MIWRITNE1121.14,4,1i,

PORTUL BUCIUMANILORDIN

MUNTII APUSENI

YIr.lr yr -vryr

-r, , /L' r'- re-5-3

Ile F r rv.-T 'Alfvryri.rrjr vg:Tr rrrrr orr.; rKr rrrrrrriErrrrvrrvrrr op Imre rrr Irrr -rya- /VI

ri- L7 ry yp----

kirro,::8:" FrritI rOtYrr., ..Wof 1 .r

yr -Irv' p PIIP- .

Prrr ,,Frr I sCily. -1 rrt7r. 'IrrV.}',/7 rr prrryr rrryir---- -. 413"#'rrJzivP,1 ryr . rr'r ir r Yr

VIrVVVrr, rr IF% V VriL. -J.

Jr,r..y.,it V p

GI "f 101,!:,-.4.a .p, r,r,... .1fr,..iwe ,.." ,._,/Fr/ irarryrrryrrrov vire:rrPcrrrrrrrrrrr vrrrporcrrT vv. fr ---jr rrrr

-

IMETE DE AkTiy POPU,LARA

EDITURA DE ATAT PENTRU LITERATURA $1 ARrA

t

LI?

1;

I

.1;

II?

r:4

4

www.digibuc.ro

CA1ETE DE ARTA POPULARA

NICOLAE DUNAREMARCELA FOCA

PORTUL BUCIUMANILORDIN

MUNTII APUSENI

hD1TU1tA llb STAT PENTRU L1TERATURA $1 ARTA

www.digibuc.ro

ciMPENI Pc'esu\ LUP SA0 ,_1-`--L----\

ABRUD 0

DUPA PIATRA

Rosia-yontaro

¶'lunapi

4-Sat o-Sasa

bucium- ,

-Isbrta1-Poeni

SALCIUA

ALA DE ARIES

MOGOSO

CD

CD

INTRE -GAME.0

ZLATNA PENES

Am oiul

c3a\e:6

ALBA -IULIA 0

Cerbu

-s6,0

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

NICOLAE DUNAREMARCELA FOCA

PORTUL BUCIUMANILORDIN

MUNTII APUSENI

EDITUR A DE STAT PENTRU LITERATURA I ARTAMiliallt;IIIVIIIIMIMIUMIU1111;11NUIINIIME61111111i ''''' "111111111110M111"11111VOINUi11111111111!1'01

11111101111111111[111nONIMIIIIM I 11 11 I PlhINiI fUIIIulI'ItU!UVlIIltI 1111111111111111111111111 IIiUhItIftdT 141111111C I I IIIIIUEI I NIIIMININD11111 MIR KIIIII111111111 I I 11111111111LIIIIIIIIIIILIUI 1111E111n1tI 111111111111 )111111MIN1111.1.1111 ' ',111111111111111.11.1- iiin1111111 Oily, ;1111; Al talIMMIIIIH1111111

www.digibuc.ro

Fotografii : N. Duniire §i E. Kiss

www.digibuc.ro

n apropierea imediata a Abrudului se afla sase localitativestite printr-un vechi si intens minerit de aur, argint si_ms

2-ra- alte metale: Bucium-Poeni , situat in preajmamocanesti Mogos-Miclesti si Intregalde, Bucium-Muntari , asezat

linga satul mocanesc Mogos-Mamaligani si centrul minier Rosia-Mon-tana, Bucium-asa i Bucium-Izbita aflate la mijlocul acestui grupde asezari, Bucium-sat, in apropiere de orasul Abrud si Bucium-Cerbu,in vecinatatea satului Dupa Piatra din Tara Zarandului. Vreme inde-lungata Buciumänimea si Mocanimea, imediat invecinate, au facutparte din comitatul Alba, iar astazi sint cuprinse in raionul Cimpeni,regiunea Cluj, cu exceptia unei singure comune mocanesti, Intregalde.Dna. in ce priveste relieful deopotriva de muntos Buciuma-nimea si Mocanimea alcatuiesc o unitate geografica, in schimb, infunctie de modul de obtinere a mijloacelor de trai, de resurseleeconomice locale si de evolutia relatiilor sociale, aceste populatiiau parcurs o dezvoltare etnografica diferita. In vreme ce populatiaMocanimii se indeletniceste de veacuri cu pastoritul si agriculturade munte, buciumanii au imbratisat ocupatia de miner, cu toate con-secintele economice, sociale §i culturale ce au decurs din acest fapt.

Bogatia auriferl a satelor buciumane formeaza din cele mai vechitimpuri, incepInd chiar de la agatirsi i daci, un permanent imboldpehtru asezari omenesti, in primul rind legate de exploatarea subso-lului. Cele mai 'insemnate exploatari aurifere dupa minele de la Rosia-Montana din nord-vestul satului Bucium-Muntari s-au aflat in razasatelor buciumane. Cercetarile arheologice au descoperit aici urme deexploatari aurifere romane pe masivul Frasin si pe masivele Corabia-Vilcoi-Botes. Probabil cá extractia aurului a avut loc si in perioadamigratiunilor popoarelor. Dupa venirea ungurilor, tinutul Abrudului

5

www.digibuc.ro

(Terra Obruth) este mentionat pentru intiia oara in documente in anul1201, intr-un act de danie regala; in anul 1366 sint mentionate si sa-tele din jur. Locuitorii acestor sate erau romini. Populatia oraselorAbrud si Rosia-Montana era formata din colonisti germani cu privile-gii si din masa iobagilor capitlului romano-catolic din Alba Iulia,in care erau cuprinsi locuitori romini, mineri germani si oraseni unguri.

Modul de trai al populatiei a stat in strinsa legatura cu nivelulfortelor de productie si cu structura relatiilor de productie. Procedeelede extractie folosite la inceputul erei noastre s-au practicat aproapeCara: nici o schimbare pina prin secolele XVI si XVII. De la aceastadata, steampurile trase atunci de oameni sau de animale incepsa fie conduse cu ajutorul unei roti hidraulice, ca si morile de apa.Procedeul spalatului aurului s-a continuat, pe alocuri, pina in anul1948.

Un alt fapt care a dat impuls dezvoltärii economice si culturalea zonei a fost emanciparea orasului Abrud de sub tutela senioriala,la sfirsitul secolului al XV-lea. De atunci ia nastere si se dezvolta odiferentiere economica si culturala intre domeniul de mijloc (Abrud)care face un pas simtitor mai departe, si domeniile de sus (Cimpeni)si de jos (Zlatna), care ramin in urma intiiul mai mult, al doileamai putin din cauza stapinirii feudale nemijlocite, intrucit aveauun teritoriu agricol-pastoral mai intins.

De o mare insemnatate etnografica este schimbarea survenitä instructura populatiei oraselor Abrud, Zlatna etc. Dupa cum aratä is-toricul ungur Z. I. TOth (Budapesta), in cursul secolului XV procesulde maghiarizare se poate observa si in orasele miniere din Muntii Apu-seni, ca si in alte orase din Transilvania". Astfel, la Abrud, in 1490ungurii sint deja in majoritate". Locul germanilor ca agenti culturaliai procesului de urbanizare este luat de unguri. Totodata Abrudulfiind un oras aparat de privilegii, au patruns aici germanizindu-seori maghiarizindu-se cnejii romini din satele din jur, unii intrind inrelatii de casatorie cu familiile minerilor germani i unguri, aliiintrind in rindurile nobilimii maghiare. Faptul acesta a creat conditiipentru transmiterea unor inriuriri maghiare in arta populara buciu-man5. si mai cu seama in ornamentica portului.

Spre deosebire de satele mocanesti, contributia iobageasca a bu-ciumanilor consta mai putin in dijma din produse pastorale si vina-toresti, cit mai ales din efectuarea robotei in strinsä legaturä cu mi-neritul: taierea lemnelor si arderea carbunilor, transportul lemnelor

6

www.digibuc.ro

-

1. Bucium-Poeni Vedere generald

pentru mina. si al minereului etc. Cu toate cä si aceste robote erauapasatoare cu timpul crescind tot mai mult totusi legaturiledintre minerul buciuman producator direct si proprietarul mijloace-lor de productie sint mai putin directe decit cele ale iobagilor agricoli.Minerii tarani dispun de mai multa libertate fata de proprietari, in-trucit, in ce priveste productia, au relatii directe cu statul. Litre al-tele, aceastä relativa libertate le-a permis buciumanilor A. joace unrol de seama in toate miscarile populare antifeudale, apoi si in celeanticapitaliste din secolele XVIII si XIX.

Spre a evita exploatarea capitalista, o bung parte dintre buciu-mani prefera sa practice mineritul pe treapta industriei mestesugaresti.Aceasta. cale le asigura mai multi libertate, care s-a rasfrintsi de data aceasta asupra felului de trai al locuitorilor din Bucium.

In dezvoltarea economica si culturalä a populatiei buciumane unrol mare 1-a jucat schimbul de aur. Aici se iveste circulatia monetara

7

--, t Ty .. 4e.f_.:e.. .. . t4. . L'4

4'- .),{ isor"..L,6,-.,,, .c,;3 tlit-

gt, . r tifikt,. OK 654V k . .7 :,:

CA1144,:._ , ,---lit7o, F- 11/41 " !,,I.

!

--

.... ,,- -2, ..,,_ -,..., _ ,, _:_ .6.-",..1 ".r-bI- 4 ...- ' r] ".

1- di.. -- a I ...-14a._ ,_ .....,.lir- --...,- . i ,_

..........t.,,.----,i."...r..x/ 44-.. _ 411.

