ww

w.p

oliti

adef

ront

iera

.ro

ww

w.p

oliti

adef

ront

iera

.ro

NR

.2/2

01

1

NR

.2/2

01

1

36

PA

GIN

I3

6 P

AG

INI

RRevistã editatã deevistã editatã de I Inspectoratulnspectoratul G Generaleneral al Poliåiei de Frontierãal Poliåiei de Frontierã

pag. 6pag. 6

PPF Aeroport Internaåional Sibiu

Parlamentari europeni, la Constanåa Pag. 5Centrul chinologic Sibiu Pag. 10Ætiri Pag. 15Criminalisticã Pag. 15Curricula Higher Education Pag. 24 - 25Trezire la realitate? Pag. 25Pensia pt. limitã de vârstã Pag. 26-27Pensia facultativã - pilonul III Pag. 28Colaborare PFR-CNRR-UNHCR Pag. 28Tradiåii Pag. 30-32Divertisment Pag. 34 - 35

Din sumarDin sumar

Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 Serie nouã - nr. 709

REDACÅIA(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)

Redactor-æefcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåiesubcomisar Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:inspector principal Ætefan ANDREESCU

inspector Iulian PUICÃsubinspector Elena URSACHI

subinspector inginer Petre BUCUR

Fotoreporter & layoutagent principal Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzareElena URSACHI

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5, sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-408.74.34;021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Banii pentru abonamentele la revista „FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la bugetul de stat pe plan local, în contul venituri ale fiecãrei instituåii în parte, deschis la trezorerie (Legea 500/2002). Fiecare direcåie, inspectorat judeåean, æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la trezoreria localã un numãr de cont, care poate fi consultat personal în momentul în care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:Ætefan ANDREESCU

TiparMASTER PRINT SUPER OFFSET-Bucureæti

Tel. 021-2230400; FAX 021-2228025

Ediåia s-a încheiat la 1 martie 2011Preå: 2 lei

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea

sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile cuprinse aparåine, potrivit Codului penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

2 F R O N T I E R A F R O N T I E R A P e s c u r tP e s c u r t

La sediul Ministerului Administraåiei æi Internelor s-a desfãæurat, în data de 25 februarie a.c., o conferinåã de presã susåinutã de æeful Departamentului Schengen din MAI, chestor æef de poliåie Marian Tutilescu æi de Carlos Coelho – raportor pe problematica Schengen a Parlamentului European, cu prilejul vizitei oficiale în România a unei delegaåii a Parlamentului European.

În contextul ultimei reuniuni a Consiliului Justiåie æi Afaceri Interne de la Bruxelles, din 24 februarie a.c., chestorul æef Marian Tutilescu a reiterat faptul cã România a finalizat cu succes pregãtirile necesare în vederea aderãrii la Spaåiul Schengen, fapt subliniat æi de Concluziile Preæedinåiei maghiare a Uniunii Europene æi a adãugat cã la lucrãri s-a fãcut propunerea instituirii unui mecanism de corecåie pentru statele membre Schengen care, în situaåia în care nu reuæesc sã-æi gestioneze problemele la frontierele externe, sã fie obligate sã reintroducã controalele, pe o perioadã de timp determinatã, pânã la înlãturarea acestor dificultãåi. Un asemenea mecanism a fost propus æi pentru statele care au beneficiat de liberalizarea vizelor æi care se confruntã cu probleme sau care genereazã probleme serioase pentru Uniunea Europeanã, dar va fi nevoie de consensul statelor membre.

Conform site-ului www.rfi.ro, în cadrul Reuniunii Consiliului J.A.I., desfãæuratã, la Bruxelles, ministrul de interne german, Thomas de Maizière, este cel care a propus introducerea în Acordul Schengen a unei cauze de suspendare, în sensul ca åãrile membre Schenghen, care nu pot sã asigure paza frontierelor europene, sã fie suspendate o perioadã din spaåiul de liberã circulaåie. Conform RFI, aceastã idee a fost agreatã de toate statele membre, inclusiv România æi Bulgaria, iar aceasta s-ar putea concretiza într-un acord politic european peste un an sau doi.

Bucureæti, Sofia æi Berlin sunt, astfel, în sfâræit de acord cã extinderea Spaåiului Schengen se poate face cât de curând, dar cu aceastã nouã condiåie adãugatã aderãrii lor. În acest fel, Parisul este singura capitalã care mai cere acum o amânare a deciziei de primire a celor douã. România a îndeplinit cele æapte criterii tehnice necesare pentru a intra în spaåiul liberei circulaåii, iar Bulgaria trebuie sã-æi rezolve problema frontierelor terestre. (Æ. A.)

În data de 24 februarie a.c., a avut loc, la sediul IGPF, vizita unei delegaåii din Republica Slovacia, condusã de cãtre domnul Jaroslav Spisiak, æeful Prezidiului Foråelor de Poliåie din Republica Slovacia. Din delegaåia slovacã a fãcut parte æi domnul Ludovít Bíró, director al Direcåiei Poliåiei de Frontierã æi Imigrãri.

Cu ocazia întâlnirii de lucru, a fost efectuatã o prezentare a Poliåiei de Frontierã Române, cuprinzând structura organizatoricã, principalele atribuåii, modul de organizare a supravegherii æi controlului frontierei de stat, personal, sistemul de pregãtire, dotare, precum æi colaborarea în cadrul punctelor æi centrelor de contact care funcåioneazã la frontierele României. De asemenea, au fost discutate aspecte

privind combaterea migraåiei ilegale, principalele rute de migraåie ilegalã, tendinåe ale fenomenului æi a fost pus la dispoziåia delegaåiei slovace un material, în limba englezã, conåinând particularitãåi pe linia combaterii migraåiei ilegale la frontiera României cu Ucraina, având în vedere faptul cã æi Republica Slovacia are frontierã externã cu acest stat. Totodatã, au fost purtate discuåii privind colaborarea bilateralã în domeniul de activitate a PFR, fiind apreciate, în mod deosebit, sprijinul acordat, pânã în prezent, de cãtre R. Slovacia, în contextul pregãtirilor pentru aderarea României la Spaåiul Schengen, cooperarea prin intermediul ataæatului pe probleme de poliåie slovac, în cadrul Ambasadei Republicii Slovacia la Bucureæti, dar æi cooperarea derulatã sub coordonarea Agenåiei FRONTEX, prin participarea reprezentanåilor celor douã state la operaåiuni comune, pe timpul cãrora experåi români au fost detaæaåi pentru a-æi desfãæura activitatea pe teritoriul Republicii Slovacia, iar experåi slovaci au fost detaæaåi pe teritoriul României.

Adi MIHALCEA

Æeful Foråelor de Poliåie din Republica Slovacia, în vizitã la IGPF

F R O N T I E R A F R O N T I E R A A n a l i z ãA n a l i z ã 3

La sediul Centrului Cultural al MAI a avut loc, în ziua de 22 februarie a.c., evaluarea activitãåii Ministerului Administraåiei æi Internelor, desfãæuratã în anul 2010. Activitatea s-a desfãæurat în prezenåa preæedintelui României, Traian Bãsescu, a premierului Emil Boc, a miniætrilor Administraåiei æi Internelor, Constantin Traian Igaæ, æi Justiåiei, Cãtãlin Predoiu, a procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie, Laura Codruåa Kovesi, a directorului Serviciului Român de Informaåii, George Cristian Maior, directorului Serviciului de Informaåii Externe, Mihai Rãzvan Ungureanu, a æefilor de Arme æi de structuri componente ale acestora, precum æi a altor oficiali æi ai mass-media.

Ministrul Traian Igaæ a prezentat, în deschidere, rezultatele obåinute, pe parcursul anului trecut, de structurile M.A.I.. Obiectivele stabilite, în 2010, la nivelul ministerului, au urmãrit, în principal, creæterea gradului de siguranåã æi protecåie pentru cetãåeni, sporirea eficienåei instituåionale în administraåia publicã centralã æi localã æi finalizarea pregãtirilor de aderare la Spaåiul Schengen. Aderarea României la Spaåiul Schengen a constituit, de altfel, un obiectiv prioritar pentru Guvernul României æi MAI în anul 2010. Acest proces a presupus realizarea æi implementarea coordonatã, unitarã æi planificatã, de cãtre toate instituåiile cu responsabilitãåi în domeniu, a unui complex de mãsuri care au vizat, pe de o parte, pregãtirea vizitelor de evaluare Schengen æi implementarea recomandãrilor fãcute de experåi, iar, pe de altã parte, consolidarea æi intensificarea cooperãrii interinstituåionale. În anul 2010 au avut loc ultimele trei vizite de evaluare Schengen, în domeniile: frontiere terestre – 26 martie-1 aprilie 2010; reevaluare

frontiere aeriene æi terestre – 15-17 noiembrie 2010; SIS/SIRENE – 6-10 decembrie 2010.

Toate rapoartele de evaluare Schengen, redactate de cãtre experåi ai statelor membre, au fost aprobate æi confirmã cã România a îndeplinit, în totalitate, obligaåiile asumate în vederea aderãrii.

Poliåia de Frontierã Românã s-a implicat intens în realizarea sarcinilor pe care le avea în responsabilitate pentru derularea în bune condiåii a procesului de evaluare Schengen æi pentru îndeplinirea angajamentelor asumate. În acest moment, se poate afirma cã, din punct de vedere tehnic, România a implementat toate standardele prevãzute de acquis-ul în materie æi este pregãtitã sã adere la Spaåiul Schengen. S-a fãcut referire la gradul de absorbåie a proiectelor finanåate prin Programul Indicativ Facilitatea Schengen, care a fost un succes, rata de absorbåie ajungând la 97,71%, dar æi la mediatizarea acestor progrese ale åãrii noastre.

În planul ordinii publice, analiza situaåiei operative aratã cã, în anul 2010, fenomenul infracåional înregistreazã valori asemãnãtoare cu cele din anul precedent. În comparaåie cu 2009, s-au comis mai puåine fapte de tâlhãrie (-4,48%) æi mai puåine infracåiuni contra persoanei (-8,58%). Furturile au crescut cu 6,03%, iar infracåiunile stradale cu 3,6%. Criminalitatea gravã, comisã cu violenåã, a cunoscut o tendinåã descendentã. Infracåiunile de mare violenåã comise cu arme de foc continuã sã înregistreze valori reduse. Evenimentele produse prin folosirea, fãrã respectarea prevederilor legale, a

Evaluarea activitãåii M.A.I. Evaluarea activitãåii M.A.I. în anul 2010în anul 2010

„...Puteåi fi convinæi cã sunt mulåi oameni „...Puteåi fi convinæi cã sunt mulåi oameni pe care îi apreciez pentru activitatea pe care o pe care îi apreciez pentru activitatea pe care o desfãæoarã în interiorul MAI æi, totuæi, ministerul desfãæoarã în interiorul MAI æi, totuæi, ministerul nu este, încã, la nivelul la care ar trebui sã fie, nu este, încã, la nivelul la care ar trebui sã fie, un nivel specific unui stat european... Ceea ce un nivel specific unui stat european... Ceea ce vã cer, în procesul de reformare a ministerului, vã cer, în procesul de reformare a ministerului, este o evaluare om cu om æi rãmâne în acest este o evaluare om cu om æi rãmâne în acest minister, în structurile centrale æi teritoriale, minister, în structurile centrale æi teritoriale, un personal competent æi integru sau, dacã un personal competent æi integru sau, dacã nu, reorganizarea este doar o poveste... nu, reorganizarea este doar o poveste... Primul lucru care trebuie fãcut este reforma Primul lucru care trebuie fãcut este reforma calitãåii oamenilor. Puteåi sã lãsaåi pãtrãåelele calitãåii oamenilor. Puteåi sã lãsaåi pãtrãåelele în organigramã cum vreåi dumneavoastrã, în organigramã cum vreåi dumneavoastrã, puteåi sã le schimbaåi, dacã nu veåi veghea puteåi sã le schimbaåi, dacã nu veåi veghea la un proces de curãåare a ministerului, cu la un proces de curãåare a ministerului, cu structurile lui de la Bucureæti pânã în ultima structurile lui de la Bucureæti pânã în ultima comunã, calitatea æi credibilitatea activitãåii comunã, calitatea æi credibilitatea activitãåii ministerului nu vor fi apreciate. De aceea, ministerului nu vor fi apreciate. De aceea, domnule ministru, în calitate de æef al CSAT, domnule ministru, în calitate de æef al CSAT, æi dumneavoastrã, domnilor chestori, generali, æi dumneavoastrã, domnilor chestori, generali, ofiåeri superiori, vã cer un tip de restructurare ofiåeri superiori, vã cer un tip de restructurare cum nu aåi fãcut pânã acum: calitate, evaluare cum nu aåi fãcut pânã acum: calitate, evaluare a oamenilor, pentru a stabili cine poate avea a oamenilor, pentru a stabili cine poate avea calitatea de salariat al acestui minister. Numai calitatea de salariat al acestui minister. Numai aæa putem considera cã intrãm într-un proces aæa putem considera cã intrãm într-un proces de restructurare. Sigur, foarte mulåi miniætri de restructurare. Sigur, foarte mulåi miniætri din urmã încoace s-au plâns de numãrul din urmã încoace s-au plâns de numãrul insuficient de poliåiæti. Realitatea este cã insuficient de poliåiæti. Realitatea este cã suntem peste media europeanã, deci aveåi suntem peste media europeanã, deci aveåi de unde selecta... Am mai cerut-o, o cer din de unde selecta... Am mai cerut-o, o cer din nou: vreau sã pulverizaåi grupurile de crimã nou: vreau sã pulverizaåi grupurile de crimã organizatã de la nivel judeåean æi de la nivel organizatã de la nivel judeåean æi de la nivel naåional, unde existã. Vreau sã ætiu cã aåi naåional, unde existã. Vreau sã ætiu cã aåi demontat toate aceste grupãri ale ticãloæiei æi demontat toate aceste grupãri ale ticãloæiei æi vreau sã contribuiåi la a se afla cãtre ce zone vreau sã contribuiåi la a se afla cãtre ce zone se duce protecåia acestor grupuri... Sigur, nu se duce protecåia acestor grupuri... Sigur, nu am probe, dar ætiu cã sunt destui oameni ai am probe, dar ætiu cã sunt destui oameni ai Ministerului de Interne care nu-æi fac datoria, Ministerului de Interne care nu-æi fac datoria, care tolereazã convieåuirea între ei æi grupurile care tolereazã convieåuirea între ei æi grupurile de crimã organizatã. Puneåi capãt acestei zone de crimã organizatã. Puneåi capãt acestei zone negre a activitãåii ministerului... Nu am de negre a activitãåii ministerului... Nu am de gând sã vã cer mult mai mult de atât, dar ceea gând sã vã cer mult mai mult de atât, dar ceea ce vã cer este sã vã faceåi datoria în limitele ce vã cer este sã vã faceåi datoria în limitele legii æi fãrã menajamente pentru cei care o legii æi fãrã menajamente pentru cei care o încalcã, indiferent cine sunt ei... Din punctul încalcã, indiferent cine sunt ei... Din punctul meu de vedere, veåi avea tot sprinijul pentru meu de vedere, veåi avea tot sprinijul pentru a vã duce misiunea pânã la capãt. Vreau sã a vã duce misiunea pânã la capãt. Vreau sã fie un an al succesului dumneavoastrã, în care fie un an al succesului dumneavoastrã, în care luptaåi împotriva corupåiei æi vã reafirmaåi, în luptaåi împotriva corupåiei æi vã reafirmaåi, în primul rând, din punct de vedere al calitãåii primul rând, din punct de vedere al calitãåii oamenilor...” - TRAIAN BÃSESCUoamenilor...” - TRAIAN BÃSESCU

4 F R O N T I E R A F R O N T I E R A A n a l i z ãA n a l i z ã

armelor letale æi neletale, au înregistrat o scãdere cu 36,2%, faåã de anul 2009. La nivel naåional, în evidenåele poliåiei sunt înregistraåi 77.182 deåinãtori legali de arme letale, cu 107.266 arme, precum æi 71.996 deåinãtori legali de arme neletale, cu 85.368 arme.

Infracåiunile de evaziune fiscalã au crescut cu 54%.

Au fost identificate 757 grupuri de crimã organizatã (cu 11,49% mai multe decât în anul 2009). Au fost destructurate 286 grupãri organizate (+16,26%) æi coordonate în scopul comiterii de infracåiuni grave, în înåelesul Legii nr. 39/2003, formate din 2.124 persoane, care au fost trimise în judecatã, 46,23% dintre membrii acestora fiind arestaåi.

România este angrenatã direct în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, acest fapt conferind responsabilitãåi majore structurilor de combatere a traficului de persoane, pe cele douã componente principale, respectiv combaterea traficului cu fiinåe umane æi a migraåiei ilegale. Prin activitãåile directe, desfãæurate la nivel naåional æi în parteneriat extern, s-a reuæit diminuarea efectelor fenomenului infracåional în zona traficului de fiinåe umane: exploatarea prin muncã sau sexualã, ceræetorie, trafic de minori, trafic de organe æi åesuturi umane, trafic de imigranåi.

În perioada analizatã, au fost destructurate 66 grupãri organizate (499 persoane fiind trimise în judecatã), cu preocupãri infracåionale în sfera traficului de fiinåe umane æi migraåie ilegalã.

Lupta împotriva criminalitãåii informatice a dus la destructurarea a 59 grupãri organizate (528 persoane fiind trimise în judecatã) cu preocupãri infracåionale în acest domeniu.

În anul 2010, structurile de ordine publicã ale Jandarmeriei Române au executat 387.834 misiuni (faåã de 271.173 în 2009).

Structurile de jandarmi montane au executat 385 acåiuni specifice, care au constat în salvarea a 781 persoane aflate în dificultate æi au participat la misiuni de menåinere a ordinii publice în zona a 62 staåiuni montane æi pe traseele turistice adiacente.

Pentru asigurarea unui climat de normalitate, cu ocazia desfãæurãrii unor activitãåi cu public numeros, în perioada de referinåã au fost derulate 89.560 misiuni de asigurare a ordinii publice, reprezentând o creætere cu peste 50%, faåã de anul 2009, când au fost executate 40.973 astfel de misiuni.

Jandarmeria a avut 19.302 misiuni de intervenåie, constând în aplanarea unor stãri conflictuale în 153 situaåii, 4.271 intervenåii la solicitãri telefonice, 12.653 intervenåii la solicitare „112”, 238 acåiuni de salvare-evacuare æi 1.987 acåiuni de intervenåie pentru asigurarea transporturilor speciale æi de valori.

În ceea ce priveæte managementul situaåiilor de urgenåã, pe parcursul anului 2010, s-a intervenit la 185.399 urgenåe,

în medie de 508 pe zi, numãrul acestora crescând cu 26%, comparativ cu anul 2009, în special ca urmare a creæterii solicitãrilor de rãspuns pentru prim ajutor medical calificat. Pe tipuri, urgenåele se prezintã astfel: 148.626 solicitãri de asistenåã medicalã de urgenåã æi descarcerare – 80%, 13.167 incendii (– 7%), 5.104 arderi necontrolate (– 3%), 5.155 acåiuni pentru protecåia comunitãåilor (– 3%), 3.099 asistenåã persoane (– 2%) æi 10.248 alte situaåii de urgenåã (– 5%).

Direcåia Generalã Anticorupåie a avut rezultate bune, îndeosebi pe componenta de combatere a corupåiei, dar æi pe cea de prevenire.

În anul 2010, s-au efectuat cercetãri æi au fost înaintate la Parchet 2.000 lucrãri æi dosare penale (+40,15%, faåã de 2009). Dintre acestea, 424 au fost înaintate la Direcåia Naåionalã Anticorupåie, iar 1.576 la structuri teritoriale ale Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie.

A fost dispusã începerea urmãririi penale în 458 dosare penale (+43%), dintre care 65 la Direcåia Naåionalã Anticorupåie æi 393 la structuri teritoriale ale P.Î.C.C.J. Procurorii de caz au emis rechizitorii în 261 dosare æi au dispus mãsuri administrative în 56 dosare. Cu ocazia activitãåilor procedurale derulate, au fost efectuate cercetãri cu privire la 3.752 persoane (+71%), dintre care 1.656 lucrãtori M.A.I. (+21%). În anul 2010, din cele 1.503 persoane învinuite (dublu faåã de anul anterior), 376 provin din M.A.I. (+10%), 67 având funcåii de conducere æi 309 funcåii de execuåie.

Anul trecut au fost inculpate 703 persoane, dintre care 212 lucrãtori MAI.

În ceea ce priveæte perspectivele pentru anul 2011, ministrul Traian Igaæ a subliniat: „Anul acesta trebuie sã ne propunem finalizarea procesului de modernizare a Ministerului, dar æi a armelor. Vrem sã ajungem la un sistem suplu æi eficient, adaptat la cerinåele Uniunii Europene æi la nevoile cetãåeanului”.

Traian Igaæ a accentuat faptul cã modificãrile operate în anul 2010, la nivelul structurii organizatorice a Ministerului, trebuie sã continue în 2011, precizând cã procesul de modernizare æi eficientizare va

fi extins la nivelul armelor din subordine. De asemenea, a adãugat cã misiunea principalã a M.A.I. constã în redefinirea conceptului de siguranåã a cetãåeanului: „Regândirea acestui concept de siguranåã a cetãåeanului este în strânsã legãturã cu procesul de modernizare a armelor din subordine. Modernizarea Ministerului nu se poate face decât în strânsã corelaåie cu procesul de reorganizare, dar æi cu procesul de restructurare. Sau, altfel spus, trebuie sã ne reorganizãm pe alte principii, ca sã fim mai buni æi mai eficienåi în misiunea pe care o avem.

Creæterea gradului de siguranåã a cetãåeanului depinde de regândirea concepåiei pentru menåinerea ordinii publice în sistem integrat cu poliåia localã æi creæterea rolului poliåistului în relaåia cu comunitatea”.

Pe agenda ministerului se aflã, în 2011, eliminarea paralelismelor în executarea misiunilor, creæterea performanåei dispozitivelor de ordine æi siguranåã publicã prin acåiunea în sistem integrat, diminuarea efectivelor de jandarmi destinate pazei, prin reducerea numãrului obiectivelor în pazã æi transferul în stradã al centrului de greutate al activitãåii poliåiei æi jandarmeriei, scopul fiind îmbunãtãåirea siguranåei stradale æi relaåiei cetãåean-poliåist, întãrirea autoritãåii poliåistului, prin îmbunãtãåirea cadrului normativ æi a procesului de pregãtire profesionalã, pentru creæterea capacitãåii de acåiune æi protecåie a acestuia, dinamizarea activitãåilor de prevenire æi combatere a consumului de droguri æi a traficului de persoane, înfiinåarea Gãrzii de Coastã, continuarea reformei în Administraåia Publicã æi atragerea, în continuare, de fonduri europene.

În privinåa luptei împotriva corupåiei, ministrul Igaæ a apreciat cã aceasta „trebuie sã continue în ritm susåinut. Direcåiile de acåiune sunt stabilite în Strategia Naåionalã Anticorupåie, iar Ministerul trebuie sã acåioneze în acest sens cu toatã foråa sa”. A fost accentuatã necesitatea întãririi relaåiei dintre cetãåeni æi lucrãtorii MAI.

În cadrul æedinåei de bilanå a fost apreciatã colaborarea pe care structurile M.A.I. au avut-o, în 2010, cu celelalte instituåii de aplicare a legii æi cu serviciile de informaåii. (Marius IONESCU)

5F R O N T I E R A F R O N T I E R A C o o p e r a r eC o o p e r a r e

În perioada 24–26 februarie a.c., o delegaåie a Parlamentului European a efectuat o vizitã în România, la invitaåia conducerii Ministerului Administraåiei æi Internelor. Delegaåia Parlamentului European a fost condusã de Carlos Coelho, raportor pe problematica Schengen a Parlamentului European, iar alãturi de acesta au mai fost europarlamentarii Marian-Jean Marinescu æi Ioan Enciu.

Cu acest prilej, membrii delegaåiei au observat, în teren, gradul de pregãtire pentru implementarea acquis-ului Schengen, în ceea ce priveæte domeniul SIS/SIRENE, precum æi nivelul de securizare a frontierelor terestre, aeriene æi maritime.

Delegaåia Parlamentului European a vizitat Sistemul Integrat de Observare, Supraveghere æi Control al Traficului la Marea Neagrã (SCOMAR) din Constanåa, terminalul Schengen al Aeroportului Internaåional „Henri Coandã”, Biroul SIRENE, Centrul Naåional SIS, dar æi Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni.

