Arhiepiscop Ioan ($ahovskoi)

Primeidiapflcatului mic

fraducere din limba rusd:

Florentina Cristea

ODIITVRA OAVMOHITE

2020

158 Despre autor

reddm tot ceea ce a fecut pArintele Ioan pentru Bise-rica Ortodoxd pe acest tdrdm, nou pentru el. O seriede initiative administrative de mare anvergurd, nu-meroase cAiAtorii in Europa gi in alte tdri ale lumii,extinderea publicajiilor iucrdrilor sale literare qi aleculegerilor sale de poezie.

Studiind bogdfia spirituald a Diasporei Ruse,este imposibil sA hecem cu vederea lucrdriie, al-cdtuite de unul 9i aceiagi om, dar semnate in chipdiferit: Dimitrie $ahovskoi - ieromonah Ioan - Ar-hiepiscop Ioan de San Francisco - Peierin. Schimba-rea legitimd a acestor nume reflectd calea complexd,uimitor de iniegrd a vietii unui om remarcabil, carea fost pdstor, filozof, poet - reflectd calea sa cdtreDumnezeu.

CUPRINS

Din partea editorilor

indeaproape sange, rdni gi moarte. in exil, in emi-$alie, a simfit cruzimea inuman; a celui de-Al Doi-lea Rizboi Mondial. insa in articolele, publicate inaceastA culegere (e1e sunt culese din diferite cdrti alevlddicdi) pdvirea lui este indreptatd nu cdtre lume,in general, ci cdtre interiorul omului. Aceasta este oanalizd a stdrii duhovniceqti a oamenilor modernigi, uneori, ea qocheaze prin exactitatea sa. in cuvin-tele vlddicdi se afld o acuzare nemiloasd, dar ea estepdtrunsd de nddejdea sfAntd cd lumina qi curdtia vortriumfa in noi gi credinta ortodoxd ne va da aripisX ne ridicdm deasupra impdrdfiei lumii acesteia. $inoi ne vom intoarce la Dumnezeu cu rugdciune ginddejde: Spdla-md-ztei gi mai ttirtos decdt zdpada md ztoi

albl (Psalmi 50, 8)4.

Oleg Kazakov

luptat impotriva Armatei Rogii pe durata rizboiului civil dinRusra din anul l9l8 p.lrrd in 1q21.

a in ceea ce priveqte citatele scripturistice din textul de falda fost consultatd, pentru conformitate, Biblil sau Sfintu Sciplu-rd'. Tipdritd sub indrumarea qi cu purtarea de grijd a Prea Feri-citului Pirinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romfure,cu aprobarea SfAntului Sinod. Bucuregti: Societatea Biblici In-terconfesionald din Rom6li4 1988 [nota redactorului].

PRIMEJDIA PACATULUI MIC

Dar am tmpotriua ta faptul cd ai pdrdsitdragostea ta ces dinthi (Apocalipsa 2, 4).

Pdcatul mic, Ia fel ca tutunul, a intrat atat dernult in obiceiul societdtii umane incAt societatea iioferd tot felul de facilitari. Unde nu se pot gesi ti-gdri?! Pretutindeni poate fi gAsitd o scrumierd, pestetot existd incdped, vagoane, compartimente specia-le -,,pentru fumdtori". Nu va fi nici o exagerare sd

spunem cd toatd lumea reprezintd o camerd imensd,mai precis, un vagon imens ir-r sferele interstelare:

,,pentru fumdtori". ,,Se fumeazd" - acest pdcat micil fac in liniqte aproape toti: 9i tinerii gi bitrAnii, 9i ceisdndtogi gi cei bolnavi, qi cei educati qi cei needucati.Unui criminal inainte de executarea PedePsei i se

permite sa fumeze o

'igare.

De parcd nu ar fi sufici-cnt aer in atmosfera terestrA sau este Prea anost - 9itrebuie sd ne credm unul plin de fum, otrdvitor gi sd

il respirdm, sd respirAm aceasta ohavA, sd ne imbd-tim cu acest fum. $i, iatd, toti se imbatd. PAnd acoloincAt ,,cel ce nu fi;ntrcazd" - este un fenomen aproa-pe la fel de rar ca gi ,,cel ce nu minte niciodatd" sau

,,cel ce nu este lngAmfat". Piafa tutunului este unadintre cele mai importante in comerlul mondial gi

in fiecare an milioane de oameni muncesc pentru a

8 , Arhiepiscop Ioan ($ahovskoi)

le da altor milioane gi milioane de oameni posibili-tatea de a inhala acest fum intepdtor, de a-gi aneste-zia cu el capul gi tot organismul 1or.