- .i;.1:4. '-.

r7r

........,--." -,t--2 i' 'L- .... A- '-- -=----A

_

-

.!.4c

"#444. ',h,34.21-, 4 Ar.111r

oms.... -;1- "

, f rd

. .1-

)51.

l0a 4.12. --

www.digibuc.ro

mai de timpuriu si intr-o proportie mult superioara decit in Mocanime.0 data cu aceasta are loc si trecerea de la economia naturala la econo-mia blneasca, incepind cu secolele XIV si XV. .

Germenii productiei capitaliste apar la sfirsitul secolului alXVIII-le a si inceputul secolului al XIX-le a. Dezvoltarea economieicapitaliste determina doua aspecte ale luptei de clasa, pe de o parteintre producatorii directi i proprietarii minelor, pe de altä parteintre paturile taranesti antagoniste.

Practicarea mineritului, dupà cum observa la 1841 Zs. Szentki-thlyi, a avut urmari hotaritoare asupra modului de viata i culturiipopulare din Bucium. Specificul mineritului e cä i lucrul manualreclama ceva mai mult decit o simplã indeminare, apoi contactul zil-nic care leaga. intre ei functionarii superiori, controlorii, slujbasiiinferiori si gospodarii, precum i muncile de indeplinit prin strinsalor conexiune produc efecte binefacatoare; prin aceasta, destoiniciasi spiritul practic specific minerilor, insotit de un anumit tact econo-mic, se transmit locuitorilor de toate categoriile din localitatile minieresi explica motivul pentru care... locuitorii de ambele sexe dispun incomparatie cu alte tinuturi... de o superioritate in rinduielile lor,pe care n-o atinge decit populatia comunelor secuiesti i sasesti cuposesiuni libere..." Acelasi autor releva, de asemenea, destoinicia,minunata dragoste pentru ordine si moralitate, confortul casnicsociabilitatea gospodarilor mineri, istetimea si aspectul placut al lo-cuitorilor, inventivitatea i spiritul lor practic. Aceste elemente s-auresimtit mult in ce priveste directia de dezvoltare a podoabelor, im-bracamintei Si incaltamintei locuitorilor din Bucium.

Cu un sfert de veac mai tirziu, in anul 1866, un alt cunoscator alMuntilor Apuseni, B. Havasi (Lukács) nota: dar este cu atit maiaratos un locuitor cu stare de la Bucium, cu camasa lui atit de impo-dobita, cu hainele de stofa mai fina, cu pieptarul brodat, iar femeilecu catrinte de maltase, cu podoabele de aur si argint la git i peste mijloc,cu degetele indicate cu inele, cu dantele si cu matasuri peste tot".

Date fiind nevoile i posibilitatile populatiei buciumane, maimult ca in alte zone, confectionarea anumitor piese de imbracamintesi a celor de incaltaminte a revenit in seama unor locuitori speciali-zati. Cu toate piedicile puse de organele breslelor orasenesti, sprijinitede aparatul de stat feudal, au luat nastere i s-au dezvoltat in intreg

8

si

www.digibuc.ro

I. Neoasta in port de sdrbatoare. Buctum-Poent

:4 411/a"""y'r".77- 7.7 '

.

11

www.digibuc.ro

tinutul mai multe mestesuguri practicate de farani: cojocaritul, tà-bàcitul, cizmaria, croitoria etc., care in satele buciumane iau amploaredeosebita inca din secolul al XVI-lea.

Dintre acestea se re1ev6 in mod deosebit cojocaritul. Daca in sateau fost multa vreme numai romini, in Abrud breslele mestesugarestierau formate mai ales de germani si unguri, ulterior din unguri siromini. Pe mäsura ce dezvoltarea mineritului atrage tot mai multiunguri in Abrud, este probabil ca unii dintre acestia sä fi patruns camesteri cojocari in Bucium. Cert este insa cal uniibuciumani si-au facutucenicia la Abrud, satul Bucium-Poeni devenind din a doua jumatatea secolului al XIX-lea un centru infloritor de cojocarit rominesc.

Ping la jumatatea secolului al XIX-lea erau la moda cojoaceleabrudenesti" cu ornamente de mesina si o broderie delicata cu motivevegetale din matase. n aceasta vreme, cojocarii din Bucium-Poenicreeaza noi tipuri de cojoace buciumanesti", deosebite ca forma si or-namentatie, caracterizate in primul rind printr-o broderie compacta.

De vreo doua-trei decenii asemenea cojocari se gäsesc aproape intoate localitatile, chiar si intr-unele sate mocanesti. tn ultimii ani s-aorganizat o cooperativa mestesugareasca in orasul Abrud cu o sectiede cojocarit, in cadrul careia incep sä intre si mesterii din satele vecine.Cizmaritul s-a dezvoltat mai ales in Abrud.

Pentru impodobirea pieselor de port camasi, poale etc.aproape in fiecare sat s-au specializat citeva femei cusatoare, dintreacestea mai vestite fiind in Bucium-Cerbu, Bucium-Izbita, Bucium-Poeni. In afara de acestea, femeile sarace Ii lucreaza singurecusaturile.

In cursul veacului al XVIII-lea, in conditiile economice si socialecunoscute, din vechiul port al Muntilor Apuseni, in cele sase localitatide mineri din vecinatatea Abrudului, se diferentiaza un port mai bo-gat si mai stralucitor, cunoscut sub denumirea de port buciumanesc.Acest port constituie deopotriva expresia superioritatii economice citsi a constiintei lor nationale. In adevar, portul buciumanesc ajungela o inflorire deosebita, fiind considerat, Inca cu mult inainte de pri-mul rázboi mondial, ca cel mai frumos port rominesc din tinutul Mun-tilor Apuseni. In acest sens este cu totul convingatoare comparatiafacuta la 1888 de Frincu si Candrea: Cel care asista la un tirg din Abrudnu se mai satura de a privi: ici la o moata cu portul i tipul ei deose-

9

www.digibuc.ro

bit, colea la o zlatneana cu cizmele rosii si cu virful incirligat spre pi-cior si dincolo o buciumäneana cu portul ei elegant si luxos lucrat.Asemenea contrast infatiseaza si barbatii: motul cu tundra lui scurtasi alba ca neaua, cu laibarul de postav vinat, cu cioarecii strimti croitipe picior si cu siret negru pe margini cusuti, zlatneanul cu cizmele casi ale muierii sale, cu deosebire numai ca nu sint roii, si in fine trufasulbuciumanean cu cizmele sclipicioase de lac, cusute pe margini cu firtricolor, cu pieptar scurt cusut cu matase, cu palarie mica rotunda dematase si cu fir de aur impodobita."

Intr-un cintec popular, publicat in anul 1818, se releva inca dinacel timp bogatia portului acestei populatii miniere:

Si haine de muselin

coloape de mataseUnde sint bärbati inBunde scurte foarte multeToti au luat pe intrecute,

scurteid. de m6taseLa jupineasa frumoag,Chiscaneu de levantinS. le faci voia deplin.

Spre deosebire de vechiul port local care era aproape in intregimeprodusul industriei casnice, portul buciumänesc se dezvolta pe liniaintegrarii in structura traditionala a unor elemente de cultura orase-neasca piese de port, materiale de fabrica brodate etc. prin careacesta capata mai multa stralucire. Nimic nu era prea frumos pentiumindrele buciumane nici matasurile grele brodate, nici catifeauabrodata, nici pinzeturile fine, nici broderiile scumpe. In Abrud, prà-väliile erau pline de märfuri si de ateliere mestesugaresti, unele de otraditie mai veche, altele mai recenta. Aceasta situatie o reflecta deo-sebit de plastic.imaginea femeii si barbatului buciuman, descrisa acumsapte decenii de doi dintre cei mai buni cunoscatori ai poporului ro-min din Muntii Apuseni: O adevarata podoaba a muntilor e femeiaromina de la Buciumani, linga Abrud. malta, cu ochii ca mura, cuparul castaniu, cu obrazul rumen, cu buzele subtiri si trandafirii sicu dintii ca doul siruri de margaritare, incit se pare ca e rupta din lunacind merge lunea la tirg la Abrud cu barbatu-sau, tot atit de frumossi de voinic ca si ea."

10

Sicask.

$i

www.digibuc.ro

2. Case din Bucium-Poeni

Cristalizarea portului buciuman in formele lui caracteristice da-teaza de la sfir§itul secolului al XVIII-lea. El nu s-a dezvoltat, desigur,independent de celelalte centre miniere, Bradul i mai ales Zlatna ;datoritg marelui sau prestigiu, el incepe sa se raspindeasca treptat Inzonele din jur, mai intii in Mocanirne, apoi in estul Zarandului.

Portul femeiesc buciumönesc nu a pastrat din portul batrinesc decitcamaa, zadia i pieptarul, restul pieselor fiind confectionate din ma-terial de fabrica.

Vechiul port femeiesc se compunea din camag lunga de cinepa,opreg negru de ling in fata, zadie roOe vargatá la spate, cirpa marealba pe cap, pieptar infundat, tundra plaint de panura alba), ciorapi

11

cz2761r

irt

4060r2-10.,%?.!') - :1 .

1%. 414

4..

-

z

. 7

-

_JA

,

- .

4. -

ki

I

t. -.4 -

Lar-"....!' ,-...... ....-

D ---.--= '.sv, ,

.. -.....-

. , -,-;-;r 1..:11 4 3e.-.,41:

=.

