PROCEDURA CIVILA- CURS 1 2.10.2013

Examen : 1 subiect de teorie 10 grile deschise 1 speta

Bibliografie : Curs de baza- V.M. Ciobanu, T. Briciu, C. Dinu- Editura Nationala, 2013 Codul comentat- Ed. U.J VOL. I – coordonat de V.M.Ciobanu, 2013 Tratat de Dr. Pr. Civil.- Ed. U.J- Mihaela Tabarca, 2013 Cod Comentat- Ed. Hamangiu- coordonat de prof. Boroi, 2013-10-01

FORMA. MATERIA. METODA PROCESULUI

I. FORMA-cuprinde 3 elemente :

1) Procesul incepe prin sesizarea instantei : spre deoseb de procesul penal, procesul civil nu incepe ex officio, el este manifestarea unor interese de principiu private => instanta se pronunta numai daca i se solicita de catre partea interesanta => nu exista de regula pronuntari din oficiu. ! EXC ! - instanta se investeste din oficiu, dar nu sunt niste valori tipice ptr proces, ex.1 art 165 C.civ : cererea de punere sub interdictie a unei pers. se poate face de catre inst din oficiu, ex.2 ipoteza procedurii divort art 918 CPC instanta se va pronunta chiar daca partile nu au cerut prin cererea de divort sa se hotarasca asupra exercit autoritatii parintesti, contributiilor parintilor la cheltuielile cresterii si educarii . Alin (2) se pronunta si asupra numelui pe care il vor purta dupa divort, ex.3 art 17 CPP solutionarea din oficiu a laturii civile atunci cand partea vatamata e un minor care nu are capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa s.a.m.d

2) Continua cu dezbaterea : Partea importanta a procesului : administrarea prob, discutarea de exceptii,

punerea concluziilor pe fond

3) Se finalizeaza prin hotarare : actul final- cuprinde 2 componente : o componenta care are valoarea unui comandament (obligatia pusa in sarcina partilor de instanta) caracterizata prin executio si o alta componenta de rationament logic care o explica pe prima, definita prin cognitio (considerentele hotararii, motivarea hotararii- care este un drept al partilor –preluata dupa Rev. Franceza). In 1998 o O.G a modificat procedura, sub motivarea ca se degreveaza instantele, hotararile nu se mai motiveaza decat daca impotriva lor se formuleaza cale de atac, modificat din nou in 2001 cand s-a reluat procedura.

II. Materia procesului- compusa din conflictul dintre parti, raportul litigios dedus judecatii. Toti oamenii sunt intr-un raport de contradictorialitate, latenta,iar cand aceasta devine acuta , intervine procesul

III.Metoda procesului- Persoana care doreste sa deduca judecatii o cauza, de regula, angajeaza un avocat, iar avocatul, face o prima incadrare a cauzei (preluand informatiile de la parte si ordonand sub aspect juridic, ce fapte au sau nu au relevanta, ai sau nu probe,iar dupa aceste analize => cauza, avocatul e un prim judecator). Acesteia i se opune teza paratului care respecta aceeasi procedura. Intampinarea = actul prin care paratul isi

exprima pozitia cu privire la actiunea reclamantului. Judecatorul are expuse 2 viziuni, poate respinge cererile, le poate admite, sau admite in parte. Judecatorul e supus legii= > ptr a ajunge la rezultatul final judecatorul se supune legii, nu propriei constiinte (contrar doctrinei)

art7 CPC-principiul egalitatii judecatorul nu se poate pronunta pe cale de reglementare=> de regula, judecatorul aplica legea la

cazurile particulare, aplica legea, dar nu se poate substitui legiuitorului, si sa creeze dreptul ptr ca atunci => exces de putere (art 5 CPC alin 4)

elemente de corectie- RIL- ICCJ stabileste care e modul corect de interpetare a unui text de lege iar solutia e obligatorie ptr toate instantele DAR s-a replicat in doctrina(prof. Deleanu) ca acest principiu al RIL ar fi neconstitutional, incat judecatorul ar ajunge un legiuitor, stabilind cum se interpreteaza legea => proful, nu e corect, ptr ca nu se creeaza o lege, se interpreteaza, oricand legiuitorul poate modifica textul de lege, iar interpretarea devine caduca => legiuitorul are libertate. Cand exista o problema noua, de o dificultate maxima si nu mai exista un alt grad in ierarhia instantei, se poate adresa o cerere preliminara iccj numai ptr rezolvarea unei probleme de drept, iar instanta, va rezolva pricina apoi dupa interpretarea hotararea iccj.

