462

POTEN IALUL TURISTIC AL APELOR CURG TOARE DIN DEPRESIUNEA MARAMURE ULUI I ZONA MONTAN

ÎNCONJUR TOARE

ADRIANA MIHAELA PORCU AN1, L CR MIOARA POPA2

ABSTRACT – Maramure is one of the Romania’s best touristic zones, together with North Moldova (Bucovina) and Danube Delta. The most important touristic resources of the area are the cultural and the ethnological ones : national costume, national traditions, The Merry Cemetery from S pân , the wood monasteries and churches, the festivals (national dances, customs and traditions), the hydrographic resource being less revaluated. In this study, after making a short presentation of the physical characteristics of the Maramures Depresssion, with the accent over the hydrolgical aspect, we make a short look over the metodology used in the study of touristic potential. Once the hydrological underground is revealed, we can present the touristic activites that are suitable for the rivers of the Maramures Depression. Finally, we can present the touristic potential of the streams of this depression, focusing over the morfometric, morfological, quantitatif, qualitatif, dinamic, biotic and urban potential of these waters. In the end, after presenting all this things, we can make a conclusion over how the hydrological potential can be and is revaluated in tourism, determining it’s place in the strategies of developing tourism in the Maramures Depression.

Keywords: tourism, depression, river, potential, sports, resource.

1. INTRODUCERE

Turismul este un fapt în Maramure , oamenii de aici tr ind prin asta i din asta. Ei sunt foarte mândri s - i prezinte oricui bog iile pe care le au, în special cele care i-au consacrat de-a lungul timpului, adic cele etnologice i culturale. Mai rar tratat în turismul din aceast zon este componenta natural a turismului, cea mai folosit în destina ii turistice fiind emblema Mun ilor Rodnei. Celelalte componente ale cadrului natural sunt mai pu in folosite ca destinate turistice, lipsind cunoa terea temeinic a lor de c tre cei care trebuie s o prezinte turi tilor veni i din exterior, cât i publicitatea acestor zone, prin care se face prezentarea lor i atragerea turi tilor spre aceste destina ii.

Dintre componentele cadrului natural, cea hidrografic este rar întâlnit ,cele mai cunoscute fiind râurile Iza i Mara din cântecele populare i pagubele f cute de inunda iile de prim var sau var , care provoac rev rs ri de mari dimensiuni ale râurilor. Calit ile i conota iile turistice ale acestei componente 1 Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Geografie. E-mail: pigadr89@yahoo.com 2 Academia Român – Filiala Cluj Colectivul de Geografie

463

sunt mai pu in cunoscute în aceast regiune. Poate cel mai bine cunosc apele zonei acei „nebuni” care se aventureaz pe apele învolburate montane pentru a se lansa în cobor ri spectaculoase pe cursurile repezi ale râurilor printre stâncile s lbatice ap rute în fa a lor. În afar de aceste lucruri ( i a a destul de exclusiviste), foarte pu ine din atrac iile posibile ale apelor din Maramure au fost tratate pe îndelete ifolosite ca poten ial turistic.

2. CADRUL NATURAL AL DEPRESIUNII MARAMURE ULUI

Depresiunea Maramure ului este o depresiune interioar care î i adunrâurile în colectorul principal – Tisa – prin cei doi mari afluen i – Iza i Vi eu. Bazinele acestor dou râuri se întind pân pe cump n de ap aflat pe linia celor mai mari în l imi montane înconjur toare, uneori trecând chiar peste aceasta. Astfel, zona montan aferent depresiunii este format la est din Mun iiMaramure ului în toat întregimea lor, la sud din versantul nordic al mun ilorRodnei i ible ului, iar la vest din versantul estic i nord-estic al Mun ilor Gutâi. La nord, Depresiunea Maramure ului se întinde peste râul Tisa i grani a româno-ucrainean pân la întâlnirea cu Carpa ii P duro i i cu Câmpia Tisei, la ie ireaTisei din zona montan carpatic . Noi ne vom limita numai la partea româneasc a depresiunii i la râurile din aceast zon .

Fig. 1. Depresiunea Maramure ului – Schi geomorfologic (dup Savu, Al., 1973)

Clima este specific spa iilor depresionare intramontane, în cadrul depresiunii eviden iindu-se circula ia nord-vest – sud-est i chiar vest-est. În partea inferioar a depresiunii, temperatura este în jur de 8ºC, dup care scade spre 7ºC ichiar 6ºC, iar precipita iile dep esc 800 mm/an. În privin a temperaturilor extreme, la Ocna ugatag valorile sunt de 38,5ºC în iulie i -30,5ºC în ianuarie.