Li

.-;

-

www.digibuc.ro

lungi din Omura si opinci. 0 trasatura caracteristica a portuluibuciumanesc, legata de influenta exercitata de imbracamintea orase-neasca si de posibilitatile materiale ale populatiei, este aparitia lenje-riei, cit si tendinta spre suprapunere a unor piese similare de port.

Portul femeiesc buciumänesc se compune din camasä si poale, sortdinainte, si zadie la spate, briu tricolor, unul sau doua pieptare su-prapuse, jachetà de oras. Capul e acoperit cu o naframa. Incaltamin-tea mai veche se compunea din cizme, ulterior din ghete si pantofi.Portul este completat cu podoabe bogate cercei si cohere din metalpretios.

Spre deosebire de unele sate mocanesti (Intergalde), unde piepta-natura batrineasca cu cioc s-a pastrat pina in anul 1950, in Buciumaceasta a dispärut Inca de prin anii 1895-1900. In locul ciocului,

--fetitele au purtat parul impletit in patru codite. Fetele mari, sarba-toarea, se piaptana peste cap, lasind parul pe spate si legindu-1 la ceafacu o panglica. In timpul saptaminii ii impletesc in douà cozi pe carele pun roata peste cap.

Pieptanatura nevestelor pastreaza forrna batrineasca cu cioci",cu anumite amplificari in acord cu evolutia generala a portului. Pa-rul este impletit in doua cozi, aduse usor peste urechi i apoi pe cres-tetul capului incit formeaza un fel de creasta accentuata. Pentru caaceastä creasta sa fie mai pronuntata, in timpul impletitului se adaugaplete" in par (suvite provenite din parul cazut), iar capetele sintlegate cu panglici ori suvite. In felul acesta se piaptanä femeia cindse imbraca romineste" (buciumaneste), spre a sta bine chiscaneul"(basmaua). Cu cit o femeie este mai tinara si mai cocheta cu atit ease va pieptana mai inalt. Batrinele nu mai adaugl plete in cioci. Inultima vreme aceast5. pieptanatura incepe s5, fie inlocuita cu un con-ciu", asezat la spate si facut dintr-o singura coad5..

Acopenimintul capului. In Bucium nimeni nu-si mai amintestede cirpa alba, cusuta cirpeste". In fotografiile cele mai vechi, dinanii 1860-1870, femeile apar legate cu o naframa mare, chiscaneu"(in limba maghiara keszkeno) cu ciucuri,procurata din comert. Aceastaeste piesa de port generala i astazi, fiind singurul element de port princare se diferentiaza nevestele de fete. Naframa se poartä indoita indiagonalä, fiind asezata pe creasta celor doua cozi, descoperind usorurechile; ea este legata la ceafl, cele trei colturi atirnind pe spate,dupà expresia localä: a se inveli indarapt" sau a se face nevasta".Pe acasä Ii mai leaga naframa si pe sub barbie ca batrinele.

12

www.digibuc.ro

Aceste piese sint confectionate din materiale foarte luxoase: m5.-tase, casmir imprimat, matase naturala brodata, lenaj brodat.

/mbreiceimintea. Evolutia mai rapida a portului in Bucium a dusla inlocuirea camäsii arhaice cu curelusa" latä sub guler, intremined: si minecar cusuta cu rosu, prin earflaa mult mai eleganta,numita buciumaneasca. Camasa buciumäneasca este una din pieseleimportante si caracteristice ale portului buciuman. Materialul de con-fectionare a fost rind pe rind tot mai costisitor: jolj, mol (batist), gre-nadine (marchizet) ; acest material, mai usor si mai suplu, a permis oapreciabila largire a camasii. In special largimea minecilor, in con-trast cu ingustimea bustului, strins de pieptarul scurt, constituie unuldin caracterele costumului femeiesc. Camasa buciumäneasca are aceeasicroiala ca si camasa batrineasca: o foaie in fata, una in spate (sp5.ceii)si una pentru fiecare mineca. Sub guler si la fodori are cite o curelusa"sau bratara" cusuta pe muchia cutelor. Spre deosebire de camaabatrineasca, gura camasii buciumane este asezata la spate, sub influentamodei bluzelor oräsenesti.

La aceasta piesa buciumana se folosesc o serie de elemente orna-mentale ale vechii camasi, care au capatat insä o interpretare artisticabine definitä, proprie. Ceea ce caracterizeaza broderia buciumaneascaeste, in primul rind, culoarea. In locul rosului, Inca de la sfirsitul seco-lului al XIX-lea, ea este executata in negru, cu un material foarte bun,lucios si rezistent la spalat (coton perle D.M.C.). Dispozitia broderieieste identica cu aceea a camasilor batrinesti si anume: peste cot sila marginea fodorilor, g-ulerul ingust este de asemenea brodat, cretiigitului si ai fodorului sint prinsi cu curelusa ingusta, curelusa gituluifiind mai lata in fata decit la spate. Din toate varietatile de cusäturiintilnite la camasa batrineasca, s-au pastrat broderia urzita pe fir laguler si pe creturi la curelusa, precum si broderia in lant, pentru orna-mentarea minecii si a fodorului. Realizarea acestor doul feluri debroderie a ajuns aici la o perfectiune artistica si tehnica neintrecuta inrestul tinutului.

Broderia urzita este fina si migaloasa. Ornamentica este strictgeometrica si motivele apar de obicei in negru pe fond alb. Motiveleornamentale variaza foarte putin. Ele se mentin in cadrul strict alunui sistem geometric foarte unitar cruci, unghiuri, romburi, za-lute", sfadite", zig-zaguri bazat pe romb si adecvat acestei tehnici.Broderia peste cot si la fodori apartine unui alt sistem ornamental,cunoscut aici sub nurnele de broderie buciumang, intrucit constituie

1.3

www.digibuc.ro

o particularitate proprie portului buciumanesc. Aceasta broderie elucrata in tehnica lantului si realizata nu dupa un desen prealabil,sau prin numararea firelor, ci liber dupä chibzuinta ochilor", Cusa-toarea este eliberata de necesitatea de a numara firele. Elementeledecorative mai des intilnite sint in genere motive vegetale: laleaua,sperlita, florae inghinate, strugurii, aplecate. Structura corn-pozitiei se caracterizeaz5.prin dispunerea motivelor in rinduri in dou5,variante. Uneori motivele sint dispuse in formä de ghirlanda sau vrejpe o linie serpuita, fiind legate intre ele, Alteori sint asezate pe unulsau doua rinduri, fata in fat6, rindul inferiQr fiind mult mai mic. Ingenere, motivele, in acest din urma caz, alterneazd. Broderia in lanto gasim si la camasa batrineasca, dar este de provenienta orase-neasca i patrunsä sub influenta populatiei maghiare din AbrudZlatna.

Broderia camasilor buciumane se caracterizeaza printr-o redusädiversitate individual. Evolutia rapida a acestor sate catre un sistemeconomic bazat pe economia baneasca si capitalistä a dus la necesi-tatea specializarii in mestesugul acestei broderii, cu atit mai mult cucit aceasta tehnica prezinta anumite dificultati. Feraeile sarace i ta-lentate vor afla o sursa de trai din practicarea acestui mestesug. Dinpunct de vedere artistic, consecintele acestei specializari se manifestape de o parte in perfectiunea tehnica i preciziunea desenului, iar pede alta si intr-o anumità tendinta care stereotipism.

In afara de piesele cusute buciurnaneste mai apar sporadic camasibrodate in alte tehnici, indeosebi in tehnica puncte crucisesti", maiaccesibila decit cusatura buciumäneasca.

In locul poalelor din cinepa, aspre si drepte, portul buciumanescintroduce, dupà moda epocii, poale lungi i largi, din acelasi materialfin. Acestea sint impodobite cu cerculete i cu broderie scumpa defabrica. In modul acesta portul ferneiesc capata o noua linie caracte-ristica. Pentru ca poalele sä stea infoiate, se poarta doua-trei perechide poale suprapuse, care variaza in largime si in grad de ornamentare.Subtirimea materialului din care se fac camasile i poalele a dus inmod inevitabil la adoptarea unor asernenea piese de lenjerie. Astfelse intilnesc jupoane drepte, cu bretele, apoi laibärica" de forma uneibrasiere (scurta pinä in talie si cu bretele), o camasá cu mineci scurte(combineul), dar mai ales camasa mica". Aceasta din urma are mineciscurte brodate si se poarta sub camasa din grenadine care lasa sa trans-para aceastä broderie prin subtirirnea pinzei. Ea se poarta de la sfirsitul

14

florae

si

i

www.digibuc.ro

3. 'tearnp din Buciurn-Poeni

secolului al XIX-lea. Dupa 1918 a fost adoptata aici cainaa din pinzatopita cu altità brodata, din portul rominesc de dincolo de Carpati,ca o camase de podoaba." care se poarta sub cama§a buciumäneascasau cu fusta de ora.

Din cele doua piese perechi, opreg i zadie ale portului batrinesc,portul buciumanesc nu a pastrat decit zadia. Locul opregului din fata1-a luat, dupa cum era firesc, sortul cret 0 lung din material de ora§.Aceasta piesä este una din cele mai importante piese ale portului fe-meiesc, nu atit prin valoarea ei artistica, cit prin somptuozitatea ei.Ea este confectionata din matase grea, brodata, ca i ch4canee1e, saudin catifea sau matase brodata cu ghirlande i buchete din fir saumatase policroma. Inlocuirea opregului cu ortul este foarte veche inBucium-Poeni. Acum nimeni nu-si mai aduce aminte sa se fi purtatopreg.

