________________________
Impozitul pe terenurile situate în extravilanul localităţii pentru anul 2011 s-a situat la
suma de 2000lei.
Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor în domeniul
construcţiilor se constituie în principal din sume datorate de persoane fizice şi fac parte din
categoria alte impozite şi taxe de la populaţie.
38
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Certificatele, avizele şi autorizaţiile în domeniul construcţiilor eliberate contribuabililor
sunt supuse unor taxe diferenţiate în funcţie de valoarea construcţiilor sau instalaţiilor, de
suprafaţa terenurilor şi de natura serviciilor prestate. Taxele se plătesc înainte de eliberarea
certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor. Valoarea autorizată a lucrărilor pentru care se percep taxe
se stabileşte pe baza datelor declarate de solicitant în cererea formulată.
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor
Orice persoană care trebuie să obţină un certificat, aviz sau altă autorizaţie prevăzută în
prezentul capitol trebuie să plătească taxa menţionată în acest capitol la compartimentul de
specialitate al autorităţii administraţiei publice locale înainte de a i se eliberă certificatul, avizul
sau autorizaţia necesară.
Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este egală cu suma
stabilită de consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliul judeţean,
după caz, în limitele prevăzute în tabelul următor*):
Tabel nr.2.1.2.9. Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism în mediul urban
Suprafaţa pentru care se obţine certificatul de urbanism
Taxa (lei [vechi])
a) Până la 150 mp inclusiv | 25.000 - 35.000
b) Între 151 mp şi 250 mp inclusiv 37.000 - 47.000
c) Între 251 mp şi 500 mp inclusiv 48.000 - 60.000
d) Între 501 mp şi 750 mp inclusiv 61.000 - 72.000
e) Între 751 mp şi 1.000 mp inclusiv 73.000 - 85.000
f) Peste 1.000 mp 85.000 + 130 pentru fiecare Mp care depăşeşte 1.000 mp
2.2. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de cheltuieli ai
bugetului local
39
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Cheltuielile din bugetele locale sunt expresia eforturilor financiare realizate de
organele administraţiei publice locale pentru acoperirea cerinţelor sociale, culturale, economice,
a serviciilor de dezvoltare publică şi a altor cerinţe ale locuitorilor din unităţile administrativ
teritoriale care sunt de competenta autorităţilor administraţiei publice locale.
În determinarea cheltuielilor bugetare locale se pleacă de la principiul consacrat
potrivit căruia “nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul local şi nici nu poate fi angajată şi
efectuată din acest buget dacă nu exista bază legală pentru respectiva cheltuiala “. Potrivit
metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, autorităţile publice locale, în colaborare
cu Inspectoratele Şcolare, Direcţiile Sanitare, Direcţia pentru Protecţia Copilului, Direcţiile
Judeţene de Drumuri şi altele, cu sprijinul Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice,
procedează în fiecare an la stabilirea cheltuielilor care, potrivit legii, se suportă din bugetul local
propriu al unităţii administrativ teritoriale unde se afla unitatea respectivă. Astfel, ordonatorul
principal, secundar şi terţiar de credite determina necesarul de cheltuieli pe baza unor indicatori
fizici şi a unor norme specifice fiecărei acţiuni în parte, în domeniul respectiv. Stabilirea
cheltuielilor bugetare reprezintă rezultatul procesului de fundamentare a cheltuielilor.
Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe
ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, programe, proiecte, obiective, se
efectuează în concordanţă cu atribuţiile care revin autorităţilor administrative publice locale, cu
priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionarii lor şi în interesul colectivităţilor locale
respective. În ceea ce priveşte metodologia de fundamentare a cheltuielilor, acesta are un
caracter corelativ, rezultat din normele privind cheltuielile bugetare elaborate în numele
Guvernului, de către Ministerul Finanţelor Publice şi instrucţiunile cu caracter complementar ale
Consiliului Local, prin care se subliniază specificul obligaţiilor lucrative pentru toate institutiiile
de administraţie publică. La dimensionarea cheltuielilor reflectate în bugetele locale se pot aplica
mai multe metode şi tehnici care, în literatura de specialitate sunt grupate în metode clasice şi
metode moderne. Metodele clasice de dimensionare a cheltuielilor bugetare sunt folosite în mod
obişnuit, mai ales în cadrul bugetelor locale, fiind uşor de aplicat, iar dintre acestea se disting:
metoda automată, metoda majorării sau a diminuării, metoda evaluării directe.
40
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
În cazul metodei automate, fundamentarea indicatorilor bugetari pentru an bugetar « n »
se realizează pe baza cheltuielilor anului « n-2 », al cărui exerciţiu a fost încheiat, întrucât nu se
cunosc realizările anului în curs. Avantajele metodei constau în faptul că este uşor de aplicat şi
nu necesită un volum mare de lucrări, iar ca dezavantaj, prevederile noului an nu corespund cu
realitatea, pentru că nu sunt luate în considerare modificările condiţiilor economico-sociale,
politice, ce intervin între timp.
Folosind metoda majorării (diminuării), fundamentarea bugetului pe anul « n » se
realizează prin aplicarea ritmului mediu anual de creştere sau de descreştere a indicatorilor
bugetari la cheltuielile bugetare ale anului în curs « n-1 ». Ritmul mediu se calculează pe baza
rezultatelor execuţiei bugetare într-un interval de cinci sau mai mulţi ani consecutivi. Metoda nu
este foarte eficientă întrucât necesita un volum foarte mare de lucrări, iar prevederile noului an
bugetar nu corespunde cu realitatea pentru că noii factori nu sunt luaţi în considerare.
Metoda evaluării directe. Fundamentarea bugetului pe anul « n » se bazează pe baza
execuţiei preliminare a bugetului pe anul în curs « n-1 » şi a previziunilor economico-sociale
pentru anul « n ».
Metodă este uşor de aplicat, dar necesită un volum mare de lucrări legale de
formularea previziunilor pentru anul « n ».
În România, principiul de funcţionare a bugetelor este cel al metodei automate. Astfel
orice buget este compus din: denumire indicator, cod indicator, realizări ale anului « n-2 »,
programul anului « n-1 », propuneri anul « n », estimări ale anului « n+1 », estimări ale anului
« n+2 », estimări ale anului « n+3 ». Această structură se impune deoarece prezintă situaţiile
veniturilor şi cheltuielilor realizate în anul « n-2 » (ultimul an care are finalizata execuţia
bugetară), situaţia anului « n-1 » (anul în care se elaborează bugetul şi când nu se ştie situaţia
execuţiei bugetare decât până în acel moment). Propunerile anului « n » vizează creditele
bugetare preconizate a fi alocate, iar estimările anilor « n+1 », « n+2 », şi « n+3 » sunt
transpunerea valorică a obiectivelor stabilite în Documentul de politica, strategie şi performanţă
pe următorii trei ani. În vederea înţelegerii mecanismului de fundamentare a indicatorilor
bugetari prin metoda evaluării directe, se poate folosi următorul exemplu: se considera n-1 şi n-2
anii bugetari premergători elaborării bugetului pe anul n. Determinarea nivelului cheltuielilor
bugetare se face pe baza evoluţiei PIB.
41
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Datorită dezavantajelor metodelor clasice de fundamentare a indicatorilor bugetari ce se
bazează pe un volum limitat de informaţii şi nu vizează eficienta acţiunilor, s-au elaborat noi
metode care să pună accent pe eficienta utilizării banului public.
Astfel s-a renunţat la metodele tradiţionale în favoarea celor moderne de fundamentare
a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, cum ar fi: analiza cost-beneficiu (cost-avantaj),
planificarea, programarea şi bugetarea, bugetele de programe (bugetele bazate pe programe),
bugetele cu baza zero şi raţionalizarea opţiunilor bugetare-vizeaza studiul, decizia, execuţia
deciziei, controlul.
Mecanismele şi etapele procesului decizional descrise în metode moderne presupune
recurgerea la metoda iteraţiilor, care impune o colaborare frecvenţă şi un dialog între anliza de
sistem şi decidentul politic. Analiştii folosesc variante pe care le supun aprobării decidentului.
Programele pot fi acceptate, modificate sau adăpate, conform evoluţiei obiectivelor.
Departamentul (direcţia) de previziune din cadrul Ministerului Finanţelor Publice
propune o serie de grafuri decizionale ce cuprind patru faze fundamentale, respectiv: studiu, ce
consta în formularea problemei, analiza de sistem, identificarea mijloacelor existente şi definirea
obiectivelor de realizat; decizia ce vizează opţiunea asupra problemelor, determinarea creditelor
bugetare; acţiunea şi gestiunea; observarea şi controlul.
Evaluarea cheltuielilor publice locale se efectuează pe baza structurii clasificaţiei
privind finanţele publice, elaborată de Ministerul Finanţelor Publice. Aceasta grupează într-o
ordine obligatorie şi după criterii unitare, precis determinate, atât veniturile, cât şi cheltuielile,
într-o fază de elaborare şi aprobare a bugetelor respective, precum şi în faza de execuţie
bugetară. Clasificaţia bugetară îndeplineşte rolul de schema organizatorică privită prin prisma
previzionării şi execuţiei bugetare, fiind utilizată în mod obligatoriu pentru gruparea sistematică
a cheltuielilor pe toate verigile sistemului bugetar. La baza aşezării indicatorilor din clasificaţia
veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale, se afla clasificaţia indicatorilor finanţelor publice,
care individualizează grupul de relaţii bugetare exprimat la nivelul unităţii administrativ-
teritoriale. La cheltuieli clasificaţia urmează două linii principale: obiectul sau funcţia pentru
care cheltuiala este destinată (clasificaţia funcţională) şi natura cheltuielilor sau efectul economic
al acesteia (clasificaţia funcţională) şi natura cheltuielilor sau efectul economic al acesteia
(clasificaţia economică).
