pre comb us ti a

8/3/2019 Pre Comb Us Ti A

1/23

Precombustia

Diaconu Ruxandra

MB1


2/23

Industria energetica, industria chimica, metalurgia, fabricarea

cimentului, transporturile, arderea deseurilor, sunt cele mai importante

surse de emisie a gazelor cu efect de sera care contribuie la ncalzirea

globala. n prezent, la nivel global sunt emise n atmosfera 22 mld. tone de

CO2, din care 8 mld. tone provin din arderea carbunelui.

Sistemul energetic bazat pe carbune este responsabil n mare parte de

emisiile poluante. n acelasi timp, nsa ramnem dependen_i de carbune n

urmatorii ani: carbunele este mai ieftin si la ndemna.

Nigel Yaxley, fost presedinte al asociaiei Euracoal, spune ca sursa de

energie cu cea mai rapida crestere la nivel mondial ramne carbunele (3,1% crestere n 2008). Drept urmare, tehnologiile care sa permita extragerea

si exploatarea curata a carbunelui sunt indispensabile: Captarea si stocarea

carbunelui trebuie sa fie parte din soluia de reducere a emisiilor.

Uniunea Europeana a adoptat obiective ambiioase de reducere a

emisiilor de gaze cu efect de sera, care nu pot fi ndeplinite fara o reducere

semnificativa a emisiilor de CO2 produse prin utilizarea combustibililor fosili.

Aceasta reducere este posibila din punct de vedere tehnic si prin

aplicarea a trei tipuri demasuri:

mbunatairea eficienei energetice;

utilizarea surselor de energie regenerabila;

captarea si stocarea bioxidului de carbon emis n mod curent.

Eficiena energetica si sursele regenerabile de energie reprezinta, pe

termen lung, cele mai durabile soluii att pentru sigurana aprovizionarii cu

energie ct si pentru conservarea climatului. Se preconizeaza ca Uniunea

Europeana trebuie sa reduca cu 8 % emisiile de gaze cu efect de sera n


3/23

perioada 2008 2012, iar pe termen lung, emisiile de gaze cu efect de sera

trebuiesc reduse cu Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra

echipamentelor si tehnologiilor de mediu Agigea 26-28 august 2009

aproximativ 70 %, comparativ cu anul 1990. intele stabilite nu pot fi

realizate fara captarea si stocarea dioxidului de carbon n forma_iuni

geologice.

Tehnologii preconizate de captare a dioxidului de carbon

Captarea si stocarea de CO2 este o masura care mpiedica eliberarea n

atmosfera a bioxidului de carbon rezultat din arderea combustibililor fosili.

Deoarece bioxidul de carbon este un gaz cu efect de sera important, Grupul

interguvernamental de experi n evoluia climei (IPCC) considera ca

tehnologia captarii si stocarii CO2 ar putea contribui la limitarea emisiilor de

gaze cu efect de sera cu 1555%, prin urmare la combaterea schimbarilor

climatice.

n multe ari se realizeaza cercetari intense pentru studiul unor noi sipromiatoare concepte privind mbunatairea tehnologiilor existente n scopul

reducerii costurilor si a energiei consumate n procesul de captare.

Pentru limitarea modificrilor climatice se urmreste reducerea

emisiilor de dioxid de carbon prin captarea si stocarea acestuia. Acest lucru

este posibil n cazul generrii energiei electrice prin gazeificarea

combustibililor fosili solizi, folosind o instalatie IGCC cu captare de CO2. ntr-

