Principiile eco-economice - elemente esenţiale în procesul decizional de transformare a

pensiunii agroturistice în pensiune ecoturistică

CercetCercetăător postdoctorand Virgil NICULAtor postdoctorand Virgil NICULA

Introducere• Dezvoltarea producţiei materiale din ultimele

decenii, concomitent cu creşterea populaţiei şi respectiv, a cerinţelor de energie, de materii prime pentru industrie şi de produse alimentare au accentuat conflictul dintre om şi natură, dintre procesele de dezvoltare economico-socială şi resursele naturale, cu urmări tot mai îngrijorătoare asupra echilibrului ecologic al planetei.

Amploarea planetară a problemelor de mediu cu care se confruntă societatea umană în prezent a pus în faţa specialiştilor şi factorilor de decizie o serie de modele de evoluţie pentru următorii ani:

1.continuarea în acelaşi ritm, sens şi stil, poate fi justificată de capacitatea (verificată în cursul istoriei) că omenirea va găsi soluţiile de ieşire din criză la momentul potrivit, dar nu poate fi susţinută pentru că în materie de mediu efectele nu sunt imediate şi efectele ireversibile sunt deja simţite;

1. stoparea ritmului de dezvoltare economică la nivelul minim al asigurării materiale şi al creşterii populaţiei este o soluţie nerealistă; controlul populaţiei este neacceptat de religie sau tradiţie (evoluţia populaţiei in China o sa schimbe multe reguli ale economiei mondiale), iar limitarea accesului populaţiei la bunăstare este împotriva firii umane;

2. impunerea tuturor membrilor societăţii a unei atitudini ecologice prin metode dictatoriale nu este fezabilă, istoria dovedind că soluţiile nedemocratice nu au viabilitate;

3. dezvoltarea durabilă – singura soluţie acceptată unanim care conduce la promovarea elementelor economiei de piaţă într-un cadru democratic, prin respectarea exigenţelor şi criteriilor ecologice.

Mijloace şi metodeElaborarea unui nou model de dezvoltare a societăţii umane

presupune o schimbare a vechilor concepte, mai ales a celor economice şi racordarea lor la specificul managementului de mediu si la condiţiile crizei actuale.

Analiza a două din componentele de bază ale conceptului dezvoltării durabile: economia, şi protecţia mediului, permit elaborarea unor mecanisme, criterii, instrumente, modele ce pot fi avute în vedere într-o viziune economico-ecologică de dezvoltare a societăţii.

Economistul finlandez Malaska explică: “Dezvoltarea umană este ecologic durabilă, în relaţie cu mediul, dacă intervenţiile şi efectele impuse de activităţile umane (fie ele economice, tehnologice, sociale sau culturale) nu alterează rata schimbării naturii şi ecosistemelor într-un fel necontrolabil de natură sau într-o formă ireversibilă din punct de vedere al generaţiilor viitoare”.

Fundamentul tehnic substanţial al acestui nou gen de dezvoltare va fi un nou mod tehnic de producţie. Una dintre trăsăturile de bază ale acestuia constă în aşezarea lui pe aşa-zisele tehnologii “moi” –biotehnologiile – şi restrângerea până la eliminare a celor “tari” (mecanizate, chimizate), a căror folosinţă a poluat puternic anumite zone geografice.

Desfăşurându-se în condiţiile unor resurse limitate şi în mare măsură neregenerabile şi nerecuperabile, procesul creşterii economice nu este un set continuu de fluxuri circulare, ai cărui poli sunt producţia şi consumul personal final. Aceasta înseamnă că, pe de o parte, dezvoltarea economică este dependentă de mediul natural, de calitatea lui.

Pe de altă parte, orice activitate economică provoacă dereglări între natură şi economie, între om şi mediul său natural.

Stringenţa găsirii şi aplicării unui astfel de tip de dezvoltare decurge din manifestarea tot mai puternică a crizei ecologice care se suprapune peste criza economico-financiara globala.

Într-o viziune ecologică, turismul se află într-o strânsă interacţiune cu elementele abiotice, biotice, antropice, economice, sociale, culturale ale mediului, depăşind sfera strictă a mediului înconjurător.

Evoluţia actuală a turismului este caracterizată de profunda înnoire a ofertei turistice mondiale în special prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ.

Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de mediul înconjurător, acesta reprezentând “materia sa primară”, obiectul şi domeniul de activitate şi de desfăşurare a turismului fiind suportul său cadru, purtătorul resurselor sale.

Turismul se desfăşoară în mediu şi prin mediu, “calitatea” acestuia putând favoriza sau nega activităţile turistice.

Relaţia turism – mediu înconjurător are o semnificaţie deosebită, dezvoltarea şi ocrotirea mediului înconjurător reprezentând condiţia sine qua non a turismului, orice modificare produsă acestuia aducând prejudicii şi potenţialului turistic prin diminuarea sau chiar anularea resurselor sale.

