STUDII ŞI COMUNICĂRI

PROCEDEE TEHNICE, MATERIALE ŞI MEŞTERI c·ONSTRUCTORI ROMÂNI ÎN EVUL MEDIU*

Deş i avem în li teratura el e spec ia lit ate st udii temeinice refr ritoare la evolu\.ia t ipuril or pl animetrice, stru clu-ril or spaţ i a l e sa u plast icii decorat iYe ş i monumenta le a le vechil or cons lruc(.ii medieva le româneşti , pînă în prezent nu s-a cfcclua t nic i o ccrcrta rc s i stemati că ş i cuprinzătoare privind c:xtragcn• l1 , prel11 crn rea ş i punerea în op eră a materia-lelor ut ilizate de meş te ri a utohtoni ,precum ş i asup ra proce-deelor tehni ce concepute de a ceştia în rea liza rea un ei arhi-tecturi naţ i ona l e de o rea l ă origina li tate .

Asemrnea i1w cstiga \ii de deta liu , ce ar putea să apa ră la prima Yeel ere ca nesemnifi cat ive ş i lipsite de un interes ma jor , p ot avea însă, Ia o exa minare ma i atentă, o impor-tan\;ă deoseb i tă nn numa i prin va loarea lor teoret i că de na-tură i stor i co-d ocumenta ră, ci , mni a les prin va lo:l rea prac-ti că, de reală utilitate, datorită p os ibilităţ;i i de a furni za in-fo rma ( ii necesare spec i a li ştil or care lu crează în domeniul c onservă rii ş i restaură rii vechilor monumente el e arhitectură . Aceste preciză ri pot ad uce ev id ente cont ribul ii a tî t la cun oaşt erea circulcrp ei forme lor, cît ş i la precizarea locului de pro-veni en\ [t a meşteril or el e diverse spec i a lită \i. Prin ident ifica-rea ace lor elemente prelunte ş i , de cele ma i multe ori , pre-lucrate creator, deş i sînt. adesea considerate impropriu ca fiind simpl e „ influeu ~e", se poate stabili ceea ce es te contri-hu \:ie origina l ă, spec ifi c româ n ească, în cY o l uţ i a fenomen11I11 i a rhi tectura l nl evului el e mijl oc clin \.ara nonstrft.

De-a lungul seco lelor , pc pămîntul R omâni ei au fost ridicate el e către pop orul nostru un număr impres ionant de edificii impunătoa re, cu caract er defensiv, civ il e ş i r eli g ioase, clin lemn , pămînt sa u zidăr i e, dintre ca re mul te, judeca t e as tăzi în perspect iva t impului , impres i onea ză nu numai pr in dimensiunile ş i p rop orţ iil e lor remarcabile, ci ş i prin perfec-ţ iunea rea lizării t ehn ice ş i art istice. Este ev id ent că înt r eg acest efort constru ctiv presupun ea, pe lîngă ex i stenţa unor bogate resurse materia le ş i acumul area unor ample cunoştinţe tehni ce, priv ind atît extragerea ş i tra nsp ortul mat eria-lelor de constru cţ i e, eît ş i prelucra rea ş i ut ilizarea lor.

Mat eria lele sa u materiil e primr fo losite de meşteri i n oştri, ofer ite cu dărni c i e de mediul natu ra l al meleagur il or ·\ ări i, au fost rare ori adu se din afara h ota relor. Ca principa le mate-ria le tra di·\i onal e utilizate, rnen\i onăm cărămida, p iatra , lemnul , \'a rul , n iEipul ş i ·, în ma i mică măsură , . meta lul ş i ceramica .

Constrn cLor i i mccli e\'a li d in \ara n oas 1 ră au acorch t că ră mizii o aten\i c cl eosrbit ă, în pr imul rînd pent ru fap tul că ma-

* Textul arli colu lu i de faţ.i\ 11 r epr od uce cu m inim e schi mbări, ine-rente pregătirii sale pen t ru tipnr , pc cel a l comunicăr ii , cu ncel aş i lillu , prczc nlnlc J11 cadru l Sim p ozionuh1i n ap on a l de is lori a ci v ili za ţi e i rom â-m•ş li , Sib iu , 11 i1mie 1981 .