o instalatie IGCC (Integrated Gasification Combined Cycle) este posibil

captarea CO2 din gazul de sintez. Tehnologia IGCC prezint un real interes

pentru generarea de energie electric din crbune, ct si pentru protecTia

mediului, datorit avantajelor care le are faT de tehnologia clasic folosit

n termocentrale, bazat pe arderea crbunelui sau a lignitului cu generarea


4/23

de abur care apoi este destins ntr-o turbin de abur pentru producerea de

electricitate. Primul avantaj vizeaz impactul, semnificativ mai redus, asupra

mediului a tehnologiei IGCC. Acest lucru se datoreaz prezenTei unei etape

de desulfurare a gazului de sintez. Un alt avantaj este legat de flexibilitatea

tehnologiei IGCC de a produce diversi vectori energetici n funcTie de cerinTa

la un moment dat, fapt care conduce la o eficienT energetic si economic

superioar. Un alt factor foarte important este acela c tehnologia IGCC

permite captarea dioxidului de carbon (captare pre-combustie) la costuri mai

reduse si cu eficienT mai mare dect n cazul captrii din gazele arse

(captare postcombustie).

Tehnologia IGCC este din ce n ce mai rspndit, iar n ultimii ani tot

mai multe turbine de gaz, fabricate de cei mai mari productori n domeniu

(Alstom, Siemens, General Electric, Mitsubishi), au fost adaptate pentru a

putea fi utilizate folosind gazul de sintez.

Potrivit IPCC, exista trei tehnologii de captarea a dioxidului de carbon:

- tehnologia pre-combustiei;

- tehnologia oxi-combustiei;

- tehnologia post-combustiei.

Precombustia

Aceasta consta n transformarea prin gazeificare a unui combustibil

bogat n carbon (carbune sau derivai petrolieri) ntr-un gaz sintetic

constituit din monoxid de carbon si hidrogen. Sunt necesare mai multe etape

de transformare si purificare a gazului astfel obinut, ndepartarea CO2 si

obinerea unui flux de hidrogen pur ce poate fi ars ntr-o centrala cu ciclu

combinat. Cu toate ca gazeificarea este un proces industrial bine cunoscut,

producerea energiei electrice din hidrogen la scara industriala si integrarea


5/23

mai multor tehnologii complexe similare cu cele utilizate n industria

petrochimica, acest procedeu necesita perfecionat. Tehnologia nu poate fi

utilizata n centralele termoelectrice existente, are un cost investitional

ridicat, este dificila de pus n aplicare si prezinta un grad ridicat de risc.

Instalaiile sunt cunoscute ca cicluri combinate cu gazeificare integrat

a crbunelui (IGCC), i pot oferi beneficii importante n contextul captrii

CO2;

Procesul se realizeaz n mai multe etape de transformare i purificare

pentru a se obine un gaz care s poat fi transformat ntr-un ciclu

combinat;

nlturarea sulfului din crbuni, nainte de ardere, se realizeaz prin

gazeifiere. Crbunii sunt transformai n gaz de sinteza prin tratare cu ap:

C+ H2O CO + H2

Sulful se separa prin rcire, iar gazul de sintez se arde n turbine cu

gaz pentru a se genera curent electric.

Cldura reziduala de la turbinele cu gaz se folosete pentru producere

de abur, iar aburul se apoi se folosete pentru producerea de energie

electric.

Procedeele de desulfurare a gazelor de ardere (postcombustie) sunt la

temperaturi ridicate (prin adsorbie pe site moleculare zeolitice) i la

temperatur joas.

Procedeele la temperaturi joase se caracterizeaz prin absorbia

oxizilor de sulf ntr-o soluie alcalin (pe baz de hidroxid de calciu,

magneziu, sodiu, amoniu), obinndu-se ca produi finali sulfaii

corespunztori.


6/23

Solubilitatea dioxidului de sulf n ap este mic, ea scznd cu

creterea temperaturii.

n timpul absorbiei n ap are loc un proces de hidroliz, conform

ecuaiei:

SO2 + H2O H+ + HSO-

Pentru a crete gradul de absorbie al SO2 n soluii apoase este

necesar introducerea n sistemul de absorbie a unei substane care s

ndeprteze protonul (H+), sau s lege anionul bisulfitic (H SO3-). Pentru

aceasta se folosesc soluiile unor substane cu caracter bazic.