42
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Cheltuielile publice sunt planificate pe funcţii: educaţie, sănătate, apărare şi pe
categorii economice: cheltuieli publice curente şi cheltuieli publice de capital. La planificarea lor
se are în vedere atât conjunctura economică naţională, la care se adauga obiectivele strategice
privind politica financiară a statului. Se ajunge astfel la o proiecţie a cheltuielilor publice, care
vine din partea Guvernului în cadrul politicii financiare a acestuia. Gruparea cheltuielilor la
bugetul local se face potrivit criteriului financiar. Clasificarea funcţională grupează cheltuielile
pe capitole şi subcapitole, iar clasificaţia economică le grupează pe articole şi alineate.
Necesitatea grupării cheltuielilor pe capitole, adică pe acţiunile şi instrucţiunile cuprinse într-un
capitol, rezulta din faptul că fiecare acţiune are o anumită particularitate în ceea ce priveşte
sarcinile fizice, precum şi nevoile bugetare. Totalul cheltuielilor pe capitole rezulta din
însumarea cheltuielilor pe toate subcapitolele componente.
Repartizarea pe articole şi alienate să se facă cu respectarea anumitor priorităţi,
asigurând în primul rând, acoperirea cheltuielilor cum sunt cele privind retribuţiile, reparaţiile
capitale etc. În funcţie de necesitatea şi urgenţă lor se repartizează celelalte cheltuieli de
întreţinere şi funcţionare, destinate procurării de materiale, obiecte de inventar de mică valoare
sau scurtă durată.
Primăria municipiului Bârlad procedează la cuantificări, determinări de dimensiune ale
cheltuielilor privind activitatea proprie şi cea bugetară, potrivit cu metodologia existenta,
elaborată în numele Guvernului de Ministerul Finanţelor Publice şi completată pe latura specifică
de activitate de Consiliul Local. În acţiunea de fundamentare a indicatorilor financiari se au în
vedere mai multe repere.
Un prim reper este dat de identificarea şi individualizarea indicatorilor fizici specifici
pe categorii de contribuabili şi pe categorii de venituri, pe categorii de ordonatori de credite şi
categorii de cheltuieli. Faptic, indicatorii fizici reprezentativi sunt stabiliţi, fixaţi în sensul
susţinerii unei metodologii comune, folosite în cuantificarea mijloacelor băneşti de repartizat în
bugetul local. În administraţia publică locală, indicatorii fizici specifici sunt: numărul kw energie
electrică pentru iluminatul public, tarif – lei/kw, număr om – zile deplasare pe un an, în unităţile
administraţiei publice, în ţara sau în străinătate, număr maşini aflate în dotarea unităţii
administraţiei publice, cheltuiala medie anuală pe un autovehicul din dotarea unităţii
administraţiei publice cu retribuţii şi combustibil, număr abonaţi la cantinele restaurant ale
unităţilor administraţiei publice locale cu retribuţiile, regia şi alte cheltuieli. Nivelul, situaţia
43
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
indicatorilor din anul de bază, continuitatea activităţii şi acţiunilor prin instituţii cu o anumită
organizare şi funcţionare, potrivit cu derularea în timp a acţiunii de fundamentare. Este folosită
efectiv la determinarea a două categorii de limite asupra execuţiei indicatorilor financiari şi
anume: execuţia certa şi execuţia preliminară. Într-o mai mare măsură, determinarea previzională
a cheltuielilor impune folosirea tuturor reperelor pentru fundamentarea acestora, normele şi
normativele financiare în dimensionarea cheltuielilor bugetare cu caracter general şi obligatoriu
cu dimensiuni fixe său limite variabile într-un interval de timp. Cadrul general şi specific vizează
categorii de acte normative cu caracter direct sau indirect, ca de exemplu actele normative de
organizare a instituţiei. În cadrul activităţii proprii a unei primarii, acţiunea de fundamentare a
indicatorilor vizează calcule potrivit cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare, folosind anumite
formule, relaţii de lucru, evidenţiind specificul activităţilor sau acţiunilor, a locului de unde vin
principalele venituri şi locul de consum a cheltuielilor cu destinaţie. Potrivit metodologiei
bugetare şi a Consiliului Local, a fundamentării indicatorilor financiari, forma finală este
sintetizată în bugetul local.
Metodologia prezenta în fundamentarea cheltuielilor la instituţiile publice are repere
comune cu cea bugetară, elaborată de Ministerul Finanţelor Publice şi completată în sensul
obiectului de activitate cu specificul activităţilor la nivel de capitol şi subcapitol de cheltuieli.
Cheltuielile pentru administraţia publică se dimensionează pornind de la execuţia anului
precedent şi ţinând seama de obiectivele din anul de execuţie. Prin folosirea execuţiei bugetare
din anul precedent, se pot lua în considerare şi unele cheltuieli nejustificate din perioadă
anterioară. Nivelul cheltuielilor efectuate în perioada precedentă, constituie un criteriu în
fundamentarea priorităţilor, dar nu înseamnă că trebuie să transpună şi cheltuieli nejustificate.
Cheltuielile bugetare destinate administraţiei publice se stabilesc în principal pe baza normelor şi
normativelor financiare, contribuind la simplificarea muncii în etapa de elaborare a bugetului.
Prin folosirea normelor de cheltuieli, se asigura o legătură organică intre planul de activitate şi
nivelul fondurilor şi se exercita controlul utilizării acestora. În planificarea de perspectiva, foarte
importantă este determinarea cheltuielilor medii pe un indicator de activitate sau determinarea
normativelor financiare, cu ajutorul cărora să se poată stabili nivelul total al cheltuielilor
prevăzute pe un an Dimensionarea reală a cheltuielilor este foarte importantă, deoarece are
influenţă hotărâtoare asupra evoluţiei social-economice a comunităţii locale.
44
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Pe baza analizei evoluţiei anterioare a resurselor şi cheltuielilor, se poate stabili
modificarea viitoare a acestora, deşi în perioada cu schimbări esenţiale faţă de trecut, aceste
calcule nu sunt edificatoare.
Alături de indicatorii de fundamentare prevăzuţi prin normele metodologice, în
elaborarea propunerilor de cheltuieli mai pot fi folosite norme şi normative cantitative şi
valorice. Normele de cheltuieli prezintă volumul maxim de mijloace băneşti sau materiale care se
pot consuma pe o unitate de calcul-indicator. Normele de cheltuieli folosite în planificarea
financiară pot fi clasificate după mai multe criterii.
Din punct de vedere al caracterului se întâlnesc norme obligatorii şi norme indicative
sau orientative. Normele obligatorii sunt stabilite prin acte normative, fără a putea fi modificate
de ordonatorii de credite. Normele indicative, facultative sau orientative reprezintă medii ale
consumatorilor de materiale, ale cheltuielilor efectuate de unităţile bugetare de acelaşi fel.
Acestea pot fi materiale, financiare sau combinate. Normele indicative combinate se calculează
prin două procedee – pe bază de medii valorice (determinarea normei prin raportarea creditelor
bugetare consumate de o unitate la numărul mediu al indicatorilor realizaţi) şi prin însumarea
normelor individuale financiare (pentru fiecare articol şi alineat de cheltuieli în parte). Planul tip
de cheltuieli cuprinde aceleaşi date ca şi norma combinată, doar că se referă la cheltuieli totale
ale unei instituţii pe articol şi alineat în parte. Planul tip de cheltuieli cuprinde aceleaşi date ca şi
norma combinată, doar că se referă la cheltuieli totale ale unei instituţii şi nu un singur indicator.
În practică şi teorie s-a acordat atenţie metodei normative în dimensionarea
cheltuielilor pentru care nu sunt stabilite norme obligatorii. Datorită verietatii instituţiilor în
teritoriu, folosirea metodei normative crează dificultăţi, ca urmare este folosită metoda stabilirii
cheltuielilor în funcţie de condiţiile specifice fiecărei instituţii pe baza execuţie din anul
precedent şi a influenţei diferitelor modificări pentru perioada următoare. Determinarea
indicatorilor financiari privind cheltuielile pe baza unor criterii stabilite prin norme metodologice
sau decurgând din practica planificării financiare nu prezintă suficiente elemente de
fundamentare ştiinţifică, impunându-se noi modalităţi de acţiune, precum calculele statistico-
matematice. În planificarea de perspectiva se pot folosi, după caz, metode statistico-matematice
precum: metoda ritmului sau a ratelor medii de creştere, metoda mediilor glisante, metoda
lanţurilor Markov, exploatarea cu ajutorul unei funcţii de tendinţa sau regresiei intuitivă a
creditelor bugetare în anul de plan, în raport cu evoluţia seriilor statistice din dările de seamă pe
45
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
o perioadă anterioară. Folosirea, după caz, a acestor metode depinde de configuraţia evolutivă a
cheltuielilor medii totale sau de structură, de evoluţie a factorilor care le condiţionează, de
indicatorii concreţi care trebuie determinaţi. În cele mai multe situaţii, pentru a avea garanţia că
datele prognosticale vor fi bune, trebuie folosite mai multe metode, iar rezultatele trebuie
comparate prin prisma unor indicatori precum abaterea medie pătratica, coeficientul de corelaţie
sau coeficientul de inegalitate al lui Theil. Funcţia evoluţiei seriilor statistice cu privire la
creditele bugetare se poate obţine cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate, prin mai multe
etape de calcul. O primă etapă presupune tratarea graficului datelor privind evoluţia creditelor
bugetare pe o perioadă anterioară, cu o funcţie corespunzătoare (liniara, parabolica, hiperbolică).
