Curs 7 12.11.2014

Saptamana trecuta am discutat despre clasificarea actiunilor civile pentru ca am spus ca este necesar sa o cunoastem pentru a intelege competenta, am inceput sa discutam depsre ce este competenta, am discutat despre competenta generala si am inceput sa discutam despre competenta materiala. Am inceput sa discutam despre comp materiala a judecatoriilor incercand sa interpretam textul art.94, inclusiv in comparatie cu art 95 privind comp tribunalului si am discutat despre determinarea competentei dupa valoarea cererii. Daca observati, v-am adaugat aici un H indice 1, v-am spus ca prin Legea 138/2014 s-au modificat normele de competenta privind competenta judecatoriilor pentru ca a existat o discutie cu privire la competenta privind cererea de declarare judecatoreasca a mortii si exista o discutie daca se incadreaza in comp inst de tutela, mai prcis in competenta judecatoriilor, sau daca neexistand un text de lege care sa prevada cine e competent in prima instanta, ar fi fost de competenta tribunalului, apel la CA si recurs la ICCJ. Ca sa se termine aceste discutii, prin Legea 138 se introduce un text nou in comp judecatoriei si spune expres ca aceste categorii de cereri sunt in competenta acestei instante. In material acestor categorii de cereri enumerate expres de la literele a-i nu conteaza valoarea intrucat dupa natura cauzei ar fi de competenta in prima instanta a judecatoriei.Cu privire la celelalte categ de cereri evaluabile in bani putem vorbi de o partajare a competentei intre judecatorie si tribunal si am incercat sa determinam data trecuta care sunt aceste categorii de cauze.Vom relua pe scurt aceste discutii si cand vom discuta astazi despre comp mat a tribunalului. A ramas o tema de casa in ceea ce priveste determinarea competentei dupa valoarea cererii daca tineti minte, am spus ca trebuie sa vedem care este diferenta intre art.101 si art.103.Ce diferente ati gasit? Sigur ca ma refer la alineatul 3 de la art.101 pt ca primele doua alienate le-am discutat:ce inseamna executarea unui contract, ce inseamna desfiintarea unui contract.Trebuie sa va spun ca acele chestiuni pe care vi le-am spus cu privire la raportarea valorii cauzei la reclamant sunt o opinie din doctrina pt ca sunt alte opinii care spun de ex ca acolo unde am un contr de vanz cump valoarea bunului este pur si simplu pretul, sau sunt alte opinii care spun ca ar putea sa fie pretul dar daca acest pret e contestat atunci valoarea se stabileste dupa alte criterii, respectiv fie valoarea de circulatie, fie valoarea de impunere ca si in cazul actiunilor reale imobiliare unde avem valoare de impunere,pentru ca aceasta este apropiata de valoarea reala a imobilului.Revenind la art.101(2) vorbea despre actiuni privind desfiintarea, deci alineatul 1 zice cereri privind executarea unui contract, alin 2 vorbeste despre cereri privind desfiintarea unui contract,vorbeste despre nulitate,rezolutiune,reziliere chiar daca nu se solicita repunerea partilor in situatia anterioara.Daca s-ar solicita si repunerea in sit anterioara am discuta despre doua capete de cerere distincte.Am discutat ca actiunea in constatarea nul abs nu este o simpla actiune in constatare, ci este o actiune in realizare ca si in cazul rezolutiunii este o actiune in realizarea dreputlui chiar daca nu exista un capat de cerere prin care solicita repunerea in situatia anterioara. Art.101 alin.3 n cererile de aceeai natur, privitoare la contracte de locaiune ori de leasing, precum i n acelea privitoare la predarea sau restituirea bunului nchiriat ori arendat, valoarea cererii se socotete dup chiria sau arenda anual. Spune cereri de aceeasi natura, si atunci cand cer executarea unui astfel de contract de locatiune, leasing, inchiriere, arenda, in sensul sa mi se predea bunul fie de cel care are obl de a preda ca sa il folosesc in acest scop,fie la expirarea termenului obligatia mea locatar, chirias sa-l restitui, la ce valoare ma raportez pt ca nu este vorba de un transfer a dr de prop sa ma raportez la valoarea de circulatie a bunului mobil/imobil (nu numai imobile,pot sa am si bunuri mobile) dar nu am o val22oare de circulatie pentru ca nu este un transfer de drept real, nu e aceeasi situatie ca in cazul contractului de vanz-cump de exemplu unde se transmite dr de prop si raportez competenta la valoarea bunului asupra caruia s-a transmis dr de prop.Fiind vorba de o inchiriere, aici se transmite un dr de creanta.Cum il evaluez intrucat nu il pot evalua ca in cazul dr de prop si de aceea legiuitorul imi ofera acest criteriu:am in vedere chiria, arenda, leasingul pe un an de zile.De ex:cer predarea autoturismului luat in leasing =, ma raportez la valoarea leasingului pe un an daca nu mi-l preda cel de la care l-am luat in leasing/ daca trebuie s ail restitui daca se desfiinteaza contractul. La desfiintarea contractului (motiv de nulitate/rezolutiune) nu ma raportez la valoarea de circulatie a bunului intrucat nu e vorba de un transfer de prop.Astfel, chiar daca trebuie sa restitui masina ca s-a cerut rezolutiunea contr pt ca nu am platit ratele, nu ma raportez la valoarea masinii, ci la valoarea ratelor din ultimul an.In contr de locatiune nu ma raportez la valoarea imobilului, ci la valoarea chiriei datorate pe un an de zile.Da? deci imi da acest criteriu. Dar daca cer chiria restanta pe 3 ani de zile? La ce ma raportez?Tot la chiria la un an de zile,ce parere aveti?imi da acest criteriu cand nu am altul, dar tineti minte ca am discutat faptele cu dubla relevanta cand cer o suma de bani, ma raportez la valoarea acelei sume de bani.Aici cer o suma de bani, chiria pe 3 ani nu am cum sa stabilesc competenta raportandu-ma la chiria de pe un an de zile. Pentru ca cer o suma. Cand as putea sa ma raportez la chriria de pe un an de zile?daca nu as avea un contr cu titlu executoriu, pt ca stiti ca si cel sub semnatura privata este cu titlu executoriu daca este inregistrat la organele fiscale si eu vin si cer chiria pt ca constat ca nu imi plateste chiria in mod regulat.Daca nu vreau sa il chem tot timpul in judecata si spun ca vreau sa fie obligat sa imi plateasca chiria pe viitor si devine obligatoriu cand obligatia este scadenta, la ce m-as raporta? E mai greu de imaginat. La un contr de intretinere, si ajungem imediat la art.103 , nu imi platesc intretinerea si transform intretinerea intr-o suma de bani si constat in mod regulat ca nu imi plateste si cer instantei sa il oblige si imi plateasca pt viitor.La ce ma raportez?La valoarea pe un an,la asta se refera art.103.Dar trebuie sa observati o prima diferenta: la 103 vorbeste cereri care au ca obiect prestatii successive ,pana aici s-ar parea ca e la fel ca la 101 dar vorbeste de contracte pe durata determinata, dar inchirirerea ar putea fi si pe durata det si pe durata nedeterminata, valoarea se stab dupa valoarea prestatiei anuale. Observati ca la 101 se vorbeste de obl nascute din contracte iar in art 103 nu imi vorbeste despre contracte, ci de cereri care au ca obiect un dr la prestatii successive care pot fi dintr-un fapt ilicit, nu neaparat dintr-un contract,o prima diferenta.Daca cer sa imi plateasca pt viitor despagubiri periodice la ce ma raportez?la valoarea acestora pe durata de 1 an.Ce pot fi aceste despagubiri periodice la fapte ilicite cauzatoare de prejudicii? doar ati facut raspunderea civila delictuala. Calc pe cineva cu masina, raman cu o infirmitate, pierd din salariu, scad din diferenta intre salariul pe care l-ar fi avut si indemnizatie primita de la asigurarea sociala.Nu? Nu ati facut spete concrete la raspunderea civila delictuala?Nu? Acum am un salariu constant ca judecator,e clar ca il obtin pana la pensie.Dar daca maine ma calca cineva cu masina si nu mai sunt capabil sa prestez munca de judecator. Pot sa cer diferenta intre salariu si pensia de boala?si voi cere instantei sa se pronunte si pt viitor ca doar nu o sa il chem in judeata in fiecare luna.La ce ma raportez?cum stabilesc competenta dupa valoare?la ce mi-ar datora pe un an de zile.Intelegeti acest lucru?Dar daca as cere retroactiv pt ca m-a calcat in urma cu doi sau 3 ani si cer pt 3 ani pt ca pana imi pronunta hotararea mai trec cateva luni.Fapta cu dubla relevanta pt ca tine si de stabilirea competentei,dar si de fondul litigiului.Atunci ma raportez la suma pe care o cer.Intelegeti? Acest criteriu il aplic cand nu am altul. Intretinerea poate avea ca izvor nu numai contractul, ca poate avea ca izvor si legea:obligatia legala de intretinere.Daca eu minor cer de la unul din parinti obligatie de intretinere sau un sot de la celalalt sot, sau un parinte de la un copil si cer pe viitor la ce ma raportez:la ce mi-ar datora pe un an de zile.Dar daca cer retroactiv ma raportez la suma concreta pe care o cer intrucat poate fi mai mare sau mai mica.Deci daca cer mai putin, cer numai pe 6 luni ca nu am putut sa ma intretin 6 luni si cer pe viitor nedeterminat competenta se determina pe un an de zile.Daca am un contract de intretinere pe durata nedet raport contractual, in baza caruia transfer dr de prop asupra unui imobil si cer rezolutiunea (!la contr de intretinere rezolutiunea poate fi pronuntata numai de instanta, nu am decl unilaterala a rezolutiunii;e o discutie daca pot sa am un pact comisoriu,oricum nu am pact comisoriu trebuie sa vin in instanta) la ce valoare ma raportez?Intretinutul cere rezolutiunea contractului pt ca nu i-a prestat intretinere.Ne raportam la valoarea imobilului intrucat acest criteriu il folosesc atunci cand nu am alt criteriu.Daca cer rezolutiunea contr de leasing ce criteriu pot sa am dupa valoare intrucat acolo nu am un dr real sa ma raportez la valoarea bunului.La contr de intretinere am un transfer de dr real acolo am un criteriuma raportez la art.101 (1). CONCLUZIE: Cand cer prestatie pe viitor fara sa determin atunci nu am alt criteriu decat asta pe care mi-l ofera legeavaloarea pe 1 an de zile Cand cer desf unui contr care nu imi transmite un dr real merg pe acest criteriu chirie, arenda ,leasing pe un 1 de zile. Cand am un transfer de dr real ne raportam la criteriul valorii bunului transmis in schimbul intretineriima duc la art.101 alin.1. Daca cer intretinere,chirie, leasing retroactiv pe 2 ani, 3 ani, 5 ani ca pana la urma prescriptia e de ordine privata, ne raportam la suma solicitata(101 alin.1).Sa va imaginati ca aceste criterii le-a introdus in art.101 alin.3 si 103 din niste nevoi practice pt ca in V.C. aceste criterii nu existau si jurisprudenta s-a intrebat la ce criteriu sa se raporteze. Practica s-a dus pe valoarea chiriei , leasingului , arendei pe 3 ani dar legiuitorul nu a facut aceasta corelare si e firesc intrucat prescriptia a devenit de ordine privata, ramanand la ordinea paratului sa invoce sau nu prescriptia. Ex:Daca astazi, 12 noiembrie, cer intretinerea pe care mi-o datoreaza incepand cu data de 1 ian 2011 o parte din datorie este prescrisa, mai exact cea dintre 1 ian 2011 si 12 noi 2011, dar ramane la latitudinea paratului sa invoce sau nu implinirea termenului de prescriptie. Mai aveti vreo nelamurire legata de cele doua texte? Ce-am vrut sa va mai atrag atentia este vorba despre art 125 care vorbeste despre competenta de solutionare a cererilor in constatarea dreptului si ceea ce trebuie sa tineti minte si spune art 125 ca cererile in constatarea competenta instantei se determina pt regulile prevazute pt cererile avand ca obiect realizarea dreptului.Deci nu conteaza ce fel de actiune introduc, voi aplica cand este cazul aceleasi criterii de determinare a competentei dupa valoarea obiectului. Ex:nu introduc act in revendicare ci act in constatarea unui dr real, ma raportez la valoarea bunului asupra caruia poarta acel drept.Deci am discutat despre competenta judecatoriei de a judeca in prima instanta(art.94 pct.1).Art.94 alin. 3 vorbeste despre cai de atac imp autorit administratiei cu activitate jurisdictionala si alte organe cu astfel de activitate in cazurile prev de lege.Daca legea nu ar prevede, de competenta cui ar fi aceste cauze.Ce fel de actiuni sunt acestea in mod obisnuit?de contencios administrative in functie de autoritate ar fi de competenta tribunalului/C de A deci nu mergem pe art. 95 pt ca niciun text de lege nu prevede de competenta cui ar fi intrucat in legea contenciosului imi spune de competenta cui ar fi, asa este?cand e de competenta tribunalului si cand e de competenta C de A. Deci iata ca aceste cereri ar fi de fapt niste cereri de contencios administrativ si daca nu ar exista un astfel de