Procesul de absorbie a SO2 n soluii alcaline este un proces

heterogen, n majoritatea cazurilor, reacia chimic are loc n faza lichid, iar

cel puin unul din reactani provine din faza gazoas.

Pentru hidrocarburile cu un coninut ridicat de sulf s-au utilizat diverse

metode de ndeprtare a sulfului n vederea obinerii emisiilor reduse de

oxizi de sulf. Printre acestea se numr:

1. Aditivitatea motorinei prin folosirea aditivilor de combustie care au

rolul de a reaciona cu dioxidul de sulf din gazele de ardere i de a forma

produse slab active sub raport coroziv;

2. Metoda petrochimic, de ndeprtare a compuilor cu sulf prin

rafinare.

Reducerea oxizilor de azot se realizeaz fie prin proiectarea special acamerelor de ardere din motoare, fie prin intermediul unor tobe catalitice,

In cadrul tobelor catalice are loc un proces combinat redox, de

reducere a oxizilor de azot la azot si de oxidare a monoxidului de carbon i a

compuilor organic volatili la bioxid de carbon i ap.


7/23

Pentru ca toba catalitic s funcioneze n condiii optime este necesar

ca amestecul de gaze care intr n cilindrii motorului cu ardere intern s fie

n raport stoechiometric. Din acest motiv n toba catalitic se regsete o

sond lambda (un senzor de oxigen) care informeaz sistemul de

management al motorului despre coninutul de oxigen din gazele de ardere.

Microprocesorul controleaz procesul de ardere / respectarea stoichiometriei

reaciei prin injectarea unor cantiti precis determinate de combustibil.

Imbunatatirea proceselor de ardere este o preocupare continu a

proiectanilor de instalaii industriale energetice i de motoare pentru

autoturisme. In cazul motoarelor pentru autoturisme soluiile de

mbunatairea combustiei (pentru creterea randamentului motoarelor i

pentru reducerea emisiilor de gaze poluante) includ:

y supraalimentarea cu aer (cu ajutorul unor turbine antrenate de gazele

de ardere sau a unor compresoare mecanice antrenate de motor);

y creterea presiunii de injecie (pn la 2100 bari n cazul motoarelor

cu pomp-duz i pn la 1600 bari n cazul motoarelor cu ramp

comun);y modificarea geometriei camerelor de ardere;

y creterea numrului de supape i mbuntirea formei lor. Una din

dezvoltrile motorului Diesel este arderea la temperaturi mai joase, la

care formarea oxizilor de azot este redus.

Aplicarea n practic a tuturor acestor msuri a dus la reducerea

polurii atmosferice cu anumii compui (bioxid de sulf, pulberi n suspensie)

sau la plafonarea tendinei de cretere (oxizi de azot, VOCx, ozon). Implicit

n ultimii ani impactul polurii atmosferice asupra solurilor s-a redus

semnificativ, evideniindu-se o tendin uoar de refacere a solurilor

degradate sub impactul ploilor acide. Problema ozonului troposferic rmne

actual, fiind necesare noi eforturi pentru soluionare.


8/23

Tehnologia IGCC prezint un real interes pentru generarea de energie

electric din crbune, ct si pentru protectia mediului, datorit avantajelor

care le are fat de tehnologia clasic folosit n termocentrale, bazat pe

arderea crbunelui sau a lignitului cu generarea de abur care apoi este

destins ntr-o turbin de abur pentru producerea de electricitate.

Primul avantaj vizeaz impactul, semnificativ mai redus, asupra

mediului a tehnologiei IGCC dect a tehnologiei bazate pe arderea

crbunelui.

Un alt avantaj al instalatiilor IGCC este flexibiliatea instalatiei de a

produce electricitate sau hidrogen n functie de cerinta la un moment dat. nperioadele n care cererea de electricitate este sczut instalatia poate

produce mai mult hidrogen, care poate fi stocat si folosit pentru alte aplicatii.

Astfel datorit flexibilittii instalatiei, operarea n regim de sarcin maxim

duce la scderea chetuililor de operare si de ntreTinere.