Legat de acest subiect, la sediul MAI a fost desfãæuratã, vineri, 25 februarie a.c., o conferinåã de presã susåinutã de æeful Departamentului Schengen din MAI, chestor-æef Marian Tutilescu æi de Carlos Coelho.

Cu aceastã ocazie, legat de ultima reuniune a Consiliului Justiåie æi Afaceri Interne de la Bruxelles, chestorul-æef Marian Tutilescu a reiterat faptul cã România a finalizat cu succes pregãtirile necesare în vederea aderãrii la Spaåiul Schengen, fapt subliniat æi de Concluziile Preæedinåiei maghiare a Uniunii Europene.

„Ca element de noutate trebuie remarcat faptul cã, în acest context european, deosebit de complex, bazat pe evoluåii

migraåioniste îngrijorãtoare, s-a fãcut propunerea instituirii unui mecanism de corecåie pentru statele membre Schengen care, în situaåia în care nu reuæesc sã-æi

gestioneze problemele la frontierele externe, sã fie obligate sã reintroducã controalele, pe o perioadã de timp determinatã, pânã la înlãturarea acestor dificultãåi.

Trebuie sã vã spun cã un asemenea mecanism a fost propus æi pentru statele care au beneficiat de liberalizarea vizelor æi care se confruntã cu probleme sau care genereazã probleme serioase pentru Uniunea Europeanã.

Aceste mecanisme vor trebui, însã, dezbãtute æi agreate la nivelul Consiliului æi vor trebui implementate într-un orizont de timp nu foarte scurt, în mãsura în care vor întruni consensul statelor membre”, a adãugat æeful Departamentului Schengen, referindu-se la Reuniunea J.A.I., desfãæuratã, doar cu o zi înainte, la Bruxelles.

La rândul sãu, Carlos Coelho a declarat: „Este uæor sã fii raportor pentru România, având în vedere cã România æi-a fãcut treaba bine. Dupã cum s-a spus, toate condiåiile tehnice, cu privire la aderarea la Spaåiul Schengen au fost îndeplinite de România. Experåii au fost unanimi în evaluãri. România nu numai cã a îndeplinit condiåiile Schengen, dar sunt anumite domenii în care a dezvoltat cele mai bune practici”.

De asemenea, Coelho considerã cã un mare merit trebuie atribuit personalului care lucreazã în aceste domenii æi care are responsabilitãåi la nivel operaåional: „Cred cã, atunci când vorbim de securitate, nu vorbim doar despre echipamente, vorbim æi despre personalul care-l utilizeazã æi, în ceea ce priveæte România, în calitate de cetãåean european, doresc sã spun cã mã simt în siguranåã, datoritã nivelului de control care este asigurat la nivelul frontierelor terestre, aeriene æi maritime în România”.

Gabi CRÃCIUNPetre BUCUR

Parlamentari europeni, la Constanåa

6 F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j

Scurt istoric

Amplasat la 3 km Vest de Sibiu, la o altitudine de 443 m, Aeroportul Internaåional Sibiu, a fost fondat la sfâræitul deceniului cinci din raåiuni strategice militare, dar mai ales ca aeroport de rezervã. În anul 1943 a avut loc Inaugurarea Aeroportului Sibiu pe locaåia actualã. Activitatea de zbor se desfãæura pe o suprafaåã de 174 ha, pe teren înierbat situat la Vest de hotarul comunei Turniæor. Primele aeronave, de tip Looked, aparåinând companiei Lares, efectuau zboruri pe rutele Bucureæti–Sibiu-Arad æi Bucureæti-Sibiu-Oradea. În 1944 s-au introdus cursele civile interne cãtre Bucureæti, Braæov, Deva, Oradea, Târgu-Mureæ. În 1959 s-au dat în exploatare clãdirea aerogãrii, compusã din parter, etaj, turn de control, sala de aæteptare (cu o capacitate operare de 50 pasageri pe flux de îmbarcare-debarcare) æi o magazie de mãrfuri. A urmat, în anul 1970, darea în exploatare a balizajul pistei æi dispozitivului luminos de apropiere, fãcând posibilã exploatarea aeroportului æi pe timp de noapte. Din 1975 au devenit operaåionale clãdirea Radar împreunã cu instalaåiile aferente. Începând cu anul 1992 Aeroportul este deschis traficului internaåional, primele destinaåii fiind Stuttgart æi München. În 1997, începând cu luna august, Aeroportul Sibiu a fost reorganizat ca Regie Autonomã, cu specific deosebit, sub autoritatea Consiliului Judeåean. Anul 2004 contureazã tot mai clar necesitatea modernizãrii, dat fiind cã pista de decolare-aterizare, betonatã, de 2000 m lungime æi 45 m lãåime, precum æi platforma, de 300 m lungime æi 70 m lãåime, cu 5 locuri de parcare, permit numai operarea cu avioane de micã capacitate. Începând cu anul 2006 au început lucrãrile de dezvoltare æi modernizare a aeroportului, iar în anul 2008 au fost finalizate lucrãrile de dezvoltare æi modernizare.

Important punct de trafic aerian în zona intracarpaticã, Aeroportul Internaåional Sibiu înregistreazã un trafic de

pasageri care îl situeazã pe primele locuri între aeroporturile åãrii. Manifestãrile ocazionate de proiectul „Sibiu Capitala Culturalã Europeanã 2007” au determinat o creætere fãrã precedent a turismului în zonã. Aceasta, împreunã cu amploarea investiåiilor strãine, au constituit principalii factori care au dus la o dezvoltare majorã a traficului aerian, în ultima perioadã de timp. Situaåia creatã a impus demararea lucrãrilor de extindere æi modernizare, cu scopul de a realiza un aeroport de categoria 4D. Noul Terminal, emblemã a poråii aeriene a Sibiului æi componentã importantã a cãråii de vizitã a oraæului, este construit în concordanåã cu experienåa memorabilã care este cãlãtoria pe calea aerului æi cu nivelul tehnologic folosit în transporturile aeriene. Structurat pe douã nivele, terminalul permite procesarea a 300 pasageri/orã, pe fiecare flux (sosiri-plecãri), într-o primã etapã. Acesta cuprinde, pe lângã spaåii de procesare a fluxurilor de pasageri æi bagaje, pentru statele UE æi non-UE, sãli de aæteptare corespunzãtoare, birouri ale companiilor aeriene, precum æi suprafeåe folosite pentru activitãåi comerciale (non-aviation). În faåa terminalului de pasageri este amenajatã o parcare auto, cu o capacitate de 300 de locuri.

Noul Turn de control, construcåie cu o înãlåime de 35m æi dotatã cu aparaturã modernã, garanteazã siguranåa traficului aerian în zonã.

În concordanåã cu cerinåele conexe cu privire la serviciile de prim ajutor æi de prevenire æi stingere a incendiilor este construit un nou terminal, pentru serviciul pompieri, care va satisface necesitãåile de deservire a unui aeroport de categoria 7, într-o prima etapã. La aceste construcåii se mai adaugã redimensionarea clãdirii pentru serviciile administrative æi amenajarea unui depozit de carburanåi.

Pista de decolare-aterizare a fost construitã pentru aeronave din clasa Boeing 737, seria 800 æi are o lungime de 3090/45m. Platforma s-a extins de la 21.000 m², ajungând la 58.500 m².

PPF Aeroport Internaåional Sibiu

F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j 7

Punctul Poliåiei de Frontierã

În cadrul Aeroportului Internaåional Sibiu existã Punctul Poliåiei de Frontierã Aeroport Sibiu, subordonat Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã. Structura asigurã respectarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenåiilor æi p r o t o c o a l e l o r de frontierã æi internaåionale la care România este parte, având ca obiect de activitate deservirea liniilor aeriene æi aeronavelor ce opereazã în trafic internaåional, destinate transportului de persoane æi mãrfuri peste frontierã.

Æeful P.P.F. Aeroport Sibiu este comisarul - æef Florin Tãmãæel, poliåist de frontierã cu o mare experienåã. Am stat de vorbã cu acesta æi am aflat, astfel, cã organizarea este pe 5 ture, 4 æefi de turã sunt poliåisti de frontierã care au terminat Academia de Poliåie în anul 2009, în luna august, dar au început serviciul în luna decembrie a aceluiaæi an, din cauza problemelor finaciare ale M.A.I., iar unul este promoåie 2008. De serviciu în ziua vizitei noastre era subinspectorul Alina Gherghe. Ceilalåi æefi de turã sunt subinspectorii Mãdãlina Iancu, Janina Gheonea, Florin Grigorie æi Mihaela Din. Personalul punctului este format din aproximativ 45 de poliåiæti de frontierã, reprezentând o încadrare cu personal de aproximativ 85%.

Æeful punctului ne-a vorbit apoi despre proiectele pe care le au în vedere în perioada urmãtoare; amintim aici proiectul cu privire la combaterea terorismului, prin transformarea unei funcåii de agent operativ în agent operativ conductor câine de serviciu. Pentru aceasta au fost luate mãsuri, apelându-se la Serviciile Specializate din cadrul I.G.P.F. Bucureæti æi la Centrul Chinologic Sibiu, în vederea pregãtirii æi antrenãrii unui câine în detectarea explozibililor, æi s-a solicitat o autospecialã de la I.G.P.F., care a æi fost primitã. Momentan, la structurile operative implicate în ordinea æi siguranåa publicã din Sibiu nu existã un câine specializat în detectarea explozibililor.

La iniåiativa æefului de punct, cu sprijinul S.C.T.F.A æi D.C.T.I din I.G.P.F. a fost posibilã postarea pe site-ul de intranet a P.F.R. a aplicaåiei „BASIC ENGLISH FOR BORDER GUARDS”, pentru pregãtirea personalului în domeniul limbii engleze.

Se analizeazã proiectul pilot de reconfigurare a turelor, de la 4 la 5 ture de serviciu, proiect care a demarat, aici, în felul urmãtor: 4 ture efectueazã serviciul normal de 12/24, 12/48 ore, iar ce-a de-a 5-a turã executã serviciu de 8 ore, timp de o lunã de zile, între orele 10 – 18 (având în vedere faptul cã în aceastã perioadã sunt suprapuneri de curse). Dupã o lunã de zile se inverseazã, în sensul cã una din cele 4 ture va veni la 8 ore.

La P.P.F. Aeroport Sibiu se lucreazã în acest sistem de aproximativ 2 ani de zile. Începând de anul acesta, s-a introdus sistemul æi la alte sectoare ale PFR, cu menåiunea cã a 5-a turã efectueazã serviciul de 12 ore. Acest sistem a mai fost experimentat la I.J.P.F. Galaåi, dar, la aceastã structurã nu s-a bucurat de prea mare succes din cauzã cã erau foarte mulåi lucrãtori care efectuau naveta din locuri mai îndepãrtate. Acest proiect se preteazã în locurile în care poliåiætii de frontierã au o distanåã relativ scurtã de la domiciliu la locul de serviciu.

În sala de pregãtire, æefa de turã, subinspectorul Mãdãlina Iancu, efectua pregãtirea cu lucrãtorii din tura a 5-a, în domeniul procedurilor Schengen æi Limbi Strãine. Lucrãtorii susåineau o testare la limba englezã, pentru a-æi verifica gradul de pregãtire.

O altã æefã de turã, subinspectorul Mihaela Din, se ocupã de pregãtirea continuã. În cadrul activitãåilor de pregãtire s-a pus accent pe: pregãtirea specificã locului de muncã, pregãtirea în domeniul Schengen, domeniul SIS / SIRENE, pregãtirea pentru combaterea fraudei documentare æi pregãtirea juridicã

(cunoaæterea documentelor de cãlãtorie, a vizelor, rezolvarea litigiilor de trafic). S-a pus un accent deosebit pe pregãtirea în domeniul Schengen æi SIS / SIRENE care s-a desfãæurat în baza planurilor specifice de pregãtire întocmite la nivelul punctului. Acest nivel de pregãtire este evaluat sãptãmânal în cadrul turelor de serviciu.

Aderarea la Spaåiul Schengen

În ceea ce priveæte aderarea la Spaåiul Schengen, Aeroportul Internaåional Sibiu îndeplineæte toate condiåiile de aderare. În luna iulie 2010, acesta a fost evaluat drept Aeroport Civil Internaåional,

8 F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j

iar certificarea acestei evaluãri a fost publicatã în Monitorul Oficial 658 / 23.09.2010, odatã cu Aeroportul Internaåional „Henri Coandã" – Bucureæti Otopeni.

Pe sensul de ieæire din åarã existã linia a II-a de control, prevãzutã cu o camerã de interviu, staåii de lucru cu acces la cele mai importante baze de date, telefoane etc. Æi pe intrare existã un birou pentru linia a II-a de control, unde gãsim: staåii de lucru, acces la EURODAC (pentru amprentarea, fotografierea introducerea æi consultarea bazei de date persoane suspecte), videocomparator spectral, telefonie etc. Aici, rãspunzãtori de buna funcåionare sunt agenåii operativi care desfãæoarã activitãåi specifice în linia a II-a de control – agentul æef Daniel Tonca, agentul æef Dan Fãgãrãæan, agenåii principali Daniel Giurgiu, Adrian Ghiorghiæan æi Mãdãlin Mitran.

La etajul Aeroportului, am vãzut sala de tranzit pentru cãlãtorii care nu doresc sã intre pe teritoriul României. Într-o zonã strict delimitatã, am vizitat o serie de camere ale Poliåiei de Frontierã, obligatorii în orice punct de trecere a frontierei: camerã de triere / reåinere administrativã, camerã returnaåi indezirabili, camerã azil, separat pentru femei æi bãrbaåi. Toate sunt dotate cu grupuri sanitare, duæuri, paturi æi mese. De asemenea, totul este supravegheat video, prin intermediul camerelor de supraveghere.

L-am cunoscut apoi pe æeful securitãåii aeroportului, inginer Mircea Lunca, de la care am aflat cã existã o colaborare excelentã cu Poliåia de Frontierã. De asemenea, æeful de punct a åinut sã precizeze cã æi cu celelate instituåii care îæi desfãæoarã activitatea în aeroport au o colaborare foarte bunã.

A urmat o vizitã pe sensul de intrare în åarã, unde agentul Emil

Ionete îæi desfãæura activitatea într-una din tonetele modernizate æi achiziåionate din Germania. Tot pe sensul de intrare, am observat un dispozitiv de detectare a radiaåiilor, pentru detectarea materialelor radioactive ce ar putea fi introduse ilegal în åarã.

Misiuni Interne æi Externe

Æeful de punct a vrut sã sublinieze importanåa pe care o acordã tinerilor absolvenåi ai æcolilor sau Academiei de Poliåie, prin faptul cã încearcã promovarea lor æi deschiderea spre noi orizonturi prin încurajarea acestora sã participe la diferite misiuni sau cursuri internaåionale.

Subinspec toru l Mãdãlina Iancu – Aura a participat în anul 2010 - la cursul „E-learning User / Operator training Course”, Bucureæti, iar anul acesta la „Frontex Language Training project – Basic English for Border Guards at Airports", Bratislava, Slovacia. În prezent, în afarã de activitatea de æef de turã, desfãæoarã pregãtirea în domeniul Schengen æi Limbi Strãine.

Agentul principal Daniel Giurgiu a participat, în anul 2006 la un Curs de Specializare Criminalisticã, Slatina; în anul 2008 la un Curs de detectare a substanåelor radioactive æi nucleare la Richland, Washington, în SUA; tot în acelaæi an a participat la o misiune externã pe aeroportul Fiumicino, din Roma; în anul 2009 la un Curs de combatere a fraudei în documente æi vize, Timiæoara, iar în anul 2010 la o misiune externã, în cadrul operaåiunii FRONTEX „Hydra Extended", la Hanovra, în Germania, urmând ca, în perioada imediat urmãtoare, sã participe la o misiune externã pentru pregãtirea în vederea desfãæurãrii de activitãåi în punctele focale - organizate de agenåia FRONTEX.

Agentul principal Adrian Gheorghiæan a participat, în anul 2007, la Cursul de Criminalisticã, specializarea „Dactiloscopie”, ISOP Bucureæti; în 2009 la Curs „Formare Formatori Schengen – Paæaport Biometric”, ISOP Bucureæti; în 2009 la Misiunea Frontex, „Operaåiunea Hammer”, Aeroportul Malaga, Spania; în 2010 la Misiunea Frontex, „Angelaus", pe Aeroportul Schipol, din Amsterdam, Olanda.

Æi æeful de punct a participat la cursuri æi misiuni în strãinãtate, dar a dorit sã aminteascã doar de Conferinåa Æefilor Operativi de Aeroporturi, desfãæuratã la Barcelona – Spania 2010, iar la începutul lunii martie a.c. va merge la Budapesta, tot la aceeaæi conferinåã.

F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j 9

Dificultãåi

P.P.F. Aeroport Internaåional Sibiu se confruntã cu o problemã destul de spinoasã. În anul 2008, a fost scos la concurs, cu încadrare din sursa externã, un loc de ofiåer de informaticã. Postul s-a încadrat, dar ulterior titularul postului s-a mutat la un sector al poliåiei de frontierã din åarã. Postul a rãmas vacant æi a fost scos din nou la concurs, dar cu încadrare din sursa internã, întrucât toate angajãrile din sursã externã au fost blocate. Problema este cã nu s-a prezentat nimeni la concurs. În prezent, tot ce înseamnã sistem informatic este gestionat de cãtre specialiætii din cadrul I.G.P.F., dar nici aici nu sunt suficienåi, datoritã demisiilor unor colegi pe fondul reducerilor salariale, mulåi migrând spre firme particulare, unde sunt atraæi de salarii mai mari.

Situaåia operativã, pe anul 2010, se prezintã astfel: 4 contravenåii la OUG 97 / 2005 pentru carte de identitate expiratã, 7 contravenåii la Legea 248 / 2005 pentru paæaport pierdut, o contravenåie la OUG 97 / 2005 carte de identitate deterioratã, 3 amenzi contravenåionale pentru douã firme transportatoare, în baza OUG 194 / 2002, republicatã. Au fost depistate æi reåinute mai multe cartuæe de vânãtoare asupra unor cetãåeni din Spania æi Germania, 16 consemne æi 4 semnalãri în N. SIS, a fost aplicatã mãsura NPI împotriva a trei cetãåeni din Pakistan, Ucraina æi

Turcia. S-a permis ieæirea din åarã a 15 cetãåeni strãini cu decizii de returnare de pe teritoriul României, întrucât depãæiserã termenul de æedere. A fost aplicatã mãsura NPE în cazul a 28 de cetãåeni români (22 minori, 4 nu posedau document de cãlãtorie valabil, 1 cu carte de identitate deterioratã æi 1 cu carte de identitate expiratã).

În anul 2010, comparativ cu anul 2009, nivelul traficului a crescut cu aproximativ 37%.

De la începutul anului, au fost aplicate douã amenzi cont ravenå ionale unei companii de transport, în valoare de 5.000, respectiv 10.000 lei - în baza OUG 194 / 2002, republicatã.

La data de 5 noiembrie 2010, în baza dispoziåiei Inspectorului General al P.F.R., 13 lucrãtori din cadrul P.P.F. Aeroport Sibiu au fost recompensaåi cu mulåumiri scrise, ca urmare a modului de îndeplinire a atribuåiilor la Conferinåa anualã a æefilor statelor majore ale foråelor armate din Europa – CEA 2010.

Aeroportul Internaåional Sibiu, prin legãtura sa directã cu Austria, Germania, Italia, Spania, precum æi cu Timiæoara æi cu Bucureætiul situeazã acest oraæ nu doar în centrul României dar æi în centrul Europei.

Ætefan ANDREESCUIulian PUICÃ

10 F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j

El este prietenul, partenerul, apãrãtorul æi câinele tãu. El este prietenul, partenerul, apãrãtorul æi câinele tãu. Tu eæti viaåa, dragostea æi liderul sãu. Tu eæti viaåa, dragostea æi liderul sãu.

El îåi va fi credincios æi corect pânã la ultima bãtaie a inimii sale.El îåi va fi credincios æi corect pânã la ultima bãtaie a inimii sale.Îi datorezi faptul de a fi demn de o asemenea devoåiune.Îi datorezi faptul de a fi demn de o asemenea devoåiune.

Un câine poliåist este un câine care este instruit în mod special Un câine poliåist este un câine care este instruit în mod special pentru a susåine poliåia æi alte categorii de foråe de aplicare a legii pentru a susåine poliåia æi alte categorii de foråe de aplicare a legii în misiunile executate. Foråele de poliåie care folosesc câini de în misiunile executate. Foråele de poliåie care folosesc câini de serviciu sunt adesea denumite „K9" (kay + nine = canin).serviciu sunt adesea denumite „K9" (kay + nine = canin).

Câinii de poliåie au fost folosiåi pe continentul european Câinii de poliåie au fost folosiåi pe continentul european încã din 1859. Poliåia din oraæul belgian Gent a utilizat pentru încã din 1859. Poliåia din oraæul belgian Gent a utilizat pentru prima datã câinii, în mod oficial, pentru patrulare cu poliåiætii din prima datã câinii, în mod oficial, pentru patrulare cu poliåiætii din schimbul de noapte.schimbul de noapte.

Un câine æi un poliåist se antreneazã æi muncesc ca o echipã, Un câine æi un poliåist se antreneazã æi muncesc ca o echipã, deoarece ei trebuie sã aibã încredere unul în celãlalt æi sã se deoarece ei trebuie sã aibã încredere unul în celãlalt æi sã se înåeleagã în totalitate în timp ce lucreazã în situaåii stresante, înåeleagã în totalitate în timp ce lucreazã în situaåii stresante, chiar periculoase æi deseori rapid schimbãtoare.chiar periculoase æi deseori rapid schimbãtoare.

Pentru recunoaæterea preåiosului rol pe care aceste animale Pentru recunoaæterea preåiosului rol pe care aceste animale îl au în activitãåile poliåieneæti æi pentru pericolele pe care le îl au în activitãåile poliåieneæti æi pentru pericolele pe care le întâmpinã, s-au luat mãsuri pentru a le asigura protecåia, acestea întâmpinã, s-au luat mãsuri pentru a le asigura protecåia, acestea includ dotarea câinilor cu veste anti-glonå.includ dotarea câinilor cu veste anti-glonå.

În multe state, rãnirea sau uciderea intenåionatã a unui câine În multe state, rãnirea sau uciderea intenåionatã a unui câine de poliåie este o crimã, la fel ca æi agresiune asupra unui ofiåer de poliåie este o crimã, la fel ca æi agresiune asupra unui ofiåer de poliåie uman. În plus, un câine poliåist ucis în timpul misiunii de poliåie uman. În plus, un câine poliåist ucis în timpul misiunii are parte de o ceremonie de înmormântare ca a unui ofiåer de are parte de o ceremonie de înmormântare ca a unui ofiåer de poliåie.poliåie.

În România, au existat preocupãri pe linia folosirii câinilor de serviciu, anterior Primului Rãzboi Mondial, când, în serviciul armatei erau compartimente specializate în dresajul æi utilizarea lor. Dat fiind faptul cã, dupã Primul Rãzboi Mondial, criminalitatea a înregistrat, în întreaga lume, o creætere îngrijorãtoare, valoarea acestor câini a sporit æi mai mult, ceea ce a determinat ca toate statele din Europa, inclusiv Jandarmeria din åara noastrã, sã-æi procure æi sã foloseascã cu succes acest excepåional animal, ca instrument de supraveghere, pazã ori depistare, pe baza urmelor, a unor infractori. În 1933, a fost înfiinåat, la Oradea un Centru de dresaj câini, subordonat Ministerului de Interne, unde se pregãtesc rase de câini precum ciobãnescul german, cocherul spaniol sau bracul german, pentru Poliåia de Frontierã.

În 1940, unitatea a fost dislocatã la Floreæti-Prahova, iar în 1965, la Ciorani, în acelaæi judeå. Secåia de dresaj de pe lângã Æcoala de Jandarmi Oradea æi secåiile de dresaj ale centrelor de instrucåie au funcåionat pânã în anul 1949, când Poliåia æi Jandarmeria au fost desfiinåate, iar în locul acestor douã mari instituåii ale statului, regimul comunist a creat miliåia æi trupele de securitate. Tot în 1940, la 1 martie, trupele de grãniceri, aflate în subordinea Ministerului de Interne, au beneficiat de înfiinåarea, la Cãlineæti, a unei æcoli de conductori câini æi dresaj câini serviciu. Din iunie 1948, pânã în mai 1950, nevoile de câini de serviciu ale Poliåiei æi ulterior ale Miliåiei (din ianuarie 1949), erau asigurate de Centrul de Dresaj Câini Cãlineæti - Prahova, unde funcåiona o subunitate specialã în cadrul Comandamentului Trupelor de Grãniceri æi Securitate, aparåinând M.A.I. În 1950 unitatea a fost transferatã la Sibiu, unde funcåioneazã æi astãzi.