Re eaua hidrografic este constituit din cele dou artere principale, care se vars amândou în râul Tisa, având bazine pregnant asimetrice, Vi eul primind afluen ii pe dreapta (din Mun ii Maramure ului): Frumu eaua (confluen a la

464

Petrova), Ruscova (Ruscova – Leordina), Vaser (Vi eu de Sus), Bor a i â la(confluen a la Bor a), iar Iza pe stânga (din masivul vulcanic): Ieud, Botiza, Cos u, Mara (ultimile dou întâlnindu-se la Giule ti).

Valea Vi eului, extins mai bine de 60 km, se distinge printr-o succesiune alternativ de l rgiri i îngust ri i prin prezen a teraselor în zonele de confluencu Vaserul, Ruscova, Bistra i Tisa, pretabile utiliz rii agricole. Vi l are un debit mediu multianual de 30,7 m3/s în zona de v rsare, aportul cel mai mare avâmdu-l cele dou organisme hidrografice Ruscova (11,3 m3/s) i Vaser (9,1 m3/s). Debite mai mici, sub 5 m3/s, au â la, Frumu eaua i Bistra, apele lor fiind utilizate în procesul de flotare a minereurilor neferoase de la Baia Bor a. Vaserul i Ruscova, principalii afluen i ai Vi eului, au str puns linia marilor în l imi (Gr. Posea icolab., 1980), creând impresionante defilee (Vaser, Nov , Ruscova, Repedea etc.).

Valea Izei, desf urat pe aceea i direc ie ca i Vi eul, s-a format pe axa unui vechi golf pliocen. În partea superioar se remarc Culoarul S cel – S li teade Sus, sculptat în forma iunile oligocene. În avale se eviden iaz mica depresiune a Dragomire tilor i Culoarul Rozavlea, în care se succed trei terase, ale c ror poduri sunt utilizate pentru culturi agricole. Defileul Surduc, sculptat în gresie dur , îi urmeaz în avale Depresiunea Bârsanei, intens umanizat , continuat pânla tripla confluen a Izei la Vadu Izei, cu Mara, Valea Stejarului i ug u. Caracter depresionar prezint i compartimentul Marei, dintre care se deta eaz Podi ul

ugatagului, constituit în cea mai mare parte din forma iuni tortonian-sarma iene, dovad cert fiind depozitele salifer, în care activitatea antropic a modificat profund peisajul. Cele dou largi culoare de vale puternic umanizate, drenate de Mara i Cos u, flacheaz acest pod prelung al ugatagului.

Valea Tisei se desf oar între localit ile Lunca la Tisa i Teceu Mic, având mare extindere la confluen a cu Iza i S pân a, unde marile agestre au favorizat înc din cele mai vechi timpuri o permanent locuire a popula iei autohtone (la Sighetul Marma iei, Saras u, S pân a etc.). Valea Tisei reprezintrelieful cu cea mai joas altitudine (sub 300 m) din cadrul Depresiunii Maramure ului (lunca i terasele au un grad diferen iat de utilizare).

Componenta biotic a acestei regiuni este foarte variat , urm rind îndeaproape etajarea altitudianal a reliefului. Vegeta ia este format din paji tinaturale în zona alpin , coborând u or odat cu altitudinea la p duri de conifere (mai ales înspre est) i de foioase (dezvoltate mai bine în vest, datorit influen elor climatic vestice mai puternice), ajungându-se la altitudinile cele mai reduse ale depresiunii la vegeta ie de lunc .

În scopul conserv rii i ocrotirii unor elemente faunistice i floristice de cert interes tii ific, au fost create rezerva ii, cum sunt cele din Mun ii Rodnei iMun ii Maramure ului (cu cele mai mari întinderi)(3300 ha în Rodna). Dintre cele mai importante elemente protejate sunt capra neagr i marmota (adus din Alpii francezi). În Mun ii Rodnei g sim specii ale florei alpine i subalpine – gu aporumbelului (Lychnis nivalis), clopo elul (Campanula carpatica), floarea de col(Leontopodium alpinum), smirdarul (Rhododendron kotschyi), deget ru ul(Soldanella carpatica), garofi a (Dianthus glacialis), opârli a (Veronica

465

baumgartenii), ghin ura galben (Gentiana lutea) etc., precum i speci arboricole rare – zâmbrul (Pinus cembra), tisa (Taxus baccata); jneap nul (Pinus mugo)ocup suprafe e relativ întinse având un rol important pentru protec ia solului i în diminuarea efectelor avalan elor.

