1

UNIVERSITATEA BIOTERRA BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENTAGROTURISTIC

POSIBILITĂŢI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL ÎN

ZONA ŢARA FĂGĂRAŞULUI

COORDONATOR:

Şef lucrări Dr. biolog MIHALAŞCU IOANA

ABSOLVENT: MIHALASCU CRISTIAN

BUCUREŞTI 2012

2

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. ROLUL ŞI IMPORTANŢA TURISMULUI

RURAL ÎN DEZVOLTAREA GENERALĂ A TURISMULUI

ROMÂNESC

……………… 6

1.1. Contribuţia turismului la dezvoltarea economico –

socială a României…………….. 6

1.2. Formele de turism practicate în România ……………… 8

1.3. Cracteristicile generale ale turismului rural în

România……………… 10

1.3. Situaţia turismului rural în România ……………… 13

CAPITOLUL 2. RESURSELE TURISTICE ALE ZONEI “ ŢARA

FĂGĂRAŞULUI” COMUNA RECEA……………….. 17

2.1. Caracterizarea generală a zonei ……………… 17

2.2. Resursele natural ……………… 19

2.3. Resursele antropice ……………… 23

2.4. Tradiţiile populare- un mijloc de valorificare a zonei ……………… 25

2.5. Situaţia economic ă şi principalele obiective de

dezvoltare……………… 28

CAPITOLUL 3. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A

POTENŢIALULUI TURISTIC ÎN ZONA “ ŢARA

FĂGĂRAŞULUI” COMUNA RECEA PRIN REALIZAREA

AMENAJĂRII UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE

………………... 35

3.1. Principalele obiective privind dezvoltarea zonei

Recea

………

……… 35

3.2. Infrastructura existent şi de perspectivă ……………… 36

3.3. Concluzii minimale de amenajare a gosodăriilor rurale

din comuna Recea………………. 43

3.4. Amenajarea în scopuri turistice a gospodăriei

“LAURA”………………... 49

3.5. Analiza economic – financiară a gospodăriei

“LAURA”……………….. 59

3

CAPITOLUL 4. ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI ÎN VEDEREA

ÎNFIINŢĂRII UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE ÎN ZONA GURA VĂII…… 61

4.1. Componentele planului de afaceri……………………………………..

4.1.1. Scrisoarea explicative………………………………………………….

CONCLUZII

BILIOGRAFIE

4

INTRODUCERE

Turismul are, pe lângă consecinţele economice, şi o profundă semnificaţie

socio-umană. Acţiunea sa se exercită atât asupra turiştilor, cât si asupra populaţiei

zonelor vizate si se resimte în planul consumului, instruirii si educaţiei, utilizând

timpul liber, calităţii mediului, legăturile dintre naţiuni. In general, efectele sale sunt

pozitive, benefice, dar, dată fiind complexitatea sa, nu sunt excluse nici incidentele

negative.

Prin conţinutul său, turismul are un rol reconfortant, reparator, contribuind la

refacerea capacitaţii fizice a organismului, atât prin formele generale de odihnă,

recreere, mişcare, cât si prin cele specifice, de tratament balneo-medical.

Totodată, el se manifestă ca un mijloc activ de educaţie, de ridicare a nivelului

de instruire, de cultură si civilizaţie al oamenilor, turismul facilitează accesul la

valorile culturale, favorizeaza schimbul de idei, de informaţii, stimulând lărgirea

orizontului cultural, de cunoaştere a turiştilor si populaţiei locale, au efect asupra

formării intelectuale.

In consecinţă, turismul are o importanţă deosebită in satisfacerea nevoilor

materiale şi spirituale ale oamenilor, influenţând pozitiv dimensiunile si structura

consumului.

Turismul are de asemenea rol in utilizarea timpului liber al populaţiei. In

condiţiile unui timp liber in continuă creştere, petrecerea acestuia in afara localitaţii de

reşedinţă, deci practicarea turismului constituie una dintre modalitatile eficiente de

cheltuirea a lui.

Deci se poate remarca rolul pozitiv şi complex al turismului asupra vieţii

economice şi sociale ceea ce a dus la amplificarea lui la scară mondială.

În lucrarea de faţă vom incerca să arătăm care sunt oportunităţile oferite de

"Ţara Făgăraşului", cum pot fi ele folosite pentru ca ambele părţi să obţină un câştig:

turistul să beneficieze de liniştea oferită de cadrul natural, de ospitalitatea si

solidaritatea acestor oameni, de cultura populară atât de bine păstrată în această zonă,

iar săteanul să beneficieze de cultura moderna adusa de turist, de posibilitatea de a-si

dezvolta gospodaria,dar şi de resursele financiare ce rezultă din aceasta colaborare.

Această lucrare incearcă să arate posibilităţile de dezvoltare ale turismului rural într-o

zonă mai puţin valorificată a "Ţării Făgăraşului"-comuna Recea.

5

"În contrast de necrezut cu vitregia istoriei (...) este frumuseţea ţării prin care

Oltul se duce spre apus." Geo Bogza - "Cartea Oltului"

Numeroase sate din România dispun - prin cadrul lor pitoresc deosebit şi prin

gospodăriile lor confortabile, cu oameni ospitalieri şi meşteşugari talentaţi - de un

potenţial turistic aparte.

Agroturismul este o forma de turism - relativ recentă in România - ce a apărut

din necesitatea găsirii unor soluţii de creştere a veniturilor gospodăriilor rurale prin

valorificarea potenţialului lor economic. Acest potenţial se refera atât la excedentul de

cazare existent in

Gospodaria ţaraneasca -pregătit si amenajat special pentru primirea de oaspeţi

- cât şi la bunurile si serviciile oferite de aceasta spre consumul persoanelor care vin

în mediul rural pentru relaxare, odihna si agrement.

In funcţie de ambientul natural, cultural si folcloric al regiunii, serviciile

agroturistice oferite de gospodăriile ţărăneşti pot varia de la servirea mesei, servicii de

insoţire si călăuza turistică pe anumite trasee sau iniţiere în anumite meşteşuguri

tradiţionale, la posibilitatea practicării unor sporturi sau asistării la o serie de obiceiuri

tradiţionale din gospodărie, localitate sau zona respectivă (şezători, hore săteşti,

colinde, hramuri bisericeşti, târguri tradiţionale, spectacole folclorice).

6

CAPITOLUL 1.

ROLUL SI IMPORTANŢA TURISMULUI RURAL ÎN

DEZVOLTAREA GENERALĂ A TURISMULUI ROMÂNESC

1.1. Contibuţia turismului la dezvoltarea economico-socială a României

Deşi apariţia turismului se pierde in negura timpurilor şi, in consecinţă, din

cauza lipsei unor informaţii istorice nu se poate stabili o data cât de cât certă a

detaşării sale ca activitate distinctă, se pare ca unele forme incipiente de turism s-au

practicat din cele mai vechi timpuri.

Fiind un ansamblu al relaţiilor şi proceselor generate de satisfacerea nevoilor

de consum ale călătorilor, turismul prezintă trăsăturile unui domeniu distinct de

activitate constituindu-se într-o ramură a economiei naţionale.

Turismul, perceput de mult ca o activitate cu caracter recreativ sau sportiv,

capatâ în epoca actuală un alt conţinut, o nouă dimensiune. Dimensiunea atinsă astazi

de turism, în toate componentele sale, implicaţiile sale asupra dezvoltării economice şi

sociale capătă un aspect major. Experienţa ultimelor decenii în ceea ce priveşte

cerinţele actuate din economiile naţionale, zonale şi mondiale ne demonstrează rolul

major al turismului in procesul dezvoltării viitoare.

Prin dimensiunea atinsă astăzi de turism, în toate componentele sale, prin

implicaţiile sale asupra dezvoltării economice, dar şi asupra calitaţii mediului, putem

aprecia că într-adevăr imbracă trei atribute esenţiale: economic, social, ambiental

(mediu).

Ca problemă economică pot fi aduse in discuţie o serie intreagă de argumente

printre care: alocarea si utilizarea în acest domeniu a unor importante resurse

materiale, financiare si umane.

La rândul lor acestea pot fi privite structural într-o dimensiune şi mai largă şi

ca obiective in procesul de utilizare se impun o serie de cerinţe, criterii, cum ar fi cele

de economicitate, eficenţă atât pentru turism ca atare, cât şi pentru beneficiarii săi

pentru economia sa naţională.

Tot mai mult turismul desfaşoară şi o serie de activitaţi comerciale, de unde

necesitatea de a descoperi o serie de produse din alte ţări, solicitate de turiştii

7

autohtoni sau străini, la care trebuie adăugată şi preocuparea ca prin turism o serie de

produse naţionale să fie cunoscută în exterior, ce ulterior trebuie valorificate.

Ca problemă socială, turismul poate fi privit din mai multe unghiuri. Primul

poate fi acela al capacităţii sale de asigurare a unor locuri de munca, a unor venituri

adecvate necesare satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale salariaţilor, turism

organizat, fie că este individual, fie că este turism de agrement, fie de odihnă si

tratament.

Ca problemă ambientală, şi turismul trebuie conceput în relaţie directă cu

problemele mediului înconjurător, care el însuşi este problemă economică. Reţinem

această relaţie între turism- mediu, iar pe plan mai larg om-turism-mediu, datorită

implicaţiilor ce le are şi le poate avea în viitor asupra deteriorării mediului pe de o

parte, asupra refacerii sale pe de altă parte.

Cercetările întreprinse asupra rolului turismului au evidenţiat faptul că el

are ..."un impact considerabil asupra economiilor societăţilor şi culturilor diferitelor

ţări de referinţă",acţiunea sa se manifestă pe o multitudine de planuri sociale, de la

valorificarea superioară a resurselor la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa.

Aportul turismului în viaţa economică şi socială, intensitatea opţiunilor sale

diferă de la o ţară la alta in funcţie de nivelul său de dezvoltare şi de politica

promovată de el.

Privit în corelaţie cu ansamblul economiei naţionale, turismul acţionează ca un

element dinamizator al sistemului economic global. Aşadar prin dezvoltarea

turismului se obţine un semnificativ spor de producţie în ţările cu tradiţie turistică.

Turismul, în ansamblul său este o activitate deosebit de complexă, capabilă să

determine mutaţii în dezvoltarea în profil teritorial. Pe lângă incidentele asupra

economiei regiunilor şi zonelor turistice rezultate din atragerea lor in circuitul de

valori, dezvoltarea turismului are consecinţe şi asupra geografiei acestora, asupra

urbanizării şi construcţiei de locuinţe, amenajării de drumuri, realizare de servicii

publice.

Are de asemenea un rol în utilizarea timpulu liber al populaţiei. în condiţiile

unui timp liber în continuă creştere, petrecerea acestuia în afara localităţii de

reşedinţă, deci practicarea turismului, constituie una dintre modalităţile eficiente de

cheltuire a lui. Deci, se poate remarca rolul pozitiv şi complex al turismului asupra

vieţii economice şi sociale ceea ce a dus la amplificarea lui la scară mondială.

8

1.2. Formele de turism practicate în România.

Formele de turism generate de potenţialul naţional, natural şi antropic, au o

grupare corespunzătoare specificului resurselor turistice, structurii turiştilor,

motivaţiilor, deplasărilor şi caracterului activ al turismului, generând formele de bază:

turismul montan (odihnă, sporturi de iarnă, drumeţie, speoturism, alpinism, vânătoare

şi pescuit, cunoaştere ştiinţifică); balnear (odihnă, climatism, cură balneară); de litoral

(odihnă, balneo-medical, agrement sportiv); turismul cultural (de cunoaştere,

educativ); de afaceri, de congrese, turismul sportiv şi de agrement stiintific.

Varietatea peisajelor şi condiţiile favorabile pentru drumeţii în timpul verii şi

sporturi de iamă în sezonul rece, conferă Carpaţilor o mare atracţie turistică atât

pentru turiştii români, cât pentru cei stăini, la aceştia adăugându-se litoralul romţnesc

al Mării Negre, care atrage turiştii prin calitaţile sale naturale şi obiectivele de interes

cultural, religios,; Delta Dunării - obiectiv de prim ordin, pentru toate categoriile de

turişti.

Prezintă de asemenea interes, evenimente specifice zonelor ţării: Festivalul

Cerbul de Aur, Festivalul Berii, Festivalul de Muzica Medievală de la Sighişoara,

Târgul de Fete de pe muntele Gaina, manifestări sportive, care atrag pe perioade

scurte un număr mare de turişti datorită unicităţii lor în Europa şi chiar în lume.

Motivaţia turistică cea mai importantă, care determină pe turist să aleagă ca

destinaţie România, este în primul rând potenţialul şi oferta naturală deosebit de

generoasă: munţii Carpaţi pentru sporturile de iarnă, turismul estival cu litoralul Mării

Negre, diversitatea staţiunilor balneare cu efectele tămăduitoare şi de

recuperare,frumuseţea unică şi sălbatică a Deltei Dunării.

Nu în ultimul rând ,o atracţie deosebită o exercită şi potenţialul antropic al

României care permite dezvoltarea turismului itinerant,turismului ecumenic, circuitele

tematice, cultural-istorice, activitaţi legate de afaceri, reuniuni, congrese, conferinţe.

Turismul montan, de sporturi de iarnă şi estival, reprezenta în anul 2008,

aproape 20% din nivelul cererii turistice (numărul de turişti) şi peste 17% din numărul

de înnoptări.

Dintre numeroasele forme de turism, un loc aparte îl ocupă turismul montan.

Având în vedere faptul că muntele a reprezentat de multe ori însăşi condiţia de

menţinere şi stabilitate pe aceste locuri, turismul montan trebuie să capete noi valenţe,

bazate pe aspectul socio-cultural.

9

Zona montană este, în cazul României, mai puţin spectaculoasă din punctul de

vedere al altitudinilor şi, ca atare, mai puţin competitivă pe plan internaţional, dar prin

varietatea atracţiilor oferă condiţii pentru practicarea unei game diverse de forme de

turism: odihnă, drumeţie şi alpinism, sporturi de iarnă, speologie, cură balneară.

Muntele, deşi prin valenţele sale răspunde preferinţelor unor segmente largi de

consumatori, reprezentând o destinaţie de vacanţă în tot cursul anului, este mai puţin

pus în valoare, prin dotările de care dispune, comparativ cu celelalte zone.

Turismul montan estival si pentru sporturi de iarnă beneficiază de un

potenţial oferit de prezenţa Carpaţilor, care ocupă 36,5% din teritoriul naţional. Există

aproape 50 de staţiuni şi localităţi turistice montane, din care doar 15 pretabile pentru

sporturi de iarnă..

Reprezentative pentru turismul montan sunt Poiana Braşov, Sinaia, Predeal, cu

deschidere către piaţa turistică europeană si internaţională.

în ansamblu, staţiunile montane cuprind 20% din structurile de cazare si 14% din

cererea turistică.

Turismul de litoral românesc se realizează ca urmare a condiţiilor materiale

deosebit de favorabile pentru practicarea unui turism complex.

Prin puternica sa bază materială litoralul este considerat ca primă zonă turistică

din ţară, cu toate că activitatea se caracterizează printr-o accentuată sezonalitate.

Cele mai multe staţiuni de pe litoralul românesc au fost construite acum 20- 30 ani ,

având caracter sezonier, excepţie fac cele care includ şi programe balneare şi de

tratament.

Dacă în anii 1970 acestea corespundeau unor exigenţe medii ale clienţilor,

adresându-se acelui segment de piaţă cu venituri medii şi submedie, astăzi ele sunt în

majoritate nesatisfăcătoare calitativ, asigurând un confort moderat.

Cu un flux anual de circa 1.500.000 turişti (2008), litoralul romanesc deţine circa

1,5% din cererea turistică internaţională a zonei sud-est europene, Bulgaria fiind una

din cele mai importante concurente în bazinul Mării Negre, cu o circulaţie turistică de

peste 5 milioane turişti anual.

Turismul balnear, deţine 16% din capacitatea structurilor de primire şi 23%

din capacitatea în funcţiune , cu o cerere de peste 11% din numărul total de sosiri şi cu

26,5% din numărul înnoptărilor în structurile de primire.

Cele mai multe se adresează pieţei interne, cererea turiştilor străini fiind doar

de 5,2%, datorită calitaţii moderate a ofertei. România dispune de 150 staţiuni şi

10

localitaţi cu factori naturali de cură, dar activitatea balneară se concretizează în circa

19 staţiuni de interes general din care 11 corespund turismului internaţional.

Turismul de afaceri, are o curbă evolutivă ascendentă, el deţinând 44,5% din

cererea turistică.

Cea mai importantă destinaţie pentru turismul de afaceri o reprezintă Bucureşti care

înregistrează 39,9 % din numărul total al turiştilor români şi 71,2% din numărul total

al turiştilor străini înregistraţi în unităţile de cazare turistică.

Turismul citadin din municipiul Bucureşti şi celelalte centre urbane este

susţinut de oamenii de afaceri, cei care fac deplasări pentru contracte sau problebe de

afaceri.

Turismul în arii protejate se sprijină pe zone protejate declarate şi rezervaţii

naturale. Conform ultimelor date întocmite de cercetătorii silvici, se confirmă înca o

dată faptul că România este singura ţară din Europa care focalizează 5 din cele 11

zone de vegetaţie naturală.

Teritoriul ei include: 162 de sectoare ecologice, 450 de unităţi edafice, 500 de

tipuri naturale potenţiale de pădure, 3.450 de specii de plante cu flori, care reprezintă

aproape 40% din inventarul european, din care 127 endemice. La acestea se mai

adaugă 497 de specii minimale, adica 25% din diversitatea mineralogică universală şi

50.000 de specii de animale. "Acest impresionant patrimoniu natural constituie valuta

forte a României".

In România turismul s-a dezvoltat în mod organizat de aproape două secole si

jumătate, o dată cu punerea în valoare a resurselor turistice montane şi balneare, când

s-au ridicat primele cabane şi pavilioane balneare; în prezent, motivele majore care-i

atrag pe turiştii străini către ţara noastră sunt staţiunile de pe litoral, cele cultural-

istorice şi activităţile legate de afaceri, târguri şi expoziţii comerciale.

1.3.Caracteristicile generale ale turismului rural

Motivat, în general, de dorinţa de întoarcere la natură, la viaţa şi obiceiurile

tradiţionale, turismul rural se defineşte, în sens larg, prin petrecerea vacanţei în mediul

rural. Imprecizia acestei abordări a generat opinii diferite cu privire la conţinutul şi

caracteristicile turismului rural, opinii distribuite pe o scară foarte larg, de la cele care

reduc această formă de turism la o simpla şedere în zonele rurale, până la cele care

impun o listă lungă de criterii legate de comportamentul consumatorilor, cum sunt:

şederea în gospodaria ţărănească, consumul de produse agricole proaspete,

11

participarea la activităţile economice specifice şi particularitaţile aşezărilor (poziţie

geografică, suprafaţă aferentă, densitatea construcţiilor, numărul şi densitatea

locuitorilor, tipologia activităţilor).

În practica uzuală, pentru desemnarea vacanţelor petrecute în spaţiul rural

se folosesc noţiunile de turism rural si agroturism. Cele doua concepte se suprapun

într-o anumită proporţie, au un numitor comun, dar şi elemante particulare.

In general, se acceptă că sfera de cuprindere a turismului rural este mai largă, iar

conţinutul activităţilor definit in termeni mai vagi.

Astfel, turismul rural se referă la toate activităţile ocazionate de petrecerea

unei perioade de timp determinate în mediul rural, mijlocul de găzduire putând fi atât

gospodaria ţărănească - pensiune, fermă agroturistică - cât şi echipamente turistice de

factură mai generală: hanuri, hoteluri turistice, popasuri.

Turismul rural reprezintă una din cele mai eficiente soluţii de armonizare a

cerinţelor turismului cu exigenţele protejării mediului şi dezvoltării durabile.

Turismul rural se bazează pe trei coordonate: spaţiu, oameni, produse,

deoarece:

- spaţiul fără existenţa oamenilor nu poate fi suport al convieţuirii, un spaţiu

fără produse nu poate răspunde tuturor nevoilor consumatorilor de turism;

- oamenii în lipsa spaţiului sau a produselor dispun numai de o capacitate de

primire redusă;

- produsele care nu au ca bază spaţiul şi oamenii nu au decât o existenţă

efemeră şi nu pot asigura dezvoltarea durabilă pe plan local.

Pe fundalul numeroaselor probleme din spaţiul rural şi din agricultură, turismul

în Europa capătă tot mai multă importanţă. Spaţiile rurale europene au nevoie de noi

perspective si alternative viabile, pentru a nu se ajunge la degradarea poziţiei sociale a

populaţiei rurale.

Circa 250 de milioane de oameni călătoresc anual în Europa. Dintr-un studiu

reiese că tot al patrulea european îşi petrece vacanţa în mediul rural; 70% dintre turişti

îşi petrec vacanţele în UE, 30% în terţe state de pe alte continente. În aproape toate

ţările Europei turismul este un factor economic important, îndeosebi pentru regiunile

rurale, şi o alternativă pentru producţia agricolă.