text ar fi de competenta Tribunalului sau C de Apel in functie de organul administratiei publice dupa cum acesta este unul local sau central. Care sunt cazurile prev de lege in care astfel de cai de atac sunt de competenta judecatoriei? Tineti minte ca legea contenciosului spune ca nu sunt de competenta instantelor de contencios acele cereri pt care un text de lege prevede o alta competenta.Trebuie sa am un text de lege care sa prevada o alta competenta in favoarea judecatoriei.Impotriva hotararii comisiei a fondului funciar,impotriva hotararii comisiei locale,pot sa fac contestatie la comisia judeteana iar hotararea comisiei judetene o pot ataca cu plangere la judecatorie.Tot de la drepturile reale,in materie de expropiere avem L.33 care imparte competenta intre instanta de contencios administrativ (ex:acolo unde atac declararea utilitatii publice) si sectia civila a tribunalului acolo unde atac modul de stabilire a despagubirilor.Acolo am text special in legea expropierii care imi imparte competenta numai intre sectii si complete specializate ale tribunalului.Sigur pot avea competenta si la C de A atunci cand declararea utilitatii se face prin hot de govern cand avem un interes national.Alt caz expres prevazut de lege: la dr reale:imp incheierii registratorului sef de carte funciara pot sa fac plangere la judecatorie intrucat imi spune acest lucru Legea 7/1996 (Legea Cadastrului) Iata ca judecatoria judeca astfel de cereri numai daca am un text de lege care le da expres in competenta ei;daca nu am text de lege, ar fi actiuni de contencios adminsitartiv si competenta se imparte intre tribunal si C de A.Art.94.alin.4-alte materii date de lege in competenta lorEx CPC:-cereri de abtinere si recuzare a judecatorilor,grefierilor,procurorilor sunt de competenta judecatoriei;-caile de atac. de retractare impotriva propriilor hotarari sunt de competenta judecatoriei cu unele mici exceptii(ex:in materie de revizuire daca am contrarietate de hotarari );-indreptarea erorilor materiale;-contestatia la titlul;-lamurirea dispozitivului;-completarea hotararii daca instanta se pronunta pe un capat de cerere;Ex din alte legi speciale:- in materie de asociatii si fundatii sa acorde personalitate juridical este competenta judecatoria;-in materie electorala, diferse contestatii in aceasta materia se impart intre judecatorie si tribunal. De retinut:orice alte materii date de lege in competenta lor,legea inseamna fie chiar in codul de procedura civila, fie in legi speciale.

COMPETENTA MATERIALA A TRIBUNALELOR

V-am spus, ca si conceptie, legiuitorul acorda plenitudine de competenta tribunalului, in sensul ca vine la art.95 pct 1 si spune ca judeca in prima instanta (vorbesc de competenta materiala procesuala ) toate cererile care nu sunt date prin lege in competenta altor instanteori de cate ori un text de lege nu imi spune instanta competenta, ma voi adresa tribunalului. Cine este instanta competenta sa solutioneze actiunile avand ca obiect atingerea adusa dr nepatrimoniale reglementate de codul civil?Unde sunt protejate aceste dr nepatrimoniale in Codul Civil? De la art.252-ocrotirea personalitatii umane,253-mijloace de aparare;254-dr la nume etc intre 252 si art.257.De competenta carei instante sunt aceste actiuni? Se incadreaza daca vorbim de obligatii de a face sau de a nu face neevaluabile de bani derivand din incalcarea unor drepturi nepatrimoniale din cele amintite de cod sunt de competenta judecatoriei sau a tribunalului? Raspunsul nu este unul smplu si redactorii nu s-au gandit ft bine pt ca in vechiul cod si in prima varianta a noului cod enumerau de fapt ce cauze erau in competenta tribunalului si orice alte cauze care nu sunt date in mod expres de lege in comeptenta altor instante.Nu avem un raspuns clar pt ca aparent s-ar incadra aici la litera h ca am un text de lege care mi-l da expres in compententa unei instante dar au spus ca nu au vrut ca aceste categorii de cereri care sunt relativ complexe sa fie de competenta in prima instanta a judecatoriilor; au spus ca totusi sunt de competenta tribunalului pt ca nu s-ar incadra pe litera h.Repet, explicatia nu e suficient de clara si nici eu nu va pot da o explicatie destul de clara. La fel si la cele patrimoniale s-a spus ca acestea, dupa natura lor, ar fi deja de competenta tribunalului in virtutea plenitudinii sale de competenta, deci indiferent ca cer o reparare nepatrimoniala sau patrimoniala a prejudiciului ar fi de competenta tribunalului. In vechea reglementare erau enumerate o serie de cereri de competenta in prima instanta a tribunalului pt ca judecatoria era in plenitudine de competenta si enumerau:litigii de munca, litigii de prop intelectuala etc.Acum art.95 pct 1 nu spune nimic insa marea majoritate a acestor categorii de litigii sunt data in comp tribunalului prin legi speciale (ex:liigiii in materie de expopriere-L.expropierii in competenta tribunalului litigii privind cuantumul despagubirilor; litigii individuale de munca-Tribunalul pt ca avem un text special;dr privind asigurarile sociale-Tribunalul;despagubiri pt erori judiciare cauzate de stat pt procesele penale-CPP pana la urma toate aceste categorii de cauze care sub imperiul vechiului cod erau de comp tribunalului raman de comp tribunalului dar nu pt ca s-ar incadra aici,ci pt ca avem alte cereri date de lege in competenta lor.Oricum, unele scapa.Avem anumite categorii si in materia dr de autor unde nu am text expres.Atunci vine doctrina si ne lamureste ca raman sa fie de comp tribunalului in prima instnata si nu se imparte comp intre tribunal si judecatorie dupa valoare si daca nu ar fi la valoare nu ar fi de competenta judecatoriei pe lit h intrucat legiuitorul nu a vrut sa ia din competenta tribunalului sub nicio forma ci, mai mult, a vrut ca tribunalul sa ia din competenta judecatoriei.Deci iata ca ce trebuie sa intelegeti de aici este ca, in primul rand, asta e regula, daca nu am niciun text de lege ma duc la tribunal.Probemele se ridica acolo unde as spune ca am un litigiu patrimonial sau cand avem o obligatie de a face sau de a nu face neevaluabila in bani.Nu ma duc la judecatorie sau nu se imparte intre jud si tribunal dupa valoarea litigiului cu privire la acele cereri care si sub vechea reglementare erau de competenta tribunalului cerand un judecator specializat.Repet, ca norocul marea majoritate a acelor categorii sunt in legi speciale. Actiunea in anularea marcii e in competenta tribunalulii Bucuresti.Actiunea in contrafacere este in competenta ?ramane tema de casa pentru toata lumea. Va uitati la legea privind marcile, categorii de actiuni din legea privind marcile.Ramane sa ne limitam la aceste doua chestiuni:actiunea in anulare si actiunea in contrafacere. Si aici v-am spus deja:dispozitii speciale in legi speciale, dar avem dispozitii speciale si in CPC care nu ne lasa sa ghicim daca e la tribunal sau la judecatorie o cauza dupa crit art.94 pt ca la art.128 spune ca incidentele privind arbitrajul sunt de competenta tribunalului in circumscriptia caruia are lor arbitrajul deci vorbeste de o competenta materiala si teritoriala daca observati.Un text din CPC imi spune expres cine e competent.E un text la competenta teritoriala pentru ca imi determina si instanta competenta territoriala. E la dispozitii speciale, pardon.V-am dat doua incidente din arbitraj 547,563-daca e recuzat un arbitru cine solutioneaza cererea de recuzare?tribunalul in a carui circumscriptie are loc arbitrajul.In alte materii date de lege in competenta lor. Repet, ori in CPC ori in legi speciale(recuzarea jud propriilor instane, abtinerea jud propriilor instante, recuzarea sau abtinerea jud de la instanta inferioara cand nu se poate constitui un complet de judecata sa imi judece cererea de recuzare,caile de atac de retractare din propriile hotarari,indreptarea erorilor materiale din propriile hotarari, conflictele de competenta din judecatoriile aflate in circumscriptia lor teritoriala etc)Revenind la competenta materiala functionala, in afara de a judeca in prima instanta cereri pt care legea nu prevede instanta competenta sau care sunt date expres in competenta lor, tribunalele pot sa judece apeluri si recursuri.Judecatoriile nu pot judeca aceste cai de atac, judecatoria nu e competenta material functiona sa judece cai de atac de reformare, ea poate judeca cai de atac de retractare impotriva propriilor hotarari. Tribunalul are competenta de a judeca apeluri impotriva hot data de judecatoriile din circumscriptia lor.Pot avea o problemapt ca de ex la nivel de judet Cluj am un tribunal si un tribunal specializat si atunci se pune problema daca un apel e de comp tribunalului sau de comp trib specializat si in acelasi tribunal e de comp sectiei civile sau a sectiei 2? Ideea e ca tribunalul judeca apelurile impotriva pronuntate de judecatorii in prima instanta.O sa vedeti cand facem in caile de atac ca o hotarare data in prima instanta este susceptibila de apel, sunt insa hotarari in care legea exclude apelul si sunt susceptibile numai de recurs.Ex:in contencios administrative unde prima instanta ar fi tribunalul si recursul in comp Curtii de Apel. Diferite procedure sunt susceptibile numai de recurs pe chestiuni de procedura sau sunt hotarari care nu au deloc cai de atac (ex:in materie de stramutare)Art.95 alin. 3:judeca recursul numai in cazurile expres prev de lege.Tineti minte ca v-am facut o schema pe tabla si tribunalul este competent sa judece in prima instanta si legiuitorul vine si da in comp judecatoriei anumite cauze.Instanta cu plenitudine de competenta sa judece apeluri este curtea de apel.Tribunalul judeca apeluri doar in mod exceptional impotriva hot pronuntate in prima instanta de judecatorie pt ca s-a adoptat criteriul proximitatii raportat la distanta geografica fata de judecatorie. Tribunalul judeca si recursuri in cazurile expres prevazute de lege . Daca se suspenda solutionarea cauzei in fata judecatoriei,impotriva incheierii de suspendare pot exercita numai recurs.Daca se perima hotararea de la judecatorie,pot sa exercit recurs impotriva acelei hotarari.Acestea sunt cazuri expres prev de lege.Daca spune legea ca impotriva acelei hotarari data de judecatorie exista numai recurs, nu mai trebuie sa spuna ca recursul e de competenta tribunalului, ci ma incadrez in sit in care am o hotarare susceptibila doar de recurs.Nu trebuie sa imi spuna expres ca recursul e de competenta tribunalului, intelegeti acest lucru? Pai care e diferenta daca as interpreta altfel? Nu am cum sa ajung la ICCJ de la judecatorie deci nu trebuie sa imi spuna legea ca instanta competenta sa judecee acel recurs e Tribunal ci e suficient sa spuna ca impotriva hotararii avem doar calea de atac a recursului

Revenind la problema competentei materiale a Tribunalului pe care aproape am terminat-o. Am discutat chestiunea aceasta a competentei funcionale de a judeca recursul si am spus ca este suficient ca un text de lege sa prevad ca o hotrre pronunata de judectori este susceptibila numai de recurs, deci nu are si apel, nseamn ca acel recurs este de competenta Tribunalului.Argument in plus care ar fi instana competenta daca am interpreta altfel? Noi am spus ca ICCJ. Daca ne ducem la art 97 NCPC, la punctul 1 ,,recursurile declarate mpotriva hotrrilor curilor de apel, precum si a altor hotrri, in cazurile prevzute de lege. Observam ca spune ,, mpotriva hotrrilor curilor de apel si in cazurile prevzute de lege deci nu ar trebui totui sa mearg la ICCJ pentru ca aceste cazuri prevzute de lege se refera la hotrrile altor organe cu activitate administrativ- jurisdicionala - sau nu- ce pot fi atacate direct la ICCJ. De exemplu, in materie de rspundere disciplinara a magistrailor hotrrea seciei de judectori sau de procurori are cale de atac - recursul la secia de contencios a ICCJ. Deci asta nseamn in alte cazuri prevzute de lege. Acolo legea spune se ataca cu recurs la ICCJ. Deci la ICCJ spui cnd e un recurs care nu e mpotriva unei hotrri date de o curte de apel. In rest este suficient sa spun ca se ataca cu recurs. La Curtea de Apel vom avea aceeai chestiune. Spune judeca recursurile in cazurile expres prevzute de lege. Nu trebuie sa spun legea ca este Curtea de Apel competenta sa judece acel recurs ci este suficient ca legea sa spun ca o hotrre a Tribunalului este susceptibila de recurs pentru ca acel recurs merge step by step. Nu sare de la Curte de Apel la ICCJ, ci este de competenta ICCJ. Deci aa se interpreteaz aceasta sintagma ,, in cazurile prevzute de lege.