Un alt factor foarte important este acela c tehnologia IGCC permite

captarea dioxidului de carbon (captare pre-combustie) la costuri mai reduse

si cu eficient mai mare dect n cazul captrii din gazele arse (captare

postcombustie).


9/23

Diagrama simplificat a procesului IGCC


10/23

Randamentul IGCC fr / cu captare CO2

Reactoare de gazeificare

Pe plan mondial exist mai mult de 140 de instalaTii de gazeificare,

dintre care 90 sunt situate n SUA si se estimeaz ca pan n anul 2020

numrul acestora s creasc cu 70%. La baza acestor instalaTii stau o gam

larg de reactoare care pot fi clasificate n trei mari categorii:

- Reactoare de gazeificare n contracurent (moving-bed gasifiers), au

fost primele reactoare moderne de gazeificare a combustibililor solizi.

Reactorul n contracurent, ilustrat n Figura urmatoare, prezint la partea

superioar alimentarea cu combustibil solid, iar la partea inferioar se


11/23

introduce, n contracurent cu combustibilul, faza gazoas (agentul de oxidare

si moderatorul). Pe msur ce este consumat, combustibilul se deplaseaz

spre partea inferioar a reactorului.

Reactor de gazeificare n contracurent

- Reactoare de gazeificare n strat fluidizat (fluidized-bed gasifiers)

acest tip de reactoare asigur o amestecare foarte bun ntre combustibil si

agentul oxidant. Agentul oxidant, oxigen sau aer, este suflat printr-un pat de

particule solide de combustibil cu o anumit vitez astfel ncat are loc

fluidizarea materiei solide. Acest tip de reactor este potrivit pentru materii

prime reactive precum lignit sau biomas. n Figura urmatoare este

prezentat un reactor n strat fluidizat precum si profilul de temperatur

aferent.


12/23

Reactor de gazeificare n strat fluidizat

- Reactoare de gazeificare n echicurent (entrained-floe gasifiers), n

aceste reactoare faza solid si faza gazoas se deplaseaz n aceeasi

direcTie. Reactoarele de gazeificare n echicurent pot fi folosite pentru

materii prime mai puTin reactive precum crbunele. Acest tip de reactor este

prezentat n Figura urmatoarempreun cu profilul de temperatur aferent.

Reactor de gazeificare n echicurent


13/23

TRANSPORTUL CO2

n general, sursele de emisii de CO2 si amplasamentele de stocare

sunt localizate departe una de cealalt, astfel nct, transportul reprezint o

etap a captrii si stocrii CO2 care face legtura ntre sursa de emisie si

amplasamentul de stocare.

Transportul CO2 poate fi fcut:

-Prin intermediul conductelor obisnuite de oTel de acelasi tip cu cele

destinate transportului gazului natural;

- Prin intermediul navelor maritime, similar transportului gazului petrollichefiat (GPL) sau a gazului natural lichefiat (GNL).

Stocarea dioxidului de carbon

Dupa ce CO2 a fost captat poate fi stocat sau reutilizat. Reutilizarea

consta n folosirea acestuia ca resursa la fabricarea bauturilor racoritoare sau

n sere, pentru a ajuta la cresterea plantelor.

Deoarece piaa reutilizarii CO2 este n prezent redusa, majoritatea CO2

extras trebuie sa fie stocat.

Cercetatorii n domeniul schimbarilor climatice au constatat ca padurile

constituie mijlocul natural cel mai performant de stocare a CO2 pe lungi

perioade de timp, dar cantitatea stocata scade de la an la an datorita n

special defrisarilor masive.


14/23

Caile de stocare a dioxidului de carbon.

A doua cale naturala de stocare a dioxidului de carbon o

reprezinta oceanul planetar. n urma cercetarilor realizate la nivel mondial

oamenii de stiin_a au constata recent o scadere a cantitaii de CO2 absorbita

de oceane. Aceasta scadere este cauzata de amestecarea apei de la

suprafaa cu cea din adncuri care conine o cantitate mult mai mare de

dioxid de carbon produs n urma eutrofizarii fitoplanctonul marin. Excedentul

dioxidului de carbon adus din strafunduri de catre valurile puternice conduce

la scaderea capacitaii oceanului de absorie a CO2.