Zadia ro0e traditionala, purtata indarat, s-a pastrat in portulbuciumanesc. Uneori este insä inlocuita cu o zadie-pereche, din catifeasau matase brodata ca §i §ortul. Zadia rosie batrineasca a suferit insäanumite transformari, in acord cu evolutia generala a portului. Ea s-aingustat foarte mult, pina la 24 cm, spre a corespunde largimii poale-

15

. 77;;; ,),O-

."el

. Z-.t

.51*".``. "4. jr:.

.

1smAn1".. -

. n "s Saia'A .07.),'

1.11ifj

n171-74.- -=

r. _

c:5; -

°

.41...A11^4 t_

1

nIt "VV4 _ r

f ..."

www.digibuc.ro

lor si prezentei sortului. Materialul de confectionare nu mai este linaaspra de casa, ci ata de masina pentru urzealä siharasd-ul, linita moalepentru batealà. Este tesuta tot in patru ite, dar cu rostul schimbat,capatind in fondul tesaturii un joc interesant de linii in zig-zag. Deo culoare aprinsa, caracteristica, un fel de rosu cinabru, ea are totcimpul acoperit cu dungi de o culoare inchisa, negru cu usoareaccente de albastru, verde, uneori dungile fiind acute din fir.Compozitia acestor zadii este foarte unitara, aproape uniforma. Dintrei in trei dungi subtiri se repeta o varga lata" la o anumita distanta.Marginile zadiei sint festonate, iar la poale are o dantela facutacu

Ca si in cazul broderiei, tesutul zadiei s-a dezvoltat ca un meste-sug specializat. Buciumanele bogate nu teseau nici pentru ele, nicipentru casä; ele cumparau zadii gata fkute, in piata, sau dadeausä li se teasa pe bani. In Bucium-sat si in Cerbu au existat citevafemei specializate in tesutul zadiilor roii. Ele lucrau in sat ori îiduceau marfa in tirgul din Bucium-Poeni. Specializarea i oarecumproductia in serie a acestei piese a dus, ca si in cazul broderiei camási-lor, la un fel de stereotipizare, variatiile individuale fiind in generefoarte mici.

Pe lingä aceasta zadie rosie, tesuta in favase", specifica portuluibuciumanesc, au mai patruns in portul femeiesc ca si in Mocanimezadii rosii motesti, tesute in doua ite, cretinte negre de Saliste brodatecu fir, cretinte de la tug.", lucrate din bumbac negru, alese cu fir si

Nici una din acestea insa nu constituie elemente specificeportului buciurnanesc. In Bucium se poarta frecvent briul, ingusttesut in trei culori: albastru sau vinat, galben si rosu. Briul se incingepeste zadii i sort. Ca si ciucurii in trei culori de la pieptarele fetelor,briul tricolor a constituit Inca unul din elementele de afirmare a apar-tenentei etnice.

Portul buciumanesc nu cunoaste o imbracäminte speciala exterioara.In momentul in care tundra nu a mai convenit din cauza arhais-mului sau, s-a adoptat jacheta de croiala oraseneasca, dupa moda dela mijlocul secolului al XIX-lea. Aceste jachete se faceau din materialde fabrica, in special plus, sau din postav de casa. Disparitia tundreis-a fkut treptat, pe la 1900 iesind cu totul din uz.

1 Pe o scindurä se fixeaza, citeva fire paralele, in cuie, avind lurigimea citlatimea zadiei. Modelul se face cu acul, urzind.

16

acul.1

www.digibuc.ro

Neoasta in port de sarbatoare, odzutd din spateII.

www.digibuc.ro

De o rara frumusete sint piesele de blana, pieptarele buciu-rnadesti".

Deoarece pieptarul infundat, caracteristic pentru formele bad-nesti de port, nu mai satisfacea exigentele de lux ale populatiei mi-niere din Bucium, la sfirsitul secolului al XVIII-lea in portul femeilorca si al barbatilor apar noi tipuri de pieptare. Femeile incep sa poartepieptarul desfacut in fata si mai lung, deosebit de bogat ornamentat.Aceastä piesa s-a produs mai intii la Abrud. Legat de sistemele de or-namentare cunoscute in centrele invecinate, Zlatna:, Trascau, Brad,Halmagi, sistemul de ornamentare a acestor vechi cojoace pre-zintä si unele particularitati proprii. Din aceastä serie de cojoacese cunosc pieptare barbatesti si femeiesti desfacute in fata, cojoacecu mineci si un pieptar barbatesc infundat. Ele se purtau suprapuse.Aceste piese reprezinta una din cele mai splendide piese de port dintinutul Abrudului. Purtate in special de buciumani, ele s-au raspindittreptat in jur.

Din punct de vedere morfologic, caracteristic este clinul lateral.Ornamentarea lor combinä ornamente aplicate din mesina alba, de-cupate in forme vegetale, cu o broderie marunta de matase neagrasi verde inchis care acoperä atit ornamentele din mesinä cit si spatiilelibere obtinute prin decuparea lor. Stilul acestei broderii este fitomorf,el constind din ramuri si vreji delicati cu frunze si flori, tratate cufinete si o mare bogatie decorativa. Elementele lui sint asemana-toare cu ornamentica vegetala intilnita si in broderia cojoacelor si atesaturilor maghiare si slovace. Ceea ce o deosebeste insa de acesteaeste interpretarea artistica proprie data acestor elemente. In general,broderia este dispusa pe piept, pe marginile cojocului, in regiuneabuzunarelor, pe clini, iar la cojoacele cu mineci, pe mineca deasu-pra mansetei.

Perfectiunea mestesugului, finetea executiei, rafinamentul coloritu-lui, siguranta desenului indica' o traditie indelungata in practicareaacestei broderii. In orice caz, aceste cojoace se lucreaza pina spresfirsitul secolului al XIX-lea, epoca in care Bucium-Poeni se dezvolt5ca un centru_ important de cojocarit si creeaza un nou stil de broderie.Doi cojocari vestiti din Bucium-Poeni, un romin buciuman si o un-guroaica venita din Abrud, impreunä cu ucenicii lor, au realizat tre-cerea de la vechiul sistem ornamental la cel actual, cunoscut si consa-crat ca specific buciumanesc. Aceastä schimbare priveste nu numaibroderia cojoacelor ci si formele bor. Apar alte tipuri de cojoace, pentru

17

www.digibuc.ro

bgrbati, cojoace infundate, iar pentru femei pieptare mici strinse petrup numite pieptare cu sini" sau cu brate", asemangtoare pieptare-lor sgsesti i maghiare, precum si pieptare cu clini, desfgcute in fatg,asemangtoare vechilor cojoace cu clini.

Desi sobre, aceste cojoace sint foarte luxoase, datoritg broderieicu bumbacel negru lucios si cu siret de fir (boritas"). Spre deosebirede vechile cojoace a cgror broderie era bogatä, dar se distingea pe fon-dul pielii, broderia aceasta buciumgneascg de o culoare neagrg domi-nantg, presgratg cu puncte rosii si galbene care strglucesc discret,este compactg i pling, desenul apgrind doar prin jocul de luminiumbre al reliefului SàU usor. Motive le ornamentale sint aceleasi: ra-muri cu frunze mici paralele care formeazg un cimp pe care sint presg-rate celelalte elemente: trandafiri, roza vinturilor, boboci (bimbori),creasta cocosului (cocostor), mgrgele (ghionghi) etc., ceea ce diferg.insg, fiind interpretarea artistica si compozitia desenului, remarcabilprin libertatea i siguranta cu care este tratat.

Pieptarele femeiesti sint de doug tipuri: un pieptar scurt foartestrins pe trup, rgscroit adinc, ca o corseletg, si un pieptar mai lungsi mai larg, cu din lateral, care se poartg peste cel mic. Ele sint orna-mentate cu aceeasi broderie compactg, neagrg, fing i deasg, cu o dis-pozitie tipicg, lucratg din acelasi bumbgcel si cu ornamente dinboritas.

Cojoacele buciumane s-au rgspindit foarte mult in tot tinutul,ping in valea Ariesului la nord i ping la Brad si Halmagi in sud-vest.Sistemul de ornamentare a cojoacelor buciumane a fost adoptat siin alte centre de cojocgrit: Abrud, Cimpeni, Sglciva. Pentru MocgnimeAbrudul a fost un factor foarte activ de rgspindire a acestui tip de co-joc. Prin tirgurile sgptgminale din Abrud si tirgurile de targ din Zlat-na, Brad, Halmagi, Cimpeni, Sglciva, Baia de Aries si Almasul Mare,aceste cojoace, confectionate in variante, dupg moda locului respec-tiv, au avut o mare rgspindire. La Sglciva, se duceau cojoace maialbe, la Topi mai rosii, la Abrud mai negre.

Producerea in serie a cojoacelor de tip buciumgnesc a adus o oa-recare seddere a artei mestesugului. Nevoiti sà lucreze mult, deci mairepede, si mai ieftin pentru a putea vinde mult, cojocarii abrudeni ausimplificat tehnica de lucru. In locul broderiei fine si dese, specified'.cojoacelor buciumgnesti, Iucratg cu un material fin, cojocarii abrudeniau inceput a folosi linita care, fiind mai pling, nu necesita o bro-derie atit de deasg. In acelasi timp decorul a fost simplificat si redus,

18

si

www.digibuc.ro

realizat intr-o forma noua caracteristica pentru Abrud. Cojoacele pro-duse aici sint cunoscute de altfel sub numele de cojoace abrudenesti.Prin confectionarea unor piese mai ieftine insa, Abrudul a jucat unrol important in unificarea portului.