CURTEA DE APELCurtea de Apel, am discutat deja foarte mult. Am spus de la nceput, Curtea de Apel judeca in prima instana, ce fel de categorii de cauze? De contencios administrativ. Competenta intre Curtea de Apel si Tribunal , in materia contenciosului administrativ, (vorbim de competenta materiala procesuala, deci de a judeca in prima instana pentru ca deja Curtea de Apel in materie de contencios judeca si recursuri), deci in prima instana cum se mparte? Cine mi spune cum se mparte? Art. 96 ce mi spune? Curtea de Apel judeca ,, in prima instana, cererile in materie de contencios administrativ si fiscal, potrivit legii speciale. Deci nu ne spune NCPC cum se mparte competenta intre Curtea de Apel si Tribunal. mi spune legea special. Care este aceea? Legea contenciosului administrativ. Ne-a reprodus in slide articolul din legea contenciosului administrativ. Am vorbit deja despre el. Nu o sa-l reia. Sa reinem cele 2 criterii: raportat la natura cauzei pentru ca daca este o cauza privind taxe, impozite, contribuii, datorii vamale sau accesorii ale acestora pana la 1 milion - aici avem odat dup natura, litigii patrimoniale privind taxe impozite datorii vamale, daca sunt pana la 1 milion de lei merg la Tribunal, iar daca sunt peste 1 milion de lei la Curtea de Apel si in funcie de organul emitent locale si judeene merg la Tribunal iar cele centrale merg la Curte de Apel. De exemplu, o hotrre a Consiliului Local de aprobare a planului urbanistic general unde se ataca? La Tribunal! Ce cale de atac are? Recursul. Daca are numai recursul, acest recurs de competenta cui este? Curtea de Apel. ,,In recurs in cazurile prevzute de lege deci daca ai o hotrre pronunata de Tribunal care e susceptibila numai de recurs, va fi competenta Curtea de Apel. Punctul 1 de la art. 96 l-am epuizat. Competenta in materie de contencios a Curii de Apel o tim si de la administrativ. Punctul 2 al art. 96 : ,,ca instana de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale in prima instana. La judectori am spus ca mpotriva hotrrilor pronunate de judectori in prima instana existe apel la Tribunal. mpotriva hotrrilor pronunate de Tribunal in prima instana am apel la Curte de Apel. O sa vedem cnd vom face cile de atac. Marea majoritate a hotrrilor sunt susceptibile de apel pentru ca sunt date in prima instana. O parte mai mica sunt susceptibile numai de recurs - acolo unde legea spune ca nltura apelul, am vorbit deja despre contencios, ar mai fi si in alte proceduri cum ar fi renunarea la judecata, renunarea la dreptul subiectiv, hotrrea de expedient, s.a.m.d. Acolo nu am apel, doar recurs. Dar in rest se ataca doar cu apel sau nu se ataca cu apel acolo unde legea mi spune ca o hotrre nu este susceptibila nici de apel nici de recurs, cum ar fi aceea in materie de strmutare, din ce tim deja si din penal. Iat deci ca in ceea ce privete competenta materiala funcionala, Curtea de Apel judeca apelurile date tribunale in prima instana si ca si instana de recurs spune punctul 3 ,, in cazurile anume prevzute de lege. Am spus deja care sunt cazurile anume prevzute de CPC renunarea la dreptul subiectiv, renunarea la judecata, hotrrea de expedient. Legi speciale, am discutat deja, legea de contencios spune ca hotrrea data in contencios se ataca numai cu recurs si mai sunt si alte cazuri expres prevzute de lege. Pentru ca ne-a spus si ne reamintete, aveam legi speciale nainte de intrarea in vigoare a NCPC, cum este legea caselor naionalizate pe scurt, legea imobilelor preluate in mod abuziv de ctre stat in perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, lega 10/2001 spune ca hotrrea data de secia civila a tribunalului era susceptibila numai de recurs la curtea de apel. Mai aveam legea privind condamnrile cu caracter politic, legea 221/2009 care spunea ca hotrrea pronunata de tribunal in prima instana este susceptibila numai de recurs, recurs de competenta curii de Apel. Vine legea de punere in aplicare a NCPC si ne-a amintit cnd am discutat despre aplicarea in timp a legii, ca ea cuprinde 2 categorii de norme si anume: norme care rezolva conflictul de legi in timp si dispoziii tranzitorii care modifica anumite texte din legi speciale ca sa le aduc in concordanta cu NCPC. In astfel de situaii in care legi speciale, nainte sa spun ele ca o hotrre data de tribunal ca este susceptibila numai de recurs spune legea de punere in aplicare a NCPC, legea 76/2012 ca de acum ncolo, acestea vor fi susceptibile numai de apel. Aadar chiar daca pornesc numai de la tribunal in prima instana, se opresc in apel la Curtea de Apel si nu mai merg in recurs la ICCJ. Asta ne-a spus-o doar ca o paranteza ca sa vedem ca ceea ce am citit in legi speciale, hotrri ale tribunalului care se ataca numai cu recurs, de fapt, nu se mai ncadreaz aici pentru ca legea de punere in aplicare spune ca ceea ce in legi speciale nainte de intrarea in vigoare a NCPC se ataca numai cu recurs, de acum ncolo nseamn ca se ataca numai cu apel. Chiar daca cumva nu o gsim in vreun program de legislaie actualizat sa tim ca ceea ce se spune in aceste legi speciale, nainte, ca hotrrea tribunalului este susceptibila numai de recurs, de fapt nu se ncadreaz aici ci se ncadreaz numai la apel. Si in alte materii date prin lege in competenta lor (a Curilor de Apel) ca si in cazul judectorilor si tribunalelor, recuzarea si abinerea propriilor judectori, conflicte de competenta intre instane din raza lor teritorial. O sa vedem ca deja curtea de apel judeca si strmutri pentru anumite motive, in lumina NCPC, cnd este vorba despre strmutri de la instane din circumscripia ei, pentru ca evident nu poate sa judece strmutri de la ea la alte instane, ca astea sunt de competena ICCJ. Judeca cile de atac de retractare mpotriva propriilor hotrri. Acestea sunt date in competenta lor prin dispoziiile NCPC. *****In materie de competenta ne-a mai indicat cteva texte si anume , art. 120 pentru ca o sa vedem ca dei e la competenta teritoriala, la dispoziii speciale, ,, cereri privitoare la insolventa sau concordatul preventiv spune ca ,, sunt de competenta exclusiva a tribunalului in a crui circumscripie i are sediul debitorul. Aadar 120 mi determina si competenta materiala si competenta teritoriala dar oricum sub acest aspect este un text special care prevede ca o anumita cerere este de competenta tribunalului dar tim si din legile speciale privind insolventa, concordatul preventiv, mandatul ad hoc, ca si in acele legi speciale, apropo nu numai in art. 120 NCPC, se prevede ca aceste categorii de cereri sunt de competenta tribunalului. Si pentru ca tot am vorbit. Aici i da seama ca ni l-a pus pe slide la Curtea de Apel si trebuia sa l pun la Tribunal ca e de competenta Tribunalului si noi am lsat-o sa vorbeasc. Deci art. 120 l punem la tribunal la alte cereri date in competenta lui prin lege. Deci nu este la art. 96 punctul 4 ci este la 95 punctul 4. A greit slide-ul. Nu e la competenta curii de apel ca e la competenta tribunalului. *****La tribunal am vorbit de incidente in materie de arbitraj. Am spus ca tribunalul judeca incidente in materie de arbitraj si ne-a dat exemple, bunoar recuzarea arbitrilor. In schimb aciunea in anularea hotrrii arbitrale daca ne ducem la textul art. 610 este de competenta Curii de apel. Deci tribunalul ( apropo de punctul 4 al art. 95) judeca incidente in materia arbitrajului - deci tot ce se ivete pe parcursul procesului in fata tribunalului arbitral. Dar dup ce tribunalul arbitral a dat soluia s-a dezinfestat, aciunea in anulare (nu termina fraza), o sa vedem (nu facem arbitrajul, ne spune doar ca tim). mpotriva hotrrii arbitrale, exista aceasta cale de atac, aciunea in anulare si ea nu este de competenta tribunalului ci este de competenta curii de apel pentru ca aa prevede un text special, si anume art. 610 din NCPC in materia arbitrajului.