Agroturismul este mai strict din punctul de vedere al condiţiilor vacanţei;în

plus, ia în calcul aspecte legate de efectele economice asupra gospodăriilor ţărăneşti

şi localităţilor rurale în ansamblul lor.

12

Agroturismul presupune:

- cazarea în gospodaria ţărănească - pensiune, fermă

- consumarea de produse agricole din gospodăria respectivă (uneori se indica

şi o anumită proporţiecel puţin 20%) ;

-participarea, într-o măsură mai mare sau mai mică la activităţile agricole

specifice.

Satul turistic- este o aşezare rurală, pitorească, bine construită, situată într-un

cadru natural nepoluat, păstrătoare de tradiţii si cu un bogat trecut istoric, care în afara

funcţiilor politico- adminstrative, economice, sociale şi culturale îndeplineşte

temporar funcţia de primire si găzduire a turiştilor pentru petrecerea unui sejur de

durată nedeterminată.

In funcţie de caracteristicile geografice ale zonelor în care sunt amplasate, de

categoria valorilor turistice existente şi specificul activităţilor economice, satele

turistice se grupează în:

- etnofolclorice;

- de creaţie artistica şi artizanală;

- peisagistice şi climatice;

- viti-pomicole;

- pescăreşti şi de interes vânătoresc; pastorale;

- pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Turismul rural are, aşa cum se poate deduce din tipologia satelor, o baza

motivaţională largă, reprezentată prin: reîntoarcerea la natură, cunoaşterea tradiţiei,

culturii, creaţiei unor colectivităţi, îngrijirea sănătăţii, practicarea unor sporturi

(vânătoarea, pescuit, alpinism, schi), consumul de alimente şi fructe proaspete - fapt

reflectat de o ltitudine de faţete, de forme de manifestare.

Turismul rural răspunde astfel unei diversităţi de gusturi şi preferinţe,

adresându-se unor segmente largi de consumatori. Acestor caracteristici se adaugă

numeroase avantaje, atât pentru clienţi, cât şi pentru comunităţile locale, exprimate

prin: costuri mai mici comparative cu alte forme de vacanţă; sezonalitate mai redusă;

ineditul, originalitatea călătoriilor; absenţa aglomeraţiei, ca urmare a fluxurilor

zonelor rurale, prin crearea de noi locuri de muncă, obţinerea de venituri din

valorificarea excedentului de produse agricole, protejarea mediului şi conservarea

tradiţiilor.

13

1.4. Situaţia turismului rural în România

Turismul rural în ţara noastră s-a desfăşurat, până la jumătatea secolului trecut,

doar în mod spontan. Dupa anii '60, deci cu o istorie relativ recentă s-au făcut primii

paşi realizându-se catalogarea unor aşezări rurale cu valori etnofolclorice, culturale şi

cu un cadru natural pitoresc cu sate turistice, creând astfel premisele dezvoltării

oficiale ale agroturismului.

Treptat însă, acţiunea s- a stins datorită interdicţiei de cazare a turiştilor străini

la particulari. Dupa 1990 fenomenul agroturismului ia amploare, iar din 1994 el este

sustinut printr-un cadru adecvat.

Comparativ cu alte forme de turism, considerate mai mult sau mai puţin

moderne, turismul rural este bine conturat şi în ţara noastră. Există, în România, nu

numai un potenţial turistic de excepţie, ci şi o bogată tradiţie şi o experienţă în

domeniu, primele sate turistice fiind organizate în anii 1967-1968.

În România de peste două decenii, prin promovarea unor aşezări rurale cu

valori etnofolclorice, culturale şi cadrul natural pitoresc, cu sate turistice, a fost

înfiinţat, oficial, agroturismul.

Însă agroturismul de calitate nu poate fi realizat fără ca pensiunile şi fermele

agroturistice să dispună de echipare sanitară modernă. Trebuie ţinut seama că, spre

deosebire de structurile de primire din alte ţări, cele din România sunt oferite de

turismul internaţional prin intermediul unor agenţii de turism specializate, fapt ce

obligă la o exigenţă maximă.

Pentru aceasta, în etapa actuală gospodăriile ţărăneşti trebuie să fie sprijinite

printr-o serie de facilitaţi pentru aceste activităţi.

întrucât caracteristicile care pot lua în considerare tipologia satelor turistice sunt

numeroase şi variate de la o zona geografică la alta, chiar de la o localitate la alta, ne

vom rezuma doar la prezentarea unei tipologii generale a satelor turistice.

Satele turistice etnografice-folclorice

În această categorie se pot încadra satele în care portul tradiţional, arhitectura,

mobilarea şi decorarea interioară, muzica populară şi coregrafia populară predomină

şi se impun ca însuşiri esenţiale ale satului respectiv. în aceste sate pot fi oferite

turiştilor servicii de cazare şi masă în condiţii autentice (mobilier, decor, echipament

de pat în stil popular, meniuri tradiţionale servite în veselă şi cu tacâmuri specifice -

farfurii şi străchini de ceramică, linguri de lemn ,căni de lut ars, ceea ce nu exclude

desigur, posibilitatea utilizării, la cerere, a tacâmurilor moderne).

14

În aceste sate se pot organiza expoziţii artizanale permanente (cu vânzare), iar

pentru turiştii care nu rămân în localitate, ci numai o vizitează, se pot amenaja una sau

mai multe gospodării, cu muzee etnografice în aer liber.

De asemenea, în aceste sate pot fi identificaţi şi stimulaţi rapsozii populari

(vocali sau instrumentali), permanentizate horele duminicale şi la sărbători, alte

obiceiuri şi tradiţii locale-şezători,cositul fânului,strânsul lanului,tăierea porcului-, la

care sa participe efectiv şi turiştii.

Satele turistice de creatţe artistică şi artizanală

Sunt cunoscute interesele numeroşilor turişti pentru creaţia artistică artizanală,

ca şi dorinţa lor pentru achiziţionarea unor astfel de creaţii direct de la sursă, astfel

încât în aceste localitaţi se practică doar turismul de circulaţie. în cel mai bun caz,

unele din ele sunt incluse în itinerariile turistice. Aceste sate, oferă, însă posibilitatea

practicării unui turism de sejur, în cadrul căruia,în ateliere specal amenajate şi cu

îndrumarea unor artişt şi meşteri populari renumiţi, turiştii s-ar putea iniţia în arta şi

tehnici populare: icoane pe sticlă, pictură naivă, sculptură în lemn şi piatră, ţesătorie

populară si cusături populare, ceramică, muzică şi dansuri populare.

Satele turistice climaterice si peisagistice

Caracteristicile predominante ale acestor sate, adecvate turismului de sejur

(pentru amatorii de linişte, de plimbări solitare într-un cadru natural pitoresc) sunt

cadrul natural şi poziţia geografică izolată de centrele aglomerate şi de marile artere

de circulaţie. Satele de deal şi de munte, cu casele răspândite pe văi şi coline, la o

oarecare distanţă unele faţă de altele, cu pajişti, fâneţe sau livezi, satisfac motivaţia

fundamentală a numeroşilor turişti, "reîntoarcerea la natură".

Satele turistice pescăreşti si de interes vânătoresc

În afara posibilităţilor de cazare, în aceste sate se pot oferi servicii culinar-

gastronomice pescăreşti şi vânătoreşti. De asemenea, populaţia locală poate organiza,

pentru turişti, unele forme de agrement specifice - pescăreşti şi vânătoreşti.

Satele turistice viti-pomicole

În aceste localitaţi predomină activitaţi de cultivare a pomilor fructiferi şi a

viţei de vie; activităţile turistice sunt posibile pe toată durata anului, atât în perioada

recoltării, cât şi după aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor şi a preparatelor pe

baza lor. De asemenea, pot fi avute în vedere multe alte preparate culinare, comune

sau dietetice, pe bază de fructe. în aceste sate, o atracţie deosebită şi, în acelaşi timp, o

15

sursă principală de venituri, poate să o constituie băuturile răcoritoare şi reconfortante

preparate din fructe.

Satele turistice pastorale

În această grupă pot fi incluse, în general, sate de munte, în care ocupaţia de

bază a localnicilor este creşterea oilor şi a vitelor şi care pot să atragă turiştii prin

meniuri bazate pe produse lactate.

Aceste meniuri pot fi completate cu ouă, carne de pasăre, de ovine şi de

bovine, iar pentru divertisment pot fi organizate ospeţe ciobăneşti (batal la proţap,

berbec haiducesc, balmuş, urdă si jintiţă), petreceri specifice şi tradiţionale.

Sate turistice pentru practicarea sporturilor

Numeroase localitaţi rurale prezintă excelente condiţii pentru practicarea

sporturilor de iarnă (sate montane şi de deal) şi nautice pe râurile interioare, lacuri de

acumulare, fără amenajări speciale şi costisitoare. Acest tip de sat poate să atragă doua

categorii de turişti, în general din rândul tineretului, sportivi amatori, iniţiaţi în

practicarea sporturilor respective, turişti neiniţiaţi, dar dornici să se iniţieze şi să le

practice. Pentru această din urmă categorie pot funcţiona instructori de schi, bob, înot

recrutaţi din rândul populaţiei locale. De asemenea, în aceste sate, pot funcţiona

puncte de închiriere a echipamentului sportiv.

Cadrul natural, oferta de cazare şi serviciile agroturistice sunt aspecte

importante de care trebuie să se ţină cont în evaluarea unei zone agroturistice.

Oferta de cazare este reprezentata de spaţiul de locuit excedentar de care

dispun gopodăriile ţărăneşti sau de spaţiul construit special în scopul practicării

agroturismului. Acest spaţiu este pus la dispoziţia turiştilor pe diferite perioade de

timp, în funcţie de preferinţele lor şi de posibilităţile concrete ale gazdei.

în funcţie de caracteristicile zonei, serviciile agroturistice se desfăşoară într-o paletă

variată în concordanţă cu caracteristicile zonei, cu anotimpul, cu tradiţiile .

Ele se pot concretiza în servirea mesei, servicii de însoţire şi călăuză turistică

pe anumite trasee montane, iniţierea în arta anumitor meşteşuguri, posibilitatea

practicării unor sporturi.

Pusă în mişcare şi întreţiută de mecanismul cerere-ofertă, precum şi de un

management adecvat, activitatea agroturistică conduce la apariţia şi dezvoltarea unor

efecte în plan economic şi social.

Analizat din punct de vedere al divertismentului, agroturismul este o forma de

turism cu multa varietate şi unicitate în realzarea serviciilor ce se oferă oamenilor ce

16

iubesc natura, cultura şi arta ţărănească; el oferă turiştilor posibilitatea de a-şi petrece

timpul liber şi vacanţele într-un mod diversificat în gospodăriile familiale, precum şi

posibilitatea de a consuma alimente proaspete obţinute în condiţii naturale şi cu

valoare biologică ridicată.

Îîncadrarea gospodăriilor în ambientul natural, cultural şi folcloric se face cu

scopul de a pune la dispoziţia turiştilor cât mai multe elemente pentru a definitiva

opţiunile în funcţie de preţ şi preferinţe. De exemplu, unii turişti pot opta pentru un

grad de confort agroturistic mai scăzut în favoarea unui cadru natural, cultural şi

folcloric de excepţie.

Îîn Ţara Făgăraşului exista un mare potenţial de practicare a turismului rural şi

a agroturismului,datorat numeroaselor resurse naturale şi antropice din această zonă.

în contextul situaţiei turismului din România în general şi al turismului rural în

special,vom analiza localitatea Recea în vederea determinării oportunităţilor ce pot fi

valorificate în această zonă în scopul dezvoltării unui turism rural specific satului

turistic românesc, turism care prin organizare şi promovare poate duce la

diversificarea ofertei turistice româneşti, ţinând cont şi de dotarea materială de care

satele româneşti dispun, eventualele reamenajări din infrastructură şi suprastructură

având un cost mult mai mic şi mult mai uşor de suportat.

17

CAPITOLUL 2.

RESURSELE TURISTICE ALE ZONEI

"ŢARA FĂGĂRAŞULUI" - COMUNA RECEA – SAT GURA VĂII

2.1. Caracterizarea generală a zonei

În lucrarea sa intitulată "Urbăriile Ţării Făgăraşului", David Prodan susţinea

întemeiat "Ea (Ţara Făgăraşului) este domeniul feudal cel mai mare din Transilvania

stăpânit direct de principi, o ţară cu autonomie, cu statute proprii. Este regiunea cea

mai masiv românească, aşezată în centrul pământului românesc şi în prejma Ţării

Româneşti". Aceste aprecieri, pe lângă concluzia că această zonă a fost multă vreme o

unitate socială aparte, ne îndreptăţeşte să afirmăm că Ţara Făgăraşului este o regiune

cu o puternică tradiţie în plan folcloric şi istoric, dar este o zona cu perspective

economice şi turistice menite să susţină mesajul istoric şi perpetuarea folclorului.

Pe harta României, judeţul Braşov se profilează distinct ca un spaţiu

administrativ, politico- economic şi social-cuitural, cu o poziţie centrală în cadrul

ţării, la joncţiunea dintre trei mari unitati naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii

Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi

diversitate, atât în ceea ce priveşte distribuţia populaţiei, a reţelei de aşezări omeneşti

şi căi de comunicaţie, utilizarea agricolă şi silvică a terenurilor şi exploatarea

resurselor subsolului.

Un loc aparte îl ocupă, în judeţul Braşov, Ţara Făgăraşului ( Fig. 1), zonă care

ar putea fi delimitată, aproximativ, între următoarele limite:

- la Nord: de-a lungul liniei care ar uni localităţile Hoghiz- Ungar- Ticuş-

Cincu- Bruiu, apoi la vest: Valea Oltului- Avrig- Racoviţă- Turnu Roşu; deci fâşia

sudică a Podişului Hârtibaciului care gravitează către valea largă a Oltului mijlociu;

la Vest: s-a menţionat deja Valea Oltului, care de la Avrig, se îndreaptă spre sud, până

la Turnu Roşu;

-la Sud: creasta alpină a Munţiilor Făgăraşului, pe linia cumpenei apelor,

incluzând deci, în Ţara Făgăraşului întreg versantul nordic al acestor munţi:

la Est: pe văile Bârsei şi Sebeşului, în continuare, culmea Munţilor Perşani,

Valea Bogată- Hoghiz.

Acest teritoriu constituie o unitate etnoistorică şi geografică. Unitatea

etnografică se reflectă pregnant în portul popular, potrivit căruia Ţara Oltului poate fi

18

împărţită în trei zone: zona Avrig, zona Făgăraş şi zona Părău- Mateiaş. Portul

popular, care este expresia cea mai vie a unităţii vieţii sociale, economice şi istorice a

locuitorilor dintr-un ţinut, vine în sprijinul unităţii teritoriului ales pentru studiu.

La jumătatea distanţei dintre oraşul Făgăraş şi munţii cu acelaşi nume, la o

altitudine de 200m, ocupând valea râului Dejani la intersecţia acestuia cu drumul

naţional 144, Perşani-Victoria, este situată localitatea Recea ( Fig. 2 ).

Comuna Recea este aşezată în sud-estul judeţului Braşov, la o distanţă de 78 km de

Braşov şi la 13 km de cel mai apropiat oraş, Făgăraş . Comuna se învecinează la est cu

comuna Hârşeni, la nord cu comuna Beclean, la vest cu comunele Lisa si Voila, iar la

sud cu limita judeţului Argeş.Teritoriul comunei cuprinde o suprafaţa de 162 km p din

care vatra satelor 468 ha, teren arabil 4163 ha, faneţe 1723 ha, păşuni 3808 ha, livezi

258 ha şi păduri 5654 ha.

19

Administrativ comuna este compusă din 7 sate : Recea, Berivoi, Dejani, Gura

Văii, Săsciori, Săvăstreni, Iaşi

Activităţile specifice zonei prin care sunt valorificate resursele locale sunt: agricultura

- cultivarea cartofului, exploatarea şi prelucrarea lemnului, comerţ şi servicii.

2.2. Resurse naturale

Cu un climat de tranziţie între cel de depresiune şi cel montan propriu-zis,

Recea se înscrie în etajul climatic premontan.

Etajul climatic premontan este un climat de tranziţie între cel depresionar şi cel

montan.

Corespunde în general zonei forestiere, cu altitudini de 650 până la 900 m. La

acest etaj scade pericolul îngheţurilor târzii prin persistenţa stratului de zăpadă, printr-

un regim eolian moderat şi printr-o frecvenţă apreciabilă a brizelor de munte. Asigură

existenţa celui mai bogat mozaic vegetal de interes forestier şi pomicol şi a unui cadru

deosebit de favorabil pentru cura balneo-climaterică (Perşani, Breaza, Sâmbăta,

Vama-Cucului, Rotbav ).

Pe teritoriul comunei Recea, flora, este caracteristică zonelor de deal şi de

munte, ceea ce înseamnă aproximativ jumătate din speciile care cresc pe teritoriul

României. Sub aspect floristic, în această zonă se înregistrează o interferenţă

accentuată a elementelor eurasiatice, pe fondul cărora se grefează elemente

circumpolare, împreună cu cele central-europene. Munţii Făgăraş adăpostesc

numeroase endeisme carpatice din care amintim: garofiţa pietrei Craiului, obriga

bârsană, macul de munte, crucea voinicului, floarea de colţ, care este protejată de

legislaţia românească în domeniu, bujorii de munte ( Fig. 3 )

20

Fig. 3. Minunata floră a Făgăraşului-narcise şi bujori de munte-

Vegetaţia actuală prezintă în bună parte aspectele vegetaţiei naturale, precum

şi ecosisteme fragmentate sau integrate secundare, instalate în urma intervenţiei

omului. începând cu vegetaţia depresionară şi terminând cu cea montană, se poate

aprecia că zona este reprezentată de stejar, fag, frasin, jugăstru, carpen, molid, arţar,

brad, iar dupa limita superioară a acestora întâlnim tufişuri de ienupăr şi jneapăn

precum şi alţi arbuşti pitici precum tufele de afin şi merişori.

Observăm astfel că şi în această zonă, pădurea şi-a păstrat caracteristicile

fiecărui etaj, chiar dacă în unele locuri spre exemplu văile râurilor,

datorită umezelii persistente apare o vegetaţie cu tente de luncă,

adica putem întâlni papură, pâlcuri de sălcii, plopi şi arini (Fig. 4.)

Fig. 4. Peisaje de vegetaţie din Ţara Făgăraşului

La aceste elemente şi în strânsă legătură cu ele, deoarece aceste zone oferă

hrană şi adapost, se adaugă varietatea faunei existente pe teritoriul acestei localităţi,

faună specifică zonelor acoperite cu păduri de foioase şi a zonelor de silvostepă, ce

sunt majoritate în peisajul zonei cercetate.

Tabelul următor cuprinde varietatea faunei ce se întâlneşte pe teritoriul comunei

Recea.

21

Exemple de fauna existentă pe teritoriul localităţii Gura Văii:

cerbul

Ambele de interes cinegetic cu trofee de mare valoare;

mistret

capra neagră

Fauna acvatică, care este şi ea diferenţiată dupa altitudine, cuprinde în această zonă

cu ape reci şi repezi de munte (Fig. 5), câteva exemplare prezentate în tabelul de mai

jos. Fauna acvatică de pe teritoriul comunei Recea

Tabel nr. 2.2.

22

• păstrăvul (Salmo truttafaria) Cel mai valoros peşte şi cel mai căutat de pescari

• zglăvoaca (Cattus gohio)

Fig. 5. Bogăţia hidrologică a Ţării Făgăraşului

Se remarcă încă de aici faptul că posibilităţile de practicare a vânatului şi

pescutitului constituie o premisă favorabilă în amplificarea turismului în toate formele

sale.

Aceste elemente au determinat popularea zonei din cele mai vechi timpuri. O

resursă naturală extrem de importantă o constituie prezenţa în zonă a rezervaţiilor

naturale.

Rezervaţia cea mai cunoscută din zonă este rezervaţia botanică „Poiana cu

Narcise " din Dumbrava Vadului, cu o suprafaţă de 400 ha. Situată la poalele

Munţilor Făgăraş, în apropierea localităţii Şercaia (în sudul comunei, 4 km pe DN

73A şi spre vest încă 4 km pe un drum comunal), această rezervaţie peisagistică din

perimetrul unei păduri de stejar dumbrăvită, cu poieni mari, se caracterizează prin

neobişnuita prezenţă a narciselor (Narcissus stelaris) în lunile mai-iunie.

Florile cresc în mod obişnuit în păşuni, fâneţe, poieni umede, narcisele fiind

răspândite în Alpi, Munţii Jura, Tirol, nordul Greciei, la noi în ţară întâlnindu-se în

judeţele Bistriţa Năsăud, Hunedoara, Maramureş, Mureş şi Prahova.

Prezenţa narciselor în Pădurea Vadului, pădure veche de peste 100 de ani în număr

foarte mare este determinată de slaba umbrire realizată de arbori şi de solul podzolic

ce a favorizat înmlăştinirea terenului, situat în zona cu precipitaţii abundente din

depresiunea Făgăraşului.