Prin alegerea ajustărilor corespunzătoare tendinţei fenomenului constant, se obţin parametrii
funcţiei de ajustare, astfel încât suma pătratelor acestor erori să fie minimă. Pentru determinarea
valorilor parametrilor care minimalizează erorile, se rezolva sistemul derivatelor parţiale, iar
datele sunt sistematizate într-un tabel cu coloanele sumelor necesare calculării parametrilor. În
final se extrapolează valoarea funcţiei pentru unul din anii situaţi în afara perioadei analizate pe
baza funcţiei de ajustare. Aplicarea în practică a acestei metode presupune luarea în considerare
a unei perioade de timp de cel puţin 5 ani şi având ca exprimare cifrică date privind mărimea
articolelor bugetare pentru fiecare an.
În repartizarea cheltuielilor acţionează principiul specificităţii locale, conform căruia
administraţiile teritoriale nu se pot ocupa decât de cheltuieli ce vizează propria comunitate.
Cheltuielile bugetare reprezintă un consum de mijloace materiale sau de muncă, în scopul
desfăşurării activităţii şi pentru satisfacerea trebuinţelor unităţii administrativ teritoriale. Ca
urmare, stabilirea cheltuielilor bugetare reprezintă rezultatul procesului de fundamentare a
cheltuielilor. Fundamentarea cheltuielilor în cadrul primăriilor prezintă o serie de particularităţi
date de structurile şi denumirile specifice acestui domeniu. Se remarcă o tendinţă a creşterii
cheltuielilor autorităţilor locale, având în vedere gradul de dezvoltare economică a unităţilor
administrativ-teritoriale, dinamică structurilor administraţiei locale, ciclul social-economic, ceea
ce deformează relaţia dintre cheltuielile bugetare, centrale şi locale. Fundamentarea cheltuielilor
pentru unităţile administrativ –teritoriale se realizează pe baza calculelor iniţiale la nivel de
capitole bugatare potrivit cadrului general de clasificaţie. Conform clasificaţiei economice,
46
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
cheltuielile bugetelor locale cuprind: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii,
subvenţii, transferuri, dobânzi, cheltuieli de capital, rambursări de împrumuturi, rezerve.
Potrivit legii bugetare anuale, cheltuielile care se prevăd în bugetul local se referă
la:
- Autoritati executive.
- Invatamant, sănătate, cultura, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret.
- Asistenta socială, alocaţii, pensii, ajutoare, indemnizaţii.
- Servicii de dezvoltare publică şi locuinţe.
- Agricultura şi silvicultura.
- Transport şi telecomunicaţii.
- Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi îngheţurilor.
- Alte acţiuni;
- Fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente;
transferuri către alte bugete;
- Dobanzi aferente datoriei publice şi alte cheltuieli;
- Plati de dobânzi, dobânzi aferente împrumuturilor din fondul de tezaur.
- Dobanzi datorate trezoreriei statului în cadrul planului de redresare;
- Rambursări de împrumuturi acordate.
- Rambursari de împrumuturi acordate din fondul de tezaur.
- Rambursari de împrumuturi acordate din trezoreria statului.
- Rambursari de împrumuturi interne pentru investiţii.
- Rambursari de împrumuturi externe pentru investiţii;
- Fondul de rezervă bugetară
Cheltuielile bugetare pot fi clasificate conform clasificaţiei economice în:
A) CHELTUIELI CURENTE ce cuprind:
- Cheltuieli de personal
- Cheltuieli materiale şi servicii
B) SUBVENŢII
C) TRANSFERURI
D) CHELTUIELI DE CAPITAL
47
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
2.2.1. Cheltuielile de personal
Cheltuielile de personal reprezintă o componentă importantă a cheltuielilor unei instituţii
publice. Pentru fundamentarea acestora se pleacă de la organigrama instituţiei care cuprinde
numărul de posturi precum şi gradul lor de ocupare cu personal. Numărul maxim de posturi care
poate fi prins în organigramă este reglementat prin legislaţie. Cheltuielile de personal vizează
plata drepturilor salariale ale personalului angajat precum şi ale colaboratorilor şi obligaţiile
aferente faţă de bugetul statului şi al asigurărilor sociale, ca şi drepturile de delegare şi detaşare.
Cheltuielile de personal se stabilesc ţinând seama de dimensionarea personalului de specialitate,
administrativ şi auxiliar finanţat de la buget, în concordanţă cu programele şi atributiiile pe care
le are de realizat fiecare compartiment funcţional, prin aplicarea corespunzătoare a legislaţiei în
domeniul salarizării. Indicatorii de calcul pentru cheltuielile de personal sunt: salariul de bază,
salariul tarifar de încadrare, salariul de merit, indemnizaţia de conducere, sporul de vechime,
sporuri pentru condiţii de muncă, plăti pentru ore suplimentare, fond de premiere, alte drepturi
salariale acordate personalului încadrat cu contract de muncă, drepturi salariale acordate
personalului încadrat pe bază de contracte conform codului civil.
La fundamentarea cheltuielilor cu salariile necesare realizării obiectivelor, proiectelor sau
programelor, ordonatorii principali de credite sunt obligaţi să previzioneze: volumul de muncă,
perioadele de realizare, numărul de personal care se impune a fi utilizat la realizarea acestora,
salariile individuale corespunzătoare personalului. Pentru salariaţii antrenaţi în realizarea
proiectelor şi programelor nu se prevede prin lege la ce nivel sunt stabilite salariile, permiţându-i
astfel fiecărui ordonator principal de credite o analiza detaliată a complexităţii şi efortului ce
urmează a fi depus pentru atingerea obiectivelor şi indicativelor de eficienta stabiliţi. Salariile de
bază în sectorul bugetar, se stabilesc pe baza următoarelor elemente: valoarea de referinţă
universală în lei, care este bază unică de determinare a valorii de referinţă proprie fiecărui sector
de activitate bugetară; indicatorii de prioritate intersectorială în procente, diferenţiaţi pe domenii
de activitate; valori de referinţă sectorială în lei, rezultate din înmulţirea valorii de referinţă
universală cu indicatorii de prioritate sectoriali; grila de intervale pentru satabilirea salariilor de
bază, pentru funcţiile specifice fiecărui sector de activitate. Pentru personalul cu funcţii de
conducere, salariul de bază este cel corespunzător funcţiei de execuţie, gradului său treptei
profesionale, la care se adăuga o indemnizaţie de conducere diferenţiat în raport cu
48
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
complexitatea şi răspunderea care revin funcţiei de conducere, care face parte din salariul de
bază..
Salariile de bază reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaţilor primăriei şi
se determina pe baza următoarelor elemente: numărul mediu de salariaţi (N) salariul mediu din
anul de bază, modificat sub influenţa majorărilor de salarii previzionate pentru anul de plan.
Salariile de bază care se determina după formula:
Sb=N * Smb * 12luni
Unde: Sb= salariu de bază
N= numărul de salariaţi
Smb=salariu mediu din anul de bază
Indemnizaţia de conducere reprezintă drepturile băneşti cuvenite persoanelor care
îndeplinesc funcţii de conducere în cadrul primăriei, calculându-se în funcţie de: numărul
persoanelor cu funcţii de conducere (Ne); indemnizaţia medie de conducere realizată în anul de
bază, influenţată de eventualele modificări prevăzute în anul în curs (Imc)
Relaţia de calcul este dată de formula: IC = Ne x Imc x 12 luni.
Unde: I.C=indemnizaţia de conducere care poate avea valori de:50%; 40%; 30%; 20%
Nc=numărul salariaţilor care beneficiază de indemnizaţie de conducere
Spor de vechime: pentru vechimea în munca salariaţii beneficiază de un spor de vechime
calculat procentual, la salariul de bază, proporţional cu numărul de ani de vechime. Sporul de
vechime se raportează la salariul de bază + indemnizaţia de conducere + salariul de merit, fiind
cuprins între 5 şi 25 %.