Dr. arJ1. CHI STIA N .i\'lOISE SCLi

leria primă n ecesa ră confec~ i onăr ii , lut ul, consL iLuia un ma-ter ia l loca l u şor de procurat ş i de prrlucrat ce oferea p osibili-tă \,i tehni ce ş i plast ice de l a rgă ext ind ere. Sub aspect tehnic, permitea ob\.inerea unor forme stru ctural e tra inice ş i specta-cul oase cum ar f i ar cele, bo lţil e semic ilindrice, .în cru ce, „ a 11ella ' ş i cu mu chii i eş i te, cupo lele şi semica lote lc.Ana li-z în d cons ideren te le de ordin art ist ic, con statăm că acest ma-ter ia l , că ră mida, prin a lternarea sa cu piatra da r , ma i a les, cu t encui a la oferea o combina·\i c cromati că armoni oas[1. ca l-dă , în dep li n consens cu gus·tul elr\'at pent ru frum os a l ep oc ii .

Constituind ce l ma i t impuriu r lement prefabricat, că rămid a prezen ta , pe de a ltă pa rte , nva ntajul că putea fi con-fcc\ i on a l.ă în serii mari , cu d imens iuni ap:rox imal iv consta nte în cn drul SC'ri ei. Totodată, oferea pos ibilita t ea coufccţionări 'i cu u ş uri n \ ă a un or format e diferi te, Ya ri i nd în fun cl ic de Jocul unde urma să fi e a mp l asa tă în constrn q .i e. P ent ru soc lu ş i pent ru hrîu se ut iliza că ră mi da cu profilul în sfert de cerc (ca \'et), pent ru br îu se ut il iza , de asemenea, cea în formă de tor sau cea dreptunghiul a ră di spusă în zim\ i de f i erăstrău ; tot o cărămidă semirotundrt, cl ar de format ma i mi c, era fo lo-sitrt Ia r ea lizarea ciubu celor, după cum pent ru con11 şa era înt rebu in ! ată o că ră midă clreptungh iu l a ră, ma i îngu stă, cu v îrf.

De ob ice i, cărrnnida era pregătită în că din anul a nterior deschid erii şn nt i erului , datorită t impului îndelungat recla-mat de fa bricarea sa, Ia care interveneau opera \ ii ş i procese obligator ii de extragere, frămîntarc ş i macerare a lut ului , după care urmau cele de confect ionare a că rămizil or crude, în forme, ap oi de uscare naturaUt a lor ş i , în sfîrş it , de coa-cere .

îna inte de în ceperea confec ti on ă rii că rămizil or, cără midarii t rebui au să cun oască nu numa i ca nt itatea ce o aveau de fabricat, c i ş i dimensiunil e şi format ele nrcesare, elemente sta bilite de meşterul de lucră ri sa u protoma istrul , adică de arhi tectul ş i , în acel aş i t imp, şeful şa nt i erului. Stabilirea se făcea în fun c( ie de dimensiunil e edificiului pe care acesta îl avea dr rea li zat ş i , b in e în ţ:e l es, de pl astica sa decorat i vă atunc i cîncl ink rvenerrn în ornamentaţ. i e lezene, firid e (ocniţe), arca l.u r i . brî ie . corn i şc ş i socluri cu o profilatură specia li'i. Că ră mida era fo l os ită, totoda tă, ca materia l de pard oseal ă sa u în com1rn1wn'a un or coloane de sec'(: iune rotundă sau oc-togona l ă . D imensiunil c ohi şnu itc a le cărămizil or de format cl r t>ptunghiul ar era u de 3,5-4 cm grosime x 12- 14 cm l ăi ime x 24- 28 cm lung ime. Utilizată cu precădere în arhitec-tura Tării Român eşti Ia r ea lizar ea ziduril or verticale, cărămicln c u11 o :i ştc o ma i rcstrîn să fo losire în Moldova ş i Transil-va ni a , prov in cii cu numeroase cari ere de piatră, p înă în .·c-co lul n i X VII-i ea, cînd dev ine principa lul mat eria l de con-stru c\ ic fi e Ia monumentele civ ile, fi e la cele religioase.