Apele sunt renumite i prin bog ia faunei piscicole, din care se eviden iazlostri a, specie prezent în apele Vi eului, pân la confluen a cu Vaserul, isalmonide (p str vul curcubeu i cel indigen), pentru care s-au amenajat o modernp str v rie la F ina, în vederea repopul rii apelor de munte, i numeroase topli e(DEX : loc special amenajat într-o ap st t toare pentru puie ii de salmonide din incubatoare, în vederea acomod rii înainte de trecerea lor în apele curg toare) la

uligu, Bard u, Cozia etc. Fondul cinegetic constituie unele din resursele naturale de mare valoare,

prin grija deosebit a silvicultorilor i prin reglementarea vânatului. Cele mai de seam fonduri de vân toare sunt F ina, Nov i Valea Babei din bazinul Vaserului, ib u din bazinul Bistri ei Aurii i Repedea i Socol u din bazinul Ruscovei. Avându-se în vedere valoarea ridicat cinegetic a bazinului Vaser, acesta fiind dotat cu dou cabane de vân toare la F ina i Poiana Nov .

De interes faunistic este coco ul de mesteac n – specie din ce în ce mai rar , aflat pe cale de dispari ie, retras din jnepeni urile dintre Prislop i Jupania, care îns se men ine în num r de câteva zeci de exemplare, date fiind m surile de ocrotire luate pentru limitarea p unatului, a defri rii jnepenilor etc. i declar rii zonei Cornu Nedeii – Ciungii B l sinii rezerva ie natural , extins la circa 800 ha.

3. METODOLOGIE

Considerat ca fiind principalul ac ionar la bursa poten ialului turistic, poten ialul natural este de multe ori privilegiat ca fiind determinant. În condi iile în care suprafa a Globului este cunoscut în cea mai mare parte de c tre om, iar în regiunile populate este profund transformat de amenaj rile antropice, no iunea de poten ial natural este destul de relativ , referindu-se de fapt la acele elemente naturale mai pu in modificate prin ac iunea omului.

Apele au avut totdeauna un rol esen ial în organizarea i utilizarea spa iului. În plus apa este o resurs indispensabil oric rei activit i economice, iar turismul nu poate face abstrac ie. Element de decor ca i vegeta ia cu care se combin deseori constituie un avantaj ce poate m ri poten ialul turistic al unui loc. În cazul turismului fluvial sau a celui balnear, devine principalul element de atrac ie.

Râurile, mult timp neglijate, inserate în decorul urban mai ales, sunt redescoperite în prezent sub forma turismului fluvial în rile dezvoltate îndeosebi. Utilizarea acestora, sau a canalelor, în scopuri turistice, aduce venituri suplimentaref r s perturbe echilibrul ecologic sau alte activit i umane. Poten ialul unor ri, precum Olanda, Belgia, Germania, Fran a sau Marea Britanie în acest domeniu, înc pu in solicitat, este impresionant dac ne gândim la miile de km de c i navigabile care str bat ora e importante, cu un patrimoniu deosebit, putându-se combina astfel croazierele fluviale cu turismul cultural. (I. Muntele)

466

4. ACTIVIT I TURISTICE INDUSE DE APELE CURG TOARE

Activit ile legate direct de folosirea bazinele de ap sunt : balnea ia(„plaj ”), naviga ia pe râuri, naviga ia cu b rci de tip „punt”, jet boating, înotul, înotul în pe teri i cavit i din albia râului i din bazinul acestui, scufund rile în apele râurilor i pe terilor, raftingul pe ape repezi, rafting pe cursuri de ape repezi din pe teri, kayakingul i canoeingul, schiatul pe ap , kitesurfing-ul, pescuitul etc.. Dintre acestea, cele mai importante pentru zona înstudiu sunt înotul, raftingul, kayakingul i canoeingul.

Înotul, atât pe ape, cât i în râurile din pe teri, se poate desf ura folosindu-se numai de for ele proprii sau folosindu-se de ajutorul unui flotor (un obiect de platic umplut cu aer care plute te la suprafa a apei).

Raftingul este o activitate recrea ional extrem , care utilizeaz un raft (o plut de cauciuc care poate transporta mai multe persoane : 5-12 persoane) i mai multe rame (câte una pentru fiecare component al b rcii) pentru navigarea pe râu. El face parte din categoria sporturilor nautice extreme desf urate pe ape repezi. Acest sport a ap rut mai ales dup anii ’70.

