MINISTERUL EDUCATIEI TINERETULUI SI SPORTULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA

MINISTERUL EDUCATIEI TINERETULUI SI SPORTULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEARELATII INTERNATIONALE STIINTE POLITICE SI ADMINISTRATIVE

ReferatPrincipiul Libertatii in Democratie

Chisinau, 2014Cuprins:

I. Democraia........................................................................................3II. Libertatea.........................................................................................3 II.I Libertatea personal...................................................................4 II.II Libertatea politic.....................................................................4 II.III Libertatea economic...............................................................5III. Conceptele de libertate negativa si libertate pozitiv...............5IV.Concluzie..........................................................................................7 V.Bibliografie.........................................................................................8 I. Democraia este un sistem de guvernare caracterizat prin pariciparea cetenilor la procesul de conducere. Cuvntul"democraie " provine din greac i este format din

cuvintele "demos " = popor i "kratos "= putere,prin urmare nseamn puterea poporului.

Acest regim politic s-a dezvoltat i se dezvolt numai n msura n care relaia dintre conductori i condui (guvernani i guvernai) se nclin n favoarea celor din urm, cnd conduii impun conductorilor, prin modaliti i mijloace variate, respectarea drepturilor fundamentale ale individului.

Principiile democratice orienteaz aciunea politic n funcie de anumite valori. Pebaza lor sunt concepute i puse n practic mecanismele democratice, precum votul sauorganizarea i funcionarea autoritilor publice. Astfel de principii sunt:1. Autoritatea

2. Libertatea

3. Responsabilitatea

4. Dreptatea i proprietatea

5. Principiul pluralismului

6. Principiul separrii puterilor n stat

7. Reprezentativitate

8. Domnia legii

9. Majoritate i minoritate

10. PartcipareaII. Libertatea

Referindu-ne n cazul dat la principiul Libertii este de menionat faptul c specialitii n domeniul tiinelor politice afirm c Libertatea este capacitatea persoanelor de a aciona n conformitate cu propria lor voin i de a alege astfel modul de aciune propriu. ntr-o societate democratic, libertatea este valoarea fundamental, dar ea este asociat cu responsabilitatea pentru propriile aciuni i cu necesitatea ca libertatea proprie s nu fie folosit n dauna libertii celorlali..

Toi oamenii doresc s fie liberi, n ceea ce privete gndirea i manifestrile propriei personaliti. O societate care lupt pentru democraie, lupt pentru libertate (ns, fr ca termenii democraie i libertate s fie sinonimi Dorina oamenilor de a fi liberi nu este o caracteristic a societii contemporane ci este un drept, pe care omul l posed prin natura sa. De regul, expresia a fi liber este analizat n opoziie cu expresia a nu fi liber. Iat cteva sensuri:A fi liber nseamn permisiunea de a merge oriunde (prima folosire a acestui sens 1843) a nu fi supus constrngerilor i a nu avea obligaii n general (prima utilizare 1596) sau de munc i datorie (1697) a aciona fr restricii (prima utilizare 1578) a fi purttor al consecinelor aciunilor sale ( a fi responsabil)A nu fi liber nseamn limitarea posibilitii de a circula liber a fi supus constrngerilor i datoriilor existena unor restricii n ceea ce privete aciunile oamenilor existena unor persoane care nu sunt responsabile pentru consecinele actiunilor lor

Toate aceste permisiuni care ne fac s ne simim liberi sunt, n majoritatea cazurilor, rezultatul interaciunii sociale, a relaiilor cu ceilali oameni. De multe ori , situaia n care cineva este liber se asociaz celei n care libertatea altei persoane este ngrdit. Din acest punct de vederelibertateapoate fi neleas ca o relaie social care se refer la : a) o trstur, sau un drept al persoanei; b) o proprietate a oamenilor; c) o idee, o valoare a civilizaiei umane, pstrat i reevaluat din generaie n generaie; d) capacitatea de a ndruma comportamentul unei alte persoane; e) absena constrngerilor; f) posibilitatea de a participa la decizii;

Marea diversitate semantic a termenului de libertate a determinat acceptarea ideii c, de fapt, vorbim despre diferite tipuri de liberti, i nu despre o singur libertate ca libertate total, absolut.Diversitatea, n ceea ce privete tipurile de liberti, poate fi explicat prin complexitatea vieii sociale, a multiplelor interrelaionri ale fiecrui om cu ceilali oameni. Astfel, putem distinge:

II.I libertatea personal se refer la dreptul oricrei persoane de a refuza amestecul altora (ca persoane fizice sau reprezentani ai unei autoriti ) n viaa intim sau pe durata anumitor activiti. Astfel, o societate democratic recunoate i apar liberti personale precum:-libertatea cuvntului, libertatea de exprimare i libertatea presei;-libertatea de credin,-libertatea de ntrunire i asociere,-libertatea deciziilor n probleme de interes personal,-dreptul la aprare egal din partea legii.