In ceea ce priveste metoda procesului, trebuie sa se aiba mereu in vedere limitele procesului. Situatia in care legea da posibilitatea judecatorului sa aiba o apreciere suverana asupra unor elemente. De obicei, judecatorul este tinut de o anumita motivare, un anumit rationament, dar sunt situatii in care legiuitorul nu-i cere acest lucru . Ex1 Stramutarea : un proces se ia de la o instant si se trimite altei instante (judecatorul nu motiveaza decizia sa), Ex.2 art 498 Solutiile in cazul recursurilor.Ordonanta presedintiala (decizii luate pana la judecarea pe fond)- da o mare libertate judecatorului in decizii, dar totusi trebuie motivate.

PROCESUL=e o activitate, facuta de instante, procurori, parti si alti angajati ai instantei (ex. grefieri), in vederea infaptuirii justitiei de catre instante, pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor, fie pentru pronuntarea unor hotarari judecatoresti definitive, fie ptr executarea unor hotarari sau alte tipuri.

1.Justitia o infaptuieste, doar instanta, ceilalti doar participa. 2.Procesul are 2 parti : judecata (pronunt unei hot) si partea de executare( punerea in aplicare a hot sau a

altor tipuri) 3.Nu se apara doar drepturi, ci si interese . Notiunea de proces nu se refera numai la ce se intampla in instanta (faza judiciara + faza de executare).

Poate exista de ex numai faza de judecata(partea executa direct hotararea) sau exista numa executarea (cand executarea nu rezulta in urma unei hot judec. Ex. titluri executorii : cambii, bilete la ordin, leasing etc )

Exista mai multe etape in proces : Etapa scrisa Etapa cercetarii procesului- judec administreaza probe propuse de parti si rezolva elementele

incidentale ce pot aparea (ex. exceptii) Faza de dezbatere-partile pun concluzii finale Faza eliberarii - instanta adopta solutia Hotararea Faza cailor de atac –apel, recurs, revizuire, anulare

Izvoarele procedurii civile

1. Constitutia – dreptul la aparare, accesul liber la justitie, independenta justitiei2. Tratate si Conventii internationale la care Romania este parte : Conv priv. Procedura civ. De la Haga,

CEDO art 6.3. Norme de drept comunitar : Regulamentul 1215/2012 privind competenta judiciara si executarea

hotararilor judecatoresti in materie civila si comerciala4. CPC- spre deosebire de VCPC, NCPC este mai amplu, dar a preluat foarte mult din doctrina celui

vechi ; structura nu difera mult fata de cel vechi, pastreaza traditia procesuala (+influiente franceze, quebequoise, belgiene, elvetiene, germane).

Domeniul de aplicare : art.2 Aplicabilitatea generala a CPC=dreptul comun inclusiv ptr procedura penala (exceptie) - nu avem decat 2 proceduri in sistemul nostru : PC, PP, ce nu e penal, e civil, iar celelalte «proceduri» sunt de fapt reguli derogatorii de la dreptul comun si anume contencios administrativ,legea contraventionala, concurenta neloiala, familiei, ba chiar se aplica si CPP cand acesta «tace»  )

5. Norme de dr proc civ si intr o multitudine de legi speciale : legea contenc, legea expertizei tehnice, legea contraventionala, legea dialogului social pt litigii de munca si securitate sociala, legea societatilor comerciale, legea fundatiilor si asociatiilor etc.