Sporul de vechime (Spv). Pentru vecimea în munca salariaţii beneficiază de un
Spor de vechime cuprins intre 3-5 ani = 5%
5-10 ani = 10%
10-15 ani = 15%
15-20 ani = 20%
Peste 20 de ani = 25%
49
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Fond de premii cuprinde premiile cuvenite salariaţilor sub formă de gratificaţii anuale,
determinate în funcţie de cheltuielile cu salariile aferente angajaţilor şi cotele de acordare a
gratificaţiilor. În bugetul local suma aferenta fondului de premiere este de 35.000 lei
Fondul de premii (Fp) cuprinde premiile cuvenite salariaţilor sub formă de
Gratificaţii se calculează după formula:
Fp=FSb * C%
Fp=fond de premii
FSb=salariile tarifare salariaţilor
C%= cotele de acordare a gratificaţiilor
Alte drepturi salariale, cuprinde sumele cuvenite consilierilor primăriei sub formă de
indemnizaţii. Indemnizaţia cuvenită unui consilier se stabileşte în mod diferit, deoarece mandatul
de consilier nu este salarizat, în condiţiile în care consilierii nu au contract individual de munca
încheiat cu primăria. Indemnizaţia lor are doar un caracter de renumerare a unei activităţi
legitime. Prin urmare, nu pot fi raportate la durata normală a unei zile de lucru, prin indemnizaţie
înţelegându-se suma de bani care se acorda consilierului în intervalul de timp al unei luni
calendaristice.
Indemnizaţia trebuie să se raporteze la nişte elemente concrete, care să conducă la un
echilibru la activitatea propriu-zisă din timpul şedinţelor, ca formă unică de lucru a consiliilor
locale şi comisiile de specialitate şi nivelul renumeratiei. Aceste elemente sunt: numărul total al
şedinţelor organizate; numărul de participări ale consilierului la şedinţe; nivelul indemnizaţiei
lunare maxime care rezultă din înmulţirea valorii sectoriale de referinţă cu coeficientul de
multiplicare aferent funcţiei îndeplinite.
Contribuţia pentru asigurări sociale de stat, reprezintă contribuţia salariaţilor primăriei la
constituirea fondului pentru asigurări sociale şi se determina în funcţie de cheltuielile cu salariile
(Chs) şi cota de CAŞ de 22%.
Formula de calcul este: CAŞ = Chs x 22%.
50
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj (Cfd), reprezintă
contribuţia salariaţilor primăriei la constituirea fondului de şomaj şi se determina în funcţie de:
cheltuielile cu salariile şi cota de 3%, reprezentând contribuţia la fondul de şomaj.
Se utilizează următoarea formula de calcul: Cfd = Cfs x 3%.
Contribuţia pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate (CASS) se
formează din contribuţia datorată şi vărsata de angajatori şi din contribuţia datorată şi suportată
de asiguraţi. Angajatorii au obligaţia să participe la constituirea fondului de asigurări sociale de
sănătate, în cota de 7%, aplicată asupra fondului de salarii şi suportata din cheltuieli.
Această contribuţie se calculează pe baza următoarei formule:
CASS = VENIT SALARIAL X 7%.
Asiguraţii contribuie cu o cotă de 6,5% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar
de angajaţii cu contract de muncă, pe o durată determinată sau nedeterminată. Aceasta cota se
evaluează tot potrivit relaţiei precedente şi se suportă de asigurat din veniturile salariale.
2.2.2. Cheltuielile materiale şi de servicii
Cheltuielile materiale şi de servicii sunt în special cheltuieli de întreţinere şi gospodărire
a sediilor şi spatiilor unde îşi desfăşoară activitatea primăria, instituţiile publice subordonate şi
alte instituţii ale căror cheltuieli de acest tip se finanţează din bugetul local (iluminat, încălzire,
apa canal, salubritate, poştă, telefon, telex, furnituri de birou, materiale de curăţenie, diverse
prestări de servicii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi, publicaţii şi altele), dar şi alte
cheltuieli specifice (calificare – specializare personal, protocol, protecţia muncii, alte cheltuieli
autorizate de lege, hrana, reparaţii străzi, drumuri şi poduri). Alocaţiile pentru instituţiile publice,
ale căror cheltuieli materiale şi de servicii se asigura potrivit legii din venituri extrabugetare sau
bugete locale, se vor fundamenta în funcţie de programul de activitate al acestora, analizându-se
necesitatea, oportunitatea şi eficientă fiecărei cheltuieli.
Încălzit, cuprinde fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de energie termică,
gaze naturale şi combustibil, care se evaluează potrivit devizului întocmit în preţuri curente.
Acesta se determina pe baza cantităţii de combustibil necesară şi a preţului pe unitate de măsură.
51
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
În cadrul cheltuielilor cu încălzirea se cuprind fondurile băneşti necesare achitării
furnizorilor de energie termică, gaze naturale şi combustibil. Încălzirea sediului primăriei se face
printr-o centrală termică; consumul de combustibil este de 9 mii lei/lună x 6 luni = 54 mii lei/an
Iluminat şi forţa motrică cuprinde cheltuielile cu plata energiei electice.
Chelt. Energie electrică = Kwh * tarif/Kwh
Apa, canal, salubritate cuprinde fonduri băneşti necesare pentru plata furnizorilor de apă,
achitarea taxelor de canalizare şi gunoi
Chelt. Apa = m3 * tarif/m3
Poştă, telefon, radoi cuprinde cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice,
radio şi a cheltuielilor pentru corespondenţă ce se evaluează potrivit devizului.
a. cheltuieli cu corespondenţa (internă şi externă)
Nr. Plicuri corespondenţă x tarif/plic
b. cheltuieli pentru abonamente radio şi tv
Nr. aparate radio/tv x costul abonamentului/1lună x nr. de luni
c. cheltuieli cu abonamentele telefonice:
Nr. posturi telefonice x costul abonamentului/lună x nr. Luni
Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax, cuprinde fondurile băneşti necesare achitării
abonamentelor telefonice de radio şi televiziune şi a cheltuielilor pentru corespondenţă, care sunt
previzionate pentru a se efectua în anul de plan.
2.2.3. Cheltuielile de capital
Cheltuielile de capital sunt cele care permit achiziţionarea sau construirea de bunuri
publice de folosinţa îndelungată, contribuind la îmbogăţirea şi modernizarea sectorului public,
cum ar fi construirea de autostrăzi, porturi, aeroporturi, baraje, sisteme de irigaţii, şcoli, spitale.
Sumele ce se prevăd a fi alocate pentru această destinaţie se vor stabili după luarea în calcul a
tuturor posibilităţilor de finanţare din surse proprii sau atrase. Sursele atrase se constituie din
asocieri cu investitorii romani sau străini, interesaţi să participe la realizarea obiectivelor de
investiţii, din împrumuturi de la instituţii financiar-bancare, cofinanţări ale Consiliilor Locale sau
52
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Judeţene. Cheltuielile de capital se diferenţiază de celelalte categorii de cheltuieli prin faptul că:
sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate; conduc la creşterea patrimoniului public al
colectivităţii; favorizează dezvoltarea economică locală; au ca rezultat realizări tehnico-edilitare
fără constrângeri în ceea ce priveşte rentabilitatea financiară (ex. Construcţia şi modernizarea
şcolilor, instituţiilor de cultura sau asistenta socială, baze sportive, etc.); au un mare impact
asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu ponderi mari în buget; implica financiar, de
regulă, nu numai anul bugetar de debut, dar chiar şi mandatul electoral în care s-a luat decizia, au
efecte sociale şi economice propagate. Cheltuielile pentru investiţiile municipiilor şi ale
instituţiilor subordonate se înscriu în programul de investiţii al unităţii administrativ – teritoriale.
Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se înscriu în acest program
numai dacă, în prealabil, documentaţia tehnico – economică (notele de fundamentare privind
necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii a fost elaborată şi aprobată
potrivit dispoziţiilor legale) Este periculos să se utilizeze sau chiar să se previzioneze pentru
finanţarea investiţiilor surse mai mult sau mai puţin speculative (de exemplu, cofinanţări cu
firme neverificate suficient).
2.3. Fluxuri informaţionale generate de elaborarea şi aprobarea proiectului
bugetului local
53
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
54
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
• În perioada 15 mai - 1 iunie, direcţiile generale ale finanţelor publice şi de la nivel
Judeţean centralizează proiectele de bugete locale primite şi care cuprind propunerile de cote şi
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi propunerile de transferuri cu destinaţie
specială, şi depun la Ministerul Finanţelor Publice situaţia acestora pe ansamblul judeţelor,
pentru corelarea cu proiectul bugetului de stat. Proiectele de buget pe ansamblul judeţelor se
prezintă Ministerului Finanţelor Publice însoţite de situaţia unităţilor administrativ-teritoriale
componente la care se propun cote, sume defalcate şi transferuri precum şi de note de
fundamentare a necesităţii, oportunităţii, eficienţei şi eficacităţii acestora.
• Ministerul Finanţelor Publice examinează propunerile de sume defalcate şi de
transferuri cu destinaţie specială cuprinse în proiectele de bugete locale pe ansamblul fiecărui
judeţ şi, având situaţia generală a veniturilor şi cheltuielilor previzionate pentru bugetul de stat,
stabileşte, cu acordul Guvernului, limitele acestor sume, precum şi criteriile de repartizare a
acestora pe unităţi administrativ-teritoriale. Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia ca pană la
data de 1 iulie să comunice direcţiilor generale ale finanţelor publice şi ale controlului financiar
de stat limitele maxime pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru
transferurile cu destinaţie specială, precum şi criteriile de repartizare a acestora. În plus judeţele
primesc o notă de fundamentare a deciziei luate de minister.
• Direcţiile generale ale finanţelor publice şi transmit limitele sumelor defalcate şi
transferurilor cu destinaţie specială consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, urmând ca acestea să informeze ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale
Asupra limitelor în discuţie.