COMPETENTA MATERIALA A ICCJA citit deja Mihai textul art. 97 punctul 1 si am vzut ca judeca recursuri mpotriva hotrrilor pronunate de curile de apel care pot fi hotrri pronunate in prima instana, de exemplu in materie de contencios sau pot fi hotrri pronunate in apel, acolo unde hotrrea in prima instana a fost pronunata de tribunal. Nu toate hotrrile pronunate in prima instana de tribunal, susceptibile de apel la curte de apel, mai sunt susceptibile hotrrile curii date in apel si de recurs la ICCJ pentru ca vine art. 483 NCPC si mi limiteaz hotrrile susceptibile de recurs daca ne uitam si am mai amintit acest art. in mai multe rnduri pentru ca alin. 1 spune ,, hotrrile date in apel sau cele date potrivit legii fr drept de apel ( cum sunt cele in materie de contencios, ca astea sunt numai cu recurs) precum si alte hotrri in cazurile expres prevzute de lege sunt supuse recursului. Alin. 2 spune ca totui nu sunt supuse recursului anumite categorii pe care nu le discutam aici dar de exemplu, in litigiile patrimoniale., Tribunalul judeca in prima instana de la ce valoare? de la 200 000 in sus! Pai daca am o cerere in valoare de 200 001, ce cale de atac am? Apel la curte de apel! Dar hotrrea curii de apel este susceptibila de recurs? Nu mai este! Recursuri mpotriva hotrrilor curilor de apel nu judeca dect mpotriva (nu continua) atunci cnd legea ii permite. Art. 483 exclude de le recurs anumite categorii de hotrri si ne-a data exemplul litigiilor patrimoniale si ne- a mai spus in legtura cu art. 483 ca avem acea lege de degrevare a instanelor care chiar majoreaz acest cuantum la 1 milion de lei. Practic ICCJ in prezent aproape ca nu mai are in competenta sa judece recursuri dei este vzute de legiuitor ca fiind o veritabila curte de casaie si are acest rol de uniformizare a jurisprudenei inclusiv pe calea recursului in casaie. Ea de fapt nu i exercita in concret acest rol pentru ca foarte puine cauze mai ajung la ea in recurs. Fiindc teoretic mai ajung la ea in recurs, cauzele care pornesc de la tribunale in prima instana, au apel la curte si ar mai avea apel (cred ca a vrut sa spun recurs) la ICCJ dar vedem ca o buna parte sunt excluse de art. 483. Altele sunt excluse de legi speciale pentru ca tocmai ne-a spus ca vine legea 76/2012 si ne spune ca ceea c scrie in legi speciale ca e susceptibile de recurs, va fi susceptibil numai de apel. Deci ce a pornit de la tribunal in prima instana, pe legea caselor naionalizate, pe legea condamnrilor cu caracter politic are numai apel la curte indiferent de cuantumul despgubirilor cerute. Nu mai are recurs la ICC. Si atunci ICCJ va judeca foarte puine recursuri in concret. Aproape ca secia 1 civila nu mai are volum de munca in prezent, dar sa se nelege acest text. Deci mpotriva hotrrilor pronunate de curile de apel in apel, dar repet si acolo unde legea nu spune ca sunt susceptibile numai de apel (ca unde mi spune ca sunt susceptibile numai de apel nseamn ca nu mai au si recurs) sau nu le exclude 483 sau in cazurile anume prevzute de lege. Deci chiar daca nu e o hotrre a curii de apel poate sa fie o hotrre a unui organ cu activitate administrativ jurisdicionala care se ataca cu recurs la ICCJ si de exemplu recursul mpotriva hotrrii seciei de judectori sau procurori in materie disciplinara (tragere la rspundere disciplinara a judectorilor si procurorilor). Recursul in interesul legii si cererile in vedere pronunrii unei hotrri prealabile pentru rezolvarea unei probleme de drept, iniial a intenionat sa le discute aici dar nu are sa o fac pentru ca avem prea puin timp si nu vom reui sa discutam competena teritorial. RIL-ul l tim din penal si tim ca el presupune ca instanele in aplicarea si interpretarea aceluiai text de lege sa fi dat hotrri ramase definitive diferite, deci prin care au ajuns la concluzii diferite, in aplicarea si interpretarea aceluiai text de lege. Cine are calitate procesuala activa (dei acesta nu este aciune procesuala in justiie) sa sesizeze ICCJ cu un RIL? 1. Procurorul general fie de la sine putere fie pentru ca i se cere acest lucru de ctre Ministrul Justiiei2. Colegiile de conducere ale curilor de apel si al ICCJ ( din pcate). Nu ar trebui sa avem noi la nivelul ICCJ jurisprudena neunitara. Curile de apel pentru ce fel de hotrri? Fie pentru cele pronunate chiar de ele, fie pentru cele ramase definitive la instane din circumscripia lor. Curte de apel Cluj de exemplu, pentru ce hotrri ar putea sa sesizeze ICJJ? Daca ea are practica neunitara sau daca o cauza se oprete la tribunal ca tocmai ce am spus ca cele de la judectori se opresc la tribunale. Daca am hotrri definitive de la tribunale in aplicarea sau interpretarea aceluiai text de lege care ajung la concluzii diferite. O sa vedem ca din pcate ICCJ considera ca practica neunitara a unei singure curi de apel nu este practica neunitara. Adic daca noi avem 2 complete care in mod diferit se pronuna prin hotrri definitive pe aceeai chestiune de drept, spun, aceasta nu este practica neunitara. Trebuie sa caut si alte instane de acelai grad care dau soluii diferite ca sa dovedeti ca merita sesizata ICCJ si ca e o problema de interes naional, ceea ce nu este chiar aa. Este adevrat ca la nivel de curi de apel, avem edine de uniformizare a jurisprudenei, si a propriei jurisprudenei si a instanelor din subordinea ei, judectori si tribunale. Au ntlniri semestriale cu toate instanele din raza lor si pot sa decid ca opinia majoritara spune ca acest text trebuie interpretat aa. Dar am vreun mijloc sa oblig vreun judector sa se supun hotrri luate ntr-o astfel de edina? Sau se aduna preedinii de secii, semestrial. Am avut curiozitatea sa citim pe site-ul CSM acele minute de uniformizare a jurisprudenei. Ei spun ,, acest text se interpreteaz aa. Pai are CSM atribuii de uniformizare a jurisprudenei? Pai nu are! Are ICCJ. Deci acest instrument are acest rost pentru ca din momentul care ICCJ spune ca textul se interpreteaz aa decizia ei este obligatorie pentru instane exact ca si o lege de interpretare. Degeaba discutam noi la nivel de curi de apel ca nu pot sa- mi impun (nu a terminat fraza). Deci daca din 20 de judectori ai unei secii decid 17 ca aa se interpreteaz un text de lege si avem un complet din care nici nu trebuie toi adic 3, 2 din 3 sau am un complet din 2 (acum in marea lor majoritate, 2 vor judeca apelul) si unul spune da! si unul spune ba! Si o sa se ajung de fiecare data la un complet de divergenta pentru ca unul spune aa si unul spune invers! Nu poate sa-l oblige pe acela (unul) nimeni sa i schimbe jurisprudena, nimeni, dect daca este sesizata ICCJ si da un RIL. De ce credem ca este aa? Independenta! Pai ce am spus noi la independenta judectorului? Am discutat ce nseamn accesul la o instana independenta si impariala. Ce nsemna independenta? M supun numai legii. Legea ce spune? Nimeni nu m poate obliga sa dau alta soluie decata sa cum vad eu interpretarea unui text de lege! Ei, cnd legea spune ca poate sa o fac ICCJ pe calea RIL-ului, ei, acolo, da! M supun! Ca daca nu o fac, e abatere disciplinara. In art. 99 la lit h din legea statutului, vom gsi acest lucru. Altfel nu! Deci asta este rolul RIL. Din pcate textul, daca ne uitam la calitatea procesuala activa spune ca si colegiul de conducere al ICCJ are calitatea sa sesizeze ICCJ intr-un RIL ceea ce presupune din start ca acceptam posibilitatea unei jurisprudenei neunitara la nivelul ICCJ. Atunci ar avea ea calitate. Cnd aceasta divergen jurisprudeniala o ntlnim la nivelul ei., altfel ar trebui sa sesizeze colegiile de conducere ale Curilor de apel sau procurorul general

3. Avocatul poporului. Deci iat presupune hotrri definitive interpretarea aceluiai text de lege care duc la soluii diferite. Deci iat cine poate sesiza ICCJ. Ne las pe noi sa citim cum se formeaz completul de judecata, cine l conduce, din cai judectori? Ca se face un complet din 3 judectori. In cat timp se ntrunete edina pentru ca vine NCPC deja prin legea micii reforme s-au preluat unele dispoziii in avans in 2010 si mi reglementeaz termenele in care ICCJ trebuie sa se pronune. nainte, pentru ca nu avea un astfel de termen, putea sa se pronune pe o sesizare cu RIL cnd voia, si peste un an de zile. Acum NCPC mi spune in cat timp trebuie sa fixeze edina de judecata, in cat timp trebuie sa motiveze hotrrea, in cat timp se publica hotrrea in Mn. Of. din ce moment este obligatorie hotrrea lor pentru instana? ntrebare: care este sanciunea nerespectrii termenului?Rspuns: Ca si in cazul hotrrilor judectoreti, daca nu motivez hotrrea in termenul de 30 de zile (asta e termenul general. De la acest termen exista excepii. De exemplu, in materia ordonanei preediniale) daca nu respect acest termen, acest lucru nu lovete hotrrea de nulitate ca partea nu e de vina ca eu, judector nu mi-am respectat o obligaie stabilita de lege,. Dar ce se poate ntmpla? Poate sa mi fie aplicata o sanciune disciplinara. Student: in continuare chiar cu introducerea (nu continua si nu tiu ce a vrut sa zic)., ar putea sa motiveze chiar intra-un an sau mai mult!Profa: e adevrat, dar daca ai un termen stabilit, te strduieti totui sa-l respeci, chiar daca l depeti. Dar daca nu ai un termen, stabilit, poi sa-ti permii sa motivezi oricnd. Deci o raiune are acel text care prevede acel termen. Pentru ca s-a pornit de la o necesitate practica. ntrebarea pe care ne-a pus-o este din ce moment este obligatorie pentru instane hotrrea ICCJ? Rspuns: Textul spune ca din momentul publicrii in Mn. Of. Dup prerea profei, textul asta greete din 2 puncte de vedere. In primul rnd pentru ca legea nsi nu este obligatorie dect in 3 zile de la publicare ca sa ai posibilitatea sa o cunoti ( daca mergem pe ideea asta de publicare in Monitor) dar instanele, ce credem? Daca eu tiu ca ICCJ s-a pronunat? Profa ne spune in concret ca ei urmresc RIL-urile. Ar fi absurd sa nu o fac. Ei tiu unde sunt probleme de practica neunitara. Daca eu tiu ca exista o sesizare in RIL, nc nu s-a pronunat ICCJ dar s-a sesizat! Credei ca eu pot sa dau in continuare o interpretare diferita de cea la care a ajuns ICCJ? Daca avem curiozitatea, sa citim pe site-ul ICCJ sa vedem ca au termene pentru edinele de RIL separat de edinele de judecata si acolo arata in acea zi sau in ziua urmtoare se da un comunicat de presa in care apare dispozitivul hotrrii si spune, ,, art cutare se va interpreta in sensul cutare si eu tiu din acel moment rspunsul dat de ICCJ. Pai pot eu sa mai fac invers? Nu as discrimina pri aflate in situaii juridice egale? Ca toata lumea are procese pe rol, m rog, am mai multe procese pe rol in momentul in acre ICCJ da aceasta decizie in RIL si a unora nu s-a soluionat nc si se va soluiona dup motivarea hotrrii si publicarea ei in Monitor si a altora se soluioneaz astzi cnd a aprut dispozitivul hotrrii pe site-ul ICCJ. Credei ca nu mi este obligatorie hotrrea, mie ca si judector? As putea sa am vreo raiune sa fac altfel? Voila! Sigur pot fi cazuri cu totul si cu totul de excepie unde dispozitivul nu este suficient de clar si am nevoie de motivare sa tiu eu la ce s-a gndit. Daca avem curiozitatea ( nu mai tie nr hotrrii) dar la un moment dat a fost sesizata ICCJ sa se pronune daca mai pot exercita aciune in revendicare pe drept comun dup ce s-au mplinit toate termenele din legi speciale care erau relativ scurte dar asta era ideea. Cine voia sa si le ceara napoi sa le ceara