! Normele procesuale speciale deroga de la cere generale ! ! Cand legea speciala tace se aplica legea generala! ! O norma speciala anterioara nu poate fi abrogata de una generala ulterioara decat daca se prevede in mod expres !L 76/2012 –Legea de punere in aplicare a CPC art 83. Lit k)

Clasificarea normelor

Exista 3 categorii de norme:

1) Norme de organizare judecatoreasca- organizeaza sistemul judiciar in ansamblu, dar si compunerea si constituirea completelor de judecata (CPC-ex. Incompatibilitati, dar si in legi speciale)

2) Norme de competenta-fie in raport cu alte organe ale statului , fie intre ele, intre instante (grad diferit(competenta materiala), sau acelasi grad dar teritorial distribuite diferit (competenta teritortoriala).

3) Normele de proicedura propriu-zisa : norme care stabilesc termenele si formele actelor. Cele mai numeroase (CPC si Legi speciale)

Clasificarea acestora ar avea o anumita importanta practica atunci cand vorbim de caracterul dr proc civil, care este un drept reglementar => ff multe din normele lui sunt imperative (desi e drept privat). Sunt si in procedura norme dispozitive insa acest cuvant nu le reprezinta prea bine. Dispozitivul presupune o derogare in avans, ceea ce nu se intampla in proc civ., ci o imposibilitate a invocarii normei intr un anumit termen. Normele de ordine publica pot fi invocate de oricine, oricand in timpul procesului, iar cele de ordine privata pot fi invocate numai de partea vatamata, la termenul imediat urmator incalcarii.

N. de organizare sunt in marea lor majoritate norme de ordine publica. In conceptual de norme de organizare intra incompatibilitatile, incidente constituirii completului : 2 categorii: a)norme de incompatibilitate

absoluta( judecatorul care a solutionat pe fond, nu mai are voie sa solutioneze in apel sau recurs) si b)norme de incompatibilitate relativa ( judecatorul este sotul uneia dintre parti, judecatorul s-a antepronuntat)

N. de competenta - generala absolute - materiala-absolute - teritoriala-relative- doar cand legea prevede au caracter de ordine publica (ex. sfera capacitatii persoanelor-divort, punerea sub interdictie, sau succesiunile, faliment, materie de societati)

N. de procedura propriu zie – fie de ordine publica, fie de ordine privata, in functie de valoarea protejata.

Ex. termenul- norma de ordine publica (interesul prim al statului e de a stinge conflictele, nu este interesat de conflicte interminabile, cu termene nedeterminate)Ex. in materia probelor- art.256-sunt permise conventiile asupra probelor , cu anumite exceptii. art.315- persoanele care nu pot fi ascultate ca martori +exceptii (alin 2 e nou, legiferare a doctrinei)

Aplicarea in timp a legii

Regula : Neretroactivitatea legilor - in procedura=> o succesiune de acte. Daca apare o norma in timpul procesului care spune ca se schimba regulile de judecata, iar procesul nu a ajuns intr o anumita faza (ex. apel), nu e retroactiva? Apare in timpul procesului o lege care zice ca in procesul respective nu mai exista calea apelului decat a recursului, desi proceusl, cum am spus nu a ajuns in acea faza. Decizia ta de a incepe procesul s-a bazat totusi pe norma veche, avand in vedere ansamblul procesului, deci si apelul si recursul, potrivit normei vechi.

Inainte se aplica principiul aplicarii imediate a legii noi (de ex. a 2 a zi se fac acte dupa legea intrata in vigoare azi, chiar daca s-au facut pana in acel moment acte potrivit legii vechi.)

VCPC- Instantele investite raman aceleasi. - Actele de procedura se fac dupa legea sub care a inceput procesul. -Caile de atac se fac dupa legea de la momentul pronuntarii deciziei.

NCPC - Procesele in curs de judecata si executarile silite incepute sub legea veche raman supuse legii vechi => legea sub imperiul careia s-a inceput procesul va guverna procesul pana la capat indiferent de schimbarile aparute pe parcurs.