23

Dintre alte specii în rezervaţie se mai găsesc răculeţul, tămâioara. stânjenul

siberian, bulbucii de munte. Pentru păstrarea acestor minunate colţuri recreative ale

naturii s-au împrejmuit pentru început 87 ha din Dumbrava Vadului.

O altă importantă rezervaţie este „Lacul şi golul alpin Bâlea" ( Fig. 6. ), cu o

suprafaţă de 120,40 ha, care ocroteşte peisajul glaciar, lacul, stâncăriiie, flora şi fauna

specific alpine. Relieful rezervaţiei este accidentat cea mai mare parte din suprafaţă sa

fiind alcătuită din pante abrupte, orientate nord-sud, cu înclinaţii de 25°-45°.

Fig. 6. Lacul şi golul alpin Bâlea

Sub regim de ocrotire se află şi Pădurea Bogatei ( Fig.

7. ),situată la sud-est de localitatea Hoghiz, ca rezervaţie

peisagistică, cu mozaicul său geologic şi de vegetaţie

Fig. 7. Imagini din Pădurea Bogatei

2.3. Resursele antropice

Analizând zona, vedem că un important punct turistic, şi anume Cetatea Făgăraş, se

află doar la 14 km în direcţia Nord (Fig. 8.)

. A fost transformată în castel fortificat în secolul al XVI-lea, devenind reşedinţă

princiară din secolul al XVII-lea. în prezent, Cetatea Făgăraşului adăposteşte Muzeul

"Ţării Făgăraşului", Biblioteca Municipală Făgăraş, precum şi un restaurant-cramă.

24

Fig. 8. Cetatea Făgăraş

Zona de Sud a comunei este rezervată frumoasei şi grandioasei cunune de

creste a Munţilor Carpaţi, mai exact a Munţilor Făgăraş, cu o altitudine de peste 2.000

m şi care oferă pentru drumeţii împătimiţi trasee montane cu dificultate ridicată într-

un cadru natural extraordinar. în aceeaşi direcţie, dar la doar 5 km Sud de Gura Văii,

se deschide din Munţii Făgăraş o frumoasă vale numită dupa satul din apropiere Valea

Dejani. Pe această vale cu un peisaj de o rară frumuseţe se află amplasată o

păstrăvărie care se ocupă cu creşterea puietutui de păstrăv şi popularea apelor din

zonă cu această minunată şi încântătoare specie de apă dulce.

Amplasată pe versantul vestic al văii, Mănăstirea Dejani, recent reconstruită,

domină valea din locul în care, cu mulţi ani în urmă, austro-ungarii au încercat să

şteargă semnele creştinătăţii ortodoxe din aceste zone.

La 15 km vest, iîn apropierea localităţii Sâmbăta de Sus întâlnim o altă

mănăstire, mult mai vestită, mănăstirea Brâncovenească cu hramul "Adormirea Maicii

Domnului" ( Fig. 10 ). Aflată pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munţilor Făgăraş,

mănăstirea este renumită ca loc de reculegere, mângâiere şi întărire sufleteasca pentru

credincioşii şi vizitatorii ce se roagă ori poposesc în acest sfânt locaş.

Fig. 10. Mănăstirea Brâncovenească de la Sâmbăta de Sus

Tot în această direcţie mai găsim, la doar 18 km distanţă ,renumita herghelie

de la Sâmbăta de Jos. în Ţara Făgăraşului, Herghelia de la Sâmbăta de Jos este singura

25

herghelie din România unde rasa pur sânge de Lipiţani -renumită atât în ţară cât şi în

străinătate - este crescută şi îngrijită de peste un secol (Fig. 11.)

Fig. 11. Cai lipiţani

Alte resurse antropice ale acestei zone deosebite,sunt următoarele locuri şi sărbători

specifice Ţării Făgăraşului:

Muzeul « Badea Cârţan »

Amplasat în zona centrală a satului Oprea Cârţisoara ,1a 52 de km de Gura

Văii, ansamblul muzeal este structurat de doua componente

principale : vechiul conac Teleki şi casa bătrânească, azi casa

memorială( Fig.12. ), în care se presupune că a copilărit Badea

Cârţan. Muzeul a fost deschis în 1968. iar colecţiile sale sunt

deosebit de valoroase. Pot fi admirate obiecte etnografice, inventar

manufacturier (mai ales sticla « de glajarie », cu piese din secolele

al XVlIl-lea si al XlX-lea) şi o splendidă colecţie de icoane (Fig. 13).

Fig.12 Casa memorială Badea Cârţan Fig.13. Obiecte etnografice

« Festivalul calului lipiţan »

26

După sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august), toţi proprietarii de

cai din Ţara Făgăraşului se pregătesc pentru acest eveniment deosebit ce are loc în

general la sfârşitul lunii august, în preajma Cetăţii Făgăraşului . „Festivalul calului

lipiţan „( Fig. 14. ) se doreşte a fi un omagiu adus prietenului etern al omului - calul -

şi coincide adesea cu o alta manifestare importantă : « Zilele Cetăţii Făgăraşului ».

Debutul festivalului este dat de alegerea unei Prinţese, cea mai destoinică şi pricepută

fecioară în dresatul şi călăritul calului.

Fig. 14 Festivalul calului lipiţan

2.4. Tradiţiile populare - un mijloc de valorificare a zonei.

Încă din cele mai vechi timpuri, locuitorii din Ţara Făgăraşului, s-au ocupat de

creşterea animalelor, agricultură şi meşteşuguri specifice locului (ţesut, cojocărit,

tâmplărie).

Până acum 4-5 secole, portul popular era de un pitoresc deosebit atât în zilele

de muncă, cât şi în zilele de sărbătoare, când, erau îmbrăcate hainele "de duminică"

( Fig. 15. ). Aceste costume erau lucrate de mână, din lână, in şi cânepă, materiale

care erau prelucrate în gospodăria proprie prin "topirea" lor în bălţi numite "topkile",

spălate, uscate, frânte, melinţate, pieptănate şi apoi toarse cu fire pentru războiul de

ţesut pe care, din fericire, îl mai găsim şi astăzi în unele gospodării,unde femeile

păstrând acest obicei plăcut şi util dau posibilitatea privitorilor de a-şi încânta privirea

prin deosebita îmbinare a culorilor şi prin modelul ales.

Costumele populare purtate de femei pe timpul verii se compun din opinci, ie

lungă din in sau amestecate (in şi cânepă); femeile tinere poartă „brâne", un fel de ie

mai scurtă, până la brâu, bogat înflorată pe mâneci. Peste ie se poartă „cretinţe", una

în faţă alta în spate, iar de la brâu în sus pieptar de postav; pe cap se purta "căiţa".

Femeile în vârstă poartă o singura cretinţă în faţă, iar pe cap "posmelnic".

27

Pe timpul iernii, cizmele iau locul opincilor, pieptarele de postav sunt înlocuite

cu pieptare din piei de miel, iar broboadele iau locul căiţelor şi posmelnicelor.

Îmbrăcămintea bărbaţilor era compusă pe timp de vară din opinci, pantaloni

albi din pânză ţesută în casă, cămaşă de in cu mâneci largi, fără nici un model, cusută

cu "pumnaşi", iar la gât "obânzeală" adică nişte pliuri cusute des cu scopul de a

îngusta mâneca sau partea de sus a cămăşii, dupa dimensiunile mâinii sau a gâtului.

Pe cap se purta pălăriuţa.

Pe timp de iarnă, cizmele de piele iau locul opincilor, iar locul pantalonilor de

pânză este luat de "cioareci" de pănură lucrată în casă şi bătută la piuă, cusută simplu

fără podoabă. Peste cămaşă se poartă pieptar din piele de oaie, iar la brâu şerpar de

piele frumos împodobit. Deasupra acestor haine se poartă o haină groasă de postav,

ţesută în casă numită "recal" şi în anumite situaţii, cojoc ciobănesc din piele de oaie.

Capul este acoperit cu căciula neagră de blană.

Fig. 15 Costume populare din comuna Recea

Astăzi, locul costumelor naţionale a fost luat de hainele obişnuite, din comerţ,

portul descris mai sus întâlnindu-se doar la serbările şcolare, la festivalurile cultural-

artistice şi în timpul serbărilor de iarnă, la obiceiuri care impun acest lucru: ceata de

feciori, irozii, colinda şi zăruitul. În ajunul sau în prima zi de sărbătoare a Crăciunului

pornesc colindătorii, organizaţi, în lumea satului fagărăşean, în trei grupuri : « stelarii

», « Irozii »şi ceata feciorilor( Fig.16. )

La Rusalii (înălţarea Domnului) se face un serviciu religios afară, pe câmp,

pentru semănături şi recolte bune; în luna iunie se sărbătoresc Sânzienele, sărbătoare

păgâna încreştinată cu Naşterea lui Ioan Botezătorul. în ajunul sărbătorii Sânzienelor.

fetele culeg florile galbene numite sânziene şi fac din ele coroniţe pentru fiecare

membru al familiei. Aceste coroniţe se aruncă pe acoperişul casei, urmând ca în

timpul nopţii Sânzienele - zânele pădurii - să lase un semn ce arată viitorul fiecărui

locuitor al casei.

28

Un obicei frumos ,dar care işi pierde din ce in ce mai mult din valoarea,datorita

faptului că nu mai este practicată, este şezătoarea( Fig. 17.)

Şezătorile ocupau altădată un loc important în viata satului. Tineri şi bătrâni

se adunau în gospodăria unuia dintre ei pentru a lucra (tors, cusut, ţesut), a ajuta gazda

la diverse activităţi casnice; era un bun prilej pentru a afla noutăţi din sat, pentru a

discuta despre nevoile aşezării, dar şi pentru a spune glume, a cânta doine, a povesti

amintiri sau întâmplări din vecini.

Ţăranul din această regiune este foarte pragmatic. El lucrează din greu şi în

condiţii aspre ; prin urmare, el trebuie să se hrănească pe potrivă. Masa sa este

consistentă, rustică, de o rafinată simplitate şi, nu în ultimul rând, delicioasă.

Mâncăruri ca mămăliga cu brânza şi slănina sau papara merită sa fie cunoscute, ele

întruchipând o anumita filozofie a vieţii. Mesele românilor din inima munţilor reflecta

în fapt inventivitatea si simplitatea acestora.

Fig. 18. Gastronomia specifică zonei

Ţara Făgăraşului este numita adesea « ţara brânzei ». Caşul, urda, telemeaua ,

laptele şi smântână păstrează în ele aromele plantelor de pe pajiştile muntoase.

Un ospăţ pentru gurmanzi pregătit după specificul zonei ar putea consta în:

supă de găină cu tăiţei; sarmale; miel umplut, preparat la cuptor sau la frigare:

pastramă de oaie; vânat pregătit după reţete vânatoresti; păstrăvi pane sau la grătar.

29

Un meniu pentru vegetarieni ar putea include: hribi pane cu urzici tăcăluite;

salata de leurdă ; ciuperci murate; bulz (straturi de mămăligă,brânză si smântână puse

la cuptor.

2.5. Situaţia economică şi principalele obiective de dezvoltare.

Economia comunei Recea are un pronunţat caracter agrar prin creşterea de

animale şi cultivarea pământului cu cele doua culturi de bază: cartofi şi cereale.

Pe teritoriul comunei, adică pe suprafaţa de 8.784 ha ce cuprinde 7 sate, îşi au

domiciliul stabil 3.074 persoane din care 2.326 sunt agricultori, 582 sunt angajaţi în

industrie, iar restul îl constituie populaţia neactivă.

30

Tabel nr. 2.3.

Satele Nr. Populaţia Agricultura Industrie Servicii Şomaj

gospodăriilor % % % %

Recea 339 963 61 26 4 3

Berivoi 280 668 64 24 3 4

Gura-Văii 127 386 65 27 3 3

Iaşi 100 301 73 20 1 2

Săsciori 89 190 62 28 2 4

Săvăstreni 58 154 67 25 2 3

Dejani 115 412 60 31 3 4

Total 1.106 3.074

Restul procentelor este constituit din copiii şi bătrânii ce nu pot munci.

Dupa cum spunem mai sus, economia comunei este preponderent agrară, ea

bazându-se în special pe culturile de cartofi şi cereale precum şi pe creşterea de

animale.

Dacă în 1990 producţia de cartofi era de 15 t/ha, iar cantitatea de fânet era de 2

t/ha, în anul 2008 producţia de cartofi a scăzut la 10 t/ha, iar producţia de fân a crescut

Ia 2,6 t/ha. Scăderea rezultatelor la culturile de cartofi se datorează în mare măsură

scăderii suprafeţei cultivate, aceasta restrângându-se în favoarea culturilor de cereale.

În ceea ce priveşte fânatul, producţia a crescut datorită utilizării în condiţii optime a

terenurilor şi cu sprijinul îngrăşămintelor chimice.

Dotarea actuală a agriculturii cu tractoare şi maşini agricole este în continuă

creştere, sectorul privat deţinând la ora actuală 166 de tractoare dotate cu utilaje de

arat, de discuit, însămânţat, stropit şi 15 combine pentru recoltarea cerealelor.

Sectorul zootehnic este în totalitate particular, în urma privatizării din 1994 a

fermei zootehnice de stat. Astfel, in momentul de faţă efectivele de animale de pe

teritoriu} comunei ajung la aproximativ 212.000 de exemplare.

Această orientare a localnicilor spre agricultură s-a datorat şi faptului că pe

teritoriul comunei întâlnim doar o singură întreprindere de producţie specialzată în

prelucrarea cherestelei şi care nu satisface nici pe departe nevoia de locuri de muncă.

Majoritatea angajaţilor din industrie sunt navetişti, ei lucrând la întreprinderile din

Făgăraş.

31

Dacă în anul 1991 procentul populaţiei apte de muncă ce era angajată in

industrie era de peste 52%, in 2008 el a scăzut la 27%, această scădere fiind datorată

în primul rând scoaterii la pensie a unui număr mare de muncitori sau a

disponobilizăriior. Astăzi, majoritatea celor pensionaţi sau disponobilizaţi muncesc în

agricultură cu dotare tehnică îmbunătăţită, dar cu tehnici înca nerentabile, rezultatul

fiind încă mediu.

Sectorul serviciilor,în schimb, a luat amploare, dezvoltându-se morăritul şi

panificaţia. Sectorul privat s-a îmbogăţit cu trei mori şi două brutării care satisfac

cerinţele actuale ale comunei.

Tot în sectorul privat, în gama serviciilor, au apărut câteva ateliere auto şi trei

unităţi de vânzare cu amănuntul a diferitelor produse alimentare şi nealimentare.

Locuitorii comunei Recea pe categorii de vârstă, sex si naţionalitate, în 2008

Tabelul nr. 2.4.

Varsta (ani) M + F % M F

< 14 236 11 116 120

15-55 2.504 77 1.250 1.254

>55 334 12 160 174

TOTAL 3.074 100 1.526 1.548

Din tabelul prezentat mai sus se poate observa că o pondere majoritară este

compusă din persoane cu vârsta cuprinsă între 15 - 55 ani, ceea ce înseamnă că Recea

este o localitate relativ tânără.

Structura populaţiei în funcţie de naţionalitate

Tabel nr. 2.5.

Români 2.807 90,3%

Maghiari 6 0,3%

Germani 4 0,1%

Rromi 237 9,3%

Total 3.074 100%

Sursa: "Direcţia Generală Judeţeană de Statistică Braşov" - 2008

32

Din punct de vedere economic, comuna Recea se prezintă astfel:

a. număr total de agenţi economici activi:

Nr. crt. Denumirea agentului

economic

Domeniul de activitate Adresa Nr. total salariaţi

1 S.C ROHAMUR S.R.L. Comerţ produse

alimentare

Recea nr. 305 3

2. S.C. LUS1 TRANS S.R.L. Comerţ produse

alimentare

Recea nr. 70 5

3 S.C. ILOJIV S.R.L. Comerţ produse

alimentare şi

îmbrăcăminte

Recea Nr. 170 4

4 S.C. LALIVIU S.R.L. Comerţ produse

alimentare şi

nealimentare

Berivoi Nr. 147 2

6 S.C DANGHELINA S.R.L. Comerţ produse

alimentare

Dejani Nr. 22 1

7. S.C. BIVAM S.R.L. Comerţ produse

alimentare

Dejani Nr. 126 2

8 S.C. PASADENA S.R.L. Comerţ produse

alimentare

Gura Vaii Nr.

209

1

9 S.C. VIMEF PROD S.R.L. brutărie Sasciori Nr. 147 2

10 S.C. MOTARDI S.R.L. Comerţ produse

alimentare şi

nealimentare

Sasciori Nr. 50 2

11 SC MAVIDO IMPEX SRL Distribuţia cu

amănuntul a produselor

petroliere şi a

carburanţilor

Dejani, Nr.l33A 3

b. Dezvoltare rurala:

- exploataţii agricole : 1551 exploataţii agricole individuale cu suprafaţa de

5838 ha

- efective de animale în gospodăriile populaţiei:

33

taurine = 573 buc. porcine = 1630768 buc. ovine = 2871 caprine = 133

bubaline = 115 cabaline = 221 buc. păsări = 10729

În ceea ce priveşte sectorul sanitar,el este prezent în Gura Văii prin :

a. număr de unităţi medicale şi profilul acestora (dispensare ) din care :

- unităţi de stat - 0

- unităţi private - 1

b. număr total de cadre sanitare, din care :

- medici - 3

- asistente - 3

- personal de întreţinere - 1

Din punct de vedere social,comuna Recea se prezintă astfel:

Ocuparea forţei de muncă, nivelul şomajului

Odată cu închiderea unor unităţi industriale ( MecanoPlast) şi cu restrângerea

activităţilor industiale a întreprinderilor S.C. Nitramonia şi IUC, rata şomajului s-a

ridicat mult, majoritatea cetăţenilor fiind salariaţi ai acestor intreprinderi; agricultura

rămâne ramura cu ponderea cea mai mare, principala cultură - cultura cartofului cea

care asigura un venit locuitorilor comunei şi îi susţine financiar pentru reluarea

procesului de producţie. Creşterea animalelor este o activitate cu vechi tradiţii în

zonă, favorizată de existenţa păşunilor şi a fâneţelor naturale.

Aplicarea prevederilor Legii 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru

şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă: sunt aprobate 15 posturi prin HCL. Gura

Văii nr. 4/23.02.2010, în prezent fiind angajaţi un număr de 5 persoane.

Aplicarea prevederilor Legii 416/2001, privind venitul minim garantat: se are

în plată un număr de 93 dosare; în bugetul local sunt aprobate 220 mii lei pentru plata

ajutorului social. Educaţia este reprezentată în Gura Văii prin cele 7 şcoli şi 5

grădiniţe existente. Infrastructura comunei este următoarea:

a.accesul la reţeaua de căi ferate( distanţa până la cea mai apropiată staţie

sau halta C.F.R.): 15 km până la staţia C.F.R. Făgăraş

b.accesul la reţeaua de drumuri naţionale, judeţene, comunale, forestiere :

- drum judeţean 104 C - Făgăraş-Săsciori-Gura Văii-Recea-Dejani ( 6 km pe

teritoriul comunei

- drum judeţean 104 A - Victoria – Gura Văii - Perşani

- drum comunal 71, drum comunal 73

c. dotări edilitare - gospodăreşti (lungimea reţelelor si starea lor tehnica)

34

- drumuri judeţene = 12.250 m ;

- drumuri comunale = 11.900 m

- reţeaua de alimentare cu apă potabilă : 7070 m

- reţeaua de canalizare : -

- reţeaua de comunicaţii (telefon, internet, cablu TV ): limitată

Pentru îmbunătăţirea infrastructurii comunale şi modernizarea zonei, Primăria

Gura Văii a făcut următoarele proiecte şi programe de dezvoltare:

a) Investiţii şi sursele de finanţare

a.1-în derulare:

- alimentare cu gaze naturale comuna Recea

- sistem de colectare şi transport a deşeurilor menajere pe raza comunelor:

Recea, Lisa şi Voila, judeţul Braşov

- sală de sport

- modernizare DC 73 Dejani - Mănăstirea Dejani (KM 3+400 - KM

7+129,960) satul Gura Văii, comuna Recea judeţul,Braşov

a.2, în faza de proiect:

- modernizare şi extindere sediu primărie,

- modernizare dispensar uman Gura Văii

- bază sportivă

- modernizare drumuri comunale şi străzi - DC 71 Gura-Văii, Iaşi, Hurez ;

- construire şi dotare grădiniţa cu program normal, achiziţionare de costume

populare pentru ansamblul de dansuri „Bujorelul” din cadrul Căminului

cultural al localităţii Gura Văii, judeţul Braşov.

- modernizare Şcoala Generală Gura Văii.

- modernizare reţea apă Iaşi, Săvăstreni, Săsciori

- alimentare cu apă potabilă Recea, Berivoi, Dejani, Gura-Văii.

- construcţia unui pod peste râul Netotu în localitatea Gura Văii.