Kayakingul i canoeingul presupune deplasarea pe ap cu ajutorul unui kayak (caiac), respectiv canoe. Cele dou se deosebesc prin faptul c caiacul are partea din fa deschis , iar canoea o are închis . De asemenea se deosebesc prin tipul de lope i folosite : padel, respectiv pag i (unele au dou lope i, celelte numai una). O alt diferen este modul de edere în barc : caiaci tii sta cu picioarele pe fundul b rcii întinse în fa , în timp ce canoi tii stau pe ni te ni te suporturi ridicate. Ca i raftingul, aceste sporturi desf urate pe ape repezi necesit un echipament adecvat i o vitez adecvat apei i un pat de albie adecvat.

Fig. 2. Sporturi acvatice

5. POTEN IALUL TURISTIC AL APELOR CURG TOARE DIN DEPRESIUNEA MARAMURE ULUI

Toate elementele caracteristice ale unui râu pot fi valorificate în activitatea de turism, îns în activit i diferite i la intensit i diferite. Dup Sorocovschi, V., poten ialul turistic al apelor curg toare în patru grupe mari, dup particularit ilemorfometrice i morfologice, dup cele calitative, cantitative i dinamice, ale biotei i ale cadrului urban.

467

1. Poten ialul turistic oferit de particularit ile morfometrice imorfologice ale apelor curg toare (morfohidrografic):

a. Poten ialul turistic oferit de particularit ile morfometrice ale cursurilor de ap (lungime, l ime, adâncime, pant , meandrare);

b. Poten ialul turistic oferit de particularit ile profilului longitudinal al cursurilor de ap (praguri, repezi uri, cascade);

c. Poten ialul turistic oferit de morfologia albiei râurilor (caracteristicile malurilor, prezen a insulelor etc.);

d. Poten ialul turistic oferit de morfologia v ilor (chei, defilee, canioane).

2. Poten ialul turistic oferit de caracteristicile cantitative, calitative idinamice ale apelor curg toare.

a. cantitative – debit lichid b. calitative – propriet i fizice (ex. temperatura), categorii de calitate c. dinamice – vitez etc.

3. Poten ialul turistic oferita de biota specific apelor curg toarea. fauna piscicola b. vegeta ie deosebit

4. Poten ialul turistic al ora elor traversate de ape curg toarea. estetica ora elorb. ambian a ora elor

Particularit ile morfometrice i morfologice includ atât elementele râului în plan longitudinal, cât i cele transversal, adic atât elementele numerice generale ale unui râu (lungime, l ime, adâncime, pant ), cât i caracteristicile morfologice ale albiei (meandre, praguri, cascade, insule, chei, defilee etc.). În func ie de aceste valorile i caracteristicile acestor elemente se pot desf ura sau nu activit ileturistice legate de apele curg toare. De i nu toate au aceea i importan i nu contribuie toate în acela i procentaj în desf urarea activit ilor turistice, ele toate împreun formeaz un întreg care formeaz râul. În cele ce urmeaz vom analiza fiecare element în parte pentru a vedea rolul pe care îl au în activit ile turistice.

Prima dintre aceste caracteristici este lungimea râurilor. Principalele râuri din Depresiunea Maramure ului au lungimi ce variaz între sub 10 km (râurile mici de munte) i peste 80 km (Iza cu 83 km i Vi eul cu 82 km, iar Tisa, atât pe teritoriul României, cât i pe cel al zonei în studiu – 75 km). Majoritatea râurilor au lungimi în jurul a 20 km, cele cu lungimi mai mari fiind afluen ii principali ai râurilor mari. De i lungimea nu este un factor principal în turism, totu i el are un rol foarte important în naviga ie, o lungime mare combinat cu o adâncime adecvat putând permite desf urarea naviga iei cu ambarca iuni de mari dimensiuni. În sporturile care se desf oar pe ape repezi, întrecerea se desf oarpe por iuni scurte, care se preteaz la a a ceva (zone cu „ape repezi”), lungimea râului nefiind important , putându-se realiza orice l ime ar avea râul (conteaz alte elemente). De asemenea pentru balnea ie nu conteaz lungimea unui râu, fiind tot o activitate care se realizeaz în puncte fixe, independente de lungimea râului.

468

Lungimea poate avea o importan peisagistic , o lungime mai mare putând crea împreun cu alte elemente vizuale un peisaj de o frumuse e deosebit , care impresioneaz turistul.