Centrul poartã numele doctorului Aurel Greblea

Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea” Sibiu a fost înfiinåat în anul 1950, fiind o instituåie unicã la nivel naåional, bugetarã, cu personalitate juridicã, aflatã în subordinea Inspectoratului General al Poliåiei Române. Numele pe care-l poartã centrul astãzi nu a fost ales întâmplãtor. Aurel Greblea este un nume de referinåã, atât pentru activitatea de reproducåie æi creætere caninã cât æi pentru medicina veterinarã din România.

Doctorul Aurel Greblea s-a nãscut la data de 13.06.1921, în satul Fãureæti, judeåul Maramureæ, în familia preotului Liviu Greblea. A urmat cursurile æcolii primare în satul natal, pe cele liceale la Nãsãud, iar în anul 1949, a absolvit Facultatea de Medicinã Veterinarã din Bucureæti, unde s-a remarcat în cadrul laboratorului de Anatomie Comparatã. A fost încadrat în Ministerul de Interne, la data de 30.09.1949, ca medic veterinar locotenent

la Miliåia oraæului Braæov. La data de 12.05.1950, a fost mutat la Æcoala de Dresaj din Sibiu æi numit æef al spitalului veterinar. Încã de la numirea sa, a fãcut dovada profesionalismului care i-a caracterizat întreaga activitate. A avut o contribuåie esenåialã în combaterea Maladiei lui Caree 1, care a luat o amploare deosebitã în anul 1951. Între anii 1955-1956, Æcoala de Dresaj

din Sibiu trece printr-o perioadã extrem de dificilã, efectivele canine fiind decimate de boli specifice, instituåia ajungând în pragul desfiinåãrii, situaåie care a permis specialistului Greblea Aurel sã facã dovada calitãåilor æi cunoætinåelor sale practice revigorând activitatea cu câinii de serviciu. Deæi, la sfâræitul anului 1956 æi începutul anului 1957, æcoala se afla în complet proces de desfiinåare æi, din punct de vedere oficial, nu mai exista, puåinele cadre rãmase trecând în subordinea Æcolii de Miliåie din fosta cazarmã 90, din Sibiu, câåiva oameni inimoæi, în frunte cu maiorul Greblea, au încercat imposibilul, cãutând ultima soluåie pentru menåinerea nucleului de animale necesar reproducåiei æi revitalizãrii activitãåii de creætere caninã. Anii de muncã susåinutã nu au rãmas fãrã rezultat, astfel încât, din anul 1957, activitatea de reproducåie æi creætere caninã se amelioreazã. În anul 1970, la 1 martie, este numit Comandant al Centrului de Creætere æi Dresaj Câini Sibiu, funcåie în care activeazã pânã la trecerea în rezervã, la 21.09.1981. Deoarece Aurel Greblea a fost o personalitate care a reînviat activitatea de dresaj cu câinii de serviciu, care s-a dedicat complet muncii sale, s-a pregãtit æi s-a perfecåionat în domeniul pedagogic specific æi a dovedit aptitudini deosebite de manageriat, s-a considerat cã sunt suficiente æi întemeiate raåiuni pentru care a fost propusã æi acceptatã denumirea onorificã a æcolii de „Centrul Chinologic dr. Aurel Greblea".

Centrul produce, creæte, selecåioneazã æi distribuie tineret canin unitãåilor teritoriale de poliåie, æcolarizeazã cadre æi pregãteæte cupluri chinotehnice în specialitãåi de dresaj necesare structurilor Ministerului Administraåiei æi Internelor sau ale Sistemului Naåional de Apãrare, efectueazã cercetãri ætiinåifice aplicative æi misiuni, coordoneazã, îndrumã æi monitorizeazã activitatea chinotehnicã în Poliåia Românã æi în celelalte unitãåi, conform protocoalelor. Centrul poate distribui câini, æcolariza cadre sau pregãti echipe canine, pe categorii de serviciu, æi pentru alte structuri din åarã sau din strãinãtate, la solicitarea acestora, cu aprobãrile necesare, conform competenåelor, în condiåiile legii.

11F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j

Centrul chinologic Sibiu - echipele canine, împotriva criminalitãåiiechipele canine, împotriva criminalitãåii

Centrul Chinologic Sibiu, înregistrat ca marcã la O.S.I.M., este certificat de cãtre Societatea Românã de Asigurare a Calitãåii pentru activitãåi de învãåãmânt în domeniul ordinii publice - dresaj canin, conform condiåiilor din Standardul ISO 9001:2008.

Este amplasat în Pãdurea Dumbrava, la periferia Municipiului Sibiu æi acesta poate oferi cursanåilor 180 locuri de cazare, în condiåii deosebite, pentru cursanåi æi 330 locuri individuale de cazare pentru câini la standarde europene, precum æi un program de învãåãmânt æi dresaj performant, asigurat de cadre didactice bine pregãtite, cu experienåã vastã în domeniu.

Alãturi de personalul administrativ, Centrul dispune de specialiæti, ce asigurã derularea procesului de învãåãmânt æi dresaj (ofiåeri profesori æi agenåi instructori), pe aproape întreaga duratã a anului. Personalul sanitar-veterinar de specialitate asigurã starea de sãnãtate a întregului efectiv canin.

La centru, îæi desfãæoarã activitatea, aproximativ, 30 de persoane, gradul de încadrare fiind de 90%. Per total, personalul îæi desfãæoarã activitate în condiåii bune, dar în urma reorganizãrii s-au redus funcåiile, astfel cã mulåi au plecat sau încearcã sã se mute pe o funcåie mai bunã. Existã un lot permanent de 60 de câini la cursuri, la care se adaugã: 20 de câini folosiåi pentru demonstraåii, misiuni, concursuri, restul de pânã la 180 (capacitatea maximã de cazare a câinilor) sunt reprezentaåi de pui, tineret, lot de reproducåie æi câinii cadrelor. Hrana câinilor este hranã concentratã de bunã calitate, dar la pui li se dã, la început, mâncare caldã, morcovi, carne fiartã etc.

Deæi ciobãnescul german reprezintã cea mai mare pondere ca rasã, în Centrul Chinologic, sunt produæi æi pregãtiåi câini æi din rasele: Ciobãnesc Belgian - Malinois, Labrador retriever, Rottweiler æi Bloodhound. Majoritatea tineretului canin este produs æi crescut în Centru, necesarul de câini fiind completat prin achiziåii canine interne æi internaåionale.

În prezent, Centrul Chinologic este partener în douã proiecte importante, cu finanåare europeanã, æi anume: „E-Cyno”, iniåiat de Jandarmeria Naåionalã Francezã, „Frontex” - acåiune comunã a poliåiilor de frontierã din Uniunea Europeanã pentru standardizarea formãrii æi folosirii echipelor canine æi „Minerva” - operaåiune comunã în scopul combaterii migraåiei ilegale. Colaborãrile internaåionale s-au dezvoltat continuu, culminând, în anul 2010, cu organizarea, în Centrul Chinologic Sibiu, a grupului de lucru „Frontex Interoperability Training For Canine Teams”, la care au participat peste 80 de poliåiæti æi 30 de câini serviciu, din 28 de state membre ale Uniunii Europene æi state asociate ale Spaåiului Schengen.

Proiecte, cooperare internaåionalãSe lucreazã foarte mult cu Poliåia de Frontierã în ceea

ce priveæte echipele comune conductor-câine - cuplurile chinotenice. De asemenea, au un proiect foarte important cu Agenåia Frontex. Proiectul a fost iniåiat de Radu Anton, fost

poliåist de frontierã, care acum este angajat permanent la Frontex – Varæovia. La început, au fost mai puåine åãri participante, dar acum este implicatã aproape toatã Europa. Obiectivele acestui grup de lucru sunt: standardizarea pregãtirii conductorilor de câini serviciu, standardizarea folosirii câinilor (fiecare conductor de câine trebuie sã-æi foloseascã câinele la fel, indiferent de åarã).

Pe linie de pregãtire internã, Centrul æi-a propus ca proiecte, pânã în anul 2012, specializarea unor câini pentru cãutare de cadavre în apã, precum æi unul pentru cercetarea la faåa locului, dupã stingerea incendiilor, prin depistarea unor posibile substanåe inflamabile puse, în mod intenåionat, pentru declanæarea unor incendii.

Momentat, se antreneazã, experimental, un câine pentru depistarea bancnotelor ascunse. Pentru aceasta se folosesc niæte machete de bani, care au acelaæi

12 F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j

„Îmi manifest bucuria pentru atenåia pe care revista dumneavoastrã o acordã unitãåii noastre, cu certitudinea cã acåiunea se circumscrie importanåei pe care o dau organismele europene (Agenåia Europeanã Frontex) æi naåionale de securizare a frontierelor prin utilizarea câinilor poliåiæti. Unitatea noastrã deserveæte toate armele MAI æi este profund implicatã în proiectele de pregãtire a conductorilor de câini serviciu, pentru a putea oferi un instrument eficace de luptã împotriva criminalitãåii la frontierele Uniunii Europene.

În anul care a trecut am gãzduit æi am participat la mai multe activitãåi organizate de cãtre Unitatea de Pregãtire a Agenåiei Frontex (6 activitãåi, dintre care 4 au fost organizate la Centrul Chinologic æi la care au participat peste 100 de poliåiæti din peste 30 de state membre Frontex) æi am avut deosebita onoarea sã fim gazda lansãrii la Sibiu a Manualului de standarde comune pentru pregãtirea conductorilor câini serviciu.

Având certitudinea cã eforturile noastre de deschidere spre Europa prin acåiunile iniåiate sau gãzduite, vor fi rãsplãtite prin succesul acåiunii colegilor din Poliåia de Frontierã, îmi exprim disponibilitatea cooperãrii viitoare æi în ceea ce priveæte distribuirea de tineret canin de excepåie, prin îndrumãri referitoare la harnaæarea æi hrãnirea câinilor, precum æi prin dezvoltarea procedurilor operaåionale cu câinii de serviciu.

Garantarea calitãåii serviciilor oferite de unitatea noastrã este conferitã de sistemul de management al calitãåii, implementat conform ISO 9001/2008.

Salut iniåiativa Revistei Frontiera de a efectua un reportaj în unitatea noastrã æi sper cã acesta va reprezenta un început în colaborarea noastrã pentru a ne crea o interfaåã în comunicarea æi diseminarea experienåei pozitive în acest domeniu cãtre toåi poliåiætii de frontierã æi nu numai.

Revista Frontiera mi-a oferit personal, încã din anul 2002, în numãrul 5, posibilitatea sã diseminez experienåa profesionalã pozitivã în paginile sale.”

Directorul Centrului Chinologic Sibiucomisar æef de poliåie

Lãzureanu Criæan - Mucenic

13F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j

miros ca cei reali, iar, ulterior, se folosesc bancnote adevãrate (euro) retrase de pe piaåã æi mãrunåite, ca niæte confetti.

Un alt proiect este o cooperare cu cel puåin douã åãri vecine: Bulgaria æi Ungaria, se încearcã dezvoltarea unui proiect comun de cãutare æi salvare dupã producerea unor catastrofe naturale sau atacuri teroriste, prin intervenåii aeropurtate.

Existã solicitãri din partea unor åãri, de exemplu, Grecia are nevoie, la frontiera cu Turcia, de un câine specializat în detectarea ceaiului negru. De asemenea, Centrul Chinologic a primit invitaåia de a participa la operaåiunea comunã MINERVA 2010, organizatã de cãtre FRONTEX æi autoritãåile spaniole în porturile maritime Algeciras, Tarifa æi Ceuta din Spania, în perioada 26.07.2010 – 03.09.2010. Agentul principal Vasile Pãunescu, împreunã cu ciobãnescul german Athos, a descoperit 10 migranåi ascunæi în mijloacele de transport æi, ca urmare, spaniolii au cerut din nou, dacã se poate, mai mulåi câini de acest gen.

Un câine, care are deja un predresaj, poate fi dresat într-o perioadã de circa 4 luni. De asemenea, un câine se poate schimba de la o categorie la alta, cu un antrenament de 1-2 luni. Pentru schimbarea conductorului, se face un curs de aproximativ o lunã de zile.

Un câine este crescut pânã la 4 luni în cadrul centrului, unde i se face un preantrenament. De la aceastã vârstã, este preluat de viitorul conductor la locul de muncã, unde se antreneazã cu acesta. La vârsta de aproximativ un an, se întoarce la centru, unde, timp de 3-5 luni, se desfãæoarã pregãtirea propriu-zisã pentru specificul munci acestui câine. Urmeazã susåinerea unui examen, iar apoi intrã, efectiv, în câmpul muncii, la locul de serviciu.

Toåi câinii, exceptând cei de patrulare – intervenåie, trebuie atestaåi o datã pe an. Durata de serviciu a unui câine este pânã la 7 ani æi jumãtate, dar se poate prelungi în caz cã acesta dovedeæte aptitudini æi nu dã semne de slãbiciune.

Centrul a încheiat protocoale de colaborare cu aproape toate instituåiile care ar putea folosi un câine de serviciu. O colaborare foarte eficientã este cu Crucea Roæie. Aceasta organizeazã un curs de prim-ajutor, pentru angajaåii centrului, în urma cãruia se primeæte un atestat. În schimb, poliåiætii pot participa cu câini pentru anumite operaåiuni de cãutare æi intervenåie. Tot de la Crucea Roæie pot primii câini, pe care sã-i antreneze în cadrul centrului.

SpecializareÎn cadrul Centrului sunt formate echipe canine pentru

specialitãåile: patrulare æi intervenåie, prelucrare urme olfactive, identificare odorologicã, detectare explozivi, detectare stupefiante, detectare tutun, descoperire cadavre umane, cãutare æi salvare, avalanæe.

Câinii de patrulare æi intervenåie sunt folosiåi de structurile Poliåiei, Poliåiei de Frontierã æi Jandarmeriei pentru: patrulãri de zi æi de noapte în sectoarele de competenåã, prinderea persoanelor care au sãvâræit infracåiuni æi nu se supun somaåiilor legale, pânde în locuri pretabile comiterii de infracåiuni, menåinerea ordinii æi liniætii publice, transferuri de infractori periculoæi, arestãri de infractori periculoæi, scotociri de terenuri, paza æi escortarea persoanelor suspecte, reåinute, arestate,

blocarea grupurilor care se comportã agresiv, împrãætierea grupurilor turbulente, transferuri de infractori periculoæi.

Categoria câini de serviciu de prelucrare urme olfactive include câinii capabili sã caute æi sã prelucreze o urmã de miros uman creatã de o persoanã în miæcare, pe un anumit suport, sã gãseascã æi sã semnaleze pasiv un obiect aflat pe urma de miros, sã opreascã o persoanã suspectã ce se manifestã agresiv sau încearcã sã fugã, sau sã-æi apere conductorul în momentul în care acesta este atacat.

Categoria câini de serviciu de identificare odorologicã include câinii capabili sã aleagã un anumit miros dintr-un grup de mirosuri umane, pe baza unui miros sursã, corespondent cu mirosul de ales. Câinele de identificare odorologicã este folosit pentru identificarea autorului unei infracåiuni prin examinare odorologicã, prin compararea urmelor de miros uman, ridicate de la faåa locului, cu modele olfactive ridicate de la suspecåi æi de la alte persoane ce nu au legãturã cu cazul.

Categoria câini de serviciu detectare explozivi include câinii capabili sã caute, sã gãseascã æi sã semnaleze prezenåa

materialelor explozive ascunse. Câinii de detectare explozivi sunt folosiåi pentru detectarea acestor substanåe prin: controlul autovehiculelor, coletelor, containerelor, bagajelor suspecte, clãdirilor, încãperilor, terenurilor; prin descinderi, percheziåii domiciliare æi în activitãåi cu caracter preventiv.

Categoria câini de serviciu detectare stupefiante include câinii capabili sã caute, sã gãseascã æi sã semnaleze prezenåa drogurilor ascunse. Câinii de detectare stupefiante sunt folosiåi pentru detectarea acestor substanåe prin:

controlul autovehiculelor, coletelor, containerelor, bagajelor suspecte, clãdirilor, încãperilor, terenurilor; prin descinderi, percheziåii domiciliare æi în activitãåi cu caracter preventiv.

Categoria câini de serviciu detectare tutun include câinii capabili sã caute, sã gãseascã æi sã semnaleze prezenåa tutunului. Sunt folosiåi pentru detectarea acestei substanåe prin: controlul autovehiculelor, containerelor, clãdirilor, încãperilor; prin descinderi, percheziåii domiciliare æi în activitãåi cu caracter preventiv.

Categoria câini de serviciu descoperire cadavre umane, care include câinii capabili sã caute, sã gãseascã æi sã semnaleze cadavre umane îngropate, sau nu, în diferite tipuri de sol.

Categoria câini de serviciu de cãutare æi salvare în mediu natural: având drept scop cãutarea æi descoperirea de persoane pierdute sau dispãrute în mediu natural, dar æi cãutare æi salvare urbanã pentru cãutarea æi descoperirea de persoane dispãrute sub dãrâmãturi, în urma unor calamitãåi sau accidente.

Câini pentru salvare din avalanæe, pentru cãutarea æi

14 F R O N T I E R A F R O N T I E R A R e p o r t a jR e p o r t a j

descoperirea de persoane surprinse de avalanæe.

„La pas” prin CentruDirectorul adjunct, comisarul-æef

Sergiu Cãlin Tãtãrucã, împreunã cu purtãtorul de cuvânt al Centrului, inspector de poliåie Alexandra Scãunaæ, ne-au condus prin centru, unde am asistat la o demonstraåie. La aceasta au participat agentul æef adjunct Petre Iuga, cu ciobãnescul german Ben, specializat în cãutare droguri; agentul æef adjunct Cristian Tilihoi, cu Jef, din rasa ciobãnesc

belgian - Mallinois, specializat în cãutare droguri; agentul principal Leonard Darie, cu Max, ciobãnesc belgian – Mallinois, specializat în cãutare explozivi, apoi cu Ringo, ciobãnesc german, cu care a realizat un exerciåiu de sãrituri obstacole; agentul principal Vasile Pãunescu, cu Athos, ciobãnesc german, specializat în cãutare persoane; agentul principal Ætefan Dragomir, cu ciobãnescul belgian – Mallinois, Niro, care a executat un exerciåiu de prindere infractor; agent æef adjunct Mihai Belanciuc, cu Max, ciobãnesc german.

În ziua vizitei noastre, un lot de conductori de câini terminau de dat atestatul æi aæteptau rezultatele. Printre aceætia se afla æi colegul nostru de la SPF Calafat agent principal Marian Drinceanu, alãturi de câinele Lova, un ciobãnesc belgian specializat în detectare de tutun.

Ulterior, însoåiåi de medicul veterinar æef, comisarul æef Octavian Acelenescu, am mers sã vedem creæa, unde erau mai multe serii de pui. Aici, sunt condiåii foarte stricte de acces, deoarece aceætia sunt sensibili la diferite boli æi se evitã contactul cu exteriorul, pe

cât posibil. Am mers, apoi, la laboratorul Centrului, unde existã o bazã de date cu mirosuri, pentru expertiza odeorologicã, efectiv o bancã de mirosuri, adicã niæte fâæii din tifon sunt impregnate cu mirosul, sã spunem, unui infractor, apoi sunt puse în borcane æi puse la pãstrat. Agentul principal Vasile Pãunescu ne-a explicat cum se antreneazã cãinii: se pleacã de la un miros sursã, i se dã un material impregnat cu acel miros. Apoi, acesta alege, dintr-o serie de alte mirosuri, pe cel identificat prima datã.

Pe lista de vizitare, a urmat Spitalul Veterinar. La fel ca æi laboratorul de expertizã odorologicã, are o dotare satisfãcãtoare. Are un punct farmaceutic, un laborator, o salã de consultaåii æi o salã de chirurgie. Existã aparaturã de analizã a sângelui, kituri pentru depistarea celor mai periculoase boli, ecograf portabil, microscoape, trinichioscoape, maæini de tuns, etuve, kituri bio-chimice, astfel încât orice afecåiune se depisteazã imediat. Aici se pot face inclusiv însãmânåãri artificiale, dar nu existã o bancã de spermã, ci se recolteazã direct de la masculii nominalizaåi.

În final, am fost sã vedem æi condiåiile de cazare, pentru cursanåi. Putem spune cã am rãmas plãcut impresionaåi de renovarea

„hotelului". Noul pavilion are un numãr de 176 locuri de cazare în camere duble æi 4 locuri de cazare în 2 apartamente. Clãdirea ultramodernã, pe trei nivele, dispune de toate facilitãåile (apã caldã, apã rece, încãlzire centralã, aer condiåionat, cabine de duæ, mobilier de cea mai bunã calitate, instalaåie de supraveghere video pe toate nivelele). Astfel, cazarea

se face în camere de 2 persoane, cu baie æi duæ, totul fiind nou, asigurã condiåii optime de cazare pentru poliåiætii veniåi din toate colåurile åãrii. Tot ceea ce lipseæte de aici este o cantinã, dar se sperã cã vor începe lucrãrile de renovare la vechiul corp pentru aducerea lui la standardul necesar.

Iulian PUICÃÆtefan ANDREESCU

Bilanå la sfâræit de curs, susåinut de Bilanå la sfâræit de curs, susåinut de directorul directorul adjunct, comisarul-æef Sergiu Cãlin Tãtãrucãadjunct, comisarul-æef Sergiu Cãlin Tãtãrucã

Medicul veterinar æef, Medicul veterinar æef, comisarul æef comisarul æef

Octavian AcelenescuOctavian Acelenescu

15F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

Poliåiætii de frontierã timiæeni au depistat un æofer care transporta 22.500 kg porumb boabe, în valoare de aproximativ 20.000 lei, fãrã a avea documente pentru marfã.

În ziua de 17 februarie a.c., în jurul orei 18.30, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Lunga au oprit pentru control un autocamion marca Mercedes-Benz, condus de cãtre cetãåeanul român Constantin P., în vârstã de 35 de ani.

În urma controlului efectuat de cãtre lucrãtorii noætri, s-a constatat cã acesta transporta o cantitate de 22.500 kg porumb boabe, fãrã a putea prezenta documente justificative.

În continuarea cercetãrilor au fost anunåate organele Gãrzii Financiare Timiæ, care au aplicat o sancåiune contravenåionalã în cuantum de 5000 lei, dispunând, totodatã, confiscarea întregii cantitãåi de porumb.

Echipa comunã de control din PTF Cenad a depistat un cetãåean român care transporta cu autoturismul 555 pachete de cafea, a câte 500 de grame, fãrã a avea documente pentru marfã.

În ziua de 20 februarie a.c., în jurul orei 13.00, la PTF Cenad, s-a prezentat pentru efectuarea formalitãåilor de frontierã, Constantin Dorin M., în vârstã de 41 de ani, din judeåul Prahova, conducând un autoturism marca VW.

În urma controlului efectuat în comun de cãtre poliåiætii de frontierã, lucrãtori ai Gãrzii Financiare æi lucrãtori vamali, s-a constatat cã æoferul transporta 555 pachete de cafea, a câte 500 grame fiecare, marca Dallmayer, pentru care nu deåinea documente de provenienåã.

Persoana în cauzã a fost sancåionatã contravenåional de cãtre organele Gãrzii Financiare cu suma de 1500 lei, totodatã dispunându-se æi reåinerea întregii cantitãåi de cafea, în vederea confiscãrii.

Mihaela MARCOFF

Poliåiætii de frontierã din cadrul PTF Giurgiu au descoperit, în douã autocamioane, sosite din Turcia, 1350 perechi pantalon trening, 170 hanorace æi 61 tricouri de diferite mãrci, respectiv 870 costume trening æi 38 perechi pantofi de diferite mãrci, mãrfuri susceptibile a fi contrafãcute, ce urmau sã fie introduse ilegal în åarã, în valoare de aproximativ 87.510 lei respectiv 108.200 lei.