De prin 1930-1935 Salciva confectioneaza cojoace buciumanesti,insa ornate cu o broderie mai colorata, pentru Mocanime.

Pieptarul buciuman se lucreaza pina astazi. El a fost si a ramaspina acum un pieptar scump care s-a raspindit ca o haina de särbatoare.In genere o femeie nu avea in tot cursul vietii mai mult de un rindpieptare de tip buciumanesc, pe care si-1 facea de obicei atuncicind se marita.

Inceilleimintea s-a schimbat si ea o data cu evolutia generala aimbracamintei. Incaltamintea cea mai veche cunoscuta se compuneadin cizme imprumutate din portul unguresc. Prin anii 1860-1870s-au purtat cizme cu gurgoi", cu virful inalt si indoit ca al opincilor,de culoare neagra sau rosie, dupä care au urmat cizme negre cu virf

,ascutit, cu tocuri joase, tivite cu rosu.Pe la sfirsitul secolului al XIX-lea, moda cizmelor este parasita si se

introduce incaltamintea oraseneasca: papuci cu tug" (ghete cu elastic),pe la 1890-1900 papuci cu nasturi, pe la 1910 papuci cu fizaie" (ghe-te cu sireturi) si cu toc zugrumat", iar curind dupä aceea pantofi.Daca cizmele se puteau purta cu obiele, introducerea ghetelor a deter--minat adoptarea ciorapilor, fie de fabrica, fie impletiti de mina.

Podoabele. Cu prilejul zilelor de särbatoare, la cerenlioniile obstestiori cind calatoresc, pe linga piesele curate de port, frumos impodobite,buciumancele, mai mult cleat mocancele, adauga o serie de podoabe.Nota deosebitä a podoabelor buciumanesti o constituie bijuteriile dinmateriale pretioase.

Inca din secolul al XVIII-lea, mai cu seama din a doua jumatate aacelui secol, s-au adus din Tirol cercei in forma de struguri, pe carefemeile din Bucium i-au cumparat de la bijutierii din Abrud. In primajumatate a secolului al XIX-lea din Viena s-au adus lanturi din argintaurit cu floricele de aur si prevazute cu o amuletä. In sfirsit, in a douajumatate a aceluiasi secol, voiajorii comerciali atrasi de aceasta zonaaurifera aduc de la Viena cercei rotunzi, decorati cu piatra rosie la mij-loc, inconjurata de cite un briu albastru si unul alb, asemenea anumitorbijuterii sasesti. Aceste podoabe, corespunzind cu gustul si aspi--ratiile populatiei buciumane, au fost deosebit de clutate si apreciate.

19

www.digibuc.ro

In consecintä, bijutierii abrudeni nu s-au multumit numai s. interme-dieze obtinerea acestor podoabe ori sa le repare, ci ei insisi au aurittipuri sau variante mai apropiate gustului in continua evolutie al popu-latiei buciumane. Astazi se intilnesc Inca, mai ales in Bucium, dinaceste bijuterii: cercei buciumanesti" din aur sau argint, fabricatiin prima jumatate a secolului nostru, sau cercei mici, mai noi, din aur,simpli, rotunzi ca verighetele"; fetele i nevestele tinere poart5. siun läntisor de aur cu medalie.

Spre deosebire de mocance, care in imprejurari similare poartain mod frecvent straite de lina, buciumancele le mai utilizeaza doarla tirg. Naframute in mina poarta i unele si altele, deosebindu-se doarprin materialul de confectionare, iar uneori i prin tehnica de broderie.Portul de lucru al buciumancelor este foarte apropiat de cel orasenesc,ori cuprinde piese mai uzate.

Portul barbatesc buciumetnesc, ca i portul femeiesc, se dezvoltadin vechiul port local.

Portul bärbatetc se compunea din: camasa cu barburi (clini mariintrodusi unul in Ltd*. si altul la spate), cioareci i laibär de o croialaarhaica, pieptar infundat simplu, tundra alba, caltuni si opinci.Deoa--rece transformarile suferite sint atit de mari, se poate vorbi aproape deaparitia unui nou tip de port. Acesta se dezvolta concomitent in cen-trele mai importante de minerit cu un nivel economic mai ridicat:Bucium i Zlatna. Portul buciumanesc mai elegant sufera unele in-fluente de la imiformele militare din acea epoca supuse unui procesde adaptare local. Contributia orasului este destul de mica.

Portul buciumanesc se compune din palarie neagra de fetru cusiret de fir, cam*, cioareci, chimir, pieptar din blana de oaie, laibaralb din pinza. Incaltamintea caracteristica o formeaza cizmele. Ca-masa se poarta bagata in cioareci.

Acoperdmintul capului a ramas acelasi cel putin de un secol. Piesacaracteristica pentru portul buciumänesc este palaria cu boritas, cusiret din fir de aur infasurat de mai multe ori in jurul calotei palariei.Cu un secol in urma palaria avea borurile mari si rasfrinte in sus,iar boritasul mai lat, variind dui:4 starea materiala a purta-torului.

In jurul anilor 1910 s-au introdus palariile de matase (colop dematase"), foarte scumpe, de asemenea prevazute cu boritas. Dupa raz-boi ele s-au raspindit in toate satele buciumane.

20

www.digibuc.ro

Camasa buciumäneascr are o croiala deosebit5., corespunzatoarestructurii portului. Spre a fi purtata in cioareci, este scurta. De ase-menea, fiMd facutä din jolj lat, pierde cei doi barburi din fata si spateprecum i clinii laterali. In felul acesta camasa capata forma unei tu-nici drepte alcatuite dintr-o foaie de pinza indoita peste umeri. Mi-neca este dreapta, strinsa jos cu pumnari brodati sau cu manseta sim-pla din pinza. Mineca este prinsa direct pe marginea foii care alcatuiestetrupul camasii (largita la subsuoara cu un folteus) sau este introdusaintr-un fel de rascroiala de form5. dreptunghiulara. Deschizatura gi-tului si a gurii camasii se obtine prin douä taieturi ce formeaza un T.Camasa are un guler drept, scurt, brodat, iar piepii ornamentati cumotive de o forma specifica, asemenea unor frunze aplecate denumitejurii.

Broderia camasii barbatesti este asemanatoare celei femeiesti.Broderia gulerului reprezinta elementul ornamental vechi, pe cindbroderia din jurul gurii camasii, desi este un element recent, constituietotusi o particularitate specifica acestui costum. Ea este aceeasi bro-derie buciumaneasca, cusuta In lant, cu care sint impodobite mine-cile camasilor femeiesti. Motive le generale sint florile aplecate",in forma de frunze cu contur dintat, cu nervuri dese, realizate prinlinii intr-un zig-zag foarte strins.

Acest tip de camasa dateaza probabil de doua secole.Cu aceasta cam*. se poarta cioarecii buciumanesti" cu sinor"

siret negru, numiti si unguresti", intrucit reproduc croiul pan-talonilor ofiterilor din armata austro-ungara. Batrinii i-au purtat faräsinor negru. Tinerii Ii poarta numai cu sinor. Croiala lui este cu patrufunduri". inorul este prins in cusaturile laterale i transversale, labuzunare si la prohabi.

Pe deasupra camasii, se poartä laibär.Odinioara buciumanii au purtat laibar rominesc", ca i restul

locuitorilor Muntilor Apuseni. Acesta avea o formal simpla, fiMdcroit dintr-o foaie de pinza din cinepa, indoita peste umeri i despi-cata in fata si in dreptul gitului. Lateral avea cite un clin drept.Mineca era dreapta i nerascroita, prevazuta cu o broschita la sub-suoara.

In locul laiblrului batrinesc, numit si rominesc", mult prea ar-haic, ca o piesa esentiala in ansamblul portului buciumänesc de sarba-toare, se adopta un nou tip de laibar de pinza denumit in Bucium laibarunguresc". Pe cind laiblrul rominesc" famine o haina modesta, de

21

www.digibuc.ro

muncg, din pinzg de cinepg, laibgrul unguresc" este confectionatdintr-o pinzà de bumbac in ochiuri" cumpgratg in Abrud, de la tes5.-tori specialiti. Croiala lui mai complicatg reaminteste vestele ofite-rilor din armata austrO-ungarg. Noul laibgr este o haing scurtg, cumineci, ajustatg pe corp prin cele trei cusgturi ale spatelui. Are unguler scurt, drept,, doug reveruri mici si dou5. buzunare. Mineca estergscroitg, strinsä pe brat, cu o mansetg suprapusg. Toate cusgturilesint executate la =sing. In fata se incheie cu nasturi. Laibgrele sintconfectionate in general de croitorese. Aceastg piesg de imbracaminte aapgrut in portul buciumgnesc din a doua jumatate a secolului alXIX-lea iar de prin 1905-1915 a inlocuit cu totul, din portul desgrbgtoare, vechile laibgre rominesti" ornamentate cu broderii.

In conditiile specifice acestei zone miniere aurifere, au pgtrunsalte piese de facturä oraseneascl, printre care in primul rind cgputul.

Laibgrul de ling si cgputul au inlocuit tundra incg acum un veac sijumatate.

Laibgrul este un veston de oras, confectionat din postav defabricg.

Cgputul este o haing groasä de iarng, confectionatg din postavsi cgptusitg cu blang de miel; el este prevgzut cu guler din blang. Aretroia15. orlseneascg, cu buzunare si gaicg la spate. Captuselile se cum-pärau acute gata la Abrud. Oamenii nevoiasi Ii fac cgpute din postavde casg, de culoare inchisg.