Soluia imediata de stocare a excedentului de dioxid de carbon produs

de activitaile antropogene recomandata de IPCC consta n stocarea

geologica.

Depozitare geologica se face prin injectare sub mare presiune a CO2 la

adancimi mai mari de 0,8 km, n rocile adnci si stabile n care se gasesc

nenumarai pori mici care atrag fluidele naturale.


15/23

Odata injectat, gazul va fi prins n pori rocilor iar cu timpul se va

combina chimic cu rocile din jur formnd minerale stabile.

Modalitai de stocare geologica a CO2

1.-zacaminte epuizate de petrol sau gaze 2.-injectarea CO2 pentru extracia

petrolului sau gazului 3.- acvifere saline 4.- straturi de carbune

neexpolatabile 5.- injectarea CO2 pentru producerea metanului din straturide carbune 6.- alte opiuni (strat bazaltic, cavitai).

Zacamintele de petrol sau gaze, care n general au fost bine cercetate,

sunt considerate a fi depozite sigure pentru stocarea CO2 deoarece aceste

zacaminte au coninut petrol, gaze si uneori CO2 timp de milioane de ani.

Injectarea CO2 n unele intre aceste zacaminte ar conduce la o produciesuplimentara de petrol/gaze. Veniturile provenite din petrolul/gazele extrase

suplimentar ar compensa parial cheltuielile cu stocarea CO2.


16/23

.Zonele cu cele mai bune roci pentru stocarea CO2

Recuperare secundara cu CO2, a fost aplicata n SUA civa ani, dar nu

n scopul stocarii CO2, ci pentru a creste produc_ia de petrol. n Canada,

injecia de gaz acid (un produs rezidual obinut din rafinarea gazelor

naturale, ce consta n principal din CO2 si H2S) n zacamintele de petrol/gaze

si n acvifere saline adnci se practica de mai multi ani.

Acviferele saline adnci ofera un potenial enorm de stocare. Ele sunt

prezente n cele mai multe ari, deseori n apropierea surselor de CO2 si au o

capacitate de stocare ridicata. Injecia de CO2 n aceste formaiuni este

similara injeciei n zacamintele de petrol sau gaze.

n straturile subterane de carbuni care nu pot fi exploatate se

injecteaza CO2 si s-a demonstrat ca acesta se ataseaza de carbune mai

bine decat metanul, eliberandu-l pe acesta.


17/23

Proiectul norvegian Sleipner, primul proiect comercial de injecie a CO2

n cadrul caruia se introduc anual circa 1 milion de tone de CO2 ntr-un

acvifer situat sub Marea Nordului, demonstreaza ca CO2 poate fi efectiv

stocat n cantitai mari.

Romnia are un potenal geologic foarte bun pentru captarea si

stocarea dioxidului de carbon n zacamintele de petrol si gaz epuizate si n

acviferele saline. Se estimeaza capacitaile de stocare a carbonului: 18,5

Gigatone n acvifere saline si 4 Gigatone n zacamintele de petrol epuizate.

Proiectele romnesti de stocare captare a CO2 vizeaza doua situri

care ndeplinesc condiiile de capacitate si de etanseitate si anume Tataru siGhercesti Malu Mare, destinate pentru instalaii energetice de mare putere

(> 300 MW) ca: Rovinari - bloc nou 500 MW (lignit), Craiova SE Isalnita -

bloc nou 500 MW (lignit), Termoelectrica - EON - ENEL Braila 800 MW

(huila), RAAN Romag Termo 2x600MW (huila), Electrocentrale Deva 500

MW (huila) [10].