În cursul zilelor de 4 æi 7 februarie a.c. , poliåiætii de frontierã giurgiuveni, în baza unor informaåii, au organizat æi desfãæurat,

pe sensul de intrare în åarã, acåiuni specifice pe linia combaterii infracå ionali tãå i i t r a n f r o n t a l i e r e , u r m ã r i n d introducerea în åarã a produselor accizabile æi a bunurilor susceptibile a aduce atingere unui drept

de proprietate intelectualã. Astfel, în urma controlului efectuat asupra unui autocamion

marca MAN în data de 4 februarie æi asupra unui atuocamion marca Scania în data de 7 februarie, sosite din Turcia æi conduse de cetãåenii turci Necmetin A., în vârstã de 32 ani, æi Hasan Y., în vârstã de 33 ani, ce aveau ca destinaåie societãåi comerciale din Bucuresti, au fost depistate 1350 perechi pantaloni trening inscriptionaåi „Adidas”; 170 hanorace „Tommy Hilfiger; Henry Cooper”æi 61 tricouri inscripåionate „Burberry; La Martina”, respectiv 870 costume trening inscripåionate „F.C.Manchester, F.C.Barcelona, Inter Milano, Chelsea, Juventus” æi 38 perechi pantofi sport inscripåionaåi „Gucci, Boss, Zara”, mãrfuri susceptibile a fi contrafacute, în valoare totalã de aproximativ 87.510 lei respectiv 108.200 lei.

Întreaga cantitate de bunuri a fost reåinutã în vederea expertizãrii de cãtre autoritatea vamalã, conform legislaåiei în vigoare, iar æoferii turci sunt cercetaåi penal pentru punere în circulaåie fãrã drept a unor mãrfuri purtând menåiuni false privind mãrcile, la finalizarea cazului urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

Petre MATEESCU

Porumb fãrã acte, depistat de poliåiætii de frontierã

Cafea fãrã documente de provenienåã la Cenad

Îmbrãcãminte suspectã a fi contrafãcutã, reåinutã la Giurgiu

În data de 24 februarie a.c., la nivelul IJPF Maramureæ s-a desfãæurat o acåiune specificã pe linia respectãrii dreptului de proprietate intelectualã în zona de responsabilitate.

Astfel, în jurul orei 17.20, a fost depistat pe o stradã din Sighetu Marmaåiei, Vasile C., domiciliat în localitatea Berbeæti, în timp ce încerca sã comercializeze 79 parfumuri, inscripåionate cu numele unor mãrci strãine de renume.

În urma cercetãrilor efectuate s-a dovedit cã parfumurile sunt contrafãcute, iar tânãrul de 24 ani nu a putut justifica provenienåa bunurilor, declarând cã le-a achiziåionat din localitatea Bucureæti cu intenåia de a le vinde în municipiul Sighetu Marmaåiei.

Produsele au fost confiscate de poliåiætii de frontierã, iar bãrbatul s-a ales cu dosar penal pentru punerea în circulaåie fãrã drept a unui produs purtând o marcã identicã sau similarã cu o marcã înregistratã pentru produse identice sau similare æi care prejudiciazã titularul mãrcii înregistrate.

Radu LUNGU

Parfumuri contrafãcuteParfumuri contrafãcute

MI

GR

AÅ

IE

MI

GR

AÅ

IE

16 F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

Poliåiætii de frontierã gãlãåeni, din cadrul SPF Folteæti, au descoperit, în zona de responsabilitate, un cetãåean care a traversat râul Prut cu o barcã pneumaticã.

Astfel, în data de 15 februarie, în jurul orei 4 dimineaåa, operatorul care deservea Sistemul Optronic de Recunoaætere din dotarea SPF Folteæti, a observat o persoanã care se deplasa cãtre localitatea Mãstãcani, judeåul Galaåi.

În urma acåiunii specifice desfãæurate, lucrãtorii Poliåiei de Frontierã au interceptat æi reåinut persoana, care avea asupra sa un paæaport simplu, emis de Federaåia Rusã.

Din declaraåiile cetãåeanului în cauzã æi în urma verificãrilor efectuate, a rezultat cã acesta se numeæte F. Dmitry, de 38 ani, este din Federaåia Rusã æi a traversat râul Prut cu ajutorul unei bãrci pneumatice, pe care ulterior a abandonat-o, dorind sã ajungã în Serbia, pentru a-æi gãsi un loc de muncã.

Ofiåerii din cadrul IJPF Galaåi au întocmit, persoanei în cauzã,

dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de intrare în åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat.

Marcel ANTOHE

În ziua de 17 februarie a.c., în jurul orei 22.00, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Sânnicolau Mare au observat, cu ajutorul tehnicii de termoviziune, trei persoane care se îndreptau spre åara vecinã. Având în vedere faptul cã persoanele în cauzã nu îæi justificau prezenåa în zonã, la acea orã, poliåiætii de frontierã i-au condus la sediul sectorului, în vederea stabilirii identitãåii æi clarificãrii situaåiei.

Poliåiætii de frontierã au legitimat cele trei persoane, stabilind cã sunt Muhammad N., în vârstã de 37 ani, Babar M., în vârstã de 30 ani æi Ahmad A., în vârstã de 29 ani,

cetãåeni pakistanezi. În cauzã au fost începute cercetãrile sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei.

O zi mai târziu, un echipaj din cadrul SPF Lunga, care executa misiuni în cooperare cu lucrãtori de la Postul de Poliåie Comloæu Mare, au depistat, în zona de frontierã, patru cetãåeni palestinieni care au trecut ilegal frontiera din Serbia în åara noastrã. În cauzã, continuã cercetãrile în vederea stabilirii întregii activitãåi infracåionale a persoanelor implicate.

Mihaela MARCOFF

De la începutul anului, au fost înregistrate mai multe cazuri în care cetãåeni din R Moldova æi-au pus viaåa în pericol, traversând înot apele îngheåate ale râului Prut, încercând sã intre ilegal în România.

În data de 22 ianuarie, în jurul orei 2, în timpul executãrii unei misiuni specifice cu autospeciala cu termoviziune, poliåiætii de frontierã, din cadrul SPF Rãducãneni, au observat, pe direcåia localitãåii de frontierã Grozeæti, un bãrbat a cãrui prezenåã în zonã nu era justificatã.

La faåa locului s-a deplasat o patrulã de poliåiæti de frontierã, care a depistat, pe malul drept al râului Prut, un bãrbat care trecuse din Republica Moldova în România, traversând înot. Bãrbatul, care în urma identificãrii s-a dovedit a fi cetãåeanul moldovean Constantin M., în vârstã de 26 ani, a fost condus de urgenåã la spitalul din localitatea Rãducãneni, unde a primit asistenåã medicalã de specialitate.

Dupã ce s-au asigurat cã viaåa bãrbatului nu este în pericol, poliåiætii de frontierã l-au condus pe acesta la sediul sectorului, pentru continuarea cercetãrilor, descoperind cã era cãutat pe teritoriul Republicii Moldova pentru sãvâræirea mai multor infracåiuni.

Constantin M. a declarat cã a trecut înot râul Prut, cu scopul de a cãuta un loc de muncã în România.

Un caz similar a avut loc în data de 3 februarie, în jurul orei 22, când poliåiætii de frontierã, de la acelaæi sector, au vãzut pe ecranul autospecialei cu termoviziune, în aceeaæi zonã, alåi doi

suspecåi. La faåa locului s-au deplasat poliåiæti de frontierã, care i-au gãsit pe malul românesc al râului Prut pe cei doi bãrbaåi care trecuserã din Republica Moldova în România, traversând râul Prut cu ajutorul unei saltele pneumatice.

Bãrbaåii, care în urma identificãrii s-au dovedit a fi cetãåenii moldoveni A. Boris æi A. Iuvenalie, în vârstã de 38, respectiv 18 ani, tatã æi fiu, au fost conduæi de urgenåã la spitalul din localitatea Rãducãneni, unde au primit asistenåã medicalã de specialitate.

În ambele situaåii, poliåiætii de frontierã au întocmit celor în cauzã lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de intrare în åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat, lucrare care a fost prezentatã Parchetului de pe lângã Judecãtoria Rãducãneni, în vederea luãrii mãsurilor legale.

Evenimentul de frontierã a fost cercetat de poliåiætii de frontierã ieæeni, în comun cu autoritãåile de frontierã ale Republicii Moldova.

Denis Mihaela LAZÃR

În dimineaåa zilei de 31 ianuarie, în jurul orei 09.00, un echipaj format din poliåiæti de frontierã din cadrul SPF Jimbolia au observat pe câmp, pe teritoriul României, în apropierea liniei de frontierã cu Serbia, douã persoane care se îndreptau spre localitatea Jimbolia.

Poliåiætii au procedat la legitimarea celor doi bãrbaåi æi, pentru cã nu vorbeau limba românã, i-au condus la sediul sectorului în vederea stabilirii identitãåii æi clarificãrii situaåiei. Cu aceastã

ocazie, s-a stabilit cã cei doi sunt Ahmad N., în vârstã de 18 ani, æi Safee S., în vârstã de 20 ani, cetãåeni afgani. Cei doi tineri au declarat cã au trecut ilegal frontiera din Serbia în România, venind din Kosovo, cu intenåia sã ajungã ilegal în Slovacia.

În cauzã a fost întocmitã lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de stat, urmând ca la finalizarea cercetãrilor sã fie dispuse mãsurile legale care se impun.

MI

GR

AÅ

IE

MI

GR

AÅ

IE

17F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

Poliåistii de frontierã din cadrul Biroului de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere al IJPF Galaåi æi al SPF Folteæti, sprijiniåi de lucrãtori din cadrul IPJ Brãila, sub coordonarea procurorilor DIICOT - Serviciul Teritorial Galaåi, au destructurat un grup infracåional ce desfãæura activitãåi în sfera traficului cu migranåi.

În cursul anului 2009, poliåiætii de frontierã din cadrul Biroului de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere al IJPF Galaåi au intrat în posesia unor informaåii conform cãrora, pe raza judeåului Galaåi, acåiona o reåea de trafic de migranåi, care se ocupa cu racolarea, cãlãuzirea æi transportul peste graniåã a unor persoane din R. Moldova.

În cadrul cercetãrilor s-a stabilit cã grupul era format din patru persoane - M. Ionuå, M. Marius, O. Emil æi C. Lupaæcu, cu vârste cuprinse între 20 æi 27 ani, cu domiciliul pe raza judeåelor Galaåi æi Brãila. Aceætia erau sprijiniåi de cãtre doi cetãåeni modoveni, care aveau rolul de a racola persoane din Republica Moldova ce doreau sã ajungã în åãri din vestul Europei. Dupã ce ajungeau în România, migranåii erau preluaåi

de membrii reåelei care îi cazau æi le organizau deplasarea cãtre destinaåii din vestul Europei.

Poliåiætii de frontierã au mai stabilit cã în perioada 2009 - 2010, gruparea a traficat, în acest fel, 12 cetãåeni moldoveni æi a primit, în schimbul serviciilor efectuate, diferite sume de bani, care variau între 1.000 - 2.000 euro de persoanã.

În dimineaåa zilei de 10 februarie a.c., au fost organizate æi desfãæurate percheziåii domiciliare asupra imobilelor celor patru cetãåeni români domiciliaåi în judeåele Galaåi æi Brãila.

Numiåii M. Ionuæ æi M. Marius sunt cercetaåi sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de: iniåiere, constituire æi aderare la un grup organizat în vederea comiterii de infracåiuni æi trafic de migranåi, fiind arestaåi pentru o perioadã de 29 de zile, ceilalåi membri ai reåelei fiind cercetaåi în stare de libertate.

Sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaåi, poliåiætii de frontierã continuã sã desfãæoare activitãåi pentru descoperirea tuturor persoanelor implicate æi tragerea lor la rãspundere.

Marcel ANTOHE

Poliåiætii de frontierã arãdeni au depistat 40 persoane care intenåionau sã iasã ilegal din România pentru a ajunge în Spaåiul Schengen, 36 afgani ascunæi, într-un locaæ special amenajat în interiorul unui autocamion, încãrcat cu ulei mineral æi 4 tunisieni, în tentativã de trecere ilegalã, la zona verde.

În data de 17 februarie a.c., în jurul orei 23.00, la PTF Nãdlac, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã cetãåeanul bulgar Georgi D., în vârstã de 53 ani, æofer al unui autocamion înmatriculat în Bulgaria. Conform documentelor de însoåire, acesta transporta ulei mineral din Grecia pentru o firmã din Germania.

Poliåiætii de frontierã arãdeni au avut suspiciuni cu privire la încãrcãtura tir-ului, fapt pentru care au efectuat un control amãnunåit al autovehicului. Astfel, în interiorul semiremorcii au fost gãsite ascunse 36 persoane (22 bãrbaåi, 4 femei æi 10 copii) cu vârste cuprinse între 3 æi 44 ani, mascate de încãrcãtura autocamionului, într-un locaæ special amenajat între cutiile cu ulei mineral. Din verificãri, a rezultat cã cei în cauzã sunt cetãåeni din Afganistan.

În acelasi timp, patrula de supraveghere a frontierei de stat din cadrul SPF Nãdlac a reåinut patru persoane de sex masculin, care încercau sã treacã ilegal din Romania în Ungaria, aceætia fiind reåinuåi, la aproximativ, 5 metri faåã de teritoriul statului vecin, la marginea localitãåii Nãdlac.

În urma verificãrilor efectuate, s-a stabilit cã sunt cetãåeni din Tunisia, au vârste cuprinse între 25 æi 30 ani æi intenåionau sã ajungã în Austria. Aceætia au declarat cã s-au deplasat cu un autoturism de ocazie, pânã în localitatea Nãdlac, de unde æi-au continuat cãlãtoria pe jos, peste câmp, pânã în momentul reåinerii. Bãrbaåii au recurs la aceastã metodã pentru cã nu posedau vizã pentru Spaåiul Schengen.

Poliåiætii de frontierã le-au întocmit tuturor celor implicaåi acte premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã la trecerea ilegalã a frontierei de stat, la finalizarea cercetãrilor urmând a fi prezentaåi procurorului, în vederea luãrii mãsurilor legale ce se impun.

Mihaela LEÆ

În dimineaåa zilei de 23 februarie a.c., poliåiæti de frontierã din cadrul SPF Lunga æi lucrãtori de la Postul de Poliåie Comloæu Mare au reperat, în apropierea liniei de frontierã cu Serbia, douã persoane care nu îæi justificau prezenåa în zonã. S-a procedat la legitimarea celor douã persoane æi, pentru cã nu aveau documente de identitate asupra lor æi nu vorbeau limba românã, le-au condus la sediul Sectorului, în vederea stabilirii identitãåii æi clarificãrii situaåiei.

Cu aceastã ocazie poliåiætii de frontierã au stabilit cã cei doi sunt cetãåenii algerieni Djamel B., în vârstã de 29 de ani,

æi Bozyun K., în vârstã de 22 de ani. Aceætia au declarat cã au plecat anul trecut în luna septembrie, din Algeria, au tranzitat åãri precum Turcia, Grecia, Macedonia, Serbia, dupã care au trecut ilegal frontiera în România, cu intenåia sã ajungã într-un stat din vestul Europei.

În cauzã a fost întocmitã lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de stat, urmând ca la finalizarea cercetãrilor sã fie dispuse mãsurile legale care se impun.

Mihaela MARCOFF

18 F R O N T I E R A F R O N T I E R A C r i m i n a l i s t i c ã

NOTÃ DE CONSTATARENOTÃ DE CONSTATARE

Serviciului Expertiza Documentelor de Cãlãtorie æi Criminalisticã din IGPF

DOCUMENT SPECIMENDOCUMENT SPECIMEN

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃVIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ

DOCUMENT FALSIFICAT

Fila informatizatã. Fila informatizatã.

Paæaport românesc model 2001Paæaport românesc model 2001

În luminã albã, se observã diferenåe în modul de imprimare al paæaportului supus verificãrii, comparativ cu cel folosit ca specimen. Astfel, zona mãritã a fotografiei posesorului paæaportului verificat, evidenåiazã utilizarea unei imprimãri INKJET, diferitã de paæaportul autentic, la care s-a utilizat o imprimare INKJET.

2

1

3 3

1

2

11

19F R O N T I E R A F R O N T I E R A C r i m i n a l i s t i c ã

În luminã albã, se observã diferenåe în modul de imprimare al paæaportului supus verificãrii, comparativ cu cel folosit ca specimen. Astfel, desenul de fond, al documentului specimen, este realizat prin imprimare OFFSET, spre deosebire de documentul în litigiu, la care desenul de fond este realizat prin imprimare OFFSET de o calitate inferioarã cu al unui document autentic.

Totodatã, existã diferenåã de imprimare a diacriticei de la litera „å” din înscrisul „Cetãåenia”.

În luminã albã, se observã diferenåe de imprimare la paæaportul supus verificãrii, comparativ cu cel folosit ca specimen. Astfel, zona mãritã din semnãtura persoanei în cauzã, din paæaportul în litigiu, este imprimatã cu o tehnicã INKJET diferitã de semnãtura titularului din paæaportul model de comparaåie.

Acest paæaport românesc are fila informatizatã CONTRAFÃCUTÃ (FALS TOTAL).

2

3 3

2

Aut

oveh

icul

e fu

rat

rate

Aut

oveh

icul

e fu

rate

20 F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

Poliåiætii de frontierã vasluieni au depistat doi bãrbaåi români la volanul a douã autoturisme, un Audi A6 æi un Mercedes E 320, declarate furate în Spania, respectiv, Italia.

La PTF Albiåa, în ziua de 17 februarie a.c., în jurul orei 10.00, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã, conducând autoturismul marca Audi A6, cetãåeanul român Gheorghe C., în vârstã de 52 ani, din municipiul Bacãu, jud. Neamå.

La controlul de frontierã, în urma verificãrilor efectuate în bazele de date ale Sistemului de Informaåii Schengen (S.I.S.) æi în baza de date Interpol, s-a constatat faptul cã autoturismul marca Audi A6, de culoare negru, figureazã furat din Spania, la data de 24 decembrie 2007, cu mãsura de indisponibilizare a bunului în vederea confiscãrii .

S-a informat Biroul SIRENE, care a confirmat faptul cã, în data de 24 decembrie 2007, autoritãåile spaniole au introdus semnalarea cu privire la reåinerea autoturismului mai sus menåionat.

În legãturã cu cele constatate, Gheorghe C. a declarat cã autoturismul l-a achiziåionat personal, în luna octombrie 2008, de la o persoanã fizicã din oraæul Craiova, persoanã pe care a contactat-o telefonic, în urma unui anunå de vânzare postat pe internet, æi cã în urma negocierii a achitat preåul cu numerar, fãrã sã cunoascã faptul cã maæina este furatã.

Cetãåeanului Gheorghe C., i s-a întocmit lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la furt calificat (art. 26 raportat la art.208, 209 C.P.), urmând a fi înaintat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Huæi cu propunerile legale.

Autoturismul, în valoare de 56.700 lei, a fost indisponibilizat în vederea continuãrii cercetãrilor æi introdus în camera de corpuri delicte (parc auto I.J.P.F.Vaslui).

Câteva ore mai târziu, în jurul orei 20.00, tot la PTF Albiåa, s-a prezentat pentru executarea formalitãåilor de control la frontierã, conducând autoturismul marca Mercedes E320, cetãåeanul român Mihail A., în vârstã de 38 de ani, cu domiciliul stabil în R. Moldova.

La controlul de frontierã, în urma verificãrilor efectuate în bazele de date ale (SIS) æi în baza de date Interpol, s-a constatat faptul cã autoturismul marca Mercedes E 320, de culoare gri, figureazã în alertã cu mãsura de indisponibilizare a bunului în vederea confiscãrii, deoarece autoturismul respectiv este furat din Italia, la data de 06 februarie 2007.

S-a informat Biroul SIRENE, care a confirmat faptul cã, în data de 26 martie 2008, autoritãåile italiene au introdus semnalarea cu privire la reåinerea autoturismului mai sus menåionat.

În legãturã cu cele constatate, Mihail A. a declarat cã nu avea cunoætinåã despre faptul cã autoturismul este furat æi cã nu este el proprietarul maæinii, el doar o conduce în baza unei procuri notariale.

Cetãåeanului în cauzã i s-a întocmit lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la furt calificat (art. 26 raportat la art. 208, 209 C.P.), urmând a fi înaintat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Huæi cu propunerile legale.

Autoturismul, în valoare de 25.000 lei, a fost indisponibilizat în vederea continuãrii cercetãrilor æi introdus în camera de corpuri delicte (parc auto IJPFVaslui).

Irina GHEUCA-MIRICA

În ziua de 22 februarie a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul PTF Giurgiu au depistat, la ieæirea din åarã, pe cetãåeanul român Marius G., în vârstã de 27 ani, care transporta, cu platforma, un autoturism marca Land Rover, alb, fabricaåie 2009, neînmatriculat.

În urma verificãrilor a rezultat cã autoturismul figureazã ca fiind radiat din circulaåie din 2010, iar documentele prezentate la control sunt false.

Cetãåeanul român a declarat cã intenåiona sã înmatriculeze autoturismul în Bulgaria, iar documentele prezentate le-a procurat de la o persoanã ale cãrui date de identitate nu le cunoaæte, contra sumei de 500 euro. Autoturismul, în valoare de aproximativ 35.000 euro, i-a fost predat lui Marius G., în custodie, pânã la finalizarea cercetãrilor.

La câteva ore, poliåiætii de frontierã din cadrul PPF Giurgiu au depistat, la ieæirea din åarã, pe cetãåeanul român Marian P., în vârstã de 40 ani, care transporta cu platforma un autoturism marca BMW X5, culoare albastrã, fabricaåie 2002, înmatriculat în România, având o valoare de aproximativ 12.000 euro. În urma verificãrilor specifice a rezultat cã certificatul de înmatriculare prezentat la control este fals.

Cetãåeanul român a declarat cã intenåiona sã înmatriculeze autoturismul în Bulgaria,

iar documentele prezentate i-au fost date de propietar, necunoscând cã sunt false.

Persoanelor în cauzã le-au fost întocmite acte premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvâræirea infracåiunilor de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale æi uz de fals.

Petre MATEESCU

Aut

oveh

icul

e fuu

rate

Aut

oveh

icul

e fu

rate

21F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

În luna februarie, poliåiætii de frontierã maramureæeni au depistat æi indisponibilizat cinci utilaje de mare tonaj, despre care se deåineau date cã au fost furate din strãinãtate.

Astfel, în baza unor date æi informaåii deåinute, în dupã-amiaza zilei de 2 februarie a.c., poliåiætii de frontierã au

identificat, la domiciliul numitului M.B., din judeåul Maramureæ, un tractor marca Lamborghini. În urma controlului efectuat s-a constatat cã utilajul avea seriile de æasiu æterse æi existã suspiciuni cã acesta este furat din Italia.

În cauzã, s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de complicitate la furt æi fals material în înscrisuri oficiale, iar utilajul, în valoare de peste 30.000 euro, a fost indisponibilizat pânã la finalizarea cercetãrilor.

Douã sãptãmâni mai târziu, în ziua de 15 februarie a.c., poliåiætii de frontierã maramureæeni, au identificat, la o fermã agricolã din localitatea Satu Mare, douã tractoare marca Same æi New Holand despre care se deåin date si informaåii cã sunt furate din state ale Uniunii Europene.

Utilajele în cauzã aparåineau numitului I.F. care a declarat cã a cumpãrat cele douã tractoare de la doi

cetãåeni italieni. În urma cercetãrilor æi verificãrilor efectuate, s-a stabilit faptul cã utilajele aveau seriile de æasiu æterse æi sunt reclamate ca fiind furate din Italia. Acestea au fost comercializate în România, de cãtre membrii unei grupãri infracåionale, formatã din cetãåeni români æi strãini.

În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de

complicitate la furt æi fals material în înscrisuri oficiale, iar utilajele, în valoare de peste 170.000 euro au fost indisponibilizate pânã la finalizarea cercetãrilor.

Un alt caz, s-a întâmplat în dupã-amiaza zilei de 22 februarie a.c., când poliåiætii de frontierã maramureæeni, sub coordonarea unui procuror DIICOT- Structura Centralã, au identificat la sediul unei firme din judeåul Satu Mare, administratã de un cetãåean italian M.L., un utilaj care a fost furat dintr-un stat al Uniunii Europene. În urma cercetãrilor æi verificãrilor efectuate, s-a stabilit faptul cã seria

de æasiu a utilajului prezenta urme de falsificare, iar plãcuåa martor lipsea.

Acesta a fost comercializat în România, de cãtre membrii unei grupãri infracåionale, formatã din cetãåeni români æi strãini.