Constru c\iil e defensive, cu rar e excepţ;i i , au prefera t pia-tra tot pînă în secolul a l XVII-iea, după care cetă ţile con-

25

http://patrimoniu.gov.ro

struite după s istem ul Vnuban (Alba Iulia, Oradea, c iLadele le ele la S ibiu ş i Braşov ele .) au acordat prioriLaLc că ră mizii. De la m.i_jl ocul seco lului al XVIJ-lea , odată cu adoptarea ş i exti nd erca unor sisteme de bolti re mai comp I icatc, cu 111 au fost trompa de co l ţ ş i cup ola pe pa ncla nti v i, ut i I iza Le de acum îna inte ş i la co nst rucţ iil e c ivil e - în spec ial la acope-rirea beciurilor - că rămida evo luează către formate mai rn1c1, devenind curente dimensiunil e 3-3,5 x t2 x 22cm . Se constală, LotodaLă, ş i o decădere a tehni c ii ele ardere, ca li-taLea că ră mizil or în seco lele XVIII ş i X IX fiind in[crioarft celei folosite anLerior.

Pentru executa rea zidăriei, legarea cărămizil o r se rea liza cu morlar de var hidra ulic, caracterizat printr-o înLărire, o aderen ţă şi o rezistenţă bună, .inclusiv în med iul umed. Acest tip de morlar se confec\:ion a imedi a t îna inte de a fi pu s în oreră prin stingerea zarului bulgări ce era apo i amestecat cu nisip .

Pentru a ob\.ine mortare cu proprielă\. i hidraulice sporite, alături de va rul hidraulic, în compoz i ţ i a mortarelor ob i şnuite se adă u gau substa nţe cc conţi neau s ili c iu (S i0 2) ş i a lu-mină (A l20 3) sub o formă activă , ca re putrau reacţiona uşor în combin a\.ic cu varul. La vechil e noastre const ru q ·. ii se fo lo-seau în acest scop mici fra gmente ce r:imice sub formă de cărămidă pisată. Deşeurile ceramice (cărămida pisaLă) sî nt î11-tî lnitc în mod frccYent la mortarele utilizate pe ntru zidării, la tencuieli inle ri oa rc ş i exter ioa re, precum ş i la mortarel e ele frescă a le monumente lor med ieva Ic.

Prezc n\a unor particul e de că rhun e din lemn într-o ser ie de rnorlarc ele Lcncuieli sau ele frescă, s i tuaţ i e ses i zată în nu-meroase caz uri , pa rc să fi e abso lu t înlîmplfitoan„ proveni e11\.a lor putînd fi ex plicală ca rez ullînel din combustibilul lemnos rămas în piatra de va r clupă a rd e rea aceste ia. Prin proprie-tă \.i le lor absorha n te, pa rti cul e le de cărbune pot însă co n Lri~ hui la păsLra rea unei umidită\: i mai înde lun gaLe a 111 orla rul111 de var , esLc adevăraL neconvenabilă z idăr i e i datorită prelun-cr irii ]Jroccsu lu i ele priză , clar favo rab il ă, tocma i prin accasLă "' I . în uşire, mor ta rului utiliza t la pictura în frl'scă, a ătu r1 de a lte co mponente cu proprielă~i asemănătoare , Îl!Lre care mcn\. ionăm c îl ţ ii , paiele tocale sau pleava ca re _juca u, co nco-mitent, ş i rolul de armătură a t encui e lii .

Nis ipul ce l mai bun pentru rea lizarea pnui morlar de Yar csLe cel cuar\.os spă lat el e impurită\i a rgi loase aYi nd , în moci normal , o granu la ~ i e de 3- 4 mm, ca re a_jungea, în anumi te caz uri , pînă la ce l mult 7 mm.