in nite termene stabilite pe diverse legi: legea fondului funciar, legea caselor naionalizate, legea privind condamnrile cu caracter politic. Asta este! Nu am fcut-o!.... Pot sa vin cu aciune in revendicare pe drept comun dup ce am o serie de legi speciale care mi permiteau sa cer in temeiul lor imobilul sau alte bunuri si nu am fcut-o? sa tii ca instanele nu au avut o practica unitara in materie si au ntrebat ICCJ. Daca avem curiozitatea sa vedem acel dispozitiv, nu era super clar. Pentru ca ncerca sa stabileasc nite criterii: daca e aa, atunci aa, daca e aa, atunci aa. . si atunci a trebuit sa vedem considerentele ca sa nelegem in funcie de ce, care sunt acele situaii cu totul si cu totul de excepie in care totui o aciune de drept comun ar fi admisibila dar si in aceasta situaie ce am face daca am fi judectori si am ti ca ICCJ s-a pronunat si noi avem procesul pe rol si ar fi in stare de judecata hotrrea? Am da termene lungi. Aa facem si noi. Adic e firesc sa vezi de ce s-a pronunat intra-un sens ICCJ intr-un anume sens., adic nu apreciezi tu de la tine. Cnd ai deja o hotrre de uniformizare a jurisprudenei si sa tim ca fac acest lucru de multe ori dei nu ne permite textul de lege, atunci cnd tim deja ca exista un RIL pe rol pentru ca este firesc sa nu dezavantajam o parte sau alta. Sigur ca NCPC vine si sacrifica multe instituii termenului optim si previzibil al soluionrii procesului (art.6 am discutat despre le la principii,) totui profa crede ca in astfel de situaii, mai corect, mai echitabil, ca tot am discutat despre puterea de apreciere a judectorului si principiul echitaii ne cere totui sa ateptam ca sa vina ICCJ si sa dea o soluie unitara pentru toate prile si sa nu dezavantajam pe cel care astzi este in stare de judecata, fata de cel care a nregistrat cererea de chemare in judecata, poate in aceeai zi, dar are mai multe probe de administrat. Att despre RIL. Nu o sa reia aceasta discuie, ne las pe noi sa citim si daca avem ntrebri, i le punem. Li considera fcut. ntrebare: si daca este o divergenta intre un RIL si o hotrre a CCR, cum a fost de exemplu in materie penala? Rspuns profa: asta este o chestiune care excede problema asta pentru ca de fapt acolo CCR se baga intra-un conflict intre puterile statului ca ea vine peste puterea judectoreasc si da o alta interpretare. In mod normal decizia CCR trebuie sa fie superioara. E altceva ca i depesc competentele. De ce? Cnd ICCJ este sesizata cu un RIL are un text de lege in vigoare si a crui constituionalitate nu a fost verificata in controlul prealabil de constituionalitate sau pe calea unei excepii de neconstituionalitate invocate in cadrul unui proces pe rol. Aadar ICCJ se pronuna in aceste condiii pe interpretarea textului de lege. Profa vorbete absolut teoretic si nu pe ceea ce a fcut CCR in concret. Daca absolut teoretic, dup ce ICCJ da un RIL pe interpretarea unui text si se invoca ulterior o excepie de neconstituionalitate intr-un proces pendant, CCR spune ca acel text este neconstituional. Pai logic cade RIL-UL si este ,,btut de decizia CCR. CCR si-a fcut un obicei bun sau ru, de a da decizii cu rezerva de interpretare si acolo se mai baga deja pe atribuiile ICCJ. Dar si aici nu vorbesc de o fora juridica ci in logica atribuiilor decizia CCR este mai puternica pentru ca ICCJ nu verifica constituionalitatea textului, ea verifica numai interpretarea textului. Si atunci ICCJ verificnd constituionalitatea, poate sa spun ca textul este constituional numai daca l interpretam aa. De aia este firesc in opinia profei (noi putem avea alta opinie) ca decizia CCR sa fie ,,superioara. Deci atunci cnd am o decizie in interesul legii si o decizie CCR cea care se impune este cea data de CCR, prin logica atribuiilor celor 2 instituii.

In partea asta vom vorbi si despre cererile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru rezolvarea unei probleme de drept,ca sa vedem care este diferenta fata de recursul in interesul legii si foarte pe scurt in aceasta a doua procedura nu am o hotarare definitiva ci am un proces pe rol.Instanta care are calitatea sa sesizeze Inalta Curte este cea care pronunta hotararea in ultima instanta.Care este instanta care pronunta hotararea in ultima instanta?Instanta care pronunta hotararea in ultima instanta poate sa fie judecatoria,daca de exemplu hotararea nu este susceptibila nici de apel nici de recurs,poate sa fie tribunalul in aceleasi conditii sau daca solutioneaza un apel impotriva hotararii judecatoresti si impotriva acelei hotarari nu mai am recurs sau poate fi curtea de apel care solutioneaza un apel impotriva unei hotarari a tribunalului sau un recurs in cazurile expres prevazute de lege,dar ideea este ca aceasta calitate apartine instantei care da hotararea definitiva.Deci daca instanta da o hotarare care mai este susceptibila de o cale de atac de reformare,ea nu are calitatea sa intrebe curtea.Acest lucru rezulta de la Titlul III Cap.II Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.Putem observa ca recursul in interesul legii debuteaza in art. 514 cu un text calitatea procesuala,spune cine poate sesiza Inalta Curte, iar art.519 e adevarat ca vorbeste despre obiectul sesizarii,dar face referire si la cine poate sa sesizeze Inalta Curte spunand : Un complet de judecata al Inaltei Curti,al curtii de apel sau al tribunalului (nu vorbeste de judecatorie e adevarat,desi sunt hotarari ale judecatoriei care nu sunt susceptibile de cale de atac in ultima instanta) investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta (iata deci ca judecatoria niciodata) constatand ca o chestiune de drept,de ca a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective,este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.Care sunt asadar conditiile? Deci,spre deosebire de recursul in interesul legii,nu am hotarari definitive,contradictorii, date in interpretarea si aplicarea aceluiasi text de lege,ci am un proces pe rol.Instanta care poate sesiza Inalta Curte(nu este o obligatie:poate,nu e ca la hotararea preliminara unde as cam fi obligata daca sunt ultima instanta sa sesizez curtea de justitie cand este o problema de incidenta dreptului comunitar)daca are un dubiu cu privire la interpretarea textului de lege are aceasta posibilitate sa sesizeze Inalta Curte,dar cu orice chestiune de drept (aici este mai limitativ textul decat la recursul in interesul legii) spune numai la acea chestiune de care depinde solutionarea pe fond a cauzei si atunci foarte multi au interpretat textul extrem de restrictiv.Ce inseamna fondul cauzei?Fondul cauzei inseamna drept substantial,asadar obiectul unei astfel de cereri ar putea sa fie doar interpretarea unei norme de drept substantial,spre deosebire de recursul in interesul legii unde as putea sa cer o decizie a Inaltei Curti si pe interpretarea unei norme de drept procesual.Numai la prima vedere raspunsul este acesta ca numai o norma de drept substantial ar putea constitui obiectul unei astfel de intrebari pentru ca fondul cauzei este una si fondul caii de atac, de exemplu,este altceva.Ce inseamna solutionarea pe fond?Solutionarea pe fond a cauzei in prima instanta tine de partea de drept substantial,ca trebuie sa ajung la stabilirea starii de fapt si sa aplic un text de lege unei stari de fapt,asta inseamna fondul cauzei.Daca resping pe exceptie iarasi este o chestiune,deci daca se respinge pe exceptie in prima instanta as mai putea sa sesizez Inalta Curte sau fondul cauzei in calea de atac inseamna ca ajung sa judec ceea ce mi-a cerut in calea de atac adica nu anulez apelul ca netrimbat,nu il resping ca inadmisibil,nu il anulez ca fiind tardiv introdus s.a.m.d.. ci ma pronunt pe ceea ce a cerut cel care a declarant calea de atac. Prin urmare,cauza pe fond nu inseamna obligatoriu o norma de drept substantial(cele mai bune explicatii o sa le gasim intr-un articol relativ recent care va fi pus pe grup,din revista Dreptul a profesorului Marian Nicolae si vom relua discutia cand vom face caile de atac pentru a vedea ce inseamna fondul caii de atac).Fondul caii de atac inseamna ca ajung sa statuez asupra motivelor invocate de cel care a declarant calea de atac,care pot sa fie si motive ce tin de dreptul procesual,nu numai de dreptul substantial.Ce inseamna chestiune de drept noua?Inseamna o lege noua sau poate fi o chestiune veche de 100 de ani,dar problema de drept inca nu a dobandit o dezlegare unitara? Nu inseamna ca textul acesta de lege trebuie sa fi fost o lege intrata in vigoare recent,ci ideea este ca nu avem asupra lui o dezlegare in recurs in interesul legii si nici nu avem un recurs in interesul legii pe rol.Spune textul ca daca deja avem un recurs in interesul legii pe rol,inseamna ca deja ai hotarari definitive contrare si atunci mergi pe recursul in interesul legii.Se cere pentru examen si trebuie sa citim: Compunerea completului la recursul in interesul legii si compunerea completului la aceasta,pentru ca sunt diferite.La recurs in interesul legii conduce presedintele instantei completul sau un vicepresedinte,ai cei 4 presedinti de sectii si ai 20 de judecatori,cate 5 din fiecare sectie, la aceasta intrebare preliminara ai un complet de 13.Trebuie sa citim pentru ora viitoare si vom fi intrebati daca am inteles ce inseamna cum se compune completul cand problema de drept intereseaza mai multe sectii sau de fapt nu ar interesa nicio sectie Cum distribui acel numar de judecatori intre sectii? Dar asta tine deja de compunere si o sa si reluam discutia cand vom face participantii si anume instanta.Revenind,problema de drept noua inseamna ca nu am o decizie in recurs in interesul legii si nu am nici macar o sesizare in recurs in interesul legii.Se pronunta un complet al Inaltei Curti si decizia acelui complet este la fel obligatorie pentru instante de la publicarea in Monitorul Oficial ca si decizia data in recurs in interesul legii.Ceea ce trebuie sa retinem este ca instanta care sesizeaza Inalta Curte este obligata sa suspende solutionarea cauzei,ca doar nu intreb degeaba ca eu sa ma duc mai departe si sa judec cauza si sa dau o hotarare definitive,are o ratiune acest text deci voi suspenda, numai dau termene pentru ca nu are rost sa dau termene,sa tin procesul pe rol si sa rulez dosarul Aici am un text de lege. La recursul in interesul legii nu spune nimic,adica nu imi spune ce fac in perioada in care astept sa se dea un recurs in interesul legii si numai instantele de bun simt recurg la acest mijloc de a amana cauza.Aici se spune expres: instanta care a sesizat Inalta Curte este obligata sa suspende solutionarea cauzei,nu poate sa dea o solutie,celelalte instante pot sa suspende daca vor pentru ca ele cunosc faptul ca Inalta Curte a fost sesizata intrucat sesizarea se publica pe site-ul Inaltei Curti.Deci suspendarea este obligatorie pentru instanta care a formulat intrebarea,facultative pentru celelalte instante. Daca acolo,la recursul in interesul legii am avut niste organe care au atributii de a sesiza curtea si care isi trimit un delegat sa sustina pozitia,ca eu cand sesizez curtea ca sunt procurer general,ca sunt colegiu de conducere al unei curti de apel sau al Inaltei Curti sau Avocat al Poporului,eu spun: acestea sunt opiniile exprimate in practica,acestea sunt hotararile definitive din care rezulta aceste opinii si opinia mea este aceasta si ma duc sa o sustin.La intrebarea preliminara