Costuri CCS

Tehnologia de captare (circa 75 80% din investiia total)

y Costuri de operare ridicate (abur necesar pentru regenerare solvent

sau pentru nlocuire absorbant);

y Comprimarea CO2 la o presiune ridicat (810 MPa pentru sistemul de

distribuie);y Pretratare (reducerea umiditii i impuritilor din debitul de CO2);

y Reducerea eficienei energetice.

Sistemul de transport CO2 (circa 510% din investiia total) funcie de

modul de transport (conducte, nave) i distana.


18/23

Stocare (circa 15% din investiia total), funcie de capacitatea de stocare

i asigurarea facilitilor necesare).

Solventi utilizati

Principalii solventi utilizati sunt: metanol, n procedeul Rectisol; tri-n-

2-pirolidon, n procedeul Purisol; carbonatul de propilena, n procedeul

FluorSolvent; dimetil eter de polietilena glicol, n procedeul Selexsol; metil-

izopropileter de polietilena glicol, n procedeul Sepasolv.

Aplicabilitate

ncepnd din 2007, sunt in functiune patru proiecte de stocare la scara

industriala. Cel mai vechi proiect este Sleipner (1996) si este situat in Marea

Nordului, acolo unde StatoilHydro din Norvegia disociaza dioxidul de carbon

din gazul natural cu ajutorul solventilor aminici si il stocheaza intr-un acvifer

salin profund. Dioxidul de carbon este un deseu rezultat din productia degaze naturale a campului si gazul contine mai mult CO2 (9% ) decat este

permis in reteaua de distributie a gazelor naturale. Stocarea CO2 in subteran

evita problema si scuteste Statoil de sute de milioane de euro pentru taxe de

evitare a carbonului. Incepand cu 1996, Sleipner a stocat circa un milion de

tone de CO2 pe an. Al doilea proiect, in campul gazeifer Snhvit, stocheaza

in rezervoarele din Marea Barents 700,000 tone CO2 pe an.

n prezent, cel mai mare proiect din lume privind captarea si stocarea

CO2 este proiectul Weyburn. nceput in 2000, Weyburn este situat pe un

zacamant de petrol descoperit in 1954 la Weyburn, in sud-estul statului

Saskatchewanu din Canada. CO2 pentru acest proiect este capturat la uzina

Great Plains de gazeificare a carbunelui din Beulah, Dakota de Nord, care


19/23

produce metan din carbune de peste 30 de ani. La Weyburn, emisiile de CO2

vor fi de asemenea utilizate pentru cresterea gradului de recuperare a

titeiului cu o rata de injectare de aproximativ 1,5 milioane de tone pe an.

Prima faza, incheiata in 2004, a demonstrat ca CO2 poate fi stocat in

subteran la site, in conditii de siguranta si pe durata nelimitata. A doua

etapa, preconizata sa dureze pna in 2009, studiaza modul in care

tehnologia ar putea fi extinsa pe o scara mai mare.

Al patrulea site-ul este In Salah, care, ca si Sleipner si Snhvit

constituie un rezervor de gaze naturale situat in In Salah, Algeria. CO2 va fi

separat din gazul natural si re-injectat in subteran, la o rata de aproximativ

1,2 milioane de tone pe an. O initiativa canadiana majora, denumita Reteaua

integrata de CO2 (ICO2 N) este un sistem propus pentru captarea,

transportul si stocarea dioxidului de carbon (CO2 ). Membri ICO2 N

reprezinta un grup de participanti din industrie care furnizeaza un cadru

pentru dezvoltarea captarii si stocarii in Canada.

n octombrie 2007, Biroul de Geologie Economica al Universitatii din

Texas, Austin a obtinut un subcontract pe 10 ani, in valoare de 38 milioanedolari, pentru a efectua primul proiect pe termen lung, intensiv monitorizat,

in Statele Unite, care sa studieze fezabilitatea injectarii unui volum mare de

CO2 pentru stocarea subterana. Proiectul este un program de cercetare a

Parteneriatului din Sud-Est pentru Sechestrarea Regionala a Carbonului

(SECARB), finantat de catre Laboratorul National de Tehnologie a Energiei

din cadrul Departamentului Energetic al SUA (DOE). Parteneriatul SECARB

va demonstra rata de injectare si capacitatea de depozitare a CO2 insistemul geologic Tuscaloosa-Woodbine, care se dezvolta din Texas pana in