A na lizîncl gra nul ometria agregatelor u ti lizate, se con stată că vechii meş teri putea u stabi li în mod judic ios proporţia din-t re nisipul cu g ra nul e mici fa~ă ele cel cu

-

a fost mult folos i tă ca material de construc \.i e în Tra ns il van ia ş i Moldova între seco lele XIII- XVI II , mai ra r în Tam Ro-mftnească . Pialra de ca ri e ră ca ş i pia tra de ta lie debitată sub forma unor blocuri tăiate reg ul at. de Jonn{t paralelipipedică , a fost u1ilizată în toate provinciil e isto rice româneşti, alît pentru execu la rea unor e lcrnen Le deco ra Live, cum ar fi anca-dra men tc Ic de n ş i ş i fe rest re , soc lu r ile, corn i şe l e, pisaniil e, balustradele, sup orturile de c ruci, cît şi Ia confec \,i onarea unor e lcmcnle strn cl ivc, între ca re amintim co11 so lc le, ncrvurilr , cont ra forturilc sau la mu chiil e de zicl [tri e de la co l\uril c edi-ficiil or . Prin rezistcn\n sa la uzur[1, piat ra fasonată a fost d copolrivă î ntreb nin\ a Lă ca dal e de par dosea l{t ş i LrepLc.

Dator it[t fiabilităţii piet rei , car e dacă ar f i fost prelu c rată se putea deteriora în timpul transportului. bl ocurile extrase din cari e ră era u aduse în s tar e brută p e şant i er , unde urma apoi să se execute fa sonarea şi dă ltuirea . Procedeul era pe cît de difi c il p e alît dr costisitor, clacă \ inem sea ma de faptul că din vo lumul unui b loc din pi atr[t brută , a dus uneori cu mijl oace de transport rud imen La re de la d istan \ c apr cc ia-bi le, se pi e rdea prin pre lucrare a pro x imat iv o treime , repre-zentată de deşeuri (c i op litură), ca re, î.n final, trebui a din nou în cărcatr1 ş i eva cuată de pe )ani.ier. CerccLî nd cu atcn\ie faţa -

mortar, dispuse orizonta l p e înălţimi ce nu depăşeau un metru, după care inte riorul era umplut cu bolovani şi spă rtură de piatră, de ma i mici dimens iuni , înecat e în morta r , formînd un emplecton. Acest procedeu de exec u ţ ie es te de o rigine roma nă , de unde a fo s t prelua t a poi de biza ntini prin inte rmediul cărora a ajuns în ţă ril e române . N ecostis itor ş i în a ce laşi timp rezistent, acest s istem construct iv a fost utilizat cu precădere la clă dirile de a rhitectură civilă4 • ln s itua \.ia descri să ma i sus, zidăria exteri oa ră juca rolul de cofraj, ca pu tînd fi deopo t ri vă exec utată atît din lespezi de pia t ră, c ît şi din cărămidă în alterna n ţă cu piat ra .

U n alt m1terial d e con s trucţ i e cu o l a rgă utilizare în arhitectura noa s tră veche a fost lemnul. F olos i t sub formă brută, ca bil e ş i popi pentru schele ş i la sus ţine rea cintrelor, sau fa so na t sub form!i de lante ţi , g rinzi , scînduri sau dulapi pentru şa rpan tă , tîmp l ă ri e, mobilier, c intre şi tiranţi sau de ş i!:ă, şindril ă, p n rc ~a ş i draniţă la învelitoa re, lemnul av ea un rol impor ta nt în rea liza rea cons truc ţiilor ş i la confe rirea urrni asp ect plas ti c de o rară frumuse ţe.