În cauzã, s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de

complicitate la furt æi fals material în înscrisuri oficiale, iar utilajul, în valoare de peste 50.000 euro a fost indisponibilizat pânã la finalizarea cercetãrilor.

Ultimul caz a fost înregistrat trei zile mai târziu, când, poliåiætii de frontierã maramureæeni au mai descoperit încã un utilaj furat dintr-un stat al Uniunii Europene, la sediul aceleiaæi firme, a italianului M.L., din judeåul Satu Mare.

Din primele cercetãri, s-a constatat cã seria de æasiu a acestuia prezenta urme

de falsificare, iar plãcuåa martor lipsa. Administratorul firmei, M.L., a declarat cã a cumpãrat utilajul de la un cetãåean italian, a cãrei identitate nu o cunoaæte. Utilajul, în valoare de peste 50.000 euro a fost indisponibilizat pânã la finalizarea cercetãrilor.

Toate cercetãrile sunt continuate, de cãtre DIICOT- Structura Centralã æi lucrãtori anume delegaåi din cadrul IJPF Maramureæ, în vederea identificãrii tuturor persoanelor implicate æi documentãrii întregii activitãåi infracåionale.

Radu LUNGU

Poliåiætii de frontierã timiæeni, de la PTF Cenad, au depistat, de la începutul anului, cinci autoturisme, în valoare de aproape 150.000 de euro, care figurau ca furate. Maæinile, mãrci ca BMW X5, Land Rover sau Mercedes erau fabricate dupã anul 2005. Ultimile douã autoturisme, declarate furate, au fost depistate sãptãmâna 7-11 februarie a.c..

În dimineaåa zilei de 08 februarie a.c., în jurul orei 01.20, la acelaæi punct de trecere a frontierei, s-a prezentat, pentru a intra în România, Paul S., în vârstã de 21 de ani, din judeåul Mehedinåi. Tânãrul conducea o autoutilitarã marca Iveco, fabricatã în anul 2007, evaluatã la aproximativ 30.000 de euro, înmatriculatã în Italia.

Cu ocazia efectuãrii formalitãåilor de frontierã, s-a constatat cã maæina a fost declaratã furatã în Italia, în data de 07 februarie a.c.. Æoferul a declarat cã nu ætia cã maæina este furatã, primind de la un cetãåean italian suma de 400 de euro,

ca sã o conducã pânã în România. În dupã-amiaza zilei de 09 februarie a.c., în jurul orei

13.00, la PTF Cenad s-a prezentat, pentru a intra în România, Ovidiu S., în vârstã de 31 de ani, din judeåul Timiæ. Bãrbatul conducea un autoturism de teren BMW X5, fabricat în anul 2007,

evaluat la aproximativ 40.000 de euro, înmatriculat în Anglia.

În timpul efectuãrii formalitãåilor de frontierã, poliåiætii de frontierã au constatat cã autoturismul figureazã ca furat din Anglia, din luna octombrie a anului trecut. Æoferul a declarat cã a cumpãrat maæina de la o persoanã din Anglia, fãrã sã-i cunoascã situaåia juridicã.

În ambele cazuri autoturismele au fost indisponibilizat pentru cercetãri, în cauzã fiind întocmite lucrãri penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de furt.

Ciprian GAIC

Cont

raba

ndã

cu å

igãr

ind

ã cu

åig

ãri

Cont

raba

ndã

cu å

igãr

i

22 F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i

În data de 14 februarie a.c., în jurul orei 22.00, în PTF Galaåi Rutier s-a prezentat, pentru a intra în åarã, un cetãåean român, S. Anton, în vârstã de 23 ani, care conducea un autoturism marca „Daewoo”, înmatriculat în Bulgaria.

La controlul de frontierã, echipa comunã de control, formatã

din lucrãtori vamali æi poliåiæti de frontierã, a efectuat un control amãnunåit asupra autoturismului, deoarece comportamentul cetãåeanului a trezit suspiciuni, cauciucurile maæinii prezentau urme de spumã, folositã la vulcanizãri pentru montarea cauciucurilor, iar prezoanele aveau urme recente de înfiletare. În urma controlului, a

fost descoperitã, ascunsã în anvelopele autoturismului, cantitatea de 690 pachete cu åigãri (13.800 åigarete), mãrcile „Plugarul”, care aveau timbru de Republica Moldova.

Persoana în cauzã a fost sancåionatã contravenåional cu amendã de 5.000 lei, iar inspectorii vamali au luat mãsura ridicãrii în vederea confiscãrii a åigãrilor, în valoare de aproximativ 1.471 lei, iar autoturismul a fost indisponibilizat pânã la plata amenzii.

Marcel ANTOHE

În seara de 23/24 februarie a.c., la nivelul IJPF Maramureæ a fost desfãæuratã o acåiune specificã, în vederea combaterii contrabandei cu åigãri în zona de responsabilitate a SPF Valea Viæeului. În jurul orei 04.00, poliåiætii de frontierã au descoperit, într-o zonã muntoasã, mai multe cãrãri de urme, care duceau de la linia de frontierã spre interior, pânã la o construcåie izolatã (æopron) de la marginea localitãåii Bistra, ce aparåinea numitului N.I., din aceeaæi localitate. Aici au fost descoperite 16 colete, ce conåineau cantitatea de 7.990 pachete åigãri de provenienåã ucraineanã.

În dimineaåa aceleiaæi zile, pe timp de luminã, poliåiætii de frontierã maramureæeni au reluat cercetarea terenului în zona muntoasã, la o altitudine de peste 1.400 m, pornind de la aceleaæi cãrãri de urme lãsate de contrabandiæti. Astfel, au mai fost descoperite, ascunse în

pãdure, încã 36 colete, identic ambalate cu cele din æopron, toate fãcând parte din acelaæi lot.

Întreaga cantitate, de 25.660 pachete åigãri, de provenienåã ucraineanã, în valoare de 217.000 lei, a fost confiscatã. În cauzã s-a întocmit dosar penal privind pe numitul N.I. æi complicii acestuia, iar cercetãrile sunt continuate de cãtre procurorul de caz æi poliåiæti de frontierã, anume delegaåi în vederea documentãrii întregii activitãåi infracåionale.

Radu LUNGU

În urma unor acåiuni informativ-operative, poliåiætii de frontierã severineni, împreunã cu ofiåeri din cadrul D.G.I.P.I.- S.I.P.I. Mehedinåi, au obåinut date æi informaåii cã, în dimineaåa zilei de 15 februarie a.c., doi cetãåeni sârbi urmau sã introducã în åarã, în mod ilegal, prin Punctul de Trecere a Frontierei Poråile de Fier I, o cantitate mare de åigãri de provenienåã sârbeascã. Åigãrile urmau sã fie ascunse în douã autotrenuri, înmatriculate în Serbia, care transportau materiale de construcåii cãtre o societate comercialã din municipiul Turnu Severin.

În dimineaåa zilei de 15 februarie a.c., la ora 02.30, s-au prezentat, la controlul de frontierã, pentru a intra în România, prin Punctul de Trecere a Frontierei Poråile de Fier I, cetãåenii sârbi P. Dejan, în vârstã de 31 ani æi T. Zoran, în vârstã de 36 ani, conducând douã autocamioane înmatriculate în Serbia.

Având date æi informaåii certe despre implicarea celor doi cetãåeni sârbi în traficul internaåional cu åigãri, poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali din Punctul de Trecere a Frontierei Poråile de Fier I au efectuat

un control amãnunåit al documentelor de cãlãtorie æi a încãrcãturii transportate de cele douã autocamioane.

La controlul amãnunåit, efectuat de cãtre autoritãåile de frontierã, în cele douã autotrenuri, conduse de cei doi cetãåeni sârbi, s-au gãsit, ascunse æi nedeclarate în podeaua dublã a acestora, cantitatea de 23.500 pachete cu åigãri mãrcile Marble, Trokadero æi Monte Carlo, netimbrate.

Din cercetãrile efectuate de cãtre poliåiætii de frontierã, s-a stabilit cã åigãrile au fost cumpãrate din Serbia æi ascunse în podeaua dublã a TIR-urilor, sub materialele de construcåii transportate, cu scopul de a fi comercializate în judeåele Gorj, Dolj æi Mehedinåi.

În cauzã s-a întocmit dosar penal, împotriva lui P. Dejan æi T. Zoran pentru

sãvâræirea infracåiunilor de iniåiere a unui grup infracåional organizat, contrabandã æi nerespectarea dispoziåiilor privind operaåiunile de import – export.

Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, cei doi contrabandiæti riscã o pedeapsã cu închisoarea de la 5 la 15 ani. Poliåiætii de frontierã mehedinåeni efectueazã cercetãri privind implicarea æi a altor persoane în activitãåile infracåionale desfãæurate de cei doi cetãåeni sârbi.

Cantitatea de 23.500 pachete cu åigãri æi cele douã autocamioane au fost indisponibilizate în vederea confiscãrii.

Valeriu PERA

În seara zilei de 30 ianuarie a.c., în urma executãrii unei acåiuni pe linia combaterii contrabandei cu åigãri, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Brodina, judeåul Suceava, au observat, în apropierea frontierei de stat, douã persoane care se deplasau dinspre Ucraina spre România, având asupra lor bagaje voluminoase.

Poliåiætii de frontierã au reåinut o persoanã de sex masculin, cealaltã, profitând de întuneric æi relieful accidentat, reuæind sã fugã. La verificãri, s-a constatat cã bãrbatul este cetãåeanul român H. Doruå, în vârstã de 36 ani, domiciliat pe raza judeåului Suceava.

În zonã, au fost gãsite, abandonate, 19 baxuri, ce conåineau 8.930 pachete de åigãri marca «Doina», de provenienåã R. Moldova, în valoare totalã de 53.580 lei, care au fost ridicate în vederea confiscãrii.

Persoanei în cauzã, poliåiætii de frontierã i-au întocmit acte premergãtoare sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de contrabandã în formã agravantã, fiind prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Rãdãuåi, în vederea dispunerii mãsurilor legale ce se impun.

Poliåiætii de frontierã suceveni continuã cercetãrile, în vederea depistãrii tuturor persoanelor implicate, la finalizare urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

Ilie POROCH-SERIÅAN

Cont

raba

ndã

cu å

igãr

ian

dã c

u åi

gãri

Cont

raba

ndã

cu å

igãr

i

F R O N T I E R A F R O N T I E R A Æ t i r iÆ t i r i 23

În data de 4 februarie a.c., poliåiætii de frontierã ieæeni, împreunã cu inspectorii vamali, din cadrul PTF Iaæi – feroviar, pe timpul desfãæurãrii unei acåiuni specifice pe linia prevenirii æi combaterii contrabandei cu åigãri, au organizat un control amãnunåit la vagoanele trenului accelerat care circulã pe relaåia Chiæinãu-Bucureæti. În urma controlului efectuat asupra vagoanelor nr. 1 æi 2 a fost descoperitã, în podul toaletelor, în recipientul special destinat înmagazinãrii freonului necesar aerului condiåionat, recipient care avea douã portiåe, confecåionate artizanal în vederea ascunderii de bunuri, ascunsã æi nedeclaratã, cantitatea de 133.400 de åigarete diferite mãrci, cu timbru de accizã aparåinând R.Moldova.

În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã åigãrile aparåin însoåitorului de vagon,Vitalie M., cu cetãåenie moldoveneascã, în vârstã de 42 de ani.

În urma controlului efectuat asupra vagonului numãrul 3, a fost descoperitã, în acelaæi loc, ascunsã æi nedeclaratã, cantitatea de 49.400 de åigarete diferite mãrci, cu timbru de accizã aparåinând

R.Moldova.În urma cercetãrilor s-a stabilit cã acestea aparåin însoåitorului

de vagon, Corneliu F., cu cetãåenie moldoveneascã, în vârstã de 25 de ani.

Bãrbaåii au declarat cã au achiziåionat åigãrile în vederea comercializãrii pe teritoriul României.

Autoritatea vamalã a dispus ridicarea åigãrilor æi i-a sancåionat contravenåional pe cei în cauzã cu amendã în valoare de 10.000 lei, fiecare. Poliåiætii de frontierã au întocmit însoåitorilor de vagon implicaåi lucrãri penale sub aspectul sãvâæirii infracåiunii de „deåinere în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcãrii, fãrã a fi marcate, sau marcate necorespunzãtor, peste limita a 10.000 de åigarete”, urmând a fi prezentatã Parchetului de pe lângã Judecãtoria Iaæi, în vederea luãrii mãsurilor legale æi au luat mãsurile legale pentru anularea vizelor de intrare.

În data de 12 februarie a.c., în jurul orelor 18.50, s-a prezentat în PTF Sculeni, la controlul pentru trecerea frontierei, pe sensul de intrare în åarã, cetãåeanul român Costel C., în vârstã de 30 ani, conducând un autoturism marca Audi, de culoare albã, înmatriculat în judeåul Iaæi.

În urma controlului efectuat, echipa comunã formatã din poliåiæti de frontierã æi inspectori vamali a descoperit, ascunsã æi nedeclaratã, în subwoofer-ul autoturismului, cantitatea de 2200 åigarete (110 pachete), marca „Plugarul”, cu timbru de accizã Republica Moldova.

Câteva ore mai târziu, în acelaæi punct de trecere a frontierei, s-a prezentat la controlul pentru trecerea frontierei, pe sensul de intrare în åarã, cetãåeana R. Moldova Roxana C., în vârstã de 20 ani, pasagerã în autocarul care efectueazã curse regulate pe relaåia Chiæinãu - Iaæi.

În urma controlului efectuat, echipa comunã, formatã din poliåiæti de frontierã æi inspectori vamali, a descoperit, ascunsã æi nedeclaratã, în vederea sustragerii de la controlul vamal, într-o pâine æi în bagajul personal, cantitatea de 420 åigarete marca „Winston”, cu timbru de accizã Republica Moldova. Poliåiætii de frontierã au luat mãsurile legale pentru anularea permisului de mic trafic de frontierã.

Inspectorii vamali au dispus ridicarea bunurilor în vederea confiscãrii æi sancåionarea celor în cauzã cu amendã contravenåionalã în valoare de 5.000 lei, fiecare.

Denis Mihaela LAZÃR

În data de 31 ianuarie a.c., în PTF Oancea, pe sensul de intrare în åarã, la controlul unui autoturism „Dacia” condus de un brãilean, M. Petricã, în vârstã de 37 ani, echipa comunã de control, formatã din lucrãtori vamali æi poliåiæti de frontierã, a descoperit, ascunsã æi nedeclaratã, pe corp æi în portbagaj, în bagajele personale, respectiv în 4 pâini æi 5 borcane cu frunze de viåã de vie, cantitatea totalã de 330 pachete åigãri cu timbru R. Moldova, în valoare totalã de 1000 lei. Persoana în cauzã a fost sancåionatã contravenåional cu amenda de 5.000 lei, iar inspectorii vamali au luat mãsura ridicãrii în vederea confiscãrii a åigãrilor æi a autoturismului.

În aceeaæi zi, în PTF Galaåi-Rutier, s-a prezentat pentru a intra în åarã o femeie din R. Moldova, C. Aculina, în vârstã de 38 ani, care conducea un autoturism „Opel”, înmatriculat în România. La controlul de frontierã, echipa comunã de control, formatã din lucrãtori vamali æi politiæti de frontierã, a descoperit, ascunsã æi nedeclaratã, sub bancheta din spate a autoturismului, cantitatea de 285 pachete åigãri marca „Winston Blue”, cu timbru ucrainean.

Persoana în cauzã a fost sancåionatã contravenåional cu amendã de 5.000 lei, inspectorii vamali au luat mãsura confiscãrii åigãrilor, în valoare de 1.230 lei, iar poliåiætii de frontierã au solicitat Direcåiei de Afaceri Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe anularea vizei persoanei în cauzã.

Poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului PF Folteæti au oprit pentru control, pe D.N. 26, pe raza localitãåii Stoicani, un microbuz în care se aflau trei persoane din Republica Moldova. La controlul efectuat, poliåiætii de frontierã au descoperit, ascunse în bagajele personale ale persoanelor în cauzã, cantitatea de 195 pachete cu åigãri æi 11 sticle cu alcool, pentru care acestea nu deåineau documente de provenienåã.

Inspectorii vamali din cadrul Biroului Vamal Oancea au ridicat în vederea confiscãrii åigãrile æi alcoolul, în valoare de 800 lei, iar persoanele în cauzã au fost sancåionate cu avertisment.

Marcel ANTOHE

În cadrul unei actiuni specifice, demaratã la începutul acestui an, poliåiætii de frontierã din cadrul Direcåiei de Combatere a Migraåiei Ilegale æi Infracåionalitãåii Transfrontaliere a IGPF, în cooperare cu ofiåeri BCCO æi lucrãtori ANV, au descoperit, în data de 10 februarie a.c., în jurul orelor 03.00, într-un depozit clandestin, aflat pe raza comunei Ætefãneætii de jos, judeåul Ilfov, 207.500 pachete de åigãri, susceptibile a fi contrafãcute, inscripåionate Marlboro.

În urma identificãrii proprietarilor depozitului, s-a constatat cã aceætia erau doi cetãåeni români, domiciliaåi în Bucureæti. Ei au declarat cã nu cunosc modul în care au ajuns cele 415 baxuri de åigãri în depozitul lor.

Celor doi proprietari li s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de deåinere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile, contrafacerea unor mãrci protejate æi punerea în circulaåie de produse contrafãcute, iar åigãrile au fost ridicate în vederea confiscãrii.

Poliåiætii de frontierã continuã cercetãrile, la finalizare urmând a fi luate mãsurile legale.

Biroul de Informare æi Relatii Publice din IGPF

24 F R O N T I E R A F R O N T I E R A D o c u m e n t a r D o c u m e n t a r

Agenåia Frontex este coordonatoarea unui proiect referitor la dezvoltarea æi punerea în aplicare a unor programe comune de învãåãmânt superior la nivel european pentru poliåiætii de frontierã (Acronimul proiectului: CHE - Curricula Higher Education). Aceste programe vor contribui la armonizarea educaåiei profesionale de nivel universitar pentru ofiåerii superiori. Activitatea se desfãæoarã în strânsã cooperare cu academiile naåionale, unde se pregãtesc poliåiæti de frontierã æi universitãåi orientate spre punerea în aplicare a „European Joint Degree Study Programs” - Programul European Comun de Studii Superioare.

Astfel, în lunile ianuarie æi februarie, au avut loc, a II-a, respectiv, a III-a Întâlnire a Grupului Pilot al Universitãåilor în cadrul Proiectului CHE.

Participanåii la a II-a întâlnire au fost: Olaf Rohlfs (Germania), Oliver Hass (Germania), Maiko Martsik (Estonia), John Charles Ellul (Malta), Denise Xerri (Malta), Markku Halonen (Finlanda) æi Sergiu Adrian Vasile (România). Agenåia Frontex a fost reprezentatã de dl. Friedrich Scheuermann, managerul acestui proiect.

Pe ordinea de zi a întâlnirii, s-au aflat: prezentarea sistemelor naåionale de acordare a diplomelor, definirea anumitor termeni de specialitate, distribuirea rolurilor în cadrul acestuia, înfiinåarea grupului de lucru, metodologiile utilizate æi metodele ce vor fi utilizate la acreditarea la nivel european a unui sistem unic de învãåãmânt pentru poliåiætii de frontierã.

Un aspect foarte important al întâlnirii a fost acela de stabilire a Grupurilor de lucru (Working group - WG) æi a modulelor ce urmeazã sã fie implementate în cadrul proiectului æi anume: Dezvoltarea Programelor de Studiu Comune - Joint Degree Study Programme Development (WG JDSP); Recunoaæterea Studiilor Anterioare - Recognition of Prior

Learning (WG RPL); Modulul pilot privind Cooperarea la nivel European în domeniul managementului frontierelor - Pilot module on European Border Management Cooperation (WG PM).

S-a realizat o planificare a activitãåilor, dupã cum urmeazã: John Charles Ellul

(Malta) se va ocupa de programul de studii comun æi a fost numit adjunct al proiectului; Sergiu Adrian Vasile (România), Cristian Popescu (România), Maiko Martsik (Estonia), Tonis Kaasik (Estonia) æi Denise Xerri (Malta) au fost numiåi asistenåi în cadrul proiectului.

Malta, Estonia æi România vor fi cei trei parteneri care vor stabili Dezvoltarea

Programelor de Studiu Comune - Joint Degree Study Programme Development (WG JDSP). Existã posibilitatea ca Slovacia æi Lituania sã se alãture. Aceætia vor fi implicaåi æi în activitatea grupurilor de lucru pe Modulul pilot privind Cooperarea la nivel European în domeniul managementului frontierelor - Pilot module on European Border Management Cooperation (WG PM) æi Recunoaæterea Studiilor Anterioare - Recognition of Prior Learning (WG RPL) æi vor superviza, activitatea celor 3 grupuri de lucru.

Ce-a de a III-a întâlnire s-a desfãæurat la Lyon (Franåa), fiind gãzduitã de cãtre Æcoala Naåionalã Superioarã de Poliåie (École Nationale Supérieure de la Police, Saint Cyr au Mont d’Or).

Participanåii în cadrul întâlnirii au fost: Nevenka Tomovic (DCAF - Geneva Centre for the Democratic Control of Armed Forces), Maiko Martsik (Estonia),

Curricula Higher Education24-26 ianuarie, Cesena æi 22-23 februarie 2011 - Lyon

Participanåii din partea României au transmis o invitaåie tuturor åãrilor membre la schimbul de reviste æi publicaåii de specialitate la nivel naåional, în vederea diseminãrii în rândul acestora. În acest context, reprezentanåii Catedrei Poliåie de Frontierã, pregãtire Schengen æi limbi strãine din Academia de poliåie “Alexandru Ioan Cuza” au oferit tuturor celor prezenåi ultimele douã numere ale revistei Frontiera, publicaåia fiind apreciatã de cãtre toåi participanåii, aceætia solicitând æi o continuare a iniåiativei.

Dupã mai multe runde de dezbateri, s-a convenit ca România sã preia conducerea activitãåii de proiectare, actualizare æi administrare a site-ului proiectului.

F R O N T I E R A F R O N T I E R A D o c u m e n t a r D o c u m e n t a r 25

Markku Halonen (Finlanda), Maija Laukka (Finlanda), Jack Nolan (Irlanda), Ruslans Akulovs, (Lituania), John Charles Ellul (Malta), Denise Xerri (Malta), Anselmo Del Moral Torres (Spania) æi Jana Simonova (Slovacia), iar Agenåia Frontex a fost reprezentatã de dl. Friedrich Scheuermann, managerul acestui proiect (Senior Training project manager).

Punctele dezbãtute s-au axat pe:- Informare privind proiectul -

identificarea instituåiilor care pot lucra la acest proiect; prezentarea scopului; managerul de proiect a prezentat mandatul Agenåiei Frontex care stabileæte scopul, æi anume pregãtirea superioarã pentru Poliåia de Frontierã; o scurtã prezentare a activitãåilor desfãæurate de Frontex, care includ: CCC (Common Core Curriculum), CMC (Common Core Curriculum for Mid-level Education) æi CHC (Common Core Curriculum for High-level Education)

- Programul comun de studii pentru licenåã - au fost menåionate implicarea universitãåilor æi desfãæurarea programului æi s-a pus accent pe nevoia de cooperare æi importanåa alcãtuirii unui Memorandum; managerul de proiect a prezentat noua abordare a CHE æi ideea de a alcãtui grupuri de lucru pentru implementarea RPL, aceasta implicând identificarea unor profile de competenåã pentru poliåiætii de frontierã;

- Abordarea proiectului - managerul de proiect a prezentat nevoia unei strategii pe termen lung, fiind subliniate urmãtoarele puncte: finalizarea proiectului cadru; planificarea activitãåilor æi întâlnirilor în prima jumãtate a anului 2011; nominalizarea experåilor; aspecte legate de videoconferinåe.

- Ziua europeanã a poliåiætilor de frontierã – participanåii din cadrul proiectului vor fi invitaåi la acest eveniment æi în cadrul conferinåei organizate cu prilejul zilei de 25 Mai.

- Modulul pilot - managerul de proiect a prezentat modulul pilot, discuåiile s-au transformat în dezbateri, participanåii exprimându-æi punctele de vedere privind implementarea æi beneficiile acestui modul.

Ca urmare, în plus faåã de activitãåile proiectului, s-a prezentat conåinutul Memorandumului ce urmeazã sã fie semnat de universitãåile implicate.