Potenţialul turistic fiind o parte integrantă a mediului înconjurător, existenţa şi dezvoltarea lui depind în mod obiectiv de calitatea acestuia, deci, poate fi considerat un posibil indice de calitate pentru mediul său, un „barometru” al calităţii acestuia; se practică intens acolo unde sunt întrunite condiţii propice sau se diminuează şi dispare treptat în zonele unde, din diverse motive, o componentă sau alta a mediului înconjurător ca, de exemplu, peisajul, aerul, apa, se degradează.

Efectele economice ale turismului – venituri în devize, locuri de muncă – sunt uşor de evidenţiat, în timp ce efectele ecologice, de multe ori nu se pot măsura din punct de vedere cantitativ, ci mai degrabă calitativ.

Criteriile de bază ale ecoturismului

Implică măsuri de conservare

Susţine bunăstarea localnicilor

În

Încurajează implicarea comunităţii

Se desfăşoară în spaţii naturale şi culturale

Practicarea turismului verde presupune o modernizare a infrastructurii, a dezvoltării rural - urbane durabile, utilizarea de forme de energie neconvenţională, tehnici mai puţin poluante. În acelaşi timp, este nevoie de un marketing eficient, de o bună cunoaştere a locurilor cu destinaţie turistică, o dezvoltare macroeconomică eficientă care să evite supraexploatarea unei zone, cu evitarea investiţiilor de mare anvergură şi a poluării active.

Un rol deosebit îl are şi exprimarea opiniei populaţiilor locale faţă de dezvoltarea zonelor turistice şi participarea la programe de dezvoltare economică.

Rezultate şi discuţiiÎntrebări relevante din cadrul chestionarului:

Cunoaşteţi conceptul de eco-pensiune?Ce sistem de încălzire deţineţi în pensiunea

Dvs.?Ce mod de utilizare are terenul pe care îl

deţineţi?

Ţinând cont de profilul activităţii agroturistice, ce aţi fi dispus să schimbaţi în pensiunea Dvs. pentru a trece la eco-pensiune:

- Sistemul de încălzire, urmând să folosesc panouri solare sau altă formă de energie neconvenţională;

- Trecerea la culturi agricole ecologice şi procesarea ecologică a produselor obţinute din gospodăria proprie sau din achiziţii;

- Elaborarea unor meniuri cu reţete tradiţionale, din produse ecologice

- Utilizarea responsabilă a resurselor naturale (apă, sol, combustibil) şi sortarea deşeurilor din gospodărie;

- Creşterea nivelului de calificare şi perfecţionare a personalului;

Care dintre următoarele criterii vi se par mai apropiate de conceptul de eco-pensiune?- O pensiune în care meniul este alcătuit din produse ecologice;- O pensiune în care încălzirea se face pe baza unor tehnologii nepoluante;- O pensiune în care materialele de construcţie sunt ecologice;- O pensiune în care deşeurile se sortează şi reciclează;- O pensiune care îndeplineşte cel puţin jumătate dintre criteriile enumerate anterior;- O pensiune care îndeplineşte toate criteriile enumerate.

Care dintre următoarele criterii se aplică deja în pensiunea Dvs.?- Meniul este alcătuit din produse ecologice, pe baza unor reţete tradiţionale;- Poluarea mediului este redusă, prin sortarea deşeurilor şi atenta utilizare a resurselor naturale;- Încălzirea se face cu tehnologii nepoluante;- Materialele de construcţie sunt ecologice;- Culturile agricole satisfac cerinţele ecologice;- Produsele agricole procesate sunt ecologice.

Care dintre următoarele criterii credeţi că le-aţi putea îndeplini în viitorul apropiat în pensiunea Dvs.?- Meniul este din produse ecologice, cu reţete tradiţionale;- Poluarea mediului este redusă, prin sortarea deşeurilor şi atenta utilizare a resurselor naturale;- Încălzirea se face cu tehnologii nepoluante;- Materialele de construcţie sunt ecologice;- Culturile agricole satisfac cerinţele ecologice;- Produsele agricole procesate sunt ecologice.

Cum priviţi trecerea de la pensiunea agroturistică la eco-pensiune, în condiţiile în care secolul XXI este dominat de trei megaindustrii: telecomunicaţiile, tehnologia informaţiilor şi turismul?

Cunoaşteţi conceptul de viitor „România – putere verde agro-alimentară” ? Dar pe cel de „sat verde”?

Sunteţi interesat să participaţi la un workshop în localitatea Sibiel, jud. Sibiu, pentru a afla mai multe despre posibilitatea trecerii de la pensiune agroturistică la eco-pensiune şi despre conceptul „România – putere verde agroalimentară”?

Aţi dori ca pensiunea Dvs. să fie inclusă în proiectul de transformare a unor pensiuni agroturistice în eco-pensiuni agroturistice?