Este, oare, in natura omului sd facd acest pdcatmic - ,,sd fumeze"? insdqi aceastd intrebare pare ciu-datd. Este in natura omului sd meargd impotriva na-turii? Este in natura lui sd se drogheze? Guverneleinterzic consumul de cocaind insd ingdduie tutunul.Pdcatele mici sunt permise de legea umand, ele nuduc Ia inchisoare. Toti sunt vinovati de ele gi nimeninu vrea sd arunce cu piatra in ele. Tutunul, ca,,micacocaind" , este permis, ca o minciund micd, ca un ne-adevdr imperceptibil, ca uciderea omului in inimdsau in pantece. Dar nu aceasta spune Revelatia luiDumnezeu - voia Dumnezeului celui Viu. Domnulnu Se impacd nici cu minciuna mai micd, nici cu cu-vdntul ucigdtor, nici cu privirea desfrAnatd. Micutaiarbd a fdrddelegii este la fel de blestematd inainteaDomnului ca gi copacul cel mare al crimei. Multi-mea pdcatelor mici, fdrd indoialS, e mult mai gravdpentru suflet decdt numdrul mic al pdcatelor mari,care rdmAn intipdrite in memorie gi care intotdeau-na pot fi gterse prin pocdintd. $i sfAnt, fireqte, nu esteacela, care face fapte mari, ci aceia, care se abtine qide la cele mai mici delicte.

impotriva pdcatului mare este mai uqor sdlupfi, pe el este mai ugor sd iI ur5gti cAnd se apro-pie de tine. Este cunoscutd intdmplarea cu drep-tul Antonie din Murom. Au venit la el doub femei:una se cdia pentru un pdcat mare de-al ei, cealaltdmdrturisea plind de sine cd ea nu e pdrtaqd la nici

PRIMEJDI,A PACATULUI MtC 9

rrn pdcat mares. intdmpinAndu-le pe aceste doud fe-rnei pe drum, bdtrAnul i-a poruncit celei dintAi sd

rneargd gi sd ii aducd o piatrd mare, iar celeilalte -sii adune mai multe pietre mici. Dupd cAteva mi-rrute femeile s-au intors. Atunci bdtrAnul le-a spus:

,,Acum duceli gi aqezali aceste pietre exact in locuri-lc, de unde le-ati luat".

Femeia cu piatra cea mare a gdsit ugor acel loc,tle unde luase piatra, iar cealaltd in zadar s-a invAr-tit, cdutdnd locaqurile pietricelelor sale gi s-a intorsla staret cu toate pielrele. Inainte-vdzdtorul Antonielc-a explicat femeilor ce simbolizeazd aceste pietre.La cea de-a doua femeie ele simbolizau numeroase-le pdcate, cu care ea se obignuise, pe care nu le luadeloc in consideratie gi pentru care niciodatd nu se

r:Xia. Ea nu lqi amintea pdcatele ei mici 9i pornirilepatimilor sale, dar ele exprimau starea cea trista asufletului sdu, incapabil chiar gi de pocdintd. Iar cea

dintAi femeie, linAnd minte pdcatul ei, suferea dincauza acestui pdcat gi astfel l-a inldturat din sufletul ei.