Reprezentanåii Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza” din cadrul Catedrei Poliåie de Frontierã, pregãtire Schengen æi limbi strãine au prezentat un logo oficial al proiectului CHE, lansarea oficialã a acestuia urmând sã fie fãcutã la întâlnirea de la Bucureæti.

În încheiere, managerul de proiect a prezentat Agenda pentru întâlnirea din cadrul Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza” - Bucureæti, care va avea loc în perioada 16-18 martie 2011.

Conf.univ.dr. Cristian POPESCUAsist.univ.dr. Sergiu Adrian VASILE

Nu putem spune cã „o mie de vorbe, un ban nu fac…”, dar am spune cã o imagine bine plasatã face cât multe alte explicaåii. De aceea, în cadrul instruirilor noastre preventive, încercãm sã îmbinãm cât mai bine exemplele din activitatea combativã cu imagini sugestive, care sã trezeascã, într-o modalitate mai durã, conætiinåa fiecãruia de a fi un lucrãtor integru. Realitatea, în sine, este durã, iar consecinåele pot fi dramatice pentru ei sau membrii familiei, devastând întregul univers familial, dacã funcåionarii nu au un comportament ireproæabil.

Plecând de la descinderile din punctele de trecere a frontierelor, de la începutul acestui an æi, indiferent de interpretãri, mai mult sau mai puåin maliåioase, din punctul nostru de vedere, al formatorului de integritate, putem afirma, fãrã teama de a greæi, cã acåiunea în sine are æi o laturã preventivã eficientã, prin mesajul educativ indus colateral.

Cine nu ar fi marcat sau impresionat când vede un angajat al MAI, în cãtuæe, cu lacrimi în ochi, încercând sã înduplece instanåa de judecatã pentru a obåine, mãcar, judecarea în stare de libertate, invocând probleme de sãnãtate sau faptul cã are în întreåinere copii minori?…

Opinia publicã ætie doar cã noi, lucrãtorii simpli ai MAI, suntem „pioni” æi, prin urmare, prin administrarea unor mãsuri de corecåie numai la nivelul nostru nu se rezolvã mare lucru, sistemul rãmânând în continuare viciat! Atunci ne întrebãm, pe bunã dreptate: De ce sã nu luãm atitudine, printr-un comportament integru, pentru ca „cei mari” sã nu mai aibã „ uneltele” de lucru? Este aæa simplu!

De la bun început, dacã nu am intra în „jocul” acesta murdar, dacã am refuza sã facem parte din „echipã”, cerând chiar sã fim mutaåi în locuri unde ne-am putea desfãæura activitatea cu onestitate, la unison, poate, într-adevãr, s-ar schimba ceva pentru viitorul copiilor noætri, æi anume mentalitatea funcåionarului român.

Se zice cã totul are un preå! Totuæi, uneori, preåul nu este prea mare atunci când este vorba de impactul emoåional asupra membrilor de familie æi prejudiciul creat imaginii personale?

V ã z â n d e t e r o g e n i t a t e a grupurilor de poliåiæti învinuiåi, din toate punctele de vedere, ne-a fost cu atât mai greu sã gãsim o explicaåie pentru gestul acestora; lipsa experienåei nu poate fi invocatã, deoarece, deæi printre cei reåinuåi se aflau æi poliåiæti cu state vechi în domeniu, acest lucru nu i-a împiedicat sã sãvâræeascã fapte de

corupåie.

Æi se ajunge mereu, în mod obsesiv, dar justificat, la factorul educativ, care, dacã a avut carenåe mai mari sau mai mici în anii tinereåii, lasã o cicatrice pe viaåã.

Mai presus de statistici æi numere raportate, suntem oameni, suflete, cu trãiri æi sentimente, iar faptul acesta ar trebui sã conteze cel mai mult. Sã fie oare vorba de onestitate care æi-a pierdut sensul? De mândria de a-åi purta haina militarã (profesionalã)? Uitându-ne la colegii care sunt „prinæi” în diferite ipostaze, nici nu te mai poåi gândi la dorobanåii de odinioarã, mândria tuturor celor care aveau un astfel de membru în familie.

Oare, un om care s-a realizat material,

dar care æi-a pierdut onoarea æi familia, se poate considera un om împlinit æi fericit? Îæi mai poate dori ceva?

Poate doar sã dea timpul înapoi...

Florica BREAZU,Serviciul Prevenire - DGA

TREZIRE LA REALITATE?

26 F R O N T I E R A F R O N T I E R A I s t o r i eI s t o r i e

Pentru a beneficia de drepturile integrale de pensie (pensie pentru limitã de vârstã) poliåiætii trebuie sã îndeplineascã mai multe condiåii, cumulativ:

- Condiåia de vârstã;- Condiåia de vechime în muncã

(stagiul de cotizare).

Pentru a explica pe înåelesul tuturor, vom detalia pentru fiecare din cele douã.

Condiåia de vârstã: Legea 263/2010 prevede pentru poliåiæti (dar æi pentru alte categorii profesionale) ca aceætia sã poatã ieæi la pensie, începând cu anul 2030, la vârsta de 60 de ani. Pânã în anul 2030, vârsta de pensionare creæte treptat, începând cu luna martie 2011, când aceasta este de 55 ani, cu o lunã la fiecare trei luni (vezi Anexa 6 a Legii 263/2010). Astfel, o persoanã care este nãscutã în luna martie 1956, va ieæi la pensie în luna martie 2011, la vârsta de 55 de ani. Pentru persoanele nãscute în lunile aprilie, mai æi iunie 1956, vârsta de pensionare va fi de 55 de ani æi o lunã, ieæind la pensie în lunile mai, iunie æi, respectiv, iulie 2011. Pentru cei nãscuåi în lunile iulie, august æi septembrie 1956, acestea vor ieæi la pensie la vârsta de 55 de ani æi douã luni, adicã în lunile septembrie, octombrie æi, respectiv, noiembrie 2011 æi tot aæa. Astfel, urmând algoritmul menåionat, se ajunge ca pentru persoanele nãscute în lunile octombrie, noiembrie æi decembrie 1967, acestea sã iasã la pensie la vârsta de 58 de ani æi 11 luni, adicã în lunile septembrie, octombrie æi, respectiv, noiembrie 2026. Începând cu anul 2027, majorarea vârstei de pensionare se face cu o lunã la douã luni. Astfel, persoanele nãscute în lunile ianuarie æi februarie 1968, vor ieæi la pensie la vârsta de 59 ani, adicã în lunile ianuarie, respectiv februarie 2027. Dupã acest algoritm, se ajunge ca persoanele nãscute în lunile noiembrie æi decembrie 1969 sã iasã la pensie la vârsta de 59 de ani æi 11 luni, adicã în lunile octombrie, respectiv noiembrie 2029, iar persoanele nãscute începând cu luna ianuarie 1970, inclusiv, sã iasã la pensie la vârsta de 60 de ani.

Vârsta de pensionare este cea prezentatã mai sus pentru persoanele care au lucrat în condiåii de muncã

normale. De asemenea, vârstele prezentate mai sus constituie pentru poliåiæti æi vârstele maxime pânã la care pot fi menåinuåi în activitate.

Pentru poliåiætii care au realizat stagiul complet de cotizare æi au desfãæurat activitãåi în condiåii deosebite (sau grupa II, pânã în anul 2001) sau cei care au realizat stagiul complet de cotizare æi au desfãæurat activitãåi în condiåii speciale (sau grupa I, pânã în anul 2001), vârsta de pensionare scade în funcåie de perioadele lucrate în respectivele condiåii de muncã.

Astfel, pentru 6 ani de lucru în condiåii deosebite (sau grupa II pânã în anul 2001), vârsta de pensionare scade cu un an, pentru 8 ani scade cu un an æi æase luni, pentru 10 ani scade cu 2 ani, pentru 12 ani scade cu 2 ani æi 6 luni æi tot aæa, dupã acest algoritm, pentru 32 de ani scade cu 7 ani æi 6 luni, iar în final, pentru 35 de ani sau mai mult, scade cu 8 ani.

Din pãcate, prevederile de mai sus cu referire la reducerea vârstei de pensionare pentru poliåiætii care au lucrat în condiåii deosebite timp de 35 de ani nu au aplicabilitate pentru cã, în practicã, aceastã situaåie este imposibilã. Astfel, pentru a ieæi la pensie la vârsta de 52 de ani (beneficiind de reducerea cu 8 ani a vârstei de pensionare), un poliåist ar trebui sã lucreze timp de 35 de ani în condiåii deosebite. Adicã acesta ar trebui sã lucreze ca æi poliåist în condiåii deosebite începând cu vârsta de 17 ani!!!

Pentru poliåiætii care au desfãæurat activitãåi în condiåii speciale (sau grupa I, pânã în anul 2001), vârsta de pensionare scade cu 6 luni pentru fiecare an lucrat. Astfel, pentru 2 ani lucraåi, vârsta scade cu 1 an, pentru 3 ani lucraåi, vârsta scade cu 1 an æi æase luni, æi tot aæa, pânã la 26 de ani sau mai mulåi lucraåi în condiåii speciale, pentru care se scad 13 ani din vârsta de pensionare.

Condiåia de vechime în muncã (stagiul de cotizare):

Pentru a putea ieæi la pensie, poliåiætii trebuie sã îndeplineascã, pe lângã condiåia de vârstã æi pe cea de stagiu de cotizare. Legea prevede un stagiu minim de cotizare în specialitate (20 de ani, începând cu anul 2030) æi un stagiu complet de cotizare (30 de ani, începând cu anul 2030).

Astfel, pentru a beneficia de pensie, poliåiætii trebuie sã îndeplineascã un stagiu minim de cotizare, adicã sã se afle într-una din situaåiile de mai jos:

1. a avut calitatea de cadru militar în activitate;

2. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev al unei æcoli militare / æcoli de agenåi de poliåie sau student al unei instituåii de învãåãmânt din sistemul de apãrare naåionalã, ordine publicã æi siguranåã naåionalã pentru formarea cadrelor militare, poliåiætilor æi funcåionarilor publici cu statut special din sistemul administraåiei penitenciare, cu excepåia liceului militar;

3. a fost concentratã sau mobilizatã ca rezervist;

4. a fost în captivitate;5. a avut calitatea de funcåionar

public cu statut special în instituåiile din sistemul de apãrare naåionalã, ordine publicã æi siguranåã naåionalã, precum æi din sistemul administraåiei penitenciare;

6. a avut calitatea de militar angajat pe bazã de contract æi/sau de soldat æi gradat voluntar.

Diferenåa dintre efectele stagiului minim de cotizare æi cele ale stagiului complet de cotizare constã în modul diferit de calcul al pensiei, evident rezultatul fiind în favoarea celor care au stagiul complet de cotizare. Aceste aspecte vor fi detaliate într-un viitor material despre „Calculul pensiilor”.

În luna ianuarie 2011, stagiul minim în specialitate era de 15 ani, iar cel complet era de 20 de ani. Ambele cresc gradual, lunar ajungându-se ca, în anul 2030, sã fie necesari pentru ieæirea la pensie 20 de ani pentru îndeplinirea stagiului minim în specialitate æi 30 de ani pentru îndeplinirea stagiului complet. Creæterea este materializatã în Anexa 6 a Legii 263/2010.

Stagiul de cotizare Reducerea vârstei realizat în condiåii standard deosebite de pensionare cu: (ani împliniåi) Ani Luni 6 1 - 8 1 6 10 2 - 12 2 6 14 3 - 16 3 6 18 4 - 20 4 6 22 5 - 24 5 6 26 6 - 28 6 6 30 7 - 32 7 6 35 8 -

Pensia pentru limitã de vârstãPensia pentru limitã de vârstãCu sprijinul colegilor de la Oficiul Juridic al IGPF, rãspundem cititorilor care ne-au adresat întrebãri legate de modalitatea ieæirii la pensie. Cum situaåiile sunt diverse, legate de situaåia fiecãrei persoane, încercãm sã

prezentãm toate situaåiile posibile.

F R O N T I E R A F R O N T I E R A I s t o r i eI s t o r i e 27

În cazul poliåiætilor, se pot întâlni douã situaåii distincte:

1. poliåiæti care, la data împlinirii vârstei de pensionare æi implicit a vârstei maxime pânã la care pot fi menåinuåi în activitate, au îndeplinit cel puåin stagiul minim de vechime în specialitate;

2. poliåiæti care, la data împlinirii vârstei de pensionare æi implicit a vârstei maxime pânã la care pot fi menåinuåi în activitate, nu au îndeplinit stagiul minim de vechime în specialitate.

Pentru cei din prima categorie, situaåia este foarte clarã, aceætia încheindu-æi activitatea cu drept la pensie calculatã conform legii. De asemenea, în funcåie de vechimea de lucru, în condiåii speciale sau deosebite de lucru æi dacã au îndeplinit stagiul complet de cotizare, aceætia au posibilitatea de a beneficia de pensie pentru limitã de vârstã înainte de împlinirea vârstei de pensionare. Facem precizarea cã, dacã poliåiætii aleg aceastã ultimã variantã, conform formulei de calcul, cuantumul pensiei de care vor beneficia va fi mai mic decât cel al pensiei de care ar fi beneficiat dacã ar fi rãmas în activitate pânã la împlinirea vârstei de pensionare.

Pentru cei din a doua categorie, încetarea raporturilor de serviciu opereazã fãrã posibilitatea de a primi pensie pentru limitã de vârstã. De acest drept vor beneficia la data împlinirii vârstei de pensionare prevãzute pentru persoanele, altele decât cadrele militare în activitate, soldaåii æi gradaåii voluntari, poliåiætii æi funcåionarii publici cu statut special din sistemul administraåiei penitenciare, din domeniul apãrãrii naåionale, ordinii publice æi siguranåei naåionale, bineînåeles, cu condiåia îndeplinirii, cel puåin, a stagiului minim de cotizare (indiferent dacã respectiva cotizare s-a fãcut în specialitate sau în alte condiåii). De asemenea, æi în aceastã situaåie sunt aplicabile prevederile privind reducerea vârstei de pensionare corespunzãtor cu perioada lucratã în condiåiile de muncã speciale sau deosebite doar pentru persoanele care au stagiul complet de cotizare.

Pentru a se înåelege mai bine, dãm urmãtorul exemplu:

Poliåist de frontierã, femeie, nãscutã în data de 25 februarie 1956. Angajatã la Poliåia de Frontierã în data de 10 februarie 2000 ca æi contabil æef, de la data angajãrii a ocupat aceastã funcåie prevãzutã cu condiåii speciale de muncã. În perioada 01 februarie 1980 – 09 februarie 2000 a lucrat „în viaåa civilã” în condiåii normale de lucru (fãrã grupã, înainte de 2001).

Pe data de 25 februarie 2011, la împlinirea vârstei de 55 de ani, îi înceteazã raporturile de serviciu datoritã atingerii vârstei limitã pânã la care poliåiætii pot fi menåinuåi în activitate.

Se pune problema dacã persoana în cauzã beneficiazã sau nu de pensie.

Pentru a determina rãspunsul trebuie analizatã situaåia din punct de vedere al vechimii, coroboratã cu vârsta æi åinând cont de reducerea vârstei de pensionare pentru anii lucraåi în condiåii speciale.

Astfel, situaåia se prezintã în felul urmãtor:

Vârsta - 55 de ani; Stagiul total de cotizare - 31 de ani, din care în specialitate 11 ani, din care în condiåii speciale 11 ani.

Studiind Anexa 6 din Legea 263/2010 constatãm cã persoana îndeplineæte condiåia de vârstã, adicã 55 de ani, dar nu îndeplineæte condiåia stagiului minim de cotizare în specialitate necesar pentru a beneficia de pensie, adicã 15 ani, persoana în cauzã având doar 11 ani de cotizare în specialitate. Despre stagiul complet de cotizare în specialitate nici nu mai poate fi vorba.

Pentru a determina de când persoana în cauzã are dreptul la pensie, consultãm

Anexa 5 din Legea 263/2010, Tabelul intitulat „Femei” æi constatãm cã, având în vedere cã persoana este nãscutã în februarie 1956, vârsta de pensionare a acesteia este de 60 de ani æi patru luni, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani æi patru luni.

Deoarece persoana are un stagiu total de cotizare de 31 de ani acesteia i se poate reduce vârsta de pensionare proporåional cu anii lucraåi în condiåii speciale (reamintim faptul cã, pentru poliåiætii care au realizat stagiul complet de cotizare æi au desfãæurat activitãåi în condiåii deosebite (sau grupa II pânã în anul 2001) sau cei care au realizat stagiul complet de cotizare æi au desfãæurat activitãåi în condiåii speciale (sau grupa I, pânã în anul 2001), vârsta de pensionare scade în funcåie de perioadele lucrate în respectivele condiåii de muncã). 11 ani în condiåii speciale înseamnã o reducere a vârstei de pensionare cu 5 ani æi 6 luni. Deci, persoana poate beneficia de pensie începând cu vârsta de 54 de ani æi 10 luni (60 de ani æi 4 luni minus 5 ani æi 6 luni). În concluzie, la data încetãrii raporturilor de serviciu o datã cu împlinirea vârstei de 55 de ani, persoana va beneficia de pensie.

Aceasta este o situaåie fericitã. Pentru poliåiætii care vor trebui sã-æi înceteze raporturile de serviciu la împlinirea vârstei maxime admise pentru poliåiæti æi nu vor îndeplini condiåiile de vechime în specialitate æi nici dupã reducerea vârstei de pensionare proporåional cu perioada lucratã în condiåii speciale sau deosebite nu vor îndeplini condiåia de vârstã pentru persoanele altele decât cadrele militare în activitate, soldaåii æi gradaåii voluntari, poliåiætii æi funcåionarii publici cu statut special din sistemul administraåiei penitenciare, din domeniul apãrãrii naåionale, ordinii publice æi siguranåei naåionale, pensia va fi acordatã doar la împlinirea vârstei prevãzutã de Legea 263/2010 în Anexa 5.

- va urma -

Valentin MARIN

28 F R O N T I E R A F R O N T I E R A I n f oI n f o

Sau „pensia pentru cei care nu-æi permit o pensie micã”, cum o intituleazã un administrator de pensii private, este o pensie la care se plãteæte/cotizeazã separat de suma reprezentând CAS (de 10,5%), maximul cotizaåiei lunare fiind reprezentat de 15% din venitul salarial brut, iar minimul 45 lei/lunã. Ea, practic, completeazã veniturile la vârsta pensionãrii.

Poate contribui atât angajatul, cât æi angajatorul iar suma cu care se contribuie se deduce din impozitul pe venit, în limita a 400 euro/an fiscal.

Pentru pensia facultativã trebuie sã îndeplineæti trei condiåii: ai împlinit 60 ani ai avut cel puåin 90 de contribuåii lunare (7 ani æi 6 luni) valoarea contului tãu depãæeæte un nivel care urmeazã a

fi stabilit prin lege.La 60 de ani suma acumulatã în cont va fi la dispoziåia ta. În

caz de invaliditate pentru afecåiuni care nu mai permit reluarea activitãåii dispui de banii acumulaåi în cont. În caz de deces, moætenitorii vor beneficia de suma acumulatã în contul tãu.

Ca æi în cazul Pilonului II, pensia facultativã este un produs financiar destinat acumulãrii pe termen lung, în scopul exclusiv al obåinerii unui venit suplimentar în perioada pensionãrii. Contribuåiile lunare se transformã în unitãåi de fond æi se acumuleazã într-un cont individual, proprietatea participantului æi a beneficiarilor legali ai acestora. La sfâræitul perioadei de contribuåii, angajatul va primi valoarea unitãåilor acumulate în cont sub formã de pensie lunarã sau platã unicã.

Participanåii pot, în orice moment, sã modifice, sã suspende sau sã înceteze contribuåiile la un fond de pensii facultative, cu înætiinåarea administratorului æi angajatorului, cu menåiunea cã, în cazul încetãrii plãåii, aceætia îæi pãstreazã drepturile.

Pensia facultativã vã oferã protecåie sporitã pentru banii dumneavoastrã: legea spune ca rata de rentabilitate a fiecãrui fond de pensii se va compara cu rata minimã de rentabilitate a tuturor fondurilor din piaåã. Dacã, la un moment dat, se întâmplã ca vreun fond sã aibã acest indicator sub rata minimã, timp de patru trimestre consecutive, administratorul îæi pierde autorizaåia de funcåionare, iar activele sunt transferate spre un alt fond. În plus, toate companiile sunt autorizate, supravegheate æi controlate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), o autoritate aflatã în subordinea Parlamentului.

Activele fondurilor de pensii sunt încredinåate spre pãstrare unor instituåii financiare, numite „depozitari”; acestea înregistreazã,

verificã æi monitorizeazã activele æi, tot prin intermediul lor, se realizeazã toate operaåiunile financiare ale fondului. Nu în ultimul rând, activitatea fondurilor este verificatã de auditori financiari independenåi, care raporteazã rezultatele cãtre CSSPP.

La sfâræitul anului trecut, un numãr de 221.600 de români contribuiau în sistemul pensiilor private facultative (Pilonul III).

Potrivit APAPR, în 55% dintre cazuri, contribuåia este suportatã exclusiv de angajator, care oferã pensia facultativã ca parte a pachetului de beneficii salariale. În 33% dintre cazuri, participanåii individuali îæi suportã singuri contribuåia, iar în 12% dintre cazuri contribuåia este mixtã (angajator + angajat). Deducerea fiscalã se acordã în aceeaæi mãsurã (400 de euro pe an), atât pentru companie, cât æi pentru angajat, astfel cã, în situaåia contribuåiei mixte, se ajunge la o deductibilitate cumulatã de 800 de euro pe an, de la impozit æi contribuåiile descrise anterior.

Asociaåia mai informeazã cã, potrivit legislaåiei în vigoare, contribuåiile plãtite de companii, în beneficiul salariaåilor lor, la fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) sunt deductibile, în limita a 400 de euro pe an (circa 142 de lei pe lunã), de la urmãtoarele obligaåii fiscale:

- impozitul pe venit (16% la angajat);- impozitul pe profit (16% la companie);- contribuåiile la asigurãrile sociale de stat (10,5% la angajat æi

20,8% la angajator);- contribuåia de accidente de muncã æi boli profesionale (0,15%-

0,85% la angajator).

Ce este prospectul schemei de pensii facultative?Este un document, elaborat de cãtre administrator æi autorizat de

cãtre CSSPP, care cuprinde termenii contractului de administrare æi ai schemei de pensii: obiectivele fondului modalitatea dobândirii calitãåii de participant la fond informaåii privind contribuåia la acel fond informaåii privind politica de investiåii, principiile investiåionale æi riscurile aferente luate în calcul regimul fiscal al contribuåiilor participanåilor informaåii privind nivelul æi structura cheltuielilor (comisioanele æi taxele suportate din contribuåii æi din activul fondului) modalitãåile de transfer la un alt fond de pensii facultative æi valoarea penalitãåilor modalitatea de platã a pensiilor facultative condiåiile de acordare a prestaåiilor facultative în caz de invaliditate

Pentru angajatori, pensia privatã facultativã poate reprezenta un instrument eficient de motivare a salariaåilor æi de management al resurselor umane dar æi o soluåie avantajoasã din punct de vedere fiscal - deductibilitatea fiscalã se ridicã la 400 de euro/an pentru fiecare angajat æi la 400 de euro/an pentru angajator.

Marius IONESCU

Pensia facultativã – pilonul III

Colaborare PFR-CNRR-UNHCR Strategia naåionalã privind imigraåia,

pentru perioada 2011-2014, subliniazã din start faptul cã „Migraåia este un proces care trebuie gestionat æi nu o problemã care trebuie rezolvatã”.

Proiectul planului de acåiune pentru anul 2011 include, ca obiectiv distinct,

„Îmbunãtãåirea sistemului naåional de azil în scopul eficientizãrii æi asigurãrii conformitãåii cu standardele legale naåionale, europene æi internaåionale aplicabile”, având ca rezultat aæteptat asigurarea accesului neîngrãdit la procedura de azil a strãinilor aflaåi în nevoie de protecåie.

Poliåia de Frontierã Românã, Înaltul Comisariat al Naåiunilor Unite pentru Refugiaåi - Reprezentantã în România (UNCHR) æi Consiliului Naåional Român pentru Refugiaåi (CNRR) au o colaborare foarte bunã, formalizatã æi prin semnarea, la data de 22 iulie 2008, de cãtre cele trei instituåii, a Memorandumului de Înåelegere Tripartit cu privire la modalitãåile de cooperare æi coordonare în vederea sprijinirii accesului solicitanåilor de azil pe teritoriul României æi la procedura de azil în România.