ar fi absurd sa mearga judecatorul cauzei sa sustina si in primul rand el nici nu sustine,ca dincolo avem deja hotarari pronuntate, deci avem o opinie exprimata,aici el nu are o opinie exprimata,tocmai de asta si sesizeaza curtea,deci ar fi si nefiresc sa mearga judecatorul cauzei sau unul din membrii completului de judecata sa sustina.Insa o sa vedem ca,tocmai pentru ca se pronunta in cadrul unui proces pe rol,codul permite partilor sa formuleze concluzii,deci partile isi pot exprima punctul de vedere in ceea ce priveste interpretarea legii in opinia lor si sub acest aspect procedura difera fata de recursul in interesul legii,in care partile nu au ce sa caute pentru ca nu le intereseaza hotararile definitive invocate decat ca sa vezi ca sunt intrunite conditiile pentu a se da o hotarare in recurs in interesul legii,ea nu mai are efect asupra hotararilor definitive care au stat la baza sesizarii Inaltei Curti, deci nici nu as aveam cum sa vina vreo parte sa puna concluzii pe interpretarea legii Dar putem observa ca mai nou se practica aceasta la Curtea Constitutionala institutia aceasta amicus curi. Este decizia Curtii Constitutionala 462/17sept 2014 care a declarant neconstitutionale textele codului de procedura civila care introduceau obligativitatea reprezentarii in recurs prin avocat Acolo a intervenit Uniunea Barourilor si si-a spus parerea A spus ca dupa parerea lor textul este constitutional si atunci s-ar putea discuta daca ar fi aici un interes sa intervii ca amicus curi si sa iti spui parerea,sa trimiti o opinie.Oricum,in recursul in interesul legii instanta va intreba, va cere parerea specialistilor inainte sa se pronunte,poate sa se adreseze facultatilor de drept,unor specialisti recunoscuti in materie si sa le ceara parerea cu privire la interpretarea acelui text de lege.Dar aceasta este alta chestiune.In procedura privind sesizarea curtii in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare spune in art.520 alin 10 ca acel raport care se intocmeste de judecatorul raportor(aici avem un judecator raportor,la recursul in interesul legii avem 3),ca acel raport,tocmai pentru ca e un proces pe rol se comunica partilor si partile pot depunde in scris punctele lor de vedere privind chestiunea de drept supusa judecatii.Remarcam ca spune prin avocat sau prin consilier juridic.Cu privire la acest text inca nu s-a pronuntat Curtea Constitutionala,probabil inca nu l-a observat.Iata ca prin aceasta se deosebeste procedura de cea a recursului in interesul legii,pentru ca permite partilor sa puna concluzii pe interpretarea textului de lege,dar nu depun concluzii orale.Recursul in interesul legii se sustine oral de catre cel care l-a declansat,se prezinta la termenul de judecata ,spune opinia colegiului sau a procurorului general s.a.m.d. Aici nu se prezinta nimeni,dar avem aceasta procedura scrisa.Dezlegarea data chestiunilor de drept este obligatorie pentru toate instantele de la publicarea in Monitorul Oficial,dar pentru instanta care a sesizat Curtea este obligatorie de la data pronuntarii deciziei ,spune art. 521 alin 3)La fel ca la decizia de recurs in interesul legii:pai din moment ce se publica pe site-ul Inaltei Curti,celelalte instante nu ar trebui sa tina seama de ea?Este aceiasi discutie.Aici chiar spune instanta care a sesizat Curtea trebuie sa tina seama de decizia de la data pronuntarii ei,desi nu este motivata.Nu e obligatoriu motivata,poate sa fie ca nu ma impiedica nimeni sa motivez in avans,dar ca regula nu este motivata ca de asta imi si spune ca se aplica textele de la recursul in interesul legii care dau posibilitatea motivarii deciziei in 30 de zile,spune art.517 alin 3,si apoi se publica in 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial Deci iata ca instanta care a sesizat Inalta Curte de la pronuntare este tinuta de acea dezlegare,celelalte instante de la publicare Raman valabile cu atat mai mult discutiile de la recurs in interesul legii,adica daca eu stiu dezlegarea,alta instanta decat cea care a sesizat Inalta Curte,nu sunt tinuta de ce a pronuntat pentru ca hotararea inca nu este publicata,desi o cunosc? Intrebarea este una retorica,fata de cea ce am spus la recursul in interesul legii.Art 97. pct 4 spune: ca si in cazul de la art.94,art.95 si art.96 :orice alta cerere data prin lege in competenta sa: abtineri,recuzari,indreptari de erori materiale,cai de atac,de retractare impotriva propiilor hotarari,stramutari(o sa vedem ca anumite motive de stramutare sunt numai de competenta Inaltei Curti),solutionarea unor conflicte de competenta este de competenta ei(vom vedea in ce situatii cand vom face conflictele de competenta)si orice alte cereri date prin lege in competenta sa.De exemplu in materia carierei magistratului(am vorbit la alte recursuri date prin lege in competenta sa),exista posibilitatea de a contesta hotararea Consiliului Superior al Magistraturii,la sectia de contencios a Inaltei Curtii.Deci nu este un recurs,recurs am la hotararea sectiei privind tragerea la raspundere disciplinara pentru ca atunci cand pronunt acea hotarare sectia respectiva se comporta ca o veritabila instanta.Este un organ cu activitate jurisdictionala,aici cand da o hotarare in materia carierei magistratului,de exemplu pe numirea judecatorilor la Inalta Curte: hotararea Consiliul Superior al Magistraturii in urma parcurgerii unui concurs in mai multe etape,scris s.a.m.d. Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii se poate ataca cu contestatie la sectia de contencios a Inaltei Curti. Si in alte materii date prin lege in competenta sa.

COMPETENTA TERITORIALACompetenta materiala mi-a raspuns la intrebarea cine ma judeca in prima instanta,judecatoria,tribunalul sau Curtea de Apel,ca Inalta Curte nu judeca in prima instanta sau cine imi judeca o cale de atac.In esenta.Competenta teritoriala imi raspunde,dupa ce am aflat ce instanta ma judeca in prima instanta,care dintre acele categorii de instante este instanta competenta in concret.Adica stiu ca o cauza este de competena judecatoriei,ca este un litigiu patrimonial de 100.000 lei,dar din toate judecatoriile din tara la care trebuie sa ma adresez in concret? sau este de competenta tribunalului sau a curtii de apel o actiune in contencios, da,dar la care tribunal sau la care curte de apel dintre cele existente ma voi adresa in concret?Spre deosebire de cea materiala care imi delimiteaza competentele pe verticala,cea teritoriala mi le deliminiteaza pe orizontala.Regula de drept comun art. 107,ii si spune regula generala: Cererea de chemare in judecata se introduce la instanta in a carei circumscriptie domicileaza sau isi are sediul paratul,daca legea nu prevede altfel,deci regula pe care o stim din dreptul roman: actor sequitur forum rei Deci, reclamantul este cel care trebuie sa se deplaseze la instanta in a carei circumscriptii domicileaza paratul,deci reclamantul merge la parat. Stim ca si in materie de obligatii plata ca regula este cherabila,creditorul este cel care merge la debitor si cere plata.Transpunand acest principiu pe taram procesual,reclamantul este cel care trebuie sa se deplaseze la parat.Ratiunea este sa nu ii cauzeze cheltuieli suplimentare atata timp cat nu a fost stabilita culpa sa procesuala.Ce inseamna domiciliu?Ce inseamna sediu?Stim din dreptul substantial.O sa revenim asupra articolului 126 alin. 1 pentru a vedea daca acest text reglementeaza o competenta imperativa,deci este o norma imperativa sau este o norma supletiva de la care partile pot deroga.Si art.126 alin. 1 ne raspunde la aceasta intrebare si raspunsul este de la caz la caz si vom vedea in functie de ce criterii.Mai intai sa lamurim ce inseamna domicliu.Ce inseamna domiciliu in sensul codului civil?Avem 2 conditii.O data,domiciul este locuinta principala,dar de unde stim ca este locuinta principala?pe de o parte pentru ca persoana fizica o declara la evidenta populatiei,acesta fiind elementul subiectiv si al 2 lea element,cel obiectiv, este locuirea efectiva acest lucru rezulta din art.87,art. 89 NCC.Care este diferenta dintre prezumtia de domiciliu si domiciliu real?Se presupune ca are domiciliu acolo unde il declara in acte,deci la evidenta populatiei.De ce?Pai,eu de exemplu cumpar o masina in piata si nu imi fac toate actele,nu o inregistrez la registrul auto,nu o pot inregistra pentru impunere s.a.m.d.. De regula vanzatorul este cel care se adreseaza instantei pentru ca el in continuare plateste impozit,ca nimeni nu transcrie masina, ii vin toate procesele verbale de contraventie pentru depasirea vitezei s.a.m.d. si atunci el nu stie unde domiciliaza cumparatorul,poate nu a trecut in contract sau poate ca nu mai domicileaza acolo,il cauta daca si-a trecut domiciliul in contract si nu il gaseste,ii spune cel care locuieste acolo ca s-a mutat demult si nu se stie unde s-a mutat.Si atunci de unde stiu unde il chem in judecata? Pai ma duc la evidenta populatiei si caut domiciliul.Am alta posibilitate de a il chema in alta parte?Numai pe baza celor inregistrate la evidenta populatiei(publicitatea domiciliului si inopozabilitatea domiciliului domiciliului real in astfel de situatii) Avem un text general privind publicitatea,dar care este rolul publicitatii si care este sanctiunea pentru nesatisfacerea cerintelor de pubicitate din textele generale ale codului civil?- textul general care imi spune este art. 22:Daca formalitatea de publicitate nu a fost realizata,iar aceasta nu era prevazuta de lege cu caracter constitutiv,drepturile,actele,faptele sau alte raporturi juridice supuse publicitatii sunt inopozabile tertilor,afara de cazul in care se dovedeste ca acestia le-au cunoscut pe alta cale. Iata ca daca eu stiam unde sta acest cumparator si desi stiam m-am adresat instantei de la domiciliul sau potrivit actelor ,el poate sa vina si sa invoce necompetenta teritoriala,sa spuna pai eu nu locuiesc acolo unde scrie in acte si reclamantul stia acest lucru si pot sa dovedesc acest lucru,ca instanta isi verifica competenta la primul termen.Aduc 2 martori care spun ca stia ca locuiesc,ca m-a cautat acasa si ca i-am spus ca stau aici.M-a si notificat prin executor judecatoresc,pot sa depun notificarea,ca stia ca mi-a adresat notificarea la acel domiciliu.Acesta este jocul intre domiciul real si cel din acte.Deci,reclamantul se va adresa instantei competente potrivit domiciliului real,asa ar trebui,dar numai daca il cunoaste ca daca nu il cunoaste,nu il poate cunoaste decat pe cel din acte si atunci instanta sesizata conform domiciliului de la evidenta populatiei este cea competenta,degeaba vine paratul si spune ca domiciliul sau real este in alta parte.Asa interpretez notiunea de domiciliu si pe taramul dreptului substantial si si pe taramul dreptului procesual.Ce inseamna sediul persoanei juridice?Pentru ca la persoana fizica vorbim de domiciliu,la persoana juridica vorbim de sediu.Tot textul codului civil ne spune.Este vreo deosebire intre textul de la art.229 si cel de art. 91 privind domiciliul? Pentru ca putem observa daca ne ducem la art.91 NCC spune ca dovada domiciliului si resedintei se face cu mentiunile din cartea de identitate.In lipsa acestor mentiuni sau cand acestea nu corespund realitatii,stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a resedintei nu va putea fi opusa altor persoane, iar alin. 3 spune ca dispozitiile alin. 2 nu se