L imea râurilor variaz de-a lungul râurilor, crescând odat cu înaintarea spre aval i cu schimbarea substratului albiei. Odat cu apropierea de v rsare i cu apari ia meandrelor, l imea cre te, dar de asemenea scade i panta, lucru care nu este prielnic pentru practicarea sporturilor nautice de „ape repezi”. Ca i lungimea, l imea are un rol important în naviga ie, numai de la o anumit l ime putându-se desf ura în bune condi ii înaintarea navelor pe cursul de ap . Deci pentru naviga ie, l imea trebuie s fie mai mare. Pentru balnea ie, l imea nu este important , contând caracteristicile malurilor i ale plajelor. Pentru înot l imea poate varia, îns o l ime mai mare fiind o încercare pentru cei care vor mai multadrenalin în acest sport. Sporturile extreme prefer o l ime mai mic a râurilor, pentru a se putea desf ura mai u or, atât sportivii, cât i echipele de interven ie în cazul în care se întâmpl un accident.

În zona în studiu, l imea variaz între câ iva centimetri la izvoare i peste 100 de metri înspre zona de v rsare i zona cu meandre largi (132,25 m). În func iede rangul unui râu, l imea poate varia, cele mari având l imi medii de 60 m, cele de rang inferior ajungând pân pe la 30 m (Mara, Ruscova, Vaser etc.), râurile mici având l imi care de-abia trec peste 10 m, în medie având 6–7 m l ime. În amonte, dac l imea este adecvat pentru caracteristicile cerute de un sport, atunci ea fi determinat în desf urarea acestuia.

Adâncimea apei este un factor foarte important în practicarea unor sporturi, pentru c ea impune dac se poate face deplasarea cu un anumit tip de barc sau nu. Pentru practicarea sporturilor în ape repezi este de ajuns i o adâncime mai mic (dar nu foarte mic , ci care s fie de ajuns pentru deplasarea b rcilor sau a plutelor, cu grosimi de 0,3 m, deci cu adâncimi mai mari de 0,3 m. În zona în studiu adâncimea râurilor depinde locul pe cursul râului, putând fii redusîn amonte (0,2–0,3 m) i odat cu înaintarea spre aval aceasta cre te, sc zând din nou înspre sectorul inferior, unde viteza de curgere este mai redus , iar albia râurilor este amenajt pentru activit i or ene ti. Exist situa ii deosebite, atunci când debitul râurilor cre te la inunda ii, situa ie în care se pot desf ura sporturi extreme, care profit din plin de debitul mare, combinat cu albia adecvat pentru astfel de sporturi. Astfel de situa ii se întâmpl mai ales pe râurile repezi din Mun ii Maramure ului (Vaser, Ruscova, Frumu eaua etc.), foarte bine utilizate de c tresportivii care întrebuin eaz i chiar „vâneaz ” astfel de momente. Cele mai mari adâncimi se întâlnesc tot pe râurile cele mai mari – Tisa, Iza, Vi eu (1–1,5 m), dar care din cauza parcurgerii a multor zone intens populate (traversarea Depresiunii Maramure ului) nu sunt propice pentru sporturile în ape repezi, dar sunt foarte bune pentru navigare, înot, scufundare, kitesurfing i schiat pe ap etc. (aici sunt cele mai bune locuri pentru practicarea acestor sporturi).

Panta mare este necesar în sporturile whitewaters, permi ând deplasarea b rcilor în timp cât mai scurt i prezentând mai mult adrenalin . Acolo unde panta este mare, deci dificultatea traseului este mare, nu se pot practica sporturile de tur ,

469

pentru ele fiind necesarea alegerea locurilor cu pante mai reduse, din afara sectoarelor cu repezi uri, chei etc. Pantele pot atinge în anumite locuri pante foarte mari, care fac imposibil orice practicare a sporturilor (cum se întâmpl în cazul cascadelor.

Cele mai mari pante în zona în studiu se întâlnesc pe râurile mai mici din sectorul montan, în special pe râurile care coboar din Mun ii Maramure ului, râuri precum Frumu eaua i Repedea (peste 80‰). Repedea este chiar unul dintre cele mai recomandate râuri pentru sporturile extreme nautice, datorit profilului abrupt, pantei mari i debitului constant ridicat. i alte râuri sunt pretabile pentru astfel de sporturi, precum Mara, Vaserul, Runc, Nov , Iza, Vi eul (ultimile dou numai în cursurile superioare, îaninte de intrarea pe teritoriul depresiunii) prezentând pante bune pentru sporturi nautice, cu pante în jurul a 50‰. Pantele mai reduse de pe anumite râuri care traverseaz depresiunea sunt foarte bune pentru naviga ie.