- Procesele in curs la data schimbarii competentei printr-o lege noua, vor fi judecate in continuare de instantele legal investite sub legea veche

- -Si in caz de casare cu trimitere se aplica tot vechea lege , se pastreaza instanta (diferit fata de VCPC, cand se schimba instanta)

- -In cazul desfiintarii unei instante legal investite sub legea veche, dosarele se vor trimite instantelor investite potrivit legii noi.

- -Hotararile sunt supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul, indiferent de modificarile ulterioare

Probele

1) admisibilitate-poate sau nu fi utilizata2) administrare-unde se audiaza martorul, care martori, cine ii citeaza, cu cat timp inainte, sta in sala sau

afara etc 3) forta doveditoare-care e mai puternica, sunt egale, trebuie judecatorul sa distinga intre probe sau sa le

dea valoare egala.

In privinta admisibilitatii si a fortei probelor, DOAR in cazul probelor preconstituite si a prezumtiilor legale se aplica legea in vigoare la data producerii sau savarsirii faptelor ce fac obiectul probatiunii. In cazul probelor nepreconstituite si prezumtiilor simple se aplica regula de la momentul inceputului procesului (nu de la data solicitarii sau administrarii probei). Regulile de administrare –singura derogare de la aplicarea legii la inceperea procesului. art26 alin2 Se face dupa legea in vigoare la administrarea probelor.

CURS 9.10.2013

Principiile fundamentale ale procesului civil

VCPC nu avea un capitol dedicat principiilor. Majoritatea principiilor prevazute in NCPC erau cunoscute si sub vechiul cod.

ACCESUL LIBER LA JUSTITIE

Principiu reglementat la nivel constitutional (art. 21), conventional (art. 6 par. 1 CEDO), legal (art. 2 Lg. nr. 304/2004).

Nu este un dr absolut, statul are dr sa org conditiile in care sa se exercite accesul la justitie ( limitarea accesului la justitie sa aiba un scop legitim si sa fie proportional cu scopul urmarit). Pentru a declansa un proces este nevoie a se plati taxe judiciare de timbru; nu reprezinta in principiu o incalcare a acestui principiu, dar statele trebuie sa se asigure ca acestea nu au caracter prohibitiv.( CEDO, Hot. Kreuz c. Poloniei, 19.06.2001; CEDO, Hot. Brezeanu c. Romaniei, 21.07.2009; CEDO).

Existenta unor proceduri prealabile nu reprezinta o ingradire a accesului la justitie. Dar durata lor sa nu fie excesiva, costisitoare dpdv financiar.

Concluzie: legislatia noastra se incadreaza in limitele acceptabile cu o mentiune: in materia taxelor de timbru acel echilibru nu este respectat!! Ex: cauzele de partaj judiciar- se timbreaza excesiv, merge pana la 5% din masa partajabila. Taxele prohibitive au scopul de a incuraja partajul amiabil la notar.

PRINCIPIUL DUBLULUI GRAD DE JURISDICTIE

Nu se gaseste in Cod, nici in Conventia Europeana. Il putem deduce din Conventia Europeana pentu drepturile omului din notiunea de proces echitabil, notiune consacrata si in constitutia noastra si in NCPC. Ar putea intra aici si drepul de a contesta solutia. Este reglementat expres numai in materie penala.

Dublul grad de jusdictie – recursul nu reprezinta o judecata in fond; se verifica exclusiv aplicarea legii,iar nu si faptele la care legea se aplica, deci nu putem vorbi de un triplu grad de jurisdictie! Presupune judecarea in fond de doua instante. Niciodata judecatorul din recurs nu se va preocupa, de exemplu, de existenta bunei sau relei credinte etc., pentru el avand importanta, de exemplu, care sunt efectele bunei credinte, daca un text mai este sau nu in vigoare, daca raspunderea delictuala este solidara sau nu. El e un judecator al modului in care au judecat ceilalti judecatori fapta.

NCPC recunoaste implicit acest prinicipiu, deoarece consacra dreptul la apel.

Dreptul la un proces echitabil, in termen optim si previzibil

Art. 6, par. 1 CEDO

Proces echitabil:

- presupune existenta unui proces care respecta contradictorialiltatea, egalitatea si dreptul la aparare.