• Pană la data de 20 iulie, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale elaborează
şi depun la direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat noile
propuneri pentru proiectele de bugete locale, întocmite cu luarea în considerare a limitelor
maxime de sume defalcate şi transferuri cu destinaţie specială stabilite de Ministerul Finanţelor
Publice.
• Urmează o nouă centralizarea a proiectelor de bugete locale pe ansamblul judeţelor,
centralizare care se realizează de către direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului
financiar de stat şi se transmite de către acestea la Ministerul Finanţelor Publice pană la data
De 1 august a fiecărui an.
55
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
• Ministerului Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ministerelor şi ale
celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale cu bugete proprii, a proiectelor bugetelor
locale pe ansamblul judeţelor şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectul bugetului de stat,
proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat şi proiectele fondurilor speciale, pe care le depune
la Guvern, pană la data de 25 septembrie, însoţite de proiectele legilor bugetare.
• Guvernul îşi însuşeşte proiectele de bugete menţionate şi le depune spre aprobare la
Parlament, cel mai târziu pană la data de 10 octombrie, însoţite de un raport privind situaţia
economico-financiară a ţării şi proiecţia acesteia pentru anul care urmează, precum şi de
proiectele legilor bugetare.
• Parlamentul aprobă bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul
fondurilor speciale. Cotele şi sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi
transferurile cu destinaţie specială, evidenţiate pe judeţe, se cuprind în anexe la bugetul de stat.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate prin legea bugetului de
stat, o cotă de pană la 25% se alocă bugetului propriu al judeţelor (limita maximă a acestei cote
se stabileşte tot prin legea bugetului de stat), diferenţa pană la suma totală aprobată pentru fiecare
judeţ revenind comunelor, oraşelor şi municipiilor din judeţ.
• Repartizarea efectivă a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe
comune, oraşe şi municipii se realizează de fiecare consiliul judeţean, prin hotărâre, cu prioritate
acelor unităţi adminitrativ-teritoriale care înregistrează venituri proprii insuficiente, după
consultarea primarilor şi cu asistenţa tehnică de specialitate a direcţiilor finanţelor publice, în
funcţie de criteriile de repartizare aprobate prin legea bugetului de stat.
• În termen de maxim 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat (care
are loc la data publicării ei în Monitorul oficial al României, Partea I), ordonatorii principali de
credite ai bugetelor locale prezintă proiectele de bugete locale spre aprobare consiliilor locale,
consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Proiectul de buget local se
publică în presa locală sau se afişează la sediul primăriei, după care, în termen de 15 zile, este
supus aprobării consiliului local, judeţean. Proiectul bugetului local va fi însoţit de raportul
primarului, al preşedintelui consiliului judeţean, după caz, precum şi de eventualele contestaţii
depuse de locuitori, în termenul de 15 zile de la publicarea/afişarea proiectului. Consiliul local,
judeţean se pronunţă asupra contestaţiilor, după care adoptă proiectul bugetului local.
56
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
• Veniturile şi cheltuielile prevăzute în bugetele locale se repartizează pe trimestre, în
funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară
efectuarea cheltuielilor, şi se aprobă, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat şi pentru transferuri de la acest buget, de către Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 20
de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Aprobarea pentru aceste sume se face pe
baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise la Ministerul
Finanţelor Publice de către direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar
57
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Cap 3. Execuţia şi încheierea execuţiei bugetului local
Execuţia şi încheierea execuţiei bugetelor locale- Execuţia bugetară este echivalentă cu anul
calendaristic (1 ianuarie- 31 decembrie). Responsabilitatea execuţiei revine primarului în plan teoretic,
dar în practică, gestiunea bugetelor locale revine compartimentului de specialitate Buget Finanţe şi
Direcţiei Impozite şi Taxe, dar şi altor compartimente din cadrul primăriei cu competenţe în acest sens.
Execuţia bugetului local presupune finanţarea activităţilor, adică efectuarea cheltuielilor
publice locale. Execuţia bugetului presupune un complex de operaţiuni care se referă la
încasarea, păstrarea şi eliberarea de resurse financiare, pentru efectuarea cheltuielilor publice
locale.
Execuţia bugetului, la partea de cheltuieli, în limita sumelor aprobate ce se pun la dispoziţia
beneficiarului de credite bugetare, presupune o procedură specifică, cu operaţiuni corespunzătoare
următoarelor etape distinctive: angajarea; lichidarea; ordonanţarea; plata.
Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizează prin actul în baza căruia o entitate
publică îşi asumă obligaţia de a plăti o sumă de bani către o altă persoană fizică sau juridică, în condiţii
prevăzute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea cheltuielilor bugetare pot fi luate numai de către
persoanele care au prin lege competenta de a angaja plăţi din resurse financiare publice, în limita
sumelor aprobate prin buget. Asemenea persoană este, în cazul administraţiei publice locale, ordonatorul
principal de credite, adică primarul.
Conducătorii instituţiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridică din subordinea fiecărui
consiliu local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sunt, după caz, ordonatori de
credite secundari sau terţiari.
Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetele locale, pe
unităţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele respective, şi aprobă
efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii secundari de
credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţi ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt
ordonatori terţiari de credite, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea
dispoziţiilor legale. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate,
58
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
numai pentru nevoile unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în
condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.
Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita
prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor sau
serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii de credite pot delega
dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare.
Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se aprobă de
ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv intern,
care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate şi destinaţia
acestora.
Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea îndeplinirii condiţiilor legale sau
obligaţiilor care reveneau beneficiarului sumei ce urmează a se plăti de către autoritatea publică locală,
prin persoane autorizate care o reprezintă pe aceasta. Ea se întemeiază pe constatări faptice privind
serviciile prestate, lucrări executate, cât şi pe acte justificative legal întocmite.
Ordonanţarea cheltuielilor publice bugetare se concretizează în emiterea unei dispoziţii, de către
instituţia publică pentru efectuarea plăţii sumei datorate.
Plata propriu-zisă este operaţiunea care finalizează o cheltuială publică bugetară şi presupune
transmiterea efectivă a sumei de bani datorate de persoana juridică sau unitatea căreia i se cuvine. Ea se
poate efectua, fie prin virament în contul beneficiarului descris la o bancă, fie în numerar, prin casieria
unităţii. Fiind vorba de bani publici, pentru a preveni operaţiuni incorecte, ordonatorii de credite aproba
toate plăţile numai cu viza prealabilă de control preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor
legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate şi destinaţia acestora.
La rândul său, execuţia părţii de venituri bugetare, pornind de la principiul că pentru acestea
prevederile din bugetul aprobat reprezintă limite minime ale încasărilor şi având că principală
componentă încasarea impozitelor implică mai multe tipuri de operaţiuni eşalonate în timp, şi anume:
aşezarea; lichidarea; emiterea titlurilor de încasare; perceperea (încasarea) propriu-zisă venitului.
Aşezarea ca operaţiune specifică impozitelor (principalul venit bugetar), presupune identificarea şi
evaluarea materiei impozabile, pe de o parte şi stabilirea sumei de încasat pe categorii de impozite, pe de
altă parte.
Lichidarea se concretizează prin determinarea sumelor de încasat la diferite termene de plată ce
trebuie cunoscute şi de contribuabili şi deschiderea de evidenţe la organul fiscal pentru fiecare plătitor
59
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
care devine astfel un debitor al administraţiei publice locale. „Deschiderea de rol” pentru evidenţierea
obligaţiei de plată şi urmărirea încasării impozitelor datorate de persoanele fizice şi juridice, anticipează
operaţiunea următoare de emitere a titlurilor de încasare în sarcina contribuabilului.
Perceperea impozitelor este operaţiunea finală în execuţia bugetului la partea de venituri şi se
concretizează în transferarea efectivă a sumei datorate de la contribuabil la dispoziţia bugetului local, fie
în numerar, fie prin virament.
Derularea fluxurilor bugetare de încasări şi plăţi şi efectuarea operaţiunilor respective, fie prin
viramente între conturi deschise la Trezorerie, fie prin numerar prin casierie, constituie o componentă a
activităţii bugetare, denumită execuţia de casă a bugetului. Organizarea judicioasă a execuţiei de casă
trebuie să asigure cunoaşterea permanentă a evoluţiei încasărilor şi plăţilor bugetare, respectiv a măsurii
în care se realizează sincronizarea acestora, să permită gestiunea soldului operaţiunilor de casă, inclusiv
analiză comparativă faţă de prevederi.
Administraţia publică locală îşi organizează execuţia de casă a bugetului prin Trezoreria statului,
evidenţiindu-se în conturi distincte:
- Veniturile, pe structura clasificaţiei bugetare;
- Cheltuielile, în limita creditelor aprobate şi destinaţiei stabilite;
- Alte operaţiuni ale ordonatorilor de credite dispuse de aceştia;
- Venituri extrabugetare şi cheltuielile dispuse de acestea, pe instituţii publice locale şi categorii
de resurse.
Urmărirea încasării veniturilor şi efectuării cheltuielilor în cadrul administraţiei locale se
realizează având la baza „Contul de execuţie”, pe care Trezoreria îl eliberează zilnic şi în care sunt
evidenţiate, pe de o parte veniturile, iar pe de altă parte cheltuielile la şi de la bugetul local. În acelaşi
timp, pe baza extraselor de cont pe surse, se eliberează viramentele, notele contabile, foile de
vărsământ, prin care se justifica încasările la bugetul local. În cadrul serviciului Buget Finanţe
Contabilitate s-a organizat un sistem de urmărire a încasării fiecărei surse de venit în programul stabilit
pentru fiecare perioadă. Analiza zilnică este prezentată sub forma unei machete, ordonatorului
principal de credite, după ce a fost vizată de directorul economic, oferind o imagine asupra încasărilor
realizate, atât în numerar, cât şi prin viramente.
Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare consiliilor locale, după caz,
până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, în structura
60
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
următoare: la venituri - prevederi bugetare aprobate iniţial; prevederi bugetare definitive; încasări
realizate; la cheltuieli - credite aprobate iniţial; credite definitive; plăţi efectuate.
3.1. Încasarea venituilor bugetare (modalităţi tehnice, termene de plată, fluxuri
informaţionale)
Creanţele bugetare locale se sting prin plată, compensare, executare silită, prescripţie,
precum şi prin alte modalităţi. În cazul în care un contribuabil datorează mai multe tipuri de
impozite, taxe, contribuţii şi alte sume reprezentând obligaţii fiscale, iar suma nu este suficientă
pentru a stinge toate datoriile, atunci se disting datoriile acelui tip de creanţă fiscală principal pe
care îl stabileşte contribuabilul.
În cadrul tipului de impozit, taxă, contribuţie sau sumă reprezentând creanţă fiscală
stabilit de contribuabil plata se efectuează în următoarea ordine:
Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori, prin intermediul băncilor
distinct pe fiecare impozit, taxă locală, contribuţie şi alte sume datorate bugetelor locale, inclusiv
dobânzi şi penalităţi de orice fel, în următoarea ordine:
A) sume datorate în contul ratelor din graficele de plată a obligaţiilor fiscale, pentru care
s-au acordat eşalonări şi/sau amânări de plată, precum şi dobânzile datorate pe perioada
eşalonării şi/sau amânării;
B) obligaţii fiscale principale cu termene de plată în anul curent, precum şi accesoriile
acestora în ordinea vechimii;
C) obligaţii fiscale datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în
ordinea vechimii, pană la stingerea integrală a acestora;
D) dobânzi, penalităţi de întârziere şi alte penalităţi aferente obligaţiilor către bugetul
local;
E) obligaţii fiscale cu termene de plată viitoare, la solicitarea debitorului.
Compensarea reprezintă o formă de stingere a creanţelor bugetului local cu creanţele
debitorului, reprezentând sume de restituit de la bugetul local, pană la concurenţa celei mai mici
sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi cea de debitor.
61
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Compensarea obligaţiilor la bugetul local datorate de debitor cu creanţele acestuia se face
de autoritatea competentă, la cererea debitorului sau din oficiu, la data constatării sumelor virate
în plus sau de restituit de la bugetul local. Compensarea se va efectua cu obligaţii la bugetul local
datorate aceluiaşi creditor bugetar local, indiferent de natura lor.
Compensarea se efectuează astfel:
A) cu obligaţii la bugetul local cu termene de plată în anul curent, expirate;
B) cu obligaţii la bugetul local reprezentând impozite, taxe locale, chirii, redevenţe,
contribuţii şi alte venituri ale bugetului local datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a
anului precedent, în ordinea vechimii, pană la stingerea integrală a acestora;
C) cu dobânzi, penalităţi de întârziere şi alte penalităţi aferente obligaţiilor la bugetul
local;
D) cu obligaţii la bugetul local cu termene de plată viitoare, numai la cererea plătitorului.
În situaţia în care debitorul nu îşi plăteşte de bunăvoie obligaţiile fiscale datorate,
organele fiscale vor întreprinde acţiuni de executare silită pentru stingerea lor.
Executarea silită se desfăşoară pană la stingerea creanţelor bugetului local înscrise în
titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalităţilor de întârziere şi altor penalităţi ori alte sume,
datorate sau acordate potrivit legii, precum şi a cheltuielilor de executare.
Trecerea la stingerea creanţelor bugetelor locale prin executare silită este precedată de
comunicarea unei somaţii, în care i se notifică debitorului obligaţia de a plăti sumele datorate
bugetului local în termen de 15 zile sau să facă dovada stingerii obligaţiei către bugetul local,
altfel se va trece la executarea silită.
Somaţia de plată prevede: organul de executare emitent; datele de identificare a
debitorului; data emiterii; numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea
silită; termenul în care cel somat urmează să plătească obligaţia; indicarea consecinţelor
nerespectării acesteia; semnătura şi ştampila organului de executare.
Executarea silită se poate întinde asupra tuturor veniturilor şi bunurilor proprietate a
debitorului, urmăribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura
necesară pentru realizarea creanţelor fiscale şi a cheltuielilor de executare.
Sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile determină dobândirea de către creditorul
bugetar local a dreptului de gaj, iar sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile îi conferă
creditorului bugetar local, dreptul de gaj.
62
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Executarea silită se poate suspenda în următoarele cazuri:
- Cand suspendarea a fost dispusă de instanţa de judecată sau de reprezentantul legal al
Creditorului bugetar local;
- De la data comunicării aprobării înlesnirii la plată;
- În alte cazuri.
Executarea silită se întrerupe astfel:
- La data declarării stării de insolvabilitate a debitorului;
- În alte cazuri.
Executarea silită încetează la următoarele momente:
- Dacă s-au stins integral creanţele bugetului local prevăzute în titluri executorii, inclusiv
Dobânzile, penalităţile de orice fel, cheltuielile de executare, precum şi orice alte sume stabilite
în sarcina debitorului;
- Dacă a fost desfiinţat titlul executoriu;
- In alte cazuri prevăzute de lege.
Executarea silită a creanţelor bugetelor locale se efectuează numai în termenul unui titlu
executoriu emis, de organul de executare competent în a cărui rază teritorială îşi are sediul sau
domiciliul debitorul persoană fizică sau juridică, ori unde acesta este luat în evidenţa fiscală.
Creditorii bugetari locali, prin organele proprii sau alte organe ale administraţiei
publice locale, sunt abilitaţi să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura
de executare silită. Creanţele fiscale locale care se încasează, se administrează, se contabilizează
şi se utilizează de instituţiile publice de interes local, provenite din venituri proprii, precum şi
cele rezultate din raporturi juridice contractuale se execută prin organe proprii care sunt abilitate
să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită.
Persoanele din cadrul organelor de executare abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii
şi să efectueze procedura de executare silită sunt denumite executori bugetari locali.
În vederea efectuării procedurii de executare silită este competent organul de executare în
a cărui rază teritorială se află bunurile urmăribile. Coordonarea întregii executări revine
organului în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul ori unde este luat în evidenţă
fiscală debitorul. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare
coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terţului poprit,
indiferent de locul unde îşi are sediul sau domiciliul. În situaţia în care se constată că există
63
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor şi
veniturilor urmăribile ale debitorului, organul de executare coordonator poate proceda la
indisponibilizarea şi executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile.
Cheltuielile de orice fel ocazionate de efectuarea procedurii de executare silită sunt în
Sarcina debitorului urmărit.
Executarea silită a creanţelor fiscale de la persoanele fizice prin poprire este
reglementată şi aplicată în domeniul fiscal pe posibilitatea de a recupera o creanţă bănească
restanta din sumele de bani pe care debitorul urmărit le are de primit da la terţe persoane.
Poprirea este un procedeu preferenţial de executare silită, atunci când debitorul are
venituri sau drepturi băneşti urmăribile, din care creanţa fiscală poate fi recuperată în timp de un
an. Aceasta mai reprezintă şi un procedeu obligatoriu de executare a creanţelor fiscale restante în
cazul în care debitorul are calitate de salariat, pensionar.
Sub incidenţa propririi se încadrează drepturile băneşti ale debitorilor obţinute din:
salarii, premii, plati ore suplimentare, pensii, etc. Dintre acestea, pot fi urmărite numai sume cu
echivalentul 1/5 din cuantumul bănesc net. Apar cu caracter de excepţie de la poprire: ajutoarele
de asigurări sociale, desfacerea contractelor de muncă, diurnele.
Procedura executării silite prin poprire cuprinde 2 etape: înfiinţarea şi îndeplinirea
popririi.
Prima etapă reprezintă de fapt, pornirea executării silite de către organul fiscal urmăritor
printr-o adresă scrisă ce se trimite terţei persoane care datorează debitorului urmărit sume de bani
probabile şi de la care se pot recupera creanţele fiscale restante. Împotriva executării silite a
creanţelor bugetare se pot depune contestaţii atât din partea debitorilor statului, cât şi din partea
terţului poprit numai împotriva actelor de înfiinţare şi îndeplinire a popririi.
Executarea silită a creanţelor bugetare prin urmărirea bunurilor mobile este prezentă
în practică fiscala când persoanele fizice debitoare nu au salarii sau alte drepturi băneşti posibile,
însă poseda bunuri mobile urmăribile, din a căror valorificare se pot recupera creanţe fiscale
restante.
Procedura urmăririi silite a bunurilor mobile pt recuperarea creanţelor fiscale restante
Cuprinde la rândul ei, mai multe etape: somaţia de plată (se face verbal cu precizarea
timpului până la următoarea etapă), aplicarea sechestrului (prin proces verbal cu interdicţia de
64
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
îndepărtare ori sustragere a bunurilor menţionate), valorificarea bunurilor mobile sechestrate (se
face de regulă prin licitaţie publică locală), recuperarea creanţelor fiscale.