Este a s tăzi t ot m '.l i pu ţ in cun oscut vechiul p rocedeu de pregăLire a lemnului înain te de a fi ex tras, fa sonat ş i prelu-crat p entru a fi pus în op e ră ş i ca re îi asigură o lungă dura-bili tate în tim;:i . C î ţ, i m1i ş tiu , as tfel , că t oa mn '.I, tîrziu , după încheierea p erioa clei vegeta ti vc, t runchi ul a rhorel u i era tă iat la bază numa i pînă Ia jumfita t ea inimii , după ca re e ra l ăsat să se usuce prin e limina rea seve i ş i um ~z e lii , ferindu-l astfel de putrezire . Cî11d se cons idera că usc:i rea este perfec tă , la sfîr-ş itul iernii , dec i îna in te de începerea une i no i p e ri oa de de vegeta ţie , arborii era u doborî ţ i , a p oi co jiţ,i ş i cufundaţ i în a pă, uneori p entru c j\:iva a ni , as ig urînclu-li-se astfel o rezis te nţă incompa rabil ma i bună în t imp". Deş i în \:ara no ,ls tră exis tau b oga te zăcămin te de a ramrt

ş i de minereu de fi er, metalurg ia fi erului fiind , de altfel , c unoscută din cele ma i vechi t impuri , met a lul a cunoscut o ma i res trînsă utilizare în comparaţ ie cu celelalte ma te riale a mintite, d ato ri tă cos tului său ridicat . Din met a l erau con-fec ţ i o na te a tît c lementele de fero nerie : b a la ma le, cl a nţe , înc uieto ri , g ril e de fe res tre, fe recături de uş i, a p oi elemente de prindere, precum c ui ele, piroanele ş i scoab ele, c ît ş i sculele !j i uneltele fol os ite p e şa ntie r la preluc rarea ş i montarea mat e-rialelor de cons trucţie . în t re acest ea men\:io nă m: barda, fi e-răs trrtul ş i dalta p entru tîmplărie ş i dulgherie, cioca ne şi d ă lţi p entru c ioplit pia t ra, s fredelul , mis tria de zidit et c . D eosebit de inte resantă în aces t sens, prin va loa rea sa documenta ră , es te scena redată în fresca t impa nului de n ord a l naosului Biseri c ii Domneş ti de la Curtea de Argeş, ca re reprezintă a n-sa mblul lu c ră rilor de constrnc p e a une i case ş i princ ipale le une lte u t ilizate .

Ca mate ria l de înve litoa re, meta lul e ra utiliza t sub fo rmă de plumb num1i b c li to riil c d omne :ş ti , unc[e se pu tea u invest i sume bă neşt i impo rta n te ş i , în co nsec in\,ă , se putea r!'curgc la mater ia le cost is itoa re . L a începutul seco lului a l .XV I-i ea , fol os irea plumbului ca nn tc ri a l d e în ve litoa re ca rătă o ma re extindere în 'fa ra H. omfrnească, fiind cl ocument:itft la bise ri-c ile m1nrts tirilor D ea lu, Argeş , Tis mrna :; i Mit rop oli a clin Tirgov i ş t e. In aceeaş i p e ri oa dă, în Moldova sîn t cunoscute r epeta te le cereri a le lui B ogda n al Ill-lea căt re p oloni , p cntrn a i se da plumb în scopuri asemă nătoa ren .

în sfir .;; it , ul t imul m:i teri a l p:! cue îl vo m men\:iona în rînclurile de faţă es te cera mica . Atît ca ma teria l Comp onent a l dec o raţ i e i a rhitecturale, c încl este d ~ nurni t'.i c u un te rme n generic , monumenta l ă", sub fo r ml de bu,to n i, discuri , p I ă c i sau că ră m idă sm1 l ţ uită, c ît ş i c

l n momentul deschiderii şa ntie rului , imediat după ce in-ter venea în\.elegerea dint re ctitor ş i meşterul lu crării asupra eos tul ui şi termenului de rea lizare a clă dirii, în func ţie de dimensiunil e ş i fo rma sa, principa lele mat eri a le de construc-ţ.i e era u as igura te în ca nt iUt ţ il c ş i so rt imentele necesare. Mă r turie, .în acest sens, avem scri soa rea lui Vint il ă, mare vo rni c din Co rnă~c ni , datînd din a nul 153G, prin ca re ce rea hra şoV(" nil o r să-i trimită pe Petru zidarul pent ru a-i fa ce două bi seric i, prec izînd că „mi-am pregălil toi ce a fosl de lrebuinf