Florida. Regiunea are capacitatea de a stoca peste 200 de miliarde de tone

de CO2 din surse punctiforme majore din zona, echivalenta cu aproximativ

33 de ani de emisii globale ale SUA la rata actuala. ncepnd cu toamna lui


20/23

2007, timp de pna la 1,5 ani, proiectul va injecta CO2 la rata de un milion

de tone pe an, in saramura de pna la 3.000 m adancime, sub suprafata, in

apropierea campului petrolifer Cranfield, situate la aproximativ 25 km est de

Natchez, Mississippi. Echipamentul experimental va masura capacitatea

subteranului de a accepta si retine CO2.

n prezent, guvernul Statelor Unite a aprobat construirea a ceea ce se

considera prima centrala CCS din lume, FutureGen. La 29 ianuarie 2008, cu

toate acestea, Departamentul pentru Energie a anuntat retragerea fondurilor

pentru FutureGen, asa cum s-a propus initial, punand sub semnul intrebarii

viitorul proiectului, si chiar a incheierii eficiente a acestuia.

Exemple de sechestrare a carbonului la o instalatie existenta de

carbune din SUA gasim la versiunea pilot a companiei de utilitati Luminant

de la Statia electrica cu aburi Big Brown din Fairfield, Texas. Acest sistem

converteste carbonul rezultat din arderile ramasitelor in bicarbonat de sodiu.

Skyonic intentioneaza sa eludeze problemele de stocare a CO2 lichid de prin

stocarea bicarbonatului de sodiu in mine, depozitele de deseuri, sau pur si

simplu prin vnzare ca bicarbonat industrial sau ca praf de copt de calitatealimentara. Corporatia GreenFuel Technologies are un proiect in faza pilot si

pune in aplicare captarea carbonului pe baza de alge, ocolind problemele de

stocare prin convertirea ulterioara a algelor in combustibil sau hrana pentru

animale. Carbon Trap Technologies, L.P., ("CTT") a fost format la inceputul

anului 2007 pentru a elabora si vinde o tehnologie de sdechestrare chimica a

emisiilor de dioxid de carbon din arderea combustibililor fosili, producand in

acelasi timp o valoare de piata semnificativa. n Olanda, o instalatie Oxyfuelde 68 MW ("centrala cu emisii zero") este in curs de planificare si ar urma sa

fie operationala in 2009.

n Statele Unite, au fost declansate patru proiecte diferite privind

combustibilii de sinteza, care si-au anuntat public intentiile de a incorpora


21/23

captarea si stocarea carbonului. n cadrul proiectului din Illinois intitulat

Combustibili Curati, American Clean Coal Fuels dezvolta proiectul 30.000 de

Barili pe Zi de Biomasa si Carbune Curat pentru Lichide in Oakland Illinois,

care va vinde CO2 produs la Centrala pentru Cresterea Gradului de

Recuperare a Titeiului. Se preconizeaza ca proiectul sa apara on-line spre

sfarsitul anului 2012.

Baard Energy, in cadrul proiectului Rul Ohio Combustibili Curati,

dezvolta proiectul 53.000 BPD Carbune si Biomasa pentru Lichide, care si-a

anuntat intentia de a vinde emisiile de CO2 pentru Enhanced Oil Recovery.

Rentech dezvolta o centrala de 29.600 barili pe zi de carbune si biomasa in

lichide in Natchez, Mississippi, care va pune in vanzare CO2 centralei pentru

cresterea gradului de recuperare a titeiului. Prima faza a proiectului este

preconizata pentru 2011.

n Medicine Bow Wyoming, DKRW dezvolta uzina 15.000-20.000 barili

pe zi de carbune in lichide, care va vinde emisiile de CO2 ale uzinei pentru

cresterea gradului de recuperare a titeiului. Proiectul est epreconizat sa

devina operational in 2013.