- Art. 21 alin. 3 Constitutie, art. 6 si 10 din Lg. nr. 303 /2004, art. 6 NCPC;- Nu are legatura cu judecarea cauzei in echitate. Judecarea in echitate- judecatorul nu ar trebui sa

se raporteze la textele legale, ci la principiul echitatii, lucru care nu este posibil pentru ca art. 5 din NCPC spune ca judecatorul trebuie sa se bazeze pe dispozitiile legale atunci cand pronunta hotarari. Numai in arbitraj partile pot conveni ca arbitrii sa judece conform principuilui echitatii, dar NU IN INSTANTA.

Termen optim si previzibil:

- termen optim= termen adecvat pt cauza care se judeca;- decurge din pp constitutional si conventional de a judeca cauza intr-un termen rezonabil;- stabilirea respectarii pp nu se face in mod abstract, ci se va tine seama de complexitatea

procesului, dificultatea dezbaterilor, atitudinea partilor, caile de atac care se pot exercita etc.;- prin proces se intelege si faza de executare a hotararii; atunci cand accesul in instanta este

conditionat de parcurgerea unei proceduri prealabile, durata acesteia intra in calcul;

Conditia termenului rezonabil este o obligatie de rezultatat pt stat, nu una de diligenta, statul nu se poate prevala de a scapa de acesta obligatie de ex de nr mic de judecatori etc.

Previzibilitatea este una dintre regulile care au stat la baza NCPC. Exista o diferenta intre a nu avea o raportare de timp si a nu respecta o raportare de timp. Art. 238 NCPC – Estimarea duratei procesuluiCererea de chemare in judecata cuprinde printre altele si probele.La primul termen judecatorul stie care sunt sustinerile reclamantului si probele acestuia si sustinerile

paratului si probele acestuia si poate estima durata procesului.

Art. 238 alin. 2 – judecatorul poate reconsidera.

- sunt concretizari ale acestui principiu:

~estimarea duratei necesare pt cercetarea procesului ( art. 238); ~perimarea (art. 416-422) - o sanct pt lasare in nelucrare a dosarului, cand partile nu se mai ocupa, nu mai fac acte procesual, din culpa lor, dosarul va fi inchis; ~termenul in cunostinta (art. 229)- este de fapt o fictiune a legii; ~contestatia privind tergiversarea procesului( art. 522-526). Are si ea legatura cu termenul optim si previzibil. E o procedura total noua, care vine pt a garanta pp termenului optim si previzibil. Cauza Cudla c. Poloniei a generat aceasta jurisprudenta care a dus la nasterea acestei proceduri.

INSTANTA TREBUIE SA FIE INDEPENDENTA, IMPARTIALA SI STABILITA DE LEGE

Art. 6 NCPC

Independenta este:

- Functionala – instantele nu trebuie sa apartina nici executivului, nici legislativului. Numai instantele sunt cele care judeca. In materia constestatiilor fiscale, ministerul poate solutiona, dar impotriva solutionarii acestuia se poate face plangere la instanta judecatoreasca.

- Personala – decurge din statutul judecatorului( modul de numire, durata functiei, incompatibilitati si interdictii de functie etc.).

Impartialitatea este:- Obiectiva – reprezinta aparenta de impartialitate; ex: sa nu existe elemente care sa dea suspiciuni

credibile de partinire etc.;- Subiectiva – forul interior al judecatorului.

NCPC – art. 41, art. 42Mijloace procesuale de combatere a afectarii impartialitatii: incompatibilitatea poate fi invocate prin invocarea recuzarii de catre parti sau a abtinerii ridicata de judecator.Competenta instantelor se stabileste prin lege ( art. 126 Constitutie).

PRINCIPIUL LEGALITATII

Art. 124 Consittutie – justitia se infaptuieste in numele legii, art. 7 NCPC- procesul se desfasoara in conformitate cu dispozitiile legii, art. 4 Lg. 303/2004 ( asigurarea suprematiei legii).