Mullimea deprinderilor mici, imorale - este tindpentru sufletul omului dacd omul le statornicegte insine sau le socoteqte un rXu ,,inevitabil", impotrivar:Xruia ,,nu merite" 9i ,,nu trebuie" sd lupte. $i ioc-rnai aici, iatd, cade sufletul in cursa vrdjmagului luiI)umnezeu. ,,Eu nu sunt sfAnl" , ,,eu trdiesc in lume"qi ,,trebuie sd trdiesc ca toatd lumea" - se liniqteg-

s La spovedanie de multe ori oamenii, din lipsi de in!e-k'pciune, mdrturisesc acelagi lucru, fdrd sd infeleagd cd nu sprernclreptdlirea de sine, ci spre os6ndirea de sine au venit.

lo Arhiepiscop loan (gahovskoi)

te pe sine congtiinla cea mahnitd a omului credin-cios. Omule, omule, firegte cd nu esti sfAnt, fireqtecd,,trdiegti in lume" 9i,,trebuie sA trdiegti ca toatdlumea" gi de aceea - te nagti ca toatd lumea, mori caea, privegti, asculti, vorbegti ca ea, dar de ce trebuiesd incalci gi tu Legea lui Dumnezeu - ,,ca ea"? De cetrebuie qi tu din punct de vedere moral sd miroqi atAtde nepldcut ,,ca ea"? GAndegte-te la asta, omule.

CAt de greu este sA scape sufletul de o idee gre-qitA, dar obiqnuitd. Psihologia acestei lumi ateistea pdtruns atAt de adAnc in lumea psihicd a omuluimodern incAt fafd de pdcat qi de crima impotrivaLegilor lui Dumnezeu aproape toti oamenii actio-neazd la fe1 - ,,dupd tipar" . Iar, ce este cel mai trist,este {aptul cd rdul le-a insuflat oamenilor ca cerin-tele pdcatului sd le numeascd ,,cerintele firii". Ce-rintele firii sunt - a respira, a manca cu misurd, a teinchlzi, a dormi, nicidecum a-ti droga organismul, ate ataga fdrd nici un sens de miraj, de fum.

Cdci este de ajuns numai sd ne gAndim sincer laaceastd probiemd gi rdul va ieqi singur la suprafatdin conqtiinla noastrd. Dar tocmai in aceasta gi constdproblema, cd omul modern nu are timp sd se gdn-deascd la singura problemd importantd, legatd nude aceastd viatd scurtd de 60-70 de ani, ci de vegni-cia existentei sale nemuritoare, Lrdite in condiiii noi,mirete. Absorbit de ,,practica" total greqit infeleasd,omul modern, cufundAndu-se in viata sa practicd,pdmdnteascd, crede cd el este intr-adevdr ,,practic" .

Amarnicd rdtdcire! in clipa mortii sale aqa-numiteinevitabile (care intotdeauna este foarte aproape de el)

PRIMEJDIA PACATULUI MIC

ornul va vedea cu ochii sdi cAt de putin practic a fostt'1, reducAnd problema practicii la nevoile stomacu-lui sdu gi uitdnd complet de duhul sdu.

Dar deocamdatd omul, intr-adevdr, ,,nu atetirnp" sd se gAndeascd Ia legile morale elementarerle vielii sale. $i, sdrmanul de el, suferd nesPus din( auza acestui lucru. Ca un copil, care fdrd incetarese atinge de foc qi plAnge, omenirea fdrd incetare se

,rtinge de focul pdcatului 9i al poftei, 9i plAnge, qi su-

lcri, dar iar gi iar se atinge... fdrd sd igi inteleagd sta-

lt'a sa de infantiiitate duhovniceascd, care in SfAnta

lrvanghelie se numegte orbire gi este intl-adevdr aorbire a inimii cu toatd existenla ochilor trupeqti.

Omenirea se ucide singure prin pdcat gi fiecare,,m, de asemenea. Fiind ndpdditd, tulburatd de rdu,,lind frdu liber instinctelor sale inJerioare, omeni-lca iqi pregdtegte o soartd infricogdtoare, ca 9i fieca-

l(, orrxr' care merge pe aceastd cale. Cei ce seamdndvint - culeg furtund6. $i, iatd, tocmai la acest lucru,r;iilgurul important - ,,nu au timp" sd se gAndeascd.

., I'rdiegte clipa" , ,,ce va h, va fi" - sufletul respin-

1ic adevdrul, care ii spune inlduntrul sdu cd trebuiesii intre in sinea sa, sd se concentreze, sd anallzeze,rtractiile inimii sale gi sd cugete 1a soarta sa cea veg-

rricd. Creatorul lumii i-a poruncit omului sd se ingri-jr'irscd numai de ziua de astdzi; lumea ii Porunceqter;;i se ingrijeascd numai de,,aceastd clipd", afundAn-, ltr-i pe om in marea grijilor, legate de toatd viata!