Particularit ile profilului longitudinal se manifest mai ales în sectorul superior al râurilor. Cele mai importante particularit i ale profilului longitudinal cu implica ii în turism sunt pragurile, repezi urile i cascadele.

Cascadele reprezint c deri verticale de ap , care se produc „în locul unde albia râului prezint praguri (rupturi de pant ), denivel ri bru te, datorate în special structurilor geologice diferite sau stratelor cu durit i deosebite” (Ielenicz, 2004, pag. 66). Ele sunt foarte impozante i au efect vizual puternic; au un rol important în traseele de whitewaters, m rind foarte mult dificultatea lor. În zona în studiu, cascade apar în bazinul râurilor Vi eu, S pân a, Frumu eaua i Saras u. Cea din bazinul Vi eului coboar de pe versan ii nordici ai Mun ilor Rodnei, pe valea Izvorul Cailor i poart denumirea de Cascada Cailor, fiinde cea mai mare din zona de studiu. În bazinul S pân a se g sesc 3 cascade pe ni te afluen i mai mici – cascadele Cov tari (cu c deri de ap de 15 m) i Izvorul Runcului (5–6 m în l ime) pe pârâul Runc, i cascada ipote de pe pârâul Nado a, cu o c dere de ap de 10 m. În bazinul pârâului Frumu eaua, cascade apar pe pârâul Criva, cu mai multe c deride peste 20 m. Cascadele din bazinul acestui râu nu pot nicicum fi incluse în cadrul traseelor sportive, din cauza dificult ii foarte mari de traversare a lor chiar i cu piciorul.

Fig. 3. Cascada Cailor Fig. 4. Cascada Ciuroi

Râul Saras u, afluent direct al Tisei, izvor te din Platoul Igni i are dimensiuni reduse. Dar faptul c coboar din Platoul Igni face ca în anumite locuri cu roci dure (andezite) s apar mari abrupturi, în care se formeaz cascade

470

spectaculoase. Astfel apare ansamblul de cascade Pietrele Ciuroiului, cu cascada Ciuroi, cu în l imi ce ating 35–40 m. Acestea sunt de mare valoare peisagistic ,mai ales c iarna apa râului înghea , formând perdele de ghea . Tot în apropiere de râul Saras u, pe pârâul Bârlan, se afl Cascada Strungi, cu în l imi de 15 m, având acelea i caracteristici ca i Casacada Ciuroi.

Poten ialul turistic oferit de morfologia albiei râurilor (caracteristicile malurilor, prezen a insulelor) are un impact mai mare asupra turismului de tip recreativ (balnea ie), respectiv asupra sporturilor nautice atunci când interfereaz în traseul lor.

Cheile reprezint „vale îngust , cu versan i povârni i i surplomba i,adâncit în bare de roci dure (de regul , calcare), având fundul integral ocupat de ap ” (Ielenicz, 2004, pag. 74). Ele pot ap rea i ca sectoare distincte în cadrul defileelor. Sunt de mare importan , atât pentru sporturile din apele repezi (crescând foarte mult dificultatea i atractivitatea unui astfel de traseu), cât i ca element peisagistic de mare atrac ie, folosit în cadrul traseelor.

În zona de studiu, sectoare de chei apar pe râurile Mara, Iza i Frumu eaua. Cheile de pe Valea Izei apar în sectorul superior, la izvoare, în Mun ii Rodnei, im resc dificultatea i frumuse ea acestui râu. Cheile Marei apar tot în sectorul superior, în cadrul Mun ilor Gutâi. Cheile din bazinul râului Frumu eaua (2 sectoare de chei – Cheile Mari i Cheile Mici) apar pe pârâul Criva con in în cadrul lor mai multe cascade i un ghe ar de mari dimensiuni

Defileele reprezint „sectoare lungi de vale îngust , cu pere i aproape abrup i i pe alocuri surplomba i; au sectoare cu lunc i terase înguste” (Ielenicz, 2004). Ele sunt foarte spectaculoase i de mare importan în turism, atât din cauza peisajului format, cât i din cauza frumuse ii i dificul ii traseelor sportive create. Ele prezint pante variabile albiei i stânci în cadrul ei, care întregesc dificultatea traseelor. În zona în studiu, defilee apar pe râurile Tisa (2), Vi eu (2), Ruscova (1), Vaser (1), Repedea (1), Frumu eaua (1), Iza (1), Mara (1), Nov (1), S pân a (1), Runc (1).