La portul femeiesc am relevat unele amgnunte in legaturg cu pie-sele de imbrgcgminte din piele, cojoacele.

In legatura cu pieptarul infundat barbatesc este interesant dementionat dezvoltarea decorului. Intrucit portiunea ramasä nebrodatgla tipul bItrinesc cle pieptar era expusg murdgririi, de la 1905-1910mesterii buciumani au lucrat cojoace cu intreaga suprafatg acoperitgde broderie. Acest pieptar, denumit si trufas", satisfgcea in acelasitimp mai bine aspiratiile de lux ale buciumanilor. Dacä pieptarelecu peang despartitg" asezate doar pe piept sint foarte rare inBucium, acelea cu intreaga suprafatg brodatg sint rare printre mocani,din cauza pretului lor ridicat. Totusi se intilnesc si in portul tinerilormocani din Intregalde, Mops etc.

0 altg piesg importantä din punct de vedere artistic este cureaualatg. Mai demult curelele eraul mai late, impodobite cu ornamentestantate i brodate cu suvite din piele coloratg. In ultima vreme sepoartg curele mai inguste.

22

si

www.digibuc.ro

Incaltamintea buciumäneasca se caracterizeaza, cel putin de douasecole prin portul cizmelor. Formele-cizmelor au variat si ele in decursultimpului, o data cu moda. Astfel pe la mijlocul secolului al XIX-lea sepurtau cizme cu urechi". Ele reprezinta un vechi tip de cizma

folosita in armata austro-ungarà. 0 particularitate caracteristica aacesteia este tureatca dreapta si tare, cu partea din fatal mai inaltacroita in forma de acolada si cu cret la glezna. De la 1914 se poartäcizme rotunde, de asemenea cu tureatca tare si creti la glezna. In ul-tima vreme, o data cu adoptarea imbracamintei de forma oraseneascl,cu pantaloni pricesi" (de calarie), s-au introdus si cizmele obisnuitecu tureatca moale, fara creti.

Pe linga cizme, s-a purtat si incaltaminte mai modesta dar totoraseneasca: ghete pe rama" cu virf de arama, papuci cu tug" (cuelastic), mai recent bocanci.

Emanciparea orasului Abrud de sub tutela seniorialä, Inca de la sfir-situl secolului al XV-lea si avintul ulterior al economiei miniere deter-mina o continua diferentiere economica si culturala intre zona Abrud-Bucium pe de o parte si Mocanime pe de alta parte. Mocanii raminpentru o lunga perioadà de timp la formele arhaice de port, in vremece in secolele urmatoare buciumanii se diferentiaza tot mai simtitor,atit in ce priveste materialul din care-si confectioneaza unele piesede port, cit si in ornamentarea acestora. Deosebirile se dezvoltä dato-rita noilor conditii materiale, inmultirii produselor industriale maimult accesibile acestei populatii, relatiilor mult mai vii cu locuitoriioraselor Abrud i Zlatna, precum si sub inriurirea locuitorilor de altànationalitate. 0 mare insemnatate etnografica a avut schimbarea surve-nitä in structura nationala a celor doua orase amintite. Procesul de ma-ghiarizare al acestora,observat Inca din secolul al XV-lea, face ca functiagermanilor de agenti culturali in procesul de urbanizare sa fie preluatade unguri. Aceastä imprejurare si relatiile de casatorie ale cnejilor ro-mini din satele buciumane cu mineri germani si unguri sau intrarealor in rindurile nobilimii maghiare au deschis noi cai pentru asimilareaunor elemente maghiare in arta populara buciumana si mai cu seamain ornamentatia portului. Pe camasile femeiesti apar motivele tu-lipanul" si sperlita". Influenta mesterilor unguri se resimte in pottulbarbatilor la decorarea cioarecilor cu snur negru, in croiul camasilorcu guler rãsfrInt, ori al laibarelor de moda noua, oraseneasca etc.

23

mili-tart,

www.digibuc.ro

De aceea, comparind cu zonele invecinate si in primul rind cuMocanimea, satele buciumane se situeaza mereu in frunte in vreme ce,de citva timp, acestea le urmeaza la o oarecare distanta.

Problema evolutiei portului buciuman are o importanta care de-paseste chestiunea unor schimbari strict morfologice. Aceasta punein discutie insasi transformarea formelor de viata artistica intr-o anu-mita perioada de dezvoltare. In desfasurarea procesului evolutiv sereleva doua aspecte mai caracteristice.

In vreme ce portul mocanesc apare legat de imprejuilrilevietii, portul buciumanesc, mai cu seama cel femeiesc, se dez-volta ca un port de sarbatoare. In deceniile din urma acest portse retrage treptat din viata de toate zilele i ramine rezervat pentrusarbatori si alte momente importante. In zilele de lucru, Inca de la in-ceputul secolului al XX-lea, femeile imbraca mai cu seama piese dinmateriale de fabrica, obtinute din comert i confectionate dupa moda o-raseneasca. In portul barbatesc de lucru se mentin o serie de piese dinvechiul port: opinca, laibarul, coltunii, invirtitorile, caciula, intrucitacestea sint mai bine adaptate conditiilor locale de trai si lucru decitpiesele de port orasenesc.

Al doilea aspect caracteristic pentru portul buciumanesc estefaptul cä exceptind cioarecii si in general portul de lucru barbatesc

acesta nu mai este produsul industriei casnice. Unele piese (poale,camäsi, perpete, basmale etc.) sint confectionate din materialele scumpeproduse in fabrica. Altele sint lucrate de mestesugarii localnici (cojo-cari, croitori, cizmari, curelari etc.). Dezvoltarea capitalista a satelorbuciumane a determinat o specializare timpurie a diferitelor ramuriale industriei casnice de odinioara, ca tesutul si brodatul. Aceste ac-tivitati devin tot mai mult o irldeletnicire in care s-au specializatunele femei, dobindind in acest scop anumite cunostinte tehnice sidezvoltind un talent deosebit. Traditiile artistice sint perpetuate ast-fel si desavirsite prin vrednicia mesterilor, a tesatoarelor si brodeze-lor, care se recruteaza de obicei din sinul populatiei mai sarace.

Astazi, dintre barbati, mai cu seama tinerii prefera sa-si procurehainele de la cooperative ori magazinele de confectii, mai ieftine simai practice. In perioada de trecere de la un tip de port la altul sintfrecvente unele forme de amestec intre portul specific buciumanescsi cel oräsenesc. Cea mai raspinclita forma de amestec se remarca primimbracarea concomitenta a hainei si vestei orasenesti, cu camasa bro-data si cioarecii cu snur negru.

24

www.digibuc.ro

-....4.0*Armas.

-

ilL Zadie rosie buciumdneascd. Bucium-Poeni

--"7:trT-" ,

*pr.ra

1.. t.y.)"...-..<1.11,...01,M000.V.M.A.,,e1W.V.1.4.4......10.........,01.4..1.41....M.Z.Iv.a.i...1401001WP. ... !.."0., '.: . .

2. ° I. oa . ,F,,,. n''. ,.. '''' . .

.. : 1-. - 'P-'4'...-....;--..;4.....44, a -,,P,....,..:aa .

42,-.17: vt,44t.4.4- ,Profc

1...

.....4...wa........... ....."-uunn.a. tr......,.......,,a..................Pot...!,....41........,........1.5.11.00,.................... , ......; ,..I. , .. . .

2 ,.1 ... ....

. .:=?Irrir,......,,S ....,.....44..".1.140..,...!... . ........4.4.0.4 ...,..............ANF,,=,,,,,,,,,,,,,,.........1..............,..14:.44',1,-,......"....t.......)......`,....,04,"...10~.34.- ,..---. ,.."7:.....- .r. T.,b:5:: ,LL. ,L ,.. ,:.. ' : . , ' ' . .,t .

:,' 6 , ; . ,..-

J. ..

t, -0-----:-.,-,..-,--..f.,-7.-.-----ef, t-!.. . :, . -....

.---,,eat'",40.,'4'.4,-34-."'1-7t.t.,...........:..,....''."" .....''"....*t.."......7"-:.:,:::;"""---.0.......-62:..4::-... A.-.'''',::::..t::::::,.',trt....sttd......

, 4 , , c:c '.... : -.,,-4,,,,,...,V .04.,:,-.1.4,-;;.---. co ,a....e.....1,416311.0 ....gp,..2..Av. ...1.--

.

....--N,...rel..nN ..4....J.IP...............,..a.11...,............................,.9..,. ° %

L 44;,;9999._..4.......4e.......--.... ,..,...-........r.::.;..Z..;,....4.:-.--.-....4.' ............7*.W.-, c....,-..-,NF...,'.......9........-.4-.4,...,

......','.;.0- -9,1.....-...........s.ure,==.16,60Y110".......Pw.........s....e..............................,--...........,..w. ,

. ....................4 .............- .............. ..1..nr.4. 4. .......****AoT,..... , ., . -. . ...

..........-7a,.......,... ' 974.7. :::.....:,....ri,=":::".....":',.=.. :.....'"7.;' lifiEV:12,..'-',.:r*4. ..,.....- 4 a .......... '. '' ...,1" ... .. ... ma,. - .....14/5_,..E.;;,...... 4....1115.1.,........7*;%.,......".

10...onoalm. r...., ..''' ...