- restaurare monument istoric

- canalizare, apă şi epurare în satul Iaşi

- iluminat public

- lucrări de intervenţii ptr. modernizare drumuri -înfiinţare spaţii verzi

b. Oportunitati oferite investitorilor (terenuri, facilităţi fiscale, forţă (te

muncă calificată existentă, resurse naturale ce pot fi exploatate): -

35

c. Proiecte pentru dezvoltarea mediului de afaceri (parcuri industriale,

incubatoare de afaceri) : -

d. Aprobare pentru racordările tuturor utilităţilor din localitate

e. Concesionări - închirieri terenuri

Primarul comunei Recea precizează faptul că turismul şi agroturismui s-au

dezvoltat accentuat în zonă: „Am început construirea unui sat de vacanţă, la Dejani,

unde vor fi construite 200 de locuinţe, din care 50 au fost deja realizate. Cele şapte

sate însumează peste 3.000 de locuitori, dornici de dezvoltarea durabilă a zonei. Avem

deja investitori în zonă interesaţi nu numai de agroturism, ci şi de dezvoltarea unor

activităţi economice".

CAPITOLUL 3.

PROPUNERI DE DEZVOLTARE A POTENŢIALULUI TURISTIC

ÎN ZONA ,"ŢARA FĂGĂRAŞULUI,,- LOCALITATEA GURA

VĂII PRIN REALIZAREA AMENAJĂRII UNEI PENSIUNI

AGROTURISTICE

36

Localitatea Gura Văii

3.1. Principalele obiective privind dezvoltarea zonei Gura Văii

În proiectul întocmit de primăria Recea se au în vedere o serie de obiective

propuse a se realiza in perioada 2008 - 2012. Dintre acestea reţinem ca fiind foarte

importante şi pentru dezvoltarea turismului rural şi agroturismului, următoarele:

- asfaltarea unei reţele stradale pe o lungime de 20 km;

- terminarea modificărilor de modernizare şi extinderea iluminatului public;

- alimentarea cu apă potabilă a satelor Recea, Berivoi, Gura-Văii, Dejani;

- executarea instalaţiilor de canalizare a comunei Recea şi a localităţii Gura

Văii

- alimentarea cu gaz a comunei RECEA;

- construirea unui cămin cultural în satul Săvăstreni;

- modernizarea unui pod în satul Dejani

- punerea în aplicare a planului urbanistic de dezvoltare a zonei Dejani.

Banii cu care se vor finanţa aceste proiecte provin, în parte, din bugetul local,

iar pentru unele obiective cum ar fi alimentarea cu gaz metan, se folosesc fonduri

provenite de la populaţie.

37

Un loc special îl ocupă proiectul pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei

materiale pentru valorificarea potenţialului turistic al zonei Gura Văii prin aprobarea

proiectului construirii unui sat de vacanţă pe valea Netotului şi acordarea de sprijin în

vederea dezvoltării agroturismului. Menţionăm aici şi preocuparea primăriei în

vederea combaterii factorilor poluanţi, cu toate ca aceştia au un nivel foarte scăzut,

prin utilizarea raţională a pesticidelor în agricultur şi datorită lipsei de unităţi

economice poluante în zonă..

Încă din anul 1994, iniţiativa particulară şi-a pus amprenta şi în aceste locuri,

proprietarii de terenuri începând construcţia unor case de odihnă. Astfel au fost

realizate în intervalul 1994 - 2009 aproximativ 40 de construcţii din fonduri private,

stil cabane turistice, majoritatea dintre ele fiind formate din 4- 5 camere, bucătărie +

camere, încadrate în construcţii cu doua nivele, parter + mansardă, dar întâlnim şi

construcţii cu doua nivele + mansardă.

Accesul în zona se poate face mecanizat pe drumul comunal ce leagă Gura

Văii- Recea de Mănăstirea Dejani, drum ce este acoperit în măsură de 90% cu înveliş

de asfalt turnat pe plăci de beton. Având în vedere că zona acoperă ambele maluri ale

râului, precizăm ca accesul de trecere dintr-o parte în cealaltă a râului se face cu

ajutorul unui pod construit din fier-beton.

Confortul în aceste locuinţe ar putea fi mult îmbunătăţit dacă ar exista

instalaţii de canalizare, de apă potabilă şi telecomunicaţii. De asemenea o problemă ce

trebuie urgent rezolvată este modernizarea drumurilor judeţene şi comunale,pentru ca

accesul turiştilor în zonă sa se facă cât mai uşor.

3.2. Infrastructura existentă şi de perspectivă

Perimetrul cercetat conţine două zone cu caracteristici geomorfologice şi

litologice diferite.

Zona "A" - este situată la baza culmilor "Plaiul Babei" (pe versantul drept al

văii) şi "Plaiul Scărişoara" (pe versantul stâng) ce coboară în pante line (înclinaţie

medie de sub 10°) spre depresiune. în constituţia ei litologică, acestă zonă de tranziţie,

cuprinde, în mare măsură, depozite fine coluviale, în masa cărora se găsesc intercalate

fragmente de roci metamorfice.

Zona "B" - este situata de-a lungul pârâului Netotu: în această zonă se

întâlnesc terenuri cu suprafeţe relativ plane ce corespund şesurilor aluvionale. Pe

suprafeţe restrânse întâlnim terenuri coezive slab consolidate ce întreţin mlaştini,

38

lacuri. Aşadar, pentru amplasarea construcţiilor, aceste zone trebuiesc evitate

deoarece în construcţia lor litologică intră terenuri mâloase şi turbă.

Pe amplasamentul în studiu, regimul hidrologic este foarte variat. Apele de

infiltraţie din zona "A" apar la diferite nivele în funcţie de natura litologica şi

morfologia terenului. Debitul acesta este condiţionat de cantitatea de precipitaţii şi

topirea zăpezilor de pe versant.

În şesul aluvionar (zona "B") apa se întâlneşte începând de la suprafaţa

terenului, fiind alimentată atât de râu, cât şi de infiltraţiile de pe versanţi.

Caracteristic zonelor de contact dintre versant şi şes este umezeala crescută,

fapt ce determină apariţia unor zone mlăştinoase.

Luând în considerare condiţiile naturale mai sus menţionate, la proiectarea

construcţiilor se vor lua în calcul următoarele date:

- în ceea ce priveşte zona "A" se recomandă ca fundaţiile, în terenul aluvial fin

(prafuri argiloase sau nisipoase), să înceapă de la adâncimea minimă de 1,20 m.

La construcţiile cu subsol, pentru captarea infiltraţiilor de pantă, pe laturile din

amonte vor fi prevăzute drenuri ce se vor adânci până sub nivelul pardoselii

subsolului.

-în zona "B" se poate funda, în stratul de pietriş cu nisip, începând de la

adâncimea minimă de 1,20 m.

Datorită condiţiilor hidrologice existente, în zonă nu se recomandă a se

amplasa subsoluri, nivelul apei subterane modificându-se în perioadele cu exces de

umiditate până la suprafaţa terenului natural.

Cursul pârâului Netotu va fi regularizat, în cazul amplasarii unor construcţii în

sesul aluvionar, iar zonele mlăştinoase existente pe suprafaţa perimetrului cercetat vor

fi desecate.

Este de preferat ca în apropierea talazurilor naturale să se evite amplasarea de

construcţii fără a se lua măsuri care să le asigure stabilitatea.

În concluzie, datorită condiţiilor naturale existente, în fazele următoare de

proiectare sunt necesare studii geotehnice pentru fiecare obiectiv în parte.

Echiparea edilitară în zona studiată se prezintă astfel:

-în prezent nu există instalaţii de canalizare şi nici alimentare cu apă potabilă;

-încălzirea în clădirile existente se face cu ajutorul sobelor cu lemne;

-în această zonă există reţele electrice aeriene, de tensiune joasă şi medie,

amplasate pe drumul de acces dinspre Gura Văii la Recea, pe partea stângă a râului

39

Netotu. De menţionat că în dreptul parcelelor 21b si 22b există un post de

transformare aerian, care însă nu are capacitatea de a prelua noi consumatori.

În Planul Urbanistic Zonal sunt tratate şi situaţiile existente arătându-se în

acest mod disfuncţionalitaţile apărute, deoarece construcţiile de locuinţe sunt

amplasate oarecum la întamplare, circulaţia rutieră şi pietonală este practic

inexistentă, reţelele tehnico-edilitare nu există, posibilitatea de a trece râul este

posibilă doar printr-un singur loc.

Acesată zona a fost conceputa de către beneficiarii lucrarii, primaria

comunei Recea, ca o zona pentru construcţii de locuinţe individuale, ţinând cont de

parcelarul existent, dorindu-se realizarea de căi de acces spre toate parcelele şi

realizarea reţelelor tehnico-edilitare pentru întreaga zonă studiată.

Luând în considerare situaţia existentă, proiectantul Planului Urbanistic Zonal,

a propus ca în această zonă sa fie construite un număr maxim de 200 de locuinţe

individuale, adică aproximativ 1 locuinţă pe 1.000 m2.

Pentru circulaţia auto de acces la parcelă se presupune realizarea unei străzi

care străbate zona studiată pe direcţia nord-sud, aproximativ paralelă cu pârâul

Netotu, care în partea sudică urmăreşte traseul drumului de pământ existent, drum

care să prevadă la capete fundături cu loc de întoarcere la capete.

În zona de nord a păstrăvăriei accesul la parcele se poate realiza prin podeţe ce

traversează râul. Se propune ca artera principală - D.C. - 2000 - în lungime de 1.500

m şi care este asfaltată, să fie separată şi modernizată pe întreg traseul ei din satul

Gura Văii, Dejani până la Mănăstirea Dejani.

Aceasta este o arteră de categoria a 3-a, cu partea carosabilă de 7,00 m şi cu

trotuar de 2,5 m lăţime.

În ceea ce priveşte artera nou propusă, cât şi fundăturile cu lungimea totală de

2.700 m, acestea vor avea partea carosabilă de 6,00 m şi trotuare bilaterale de l,5m.

Sistematizarea verticală presupune necesitatea realizării de lucrări care să

permită declinităţi acceptabile pentru accesurile locale la construcţii, scurgerea apelor,

asigurarea în plan orizontal şi vertical a întregului ansamblu de alei carosabile şi

pietonale în condiţii de eficienţă economică şi estetică.

În zona studiată, aşa cum s-a menţionat anterior se propun numai construcţii

de locuinţe individuale. Eventual, la dorinţa şi iniţiativa proprietarilor se pot realiza

spaţii comerciale sau de alimentatie publică, având în vedere distanţa de sat.

Bilanţul teritorial al zonei studiate

40

Tabel nr. 3.1.

Nr. Zone funcţionale Ha %

crt

1 Zona locuinţe propuse - parcelare 29,2 83

2 Zona circulaţie carosabilă şi trotuare 2,4 6,8

3 Zona păstrăvărie 2,1 6,0

4 Suprafaţa ocupată de pârâul Netotu 1,5 4,2

TOTAL ZONĂ STUDIATĂ 35,2 100

Sursa: "Planul urbanistic de Dezvoltare a Comunei Recea" - 2008

Regimul de înălţime propus pentru noile construcţii poate varia de la parter la

P+2 nivele.

Regimul de aliniere al noilor constructii este marcat in harta planului zonal de

dezvoltare şi indică limita maximă admisibilă de construcţie faţă de axul străzii,

distanţă ce constituie un cadru natural deosebit în raport cu marginea trotuarului.

Pentru caracterizarea modului de utilizare al teritoriului s-au calculat valori

privind procentul de ocupare (P.O.T.) şi de utilizare (C.U.T.)al terenului.

Cu toate ca este o zona bogată în hidrografie, în prezent nu găsim instalaţii

centralizate de alimentare cu apă. Conform planului de amplasament, având în vedere

numărul mane de parcele, rezultate în zona de agrement, estimăm că numărul de

persoane ce vor dispune de aceste construcţii va fi în număr de aproximativ 400.

Panta medie a terenului este de 2,8%. Din calculele efectuate reiese că

diferenţa de nivel între extremităţile nord-sud ale zonei este de 55 de metri. Din

observaţiile efectuate pe teren rezultă că în amonte de amplasamentul studiat, pe o

rază de circa 2 km nu există izvoare de coastă cu un debit mai mare de 1,5 litri/s care

să fie captate tară tratare. Ca urmare, pentru alimentarea cu apă potabilă a zonei, se

propune racordarea la conducta de aducţiune sursa Sebeş, conductă ce are traseu în

raza comunei Recea, la o mică distanţă de zona studiată.

Instalaţia de alimentare cu apă propusă constă din:

-rezervor tampon şi staţie de pompare în punctul de racordare la conducta

existentă;

-conducte de refulare, cu traseul paralel şi în imediata apropiere a drumului de

acces în zona parcelată;

41

-rezervor capăt (acumulare şi compensare a variaţiilor de debit);

-staţie de repompare intermediară având în vedere diferenţa de cote a terenului

între conducta de apă şi rezervorul de capăt;

-în varianta unei staţii de hidrofor pentru zona parcelată, de asemenea este

necesară o staţie de pompare intermediară.

Alimentarea cu apă a viitorelor construcţii din zona de agrement, se va face

prin branşamente din conducta de refulare-distribuţie a rezervorului de capăt. Această

lucrare va avea caracter definitiv.

În ceea ce priveşte canalizarea, zona studiată fiind traversată de cursuri de apa

categoria I, acestea nu pot fi transformate în ape uzate, deci nu pot fi folosite ca

scurgeri pentru canalizare.

Astfel, în prima etapă se propune realizarea de bazine etanşe colectoare de ape

uzate, izolate (un bazin pentru câteva gospodării) urmând ca după definitivarea

mobilării de construcţia parcelelor să se realizeze un colector de canalizare amplasat

lângă drumul de acces în zona ce coboară spre comuna Recea către o staţie de

epurare ce se va realiza în afara zonei turistice studiate şi a comunei Recea, în

apropierea Făgăraşului.

La vizarea lucrării de faţă şi la trecerea în faza următoare de proiectare, se va

studia în funcţie de posibilităţile financiare ale proprietarilor din zona turistică şi a

populaţiei din comuna Recea, sat Gura Văii, trecerea colectorului de canalizare a

zonei de agrement şi prin localitatea Gura Văii şi amplasarea staţiei de epurare în aval

de comună în eventualitatea preluării apelor uzate menajere din această localitate.

Lucrarea tehnică mai sus menţionată, se va încadra în categoria lucrărilor

colaterale.

Instalaţiile de încălzire vor fi realizate în funcţie de opţiunea proprietarilor de

terenuri şi clădiri, cu instalaţii interioare de încălzire locale (sobe cu lemne) sau cu

instalaţii interioare de încălzire centrală, cu cazane de apă caldă în care se vor utiliza

combustibil solid, lichid sau gaze lichefiate, în funcţie de gradul de răspândire a

acestora, în butelii speciale de mare capacitate, excluzându-se din această categorie

buteliile de bucătărie.

Instalaţiile electrice din această zonă nu pot acoperi necesarul de consum

energetic (aproximativ 100 kw pentru cele 200 de case ce se estimează a fi construite),

fiind necesară construcţia unui nou post de transformare, tot în construcţie aeriană,

amplasat pe cat posibil în centrul de greutate al zonei de agrement.

42

Instalaţiile telefonice pot fi extinse deoarece în această zonă există un cablu

subteran interurban. în cazul solicitărilor (cum este cazul prezentului proiect), se va

trece la oficiul telefonic Recea pe centrală telefonică automată. Soluţia de telefonizare

a obiectivelor se va stabili în cadrul proiectului de specialitate DTC - Braşov, ce se va

comanda în subproiectare la urmatoarea fază. Tot acest proiect va cuprinde şi

documentaţia privitoare la eventualele protecţii sau devieri.

Tipul de proprietate al terenului se prezintă astfel:

Tabel nr. 3.2.

Terenuri - proprietate privată

a persoanelor fizice

31,6 ha 1

Domeniul privat al statului 26,0 ha

Sursa: "Planul Urbanistic Zonal" - Primaria Recea, 2008, pag. 11

Circulaţia terenurilor. în funcţie de necesităţile de acces la toate parcelele din zonă,

este necesară circulaţia terenurilor între deţinători. Aceste parcele sunt menţionate în

harta planului urbanistic zonal.

Recomandări şi propuneri- Tabel nr. 3.3.

Recomandări Propuneri

• Pentru locuinţele existente în zonă se • Amenajarea de circulaţii carosabile şi

recomanua operaţiuni curente ae pieionale;

verificare şi reparaţii. • Realizarea infrastructurii tehnico-edilitare;

• Construcţii pentru locuinţe individuale; • Construcţii pentru locuinţe individuale

Indici privind utilizarea terenului.-Tabel nr. 3.4.

Locuinţe

• Coeficientul de utilzare al terenului C.U.T. 10,45%

• Procentul de ocupare al terenului P.O.T. 23%

Sursa: "Planul Urbanistic Zonal" - Primaria Recea, 1998, pag. 12

43

În tabelul de mai sus menţionat se observă procentul destinat ridicării de case

de vacanţă şi procentul actual de ocupare.

Potrivit calculelor efectuate de Primăria Recea sumele ce vor fi investite în

infrastructură se prezintă astfel:

Costul investiţiilor în infrastructură

Nr. crt. Tipul investiţiei Metri de

reţea

Preţ/metru Total (euro) %

1 Racordare gaz-metan 2.500 50 125.000 18,48

2 Racordare apa potabila 2.100 35 73.500 9,78

3 Canalizare 2.400 35 84.000 10,86

4 Racordare curent electric 1.600 120 192.000 26,10

5 Drumuri 1.200 200 240.000 34,78

TOTAL 714.500 100,00

Sursa: "Strategia locală de dezvoltare economică şi socială" - Primăria Recea, 2009

Tabelul prezentat ne arată investiţiile ce vor fi efectuate în zona studiată de

către Primăria Recea şi posesorii de terenuri. Din cheltuielile efectuate cu

introducerea gazului metan, 50% sunt suportate de către stat. Restul sumei va fi

acoperită de către Primaria Recea şi proprietarii de terenuri.

Primaria comunei Recea îndrumă posesorii de terenuri din zona studiată să

solicite sprijinul autorităţilor în conformitate cu Ordonanţa Guvernului României

numărul 62 din 24 august 1994- anexa - şi Legea numărul 145 din 31 decembrie

1994-anexa - privind stabilirea unor facilităţi privind dezvoltarea turismului rural,

măsuri ce vor veni în ajutorul celor ce doresc să folosească clădirile în scopuri

turistice

3.3 Condittii minimale de amenajare a gospodăriilor rurale din comuna

Recea, localitatea Gura Văii.

Comună cu oameni harnici, care au ştiut cum să-şi administreze averea, Recea

este o localitate în care găsim prea puţine case care să nu aibă în componenţă minim 3

camere, dintre care una are şi rol de bucătărie, hol şi cămară de alimente.în ultima

perioadă, datorită şi influenţelor orăşeneşti ,dar şi nevoii crescânde de confort, o mare

parte din casele construite sau modificate, au în componenţă şi sală de baie cu

44

rezervor de scurgere exterior. De aceea modificările ulterioare introducerii canalizării

vor fi mici şi cu un cost redus.

În majoritatea gospodăriilor întâlnim două "rânduri de case", de o parte şi de

cealaltă a curţii, deci un număr mare de camere din care, în general, sunt libere 2-3

dormitoare în fiecare gospodărie.

Pentru a putea practica activităţi turistice, familiile din sat care doresc acest

lucru, fie individual ca persoane fizice, fie grupat în urma unor asociaţii familiale,

trebuie să se întocmească dosare pentru omologarea gospodăriilor şi intrarea lor în

circuitul agroturistic montan. Având în vedere posibilităţile actuale, pentru început, se

poate opta pentru clasa de confort IV pentru spaţiile de cazare şi de confort B, pentru

spaţiile destinate preparării şi servirii mesei, luând în considerare şi criteriile de

considerare impuse de Ministerul Turismului.

Criteriile minimale privind încadrarea gospodăriilor din zona montană în clasa

de confort agroturistic montan constau în clasa IV care constă în cameră cu 1-3 paturi

(10 - 20mp), cu posibilităţile de încălzire asigurate şi latrină separate de locuinţă,

comună cu proprietarul şi o încăpere pentru spălare, cu lavoar cu apa rece, comună cu

alţi turişti şi clasa C unde se includ gospodăriile fără cameră de servit masa şi de

recreere ,dar cu acces la bucătăria proprietarului.

CÂTEVA NORME PRIVIND CLASIFICAREA PENSIUNILOR SI

FERMELOR AGROTURIST1CE

Dispoziţii generale

Prin normele de elaborare în conformitate cu prevederile Legii nr. 45/1994

pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62/1994 privind stabilirea unor facilităţi

pentru dezvoltarea sistemului de turism local din zona montană, Delta Dunării şi

litoralul Marii Negre şi ale Hotararii Guvernului nr. 445/1994 privind organizarea şi

funcţionarea Ministerului Turismului, se stabilesc metodologia şi criteriile de

clasificare pentru pensiunile turistice şi fermele agroturistice.

În scopul protecţiei turiştilor, activitatea pensiunilor turistice şi a fermelor

agroturistice se va realiza cu respectarea actelor normative ce reglementează turismul

în România.

În funcţie de nivelul de dotare şi de calitatea serviciilor oferite, pensiunile

turistice şi fermele agroturistice se clasifică pe margarete.