~Judecatorul judeca potrivit legii si nu potrivit convingerilor lui.~Judecatorul nu judeca in echitate.~Judecatorul poate interpreta legea, fiind intotdeauna lacunara, deoarece vizeaza elemente de maxima generalitate – rolul de interpretare al judecatorului – recursul in interesul legii prin care ICCJ asigura o interpretare unitara a legii.

PRINCIPIUL CONTRADICTORIALITATII

Reglementare: art. 14 NCPC si presupune ca regula posibilitatea partilor de a dezbate orice probl de dr sau de fapt pusa in discutie in cauza respectiva.

~In primul rand, instanta nu poate hotari decat dupa citarea sau infatisarea partilor- nu inseamna prezenta neaparata a partilor, ci asigurarea prezentei prin citatie.

-Exceptii: procedura necontencioasa deoarece nu exista parat si nu ai pe cine sa citezi; proceduri urgente ( ordonanta presedentiala, asigurarea unor dovezi c e ar putea sa dispara) sau atunci cand eficienta procedurii tine de caracterul secret al acesteia(sechestrul asigurator sau poprirea asiguratorie).

~Partile trebuie sa isi faca cunoscute reciproc si in timp util : motivele de fapt si de drept pe care isi intemeiaza pretentiile sau apararile, mijloacele de proba. De regula, pretentiile, apararile si probele se anunta de dinainte in cererea de chemare in judecata sau in intampinare sau in raspunsul la intampinare.

- Daca exista inscrisuri, acestea trebuie depuse. Daca sunt martori trebuie sa fie aratate persoanele care sunt chemate ca martori. - Aplicatii: cererea de chemare in judecata se comunica paratului, care depune o intampinare in termenul de 25 zile; aceasta se comunica reclamantului are depune in 10 zile, un raspuns la intampinare( art. 201 NCPC).

~Obligatia partilor de a expune corect si complet situatia de fapt /obligatia de a expune un punct de vedere fata de afirmatiile partii adverse, atunci cand acestea sunt relevante.Contradictorialitatea implica nu numai drepturi, ci si obligatii.

~Dreptul partilor de a discuta si argumenta orice problema de fapt sau de drept invocate de un participant la proces sau de instant din oficiu; corelativ, instanta are obligatia de a pune in discutia partilor toate cererile, exceptiile si imprejurarile de fapt sau de drept invocate;

- Aplicatii: art. 224 NCPC, art. 254 alin. 5 NCPC, art. 259 NCPC.

~Hotararea va fi intemeiata numai pe motive, explicatii sau probe supuse in prealabil, dezbaterii partilor. Instanta nu poate sa isi intemeieze hotararea pe probe depuse dupa inchiderea dezbaterii.-Aplicatii: art. 400 NCPC, art. 425 alin. 1 lit. b) NCPC.

~Absenta contradictorialitatii – partile nu staruiesc in judecata – SUSPENDAREA si ulterior PERIMAREA cauzei.

~ Sanctiunea incalcarii contradictorialitatii: NULITATEA hotararii.

DREPTUL LA APARARE

~Art. 24 Constitutie. Art. 13 NCPC, art. 15 Legea nr. 3042004

~Dreptul la apararea presupune: - in sens material, un complex de dr si garantii care asigura posibilitatea ca partea sa isi sustina interesele in instanta( dr de a fi citat, dr de a refuza completul de judecata etc.). In general, aceste garantii se regasesc in principiul contradictorialitatii. - in sens formal, posibilitatea de a avea un avocat sau consilier juridic(pers juridice)

- in civil, in principiu, prezenta avocatului reprezinta o optiune pentru parte;- in etapa recursului, prezenta avocatului sau dupa caz a consilierului juridic este obligatorie, sub

sanctiunea nulitatii cererilor; exceptiile sunt strict limitative prevazute de lege(art.13 alin.2 si situatia instantelor sau parchetelor- reprezentate de procuror etc.); regula se aplica si in caile extraordinare de atac de retractare(contestatia in anulare si revizuirea);