4.-Z"' . r.r.ar..........r......errerrh.r.irn.- 6:................k...,..:........ -....r_._

I. ....ad* ... ,...4.....,..........,.;-%..,.. ...... ......, . .1

..-:,.......,.....utetf -0,-- --v°-___7_77-:_:,_! ..-...-- -..-.71- . ..,latiti -'. ----t--"ar--, EM=1

e . ---..i.-a-7, =;ii - ,..--...-,-,-..... .. -,40-r4.4,0, ..,La/ c,c146,* ,,,,,,,.....,..r......................

41,..,4 ak,,,,,,,;......,;94 ......40; ...: ,!,....... -- ...'-.----1..*7". ......-..."."''.."' .....

............... .... r* gp - _ ...I # 0 6 A 01 it

g: -

0 I

N4.11101... 4, . ....1 0 % %%% .10 ..14

,10r 410. It 0.

.

w/o

..

,, ,

www.digibuc.ro

Deosebirile dintre sat i ora se reduc treptat, nu numai in ceprivqte portul de lucru, femeiesc §i chiar barbatesc, dar i in cazulportului de sarbatoare, indeosebi barbatesc. Natura indeletnicirii(mineritul), resursele materiale i abundenta materialelor de fabricafaciliteaza acest proces i-i determina tendinta de dezvoltare.

4. Interior de locuingi din Bucium-Poeni

".Ms

1,1

as.

"4.

'Nor, 5.-

ef.T1

. I '

-z

www.digibuc.ro

5. Nevastä In port de sarbiltoare. Buciurn-Poeni

114.-rj"'""'

- ----,oI

I

. r

,

ri7t,

501

www.digibuc.ro

6. Nevada' In port de sdrbátoare. Bucium-Poeni

,

.

doti

, , ,/. 1

A

tkc.

'° :

::.° t-

..,,,,),,=, .rA

..:.

.. 4..t m. '., .. ,-- Ert

.. 1:'4 ;),;.,' d'" .. ., ..t! t 4.. I

. ' ' i ;r.: '... ..";..4 t r ,. 41,;,... 1C

0,. ,Ntt,SAII4". ..., 4.1,;44,,,wy, ,4,,,,,Ai..- ,

i_ .. .. ,..;, 0

-,;.._

s .. 0...n.-94;,1-61... :01 A 0..11Agr4

t :. , t

P./I,. '.A

-. . ...

.,1.- _ Ysiu4t1.401. V 'i. - "3,

,

A .1,-7

4esr,

www.digibuc.ro

8. N alramd din meitase. Bucium-Poeni

7. Neiframd din lines' brodatd.Bucium-Poeni

,...,

11:14. r.41

AI

www.digibuc.ro

D. Bearind In port de scirbettoare. Bucium-Cerbu

r:

17 .. .':. , q.:gitMtVLI 7.17::V "AW ..5C,MIS11170P9F", aMilkl"PireTW77.""41,14.) '''',5511'4041...jiii3F-MIG L P...,11,1 :. -...-. .:,

I.'--

0f

.." I4. .- - t- 11,4-''.ILd ; ..,

... tit '` ',.. ...

it .p,- ..1 '

., 4 ..,,i .-fui,.7;..,.-r.;.7.--,- _ _ OW1 1.'i.

.

-.5l." . E'0'

-4\{..i 1

2 '-%"` ;.

.k- - At."' . ,.,- ....

k,

. ::..1(1

1 .7

i "" ...,, '" ...... 2209. ..,:.- -. ..g,..

f,

%=4-0.7Zgo '-1c.

www.digibuc.ro

10. Cdrnafa buciumdneasca de femeie

- -.;V:'`...,:p..

4.

,

ott...

www.digibuc.ro

11. Ciimapl buciumeineasca de femeie detaliu

12. Ceima0 buciumiineascii de femeie detaliu

; J111a . t=

1

!,lar 3,1.4.."7!StXtf 110,11:1. L.Z

ANTS'. °

7,1 .

.

.9

94-

tit r.

74:71

0/441ir

//I11

?'S 1 .I.1,;1vi

6 AN

,00441.

P.1

- ...AO'Wir A -

4.`

s

.

4

'41;11P

1

,

www.digibuc.ro

13. Poala buciumäneasca.. Bucium-Cerbu

IknODAansr\Oixr,

www.digibuc.ro

U. Zadie roj Bucium-Poeni

amismiNftumwast

I

-YaMai

WoollIWIWWW

-c

sr

7 ."ow

.

J 01,°%11_41www.digibuc.ro

15. Pieper bátrinesc de femeie Bucium-Poeni

: ;IFY Ma 1

I.

,A

www.digibuc.ro

16. Cojoc bâtrinesc de femeie. Bucium-Poeni

Jk

www.digibuc.ro

17. Cercei fi brcle buciamdttefti

www.digibuc.ro

18 . Salbd puriatä de buciumance

www.digibuc.ro

19. Barbat In port deBarbittoare. Bucium-Poeni

% I f

;-1

7.-

If;444 r

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

21. CdmaFd buciamdneascd de barbat

www.digibuc.ro

22. Ciimafet buciurtaineascti de bcirbat detaliu

'It oor

ft

-

eV'

4

San

5,'i

g t I II

e I.01Iiij

t I I

/

r

-

www.digibuc.ro

23 . P iep tarbuciumanesc debarb.. B ucium-Poeni

24. Curea laidbrodatci. B ucium-Poeni

..

k: .

r.

.711:

°-

403

. 4- I.:,

7,

.

1,1k

.A

-...

.

',1111

I

t.

IF 4'

www.digibuc.ro

2.5. Mire Fi mireasd din Bucium-Poeni

:

-: l

VIti t: : I .'

ii . "..-

..,--- ...r ' a r .

t_ 0 ,

I °... .6.

,

- Is.;.

, J 4

.., 1.

4,... - .... It

Iu , ° 4 .. . - : IV.

. i , .

.4.

ili e. r.-

...., .4 .-^Nt

= 0 :gP Z ', , _

at . err -.. r.. :r 1

"1 .r, G

- ......"4-..

err-

www.digibuc.ro

GLOSAR

Agricultura de munte caracteristic5 prin efectuarea aratuluicu plugul cu corman schimbAtor (multA vreme din lemn).

B regard Incretitura dintre fodor *i mine* decoratA cuarniciprin tehnica de cusAturA pe muchia cutelor sau pe creturi.

Broderie buciumeineascd lucratA in tehnica lantului i reali-zatà liber, dupà chibzuinta ochilor", nici dupl vreun de-sen *i nici prin numArarea firelor.

Broderia urzitci executatA pe fir sau pe creturi,Bucium termen toponimic frecvent la romini, In zonele de

munte. /n Oltenia, Muntenia *i Moldova se Intilnesc peste20 de localitati denumite similar (Buciumani sau Buciurni).In Transilvania sInt peste zece, *i anume In muntii Trasclu-lui, Sàlaj, Bihor, Flgära§, Hunedoara. Bucium inseamnätrunchi, pAdure tAiatà, precum §i instrument din lemn pentrucintat.

Chischineu Chiscaneu naframA, ung. Keszkend.Cioci pieptAnAturA bAtrIneascA la femei, cind pArul este

impletit In dou'd cozi, aduse u*or peste urechi *i apoipe cre*-tetul capului, Melt formeazA un fel de creastA accentuatd.In timpul impletitului se adaugl pvitele provenite din pArulcdzut, numite plete".

Curelusei portiunea de sub gulerul cdmkii femeie*ti, in-cretita i ImpodobitA prin tehnica de cusAturä pe muchiacutelor. La cAmkile batrIne*ti" era mai latA *i cusutA cuarnici rop i negru, iar la caml*ile buciumAne*ti" este maiingustA i cusuta numai cu negru.

Festit vopsit.Fodor minecar, partea de jos a minecii, despartitA de corpul

minecii printr-o brAtarA, curelu*A, bentita etc.Gurgoi virful opincii sau al vechilor cizme.Harasd Iini moale, coloratii, pregAtitä la fabricA.Mogos termen toponimic frecvent la romini, in zonele de

deal sau munte. In Oltenia, Muntenia *i Moldova se intil-nese aproximativ 20 de localitati numite asemAnAtor. InTransilvania sint vreo opt: in Muntii TrascAului, SAlaj,Alba, ung. magas = loc Inalt.

45

www.digibuc.ro

Panura postav alb ori sur din tesatura de lina, astazi folositin Bucium pentru confectionarea cioarecilor. Altadata dinpdnura se lucrau si tundra, coltunii. Este batuta la piva, sprea se ingrosa i spre a se contopi urzeala cu bateala.

Perpeta §ort purtat in fata, din material de fabrica, deobicei matase ori satin.

Pieptar cojocel despicat in fata., Vara mineci.Pieptar infundat cojocel care acopera pieptul, fiind despicat

numai intr-o parte.Scurteica haina femeiasc a. din postav, impodobita cu cati-

fea, croitä oraseneste.Spacel, spdcei numele pieptului (latul din fag) si al spa-

telui (latul din spate) al camásii femeiesti. In Tara Mo.tilor, Tara Oltului etc. se numeste ciupag, ciupaguri. Sintzone et'nografice unde cu unul din acesti termeni se denumesteintreaga ie (camasa desprinsa de poale), ca in Bihor (space],spatoi), Valea Jiului (ciupeag) etc.

Steamp o instalatie pentru zdrobit minereul, formata din-tr-un ax orizontal, cioplit din lemn i prevazut cu o serie dedinti, care prin invirtire nidicà i scapa, pe rind, sage-tile' (piloni perpendiculari) peste minereu, zdrobindu-1. Intrecut axul era invirtit cu ajutorul fortei umane sau animale.Din secolele XVIXVII, dupa. modelul morilor de apà, s-aaplicat in steampuri o roata hidraulica.