Evaluarea condiţiilor preliminare pentru acreditarea pensiunilor din Mărginimea Sibiului ca ecopensiuni s-a va realiza prin ancheta in teren şi chestionare. Pe baza rezultatelor obţinute vom formula propuneri pentru emiterea unor norme metodologice de clasificare a structurilor de primire cu funcţiune de cazare turistică de tipul eco-pensiuni, in colaborare cu ANTREC şi alte asociaţii profesionale de profil.

Urmărim analiza cantitativă şi calitativă privind potenţialul ecoturistic al capitalului natural, tehnologiile curate, agricultura ecologica, valorificarea resurselor naturale nepoluante, în vederea identificării pensiunilor cu potenţial ecoturistic.

Eco-clasificare

• Structurile turistice extraurbane care afişează simbolul ghinda sunt acele structuri de prestări servicii turistice situate în zone fără poluare şi nu interacţionează negativ cu mediul înconjurător; alocă cel puţin 1% din încasări pentru activităţi de plantare arbori şi arbuşti.

• Structurile turistice extraurbane care afişează simbolul sunt acele structuri de prestări servicii turistice care sunt situate în zone fără poluare, nu sunt surse de poluare pentru mediul înconjurător, au implementate programe de reducere a consumurilor, prestează servicii de servire a mesei pe baza de meniu din produse certificate ecologic şi aloca cel puţin 2% din încasări pentru activităţi de plantare arbori şi arbuşti.

• Structurile turistice extraurbane care afişează simbolul sunt structuri turistice de cazare situate în zone fără poluare, nu sunt surse de poluare pentru mediul înconjurător, au implementate programe de reducere a consumului de apă debit de cel mult 20l/min, instruiesc turiştii privitor la normele de protecţie a mediului, colectează sortat deşeurile proprii, utilizează becuri economice în proporţie de 50%, utilizează detergenţi ecologici, prestează servicii de servire a mesei pe bază de meniu din produse certificate ecologic şi alocă cel puţin 3% din încasări pentru activităţi de plantare arbori şi arbuşti.

• Structurile turistice extraurbane care afişează simbolul sunt structuri turistice de cazare situate în zone fără poluare, care folosesc surse de producere de energie "verde" in proporţie de min. 10%, au implementat un program de reducere a consumului de apă debit cel mult 15l/min, utilizează becuri economice în proporţie de 75%, instruiesc turiştii privitor la normele de protecţie a mediului, colectează selectiv deşeurile proprii (organice, sticlă, hârtie, plastic), utilizează detergenţi ecologici, utilizează în exclusivitate mijloace de transport ecologic în cadrul programelor organizate pentru turişti şi alocă cel puţin 4% din încasări pentru activităţi de plantare arbori şi arbuşti.

• Structurile turistice extraurbane care afişează simbolul sunt acele structuri turistice de excelenţă ecologică în care mai mult de jumătate din necesarul de energie este produs pe baza de energie verde", utilizează detergenţi ecologici, au implementat program de reducere a consumului de apă debit cel mult 10 l/min, instruiesc turiştii pe baza de programe organizate referitor la normele de protecţie a mediului înconjurător, colectează sortat deşeurile proprii (organice, sticlă, hârtie, plastic), utilizează becuri economice în procent de 100%, utilizează în exclusivitate mijloace de transport ecologic în cadrul programelor organizate pentru turişti şi alocă cel puţin 5% din încasări pentru activităţi de plantare arbori şi arbuşti.

Numărul pensiunilor agroturistice din Mărginimea Sibiului

32

1

16

17

1

3

7

2

1

1

7

3

2

12

0 5 10 15 20 25 30 35nr. pensiuni

Sibiel

Fântânele

Răşinari

Gura Râului

Mohu

Tilişca

Cisnădioara

Cristian

Jina

Poiana Sibiului

Păltiniş

Tălmăcel

Vale

Sălişte

ConcluziiEco-pensiunile vor reprezenta un model verde, focalizat pe

strategia celor patru R (Reducere, Reutilizare, Reciclare si Reexaminare), prin utilizarea unor sisteme, proceduri şi strategii eco-economice.

Transformarea pensiunilor agroturistice în ecopensiuni în satul turistic Sibiel, care să devină primul sat verde românesc, precum şi formarea în rândul administratorilor de pensiuni şi a altor actori din activitatea turistică a unei concepţii eco-economice de dezvoltare durabilă contribuie activ la conservarea moştenirii naturale şi culturale, include comunităţile locale în procesele de planificare, dezvoltare şi operare secvenţiale, contribuind la bunăstarea acestora.

Referinţe bibliograficeBogdan A.T., 2010, Ecoeconomic and Bioeconomic Impact

of Food Safety and Security in Perspective Increased Consumption of Food and Feed During 2030-2100, International Symposium: “Risk factors for Environment and Food Safety”, Oradea, România

Brown L., R , Eco-economie, Ed.Tehnică, Bucureşti, 2001Georgescu-Roegen, N., Legea entropiei şi procesul

economic, Ed. Expert, Bucureşti, 1996Georgescu-Roegen, N., Economia României, Ed. Expert,

Bucureşti,1997