6 Pentru cd ei nti setvtdnnL aint, aor culege furtund (Osea B, 7)

Inota redactorului].

rz Arhiepiscop Ioan (gahovskoi) _Tema despre pdcatul mic nu este micd deloc.

Aici este o oglindire a mustrdrii lui Dumnezeu dinApocalipsd fiald de lumea cregtind pentru faptul cd eaa pdrdsit dragostea sa cea dinthi. CAt de curatd qi su-perioard din punct de vedere moral fatd de om esteacum chiar gi acea naturd gubredd, din care este zi-dit irupul sdu. Cdt de curatd este piatra, gata sd stri-ge impotriva oamenilor, care nu dau slavd lui Dum-nezeu, cAt de curate sunt florile, pomii in minunatulIor ciclu al vietii, cAt de minunat sunt supuse Le-gii Creatorului animalele in curdtia lor. Natura luiDumnezeu nu fumeazd, nu se drogheazd, nu des-frAneazd, nu distruge roadele, date de Dumnezeu.Natura cea necuvAntdtoare il invatd pe om cum tre-buie sd iqi ducd Crucea ascultdrii fatA de Dumnezeuprin toate furtunile gi suferintele acestei vieti. Omultrebuie sd se gAndeascd la acest lucru.

Unii cred cd tot ceea ce se intAmpld aici, pe pd-mAnt, nu va avea nici o urmare. Unui om cu congti-inta necuratd, firegte, ii place mai mult sd gdndeascdaga. Dar de ce sd se amdgeascd pe sine insugi? Maidevreme sau mai tdrziu tot va vedea taina cea orbi-toare a curdtiei lumii.

Noi inqine simtim cd suntem ,,via,td" . Oare, atAtde purtin ne pretuim pe noi ingine gi atdt de super-ficial Il intelegem pe Cel care d creat lumile, incitsd ne gAndim la aceastd degertXciune pdmAnteascda vietii ca la existenta omului? Mult mai multe lu-cruri qi mai presus de acelea, cu care ne-am obignuitaici, pe pdmAnt, ar trebui sd 1e socotim nu numaiviata noastrd, ci chiar gi idealurile noastre. Dar noi

PRIME]DIA PACATULUI MIC

suntem un bob de grAu, pus in pdmAnt. $i, de aceea,

acum nu putem vedea suprafata pdmAntului, aceltablou adevdrat al naturii, care se deschide ln fafaochilor nogtri in clipa aga numitei morti, adicd foar-tc curAnd pentru toli.

Ce este moartea? Moartea nu este deloc un si-t:riu, un baldachiru o banderold neagrd la mAnd, unrnormAnt de lut. Moartea este atunci cdnd ldstarulviefii noastre iese la suprafala pAmantului qi se

ageazd sub razele directe ale Soarelui Dumnezeiesc.(lrduntele viejii trebuie sd moard qi sd incolleascdiardqi aici, pe pdmAnt. Aceasta este aga numita inSfAnta Evanghelie nngtere tn duh, naEterea cea de-a

doua a orrrt:.lui. Iar rnoartea trupului este pdrdsireapdmAntului de cdtre ldstar, iegirea lui din pdmAnt.I'entru cei morti duhovnicegte firegte cd sicriele,rnormintele, banderolele negre - toate sunt nigtelealitdti. 9i duhul lor nu va putea iegi la suprafatavietii adevdrate, cdci ei pe acest pdmAnt nu au muritpentru ei ingiqi, pentru pdcatele 1or.

Fald de lumea cealaltd suntem acoperiti ca unou, in coaja find a trupului. $i cojile noastre se sparguna dupd alta. Fericit este omul, care este un orga-nism viu, format pentru viala viitoare. Vrednicd deplAns este starea celui care este un lichid amorf. .. gi

irrcd poate fi chiar dezgustdtor din pricina mirosuluisXu duhovnicesc!