Terra Obruth Tara sau tinutul Abrudului, cuprinzind ora-sul Abrud si satele din jur, inclusiv cele sase sate buciumane.Este mentionata pentru Intlia oara in documente in anul1201.

Tulipan lalea, motiv germano-maghiar frecvent in artapopulara saseasca. i maghiara din Transilvania pe cahle(pldci de teracota), mobilier pictat, textile brodate si piesede port. Romincele din Bucium, apoi i cele din Zdrand, Mo-cdnime etc. 1-au aplicat In cusaturile de pe camasa buciu-maneasca".

Tundra suman, haina mai mult sau mai putin lunga, con-fectionata din panura de casà.

Zadie §ort purtat peste poale, la spate.

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE

1. Apolzan L., Obsertvatii asupra ocupatiilor agricole EnMunçii Apuseni, Apulum, Alba Iulia, 1943-1945, II.

2. Ciomac L.I. si V. Popa-Necsa, Muntii Apu-seni, Bucuresti, 1936.

3. D. Gér a n d o, La Transavanie et ses habitants (Transil-vania i locuitorii s5.i), I, Paris, 1945.

4. Densusianu N., Revolufiunea lui Horia In Transil-vania Fi Ungaria, Bucuresti, 1884.

5. Documenta Valachorum (Documente privitoare la romlni),Budapesta, 1940.

6. Dunare N., Aspecte ale artei populare In raionul Beius,regiunea Oradea. Studii i cercetari de istoria artei, Bucu-resti, 1954, I, 3-4.

7.Frincu T. si G. Candrea, Rominii din MuntiiApuseni (111otii), Bucuresti, 1888.

8. Grimm A. J., Das Urbarialwesen in Siebenburgen (Sis-temul urbarial In Transilvania), Wien, 1863.

9. Hasdeu B.1818). Columnanouá), torn. II

10. Havasi (Ltria noastrà

P Vers despre cotrantd (Petru Furdui,lui Traian, Bucuresti, 1878, VIII (serie

ukacs) B Hazánk és a Kalb:51d (Pa-str5in5tatea), 1866, I, 15.

11. H er bay A ., Tirgurile din bazinul Ariesului. RevistaII,geografic5. rorn1n5, Bucuresti, 1946, III, fasc. I,

12. I. Tóthben 1848-4.din Muntii

Z Parasztmozgcamak az Erclajli Erchegyseg-Budapest, 1951, Ed. rom. Miscdrile tdrdnestiApuseni pind la 1848. Bucuresti, 1955.

13. Lambre cht K ., A zazómalom (Steampul). BAnyászatiés kohászati Lapok (Gazeta industriei miniere si meta-lurgice), 1914, II.

14.Metes St., Viata agrard, eebnomicd a rominilor dinArdeal si Ungaria. Docurnente contemporane, I, 15081820, Bucuresti, 1921.

15.Moldovan G.,Alsófehér vármegye

Alscffehernóprajza"

vdrmegye rorndn népe. In(Poporul romin din judetul

47

i

www.digibuc.ro

Alba de Jos, in Etnogratia judetului Alba deNagy-Enyed (Mud), 1898.

16. Moldovan S Zdrandu/ i Munfiti Apuseni ai Tran-silvaniei, Sibiu, 1898.

17.0preanu .S.,. Probleme de geografiecii Apuseni, Cluj, 1932.

18. Oprescu G., Problemele romEnegtiBucuresti, 1940.

19.Pascu St., Megtegugurile din Transilvania pEnd insecolul al XVI-lea, Cluj 1954.

20.Patitia S.R., Tara Topilor. Despre trecutul MunglorApuseni ai Transilvaniei, Ordstie, 1912.

21. D. Prodan, lobdgia In dpmeniul Bdii de Aries la1770, Cluj, 1948.

29.D. Prodan, Date asupra mineritztlui Transilvaniei Enpreajma anului revolulionar 1848, Studii, 1950, III.

23. R u s u-A brudeanu I ., mota. Bucuresti, 1928.24. Rusu-Abrudeanu I., Aurul rominesc. Istoria lui

din vechime gi pEnd astdzi, Bucuresti 1933.

25.Szentkirályi Zs., Az erdelyi bdnydszat ismer-tetése nemzetigazdasdgi Köz-trs magdnjogi tekintetben(Consideratii asupra mineritului din Transilvaniaal economiei nationale si al dreptului public si privat)Kolozswir, 1841.

26.Dunare N., Cauzele deosebite dintre portul mocanilorcel al buciumanilor din mut-4U Trascdului (Carpalii

Apuseni). Studii i cercetàri de istoria artei, Bucu-resti, 1957, IV, 1-2.

Jos").

economicd En Mun-

de arid tardneascd,

d.p.d.v.

ci

www.digibuc.ro

LISTA REPRODUCERILOR

In text:

1. Bucium-Poeni. Vedere generald2. Case din Bucium-Poeni:3. $ teamp din Bucium-Poeni4. Interior de locuintd din Bucium-Poeni

In afara textului:

5. Nevastd in port de särbdtoare, compus din ndframdbuciumAneascd, poale, cheptdrut", cheptar cu clin, sortde catifea, pantofi. In spate se vede zadia. B ucium-Poe ni

6. Nevastd. in port de sdrbdtoare. Bucium-Poeni7. Ndframd din lind brodatd. Bucium-Poeni8. Ndframd. din miltase. Bucium-Poeni9. Bdtrind in port de sdrbdtoare, compus din ndframd

de mdtase (1890), cdmasd buciumAneasca (1927), chep-tdrut (1925), cheptar cu clini (1924), poale (cu un rindde forme"), sort de mdtase, zadie de Unita si pantofi.Bucium-Cerbu

10. Cdmasd buciumdneascd de femeie11. Cdmasa. buciumAneascd de femeie detaliu12. Camas& buciumdneascd de femeie detaliu13. Poald buciumaneascd, cu cloud rinduri de cusdturi. Bu-

cium-CerbuIlk . Zadie rosie moteasca purtata de buciumane. Bucium-Poeni15. Pieptar bdtrinesc de femeie. Bucium-Poeni16. Cojoc bátrinesc de femeie. Bucium-Poeni17. Cercei si brose buciumilnesti, de aur, lucrate la Abrud,

in secolele XVIII-XIX. Bucium-Poeni

49

www.digibuc.ro

18. Salba de metal purtata de buciumance19. Barbat in port de sarbatoare. Bucium-Poeni20. Flacau In port de sarbatoare. Bucium-Poeni21. Cam* buciumaneasca de barbat22. Camasa buciumaneasca'de barbat detaliu23. Pieptar buciumanesc de barbat. Bucium-Poeni24. Curea MU' brodata. Bucium-Poeni25. Mire si mireasa din Bucium-Poeni

Plow color:

I. Nevasta In port de sarbatoare. Bucium-PoeniII. Nevasta In port de sarbatoare, vazuta din spate

III. Zadie rosie buciumaneasca. Bucium-Poeni

www.digibuc.ro

Responsabil de carte : P. SorbanTehnoredactor P. HagiuCorector : M. Stefgnescu

Dat la cules 30.05.57. Bun de apar 28.12.57. Tiraj 4150 ex.Judie cretatd de 120 gr. m.2 Ft. 700X1000116. Coli ed. 3,36.Coli de tipar 3,25.

01199.Edifia I. Comanda

bibliotecile3465. Plan$e pottcro-

mil 3. A. nr. Pentru mid indicele de cla-sificare 74j76.

Tiparul executat sub corn. Nr. 875 la Combinatul PoligraficR.P.R.Casa Seinteii I. V. STALIN", Bucuresti

www.digibuc.ro

Lei 10

www.digibuc.ro

nr rpm 1.-14 r gralir yr FT, ET r' GWY 1121 ME elL5 CM MR WS

r7; mi" mr rAre Cr rr.7 e;r

v., rk rorirrar;I

I I r

r. :2-, MEM ERFIB MEN FI Eferk. -6-B2 -exri

r.`,PFPPP

0rr frqrrorrrFrrrr rr,rrvir,,,Yrrrrrtrrvrrv,

rcr.r rrr r, r

Y rr 1.urrp. r

prOr;' rr

.r ',lila. .1-r. tr.5

vrirrrrry Yrrrrr,

rrr,FrirrOrerr vrprrrrOr.rr,r1r rr, rrrrrrier r. try_ frrir r ii_z7 '1,1,117 11-_, 67 r

`-lrr rri :17VIM7I

p.

. rr

fr,

F iTz-V.Pwr..0.7r.rp

. ,-.- _.

rrrvrtrrryr,,ryprorrryrr- '''r;YYFF:0,7rriry

,r 4

..,t.t.. r "ertrr'rr. 777T:"irrrrrrrrirnrrirrvrryv r

a,-ogrr r Irrrr-- ,rriqr .

,. jr,rrprarrrrr;rrr

r1r4,3;;;; ig;:',IT...yr'; ' r rRitirr I1

'',.: rrrr rrrr r e r A r -r -A - r r rr;rr. r : .L...A,$, 0.0Perr. r p"r mr r priPA'rrr ,

r Frrrir,Frprirrr,,rrrviovrrrrrrrre rlrrr Firrrrrrrrrrrrr-yrrrrrrrr,rrrrrr re'Ur r r F rrr rrrrr,rr r rm vrv v r rrm r

r11,.,ryv yr, r

a.,r7.rr,rrr

1

2 1 .;;Atto 1. p

rvIrrr rvrrra

Lei 10

-

www.digibuc.ro