45

Amplasarea pensiunilor turistice şi a fermelor agroturistice trebuie realizată în

locuri ferite de surse de poluare şi de orice alte elemente care ar putea pune în pericol

sănătatea sau viaţa turiştilor.

Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei în cadrul pensiunilor turistice şi a

fermelor agroturistice, în cazul când sunt destinate şi pentru consumatorii din afară,

numărul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de cazare, dar nu mai mic de

16 locuri la mese, se clasifică ca unităţi de alimentaţie pentru turism potrivit normelor

specifice pentru Ministerul Turismului.

CRITERII privind încadrarea gospodăriilor din zona montană în clasa de

confort agroturistic montan :

1.Clasa de confort agroturistic montan - spaţii de cazare:

Clasa I: - cameră cu 1 - 2 paturi (10 - 16 m ), cu posibilităţi de încălzire

asigurate şi grup sanitar propriu fiecărei camere, cu WC, lavoar, duş (cadă), cu apă

rece şi caldă.

Clasa II: - cameră cu 1 - 2 paturi (10-16 m2), cu posibilităţi de încălzire

asigurate şi grup sanitar comun cu alţi turişti, cu WC, lavoar, duş (cadă), cu apă rece

şi caldă.

Clasa III: - cameră cu 1 - 3 paturi (10-20 m2), cu posibilităţi de încălzire

asigurate şi grup sanitar comun cu alţi turişti şi cu proprietarul, cu WC, lavoar, duş

(cadă), cu apă rece şi caldă.

Clasa IV: - cameră cu 1 - 3 paturi (10 - 20 m2), cu posibilităţi de încălzire

asigurate şi latrină separată de locuinţă comună cu proprietarul şi o încăpere pentru

spălat cu lavoar, cu apă rece, comună cu alţi turişti.

2. Clasa de confort agroturistic montan - spaţii pentru prepararea şi servirea

meselor:

Clasa A: - cameră de servit masa şi recreere, dotată cu un loc pentru prepararea

hranei, în folosinţa exclusivă a turiştilor;

Clasa B: - cameră de servit masa şi recreere, în folosinţă comună a turiştilor cu

proprietarul, cu acces la bucătăria proprietarului;

Clasa C: - fară cameră de servit masa şi de recreere, dar cu acces la bucătăria

proprietarului.

CRITERII MINIME privind clasificarea pensiunilor turistice şi a pensiunilor

agroturistice:

46

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare

de până Ia 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural, şi, până Ia 20

de camere în mediul urban, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri

independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor în condiţiile de

pregătire şi servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt prnsiunile turistice care pot asigura o parte din

alimentaţia turiştilor cu produse din producţia proprie.

Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale şi a

pensiunilor agroturistice trebuie realizată în locuri ferite de surse de poluare şi de

orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor.

Dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi puse în

exclusivitate la dispoziţia acestora. In interiorul acestora nu se admit lucrurile

personale ale locatarului (articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, bibelouri sau alte

obiecte care ar putea stânjeni turiştii).

Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei în cazul în care sunt destinate şi

pentru consumatorii din afară, numărul locurilor ia mese fiind mai mare decât al celor

de cazare, dar mai mic de 20 de locuri la mese, se clasifică ca unităţile de alimentaţie

pentru turism, potrivit normelor speciale elaborate de Autoritatea Naţională pentru

Turism.

Documentele necesare pentru clasificarea pensiunilor turistice şi a fermelor

agroturistice cuprind:

-Cerere - tip;

-Fişa de prezentare a unităţii cu precizarea modului de îndeplinire a criteriilor

aferente numărului de margarete solicitat; criteriile generale, organizarea spaţiilor,

instalaţii, suprafaţa minimă a camerelor, număr maxim de paturi simple într-o

cameră, echipare sanitară, dotarea camerelor;

-Copia de pe autorizaţia de funcţionare pentru agenţii economici constituiţi ca

asociaţii familiale sau personae fizice autorizate conform Decretului Legii nr. 54 din

1990;

-Copia de pe statutul sau de pe hotărârea judecătorească de înfiinţare din care

rezultă obiectul de activitate (numai pentru agenţii economici constituiţi ca societăţi

comerciale potrivit legii);

-Copia de pe certificatul de înmatriculare în Registrul Comerţului (numai

pentru agenţii economici constituiţi ca societăţi comerciale potrivit legii);

47

-Autorizaţia sanitară de funcţionare;

-Autorizaţia sanitar - veterinară;

-Avizul P.S.I.;

-Schiţa privind structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor;

<Avizul specific privind amplasamentul şi funcţionarea unităţii, emis de

Ministerul Turismului în conformitate cu prevederile Legii nr. 50 din 1991 privind

autoriza.ia executării construcţiilor (pentru obiective nou construite).

Eliberarea, retragerea şi anularea certificatului de clasificare

Direcţia generală a clasificării, brevetării licenţierii şi control servicii turistice

din cadrul Ministerului Turismului verifică la faţa locului, prin comisia tehnică,

îndeplinirea criteriilor minime de clasificare şi îl supune spre aprobare conducerii

ministerului.

Comisia tehnică de verificare este constituită din specialişti ai Ministerului

Turismului şi ai Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural

(ANTREC).

Reprezentanţii asociaţiilor profesionale de turism (Asociaţia Naţională de

Turism Rural Ecologic şi Cultural, Asociaţia Hotelurilor, Asociaţia Cabanierilor) pot

să participe la activitatea comisiei tehnice de verificare, acordând consultanţă tehnică

de specialitate pentru întocmirea documentaţiei de clasificare.

Eliberarea certificatului de clasificare se face în termen de cel mult 60 de zile

de la data primirii documentaţiei de clasificare completă din partea agentului

economic.

Verificare poate propune unele compensări de dotări şi servicii pentru

acordarea sau menţinerea categoriei de clasificare.

Certificatul de clasificare se afişează la loc vizibil în unitatea respectivă, pentru a fi

cunoscut de turişti.

Însemnele privind numărul de margarete se înscriu pe o platformă montată la

loc vizibil pentru turişti. Pachetele vor fi confecţionate din materiale rezistente la

intemperii, pe care vor fi înscrise urmatoarele informaţii: PENSIUNE TURISTICĂ,

respectiv FERMĂ TURISTICĂ şi numărul de margarete reprezentând categoria de

clasificare.

Fondul plachetei va fi de culoare verde deschis, iar literele, respective

margaretele, de culoare galben cenuşiu. Dimensiunile plachetei vor fi de 50/40cm.

48

Procurarea şi montarea plachetelor revin agentului economic care deţine

pensiunea turistică sau ferma agroturistică.

Unităţile care la data verificării nu îndeplinesc criteriile nici pentru categoria

minimă nu se clasifică şi, în consecinţă, nu mai pot funcţiona. Motivaţia neclasificării

se consemnează de către comisia tehnică de verificare în procesul verbal de

constatare, din care un exemplar se predă agentului economic care administrează

unitatea, în acest caz procesul verbal de verificare având rol de comunicare cu privire

la neeliberarea certificatului de clasificare.

In situaţia în care comisia tehnică de verificare constată neîndeplinirea unor

criterii care permit totuşi asigurarea serviciilor minime pentru turişti, cu respectarea

normelor igienico- sanitare şi de confort etnic, cerinţele în cauză pot fi clasificate la

categoria minimă pe o perioada limitată de maxim un an. La expirarea acestui termen,

unităţile la care n-au fost realizate integral criteriile nici pentru categoria minimă vor

fi inchise.

Agenţii economici au obligaţia să respecte condiţiile şi criteriile care au stat la

baza clasificării pe toata perioada funcţionării pensiunilor turistice sau a fermelor

agroturistice.

Direcţia generală a clasificării, brevetării, licenţierii şi control servicii turistice din

Ministerul Turismului verifică periodic starea şi funcţionarea dotărilor, calitatea

serviciilor prestate, respectarea normelor de igiena şi a celorlalte criterii care au stat la

baza clasificării unităţii. Nerespectarea acestora atrage dupa sine măsuri de

declasificare sau dupa caz de retragere şi anulare a certificatului de clasificare.

Propunerile privind declasificarea sau retragerea certificatului de clasificare se

fac de către specialişti din cadrul Ministerului Turismului, împuterniciţi în acest scop

şi ai asociaţiilor profesionale din turism legal constituite, precum şi de către

reprezentanţii oficiilor pentru protecţia consumatorilor. Aceste propuneri se depun în

scris, cu motivaţia necesară, la compartimentul de specialitate din minister. Decizia

definitivă privind declasificarea sau retragerea certificatului de clasificare se ia de

către conducerea Ministerului Turismului , cu avizul Direcţiei generale a lasificării,

brevetării, licenţierii şi control servicii turistice.

Ridicarea efectivă a certificatului de clasificare se face numai de către

delegaţii sau împuterniciţii Ministerului Turismului. în toate cazurile se va consemna

ridicarea certificatului de clasificare în registrul unic de control al unităţii respective,

iar certificatele vor fi predate la Ministerului Turismului prin registratură.

49

Contestaţiile asupra neeliberării sau anulării certificatelor de clasificare se

depun la Ministerul Turismului în termen de 15 zile de la primirea comunicării cu

privire la neacordarea sau anularea certificatului de clasificare, soluţionarea fiind de

competenţa conducerii acestuia în termen de 30 de zile.

Persoanele nemulţumite de soluţia dată de Ministerul Turismului se pot adresa

instanţelor de contencios administrative, în condiţiile Legii nr. 29/1990.

În cazul în care s-au modificat condiţiile existente la data eliberării

certificatului de clasificare, schimbării capacităţii sau structurii spaţiilor, trecerii în

administrarea altui agent economic, administratorul pensiunii sau al fermei este

obligat ca în termen de 30 de zile să solicite eliberarea unui nou act de clasificare al

unităţii.

Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea unităţii în

cauză, daca în urma unor lucrări de modernizare şi îmbunătăţire a dotărilor şi a

serviciilor estimează că unitatea corespunde unei categorii superioare de clasificare.

Solicitarea va fi însoţită de un memoriu justificativ privind eliberarea unui nou

certificat de clasificare. Memoriul justificativ va fi însoţit de documentaţia de

clasificare.

Alte precizări privind condiţiile minime de clasificare pe margarete

Agenţii economici care construiesc sau amenajează pensiuni turistice şi ferme

agroturistice au obligaţia să asigure încă din faza de proiectare, respectarea criteriilor

de clasificare prevăzute în prezentele norme.

Activităţile desfăşurate în cadrul pensiunilor turistice şi fermelor agroturistice

(cazare, alimentare, agrement şi divertisment) constituie un tot unitar, fiind părţi

componente ale produsului turistic.

În acest sens, este obligatorie asigurarea unor corelaţii corespunzătoare între

calitatea dotărilor, a echipamentelor şi aspectul general al spaţiilor de cazare cu cele

pentru alimentaţie şi agrement

În funcţie de nivelul de dotare şi de calitatea serviciilor oferite, spaţiile de

cazare (camere, garsoniere sau apartamente) se clasifica pe categorii de încadrare.

Categoria de clasificare a pensiunilor turistice şi fermelor agroturistice este dată de

cea la care au fost încadrate majoritatea spaţiilor de cazare din incinta acestuia.

În toate pensiunile turistice şi fermele agroturistice unde grupurile sanitare ale

camerelor sau spaţiilor de folosinţă comună nu sunt perfect întreţinute (sub aspectul

igienei, al integrităţii şi al funcţionării obiectelor din dotare), certificatul de clasificare

50

va fi ridicat pe loc, iar unitatea va fi închisă în cazul în care agentul constatator este

reprezentant al Ministerului Turismului, cu atribuţii speciale în acest domeniu.

3.4. Amenajarea în scopuri turistice a gospodăriei "LAURA"

În continuare vom încerca să descriem tipicul gospodăriilor din localitatea

Gura Văii. Astfel, am ales gospodăria situată pe strada Principală nr. 53, proprietatea

doamnei Barbu Elena - în vârstă de 75 de ani, gospodărie în care trăiesc trei generaţii:

proprietara, fiul acesteia cu soţia şi fetiţa lor. Gospodăria (Fig.19.) este situată în

judeţul Braşov - localitatea Gura Văii, are o vedere panoramică superbă către Munţii

Făgăraş.

Ca punct de reper, gospodăria se situează la 13 km de Făgăraş, la 69 km faţă

de Braşov şi la 245 km faţă de Bucureşti.

În această localitate sunt puţine case de vacanţă şi ferme agroturistice, cel mai

apropiat sat de vacanţă aflându-se la o distanţă de aproximativ 7 km de localitate. Aici

pot fi întâlnite pensiunile ,,Casa Florilor,, pensiunea ,,Piticilor,, şi pensiunea ,,Cu

Meri,,

Fig. 19. Casa familiei Barbu

Căi de acces

Accesul spre gospodărie se poate realiza pe drumul comunal Făgăraş - Valea

Netotului la 14 km.

Proprietarii gospodăriei folosesc doua din cele şapte camere,restul de cinci

camere aflându se pe toată perioada anului la dispoziţia turiştilor.

Dependinţele gospodăriei( Fig.20-21. ) sunt disponibile turiştilor şi se compun din:

-livadă,

51

-curte cu gazon,

-parcare.

Fig. 20. Livada şi grădina

De asemenea gospodăria mai cuprinde:

-două şoproane pentru depozitarea fânului;

-adăpostul pentru animale;

-platforma de gunoi.

Fig. 21. Anexele gospodăreşti

Aleile mărginite de flori şi grădinile de legume sunt definitorii pentru gospodărie.

Livada este prevăzută cu un loc pentru servirea mesei în aer liber acoperit cu o boltă

de viţă de vie, mobilierul fiind din lemn masiv de stejar. Toate acestea sunt menţinute

în ordine şi curăţenie.

Gospodăria are în componenţă două clădiri ce însumează şapte camere.

Prima clădire are în componenţă:

-3 camere;

- hol de primire;

- bucătărie cu 12 locuri la masă;

- spaţii pentru depozitarea alimentelor.

A doua clădire cuprinde:

- 4 camere;

- spaţiu pentru depozitarea alimentelor

- veranda.

52

Toate camerele, inclusiv holul, veranda şi bucătăria sunt amenajate şi împodobite cu

obiecte tradiţionale variate ( Fig.22-23-24.)

Fig. 22. Camere decorate cu obiecte tradiţionale.

Bucătăria este bine dotată, fiind puse la dispoziţia turiştilor tacâmuri, ceşti,

pahare şi veselă de mărimi variate. Nu lipseşte aparatura modernă: cuptor cu

microunde, aragaz, frigider. Pe lăngă acestea întâlnim în bucătărie tradiţionalul cuptor

cu plită.

Fig. 23. Carpete cusute tradiţional

Gospodina casei se ocupă de gătit, oferind turiştilor mâncăruri tradiţionale la

cerere. După servirea mesei, debarasarea şi spălarea vaselor intră tot în atribuţiile

gospodinei. Programul de servire a meselor va putea fi stabilit în funcţie de dorinţa şi

programul turiştilor sau dacă aceştia doresc să simtă cât mai mult viaţa din

gospodărie, participând alături de gazdă la treburile curţii, în acelaşi timp cu gazda.

Fig.24. Roată de tors

Produsele oferite pe baza meniurilor preferate de turişti şi comandate din

prima zi de vacanţă sau cu o zi înainte de servirea lor, pentru a-i da gazdei răgaz să se

pregătească, vor avea în componenţă alimente proaspete obţinute în propria

53

gospodărie. Aceste preparate pot avea specific local, gazda având în acest caz un rol

de îndrumător în ceea ce priveşte componenţa mâncărurilor şi a modului lor de

servire, sau vor fi preparate după voinţa turiştilor.

Fig. 25. Loc de servire a mesei.

Pardoseala bucătăriei este confecţionată din scânduri groase şi este acoperită

cu covoare confecţionate manual la războiul de tesut. în jurul mesei sunt amplasate 6

scaune şi o ladă veche de

zestre specifică zonei ( Fig.25-26.)

Fig. 26. Ladă de zestre

Camerele de dormit se încadrează în tipicul zonei, fiind împodobite cu blănuri,

carpete lucrate manual, ştergare (Fig.27.). Specific acestei zone sunt sobele

de teracotă de diferite modele ce nu lipsesc din nici o cameră.

Fiecare cameră dispune de ferestre largi prevăzute cu perdele şi

sistem de protejare - oblon, Aşternuturile sunt impecabile, lucrate

de mână, iar pernele sunt de aceeaşi mărime şi culoare. Pe timpul

iernii se folosesc plăpumi confecţionate manual care sunt umplute

cu lână si melană..

54

Fig.27 Dormitoare cu 1 şi 2 paturi

Structuri şi forme de agrement din zona localităţii GURA VĂII

Drumeţii

Datorită poziţiei geografice deosebite, această zonă oferă trasee montane de

mare interes din munţii Făgăraş.Având avantajul locaţiei (Fig.28. ), aici se poate

practica turismul tot timpul anului, vara pentru peisaj, drumeţii, turism ecumenic,

ecvestru, pescuit, vânătoare, diferite evenimente- festivaluri, datini populare unice

-,iar iarna pentru frumuseţea peisajului ce te îndeamnă la odihnă şi relaxare,

obiceiurile şi tradiţiile de Crăciun şi Anul Nou, plimbări cu sania trasă de cai. Cele

mai bune trasee montane din zonă sunt:

- Recea- Valea Dejani- vârful Urlea- Fereastra Mare- Cabana Sâmbăta de

Sus- retur 15 km pe drumul naţional 144 Perşani-Victoria.

- Traseul de coastă începând de la Cabana Urlea până la Cabana Bâlea cu

trecere pe la Vârful Moldoveanu, traseu recomandat doar turiştilor cu

experienţă şi care ar fi de preferat, să fie însoţiţi de un bun

cunoscător al locurilor deoarece riscul pe un traseu total necunoscut

este mare şi în cazul acestora. în acest sens»serviciile de călăuză

sunt asigurate de salvamontişti recrutaţi din rândul săteni

tor,aceştia fiind buni cunoscători ai muntelui.

Fig. 28 Peisaje deosebite din zona localităţii GURA VĂII.

55

Vânătoare si pescuit

Tara Făgăraşului beneficiază de o mare varietate de forme de relief, plecând

din luncile Oltului şi terminând pe crestele Munţilor Făgăraş, iar bogăţia şi varietatea

faunei cinegetice sunt pe măsură. Căpriorul şi mistreţul sunt speciile cu arealul cel

mai răspândit în această zonă. Ursul brun, dar şi Cocoşul de munte oferă adevăratului

vânător ocazia punerii în valoare a măiestriei. Capra neagră constituie o fala

cinegetica a zonei, prilej de valoroase trofee. Pe lângă aceste specii principale de

vânat; iepurii, fazanii, pisicile sălbatice contribuie la îmbogăţirea ofertei cinegetice a

zonei.

Farmecul deosebit al pădurilor de munte îl întâlneşti si de-a lungul apelor

repezi si înspumate, unde pescuitul la salmonide si în special la păstrăv indigen şi

lipan constituie o plăcuta activitate.

Zone balneare

O staţiune balneoclimaterică sezonieră de interes local sunt Băile Persani.

Distanţa de la Gura Văii la Perşani este de 40 km, din care 18 km pe DJ104C

si 22 km pe DN1/E68.

Ştrandul cu ape minerale clorurate, bicarbonate, sodice, calcice şi nămolul

sapropelic pot fi exploatate din plin în timpul verii. Baile Rodbav oferă condiţii

naturale de tratament şi odihnă, dispunând de izvoare iodate, bromurate şi sodice.

Staţiunea dispune de un pavilion pentru tratament la cadă, de un bazin în aer liber şi

de un restaurant; sunt , deasemenea , create condiţii pentru practicarea sportului.

Complexul de industrii textile din Lisa - „La Văltori"

Situat la numai 14 km de localitatatea Gura Văii, acest complex este atestat

documentar din secolul al XII-lea (Fig.29.). Etimologia aşezării deriva de la

îngrăditura de mărăcini sau de nuiele numita „leasă", cu care localnicii stăvileau

cursul apelor pentru a-1 dirija spre fâneţe sau alte culturi.

56

Fig. 29 Imagini de la complexul de textile din localitatea Lisa

Printr-un proiect de anvergură, realizat cu fonduri Phare, în această localitate a

fost restaurat şi reabilitat un complex de industrii textile, introdus apoi în circuitul

turistic etnocultural din Ţara Făgăraşului.

Acest sit de tehnică populară este reprezentativ pentru spectrul ocupaţional din

zonă şi este format în principal din: darac şi război de de ţesut, doua viitori, cos de

îngroşat şi coş de tras (pentru finisarea şi flauşarea straielor), piua şi grătare pentru

uscare.

Vizitatorii au posibilitatea de a observa diversele procese şi procedee de

prelucrare a straielor (piese textile cu gabarit mare, atât ca suprafaţă cât şi ca greutate,

având rol utilitar şi decorativ în gospodărie).