Competenţa pornirii şi desfăşurării urmăririi silite a bunurilor mobile este în sarcina
organului fiscal din localitatea de domiciliu a debitorului.
Executarea silită a creanţelor fiscale prin urmărirea bunurilor imobile este necesară pt
recuperarea unor sume mai mari de bani de la debitorul urmărit. Procedura, înainte de declanşare
presupune o selecţie a bunurilor imobile (clădiri, terenuri) şi luarea în considerare a unor excepţii
(casa de locuit folosită de debitor şi familie potrivit cu anumite norme). Etapele parcurse sunt
înştiinţarea de plată scrisă, aplicarea sechestrului, valorificarea bunurilor mobile sechestrate şi
recuperarea creanţelor fiscale sechestrate. Adresarea către contribuabilul datornic se face în
scris.
3.2. Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale (modalităţi tehnice, fluxuri
informaţionale)
Pentru a-şi desfăşura activitatea şi a servi cât mai bine interesele locale Primăria are
nevoie de fonduri pe care şi le procura din diverse surse de finanţare. Principala sursă de
finanţare a acestei instituţii o constituie veniturile proprii. În cazul primăriei Bârlad aceste
fonduri nu sunt suficiente, instituţia având nevoie şi de alte surse de finanţare.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se asigura în felul
următor:
- Integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;
- Din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale destat, bugetele
fondurilor speciale, după caz;
- Integral din venituri proprii;
- Integral din bugetul local;
- Din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul local;
- Integral din venituri proprii;
- Atât din bugetul de stat, cât şi din bugetele locale, indiferent de subordonare, numai în cazurile în care,
prin legea bugetară anuală, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanţează prin fiecare buget.
65
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Finanţarea oricărei instituţii publice se realizează astfel: integral din bugetul local, în
funcţie de subordonare; din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local;
integral din venituri extrabugetare.
Din punct de vedere tehnic, finanţarea bugetară se derulează diferit la bugetele statului faţă
de bugetele locale. De aici, metode, proceduri şi operaţiuni care generează fluxuri informaţionale diferite în
sensul implicării de responsabilităţi, competente, documente, etc. În plan procedural, finanţarea cheltuielilor
bugetare are drept susţinere metodologică normele Ministerului Finanţelor Publice privind organizarea şi
funcţionarea trezoreriei.
Din punct de vedere tematic în aceste norme este prezentată finanţarea cheltuielilor pe
categorii de bugete, pe bază de proceduri şi operaţiuni cu însoţirea de documente specifice. De asemenea,
sunt prezentate dispoziţiile generale şi cele speciale privind efectuarea plăţilor prin trezorerie.
Instituţiile publice întocmesc anual un buget de venituri şi cheltuieli ca instrument de
lucru şi de conducere a întregii activităţi economico-financiare. Prin intermediul bugetului se
proiectează toate fluxurile în lei ce vor fi ocazionate în cursul anului în vederea cunoaşterii şi
tinerii sub control a intrărilor şi ieşirilor de bani şi a realizării capacităţii de plată. Scopul
întocmirii acestui instrument financiar este de a reflecta toate veniturile şi cheltuielile prevăzute a
avea loc în vederea optimizării activităţilor propuse.
În cadrul bugetului se cuprind, în mod detaliat, toate resursele de care dispun instituţiile
publice, în cazul nostru Primăria Bârlad, pentru finanţarea acţiunilor propuse.
Luate în ansamblul lor, resursele financiare publice constituite la nivelul bugetului de stat
se repartizează pentru gestionare prin două categorii de unităţi:
1. Regii autonome sau societăţi comerciale, prin acordarea de subvenţii stabilite prin
legea anuală de aprobare a bugetului de stat cu destinaţie precisă şi limitată, în scopul dezvoltării
şi retehnologizării acestora, combaterii poluării, sau pentru asigurarea protecţiei sociale a
populaţiei. Aceste subvenţii se acordă în completarea resurselor proprii ale agenţilor economici
respectivi pentru acoperirea cheltuielilor necesare unor nevoi temporare în vederea realizării
scopului propus.
2. Instituţiile publice, cărora li se pun la dispoziţie fondurile bugetare sub forma
creditelor nerambursabile acordate pentru acoperirea unor nevoi permanente, cu respectarea
normelor legale de cheltuieli. Potrivit procedurilor Legii finanţelor publice, veniturile încasate de
instituţiile publice se varsa integral la buget, dacă normele legale nu prevăd altfel.
66
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se efectuează pe baza creditelor
bugetare deschise de Ministerul Finanţelor, la cererea ordonatorilor principali de credite.
Creditul bugetar (sumă aprobată prin buget) reprezintă limita maximă pană la care se pot
ordonanţa şi efectuă plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul
Exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot
angaja, ordonanţa şi efectuă plăţi din buget pentru celelalte acţiuni.
Elementele pe baza cărora se stabileşte volumului creditelor bugetare sunt:
- Gradul de utilizare a creditelor acordate anterior;
- Disponibilităţile rămase la finele anului la cheltuielile curente şi de capital;
- Cheltuielile necesare ce urmează a se efectua în perioada următoare pentru activitatea
curentă şi pentru investiţii;
- Veniturile proprii prevăzute a se realiza şi care potrivit legii se folosesc la acoperirea
cheltuielilor aprobate ordonatorilor principali de credite stabilite pentru unităţile subordonate,
termenele la care să prezinte cererile de fonduri şi modul de justificare a solicitării creditelor
bugetare, cereri care urmează a fi analizate de către aceştia.
Creditele bugetare privind cheltuielile aprobate pe capitole în buget, se deschid trimestrial
în două tranşe:
- Prima tranşă intre 20-25 din ultima lună a trimestrului în curs pentru primele două luni
ale trimestrului următor, fără a depăşi 65% din prevederea trimestrului;
- A doua tranşă, pentru diferenţă, intre 20-25 din a doua lună a trimestrului în curs pentru
creditele bugetare aferente ultimei luni a trimestrului.
Pentru deschiderea de credite bugetare ordonatorii principali de credite procedează astfel:
- Intocmesc o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli
aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli (3 exemplare)
- Creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru.
- Cererea se prezintă pană pe 20 din ultima lună a trimestrului, împreună cu o notă de
fundamentare către Direcţia Generală a Trezoreriei.
Direcţia Generală a Trezoreriei după analiza şi verificarea cererii, aprobă deschiderea
creditelor, după care procedează astfel:
67
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
- Exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunică deschiderea
creditelor solicitate de ordonatorul principal de credite.
- Exemplarul 2 rămâne la direcţia generală a trezoreriei.
- Exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirmă
deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.
Odată cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezintă
Ministerului Finanţelor o notă justificativă, precum şi Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea
creditelor pentru următoarele tipuri de cheltuieli:
- Cheltuieli proprii
- Cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine
- Cheltuielile ordonatorilor de credite terţiari direct subordonaţi;
Principale elemente pe care trebuie să le conţină o cerere pentru deschiderea de credite
sunt:
- Incadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi neconsumate pe prima
perioadă pentru care se solicită creditele respective;
- Codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare şi planului de conturi
pentru activitatea Trezoreriei;
- Corectitudinea notelor justificative, pentru categoriile de cheltuieli menţionate în
cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, în scopul stabilirii nivelului disponibilităţilor a
cheltuielilor preliminare şi pe această bază, a determinării mărimii creditelor ce pot fi deschise;
- Incadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în totalul
creditului bugetar cât şi pe subdiviziunile acestuia.
După primirea şi verificarea documentaţiei, Direcţia Generală a Trezoreriei înregistrează
în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara bilanţului creditele repartizate de
către ordonatorii principali de credite.
Direcţia judeţeană de trezorerie procedează astfel:
- Grupează dispoziţiile bugetare pe localităţi în care îşi au sediul instituţiile respective.
- Intocmesc un borderou în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare aferente fiecărei
localităţi din judeţ;
- Expediază trezoreriilor municipale, orăşeneşti dispoziţiile bugetare împreună cu
borderoul pentru instituţiile care au deschise conturi la acestea;
68
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
- Reţine dispoziţiile bugetare ale instituţiilor publice care au deschise conturi la ea;
Trezoreria verifică dacă datele din dispoziţiile bugetare corespund cu datele din borderou după
care exemplarul 2 se restituie Direcţiei judeţene a Trezoreriei pentru confirmarea primirii
dispoziţiei bugetare, iar borderoul se păstrează împreună cu exemplarul1.
Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei la toate nivelurile pe baza
cererilor de deschidere a creditelor şi a dispoziţiilor bugetare, în contul în afara bilanţului 01”
credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi de la bugetul de stat”.
Primăria poate efectua plăţi de casă numai după primirea dispoziţiei bugetare de la Ministerul
Finanţelor privind deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli şi clasificaţie
economică, respectiv pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, prestări de servicii,
investiţii. Efectuarea cheltuielilor se poate face numai pe bază de acte justificative, întocmite în
conformitate cu dispoziţiile legale.
Direcţia Generală a Trezoreriei Statului, după primirea şi verificarea documentelor,
procedează astfel: GRAFIC
Etape privind deschiderea creditelor bugetare realizate de Direcţia Generală a
Trezoreriei Statului
Documentele se transmit cu un borderou întocmit în dublu exemplar, din care exemplarul
2 se restituie Trezoreriei Centrale pentru confirmarea primirii documentelor respective.