Aici, pe pdmdnt, noi intr-adevdr suntem in in-tunecimea duhului, in ,,pAntecele" lui. $i, oare, nut'ste o crimd ca, aflandu-ne in aceastd stare/ se nune preg5tim pentru adevdrata noastrd nagtere, ci sd

tj

14 Arhiepiscop Ioan (Sahovskoi)

socotim intunericul nos u - fie locul ideal, aducd-tor de cea mai mare bucurie, al vielii (cum socoteqteateismul optimist), fie un loc nelnteles al suferinle-ior fdrd sens (cum socoteqte ateismul pesimist)?

Ochii trupeqti" firegte, nu pot vedea sensul, darin el este foarte ugor, mai mult decAt ugor sd credem,gAndindu-ne Ia noi ingine qi la Sfdnta Evanghelie.Acest sens il trAmbiteazd toatd natura; 9i incepe sd iltrAmbiteze orice suflet omenesc, care s-a trezit.

Cu cdtd grijd trebuie ca noi, toti cei ce ,,nu amincoltit", sd ne purtdm unul fatd de celdlalt. Cu cdtdgriid trebuie sA ocrotim unul in celdlalt aceastd in-coltire, aceastd iegire in aer liber, sub Soarele Dum-nezeiesc!

Omul este teribil de responsabil pentru toategi este greu sd iqi imagineze din punct de vedereteoretic nenorocirea acelui om care, trdind ca unateu pe pdmAnt, ,,de parcd nimic nu ar exista", setrezeqte dintr-odatd fafd in fald cu realitatea, carenu este doar mai vie decAt acest pdmAnt al nostru,ci chiar intrece toate ideile noastre despre realitate.Nu pentru aceste suflete a suferit Domnul in grddi-na Ghetsimani? in orice caz, qi penku ele a zuferitEl pe Cruce.

Dacd cerul cel vdzut nu ne-ar separa de cerul celnevAzut, ne-am cutremura de aceie discordante a1e

duhului, care existd intre biserica ingereasci, trium-fdtoare qi biserica noastrd pdmAnteascd, a sufleteloromeneqti, lipsite de vointd, care nu luptd aproapedeloc. Ne-am ingrozi gi am intelege clar acel ade-vdr, care acum pentru noi este imposibil de infeles:

PRIMEJDIA PACATULU I MIC 15

ccea ce a fdcut pentru noi Dofinul Iisus Hristos qi ce

lace El pentru fiecare dintre noi. MAntuirea Lui noirrc-o inchipuim aproape teoretic, abstract. Dar, cAnd.rm vedea, pe de o parte, cetele albe ca zdpada ale

tluhurilor pure, strdlucitoare, inJocate, inflXcdrate,(:rre ard de dragoste nespusd penku Dumnezeu qi

.rspird cdtre mAntuirea intregii fipturi qi, pe de altd

Parte, am vedea pXmAntul cu sutele lui de milioa-rrc de jumdtate-oameni jumdtate-insecte, cu inimile,inclreptate numai spre pdmAnt, de oameni, care se

tlevoreazd unul pe celdlalt, iubitori de sine, de pld-, t'ri, de bani, incdpdlAnali, posedati de fortele intu-r)ecate, care s-au lipit de ei, ne-am ingrozi gi ne-am('utremura. $i ar sta inaintea noastrd imaginea clard,r imposibilitdtii certe a mAntuirii pe cei ,,naturale".

Pdrerile ocultismului despre migcarea evoluti-vii a omenirii, care se teincarne azd., ni s-at pdrea, int cl mai bun caz, o nebunie. Noi am vedea cA intu-nericul, care se afld peste omenire, nu se subliazd, cise ingroaqd. $i am intelege ce a fecut pentru oameni(ireatorul, Care S-a intrupat pe pAmantul lor. Amvedea cum chiar gi spicele, care au pe e1e doar unsingur bob de grAu, sunt luate de secerdtorii ceregtiin cer, cd cea mai micd scAnteie a lui Hristos, aflatdirr om - ca un bobulet de grdu, aflat in spic - il mAn-luie$te pe acest om. Tot ce este intunecat, se taie, se

rlir la o parte, se ia numai scAnteia gi ea devine viatavegnicd a omului. Slavd mdntuirii lui Hristos!