aplica in cazul in care domiciliul sau resedinta a fost cunoscuta prin alte mijloace cel caruia i se opune. Asadar daca reclamantul stia domiciliul real nu mai poate sa spuna ca s-a adresat in mod corect instantei de la domiciliu din acte.Art.227 vorbeste de ce inseamna sediul persoanei juridice,ca se stabileste potrivit actului de constituire sau statutului Art 229 imi vorbeste de dovada sediului,spunand ca: In raporturile cu tertii dovada denumirii si a sediului se face cu mentiunile inscrise in registrele de publicitate sau de evidenta prevazute de lege pentru persoana juridica respectiva.Este un text similar cu art 91. alin. 1,alin. 2 spune ca in lipsa acestor mentiuni stabiliarea sau schimbarea denumirii si a sediului nu poate fi opusa altor persoane.Este un text similar art. 91 alin. 2 si art. 22 alin. 1,dar numai am un alin. 3 cum aveam la art. 91 care spune ca dispozitiile alin. 2 nu se aplica atunci cand domiciliu sau resedinta au fost cunoscute prin alte miloace de cel caruia i se opune. La domiciliu e clar,daca paratul dovedeste ca reclamantul a cunoscut domiciliul real,el va putea invoca exceptia de necompetenta. Ratiunea este sa stabilm instanta competenta.Dar cine poate stabili competenta instantei?Dupa cum norma este imperativa sau dispozitiva o poate invoca doar paratul sau si reclamanul si si instanta din oficiu.Dar in cazul sediului?Art.227 nu imi vorbeste de un sediu real,imi vorbeste numai de un sediu din acte.Pot vorbi de un alt sediu decat cel din acte?La domiciliu daca nu il cunosc ma duc la resedinta.Sunt persoane care nu au domiciliu dar au resedinta.De exemplu,sunt orfan si nu am o locuinta principala dar stau in caminul studentesc.Aceea este locuinta mea principala?Nu.Pot sa am doar resedinta si sa nu am domiciliu.Dar cand nu am un astfel de criteriu subsidiar?Pur si simplu nu stiu unde este sediul,nu este acolo unde este in acte dar nu stiu unde este.Sau daca stiu unde este,stiu unde este in acte dar stiu ca in realitate functioneaza in alta parte.Se aplica aceleasi reguli ca si la domiciliul persoanei fizice?Ramane tema de casa pentru saptamana viitoare:Daca aplic acea regula a domiciliului real si in cazul persoanei juridice in ceea ce priveste sediul real cand acesta este cunoscut de reclamant,pentru ca atunci ar trebui ca reclamantul sa se adreseze instantei dupa sediul real si nu dupa sediul din acte ? Sa nu uitam pentru saptamana viitoare ne-au fost lasate 2 teme de casa: +constituirea completului la cele 2 cai de uniformizare a jurisprudentei(a se vedea la cursurile anterioare hotararea sectiei unite pentru schimbare a jurisprudentei-mai exista si aceasta modalitate prevazuta de legea de organizare judiciara).Art. 107 alin.2 : Instanta ramane competenta sa judece procesul chiar daca,ulterior sesizarii,paratul isi schimba domiciliul sau sediul este similar cu art.106 alin.1 de la competenta materiala : Instanta legal investita potrivit dispozitiilor referitoare la competenta dupa valoare obiectului cererii ramane competenta sa judece chiar daca,ulterior investirii,intervin modificari in ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect.Deci,in esenta,dupa ce stabilesc instanta potrivit normelor de competenta materiala art.106 alin.1 si teritoriala si si ea isi verifica competenta la primul termen.Cu asta s-a incheiat problema competentei.Nu mai conteaza ca ulterior isi modifica valoarea obiectului.Se face expertiza de evaluare.Nu conteaza,daca am investit judecatoria si am stabilit ca acel obiect valoreaza 180.000,chiar daca se stabileste pe parcursul procesului ca valoreaza 300.000 judecatoria ramane competenta.Asa este si cu competenta teritoriala: daca am sesizat o instanta potrivit domiciliului sau sediului paratului,chiar daca acest domiciliu sau sediu se schimba pe parcursul procesului,instanta ramane corect investita.Daca am investit de exemplu judecatoria Cluj-Napoca pentru ca paratul domiciliaza in Cluj-Napoca si el a doua zi dupa inregistrarea sau trimiterea cererii de chemare in judecata in conditiile art.183 se muta,deci in momentul in care primeste intampinarea deja este mutat,nu conteaza,ma raportez la momentul,ca si la competenta materiala,la momentul inregistrarii cererii.Art.126 alin. 1 vorbeste despre posibilitatea partilor de a proroga conventional competenta: Partile pot conveni in scris sau,in cazul litigiilor nascute,si prin declaratie verbala in fata instantei ca procesele privitoare la bunuri si la alte drepturi de care acestea pot sa dispuna sa fie judecate de alte instante decat acelea care,potrivit legii,ar fi competente teritorial sa le judece,in afara de cazul cand aceasta competenta este exclusiva.Competenta exclusiva inseamna reglementata prin norme imperative.Iata ca art.126 alin.1 permite partilor sa deroge de la regulile de competenta teritoriala stabilita de lege atunci cand norma care stabileste aceasta regula de competenta este una dispozitiva.Dar imi introduce un criteriu dupa care stiu ca anumite categorii de litigii sunt reglementate prin norme dispozitive sau imperative.Iata ca imi distinge intre pricinile privitoare la bunuri si pricinile privitoare la persoane.Asadar numai in litigiile privitoare la bunuri as putea sa derog de la acea norma de competenta.De exemplu la stabilirea filiatiei,care este instanta competenta? art.107 domiciliul paratului.Vom vedea ca aici ma lasa sa aleg intre doua instante competente art.113.Dar daca nu am o norma ma duc la art.107 care e regula generala.Daca e o pricina privitare la bunuri textul este supletiv si partile pot deroga.Spre exemplu,reclamantul locuieste in Cluj si paratul locuieste in Targu-Mures si reclamantul il cheama in judecata pe parat la judecatoria Constanta ca sa ii restituie o suma imprumutata de 100.000 lei.Cine poate invoca necompetenta teritoriala a judecatoriei Constanta?Numai paratul.Dar el poate sa spune ca eu sunt de acord sa ma judece Judecatoria Constanta sau poate nu spune nimic,pentru ca Judecatoria Constanta nu are ce sa faca ca nu poate invoca din oficiu necompetenta fiind o norma de ordine privata a carei incalcare poate fi invocata numai de partea protejata prin norma.De aceea art.126 permite partilor din start sa spuna pai noi vrem in caz de litigiu sa ne judece Judecatoria Constanta.Sau daca nu au stabilit acest lucru in scris poate sa vina paratul sa spuna verbal in fata instantei eu sunt de acord sa ma judece judecatoria Constanta.Dar nu in orice pricini,numai in cele referitoare la bunuri.Pentru ca in materie de persoane nu pot sa fac acest lucru,ceea ce inseamna ca legea califica normele privind competenta teritoriala in materie de cereri privind persoanele ca fiind exclusiva,deci de ordine publica.Si atunci la stabilirea filiatiei de exemplu,ma duc la instanta de la domiciliul paratului,in aceasta situatie este o norma imperativa,partile nu pot deroga -art. 126 alin. 1 nu le permite,asadar incalcarea ei poate fi invocate si de instanta din oficiu.Art.113 imi permite sa aleg intre instanta de la domiciliul reclamantului si instanta de la domiciliul paratului in aceasta materie.Dar daca ma adresez unei a3a instante?Ambele norme sunt de ordine publica.Si in contencios imi permite sa aleg intre 2 instante,cea de la sediul organului administrativ sau cea de la domiciliul sau sediul reclamantului,dar competenta este una exclusiva ca reclamantul nu se va putea decat fie instantei de la domiciliu sau sediul sau,fie instantei de la sediul autoritatii administrative.Daca se adreseaza unei a3a instante,revenind la un exemplu similar:reclamantul are domiciliul in Cluj si vrea sa atace o hotarare emisa de Consilul local Targu Mures.Care ii sunt instantele competente?Material:tribunalul,teritorial:Cluj sau Targu Mures.Daca se adreseaza tribunalului Constanta?Acolo deja tribunalul din oficiu poate sa invoce exceptia de necompetenta teritoriala.Revenind la art.126 alin. 1 in pricinile privitoare la bunuri,partile pot sa deroge de la normele de competenta,asadar si de la art.107 atunci cand vizeaza o cerere in materie de bunuri,dar cand e vorba de cereri in materie de persoane nu pot sa deroge,ca de asta spune textul ca nu poti sa proroge conventional competenta,a proroga conventional inseamna ca deroga de la norma,pentru ca acolo competenta teritoriala este una exclusiva.Deci iata ca art.107 poate sa fie o norma imperativa sau dispozitiva in functie de categoria de cereri.Daca e in materie de bunuri este supletiva si in materie de persoane este imperativa.Art 108 vorbeste despre situatia in care nu imi este cunoscut domiciliul sau sediul:Daca domiciliul,sau,dupa caz,sediul paratului este necunoscut,cererea se introduce la instanta in a carei circumscriptie se afla resedinta sau reprezentanta acestuia,iar daca nu are nici resedinta ori reprezentanta cunoscuta,la instanta in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul,sediul,resedinta ori reprezentanta,dupa caz.Ce inseamna nu este cunoscut?Nici macar in conditiile de publicitate pe care le cunoastem,nu pot sa il aflu nici de la evidenta populatiei daca vorbesc de domiciliu si nici de la oficiul registrului comertului sau ce o mai fi,daca vorbesc de sediul persoanei juridice.Cand este posibil acest lucru?Pot sa am un parat Tudor Ionescu,poti sa fie mii de Tudori Ionescu in tara.Si atunci chiar daca ma adresez evidentei populatiei o sa imi spuna ca sunt 10 numai in Cluj.De asta nu stiu,nu pot sa ii cunosc domiciliul,nu pot sa il aflu nici macar de la evidenta populatiei sau poate ca nu are un domiciliu,aici ar fi alta poveste,cand nu are deloc domiciliu.Nu ii cunosc domiciliu sau poate nu are,sau sediul,unde ma adresez?Imi raspunde codul: la persoana fizica unde are resedinta,iar in cazul persoanei juridice reprezentanta.Ce inseamna resedinta?Ne ducem la codul civil,daca la domiciliu spune locuinta principala,resedinta este locuinta secundara.De unde stiu care este principala si care este secundara?Am spus la domiciliu ca are 2 elemente,unul obiectiv: locuirea si unul intentional:declaratia.Daca eu am o casa in Turda si lucrez in Spania,care e domiciliu si care e resedinta?Nu am intentia de a-mi stabili in Spania locuinta principala.De asta am dat aceasta definitie la domiciliu,nu ajunge locuirea efectiva,trebuie sa fie facuta cu intentia ca acea sa fie locuinta mea principala.Si la resedinta,cei care nu stam in Cluj avem vize de flotant,noi stam aici,dar nu este domiciliul nostru,nu este locuinta noastra principala,este numai resedinta.Daca nu este cunoscuta locuinta principala,spre exemplu vrea sa va cheme cineva in judecata si nu stie din ce oras veniti,si nu are cum sa afle,stie clar ca stati in Cluj,in camin ca acest lucru il poate afla simplu.Atunci o sa se adreseze instantei cele de la resedinta si ea va fi competenta-art.108.Daca stiu domiciliul care este instanta competenta?Ramane art.107 alin. 1. Numai daca nu stiu domiciliul se aplica regula de la art. 108 si ma duc la instanta de la resedinta.Nu e la alegere.Paratul poate sa vina sa invoce exceptia de necompetenta,sa spuna pai aici e numai resedinta mea,sa ma cheme in judecata la domiciliu sau poate poate sa fie de acord ca art.126 alin. 1 ii permite sa deroge de la regulile de competenta supletiva.Saptamana viitoare o sa discutam exceptia de necompetenta.Domiciliu necunoscut,resedinta se aplica aceiasi regula.Revenind la intrebarea cu sediul.Observam ca la persoana