Elementele cantitative, calitative i dinamice ale unui râu pot influen aactivit ile turistice, mai ales când ele nu sunt în limitele lor normale i pot perturba desf urarea normal a acestora.

Debitul lichid, al turi de cel solid, formeaz principalul element cantitativ care intereseaz la un râu. El reprezint volumul de ap care se scurge printr-o anumit sec iune a râului pe unitate de timp i se m soar în m3/s sau l/s. El poate varia în func ie de condi iile climatice, relieful, natura rocilor etc., i se reprezintsub mai multe forme : debit zilnic, debit mediu lunar i anual, sezonier, maxim anual, minim anual, maxim absolut, minim absolut etc.

În zona în studiu, debitul râurilor cre te cu cât râul are o lungime mai mare, un bazin hidrografic mai bine dezvoltat i un num r mare de afluen i. Cele mai mari debite le au râurile Tisa (care, pe lâng debitul pe care îl are la intrarea în ar ,î i adaug i debitele afluen ilor direc i de pe teritoriul rii – Vi eu, Iza, S pân a,Saras u etc., cât i cantitatea de ap provenit din precipita ii) i afluen ii s idirec i – Vi eu (36,7 m3/s la v rsare la Bistra) i Iza (17,5 m3/s la Vadu Izei), care

471

sunt principalii colectori ai apelor din zona în studiu. Celelalte râuri au debite ce variaz , la v rsare, între sub 1 m3/s (pentru râuri ca Rona, ug u – 0,796 m3/s, Ieud etc.) i peste 10 m3/s (doar Ruscova, cu 13,3 m3/s la Ruscova). În rest, majoritatea râurilor au debite de 2–3 m3/s, care atest lungimea i suprafa a lor redus . Un rol important îl are îns debitul realizat în perioada cu ape mari, care determin mai ales în zona montan momente propice desf ur rii sporturilor nautice pe ape repezi, care în astfel de situa ii prezint cele mai bune condi ii de practicare.

Tabel 1. Valorile debitului i volumului pe râurile din depresiunea Maramure ului

Râuri Sta ie hidrometric Suprafa(km²)

Altitudine medie (m)

Debit lichid (m³/s) Volum (m³)

Viseu Poiana Bor a 134 1284 3,92 123,62 Vi eu Moisei 284 1212 7,08 223,27 Viseu Leordina 937 1054 19,7 621,26 Viseu Bistra 1581 1020 36,7 1157,37 Ruscova Ruscova 434 1079 13,2 416,28 Ruscova Luhei 185 1177 6,02 189,85 Iza S cel 66,7 926 1,52 47,93 Iza Strâmtura 560 740 7,33 231,16 Iza Vadu Izei 1293 681 17,5 551,88

â la Baia Bor a 63,4 1307 1,87 58,97 Vaser Vi eu de Sus 410 1097 8,44 266,16 Mara Mara 155 901 4,57 144,12 Mara Vadu Izei 410 749 8,59 270,89 Boicu Dragomire ti 100 893 2,02 63,58 Botiza ieu 102 797 1,72 54,24 Cos u Fere ti 114 744 2,26 71,11

Clasele de calitate ale apei

Calitatea apei este determinat de toate elementele biologice, chimice ifizico-chimice, care se deverseaz în râu sau sunt parte integrant a acestuia. Clasificarea calit ii apelor de suprafa se face pe baza a 5 clase de calitate dupstandarde na ionale i interna ionale, indicatorii fiind grupa i dup tipul determin rilor. Ele se grupeaz în analize biologice, fizico-chimice, sedimente, temperatura apei, regimul oxigenului, salinitate, poluan i i substan e toxice, microbiologie etc.. Fiec rui element îi este acordat o clas de calitate de la I la V (pentru ape care pot fi încadrate ca acceptabile pentru activit i casnice sau chiar consum) i D pentru apele uzate, pline de metalice (Zn, Cu, Mg etc.) (conform Ordinului nr. 161 din 16.02.2006, „Elemente i standarde de calitate biologice,chimice i fizico-chimice pentru stabilirea st rii ecologice a apelor desuprafa ”, reprezentând : A. Analize biologice, B. Determin ri fizico-chimice la sedimente, C. Elemente i standarde de calitate chimice i fizico – chimice în ap ,C1. Regimul termic i acidifierea, C2. Regimul oxigenului, C3. Nutrien i, C4.