Atracţiile culturale deosebite ale zonei sunt numeroase,iar cele mai importante

sunt:

- Colecţia de port popular de la Bucium

Casa în care se afla colecţia este ea însăşi o piesă reprezentativă pentru

arhitectura noastră populară. Gradina, livada, cuptorul de pâine, prezenţa

tradiţionalelor unelte de plugărie şi de prelucrare a cânepii şi a inului,

conferă muzeului înfăţişarea unei gospodarii ţărăneşti autentice.

Fig. 30 Imagini din interiorul casei ţărăneşti de la Bucium.

Distanţa de la Gura Văii la Bucium este de doar 18 km pe DJ104A.

Muzeul portului popular din Copăcel

Înfiinţat doar de câţiva ani; muzeul, realizat ca o gospodărie ţărăneasca

specifica zonei, adăposteşte o valoroasa colecţie de costume populare vechi si obiecte

etnografice - textile, obiecte de uz casnic, ceramica, mobilier, războaie de ţesut.

( Fig.31.)

Fig. 31 Femei la şezătoare, îmbrăcate în minunate costume populare locale

Formula clasică de turism este cunoscută ca o serie de activităţi cu caracter

recreativ sau sportiv, constând în parcurgerea unor regiuni pitoreşti sau interesante din

punct de vedere ştiinţific, istoric, geografic.

Doar de câţiva ani a început sa se prefigureze ideea promovării unei noi

formule de turism, bazata pe potenţialul spiritual şi pe tradiţia culturală a Ţării

Făgăraşului. în acest context, noţiunea de turism ecumenic ne trimite cu gândul nu

doar la ideea de recreere spirituală - participarea la viaţa de zi cu zi a lăcaşurilor sfinte

- dar şi la contactul cu o spiritualitate veche de veacuri.

Ideea de turism ecumenic în Ţara Făgăraşului este legată în primul rând de

Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, care atrage interesul vizitatorilor prin

muzeul de icoane pe sticlă, prin vasta bibliotecă, atelierul de pictură şi Centrul

Ecumenic. Muzeul deţine astăzi una dintre cele mai bogate colecţii de costume şi

ţesături populare.

Colecţia cuprinde costume populare, ţesături tradiţionale specifice zonei şi mobilier

ţărănesc sculptat sau pictat cu rafinament (Fig.30.)

Fig. 32 Imagini din interiorul şi exteriorul Mănăstirii Brâncoveanu şi din atelierul de

pictură.

Mănăstirea de la Cârţişoara oferă vizitatorilor un mic muzeu de icoane pe

sticlă şi un atelier de pictură unde, la cerere, se pot comanda şi cumpăra lucrări.

Mănăstirea săpată în stâncă din Şinca Veche

Este situată la 23 km distanţă de localitatea Recea, în Şinca Veche, pe DJ104C

. Vechi sat românesc din Ţara Făgăraşului (atestat documentar din secolul al Xll-lea),

Şinca Veche este cunoscută localnicilor, dar şi turiştilor prin enigma ce înconjoară o

veche mănăstire aflată în apropierea satului ( Fig.33.)

Misterul celor cinci încăperi săpate în stâncă (din gresie de Perşani) cu doua

altare şi un horn piramidal prin a cărui deschidere se vede cerul, a rămas încă

nedezlegat.

Dintre cele mai bogate colecţii de picturi vechi pe sticla, aparţinând secolelor

XVIII-XIX, în mare majoritate executate în maniera popular-naivă, în care predomină

stilul brâncovenesc ( Fig.32.)

Farmecul aparte al acestui loc de o frumuseţe fascinantă, puritatea aparte a

naturii fac din acest vechi lăcaş un loc de reculegere ideal. Până când oamenii de

ştiinţa vor reuşi sa dezlege misterele acestui loc, frumuseţea sa continua sa atragă nu

doar amatorii de paranormal, ci şi cei dornici de a găsi un loc de deplina comuniune

cu natura şi cu divinitatea. Mănăstirea din stânca de la Şinca Veche are însă nevoie de

respectul şi smerenia celor ce o vizitează, încântarea şi lumina sufletească transmise

vizitatorilor fiind comori nepreţuite.

Fig. 33 Interiorul mănăstirii săpate în stâncă de la Şinca Veche

Biserica ortodoxa din Voivodenii Mari

Satul Voivodeni, atestat documentar încă din 1437, se află în apropiere de

Recea, 1a numai 11 km distanţă. Un aspect aparte al lăcaşului (Fig.34. ) îl constituie

bolta în formă stelară, cu nervuri desprinse direct din zidurile naosului. Bolta gotică

este specifică doar bisericilor construite în secolul al XV-lea în Transilvania. La o

privire mai atentă se observă că altarul ( Fig. 35.), naosul şi pronaosul sunt din trei

perioade diferite.

Fig. 35 Biserica ortodoxă din Voievodeni Fig. 35 Altarul mănăstirii

Transportul în toate aceste zone şi lăcăşuri de cult se poate asigura, la cererea

turiştilor, cu maşinile personale ale sătenilor, având în vedere că există un autoturism

la 2 gospodării. Este aşadar de înţeles că în urma unor asocieri a mai multor familii în

vederea constituirii unei asociaţii familiale, aceasta va avea la dispoziţie cel puţin un

autoturism, putând oferi în acest mod şi servicii de transport la un preţ moderat.

Din analiza turismului rural din statele Europei Occidentale, s-a evidenţiat

faptul că majoritatea servicilor de spălare, uscare, călcare oferite turiştilor sunt

efectuate de către gazdă, contra cost.

Dotarea cu aparatură electronică şi de comunicaţie (televizor, radio, telefon)

este prezentă doar în bucătărie.

Ca orice ardeleni, familia Barbu este ospitalieră şi ştie cum să primească şi să

întreţină turiştii. Din experienţa lor, prezentăm o listă cu elementele ritualului de

primire:

În momentul sosirii în gospodărie, turiştii fac cunoştinţă cu împrejurimile, lor

fiindu- le prezentate grădina de pomi şi locul unde cresc animalele;

- după ce au fost cazaţi, turiştii sunt invitaţi la un pahar de pălincă sau la un

ceai de fructe în compania gazdei;

-cu această ocazie, turiştilor le sunt prezentate obiectivele ce pot fi vizitate în

împrejurimi, evenimentele ce vor avea loc în acea perioadă şi câteva date despre

mâncărurile tradiţionale;

-pe urmă, gospodarul îşi prezintă familia, având grijă să se adreseze în

permanenţă cu politeţe faţă de turişti;

-suplimentar le oferă informaţii cu privire la producătorii şi comercianţii de

produse tradiţionale şi locale, trasee pentru plimbări şi drumeţii, activităţi sportive.

Aceste informaţii sunt transmise prin viu grai deoarece încă nu au alte

mijloace de informare (pliante, broşuri).

Pe lângă serviciile de cazare şi alimentaţie publică, gospodăria poate oferi

turiştilor servicii de îndrumare, atât în ceea ce priveşte traseele montane,sugestii de

vizitare a diverselor obiective turistice.

3.5. Analiza economico-financiară a gospodăriei "LAURA"

Analiza financiară în accepţiunea sa de componentă globală a diagnosticului

global strategic, este orientată spre investigarea unor aspecte complexe (performanţe

globale ale unităţii, perenitatea acesteia) convergente în ultimă instanţă cu obiectivele

economico-financiare ale oricărui agent economic.

În ciuda diversităţii de poziţii ale utilizatorilor analizei financiare, obiectivele

acesteia sunt relative convergente: aprecierea performanţelor unităţii şi a riscurilor la

care aceasta este expusă şi formularea de recomandări în consecinţă.

O buna analiză financiară nu este cea care asigură un calcul corect, ci o

analiză care "identifică şi ierarhizează caracteristicile financiare cele mai

semnificative, în vederea aprecierii pertinente a situaţiei şi a anticipării lucide a

perspectivelor unităţii".

Aprecierea performanţelor unei unităţi şi a riscurilor asociate necesită şi alte

informaţii ce depăşesc cu mult sfera informaţiei contabile.

Astfel interpretarea fluxurilor contabile se face în maniere definite, în funcţie

de baza de expansiune, maturitate sau decline în care se află firma.

Analiza de preţ pentru 7 zile în cadrul gospodăriei Băncilă:

-Cazare - 6 nopţi: 30 lei / noapte / turist

-Masa - 7 zile: 20 lei / zi / turist

-Agrement: vizitarea obiectivelor turistice din zonă: 25lei / turist

-Transport cu autocar închiriat: 134 km -0, 2 lei / km,T.V.A.: 24%

-Grup de 10 turişti

Nr.crt. Elemente de calcul Lei/turist Total -lei

1 Cheltuieli directe 180

2 Cazare 180 1800

3 Masă 140 1400

4 Agrement 25 250

5 Asigurare - -

6 Transport 26,18 261,8

7 Cheltuieli personal însoţitor - -

8 -cazare - -

9 -masa - -

10 -diurna - -

11 Total cheltuieli personal - -

12 Total cheltuieli directe 371,18 3.711,8

13 Comision 20% - -

14 T.V.A.: 24% 70,5242 705,242

15 Total costuri 371,18 3.711,8

16 Total preţ 441,7042 -

Din aceasta analiză de preţ se poate observa că preţurile practicate sunt

accesibile tuturor categoriilor de turişti. La cererea turiştilor se pot include şi alte

servicii suplimentare contra cost.

CAPITOLUL 4.

ELABORAREA PLANULUI DE AFACERE ÎN VEDEREA

ÎNFIINŢĂRII UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE ÎN

LOCALITATEA GURA VĂII

Planul de afaceri e un instrument managerial de acţiune, elaborat în mod logic,

ce presupune o gândire de perspectivă asupra dezvoltării unei afaceri şi pornind de la

obiectivele acesteia, include toate acele faze si resurse, care sunt implicate în

atingerea lor, într-un termen prestabilit.

Atât în rândul specialiştilor, cât şi al practicienilor, există modalităţi de tratare

a planului de afaceri. Pentru o parte însemnată a acestora, planul de afaceri constituie

o cerinţă atunci când un întreprinzător doreşte să obţină capital de risc de la bănci sau

de la alţi întreprinzători.

Modul de abordare trebuie însă extins; în general planul de afaceri este privit

ca fiind una din expresiile practice ale previziunii in expresie manageriala, ajutându-1

pe întreprinzător în atingerea scopurilor şi obiectivelor, precum şi în proiectarea

acţiunilor necesare pentru atingerea acestora.

Conţinutul planului de afacere este diferit în funcţie de obiectivul de activitate

al întreprinderii, mărimea pieţei, competiţia şi o multitudine de alţi factori legaţi de

întreprindere şi de piaţă:

- Oferă o imagine de ansamblu asupra afacerii, ferindu-1 pe manager de a se

pierde în amănunte;

-Dacă este bine întocmit, planul de afaceri este în acelaşi timp şi un studiu de

fezabilitate, o garanţie a reuşitei ideilor de afaceri, a finalizării cu succes a unei afaceri

în curs de derulare, un studiu de viabilitate sau de supravieţuire;

-Constituie un instrument de îmbunătăţire a managementului întreprinderii.

Din practica afacerilor s-a desprins concluzia că este preferabil ca managerii să aibă

un plan de afaceri, chiar imperfect, decât să acţioneze haotic, instinctiv;

-Creează managerului posibilitatea de a-şi comunica, ideile şi proiectele

băncilor, investitorilor sau partenerilor potenţiali, ajutându-1 să identifice şi să obţină

surse de finanţare.

Din cele prezentate anterior se pot desprinde doua funcţii de bază ale planului

de afaceri şi anume:

-Funcţia de planificare în timp şi spaţiu a activităţii sau afacerii;

-Funcţia de creditare - se manifestă în cazul în care afacerea se finalizează din

surse externe, prin intermediul unui credit acordat de o bancă sau un investitor.

Elaborarea unui plan de afaceri se derulează în doua etape:

I. Culegerea informaţiilor necesare - se concretizează într-un studiu rapid cu

privire la posibilitatea de realizare a afacerii. Cele mai importante informaţii din

această perioadă se referă la:

-Capacitatea de absorbţie de către piaţa a produsului sau serviciului ce se va

realiza;

-Tendinţele pieţei şi posibilităţile de expansiune;

-Progres etnic;

-Progres tehnologic;

-Necesarul de maşini, utilaje, echipamente;

-Lista furnizorilor;

-Evaluarea costurilor etc;

II. Sistematizarea şi prelucrarea informaţiilor în vederea alocării efective a

planului de afaceri.

Înainte de prezentarea unei anume metodologii de elaborare a planului de

afaceri, trebuie stabilite şi alte elemente deosebit de importante, ale afacerii cum sunt:

-Evaluarea cât mai cuprinzător posibilă, a gradului de profitabilitate al noii

afaceri;

-Modalitatea de finanţare, stabilirea stocurilor de numerar la pornire;

-Proiectarea elementelor de cash-flow;

-Evaluarea cât mai exactă a costurilor.

4.1. Componentele planului de afaceri

Atunci când se organizează materialul, nu trebuie uitat că cei cărora le este

destinat sunt persoane al căror timp este deosebit de limitat. Informaţia, trebuie să fie

deci prezentată într-o manieră sistematizată şi atractivă.

Limbajul trebuie să fie caracterizat prin corectitudine şi conciziune, iar

materialul trebuie dactilografiat sau procesat pe computer şi îndosariat într-un dosar

atractiv.

În funcţie de destinatar şi scop, planul de afaceri cuprinde următoarele patru

componente:

-Scrisoarea explicativă;

-Rezumatul;

-Planul propriu-zis;

-Anexele;

În cele ce urmează vom prezenta pe scurt fiecare dintre componente.

1.Scrisoarea explicativă;

Atunci când planul de afaceri este trimis la bancă sau la un potenţial investitor în

vederea obţinerii unei finanţări, trebuie ca acesta să fie însoţit de o scrisoare

explicativă. Aceasta are menirea să trezească atenţia adresantului şi să pregătească

terenul pentru viitoarele negocieri.

Scrisoarea trebuie sa fie concisă, redactată pe o singură pagină.În paragraful

introductiv se prezintă motivele pentru care a fost ales adresantul respectiv, subliniind

fară a exagera importanţa şi calităţile acestuia.

În textul scrisorii se va prezenta foarte pe scurt conţinutul planului de afaceri,

motivul pentru care se solicita ordinul, mărimea sumei de bani solicitată şi avantajele

ce se vor oferi creditorului.

În încheiere se precizează disponibilitatea şi dorinţa de a furniza detalii

suplimentare asupra afacerii.

La întocmirea scrisorii se recomandă a se utiliza un ton condescend dar sigur,

din care să reiasă că întreprinzătorul are certitudinea reuşitei afacerii, pe care a

organizat-o cu cea mai mare atenţie şi o are sub control.

2.Rezumatul.

Rezumatul cuprinde elemente esenţiale ale planului de afaceri şi anume:

- O scurtă descriere a afacerii;

- Descrierea produselor şi / sau serviciilor ce intră sub incinta afacerii;

- Succinta descriere a segmentului de piaţă vizat de afacere (piaţa ţinta);

- Scurta prezentare a echipei manageriale;

- Sumarul previziunilor financiare;

- Obiectivele generale şi specifice.

Deşi, ca întindere deţine o mică parte a materialului ce urmează a fi prezentat

potenţialilor creditori sau investitori, rezumatul prezintă o importanţă capitală în

obţinerea aprobării acestora.

Rezumatul este plasat înaintea planului de afaceri propriu-zis, având rolul de

a-1 incita pe cititor să le parcurgă în întregime. Astfel, pentru a nu se pierde din

vedere aspectele esenţiale, se recomandă acesta să se întocmească doar dupa ce s-a

elaborat în întregime planul de afaceri.

3.Planul de afaceri

În cele ce urmează, vom prezenta într-o manieră sistematizată principalele

elemente ce trebuie incluse într-un plan de afaceri. Prezentarea este generală şi

elastică, încercând să surprindă multiplele aspecte ce derivă din practică.

I. Descrierea afacerii

A. Descrierea firmei care îşi propune realizarea unei anumite afaceri:

a.scurt istoric al firmei;

b.obiectul de activitate;

c.descrierea produselor şi / sau serviciilor vizate;

d.perspective de dezvoltare a firmei.

B. Domeniul de activitate:

a.care este domeniul de activitate în care firma intră în concurenţă cu

altele;

b. în ce stadiu de dezvoltare se află domeniul de activitate aflat sub

incidenţa afacerii precizate a se iniţia;

C. Obiectivele propuse:

a.strategia adoptată;

b.obiectivele impuse pe termen lung;

II: Descrierea pieţei produsului sau serviciului aflat sub incidenţa afacerii,

A. Descrierea actualilor clienţi şi / sau a celor potenţiali.

a.caracterizarea actualilor clienţi;

b.studiul comportamentului consumatorilor,

c.venitul clienţilor şi modalitatea de achiziţie a produselor şi / sau a serviciilor;

B. Descrierea pieţei produsului sau serviciului aflat sub incidenţa afacerii.

a.identificarea produselor şi / sau a serviciilor;

b.parametrii economici ai produselor şi / sau a serviciilor: preţ de vânzare,

c.costuri implicate, competitivitate, profitul înregistrat;

C. Caracterizarea segmentului de piaţă.

a.localizarea geografică a pieţei de desfacere;

b.mărimea pieţei;

c.tendintele pieţei, ritmuri de creştere sau dezvoltare;

d.caracteristici specifice;

e.identificarea pieţei ţintă;

D. Descrierea concurenţei.

a.enumerarea principalilor concurenţi;

b.caracteristica produselor şi / sau a serviciilor concurente;

c,reputaţia concurenţei;

d. modul de realizare a distribuţiei în cazul concurenţei

e. marimea segmentului lor de piaţă;

f. avantajele pe care le deţine concurenţa: fonduri, manageri, etc;

III.Descrierea modului de organizare şi a managementului practicat.

A. Caracterizarea procesului de producţie:

a.descrierea procesului de producţie şi etapele sale de bază, precum şi

evaluarea timpului şi a fondurilor necesare fiecăruia;

b. precizarea necesarului de materii prime, a furnizorilor, a modalităţilor de

control a calităţii;

c. determinarea necesarului de utilaje, maşini, instalaţii, echipamente, aparate,

etc.

d. determinarea capacităţilor de producţie;

e.caracterizarea modalităţii de organizare a fluxului de producţie;

B. Managementul practicat:

a.organigrama firmei;

b.caracterizarea echipei manageriale, a managerului general;

c.precizarea ariei de responsabilitate a conducătorilor;

d.modalitatea de control - supraveghere a personalului;

C. Structura de personal; politica de personal a firmei:

a.determinarea necesarului de personal;

b.calificarea personalului;

d.modalităţi de recrutare a personalului;

e.modalitatea de redistribuire şi de stimulare în muncă;

e.necesitatea participării la cursurile de calificare sau perfecţionare a

personalului;

IV.Informaţii financiare.

A. Determinarea potenţialului financiar, cu ajutorul următorilor

indicatori:

a.patrimoniul net;

b.capitalul social;

c.capacitatea de autofinanţare;

d.capacitatea de plată;

e.solvabilitatea;

B. Determinarea rezultatelor ecanomico-financiare, prin:

a.cifra de afaceri;

b.valoarea adăugată;

c.amortismentele anuale;

d.profitul impozabil;

e.impozitul pe profit

f) profitul net;

C. Dimensionarea financiară a investiţiei, deci stabilirea volumului de investiţii

şi a structurii sale;

D. Analiza pragului de rentabilitate;

E. Previziuni financiare;

4. Anexele

Anexele cuprind documente şi informaţii suplimentare ce pot fi aduse in

sprijinul afacerii alese şi prezentate de planul de afaceri, ca de exemplu:

-Rezultate ale studiilor de piaţă;

-Broşuri, pliante şi alte materiale publicitare;

-Documente legale;

-Fotografii;

-Desene, planuri;

-Documente contabile, etc,

Dimensiunea recomandată a planului de afaceri este de 12 - 15 pagini +

anexe,astfel să poata fi prezentat verbal în 20 - 30 de minute. Rezumatul nu trebuie sa

depăşească 3-4 pagini, pentru a putea fi prezentat în maxim 5 minute, însă trebuie

astfel conceput încât să trezească interesul destinatarului.

Realizarea şi utilizarea planului de afaceri constituie o adevarata "piatră de

încercare" pentru conducerea întreprinderii. Este deosebit de important ca pe

parcursul derulării afacerii, managerii să se adapteze rapid la schimbările intervenite

în mediul economic. Actualizarea factorilor de mediu economic se constituie ca o

componentă de bază a gândirii manageriale cu contribuţii decisive în susţinerea

scopurilor şi obiectivelor stabilite şi creşterea şanselor de succes.

în urma aprobării planului de afaceri de către finanţator se pun la dispoziţia

întreprinzătorului resursele financiare pentru derularea afacerii

4.1.1. Scrisoarea explicativă

Obiectul principal al proiectului este crearea în zona Gura Văii a unor produse

turistice moderne având ca ţintă finală revitalizarea unor vechi tradiţii meştesugăresşi

şi casnice, precum şi apariţia unei alternative moderne în dezvoltarea economică a

zonei.