- pentru situatia in care partea nu are resurse financiare se poate acorda ajutor public judiciar prin numirea unui avocat din oficiu; conditiile sunt fixate prin OUG nr. 51/2008 unde se stabilesc plafoane minimale

de venit pentru a accede, pe durata necesara stabilirii daca se acorda sau nu ajutorul acesta, procesul se suspenda;

- cand cel chemat in judecata este citat prin publicitate(cand reclamantul sustine ca nu cunoaste domiciliul paratului)- afisare la usa instantei si intr-un ziar de mare circulatie, instanta numeste un curator judiciar dintre avocatii desemnati de barou pentru fiecare instanta, care va reprezenta interesele partii lipsa.Dreptul la aparare este formal pentru ca pot fi mari diferente o aparare si o alta aparare. Statul nu isi poate asuma egalitatea apararii sub aspectul conceptiilor pe care le dezvolta avocatii.

PRINCIPIUL ROLULUI ACTIV AL JUDECATORULUI

Exista 2 proceduri: cea acuzatoriala si cea inchizitoriala.

~ Judecatorul staruie pentru rezolvarea amiabila a cauzei; art. 21 NCPC- Aplicatii: art. 227 NCPC(prezenta personala a partilor in vederea solutionarii amiabile a litigiului); art.

14 alin.2 NCPC; art. 920 NCPC; art. 982 NCPC.~ Judecatorul:

- in vederea aflarii adevarului pune in discutia partilor aspect de fapt si de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere si intampinare;

poate administra din oficiu probe, chiar daca partile nu le-au solicitat sau se impotrivesc. Totusi, trebuie sa le puna in discutia prealabila a partilor.( Judecatorul nu poate pune in discutie probe nelegale, judecatorul nu poate administra proba cu martori, deoarece ar incalca pp legalitatii!!)Partile nu se pot plange in caile de atac de faptul ca instant nu a administrat probe din oficiu;

- poate, in anumite cazuri, sa introduca din oficiu in proces terte persoane(conditiile sunt prevazute la art. 78 NCPC). Ex: art. 436 Cod Civil; la partajul judiciar, daca reclamantul nu cheama pe unul dintre parati, judecatorul are 2 alternative: sa respinga cererea sau sa atraga atentia reclamatului si paratilor ca cadrul procesual este unul discutabil, partile introduc tertul in proces;

- poate sa dea calificare juridica corecta actelor sau faptelor prezentate de parti, chiar daca acestea poarta o denumire gresita;

- NU poate schimba denumirea si temeiul juridic in cazul in care partile se opun, daca nu se incalca interesele legitime ale altora- ar incalca principiul disponibilitatii;

- NU poate depasi limitele investirii, adica nu poate schimba obiectul cererii de chemare in judecata- extra sau plus petita.

~ Rolul activ al judecatorului trebuie sa tina cont de principiul contradictorialitatii si este limitat de principiul disponibilitatii.

PRINCIPIUL DISPONIBILITATII

~ Are la baza idea ca procesul civil este o afacere privata si inseamna ca inceputul, mersul si sfarsitul lui depind de parti.;~Instanta este investita de partea interesata

- Exceptii: atunci cand se prevede in mod expres, procesul poate incepe si la cererea unei organizatii sau institutii(procuror, organizatii de protectia a consumatorului etc.); punerea sub interdictie( art. 165 coroborat cu art. 11 NCC); instituirea curatelei(art. 182 NCC);

~Obiectul procesului este stabilit de parti, prin cererile pe care le formuleaza; instanta este obligata sa se pronunte numai asupra obiectului procesului astfel cum a fost stabilit de parti;

- Exceptie: art. 918 alin. 2 NCPC;~Partile au dreptul sa puna capat procesului prin renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv, tranzactie, achiesare;~Partile sunt cel care decid sa formuleze sau nu calea de atac;

- Exceptie: procurorul ( art.92 NCPC) pe motivul nelegalitatii, de exemplu;~Partea care a castigat procesul decide sa solicite executarea hotararii;

- Exceptie: procurorul (art. 92 NCPC).