472

Salinitate, C5. Poluan i toxici i specifici de origine natural , C6. Substan e toxice organice, D. Elemente de calitate microbiologice)

Pe baza acestor elemente s-a realizat caracterizarea calit ii râurilor în func ie de clasele de calitate, pe grupe de indicatori, conform ordinului 161/2006, rezultând urm torul tabel pentru Bazinul Hidrologic Tisa:

Tabel 2. Calitatea apelor râurilor din bazinul Tisa

BAZINUL TISA Râul C1 C2 C3 C4 C5 C6 A D Tisa I I–II I–II I I–II 0 0 0 Vi eu I I–II I–II I I–III 0 0 0

â la (Cisla) I I–II I–II I–II I–V 0 0 0 Iza I I I–II I I 0 0 0 Mara I I I–II I I 0 0 II Vaser I I I–II I I–III 0 0 I Ruscova I I–II I–II I I–II 0 0 I Bocicoel I I–II I–II I–II I–III 0 0 0

Pe baza tabelului de mai sus se constat c în BH Tisa toate grupele de indicatori se clasific în limitele claselor I–III de calitate, cu excep ia râului â la(Cisla)(sec iunea aval Baia Bor a), care pentru regimul de metale este de clasa a V-a de calitate datorit devers rilor de ape de min i de flota ie de la E.M. Bor a.(www.apmbm.ro/docs/rapoarte/2007) Aceasta înseamn c calitatea apelor din aceast zon este foarte bun , omul neintervenind în mod negativ asupra apelor prin devers ri, în zon neexistând mine sau combinate de mari dimensiuni, care sfie mari poluatori hidrici. Acest lucru influen eaz pozitiv turismul, oferind ape curate care pot fi folosite în orice fel de activitate turistic , atât în balnea ie, cât iîn sporturile nautice i pescuit.

Biota corespunz toare unui râu este partea vie i sensibil la orice schimbare de mediu, care este un barometru al s n t ii apei i al mediului acvatic corespunz tor acesteia. Bog ia evident a vegeta iei i a faunei din zona în studiu a determinat ca ea s fie un centru de atrac ie pentru practican ii turismului itinerant (rezerva iile din regiune), cât i o atrac ie în plus pentru cei care practicalte tipuri de turism (sportiv, balnea ie). Pentru plantele sau animalele aflate în rezerva ii exist legisla ii speciale care le protejeaz de la dispari ie prin vânat sau pescuit abuziv.

6. CONCLUZII

Poten ialul hidrologic poate influen a, dup cele spuse mai înainte, destul de u or turismul dintr-o regiune, mai ales într-o regiune precum Depresiunea Maramure ului, care este foarte bogat în resurse ale apelor curg toare de mare calitate peisagistic i morfologic . A adar, aceast form de turism poate fi foarte u or valorificat în turism, cu rezultate însemnate.

473

Îns pentru ca acest lucru s se poat realiza, aceste elemente trebuie s fie înt i cunoscute i de-abia apoi utilizate pentru astfel de activit i. Lipsa inform rii i a cunoscin elor în acest domeniu se materializeaz în cunoa terea foarte pu in în

cadrul popula iei a acestei zone (în special a zonei mai înalte care ad poste temajoritatea atrac iilor hidrice), a sporturilor care se pot practica, a importan ei acestora în s n tatea corporal i mental i în cunoa terea extern a acestor frumuse i. Cunoa terea acestor resurse, cât i modul în care ele pot fi valorificate este primul pas în dezvoltarea turismului, prin formarea unei culturi turistice în mentalitatea localnicilor i a vizitatorilor acestei regiuni.

BIBLIOGRAFIE

1. Ciang N., 2000, Turismul în Carpa ii Orientali, Ed. Presa Clujean , Cluj 2. Cocean, P., 1997, Geografia turismului românesc, Ed. Focul Viu, Cluj-Napoca 3. Muntele, I., 2003, Geografia turismului, Ed. Sedcom Libris, Ia i4. Pop, Gr., 2000, Carpa ii i Subcarpa ii României, Presa Universitar Clujean ,

Cluj-Napoca 5. Savu, Al., 1973, Depresiunea Maramure ului, f. ed., Bucure ti6. Ujvari, J., 1972, Geografia apelor României, Ed. tiin ific , Bucure ti7. ***, 1983, Geografia României. Vol. I, Editura Academiei Republicii

Socialiste România, Bucure ti8. http://www.apmbm.ro 9. http://www.dtr.ro/turism/Maramures 10. www.emaramures.ro 11. www.muntiimaramuresului.ro 12. www.xtrem.ro 13. www.whitewaters.ro 14. www.wikipedia.com