Concret, proiectul propune înfiinţarea unei pensiuni agroturistice, cu ofertă

completă de servicii specifice, creând o punte de legătură între turismul de natură

urbană practicat în municipiul Braşov şi turismul rural, fapt ce demonstrează

caracterul inovator al noilor produse turistice.

Obiectivele pe termen scurt, pe perioada implementării proiectului sunt

înfiinţarea pensiunii agroturistice şi începerea activităţii, iar cele pe termen lung sunt

dezvoltarea pensiunii şi înglobarea în produsele turistice oferite a cât mai multă

manoperă de tip local meşteşugăresc şi cu crearea unui sistem integrat de turism

alternativ.

Un alt obiectiv prioritar al proiectului este crearea şi dezvoltarea pe plan local

a sectorului de prestări servicii şi mică producţie a activităţii de turism, cu efecte

directe real pozitive şi rapide asupra dezvoltării economice locale.

Propunerea de proiect se concretizează în modificări şi amenajări la

construcţia existentă, propusă ca bază de plecare a pensiunii agroturistice:

- Amenajarea a 10 camere de cazare, a unui salon pentru servirea mesei,

bucătărie spaţioasă, grupuri sanitare,

- Dotări cu aparatură şi mobilier de bucătărie, aparatură pentru spaţiile de

cazare,mobilier aferent spaţiilor de cazare pentru servirea mesei, instalaţii aferente (de

iluminat, sanitare, încălzire) din fonduri proprii.

4.1.2. Rezumatul

Planul de afaceri al S.C. "LAURA" S.R.L., prezentat în paginile următoare

încearcă să vă prezinte, într-o formă concisă, atât situaţia actuală a societăţii, cât şi

investiţia (înfiinţarea unei pensiuni agroturistice) pentru care se solcită deschiderea

unei linii de credit.

Planul de afaceri este structurat pe şase părţi.

Prima parte - PROFILUL FIRMEI - oferă informaţii privind datele de identificare

ale S.C. "LAURA,, S.R.L., conducerea şi personalul societăţii, misiunea societăţii,

activitatea actuală a S.C. "LAURA" S.R.L.

Astfel S.C. "LAURA" S.R.L. cu sediul in str. Principala, nr. 53, jud. Braşov,

comuna Recea localitatea Gura Văii fost înregistrata la Registrul Comerţului cu nr. si

data: H 09 / 132 /14.06.2006. S.C. "LAURA" S.R.L. este o societate de tip deschis

care actţionează în sectorul turism - alimentaţie publică. Societatea are în prezent 7

salariaţi.

S.C. "LAURA" S.R.L. având ca activitate principală de bază pensiunea, oferă

clienţilor săi atât servicii de bază (cazare şi alimentaţie publică) cât şi servicii fără

plată (informaţii, depozitare bagaje, parcare).

A doua parte - PIAŢA ACTUALĂ - se poate observa că S.C. "LAURA"

S.R.L. are o pondere importantă pe piaţa zonei GURA VĂII, datorită puţinelor

pensiuni agroturistice prezente în zonă.

Tot în această parte se găsesc informaţii privind clienţii actuali, concurenţii,

poziţia serviciilor concurenţei raportul preţ – calitate a serviciilor concurenţei,

sistemul de distribuţie,promovarea serviciilor S.C. "LAURA" S.R.L..

A treia parte – PREZENTAREA PROIECTULUI pentru care se solicită

sprijin financiar , S.C. "LAURA" S.R.L. intenţionează să organizeze şi sa lanseze pe

piaţa zonei Recea, localitatea Gura Văii, o pensiune agroturistică.

Pentru amenajarea acestei pensiuni agroturistice S.C. "LAURA" S.R.L. va

folosi gospodăria de pe str. Principală, nr. 53, jud. Braşov, comuna Recea, sat Gura

Văii.

S.C. "LAURA" S.R.L. consideră că pentru demararea acestui proiect este

nevoie de un capital total de 20.000 EURO, ea dispunând doar de 9.000 EURO.

Partea a patra - MANAGEMENT. ORGANIZARE. PERSONAL - arată

care este echipa managerială de care depinde transformarea investiţiei într-o afacere

de succes, care este structura organizatorică a pensiunii agroturistice "LAURA".

Partea a cincea - PLANUL DE MARKETING - prezintă analiza S.W.O.T.

şi strategiile de marketing.

Partea a şasea - ANALIZA FINANCIARĂ - este prezentată analiza

proiectului de investiţie, observând că el este rentabil.

4.1.3. Planul de afaceri

A. PROFILUL FIRMEI

Date de identificare

Numele societăţii: S.C. "LAURA" S.R.L.;

Numele prescurtat al societăţii: nu este cazul;

Sediul social: str. Principală, nr. 53, jud. Braşov, comuna Recea, localitatea Gura Văii

Numărul şi data înregistrării la Oficiul Registrului Comerţului:

H 09 / 132 / 14.06.2006;

Codul fiscal: 2 / 752970;

Conducerea şi personalul

Administrarea societăţii este asigurată de directorul Barbu Ana şi contabil şef Rusu

Mihai:

Tabel nr. 4.1

NUME PRENUME FUNCŢIA STUDII ANUL

ANGAJAR11

BARBU ANA DIRECTOR SUPERIOARE

CONTABILITATE

2006

RUSU MIHAI CONTABIL

ŞEF

SUPERIOARE

CONTABILITATE

2006

a) Personalul S.C. "LAURA" S.R.L.

Personalul S.C. "LAURA" S.R.L. este format din membrii familiei BARBU, ei

primind şi întreţinând turiştii (7 persoane).

3.Misiunea S.C. "LAURA" S.R.L.

Misiunea societăţii se concretizează în obiective de natura:

-îmbunătăţirea calităţii pentru produsele şi serviciile pe care societatea le oferă

deja clienţilor ei;

-Reducerea preţurilor produselor şi serviciilor pe care societatea le oferă;

-Creşterea cotei de piaţă a produselor şi serviciilor pe care societatea le oferă;

-Oferirea de noi produse şi servicii clienţilor societăţii;

-Penetrarea produselor şi serviciilor proprii pe piaţa de consum existentă.

4.Activitatea actuală

a) Produsele şi serviciile S.C. "LAURA" S.R.L.

Societatea are ca obiect principal de activitate turismul şi alimentaţia publică şi

ca activităţi principale (de bază în exerciţiul financiar 2008) activităţile simbolizare în

codurile CAEN:

Hoteluri şi moteluri cu restaurante;

Hoteluri şi moteluri fără restaurante;

5523 Alte mijloace de cazare (pensiune agroturistică); Societatea comercială

"LAURA" S.R.L. oferă urmatoarele:

Servicii de bază Cazare:

Pensiunea agroturistică are 10 camere în următoarea componenţă:

Prima clădire este compusă din:

-5 camere;

-hol de primire;

-bucătărie cu 12 locuri la masă;

-spaţii pentru depozitarea alimentelor.

A doua clădire cuprinde:

-5 camere;

-spaţiu pentru depozitarea alimentelor;

-verandă.

Clienţii au la dispoziţie: TV color, frigider, telefon, cuptor cu microunde,

aragaz. Servicii de alimentaţie publică

Fiind dotată cu bucătărie spaţioasa şi dispunând de loc special amenajat

pentru servirea mesei,societatea poate oferi,la cererea turiştilor,cele trei mese

principale,la preţuri accesibile şi pregătite cu ingrediente naturale,din gospodăria

proprie.

Servicii fară plată

-informaţii;

-depozitare bagaje;

-parcare.

b) Principalii distribuitori ai serviciilor turistice

S.C. "LAURA" S.R.L. are contracte cu 3 agenţii de turism din judeţul Braşov:

S.C. "CRISTIANUL" SA.

S.C. "MICOMIS" S.A.

S.C. "SUNTOURS" S.A.

Dintre acestea S.C. "CRISTIANUL" S.A. este cel mai important distribuitor al

serviciilor turistice.

S.C. "CRISTIANUL" S.A. are sediul in judeţul Braşov, strada Toamnei nr. 2 tel / fax

455042, are numărul de înregistrare în Registrul Comerţului J 08 / 96 /1991, codul

fiscal R 1106272.

Aceasta societate funcţionează încă din 1971, dar ca Agenţie de turism din Braşov a

OJT Braşov cu sediul în Predeal.

Obiect de activitate

Activităţi ale agenţilor de turism şi asistenţă turistică:

Activitate de informare şi consulting în domeniul turismului;

Organizarea de excursii, procurarea locurilor pentru cazare şi transport precum şi

serviciile de ghid pentru turism şi asigurarea locurilor de odihnă şi tratament.

Poziţia socială pe piaţă.

Principala strategie a societatii "CRISTIANUL" S.A. este "cantitate si calitate".

Faţ4 de celelalte agenţii de turism, "CRISTIANUL" S.A. percepe comisionul cel mai

mic pentru a avea preţuri mici şi o cantitate cât mai mare de turişti,oferind totodata o

calitate deosebită a serviciilor oferite. Comisionul în perioada de vârf este maxim

15%, iar în celelalte perioade variaza de la 12%, 10% ,ajungând chiar Ia 8 - 5%.

B. PIAŢA ACTUALĂ A S.C. "LAURA" S.R.L.

1. Poziţia S.C. "LAURA" S.R.L. pe piaţă.

S.C. "LAURA" S.R.L. are o pondere semnificativă pe piaţa zonei Gura Văii, deoarece

în zonă există puţine case de vacanţă şi pensiuni agroturistice, societatea oferind

condiţii de excepţie şi un confort deosebit.

S.C. "LAURA" S.R.L. oferă condiţii excelente pentru turismul rural. Serviciile

turistice oferite de S.C. "LAURA" S.R.L. se adresează atât pieţei interne, cât şi pieţei

externe.

Se constată că numărul de turişti români este mai mare ca numărul de turişti străini:

Tabel nr. 4.2.

Anul Numărul de turişti români Numărul de turişti străini

2009 150 60

2010 188 72

Puterea de piaţă a S.C. "LAURA" S.R.L. este de:

Tabel nr. 4.3.

Nr. crt. Specificaţie 2009 2010 2011

1 Profit net 7.123 9.342. 10.400

2 Cifră de afaceri 98.125. 100.061 100.527

3 Rata marjei nete 0,076 0,0933 0,0518

Clienţi actuali

Principalii clienţi ai S.C. "LAURA" S.R.L. sunt clienţi interni datorită

spectrului larg de servicii şi tarife oferite de S.C. "LAURA" S.R.L. Există şi o serie de

clienţi permanenţi: - persoane cu o situaţie materială deosebită pentru petrecerea

weekend-ului (personae individuale sau grupuri organizate).

Concurenţa S.C. "LAURA" S.R.L.

a) Principali concurenţi

Concurenţa nu este foarte puternică, în prezent, deoarece nu există multe pensiuni în

zona Gura Văii.

La nivelul zonei, principalii concurenţi sunt:.

PENSIUNEA CASA FLORILOR

Capacitatea de cazare este de 7 locuri. Camerele sunt dotate cu telefon şi televizor, iar

bucătăria beneficiază de aparatura modernă, 10 locuri la masă.

PENSIUNEA PITICILOR.

Capacitatea de cazare este de 10 locuri. Pensiunea dispune de teren de tenis, parcare,

aparatura moderna.

PENSIUNEA CU MERI.

Capacitatea de cazare este de 10 locuri. Pensiunea dispune de gospodărie anexă cu

animale de producţie.

Poziţia serviciilor concurenţei faţă de cele ale S.C. "LAURA" S.R.L.

Tabel nr. 4.4

PENSIUNE PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

CASA FLORILOR

-tarife scăzute -amplasare -calitatea serviciilor -gama restrânsă de servicii

PITICILOR -calitatea serviciilor -amplasare

-tarife ridicate-gama restrânsă de servicii

CU MERI -calitatea serviciilor -teren de tenis

-tarife ridicate

Raportul pret - calitate a serviciilor concurentei faţă de cele ale S.C. "ANA" S.R.L.

Tabel nr. 4.5

PENSIUNE PREŢ CALITATE

mai mic comparabil mai mare mai mic comparabil mai mare

CASA FLORILOR

* *

PITICILOR * *

CU MERI * *

Raportul preţ - calitate al serviciilor de la S.C. "LAURA" S.R.L. este bun. în

afară de pensiunea CASA FLORILOR, celelalte pensiuni oferă o gamă largă de

servicii. În ceea ce priveşte preţul serviciilor oferite de S.C. "LAURA"

S.R.L.,societatea nu are cele mai mari preţuri din zona Gura Văii, ele sunt devansate

de preţurile practicate de pensiunea PITICILOR, dar şi de pensiunea CU MERI.

4. Sistemul de distribuţie

Politica de distribuţie este influenţată de tipul produsului sau serviciului.În

cazul "LAURA" S.R.L. distribuţia se realizează la locul serviciului. Canalele de

distribuţie utilizate în cadrul societăţii sunt directe, datorită domeniului de activitate în

care activează aceasta.

De asemenea distribuţia este influenţată de poziţiile pe piaţă ale societăţii.

5 . Promovarea serviciilor S.C. "LAURA" S.R.L.

Promovarea serviciilor şi produselor oferite de S.C. "LAURA" S.R.L. ocupă

un rol în strategia de implementare a proiectului.

Se vor utiliza mijloace de promovare vizuale clasice: bannere, panouri cu loc

de afişare, atât pe traseul drumului naţional, în zona apropiată pensiunii, cât şi cu

afişare în zona turistică a municipiului Braşov.

Reclamă prin intermediul mass-mediei locale şi naţionale: presa, radio şi

televiziune.

Se va participa la târgurile organizate pentru promovarea turismului montan

rural.

Se vor tipări şi se vor difuza, în principal la tour-operatorii specializaţi, un

număr de 2000 de pliante promoţionale anual.

Se va înscrie pensiunea pe toate site-urile care promovează turismul rural

montan,iar până la finele anului 2011 se va crea pagină promoţională web proprie pe

INTERNET, cu prezentarea detaliată a pensiunii agroturistice şi a întregii oferte a

produselor turistice ale societăţii.

Prin intrarea în rândul societăţilor promovate cu ajutorul internetului,S.C.

«LAURA » S.R.L. dovedeşte înţelegerea tendinţei pieţii de ofertă a produselor

turistice şi doreşte să vină în întâmpinarea consumatorului, ca fiecare potenţial turist,

să poată să-şi aleagă din multitudinea de variante ale ofertei, propriul său produs

turistic, în funcţie de hobby-urile personale sau de grup şi de posibilităţile materiale

ale fiecăruia, să le comande şi sa facă rezervarea direct prin intermediul internetului.

Aceasta modalitate de comandă va fi practic la îndemâna turiştilor individuali,

cât şi a operatorilor externi.

Pentru promovarea imaginii obiectivului, se va aloca un procent de 5% din cifra de

afaceri anuală..

C. PREZENTAREA PROIECTULUI PENTRU CARE SE SOLICITA SPRIJIN

FINANCIAR

1.Obiectul investiţiei

Societatea comercială ,,LAURA" S.R.L. doreşte să-şi extindă activitatea şi

intenţionează să organizeze şi să lanseze pe piaţa zonei GURA VĂII o pensiune

agroturistică.

Pentru amenajarea unei pensiuni agroturistice, societatea comercială ,,LAURA"

S.R.L., va utiliza gospodăria de pe str. Principală, nr. 53, jud. Braşov, localitate Gura

Văii.

2.Factorii care au stat la baza deciziei de organizare şi lansare a acestei investiţii.

Societatea comercială „LAURA” SRL a luat hotărârea de a organiza şi lansa

pe piaţa localităţii Gura Văii a unei pensiuni agroturistice deoarece în zonă nu există

la ora actuală prea multe pensiuni agroturistice, cele existente aflându-se la distanţe

mari; în plus proiectul propune prin posibilităţile existente ale firmei responsabilităţile

de proiect şi crearea unei punţi de legătură între turismul de natură urbană practicat în

judeţul Braşov şi zona rurală, fapt ce demonstrează caracterul inovator al noilor

produse turistice.

3. Obiective propuse prin proiectul de investiţie

Obiective tehnologice

Reamenajarea, renovarea unei gospodării în vederea deschiderii unei pensiuni

agroturistice, în acest scop se va avea în vedere respectarea în totalitate a normelor

impuse pentru acest gen de investiţie.

Obiective fi nanciare

Valoarea investiţiei ce va fi realizată de către S.C. "LAURA" S.R.L. este de

20.000 EURO, conform celor prezentate în prezentul plan de afaceri.

S.C. "LAURA" S.R.L. intenţionează să participe ia investiţie cu 9.000 EURO,

ceea ce reprezintă 48% din valoarea totală a investiţiei.

Diferenţa de 11.000 EURO se doreşte a fi obţinută printr-un credit bancar, în

următoarele condiţii:

Termenul de rambursare a creditului: 3 ani;

Rata anuala a dobânzii: maxim 10%;

Număr de rambursări pe an:4;

Perioada de graţie (necesară finalizarii investiţiei): 6 luni.

Conform proiectului realizat, costurile de realizare a investiţiei propuse sunt

repartizate după cum urmează:

Tabel nr. 4.6

NR. CRT. OBIECTIV INVESTIŢIE VALOARE (EURO)

1Reamenajarea,renovarea, repararea,

modernizarea gospodăriei9.000

2Dotarea cu mobilier şi decorarea cu accesorii

a gospodăriei7.500

3 Diverse şi neprevăzute 3.500

D. MANAGEMENT. ORGANIZARE. PERSONAL.

1. Echipa managerială

Deoarece echipa managerială este cheia pentru a transforma o idee bună într-o afacere

de succes, se vor folosi manageri cu experienţ4.

Astfel echipa managerială va fi formată din:

Tabel nr. 4.7

FUNCŢIA STUDII VECHIME

MANAGER GENERAL

SUPERIOARE TURISM-SER VICII

17 ani

DIRECTOR ECONOMIC

SUPERIOARE CONTABILITATE

23 ani

DIRECTOR COMERCIAL

SUPERIOARE COMERŢ

8 ani

2. Organigrama societăţii

E. PLANUL DE MARKETING 1. Analiza S.W.O.T.

Este interesant de analizat punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi pericolele

acestei investiţii.

Analiza S.W.O.T.(Strenghts, Weaknesses, Oportunities Threats):

Tabel nr. 4.8

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Viteza relativ mare de realizare a • Nu are clientela formată

investiţiei

• Dotarea cu aparatură modernă

• Spaţiul de cazare este mic

• Produse şi servicii de calitate

• Preţuri accesibile

• Experienţa conducerii acumulată

până în prezent

• Ospitalitatea gazdelor

• Existenţa unui număr mic de

concurenţi

OPORTUNITATI PERICOLE

• Amplasarea într-un cadru deosebit • Numărul relativ redus de clienţi

2. STRATEGIA GENERALĂ DE MARKETING

MANAGER

APROVIZIONARETRANSPORT

MARKETINGRECLAMĂ

BUCĂTAR CONTABIL

DIRECTORCOMERCIAL

DIRECTOR ECONOMIC

Strategia generală de marketing a S.C. "LAURA" S.R.L. desemnează liniile

definitorii ale atitudinii şi conduitei societăţii în vederea atingerii obiectivelor propuse

prin investiţia analizată.

Strategia nu este detaliată, ci doar precisă şi realistă, ea indicând fara echivoc

ce se urmăreşte în esenţă şi cum se intenţionează să se ajungă la scopul vizat.

Pentru a-si asigura succesul S.C. "LAURA" S.R.L. se va folosi de "punctele

slabe" ale concurenţilor săi, incercând să vină cu îmbunătăţiri.

S.C. "LAURA" S.R.L. îşi propune să atragă clienţii printr-o ambianţă plăcută,

familiară, produse şi servicii de calitate, preţuri accesibile.

S.C. "LAURA" S.R.L. se va ocupa şi de eliminarea propriilor "punctele

slabe". Pentru ca pensiunea să devină cunoscută se va recurge la publicitate, iar pentru

mărirea spaţiului se va recurge la reamenajare.

3. STRATEGIA DE PRET

Obiectivul fundamental al strategiei de preţ al S.C. "LAURA" S.R.L. este

obţinerea rentabilităţii, respectiv asigurarea recuperării de costuri şi realizarea de

profit.

Strategia de preţ este modalitatea în care acest obiectiv poate fi atins.

S.C. "LAURA" S.R.L. îşi propune să practice preţuri relativ reduse. Datorită

practicării unor preţuri accesibile ea consideră că zilnic va avea un număr mare de

clienţi.

4. STRATEGIA DE DISTRIBUŢIE

Elaborarea strategiei de distribuţie presupune identificarea celor mai potrivite

canale de distribuţie şi modalităţi de desfăşurare a oportunităţilor logistice, necesită

parcurgerea unei succesiuni de etape, de la identificarea cerinţelor clienţilor, până la

selecţia celei mai adecvate variante.

Datorită amplasării, pensiunea va fi uşor accesibilă, atât turiştilor sosiţi în zonă

cât şi celor aflaţi în tranzit.

În scopul protecţiei turiştilor, activitatea pensiunilor turistice şi a fermelor

agroturistice se va realiza cu respectarea actelor normative ce reglementează turismul

în România.