În acest context, s-a considerat oportunã introducerea, în curricula aferentã cursurilor organizate de cãtre SFICPPF - Iaæi, având ca temã prevenirea æi combaterea migraåei ilegale, a modulului axat pe problematica migraåiei æi azilului.

Acest modul, realizat æi expus de reprezentanåii UNHCR æi CNRR, este coordonat de cms. æef Popa Gheorghe, din cadrul Catedrei de Pregãtire Specificã æi avizat de dl. æef Gheorghe Valeanu, directorul SFICPPF Iaæi.

Prima activitate de acest gen, la care au

F R O N T I E R A F R O N T I E R A S o c i a lS o c i a l 29

Criza, în speåã cea economicã, un cuvânt care ne zgârie, parcã, timpanele, prin rigiditatea lui foneticã, un concept ce defineæte o stare de fapt tensionatã æi tulbure, determinatã de o stagnare æi perturbare a vieåii economice, este tot mai pregnantã æi în societatea noastrã. Acutizatã de incertitudini, decizii æi hotãrâri contradictorii, mãsuri ce nu coreleazã cu realitatea, ne face tot mai temãtori, cauzeazã nesiguranåa locului de muncã, deprecierea veniturilor, a statutului social, cu repercusiuni în scãderea stimei de sine, restrângerea aspiraåiilor, diminuarea optimismului într-un viitor de proximitate mai bun.

Într-un asemenea context, ce implicã acomodarea la o situaåie în schimbare, individul trebuie sã aibã rãspunsuri comportamentale æi de atitudine adecvate, care sã-i înlesneascã adaptarea, atât psihicã, cât æi socialã, la noile condiåii. Mediul care poate facilita cel mai bine acest lucru este cel familial, în cadrul cãruia fiecare membru deprinde, cel mai bine, mecanismele adaptãrii unuia la celãlalt, cu efect în crearea unui climat de securitate, protecåie æi afecåiune familialã, ceea ce va determina o dezvoltare fireascã a personalitãåii fiecãruia æi integrarea corespunzãtoare în viaåa socialã.

Disfuncåionalitãåile, generate de dificultãåi financiare, se reflectã, la nivel familial, prin tulburãri ale echilibrului funcåional, constând în creæterea anxietãåii, a afecåiunilor nervoase, recrudescenåa violenåei conjugale, a gândurilor suicidale, disoluåia familiei.

Astfel, adoptarea unui comportament adaptat la o normalitate, care derivã nu dintr-o valorizare comunã a unor stãri æi fapte economico-sociale, care nu mai asigurã armonia la nivel individual, familial sau social, la baza cãreia nu mai stã realitatea majoritar consideratã a fi ceea ce trebuie sã fie (nu neapãrat lucrul cel mai bun), necesitã o abordare flexibilã, a stãrii de fapt, de cãtre fiecare membru al familiei. Æanse mai mari de adaptare la noile realitãåi le au membrii familiilor unite æi bine organizate, în cadrul cãrora existã o comunicare pozitivã, ataæament emoåional, afectiv, respect reciproc, suport moral, altruism. Este vorba despre familii ce funcåioneazã pe baza unitãåii obiectivelor, adicã consens în hotãrârile æi mãsurile luate pentru educarea æi creæterea copiilor, în rezolvarea problemelor ce åin de administrarea æi gestionarea resurselor familiei æi gospodãriei; corelarea scopurilor personale cu cele ale familiei; stabilirea în comun a regulilor „casei”, pentru ca respectarea lor sã nu fi privitã ca o constrângere; sprijin financiar; timp petrecut împreunã; desfãæurarea de activitãåi intelectuale, culturale, în cadrul familiei; comunitate de aspiraåii æi interese; asumarea rolurilor sociale de soå æi soåie, mamã æi tatã, fiu æi fiicã, frate æi sorã.

Familia, ca instituåie, poate avea, astfel, un rol esenåial, chiar determinant în adaptarea individului la situaåia de crizã economicã, a cãrei perspectivã de rezolvare pare cã se va mai întinde pe încã 2-3 ani. (E.U)

Rolul familiei în contextul crizei„Dacã oamenii ar înceta sã

se ajute între ei, ar dispãrea de pe pãmânt” - Walter Scott„Nimeni nu poate trãi fãrã

prieteni, chiar dacã stãpâneæte toate bunurile lumii”. -

Aristotel

Adevãrata prietenie este asemenea sãnãtãåii, iar valoarea ei, din pãcate, este rar apreciatã pânã când ai pierdut-o... ea uneæte douã sau mai multe persoane la bine æi la rãu, la necazuri æi la bucurii ...

Eu cred cã adevãrata prietenie se referã la încrederea deplinã, la sinceritate, la respect, la siguranåa cã cineva va fi alãturi de tine, atât în momentele frumoase cât æi atunci când simåi cã restul oamenilor sunt indiferenåi faåã de tine, dupã ce æi-au obåinut interesele. Când simåi cã nu mai poåi æi cã viaåa nu mai are sens, când îåi vine sã zbieri æi sã plângi de corvoada încercãrilor la care te supune viaåa, la un moment dat, adevãraåii prieteni vor fi cu siguranåã lângã tine æi-åi vor arãta cã lor le pasã, cã nu te vor lãsa singur/ã orice ar fi... vor fi mereu lângã tine sã-åi ridice moralul... la bine æi la rãu! Cu certitudine, ei vor fi cei ce te vor ajuta sã te ridici când vei simåi cã ai cãzut æi nu mai ai putere sã te ridici... Cunosc toate aceste sentimente descrise mai sus, dar pot sã mã numesc norocoasã, pentru cã Dumnezeu mi-a dat totul în aæa fel încât sã disting prietenii adevãraåi de demagogi, care doreau sã fie lângã mine sub statutul de prieten, sã ætie ce fac, ce gândesc æi sã mã loveascã sub centurã, la momentul potrivit. Intuiåia niciodatã nu m-a trãdat, chiar dacã, de multe ori, nu am arãtat-o din jenã pentru celãlalt. Mulåi am pãåit dintr-astea, iar cel pe care nu l-ai lãsat sã moarã nu te-a lãsat sã trãieæti, vorba proverbului!…Nu le-am purtat picã, însã am ætiut cã rãsplata faptelor este în grija unui singur justiåiar, ce nu dã greæ niciodatã, pentru cã, înainte de toate, suntem creætini æi ar trebui sã trãim cu fricã de Dumnezeu.

Cu toåii avem nevoie sã iubim, sã fim iubiåi. Fiecare individ, în parte, îi dã PRIETENIEI valenåe proprii æi diferite. Pentru mulåi dintre noi prietenia înseamnã TOTUL, însã pentru mulåi este doar un refugiu, în care se strecoarã din slãbiciune, fãrã pic de conætiinåã sau credinåã, ci pur æi simplu pentru a se folosi de aceastã relaåie sincerã din partea celuilalt. Prietenia adevãratã face sã se nascã æi reuæeæte sã întreåinã cele mai frumoase sentimente de generozitate æi respect. Este o exprimare sincerã, curatã æi obiectivã, fãrã rezerve, dezinteresatã, a gândurilor æi trãirilor. Prietenia adevãratã depãæeæte interesul material, iar prieten îåi este doar cel pe care îl identifici ca gândind pentru tine aæa cum ar gândi pentru el æi îl caracterizeazã empatia. O prietenie este ca un cerc, reuæeæte sã se rostogoleascã, iar prietenii sunt cei ce se ajutã în aceastã rostogolire a vieåii, pe când de unul singur, fãrã prieteni, nu eæti decât ca un peæte pe uscat.

Fãrã sã ne dãm seama, datoritã multor probleme de sãnãtate sau cotidiene, luaåi de valul vieåii, ne cufundãm în propriile gânduri æi uitãm cã avem lângã noi prieteni, care pot aduce o rezolvare a problemelor care pãreau de nerezolvat de unul singur. Mi-aduc aminte când cineva îmi spunea, æi nu minåea :” Prietenii înseamnã a doua familie”. (Dar, prietenii adevãraåi, nu cei care doar afirma cã sunt prieteni devotaåi, iar unitatea dintre gând æi faptã lasã de dorit!…). Aceastã a doua familie reuæeæte sã împãrtãæeascã dragostea necondiåionatã, bucuriile, iar necazurile se înjumãtãåesc fiind suportate mai uæor cu prietenii.

Probabil cã, una dintre cele mai mari bucurii ale vieåii noastre este prietenia æi de ce nu, faptul esenåial al acesteia. Am ajuns cu plãcere la concluzia cã prietenii adevaraåi nu vor nimic de la tine, in afara faptului cã vor sã fie lângã tine, sã se simtã bine în prezenåa ta æi sã împartã cu tine poverile æi necazurile inerente vieåii.

Gabriela RADU

participat 34 de poliåiæti de frontierã de la inspectoratele Botoæani, Suceava, Iaæi æi Vaslui, a avut loc în ziua de 17 februarie a.c. Au fost abordate în mod integrat probleme privind: mandatul UNHCR, privind asistenåa persoanelor în nevoie de protecåie internaåionalã æi rolul CNRR în consilierea æi asistenåa solicitanåilor de azil; atribuåiile poliåistului de frontierã în identificarea æi acordarea accesului persoanelor în nevoie de protecåie internaåionalã la procedura de determinare a statutului de refugiat; procedura la frontierã; principiile fundamentale aplicabile în relaåie cu persoanele în nevoie de protecåie internaåionalã: informarea, confidenåialitatea, nereturnarea, exceptarea de la sancåiuni penale; demersurile specifice pentru asigurarea accesului la procedura de azil, colaborarea cu Oficiul Român pentru Imigrãri- Direcåia Azil æi Integrare (ORI-DAI), UNHCR æi CNRR.

Au fost puse la dispoziåia participanåilor materialele create (æi traduse în diverse limbi, dupã caz) de CNRR în colaborare cu UNHCR, IGPF æi ORI-DAI, referitoare la: Cererea de azil, Drepturile æi Obligaåiile solicitanåilor de azil, Metodologia primirii cererilor de azil de cãtre Poliåia de Frontierã Românã, Identificarea persoanelor în nevoie de protecåie internaåionalã – studii de caz.

Modulul a fost structurat astfel încât abordarea acestei problematici sã fie una dinamicã, participanåii fiind implicaåi atât în dezbaterile teoretice, cât si în analizarea æi soluåionarea cazurilor concrete prezentate.

Niculae CÂRCU

Prietenie

Povestea iubirii la români

Dragobetele era o zeitate arhaicã înruditã cu cele mai importante personaje din panteonul românesc, era fiul Dochiei, numitã, de regulã, BABA DOCHIA.

Faptul cã Dochia era numitã „babã” se datoreazã legãturii cu sfâræitul anului astronomic, plasat la 1 Martie, când era æi sãrbãtoarea Sfintei Evdochia, de unde se crede cã a provenit numele Dochia. În unele povestiri, zilele Babei Dochia, de la 1 la 9 martie, sunt considerate 9 babe care ar fi urmat-o pe Dochia, urcând pe munte, spre Cer. Babele, ca æi Dochia, sunt rele æi aduc zile geroase, pe când moæii sunt buni æi aduc zile frumoase. Moæul æi moæii sunt simboluri mitologice patriarhale, ulterioare cultelor matriarhale, cu menirea de a le îmblânzi.

Simbolul mãråiæorului, denumit æi „funia anului” este legat tot de Baba Dochia, precum æi de nora acesteia, soåia lui Dragobete, zeitatea iubirii la români. Mãråiæorul simboliza iarna æi vara, ziua æi noaptea, adicã sãnãtatea permanentã în cursul anului.

Soåia lui Dragobete era sora mai mare a lui Lãzãrel, zeul vegetaåiei æi al renaæterii naturii, iar Dragobete era chiar reprezentantul iubirii renãscute la începutul primãverii. El însuæi era Cap de Primãvarã, scãpat, parcã, prin jertfa celorlalte personaje, începând chiar cu Baba Dochia, care nu a fost întotdeauna babã, ci era astfel doar la sfâræitul iernii, când pierea din nerãbdare, din disperarea aæteptãrii întregii naturi, a momentului care tot întârzia, momentul trezirii la viaåã, moment care apãrea greu æi care cerea jertfe, nu numai de babe æi de moæi, ci æi de fete æi feciori, pentru ca durerea sã fie deplinã æi cu atât mai mare bucuria clipei în care se arata Dragobetele, personificarea iubirii, pe care îl tot visau fetele în nopåile lungi de iarnã, când erau bântuite de Zburãtorul cel înæelãtor æi rãu.

Dragobetele, ca æi Zburãtorul, era imaginat, uneori, înaripat (cu aripi albe, îngereæti; Zburãtorul, cu aripi negre, draconice) æi, mai rar, pe cal alb înaripat. Calul alb æi calul negru, calul

Cerului æi Calul Pãmântului, cu sau fãrã cãlãreåi, erau imaginaåi cã se luptã (albul este ziua, negrul este noaptea; binele æi rãul; vara æi iarna). Dragobetele era Îngerul, Zburãtorul era Necuratul. Dragobetele zbura ziua, era asociat cu lumina, cu soarele, cu Primãvara, topea gheaåa de sub streaæinã æi era pretutindeni. Gingãæia æi frumuseåea Dragobetelui, pe care fetele æi-l imaginau ca pe un înger adolescentin, în haine albe vaporoase, nu erau compatibile cu nimic urât, murdar sau rãu mirositor, de aceea era imaginat printre ramurile înflorite ale merilor sau ale cireæilor, plutind uæor, ca un fluture de abur, ca o adiere parfumatã, ca o mângâiere a vântului de primãvarã. Dragobetele era o zeitate a iubirii generalizate, nu numai între oameni æi pentru oameni, ci æi pentru întreaga naturã, pentru tot ceea ce este viu æi simåitor.

Se spune cã Atoateåiitorul, tot uitându-se din Slava sa æi dorind sã gãseascã o åarã liniætitã pentru Maica Domnului æi Pruncul

Isus, a vãzut un loc frumos, cu câmpuri drepte æi cu dealuri line, înconjurat de munåi înalåi æi pãduroæi, cu piscuri albe æi cãciuli de nori æi, plãcându-i, l-a întrebat pe Sfântul Petru, cum îi spune æi al cui e locul, iar acesta i-a vorbit de åara noastrã æi de noi æi l-a trimis pe acesta sã gãteascã drumul, sã semene pe jos covor de primãvarã æi muguri peste ramuri, flori albe æi albastre, rãsãrite din omãt, iar peste inimile aprinse de fete æi feciori sã lase picãturi de rouã, de dor æi de iubire. Æi zise, atunci, Tatãl nostru, cu glas æoptit pe aripã de vânt, cã bun e locul æi de acum sã fie aici Grãdina Maicii Domnului, atâta timp cât românii se vor iubi, vor fi statornici æi vor pãstra credinåa cea dreaptã æi adevãratã.

Circuitul pentadic al iubirii la români începea cu dragostea de mamã, trecea, firesc, prin dragostea de frate æi de sorã în sânul familiei, care era extinsã apoi spre toatã comunitatea, prin dragostea dintre fraåii æi suratele de cruce, ajungând la confruntarea dramaticã a logodnei din dragoste, urmatã, apoi, de logodna realã æi de cãsãtorie, care pregãteau revenirea la dragostea de mamã, cea roditoare de prunci æi, prin

aceasta, la deschiderea unui alt ciclu, pe fundalul permanent al dragostei pentru întreaga naturã æi pentru Maica Domnului, care le-a ascultat rugãciunile.

Aæa se povesteæte cã trãiau æi se iubeau cândva românii æi credeau cã tot aæa va fi o veænicie.

Laurenåiu BATIN

D R A G O B E T E L E

„Slujind noaptea æi ziua în post æi rugãciuni”(Luca 2, 37)

Prin post înåelegem abåinerea de la mâncare æi bãuturã, cu intenåia de a înfrâna firea. Æi aceasta nu pentru cã anumite alimente ar fi necurate, deoarece nimic din creaåie nu poate fi respins ca necurat (I Tim. 4, 4), ci pentru cã abåinerea este un semn al libertãåii æi al biruinåei voinåei, al dorinåei de a fi flãmând æi însetat.

Postul înseamnã, înainte de orice, consacrarea trupului, aducerea firii ca jertfã, dispoziåia de a împãråi, cu semenul, prinosul, ca astfel sã fie dreptate æi egalitate pentru toåi.

Ca abåinere totalã sau paråialã de la anumite alimente, pe un timp mai lung sau mai scurt, postul este o practicã existentã în diferite forme în majoritatea religiilor, vechi sau noi, ale omenirii. El a fost practicat atât în Vechiul, cât æi în Noul Testament.

Marii Profeåi ai Vechiului Testament au postit æi au combãtut greæita înåelegere a postului doar ca renunåare la anumite mâncãruri (fãcutã adesea doar de ochii oamenilor), arãtând în ce constã adevãratul post. „Nu ætiåi voi postul care îmi place? -zice Domnul, Rupeåi lanåurile nedreptãåii, dezlegaåi legãturile jugului, daåi drumul celor asupriåi æi sfãrâmaåi jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flãmând, adãposteæte în casã pe cel sãrman, pe cel gol îmbracã-l æi nu te ascunde de cel de un neam cu tine“ (Is. 58, 6-7). Prin profeåi, Dumnezeu arãta cã postul nu se face pentru a ne mândri cu el în faåa semenilor, cei ce postesc rãmânând la fel de rãi sau mai împietriåi ca mai înainte, ci tocmai pentru înmuierea acestei învârtoæãri a inimii æi în vederea ajutorãrii celor în nevoie, sens subliniat apoi de Hristos, care æi El a practicat insistent postul (Mt. 4,2) æi a vorbit despre condiåiile adevãratului post. „Când postiåi nu fiåi triæti ca fãåarnicii; cã ei îæi smolesc feåele, ca sã se arate oamenilor cã postesc. Adevãrat grãiesc vouã, æi-au luat plata lor. Tu, însã, când posteæti, unge capul tãu æi faåa ta o spalã, ca sã nu te arãåi oamenilor cã posteæti, ci Tatãlui tãu care este în ascuns” (Mt. 6, 16-18). Dacã privim întregul capitol æase al

Postul cel adevãrat

30 F R O N T I E R A F R O N T I E R A T r a d i å i iT r a d i å i i

Evangheliei dupã Matei, unde ne sunt date indicaåii în legãturã cu o serie de manifestãri ale noastre, ca oameni credincioæi, vedem cã Hristos acordã postului, alãturi de rugãciune æi milostenie, o mare importanåã. El spune, pur æi simplu, cum sã ne rugãm, cum sã miluim pe cei în lipsã, cum sã postim, prezentând aceste manifestãri ca fiind de la sine înåelese. Problema de a nu posti, de a nu ne ruga sau de a nu face milostenie nici nu intrã în discuåie. Åinând seama de acest lucru, Biserica noastrã a rânduit pentru noi, cei credincioæi, o serie de zile în care sã însoåim celelalte acte de credinåã æi cu post.

Urmând exemplului Mântuitorului, Care învãåase pe Ucenicii Sãi cã postul este inseparabil de rugãciune (Mt.4; Mc. 9, 29), æi Care El Însuæi însoåea rugãciunea æi cu post, Sfinåii Pãrinåi au insistat asupra faptului ca toate zilele æi perioadele de post sã fie, în acelaæi timp, rãstimpuri în care intensificãm rugãciunea æi privim mai mult æi spre nevoile aproapelui. „Postul înalåã rugãciunea la cer fãcând-o sã urce ca o aripã”, spunea Sfântul Vasile cel Mare.

Este de la sine înåeles cã un om care se roagã Dumnezeului

iubirii æi al milei trebuie sã devinã æi el iubitor æi milostiv. Astfel, postul lui devine o manifestare exterioarã a rugãciunii, a stãrii lui lãuntrice. Prin frumuseåea sa, postul deseneazã în trup o icoanã a vieåii nemuritoare; purtarea pe care el o implicã sugereazã starea veacului celui nou æi ne învaåã ce hranã duhovniceascã vom primi la Înviere.

Cel ce îæi duce viaåa în post æi rugãciune, pe pãmânt fiind, trãieæte asemenea ca în cer, aceasta trebuind sã se vadã în urmãrile postului æi rugãciunii în viaåa lui cotidianã, în faptul cã el e tot mai plin de iubire de Dumnezeu æi de semenii pentru care se roagã, æi cãrora le va arãta æi el dragoste dupã modelul Dumnezeului iubirii æi al milei cãruia el se roagã.

Sf. Vasile cel Mare spunea cã „postul sporeæte numãrul caselor, e mamã a sãnãtãåii, educator al tinereåii, podoabã pentru bãtrâni, însoåitor bun drumeåului, tovarãæ demn de încredere pentru soåi.”

Acestea sunt motivele pentru care æi noi, în nãzuinåa de a ne înãlåa spre Dumnezeu, prin fapte bune, ne strãduim a-L sluji dupã puterile noastre în „post æi rugãciuni”. (Preot Vasile Grigor)

Cuviosul Ioan Cassian Romanul(29 februarie)

Contribuåia Sfântului Ioan Cassianul la organizarea vieåii monahale din Apus (Galia æi Spania) a fost unanim recunoscutã; bogãåia æi frumuseåea scrierilor sale, de esenåã patristicã, sunt deopotrivã apreciate în Apus æi Rãsãrit, iar sfinåenia sa, de-a lungul anilor, de nimeni contestatã.

Absenåa unor date autobiografice exacte, în opera pe care a lãsat-o (semnul unei smerenii desãvâræite), ca æi lipsa altor dovezi certe, au dat naætere la numeroase discuåii asupra originii sale. Însã, majoritatea istoricilor bisericeæti considerã cã este originar din Sciåia Minor (Dobrogea), unde s-a nãscut în jurul anului 360. Descoperirile savantului Vasile Pârvan au dat la ivealã, în Pãdurea Æeremetului (azi Casian), douã inscripåii care vorbesc despre „cassieni”, astfel cã putem concluziona cã învãåatul cãlugãr purta numele locului natal.

Se pare cã Ioan provenea dintr-o familie cu stare materialã bunã æi poziåie socialã aleasã, cãci acesta a agonisit o aleasã educaåie intelectualã, pe care nu o putea obåine decât la o æcoalã tomitanã de înalt nivel. Cunoætea bine literatura latinã æi greacã, având preferinåe pentru clasicii latini: Virgiliu, Horaåiu, Cicero.

Încã din copilãrie se va împrieteni cu Gherman, care va deveni æi el cãlugãr, æi care, se pare, cã era de aceeaæi vârstã cu Ioan Cassian, deoarece acesta spune cã au fost prieteni în æcoalã, la oaste æi apoi în viaåa monahalã, în care a intrat de tânãr, într-una din mânãstirile dobrogene. Aici, tânãrul Ioan îæi va agonisi æi o aleasã culturã teologicã, dupã care, dornic de desãvâræire, se îndreaptã spre înåelepåii pustiei. Astfel, în anul 380, împreunã cu prietenul sãu Gherman æi cu o sorã de a sa, el îæi începe lungile cãlãtorii în Rãsãrit. Prima oarã se va opri în Palestina, la o mãnãstire din apropierea Betleemului, dupã care, prin anul 385, va pleca în pustia Egiptului, pentru a cunoaæte vieåuirea pãrinåilor, stabilindu-se la o mãnãstire din Sket. Aici va sta timp de 7 ani, timp în care Ioan Cassian va primi chipul schivniciei, dupã care se va reîntoarce în Palestina, apoi iarãæi în Egipt, colindând prin Nitria æi Tebaida, cãutând sã consemneze în scris învãåãturi æi fapte exemplare ale acestor ostaæi ai lui Hristos.

Însã pustiile Egiptului începuserã sã fie bântuite de controverse teologice iscate de origeniæti, astfel cã Ioan Cassian a fost nevoit sã pãrãseascã Egiptul, îndreptându-se spre Constantinopol, unde

în vremea aceea pãstorea Sfântul Ioan Gurã de Aur. Acesta îl ia sub ocrotirea sa pe Ioan Cassian, îl hirotoneæte diacon æi îl face custode al tezaurului catedralei. Aici, sub influenåa personalitãåii mãreåe a Sfântului Ioan Gurã de Aur, Cassian îæi va desãvâræi pregãtirea teologicã, dupã cum el însuæi va mãrturisi cã „Eu sunt ucenicul æi opera lui Ioan”.