juridical spune de sediul necunoscut.Nu stiu sediul.Atunci ma adresez instantei de la reprezentanta.Nu ma lamureste foarte bine codul.Daca reprezentanta o stiu din acte,iarasi revin la art.227 imi e greu sa imi imaginez ca nu stiu sediul din acte.Cand ar fi sediul necunoscut?Am in acte un sediu,dar reclamantul stie ca paratul are sediul,de exemplu pe Titulescu,dar reclamantul stie ca acolo nu se desfasoara nicio activitate comerciala pentru ca si el sta intr-un bloc vecin si stie ca acolo locuiesc niste oameni care nu au nicio legatura cu societatea pe care el vrea sa o dea in judecata,poate chiar i-a si intrebat.Si atunci am un sediu in acte dar in realitate sediul nu este acolo.Asta inseamna ca nu cunosc sediul? Revenind la art. 227 se aplica chestiunea cu publicitatea sau nu se aplica? Pot sa ii opun faptul ca eu nu mi-am facut public sediul real? Am citit deja art.108,daca nu ii cunosc sediul ma duc la reprezenanta,dar daca nu ii cunosc nici reprezentanta pot sa ma adresez instantei de la domiciliu sau sediul meu reclamantul.Dupa cum,reclamantul este persoana fizica sau juridica evident.Si atunci daca revenim la art. 227(care ne-a fost lasat tema de casa)daca cunosc sediul real,sediul din acte stiu ca nu e ala dar stiu care e sediul real,se aplica textul de la art.107 si trebuie sa ma adresez instantei de la sediul real pe care il cunosc,pentru ca asta ar fi consecinta sau trebuie sa ma duc la reprezentanta daca o cunosc si daca nici reprezentanta nu e aia din acte dar stiu unde este trebuie sa ma duc la acea instanta sau automat ma duc la instanta de la domiciliul meu,pentru ca interes as avea sa ma duc la instanta de la domiciliul meu sa nu ma mai deplasez?Asta e consecinta raspunsului la intrebarea pe care o avem tema de casa Adica aplic sau nu aplic aceasta chestiune?In momentul in care se constituie o persoana juridical un element este sediul.Fara sediu nu imi constituie nimeni o persoana juridica.Elementele de identificare sunt denumirea,sediul si patrimoniul.Fara astea nu pot sa vorbesc despre o persoana juridica.De aceea era importanta aceasta intrebare.Pot sa spun ca nu cunosc sediul la persoana juridica?Cel putin sediul din acte trebuie sa il stiu sau cel putin sediul din actul constitutiv. Sigur ca daca si-a schimbat sediul si nu si-a realizat formele de publicitate iarasi ajung la chestiunea opozabilitatii sau inopozabilitatii modificarii sediului si daca pot sa vorbesc in cazul sediului despre un sediu real. Dar in orice caz,indiferent de raspunsul la intrebarea ramasa pe art.107 CPC si art. 227 NCC. Daca nu stiu nici sediul din acte nici sediul real atunci mi se aplica criteriul cu reprezentanta si daca nici aici nu stiu nici dupa acte nici cel real al reprezentantei,ultimul criteriu este sa ma adresez instantei de la domiciliu sau sediul meu pe care evident nu pot sa spun ca nu il cunosc.In cazul paratului,mai este o problema cu domiciliul in strainatate.Daca stiu ca paratul meu sta in strainatate fara sa stiu exact unde sta.Se mai aplica regula de la art. 108 si pot sa ma adresez instantei de la domiciliu meu reclamant? Pentru ca aici depasesc regula competentei teritoriale si intru in problemele de competenta internationala findca am un element de extraneitate si atunci nu se aplica automat textul de la art.108 ci mi se aplica regulile privind competenta internationala.Vom lectura textele pentru saptamana viitoare.Conflictul de jurisdictii la dreptul international privat il vom discuta..Ceea ce trebuie sa retinem deocamdata este ca acest lucru nu il aplic automat,acest text nu il aplic automat atunci cand domiciliul paratului meu este in strainatate dar nu stiu unde in strainatate.Asta nu ne atrage automat competenta instantelor romane dupa regula instantei de la domiciliul reclamantului.

Am spus ca regulile despre care am discutat pana acum, 107 si 108 se refera la competenta de drept comun asadar aceea de la domiciliul sau sediul paratului. Daca domiciliul sau sediul nu sunt cunoscute, instanta competenta este cea de la resedinta paratului daca este persoana fizica, sau de la sediul reprezentanei daca este persoana juridica, si daca acestea sunt cunoscute si in fine ultimul criteriu, in lipsa acestora este aceea de la domiciliul sau sediul reclamantului. 110 ne vorbeste despre instanta competenta in cazul asociatiilor fara personalitate juridica sau a celor in fapt despre care vorbeste 1893 NCC pt ca 1893 NCC vorbeste de societati in fapt in cazul celor care sunt supuse inmatricularii dar nu au fost inmatriculate, deci au urmat celelalte reguli, insa n-au parcus faza finala, sau a societatilor in fapt zice 1893 si spune ca li se aplica regulile de la...ce spune art 1893(citeste articolul cineva din sala..indescifrabil) bun si la societatile simple? Care este regula? La ce fel de formalitati este supusa societatea simpla?fata de ce spune NCC...spune numai la 1884 alin 1... nu vorbeste si de alin 2 care vorbeste de sediu...si atunci ce ne spune 110 NCC? In cazul cererilor indreptate impotriva unei entitati fara personalitate juridica cum stabilim instanta competenta? Ca pana acum am vorbit de p.f si de p.j deci de societati cu personalitate juridica. Unde nu am personalitate juridica cum stabilesc instanta competenta? 110- asadar in primul rand verific daca exista o persoana fizica sau juridica, pentru ca asociatii pot fi p.f sau p.j. deci am o p.f sau p.j careia i s-a incredintat conducerea sau administrarea pentru ca daca am o astfel de persoana, instanta competenta e cea de la domiciliul ei daca e p.f si respectiv de la sediul ei. Si daca n-am se aplica regulile de la 107 si 108. Dar daca nu am o astfel de persoana ma adresez cui? Tot 110 imi spune- oricaruia dintre membrii entitatii respective- deci in aceasta a doua situatie am deja o competenta teritoriala alternativa pentru ca ramane la alegerea reclamantului sa se adreseze oricareia dintre instantele competente potrivit domiciliului sau sediului membrilor.Acuma care este domeniul de aplicare al acestui text? O sa revenim asupra lui ca sa intelegeti caror categorii de cereri li se aplica- a spus acolo cazul celor personale si cererilor reale mobiliare. Oare de ce? Pentru ca o sa vedeti ca in cazul cererilor reale imobiliare, instanta competenta este stabilita printr-o norma imperativa si este instanta de la locul situarii imobilului. Si ce inseamna cereri personale? Tineti minte de la clasificarea actiunilor. Pot fi mobliare sau imobiliare. Actiunea in constatarea nulitatii unui contract translativ de drepturi reale ce fel de actiune este? Reala sau pers? Personala. Iar in cazul cererilor reale mobiliare de ce ar fi tot instanta de la domiciliul paratului? Pentru ca se presupune ca acolo este si bunul. Aceleasi reguli de competenta se aplica si in cazul actiunilor in constatarea unui drept- art 125 e valabil si la competenta materiala si la comp teritoriala. Deci nu conteaza ca vorbim de o actiune in realizare sau de una in constatare acestea sunt regulile potrivit carora stabilim instanta competenta teritorial. Cand am o competenta alternativa pot alege intre mai multe instante- am vazut deja la 110 ca am avut prima situatie de competenta alternativa din ce am citit pana acum cand am o asociatie fara pers jur si nu am pe cineva desemnat ca organ de conducere ca atunci pot sa aleg intre instantele competente potrivit domic. sau sediului oricarui membru. 109- persoana juridica cu dezmembraminte, dar nu in orice situatie. Cand pot sa ma adresez si instantei competente potrivit sediului acestui dezmembramant? Ce inseamna dezmbembramant stiti- filiale, reprezentante, puncte de lucru etc. Cand ma pot adresa instantei competente de la sediul dezmembramintelor? Observato competenta este una alternativa pentru ca asa puncteaza textul- reclamantul se poate adresa SI instantei... adica in afara de instanta de la 107, poate sa mearga SI la instanta de la sediul dezmembramantului, dar pt ce categorii de obligatii? NCC introduce 2 criterii. Primul criteriu- fie obligatiile urmeaza sa fie executate in acel loc, remarcati ca nu vorbeste de obligatii contractuale deci poate sa derive si din fapte juridice licite sau ilicite ale acelui dezmembramant evident prin organele sale, sau obligatii care izvorasc din acte incheiate prin reprezentant ori din fapte savarsite de acesta. Asadar un prim criteriu, acte sau fapte savarsite de reprezentant, de dezmembramant, sau o obligatie care desi este asumata de societatea-mama, urmeaza sa fie executata in locul unde isi are sediul dezmembramantul deci is 2 criterii diferite.De multe ori si obligatiile asumate de acest dezmembramant prin acte juridice sau rezultand in sarcina sa din fapte juridice licite sau ilicite pot sa fie executate in locul unde isi are si sediul. Dar criteriul 2 nu se refera la acest aspect ci se refera la situatia in care desi societatatea mama este cea care a stabilit legatura cu reclamantul, obligatia urmeaza sa se execute nu la sediul societatii, ci la sediul dezmembramantului. Ati inteles distinctia?Daca sediul societatii este in Cluj si obligatia trebuie sa fie executata in Turda unde are si dezmembramant. Intre ce instante pot sa aleg? Intre Cluj si Turda, dar nu vorbesc de comp. materiala ci numai teritoriala, deci clar Judecatorie in aceasta situatie. Dar daca am un act incheiat de dezmembramant la Turda si oblig urmeaza sa fie executata la Cluj? Deci se aplica care criteriu? Cand as putea sa ma adresez SI instantei de la Cluj? Dupa ce crteriu m-as adresa la Cluj? Nu dupa criteriul executarii obligatiei, daca ma raportez la acest text ci la 107 alin 1- al sediului principal pers. Juridice. Deci asta e ideea de 2 criterii. Deci unul dupa criteriul obligatiilor rezultand din acte sau fapte ale dezmembramantului si un alt criteriu dupa locul executarii obligatiei chiar daca ea a fost asumata nu de dezmembramant ci de societatea mama.Revenind la primul exemplu... societatea are sediul in Cluj, incheie un contract si locul executarii contractului este Turda unde are si un dezmembramant. Pot sa introduc si la sediul dezmembramantului? Cu cine ma judec in acest exemplu? Pe cine chem in judecata? Societatea-mama. Dar cu toate acestea instanta competenta se poate determina si potrivit sediului dezmemebramantului pt ca oblig urmeaza sa fie executata acolo. Criteriul 2 iarasi- oblig rezultand din acte si fapte savarsite de dezmembramant- ma judec tot cu societatea-mama, dar ma pot judeca SI la locul unde are dezmembramantul chiar fara personalitate juridica fiindca e vorba de acte si fapte savarsite de acesta. Deci se refera la comp. teritoriala. Pot sa aleg intre 107-sediul principal sau 110-locul unde isi are sediul un dezmembramant daca am unul dintre cele 2 criterii. O sa vedeti ca locul executarii oblig se reia si intr-un alt criteriu de comp teritoriala alternativa la 113.110- entitatea fara pers. juridica am discutat-o deja la oricare dintre membrii atunci cand nu are p.f sau p.j careia i s-a incredintat conducerea, nu revin.In cazul persoanelor jur de dr. Public iarasi am discutat la actiunea in contencios- ca reclamantul poate sa aleaga intre instanta de la domic. sau sediul sau si cea de la sediul paratului(111), acuma stiti din contencios care era ratiunea unei astfel de reglementari- sa nu se aglomereze anumite categ de instante in special cele din Capitala ca daca vorbim de organe ale aut