In funcţie de nivelul de dotare şi de calitatea serviciilor oferite, pensiunile

turistice şi fermele agroturistice se clasifică pe margarete.

Amplasarea pensiunilor turistice şi a fermelor agroturistice trebuie realizată în

locuri ferite de surse de poluare şi de orice alte elemente care ar putea pune în pericol

sănătatea sau viaţa turiştilor.

Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei în cadrul pensiunilor turistice şi a

fermelor agroturistice, în cazul când sunt destinate şi pentru consumatorii din afară,

numărul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de cazare, dar nu mai mic de i

6 locuri la mese, se clasifică ca unităţi de alimentaţie pentru turism potrivit normelor

specifice pentru Ministerul Turismului.

CRITERII privind încadrarea gospodăriilor din zona montană în clasa de

confort agroturistic montan:

1. Clasa de confort agroturistic montan - spaţii de cazare:

Clasa I: - cameră cu 1 - 2 paturi (10 - 16 m2), cu posibilităţi de încălzire

asigurate şi grup sanitar propriu fiecărei camere, cu WC. lavoar, duş (cadă), cu apă

rece şi caldă.

Clasa II: - cameră cu 1 - 2 paturi (10 - 16 m2), cu posibilităţi de încălzire

asigurate şi grup sanitar comun cu alţi turişti, cu WC, lavoar, duş (cadă), cu apă rece

şi caldă.

Clasa III: - cameră cu I - 3 paturi (10-20 m2). cu posibilităţi de încălzire

asigurate şi grup sanitar comun cu alţi turişti şi cu proprietarul, cu WC. lavoar, duş

(cadă), cu apă rece şi caldă.

Clasa IV: - cameră cu 1 - .3 paturi (10 - 20 m2). cu posibilităţi de încălzire

asigurate şi latrină separată de locuinţă comună cu proprietarul şi o încăpere pentru

spălat cu lavoar, cu apă rece, comună cu alţi turişti.

2. Clasa de confort agroturistic montan - spaţii pentru prepararea şi servirea

meselor:

Clasa A: - cameră de servit masa şi recreere, dotată cu un loc pentru prepararea

hranei, în folosinţa exclusivă a turiştilor:

Clasa B: - cameră de servit masa şi recreere, în folosinţă comună a turiştilor cu

proprietarul, cu acces ia bucătăria proprietarului;

Clasa C: - fară cameră de servit masa şi de recreere, dar cu acces la bucătăria

proprietarului.

Pensiunile turistice sunt spaţii de primire turistice, având o capacitate de până

la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural şi până la 20 de

camere în mediul urban, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri

independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor în condiţiile

de pregătire şi servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din

alimentaţia turiştilor cu produse din producţia proprie. Amplasarea pensiunilor

turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale şi a pensiunilor agroturistice trebuie

realizată în locuri ferite de surse de poluare şi de orice alte elemente care ar pune in

pericol sănătatea sau viaţa turiştilor. Dotările din camerele şi din grupurile sanitare

destinate turiştilor îl vor pune în exclusivitate la dispoziţia acestora. In interiorul

acestora nu se admit lucrurile personale ale locatarului (articole de îmbrăcăminte,

încălţăminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turiştii).

Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei care sunt destinate şi pentru

consumatorii din afară, numărul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor care

servesc deobicei, dar nu mai mic de 20 de locuri la mese, se clasifică ca unităţile de

alimentaţie pentru turism, potrivit normelor speciale elaborate de Autoritatea

Naţională pentru Turism.

Pensiunile agroturistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de

agreement, cazare vor respecta, pentru montarea corturilor şi rulotelor criteriile

privind echiparea sanitară şi dimensiunea parcelelor.

Procesul de formulare a strategiei referitoare la analizele de marketing de

către o întreprindere producătoare, necesită parcurgerea unei succesiuni de etape,

de la identificarea cerinţelor clienţilor, până la selecţia celei mai adecvate variante.

Datorită amplasării, pensiunea va fi uşor accesibilă, atât turiştilor sosiţi în

zonă cât şi celor aflaţi în tranzit.

4.1.4. Anexe contabile

F. ANALIZA FINANCIARĂ

A) INFORMAŢII FINANCIARE PRIVIND ACTIVITATEA CURENTĂ

SI VIITOARE A SOCIETĂŢII

PROIECŢIA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERI

EURO Tabel 4.9

Nr. Inormaţia financiară Anul Estimare Estimare Estimare Estimare

crt. precedent

(2011)

Pe 2012 pe 2013 pe 2014 pe 2015

1 Venituri din vânzarea mărfurilor

0 0 27.000 108.000 129.600

2 Producţia vândută 21.881 97.590 134.040 243.390 272.350

3 Cifre de afaceri (1+2) 21.881 97.590 161.040 351.390 401.950

4 Venituri din

producţia stocată şi alte venituri din

0 0 0 0 0

exploatare5 TOTAL

VENITURI DIN

EXPLOATARE 21.881 97.590 161.040 351.390 401.950

(3+4)

6 Venituri financiare 3 1.000 1.000 1.000 1.200

7 Venituri excepţionale 0 0 0 0 0

A. TOTAL

VENITURI 21.884 98.590 162.040 352.390 403.150

(5+6+7)

8 Cheltuielile privind

mărfurile

0 0 15.000 60.000 72.000

9 Cheltuielile cu materiile

prime

6.441 65.451 66.506 58.988 64.120

10 Cheltuielile cu energie şi utilităţi

3.986 260 500 1.500*

1.800

ESTIMAREA BILANŢULUI

EURO Tabel nr. 4.10

Informaţia financiarăAn

precedent (2011)

Estimare 2012

Estimare 2013

Estimare 2014

Estimare 2015

Disponibilităţi băneşti 526 5.540 8.815 21.290 39.003

Stocuri 7.687 7.500 8.500 8.500 8.500

Creanţe 2.491 15.200 15.200 14.000 15.000

Active fixe 9.694 14.631 187.431 209.031 230.151

Alte active 3.240 17.000 10.000 10.000 10.000

Total active 23.818 59.871 229.946 252.821 302.654

Datorii pe termen scurt din care:

31.190 46.621 185.559 120.988 68.360

Furnizori 6.785 15.400 27.500 20.500 17.000

Credite 1.395 0 0 0 0

Datorii la bugetul statului

23.010 31.221 31.000 35.000 25.000

Alte datorii 0 0 127.059 65.488 26.360

Datorii pe termen mediu 0 0 0 0 0

Capital propriu din care: -7.327 13.250 44.387 131.833 234.294

Profit 46 12.368 31.137 87.446 102.461

Provizioane 0 0 0 0 0

Alte pasive 0 0 0 0 0

Total pasive 23.818 59.871 229.946 252.821 302.654

Cifra de afaceri 21.882 97.590 161.040 351.390 401.950

SITUAŢIA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR AFERENTE

PROIECTULUI DE INVESTIŢII

EURO Tabel nr. 4.11

Informaţia financiară ANUL 1 (2012)

ANUL 2 (2013)

ANUL 3 (2014)

ANUL 4 (2015)

1 VENITURI TOTALE o , 63.450 253.800 304.560

2 CHELTUIELI TOTALE, din care:

0 38.424 153.696 184.435

-materii prime şi materiale 0 16.500 66.000 79.200

-salarii directe 0 19.584 78.336* 94.003

-energie şi utilităţi 0 240 960 1.152

- reparaţii şi întreţinere 0 100 600 750

- chirii 0 0 0 0

- asigurări 0 300 1.200 1.440

- amortizări 0 600 2.400 2.880

- alte cheltuieli 0 1.100 4.200 5.010

3 TVA 0 0 0 0

4 TOTAL CHELTUIELI (2 + 3)

0 38.424 153.696 184.435

5 PROFIT BRUT (1-4) 0 25.026 100.104 120.125

6 Impozit pe profit 0 6.256 25.026 30.031

7 Profit net (5 - 6) 0 18.770 78.078 90.094

SITUATIA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR PE TOTAL ACTIVE

EURO Tabel nr. 4.12

Informaţia financiară ANUL 1

(2012)

ANUL 2

(2013)

ANUL 3

(2014)

ANUL 4

(2015)

1VENITURI TOTALE, din

care:

98.590 162.040 352.390 403.150

-venituri aferente proiectului 0 63.450 253.800 304.560

-venituri din alte activităţi 98.590 98.590 98.590 98.590

2CHELTUIELI TOTALE, din

care:

82.100 120.524 235.796 266.535

Cheltuieli aferente

proiectului, din care:

0 38.424 153.696 184.435

-amortizare 0 600 2.400 2.880

Cheltuieli aferente celorlalte

activităţi, din care:

82.100 82.100 82.100 82.100

-amortizare 1.000 1.000 1.000 1.000

3 TVA 0 0 0 0

4 TOTAL = 2+3 82.100 120.524 235.796 266.535

5 PROFIT BRUT= 1- 4 16.490 41.516 116.594 136.615

6 IMPOZIT PE PROFIT 4.122 10.379 29.148 34.154

7PROFIT NET, din care

repartizat pentru:

12.368 31.137 87.446 102.461

- Dobînzi aferente proiectului 0 0 0 0

- Rambursări credite 0 0 0 0

- Alte destinaţii 12.368 31.137 87.446 102.461

FLUXUL FINANCIAR ESTIMAT PENTRU

PERIOADA 01.07.2012 - 31.12.2015EURO

2012 2013 2014 2015

EXPLICAŢII/ PERIOADA Anul

prece dent2012

TrimI

Trim.IV

Trim.I

Trim.11

Trim.III

Trim.IV

End year End year

1. Numerar laînceputulperioadei 43 759 5540 9532 9239 9054 8815 21290 39003

2. Intrări de numerar:

-din vânzări: 45394 22356 22356 18147 18147 18147 77667 301390 353150

-din credite: 0 0 0 60750 49875 49275 14500 25000 25000

-creanţe-clienţi 3299 2311 1522 1500 1500 1500 1500 6000 7500

Total intrări de numerar: 48693 24667 23878 80397 69522 68922 93667 307390 360650

TOTAL NUMERAR DISPONIBIL = 1+2

48736 25426 29418 89929 78815 77976 102482 328680 399653

3. Ieşiri de numerar:

PLĂŢI DE NATURA CHELTUIELILOR FIXE

2012 2013 2014 2015

EXPLICAŢII/ PERIOADA

Anul precede

nt

Trim.I

Trim.IV

Trim.I

Trim.II

Trim.III

Trim.IV

End year

End year

-plata salariilor personalului TESA şi a altor drepturi asimilate

1524 630 630 630 630 630 2550 1254 15048

-plăţi pentru chirii 0 0 0 0 0 0 0 0 0

-alte plăţi de natura cheltuielilor fixe (care pot fi identificate)

0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total plăţi de natura cheltuielilor fixe

1524 630 630 630 630 630 630 630 630

PLAŢI DE NATURA CHELTUIELILOR VARIABILE

2012 2013 2014 2015

EXPLICAŢII/ PERIOADA

Anul precedent

Trim.I

Trim.IV

Trim.I

Trim.II

Trim.III

Trim.IV

End year

End year

-plăţi pentru materii prime şi materiale

25818 15300 15300 15300 15300 15300 34350 108980 115260

-plăţi pentru manopera directă şi impozite aferente

7370 1500 1500 1500 1500 1500 15100 83911 91414

-plăţi pentru energie şi alte utilităţi

4628 65 65 65 65 65 305 1500 1800

-plăţi pentru transport şi deplasări

7541 50 50 50 50 50 200 600 720

-plăţi pentru reclama şi protocol

0 50 50 50 50 50 150 150 150

-plăţi pentru TVA 486 752 752 752 752 752 5444 2208 2588

-plăţi pentru taxe şi impozite

689 489 489 489 489 489 984 4562 5877

-plăţi pentru dobânzi bancare

0 0 0 0 0 0 0 0 0

- alte plăţi de natura cheltuielilor variabile (care pot fi identificate şi repartizate)

0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total plăţi de natura cheltuielilor variabile

46532 18226 1822 1822 1822 1822 5685 2229 2415

2012 2013 2014 2015

EXPLICAŢII/ PERIOADA

Anul prece

Trim.I

Trim.IV

Trim.I

Trim.II

Trim.III

Trim.IV

End year

End year

dentTOTAL PLĂTI

(FIXE+ 48056 18856 18856 18856 18856 18856 59403 235529 256589

VARIABILE)4. PLĂŢI

PENTRU 0 0 0 60750 49875 49275 14500 25000 25000

INVESTIŢII

5.PLĂŢI

PENTRU IMPOZITUL PE

154 1030 1030 1030 1030 1030 7289 29148 34154

PROFIT

6.ALTE IEŞIRI DE NUMERAR

0 0 0 0 0 0 0 0 0

B.TOTAL IEŞIRI

NUMERAR(3+4 48210 19886 19886 80636 69761 69161 81192 289677 315743

+5)

2012 2013 2014 2015

EXPLICAŢII/ PERIOADA

Anul precedent

Trim.I

Trim.IV

Trim.I

Trim.II

Trim.III

Trim.IV

End year

End year

C.SURPLUS/DEFICIT DE NUMERAR(A B)

526 5540 9532 9293 9054 8815* 2129 3900 8391

D.RATE RAMBURSĂRI ŞI CREDITE

0 0 0 0 0 0 0 0 0

E.SURPLUS/DEFICIT DENUMERAR NET (C-D)

526 5540 9532 9293 9054 8815 2129 3900 8391

F. Credite aflate în sold în luna curentă(total credite angajate- rate de rambursat în luni)

0 0 0 0 0 0 0 0 0

ALTE FINANŢĂRI OBŢINUTE DE ÎNTREPRINDERE

Alte finanţări obţinute în trecut de întreprindere NU ESTE CAZUL Programul:

Titlul proiectului: Anul acordării:

Obiectul garantului □, împrumutului contractului □

Alte finanţări solicitate de întreprindere pentru proiectul propus NU ESTE

CAZUL 1) Programul la care s-a mai solicitat finanţare pentru acest proiect: Instituţia

finanţatoare:

Instituţia la care s-a mai depus cererea de finanţare (nume complet, adresa, telefon,

fax, persoana de contact):

Titlul proiectului:

Partea proiectului pentru care s-a solicitat finanţare: Suma solicitată:

Partea proiectului pentru care s-a solicitat finanţare: Suma solicitată:

Data la care se aşteaptă răspunsul / s-a obţinut răspunsul la cererea de finanţare:

PRESUPUNERI ŞI RISCURI CONSIDERATE ÎN ELABORAREA

PROIECTULUI

Având în vedere amplasarea obiectivului de investiţii în zona Recea,

considerată deja ca o zonă cu potenţial turistic ridicat, precum şi modul de concepere

al investiţiei, corelate şi cu siguranţa oferită acestor afaceri de către cererea de pe piaţa

naţională şi europeană, riscul considerat are un nivel scăzut. în toate calculele

financiare s-a utilizat metoda pesimist-rezonabilă de estimare, ceea ce duce la un

coeficient de risc de 3-4%.

CONCLUZII

În încheierea acestei lucrări se poate trage concluzia că există cadrul necesar,

cât şi baza tehnico-materială pentru dezvoltarea în această zonă a turismului rural şi a

agroturismului.

Mai mult, prin situarea sa geografică, locuinţele care intră in circuitul turistic

pot beneficia de Legea nr 187 din 1998 şi Ordonanţa Guvernului României nr. 63 din

24 august 1997, acte normative venite în completarea celor din 1994, cu privire la

dezvoltarea turismului şi promovarea iniţiativei private in localităţile situate în mediul

rural din zona montană de peste 500 m altitudine.

Una din prevederile acestei legi avantajează în mod deosebit gospodăriile din

circuitul turistic rural, scutind proprietarii acestora de plata impozitului pe venit pe o

perioadă de 10 ani.

Deşi în GURA VĂII practicarea agroturismului nu s-a făcut niciodata în mod

oficial, sătenii i-au cazat în casele lor şi le-au oferit cele necesare oaspeţilor care le-au

vizitat satul încă de la începutul secolului, fie că vizitele au fost oficiale sau nu, sau că

vizitatorii erau simplii cetăţeni, personalităţi sau rudele lor stabilite la oraş şi venite în

vizită.

Caracterul localnicilor este unul din atuurile acestora în practicare turismului,

ramură economică care implică foarte mult caracterul lucrătorului, răbdarea şi

onestitatea fiind foarte potrivite acestei munci.

Faptul că banul nu este o valoare dominantă în reprezentările oamenilor din

acest sat şi că alimentele au o accesibilitate larga aici deoarece preţurile sunt scăzute,

va duce cu siguranţă în viitor la practicarea unui turism accesibil, din punct de vedere

al preţurilor şi care va sta la dispoziţia unei mase mari de clienţi

Situarea satului la poalele Munţilor Făgăraş, ce constituie un peisaj superb şi

relativ la o mică distanţă de un mare centru urban, oferă locuitorilor din acest sat

posibilitatea practicarii unor activităţi foarte diferite într-un spaţiu relativ restrâns.

Aceste activităţi ar putea duce şi la dezvoltarea satului de vacanţă ce va fi realizat în

apropierea munţilor

Dupa cum am arătat şi pe parcursul proiectului, locuinţele din această zonă au

un potenţial turistic în curs de dezvoltare, potenţial ce poate asigura şi în momentul

actual petrecerea unor vacanţe reuşite, atât pentru turiştii români, cât şi pentru turiştii

străini care au posibilitatea să cunoască peisajele, obiceiurile şi oamenii din această

zonă.

În viitorul apropiat, odată cu modificarea infrastructurii existente şi cu

dezvoltarea gospodăriilor, un număr tot mai mare de turişti se vor putea bucura de un

cadru natural nepoluat, putând realiza activităţi turistice de o diversitate rar întâlnită în

altă zonă : de cunoaştere, de odihnă, de recreere ,turism cultural şi ecumenic, pescuit

şi vânătoare,turism ecvestru şi multe alte moduri de petrecere a unor vacanţe

minunate.

Dupa cum s-a putut observa în ultimii ani, tendinţa generală a turiştilor este de

a-şi petrece timpul liber într-un cadru natural ce nu a suferit mari modificări prin

intervenţia omului. Această tendinţă se datorează programului lejer, liniştii, siguranţei

din mediul rural, preţurilor şi a calităţii produselor alimentare ce pot fi consumate

direct de la sursă - mediul rural.

Toate acestea sunt preferate în defavoarea condiţiilor din mediul urban unde

programul este foarte încarcat, activităţile se desfăşoară în spaţii închise şi unde pulsul

oraşului se face simţit poate chiar mai mult decât în mediul din care provine turistul.

La fel de obositoare şi nesatisfăcătoare pentru turist,au început să fie şi zonele rurale

intens dezvoltate şi promovate,cum ar fi Valea Prahovei şi zona Moeciu,tot în judeţul

Braşov.

Această tendinţă ne bucură şi ne asigură că turismul rural şi agroturismul va

avea o continuitate promiţătoare în perioada următoare.

Lucrarea prezentă intitulată "Posibilităţi de dezvoltare a turismului rural

în zona Ţara Făgăraşului", prezintă aşa cum arată şi titlul posibilităţile de

dezvoltare a turismului rural în aceasta zonă.

Pe parcursul acestei lucrări au fost dezbătute atât probleme de ordin general

în ceea ce priveşte locul ocupat de turismul rural şi agroturism în cadrul turismului

românesc, dar şi chestiuni concrete referitoare la zona studiată, Ţara Făgăraşului cu

focalizare pe localitatea GURA VĂII, localitate din comuna RECEA, care face

obiectul principal al acestei lucrări.Turismului şi mai ales turismul rural nu este

valorificat în zona studiată la întreg potenţialul său.

Resursele naturale şi antropice, bogăţia de tradiţii şi obiceiuri populare,

caracterul blând şi ospitalier al oamenilor din această zonă, trebuie cât mai bine pus în

valoare şi exploatate eficient în beneficiul turiştilor, cât şi în beneficiul locuitorilor

acestei zone.

Prin dezvoltarea gospodăriei « LAURA » şi transformarea ei în pensiune

agroturistică se sugerează posibilităţile de dezvoltare ale turismului rural în Ţara

Făgăraşului în general, şi a localităţii GURA VĂII în special.

Analiza financiară a situaţiei economice a gospodăriei şi planul de afaceri

prezentat, demonstrează potenţialul de realizare al investiţiei şi modul de promovare

eficientă al produsului turistic.

BIBLIOGRAFIE :

MITRACHE ŞTEFAN- «Agroturismul şi turismul rural», Editura Lux Libris,

Braşov, 2001

VASILE NEAGU- « Servicii şi turism », Editura Expert, Bucureşti, 2000

PUIU NISTOREANU- «Turismul rural », Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1999

FLORINA BRAN, TAMARA S1MI0N, PUIU NISTOREANU- «Ecoturism

»,Editura Economică,Bucureşti,2000

MINCIU RODICA- « Economia turismului », Editura Uranus, Bucureşti, 2000

Sursă-internet

Legislaţie:

Legea 145 din 1994

Ordonanţa de Guvern nr.63 din 1994

Ordinul Guvernului nr. 20 din 1995

Ordonanţa Guvernului României nr.63 din 1997