Nici aici, Ioan Cassian nu va avea parte de liniæte, cãci Sfântul Ioan Gurã de Aur va fi acuzat de origenism æi exilat, în 404, pentru a doua oarã , în Armenia. Astfel, diaconul Ioan Cassian va primi, în 405, însãrcinarea de a prezenta episcopului Romei, Inocenåiu I, situaåia patriarhului din Constantinopol. Aceastã intervenåie va rãmâne fãrã roade, dar autorul ei se va stabili la Roma, unde va fi hirotonit ieromonah, în anul 415. Nu se cunoaæte din ce motive a rãmas Sfântul Ioan Cassian la Roma.

Aici, se vor sfâræi æi cãlãtoriile sale. Ajuns la maturitate, cautã sã-æi valorifice bogata sa experienåã spiritualã. Astfel, el va propaga în Apus bogãåia spiritualitãåii rãsãritene æi, în acelaæi timp, o vibraåie în spiritualitatea daco-romanã. Din Roma, Cuviosul va pleca în Galia, stabilindu-se la Marsilia, unde va rãmâne pânã la sfâræitul vieåii sale. Aici, Cuviosul va întemeia douã mânãstiri,

una de cãlugãri æi alta de cãlugãriåe (în aceasta din urmã se pare cã a rãmas sora sa), ctitorii care, în timpul invaziilor barbare, vor fi centre de ocrotire æi focare de viaåã intelectualã. Prin aceste douã ctitorii æi prin scrierile sale, ieromonahul dobrogean a contribuit la rãspândirea æi consolidarea instituåiilor monahale din Apus, dându-le primele reguli, dupã modelele celor rãsãritene. Ca urmare, el poate fi socotit, pe bunã dreptate, organizatorul æi legislatorul monahismului din Apus.

Sfântului Ioan Cassian îi sunt atribuite æi necontestate urmãtoarele scrieri fundamentale: Despre aæezãmintele mânãstireæti cu viaåã de obæte æi despre remediile celor opt pãcate capitale, în 12 cãråi; Conlaåiuni sau convorbiri cu Pãrinåii, 24 de cãråi; Despre întruparea lui Hristos, contra lui Nestorie. Aceste opere constituie începutul unei literaturi de tip monahal,

redactatã într-o limbã latinã misionarã, prin aceasta Sfântul Ioan Cassian fiind un reprezentant al ortodoxiei noastre de limbã latinã. Însemnãtatea acestor tratate vine din faptul cã ele sunt pline de sfaturi folositoare æi edificatoare pentru orice credincios, însã æi mai important este faptul cã aceste tratate aduc o însemnatã contribuåie la problema teologiei harului. Ca urmare a tratãrii acestei probleme, forurile locale din Apus au considerat ereticã învãåãtura Sfântului Ioan Cassian, dar Biserica Ecumenicã nu a confirmat aceste sentinåe. Remarcabil este faptul cã, în timpul

Continuare în pag. 32

31F R O N T I E R A F R O N T I E R A T r a d i å i iT r a d i å i i

32 F R O N T I E R A F R O N T I E R A T r a d i å i iT r a d i å i i

Centru operaåional pentru Garda de Coastã a Franåei

Conform revistei CIVIQUE, numãrul 194/2011, în Franåa a fost înfiinåat un centru operaåional pentru funcåionarea Gãrzii de Coastã (COFGC). Este, practic, un centru interministerial, creat în cadrul Secretariatului general al mãrii, pentru a centraliza informaåiile cu privire la activitatea care se desfãæoarã pe toate mãrile lumii æi care intereseazã administraåia francezã. Este funcåional începând cu 1 septembrie 2010 æi vizeazã informaåii legate de trafic maritim, comerå, pescuit, salvare pe mare, acte de piraterie, migraåie ilegalã, trafic cu stupefiante, terorism, obiectivul COFGC fiind analiza informaåiilor, facilitarea exploatãrii lor æi schimbul acestora. De asemenea, vizeazã o intensificare a colaborãrii serviciilor „de uscat” cu cele „ale mãrii”. În cadrul lui sunt reprezentate Marina Naåionalã, Vama, Afacerile Maritime, Jandarmeria Maritimã, iar din partea Ministerului de Interne - Securitatea civilã, Poliåia Naåionalã æi Jandarmeria Naåionalã. Practic, trei ofiåeri ai Ministerului francez de Interne sunt detaæaåi în cadrul centrului, un maior din Poliåia de Frontierã (PAF – care face parte din Poliåia Naåionalã), însãrcinat, în mod special, cu analiza informaåiilor vizând migraåia, traficul de arme, stupefiante æi terorismul; ceilalåi doi ofiåeri sunt un jandarm æi un pompier.

Cei trei redacteazã în fiecare zi un buletin al situaåiei maritime, care este difuzat autoritãåilor implicate/reprezentate.

acestor controverse, prestigiul scriitorului dobrogean creætea, iar nimbul sfinåeniei se contura în jurul sãu. Lucrãrile sale au fost reanalizate æi reconsiderate peste veacuri, iar ortodoxia nu i-a fost contestatã.

Sfântul daco-roman îæi va înceta viaåa pãmânteascã în anul 435. Obætea creætinã de acolo, ca æi numeroase alte comunitãåi bisericeæti din Galia, care l-au cunoscut, l-au cinstit ca sfânt îndatã dupã moarte. Biserica Rãsãriteanã a aæezat ca zi de prãznuire data de 29 februarie, iar atunci când nu este an bisect, pomenirea sa se face la 28 februarie. Privit din perspectiva veacurilor, Sfântul Ioan Casian este o personalitate culturalã de mãrime europeanã, fiind unul dintre primii mesageri ai spiritualitãåii româneæti de peste hotare.

Bunavestire a Preasfintei, Stãpânei noastre de Dumnezeu Nãscãtoarei

æi pururea Fecioarei Maria

Iubitorul de oameni æi milostivul Dumnezeu, Care pururea poartã grijã de neamul omenesc, ca un pãrinte iubitor de fii, vãzând fãptura mâinilor Sale înrobitã æi tiranizatã de diavolul æi trasã spre patimi de ocarã æi supusã slujirii idoleæti, a binevoit æi S-a milostivit æi a trimis pe Unul-nãscut Fiul Sãu, pe Domnul nostru Iisus Hristos, sã ne izbãveascã. Iar, dacã a voit sã ascundã sfatul Sãu, nu numai de satana, ci chiar æi de puterile cereæti, a încredinåat aceastã tainã numai unuia din slujitorii Sãi, slãvitului Gavriil Arhanghelul.

Deci, l-a trimis pe acesta, mai înainte cu nouã luni de Naæterea Fiului, la Sfânta Fecioara Maria, din Nazaret, curatã fiind ea æi vrednicã de slujirea aceasta. Æi, venind îngerul

în cetatea Nazaret, i-a zis: „Bucurã-te ceea ce eæti plinã de har, Domnul este cu tine” (Luca, 1, 28).

Fiind mai mult nedumeritã decât înspãimântatã, Fecioara Maria se întrebã în tainã ce poate sã însemneze cereasca salutare. Arhanghelul a înåeles-o æi a liniætit-o, zicând: „Nu te teme, Marie, cã ai aflat har la Dumnezeu. Æi, iatã, vei lua în pântece æi vei naæte fiu æi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare æi Fiul Celui Preaînalt se va chema, æi Domnul Dumnezeu îi va da Lui tronul lui David, pãrintele Sãu æi împãrãåia Lui nu va avea sfâræit.” (Luca, 1, 30-33).

Era limpede, Dumnezeu cere Preacuratei sã primeascã a fi mamã a Celui mai mare binefãcãtor al lumii: Regelui Regilor, Împãratului Împãraåilor, lui Dumnezeu fãcut om, Mântuitorul æi Viaåa lumii.

Iar ea a zis: „Cum va fi mie aceasta, de vreme ce eu nu ætiu de bãrbat?” Æi, rãspunzând, îngerul i-a zis: „Duhul Sfânt se va pogorâ peste tine æi puterea Celui Preaînalt te va umbri. Cã la Dumnezeu nimic nu este cu neputinåã.” (Luca 1, 34-37). La auzul acestor încredinåãri, Fecioara Maria primeæte sã rãspundã chemãrii lui Dumnezeu æi suspinelor lumii, zicând: „Iatã, roaba Domnului. Fie mie dupã cuvântul tãu.” (Luca 1, 38).

Æi, aceasta zicând Fecioara, Fiul æi Cuvântul lui Dumnezeu S-a zãmislit, ca prunc omenesc, prin venirea Duhului Sfânt, în pântecele Preacuratei, iar îngerul s-a fãcut nevãzut de dânsa. Æi aæa s-a început taina Cuvântului: Fiul lui Dumnezeu, Fiu omului Se face, Dumnezeu S-a fãcut om, ca pe om sã-l mântuiascã, æi cu vrerea æi cu rânduiala Lui, æi pentru a noastrã mântuire. Dumnezeului nostru slavã!

Preot Vasile Grigor,IJPF Maramureæ

Urmare din pag. 31

Poliåiæti români în HEXAGONÎn aceeaæi ediåie 194/2011 a revistei CIVIQUE, zece

poliåiæti români s-au alãturat serviciilor franceze de poliåie æi de jandarmerie, în calitate de ofiåeri de legãturã care asistã foråele

franceze de ordine publicã în misiunile acestora de luptã împotriva delincvenåei comisã de resortisanåii români.

Ei vor activa, timp de æase luni, în acest cadru de cooperare stabilit între România de Franåa; Ministrul francez de Interne, Brice Hortefeux, a evocat cã aceastã mãsurã intervine, între altele, urmare a creæterii cu 138 % a actelor infracåionale comise de români, în Paris, între 2008 æi 2009.

Poliåiætii români se vor alãtura æi oficiilor centrale de luptã împotriva criminalitãåii legate de tehnologia informaåiei æi comunicaåiilor, prefecturilor de poliåie æi direcåiilor departamentale ale securitãåii publice din Departamentele Rhone, Bouches-du-Rhone, Essonne æi Val d’Oise.

Conform revistei, ei îæi desfãæoarã activitatea în åinutã civilã, fãrã armament asupra lor æi sunt lipsiåi de prerogative judiciare, fiind strict implicaåi în toate audierile, percheziåiile æi actele de anchetã ce vizeazã identificarea românilor (autori de ilegalitãåi sau victime).

Este dat ca exemplu un caz în care, în timp ce ascultau o audiere a unui român, suspectat de furt prin efracåie, un ofiåer de legãturã român din zona parizianã a obåinut informaåii importante care au condus la avansarea rapidã æi soluåionarea anchetei.

ÆTIRI EXTERNE ÆTIRI EXTERNE ÆTIRI EXTERNE ÆTIRI EXTERNE ÆTIRI EXTERNE ÆTIRI EXTERNE

Marius IONESCU

33F R O N T I E R A F R O N T I E R A T r a d i å i iT r a d i å i i

În perioada 9 – 12 decembrie 2010, la invitaåia IPA Kosice æi a Æcolii de Ordine Publicã Kosice, echipa de fotbal a Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu”, Oradea, reprezentând Asociaåia sportivã a æcolii, a participat la un turneu de mini fotbal în salã.

Turneul s-a desfãæurat în sala sporturilor din localitatea Kosice, pe durata a douã zile. Au participat 23 de echipe, din 6 åãri. România a fost reprezentatã, pe lângã echipa Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” Oradea, de alte 3 echipe din structurile poliåiei æi jandarmeriei.

Turneul a avut un grad ridicat ca valoare a participanåilor, meciurile desfãæurându-se pe durata unei reprize a 15 minute, jucându-se în

sistemul 4+1.În urma rezultatelor obåinute, echipa Æcolii de Pregãtire a

Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” Oradea s-a clasat pe locul 9, cel mai bun dintre echipele româneæti participante. Au luptat pentru acest loc meritoriu æi au dat dovadã de fair-play urmãtorii: cms. æef Antoniu Lung, cms. Marius Cura, cms. Cristinel Anton, sinsp. Cosmin Ionaæcu, ag. æef Alin Jurcuå, ag. æef. adj. Marius Pavel, ag. Mircea Ardelean, ag. pr. Adrian Panc, ag. pr. Papiæ Mugurel.

La sfâræit, au fost decernate cupe æi diplome de merit pentru fiecare echipã. S-a reiterat æi invitaåia de a participa la urmãtoarele turnee.

Antoniu LUNG

Publicaåie cu apariåie trimestrialã, îngrijitã æi tipãritã de Ion Mazãre-Luneanu æi Gheorghe Indre, „GÂNDUL ANONIMULUI”, pe lângã valoarea sa preponderent culturalã, de stimulare a talentului æi interesului membrilor cenaclului pentru creaåia literarã æi artisticã, a reuæit sã creascã æi sã dobândeascã æi o dimensiune ætiinåificã æi informaåionalã, dupã cum se reflectã în articolele de interes, cum sunt æi cele care se regãsesc în paginile nr.39-40/15.12.2010.

Amintim, astfel, proza scurtã „O voce din popor”, semnatã general-locotenent cu trei stele Ioan Bãlãei, colaboratorul redacåiei

FRONTIERA, fost æef de stat major al Comandamentului Naåional al Grãnicerilor æi æef al Grupului de Control al MAI, interviul cu prof. univ. dr. Dinu Giurescu, membru al Academiei Române; cercetãtor dr. Gelu Neamåu, referitor la poezia româneascã a refugiului din Ardealul de Nord, din perioada 1940-1944; prezentarea participãrii României la concursul internaåional de poezie haiku, la PECS, în Ungaria, fãcutã de col. (r) Vasile Moldovan; aspecte legate de reforma în domeniul vital al energiei, relevate în articolul semnat de dr. ing. Gheorghe Indre. Acest numãr cuprinde æi douã rubrici noi: o rubricã eveniment æi una privind incursiunea în lumea artei plastice, în aceasta din urmã fiind prezentat pictorul contemporan Vladimir Baciu.(E.U.)

În anul împlinirii a 150 ani de istorie modernã, de cãtre foråele navale, Revista „Marina Românã”, editatã de Statul Major al Foråelor Navale, a împlinit, la rându-i, 20 de ani de apariåie neîntreruptã, în luna decembrie 2010, eveniment relevat în paginile numãrului aniversar al revistei ce a promovat, de-a lungul acestor ani, imaginea „Foråelor Navale”, aducând în atenåia cititorilor, mai mult sau mai puåin avizaåi, aspecte din viaåa æi activitatea oamenilor legaåi prin jurãmânt de destinele

marinei militare. Publicaåia, având un aspect grafic æi o calitate a fotografiilor deosebite, cu materiale publicistice ancorate în realitatea reprezentatã de Foråele Navale, se aliniazã unei prese moderne, reuæind sã åinã treazã ideea de Marinã.

Dintre materialele prezentate în revistã, am remarcat paginile dedicate aniversãrii „Zilei Armatei Române” æi „Zilei Naåionale a României”, ilustrate cu multe imagini surprinse la evenimentele omagiale; Pavilion Nato – a patra participare a fregatei „Regele Ferdinand” la operaåiunea „ACTIVE ENDEAVOUR 2010”, în Marea Mediteranã, sub titlul generic Instrucåie se regãsesc: un material legat de cooperarea dintre foråele Navale æi ISU æi altul ce prezintã un exerciåiu de tip joint desfãæurat în poligonul Babadag; Psihologie navalã - „Relaåie în actul psihologic”; Magazin - „Veliere de legendã”; Istorie navalã – „Grigore Antipa æi Marina Militarã Românã”.

La mijlocul revistei se aflã inserat calendarul pentru anul 2011, pe un poster cu Fregata Regele Ferdinand (F221).

Alãturãm æi noi urãri de viaåã lungã æi împliniri profesionale colegilor marinari.

A luat naætere, în peisajul editorial al publicaåiilor MAI, o nouã revistã, „Câinele Poliåist”.Este o publicaåie cu apariåie trimestrialã, de informare, documentare æi opinii a Centrului

Chinologic Sibiu. Din consiliul ætiinåific al publicaåiei fac parte personalitãåi din domeniu, dintre care menåionãm

pe dr. Dominique Grandjean Ecole Nationale Veterinaire d’Alfort, Franåa & Brigade de Sapeurs Pompiers de Paris, Franåa, prof. univ. dr. Ioan Bud Universitatea de Ætiinåe Agricole æi Medicinã Veterinarã din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Alin Bîråoiu Universitatea de Ætiinåe Agricole æi Medicinã Veterinarã din Bucureæti, Cristian Ætefãnescu Asociaåia Chinologicã Românã.

Din sumar amintim: Cuvânt înainte de Cristian Tilihoi; Mesajul Directorului Centrului Chinologic „Dr. Aurel Greblea” Criæan-Mucenic Lãzureanu; Prezentare: Centrul Chinologic “Dr. Aurel Greblea” Sibiu de Cristian Tilihoi; Întrebãri æi rãspunsuri de Viorel Poroæanu æi Florin Bîrsan; Rase sub lupã: Ciobãnesc German de dr. ing. Sergiu-Cãlin Tãtãrucã; Reportaj: Misiune - Minerva 2010, Spania de Vasile Pãunescu; Câini în Cartea Recordurilor ; Istoricul câinelui poliåist de Marius Hadãr Dresaj: Metoda stimulativã de Vasile Pãunescu; Eveniment:- Campionatul Naåional de dresaj al câinilor poliåiæti de Alexandra Scãunaæ; Frontex - cooperare europeanã de Viorel Poroæanu; Pagina Medicalã de Alin Pascu; Pagina de umor.

Numãrul inaugural poate fi citit on-line la adresa : http://www.centrulchinologic.ro/revista_centrului/revista_centrului.html.

Urãm colegilor mult succes æi revistei viaåã lungã!

Regula cifrei unice:Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe

dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice coloanã de 9

cãsuåe æi oricare pãtrat de 3X3 cãsuåe sã

conåinã, o singurã datã, fiecare cifrã cuprinsã

între 1 æi 9.

34 F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i v e r t i s m e n t D i v e r t i s m e n t

La o firmã se prezintã doi canibali pentru angajare. Prima datã n-au vrut sã-i angajeze dar, într-un final sunt angajaåi cu condiåia sã nu mãnânce oameni. La început, totul merge bine, însã, dupã câteva luni, se observã cã a dispãrut o frumoasã secretarã. Se fac cercetãri æi îi iau la întrebãri pe canibali. Aceætia nu vor sã recunoascã, dar, dupã un timp, unul dintre ei recunoaæte cã a mâncat secretara. Normal, este dat afarã.

Al doilea canibal îl conduce pânã la poartã æi îi zice:

- Ce te-a apucat sã mãnânci secretara? Eu de câteva sãptãmâni mãnânc ingineri æi nimeni nu le-a simåit lipsa.

Badea Gheorghe, în tren cu un american. Scoate Badea Gheorghe un castravete. Americanul întreabã:

-Ce este ãla?-Un castravete, zice Badea.-La noi sunt de trei ori mai mari…Scoate Badea un mãr.-Ce este ãla?-Un mãr.-La noi sunt de trei ori mai mari.Scoate Badea Gheorghe un pepene.-Ce este ãla, întreabã americanul?-Mazãre mã …!

Badea Gheorghe pleacã cu prietenii la o plimbare prin Bucureæti, cu maæina.

Pe la Arcul de Triumf, încurcã circulaåia æi un bucureætean åipã la el pe geam:

- Bã, Gheorghe!

Gheorghe al meu le spune prietenilor:- Vedeåi bã, pe mine mã cunoaæte toatã

lumea…

Un Rottweiler vede pe uæa de la o curte cã scrie „ Atenåie câine rãu!” intrã tiptil în curte, ca sã nu-l audã câinele, æi în faåa lui, deodatã, apãru un câine mic. Rottweiler-ul îl întreabã: - N-ai vãzut cumva un câine mare æi rãu pe aici? Câinele mic îi rãspunde:- Eu sunt câinele rãu! - Da de ce eæti rãu? - Cã n-am pãpat toata mâncãrica.

Doctorul, venit la domiciliu pentru soåia bolnavã, intrã în dormitor, lãsându-l pe soå foarte agitat sã aætepte afarã. Peste douã minute, doctorul iese din dormitor æi cere un cuåit de bucãtãrie. Soåul se executã æi doctorul dispare din nou în dormitor.

Peste puåin timp iese, de data asta cerând un ciocan æi-o daltã.

Soåul dã fuga æi se întoarce cu un ciocan æi o daltã.

Acum, bietul om era într-o groaznicã stare de agitaåei.

Doctorul reintrã în dormitor æi reapare dupã vreo cinci minute.

- Îmi pare rãu, spune el. Mã tem cã am nevoie de o rangã.

- O rangã?! åipã soåul cu glasul sugrumat... Ce are? Spuneåi-mi æi mie!

- Încã nu ætiu, spune doctorul: n-am reuæit sã-mi deschid trusa...

O femeie a furat un compot de piersici dintr-un market æi este prinsã de poliåie. Este dusã la tribunal, iar judecãtorul o întreabã:

- Cate piersici erau în borcan ?- 6.- Atunci vei sta pentru fiecare piersicã

câte o lunã la închisoare... Din spate, soåul ei:- Domnule judecãtor, a furat æi un

borcan de mazãre!

- Ce faci?- Mi-am pierdut nevasta æi o caut!- Ce coincidenåã æi eu mi-am pierdut

nevasta æi o caut. Da’ cum aratã a ta?- E înaltã, roæcatã, cu ochii verzi, sânii

mari æi picioare lungi. Da’ a ta?- Dã-o dracu pe a mea, hai s-o cãutam

pe a ta!?

Din cauza reducerilor bugetare recente æi a creæterii preåului electricitãåii, gazului æi uleiului, luminiåa de la capãtul tunelului a fost stinsã.

I: Cum îi dai nevestei mai multã libertate?

R: Îi lãrgeæti bucãtãria.

Nu-i atât de dificil sã-åi gãseæti femeia visurilor tale. Dificil e s-o ascunzi de soåie...

UN DISC

BÃTÃLIE

IZBÂNDA

DOMNULUI

STEAG

APÃRÃTOARE

RÃSÃRIT

MIROSMAI

VECHIUL„DO”

DATÃ

CALME!

SIMBOL AL

VITEJIEI

APE

CÃPITAN AL

DOMNITORULUI

OCHIUL

VÂNÃTORULUI

FRICOS

ÎNCEPE

LUPTA

ATAC

TOC GOL!

A ASALTA

SALÃ DE

CURS

CAVALERIST

ACUM

FACE CÂT

DOI

PRIMELE LA

LITERE

TRIA!

LA MARGINILE

TRIBULUI!

L-A UCIS PE

DOMN

BRÃZDATÃ

PLOUAT

ÎN CUGET!CAPITALA

UNIRIIMICUL

AVOCAT!ACAR!

FIRUL DE LA SIGURANÅÃ

BOLD

TRAGE LA

POL

ACORD

DOUÃ

TONE!

APEL PE FIR

VASUL DIN

GOLF

ROMÂNIA(AUTO)

CAÅÃ!

FINALDE TIV!PRIMELE

IDEI!

PRICEPUTCLAR

PAÆA CEL ÎNVINS

CÃLIT

CÃLUÅ GET

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU

M I H A I V I T E A Z U LM I H A I V I T E A Z U L de Dumitru MOCANU

:-):-):-):-)

F R O N T I E R A F R O N T I E R A D i v e r t i s m e n t D i v e r t i s m e n t

G a l e â m b e t e !

35

Un tip a cumpãrat un frigider nou pentru casa lui. Ca sã scape de cel vechi, l-a pus în faåa casei, cu un carton pe el, pe care scria: Este gratis, îl vrei, ia-l acasã!

4 zile a stat frigiderul acolo æi nimeni nici mãcar nu s-a uitat la el. A realizat cã oamenii erau prea neîncrezãtori în aceastã ofertã.

Aæa cã a decis sã schimbe cartonul: Frigider de vânzare, cu 100 ron.

A doua zi cineva l-a furat!...

Sora mea are un fel de cuåit în maæinã, care este special pentru a tãia centura de siguranåã în caz cã rãmâne blocatã din cauza unui accident. Ea îl åine în portbagaj...

Când se uita la o casã, de vânzare, fratele meu a întrebat agenta imobiliarã în ce direcåie este Nordul. El i-a explicat cã nu vrea ca soarele sã-l trezeascã în fiecare dimineaåã. Ea l-a întrebat „Soarele rãsare în Nord?” Când fratele meu i-a explicat cã soarele rãsare în Est de ceva timp, ea a dat din cap æi a zis: „Oh, nu prea åin pasul cu lucrurile astea”...