Australia. Ministrul Martin Ferguson de la Resurse Federale si Energie

a inaugurat primul proiect de sechestrare geologica din emisfera sudica.

Statia pilot este in apropiere de Nirranda de Sud, in sud-vestul statului

Victoria. Statia este proprietatea CO2 Cooperative Research Centre. Acesta

este finantata in comun de catre guvern si industrie. Scopul statiei este

stocarea a 100.000 de tone de dioxid de carbon extras dintr-un put de gaze.

Gazul bogat in dioxid de carbon este extras dintr-un rezervor, printr-un put,

comprimat si transportat prin conducte pe o distanta de 2,25 km la un alt

put. Acolo, gazul este injectat intr-un rezervor de gaze naturale saracite,

aflat la aproximativ doi kilometri in subteran. Acest proiect este mic in


22/23

lumina standardelor internationale, deoarece centrala Algeria a BP stocheaza

1.000.000 tone anual.

Statia nu si-a propuns captarea CO2 rezultat in urma producerii

energiei electrice prin arderea carbunelui. Nicaieri in lume nu exista un

proiect care sa stocheze CO2 din produsele rezultate prin arderea carbunelui

pentru generarea energiei electrice in centralele electrice pe baza de

carbune.

BIBLIOGRAFIE

1. Higman, C., Van Der Burgt, M., 2008, Gasification Second edition, Elsevier

Science.

2. The Institution of Engineering & Technology: Michael Faraday ,

www.theiet.org.

3. US Environmental Protection Agency, www.epa.gov.

4. Fanchi, J.R., 2004, Energy: Tecnology and directions for the future,

Elsevier.

5. Demirbas, A., 2009, Biofuels: Securing the Planets Future Energy Needs,

Springer-Verlag London Limited.

6. Miller, B.G., 2005, Coal Energy Systems, Elsevier Academic Press.

7. Comisia European, www. ec.europa.eu.

8. Cormos, C.C., 2008, Decarbonizarea combustibililor fosili solizi prin

gazeificare, Cluj University Press.

9. Gasification Technologies Council, 2011, www.gasification.org.


23/23

10. Basu, P., 2006, Combustion and gasification in fluidized beds,

Taylor&Francis, New York.

11. De Souza-Santos, M.L., 2004, Solid fuels combustion and gasification.

Modelling, simulation and equipment operation, Marcel Dekker, New-York.

12. Shoko, E., McLellan, B., Dicks, A.L., Diniz da Costa, J.C., 2006,

Hydrogen from coal: Production and utilisation technologies, International

Journal of CoalGeology, 65, 213 222.

13. Emun, F., Gadalla, M., Jimenez, L., 2008, Integrated Gasification

Combined Cycle (IGCC) process simulation and optimization, Computer

Aided Chemical Engineering, 25, 1059-1064.

14. Kunze, C., Spliethoff, H., 2010, Modelling of an IGCC plant with carbon

capture for 2020, Fuel Processing Technology, 91, 934-941.

15. Massachusetts Institute of Technology Laboratory for Energy and the

Environment, Report MIT LFEE 2005-002 WP, September 2005

16. Ladanai, S., Winterbch, J., 2009, Report: Global potential of sustainablebiomass for energy, Swedish University of Agricultural Sciences Department

of Energy and Technology.

17. Jaccard, M., 2005, Sustainable FossilFuels, Cambridge University Press.

18. Quaak, P., Knoef, H., Stassen, H., 1999, Energy from biomass, World

Bank technical paper; 422, Energy series, Library of Congress Cataloging-in-

Publication Data.

19. I.W. Smith, The combustion rates of coal chars: a review, Proceedings of

the Combustion Institute, 1045 1065, 1982

20. Lurgi GmbH, www.lurgi.com

pre comb us ti a

Documents