intr-adevdr, noi nu avem nimic in sinea noas-tr'5, in afard de demnitatea noastrA omeneascd, ce

z;,rce in praf. $i din acest praf noi apdrem cu harul

16 Arhiepiryop Io"" ($"h-rtoD

lui Hristos gi ca o scAnteie suntem purtati la cer. Darsuntem purtati numai dacd s-a aprins in noi aceas-td scdnteie a dragostei de Dumrezeu, dacd suntemcapabili sd ne depdrtdm sufletegte de tot ceea ceeste muritor in lume, capabili sd observdrn tot ceeace este muritor qi astfel sd il indepdrtdm de la noi.Sensibilitatea fatd de cele mai mici lucruri, care se

intdmpld in sinea noastrd, este indiciul sdndtdfii su-fletului nostru. Dacd atomii, intr-adevdr, se prezintdin sinea lor ca adevdrate sisteme solare, acesta esteun exemplu minunat de omogenitate organicd a fie-cdrui pdcat: 9i mic, qi mare.

Vorba despre necesitatea de a respinge chiargi cel mai mic pdcat ne duce la cea mai importantdproblemd a vietii omeneqti: problema viefii de dupdmoarte.

Revelalia Bisericii afirmd cd sufletul, care nu s-aeliberat de o patimd sau alta, va duce aceastd patimda sa in lumea cealaltS, de dincolo de mormAnt, undedin cauza lipsei trupului (pdnd la inviere) va fi im-posibil sd igi satisfacd aceastd patimd, motiv, pentrucare sufletul se va chinui neinc etat, arzdnd de dorin-!a de a-qi satisface pofta, fiind neincetat insetat depdcat gi neavAnd posibilitatea satisfacerii poftei sale.

Un gastronom, care s-a gAndit in viata sa ceapdmAnteascd numai la mdncare, fdrd indoiald, se vachinui dupd moarte, fiind lipsit de hrana cea tru-peascd, dar nefiind lipsit de setea cea duhovniceas-cd de-a aspira cdtre ea. Un beliv se va chinui in chipnemaipomenit, neavAnd un trup, pe care sd-l poatdsatisface, turnAnd in el alcool gi astfel sd igi poatd

PRIMEJDlA PACATULUI MIC 17

liniqti pulin pentru un timp sufletul sdu cel chinuit.l.Jn om desfrAnat va simli acelagi lucru. Un om iubi-tor de bani - la fel. Un fumdtor - la fe1.

Nu este greu sd facem un experiment. Un fu-rn.ltor sh incerce sd nu fumeze doud-trei zile. Ce var.irnti e1? Un chin, atenuat incd de toate reialiile 9ir listractiile vietii. Dar luati-i viala cu toate distracti-ilc ei. $i suferinta se va agrava. Va suferi nu trupul", i sufletul, care sdlsgluieqte in trup qi care s-a obiq-nuit prin intermediui irupului si iqi satisfacd pofta'r,r, patima sa. Lipsit de satisfactie, sufletul va suferi.r\stl:el suferS, firegte, 9i sufletul unui pdcdtos bogat,L ,rfe si-a pierdut brusc bogdtia, al unui iubitor detihn;, care gi-a i:ierdut tihna, sufletul unui iubitor,lt' sirie, care a prirnit o loviturd irnpotriva iubirii,lt' sine. CAte sinucideri nu au fost pe acest tdrAm?ii rrate acestea sunt experienfe, adevdrate exPeriente

, rlc vietii noastre pdmAntegti. incd de aici, cle pe pd-rDirnt no'L putem face experiente pe sufletui nostru.liit'care om trebrlie sd fie perspicace. Trebuie si ne

l,,rzim casa noastrE de spargere (Matei 24, 43)?.

Sinrfind acest lucru, oare, ne putem ldsa in 1i-

rriqte in voia patimilor sau chiar sd le impdrtim inl,,rtin-ri grave 9i patimi ,,nevinovate"? Cdci focul totloc este - atAt cel din furnal, cAt;i 1a un bd1 de chi-l,r'it aprins. $i unul gi celdlait este dureros pentru cel, t'se atinge de el gi poate fi mortal. Trebuie sX inte-

' Aceea umoaqtefi, cii detr gti stdpitttul ctsai Io ce strtid dittttrtttDlr uiirc fitrul, nr prii:c14lrcn gi tt ar lirsi sii i st' spttrgn- cr;sa fnot:tr, r I.rr:torului].