II.II libertatea politic se refer la posibilitatea cetenilor de a participa la luareadeciziilor de interes public prin: - libertatea votului (cu ocazia alegerilor, a referendumului sau n alte situaii de luare a unei decizii colective); - libertatea opoziiei politice; - libertatea de aciune politic a unor organizaii particulare locale sau naionale , care ofer posibilitatea exercitrii libertii personale i politice; - libertatea i totodat dreptul cetenilor de a se informa i de a fi informai de ctre autoriti , n legtur cu deciziile politice adoptate, controlul actului de guvernare, libertatea de a critica aciunile puterii, cu scopul de a determina schimbarea deciziilor incorecte;

II.III libertatea economicse refer la posibilitatea oamenilor de a aciona liber n dubla lor calitate de productori i consumatori; ea se fundamenteaz pe proprietatea privat i presupune: - libertatea agentului economic de a aciona n limitele legii, cum crede c este mai bine pentru atingerea scopurilor (libertatea de a iniia o afacere , de a o conduce etc.); - libertatea schimbului de bunuri i servicii ntre productori i consumatori; - libertatea consumatorului de a alege bunurile i serviciile dorite, n cantitile necesare.ntr-o societatea democratic se constat o permanent limitare a sferei de aciune a statului n vederea creterii libertii economice a oamenilor.Diferitele tipuri de liberti se afl in interaciune . Uneori este posibil s se afle pentru scurt vreme n conflict, dar specific societii democratice este dialogul i soluionarea conflictelor prin negociere.Conceptele de libertate negativa si libertate pozitiva

La sfritul anilor 50, Sir Isaiah Berlin, un evreu leton rtcit prin Britania, nuana principiul libertii, mai precis mprea libertatea in doua:libertate pozitivasilibertate negativa.

Libertatea pozitivaofer individului posibilitatea desvririi spirituale si mplinirii unui ideal nobil, superior de libertate. Reprezint capacitatea de a te realiza ca si om, liber de hedonism sau constrngeri materiale. Aceasta libertate are ns in snul ei germenii autoritarismului si a avut ca si rezultat apariia unor regimuri totalitare. Revoluia franceza este un exemplu de libertate pozitiva. A pornit spre a nltura un regim monarhic perceput ca si o antiteza a libertii individului si a sfrit printr-o ghilotinare in masa. Similar, bolevismul care si-a propus sa l nlture pe tar si sa instaureze o doctrina revoluionara care sa asigure egalitatea intre membrii societii, s-a transformat ntr-un regim totalitar care a folosit violenta pentru a-si atinge scopurile . Acest ultim exemplu de libertate pozitiva l-am trit si noi pe pielea noastr: comunismul.

Libertatea negativareprezint absenta oricrei bariere, constrngeri sau obstacol in calea modului in care ne-am ales sa ne trim viaa in societate. Este libertatea de a ne urmri propriul interes, propriul bine, de a ne atinge scopurile prin orice mijloace att timp cat nu ngrdim libertatea altui individ. Libertatea negativa sta la baza democraiilor avansate occidentale si a a avut ca si rezultat crearea unui individ blazat moral, limitat si captiv unei liberti superficiale. Totui, aceasta libertatea este de preferat, este libertatea care a triumfat si la fcut peFrancis Fukuyamasa anune prematur sfritul istoriei.

Aceasta impartire era oarecum valabila in anii raboiului rece. In prezent, statul modern are obligatia sa asigure individului conditiile necesare obtinerii libertatii negative pentru ca acesta sa aiba posibilitatea sa se dedice implinirii libertatii pozitive, libertatii mai nobile. In opinia mea, libertatea negativa trebuie sa reprezinte doar un mijloc de realizare materiala ce sa permita individului atingerea libertatii autentice, adica libertatea pozitiva.

Concluzien urma elaborrii acestui referat a vrea s menionez faptul c graie Democraiei i anume datorit principiului Libertii omenirea a cunoscut noiunea i sentimentul de a fi liberi, cu siguran c acest libertatea nu poate fi total indiferent de crui tip i se atribuie deoarece cu toii avem unele responsabiliti iar dup cum cunoatem responsabilitatea i este garantul drepturilor i libertilor ceteneti. Prerea mea este c Libertatea se refer la posibilitatea de a alege asupra propriei viei ns cu anumite limite. Avem puterea de a alege din ce ni se ofera,avem datoria totodat de a nu ngrdi libertatea celorlali. Libertate absolut nu exist, deoarece dac oricine ar fi liber s fac orice atunci fr voia sa ar lua dreptul la libertate altcuiva. Dac ne gndim puin la regimurile politice existente de-a lungul anilor vedem c am asistat i inca asistm la nclcri ale dreptului la libertate a polpulaiilor ntregi. Un exemplu elocvent n acest privin este existena sclaviei,apoi existena unor popoare aflate sub suzeranitatea altora ,ce reprezint tot o form de sclavie. Tot o ncalcare al acestui drept este i discriminarea sau abuzurile in familie. Consider c pentru noi toi libertatea ar trebui sa reprezinte un drept fundamental i n acelai timp s fim mereu contieni c odata cu ea vine i obligaia de a nu ngrdi libertatea altora.Bibliografie:

1. Patru eseuri despre libertate, Editura Humanitas, Bucureti 1997

2. Limitele libertii, Editura Iai, 19973. www.e-scoala.ro4. www.studiijuridice.mdAutor: studenta gr.103 RI, Hristoforov Alina

Coordonator stiintific:

PAGE 8