La primirea dispoziţiilor bugetare, Direcţia Judeţeană de Trezorerie verifică existenţa
tuturor documentelor înscrise m borderou, semnează de primire exemplarul 2 al borderoului pe
care îl înapoiază Trezoreriei Centrale. În cazul în care se constată unele nereguli intre documente
şi borderou se sesizează telefonic Trezoreriei Centrale pentru clarificare şi se procedează potrivit
celor stabilite de Trezoreria Centrală.
În continuare, Direcţia Trezoreriei Judeţene procedează astfel:
- Grupează dispoziţiile bugetare pe localităţile în care îşi au sediu instituţiile respective
(judeţ, municipiu, oraşe, comune);
- Intocmeşte borderoul în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare aferente fiecărei
Localităţi din judeţ;
69
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
- Expediază prin poştă sau curier, după caz, Trezoreriei municipale, orăşeneşti şi
percepţiilor comunale dispoziţiile bugetare împreună cu borderoul întocmit pentru instituţiile
publice care au la acestea conturi deschise;
- Reţine dispoziţiile bugetare pentru instituţiile publice care au conturi deschise la
Direcţia Trezoreriei Judeţene.
Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi percepţiile verifică dispoziţiile bugetare transmise în baza
borderoului, semnează exemplarul 2 al borderoului după care îl transmit înapoi la Direcţia
Generală a Trezorerie Statului
Direcţia Trezoreriei Judeţene pentru confirmarea dispoziţiilor bugetare. În cazul în care
au fost repartizate de către ministere credite bugetare ordonatorilor secundari de credite
(inspectorate şcolare judeţene, direcţii sanitare), aceştia au obligaţia că, în termen de 2 zile, să
prezinte dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor instituţiilor din subordine aflate în
localitatea din judeţul respectiv cât şi pentru nevoile proprii.
Ordonatorii principali, după primirea comunicării privind deschiderea creditelor,
procedează la repartizarea creditelor la instituţiile din subordine. Repartizarea are loc pe baza
următoarelor elemente de fundamentare:
- Necesarul de finanţat în limita creditelor aprobate şi repartizate pe trimestre;
- Disponibilul de credite rămas din perioadele precedente
Fluxul informaţional privind finanţarea din bugetele locale
Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnica bugetară alimentarea cu
mijloace băneşti sau alocarea de fonduri. Particularitatea, în acest caz, derivă din faptul că
acoperirea cheltuielilor se face în limita disponibilităţii existente în cont. Altfel spus, pentru
unităţile administrativ-teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil în care se
consemnează încasările din venituri proprii şi cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare
(sume defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat şi transferului din acelaşi buget în
completare). În cazul celorlalte bugete publice (ale statului), conturile deschise la trezorerie sunt
separate pe venituri şi pe cheltuieli, existând aici un anume, autoturism” în circuitul banului
public, în sensul că acoperirea cheltuielilor nu este condiţionată imediat de încasarea veniturilor
în acelaşi buget.
70
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Iniţiativa în finanţarea din bugetele locale o au ordonatorii principali de credite bugetare
(preşedinţii consiliilor judeţene şi, respectiv, primarii, la localităţi). Aceştia stabilesc lunar
cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu, avându-se în vedere propunerile de
cheltuieli aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli, veniturile proprii şi transferurile
din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se acoperă plăţile respective.
Ordonatorul pricipal de credite determina cuantumul creditelor bugetare, în limita cărora
urmează a se deschide pentru luna respectivă pe baza unei, note privind determinarea necesarului
de credite bugetare”, luând în calcul o serie de elemente ca: soldul la începutul anului; veniturile
încasate de la începutul anului; cheltuieli efectuate de la începutul anului; cheltuieli ce urmează a
se efectua în luna de referinţa; credite bugetare deschise de la începutul anului; disponibilităţi din
credite bugetare; credite bugetare solicitate a fi deschise.
Documentul cu necesarul de credite se întocmeşte în două exemplare la nivelul fiecărui
capitol de cheltuieli aprobat în bugetul local şi se prezintă compartimentului specializat în
gestiunea respectivului buget, unde se verifică în legătura cu:
- Încadrarea creditelor bugetare deschise pe ansamblul bugetului local în prevederile
bugetelor aprobate anual cu repartizarea pe trimeste cu acoperire din venituri proprii (sau de la
începutul lunii, venituri ce urmează a se încasa în luna respectivă) şi subvenţiile ce urmează a fi
alocate de la bugetul de stat în completarea veniturilor proprii pentru luna respectivă;
- Credite bugetare deshise pe capitole se încadrează în prevederile corespunzătoare
aprobate prin bugetul local;
- Completarea documentului cu toate elementele şi însemnarea acestuia de către
ordonatorul principal de credite şi şeful compartimentului financiar-contabil (sau înlocuitorul de
drept).
Potrivit cu verificările asupra determinării necesarului de credite bugetare, ordonatorul
principal întocmeşte către unitatea operativă a trezoreriei din localitate o « comunicare de
deschidere de credite » în care se precizează următoarele:
· lună în care se solicita deschiderea de credite bugetare;
· instituţia de administraţie publică pe seama căreia se face deschiderea decredite
· suma solicitată;
· capitolul de cheltuieli
· contul în care urmează să apară suma;
71
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
· structura cheltuielilor (curente, de personal, materiale, de capital)
Din creditele bugetare deschise (aprobate ca limite în alimentarea mijloacelor băneşti a
conturilor de disponibil), ordonatorul de credite bugetare repartizează creditele bugetare pe
seama instituţiilor subordonate, finanţate din bugetul local. Repartizarea creditelor bugetare se
efectuaza prin "dispoziţia bugetară" care se întocmeşte pe capitolul de cheltuieli cu defalcare pe
categorii de cheltuieli şi se prezintă o dată cu "comunicarea de deschidere a creditelor".
Operaţiunilor legate de finanţarea la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se efectuază
prin unităţile operative ale trezoreriei din teritoriu.
72
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Graficul nr.3.2.1Fluxul informaţional privind finanţarea din bugetele locale:
Solicitare de fonduri
Comunicare de deschidere credite
Informare asupra deschiderii credituluibugetar
Dispozitii bugetare de repartizare
Informare
73
Ordonatorul principal de credite Compartiment
financiar contabil
Trezorerie
Cont buget local
Cont ordonator principal
Cont ordonator tertiar
TREZORERIE
ordonatori tertiari de credite
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
3.3. Lucrări generate de încheierea execuţiei bugetare9
(1) Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.
(2) Orice venit neîncasat şi orice cheltuială angajată, lichidata şi ordonanţata, în cadrul
Prevederilor bugetare, şi neplătita până la data de 31 decembrie se vor încasa sau se vor plăti,
După caz, în contul bugetului pe anul următor.
(3) Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.
(4) Disponibilităţile din fondurile externe nerambursabile şi cele din fondurile publice
destinate cofinanţării contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, rămase la finele exerciţiului
bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor.
(5) Fondurile prevăzute la alin. (4) se utilizează în condiţiile prevederilor prezenţei legi şi
Potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.
(6) În cazul bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale
echilibrate prin subvenţii de la bugetul de stat, sub forma transferurilor consolidabile,
excedentele rezultate din execuţia acestora se regularizează la sfârşitul exerciţiului bugetar cu
bugetul de stat, în limita subvenţiilor primite.
(7) Prevederile legilor bugetare anuale şi ale celor de rectificare acţionează numai pentru
anul bugetar respectiv.
3.4. Fluxuri informaţionale generate de execuţia bugetului local
Circuitul mijloacelor băneşti pe seama relaţiilor bugetare poate fi vizualizat ca un parcurs
cu mai multe momente definitorii, care declanşează în execuţia bugetelor publice, ca balante
financiare operative, modalităţi tehnice distincte în realizarea acesteia, cu consemnări
informaţionale separate la cei implicaţi în acţiune. În acest sens, relevante sunt: aşezarea şi
calculul veniturilor bugetare, vărsarea şi plata acestora, încasarea lor propriu-zisă,
depersonalizarea ca efect al manifestării principiului bugetar al neafectării veniturilor; credite
bugetare aprobate; plăti de casă; cheltuieli efective. Suita de momente tehnice mai sus
menţionate este încadrată de fundamentarea indicatorilor financiari (care precede elaborarea
9 Legea nr 500/2002 privind finanţele publice
74
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
proiectelor de bugete publice) şi rezultatul execuţiei lor bugetare (prin contul general de
încheiere a exerciţiului bugetar).
Finalitatea execuţiei financiare la instituţiile publice este exprimată cu ajutorul conturilor
de execuţie bugetară, la bugetele publice prin contul general de încheiere a exerciţiului bugetar.
75
Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad
Bibliografie
1.Stefura, Gabriel, Procesul bugetar în România, Editia a II – a, Editura Junimea, Iasi,
2004.
2.Iulian Văcărel, Finanţe publice, Ediţia a V-a, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti
3. Legea nr.500/2002 privind finantele publice, M.O. al României, nr.597/13.08.2002.
4. Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal din 22/12/2003 Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 927 din 23/12/2003, art. 252.
5.Codul Fiscal
6. http://www.primariabarlad.ro/
76