CONTABITATEA TAXEI

PE VALOARE ADĂUGATĂ

1

CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………………………………...4

CAPITOLUL 1

CONTABILTATEA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA ………………6

1.1. Caracterizare generală………………………………...............................................................6

1.2. Operațiuni impozabile………………………………...............................................................7

1.3. Baza de impozitare……………………………………………………………………………8

1.4. Cotele de TVA………………………………………………………………………………..9

1.5. Operațiuni scutite de taxă…………….……………...............................................................10

1.6. Plătitorii TVA și obligațiile acestora...

…................................................................................13

1.7. Organizarea contabilitatii TVA...............................................................................................14

ANEXE

2

ARGUMENT

Am ales lucrarea cu tema contabilitatea „CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA

ADĂUGATĂ-la SC MAX SEVACOM SRL” deoarece consider ca T.V.A reprezintă un impozit

indirect a cărui aplicare este o condiție obligatorie in desfășurarea reformei,un element esențial

pentru asigurarea unei puternice discipline fiscale,care elimină orice formă de discriminare între

agenții economici.

T.V.A este un impozit modern structurat pe principii severe care vizează cu prioritate

combaterea evaziunii fiscale asigurând impozitul corect pe circulația mărfurilor.

Între efectele imediate ale introducerii T.V.A se înscriu stimularea investiților si creșterea

producției pentru export.

În țara noastră T.V.A-ul a fost introdus din următoarele considerente:necistatea înlocuirii

formulei anacronice a fostului impozit pe circulația mărfurilor;pentru creșterea resurselor

statului;din rațiuni de compatibilitate cu sistemele fiscale din țările europene.

Lucrarea de față este structurată pe 3 capitole:

În primul capitol am făcut o caracterizare generală a acestui impozit: T.V.A,am stabilit

sfera de aplicare a T.V.A- operațiunile impozabile,realizând în același timp și o prezentare a

operațiuniilor scutite de la plata T.V.A.,platitorii TVA-ului precum si modul de organizare a

contabilitatii TVA

Pornind de la baza de impozitare a T.V.A-ului am prezentat cotele de T.V.A aplicate în

țara noastră.Actualmente cota T.V.A în România este de 24% însă se foloște și cota redusă de

T.V.A 9% începând cu 01.01.2004 pentru cărți,medicamente și servicii de cazare turistica.La

sfârșitul lunii decembrie 2008,autoritățiile au decis aplicarea unei cote reduse de T.V.A de 5% în

cazul locuințelor noi,pentru a ajuta sectorul imobiliar.Pâna la 1 iulie 2010 cota T.V.A era de 19%

dar datorita crizei financiare și a acordului cu FMI guvernul a majorat T.V.A la 24%.

Pentru plătitorul de T.V.A bunurile sau serviciile necesare desfășurării activității sunt mai

,,ieftine” cu 24%.Aceasta deoarece taxa aferentă acestora este deductibilă.În același fel pentru a

fi mai atractiv cu serviciile sau produsele proprii este importană această calitate și pentru

partenerii de afaceri.Și acest motiv trebuie să fie important în luarea unei decizii pentru că și

pentru aceștia produsele sau serviciile pe care le furnizați sunt mai ieftine.În acest context

calitatea de plătitor conferă o mai mare siguranță parteneriilor de afaceri,aceasta demonstrând

3

implicit nivelul afacerilor derulate.

Obiectul impozabil este reprezentat de valoarea bunurilor,a lucrărilor și a serviciilor la

prețurile de facturare,material impozabilă este suma globală a vânzării iar suportatorul este

consumatorul final.

În capitolul al doilea am realizat o preyentare a S.C MAX SEVACOM S.R.L

În ultimul capitol am realizat un studiu de caz privind calculul T.V.A la

S.C. MAX SEVACOM S.R.L.

T.V.A este un impozit cu un randament fiscal ridicat,însă ca orice impozit indirect este

inechitabil.Acest lucru se traduce prin aceea că devine regresiv în raport cu creșterea veniturilor

și nici nu se pretează la un minim neimpozabil.

Astfel T.V.A afectează mai pronunțat persoanele cu venituri mici și pe cele care își

repartizează o mare parte a veniturilor lor pentru cheltuieliile de consum(de multe ori

independent de voința lor fiind vorba de cheltuieli de strictă necesitate).

Taxa pe valorea adăugată a apărut in Franţa, în 1954, in sfera sa de actiune incluse serviciile si

comerţul cu ridicata. Ulterior sfera de aplicare a fost extinsă şi asupra activitaţii, în special asupra

comerţului cu amănuntul, generalizarea taxei valoarea adăugată având loc in Franţa, în ianuarie

1968.

Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în România prin Ordonanţa de Guvern nr.3/1992,

aprobată de legea nr. 130 din decembrie 1992 şi fiind un impozit plătit atât de persoane juridice

cât şi de persoane fizice.

În ţara noastră în condiţiile trecerii la economia de piaţă ca urmare a alinierii fiscalităţii la

practica ţărilor dezvoltate, impozitul pe circulaţia mărfurilor funcţionează ca un impozit indirect

şi a fost înlocuit cu taxa pe valoarea adăugată.

Această înlocuire a impozitul pe circulaţia mărufuriloe cu T.V.A-ul constituie o cindiţie pentru

aderarea la Uniunea Europeană.

În România cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 24% şi se aplică operaţiunilor

impozabile, cu excepţia celor scutite de tax ape valoarea adăugată.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului statului.

Din punct de vedere al bugetului de stat taxa pe valoarea adăugată esteun impozit indirect. Este

o taxă unică ce se percepe în mod fracţionat corespunzător valorii adăugate la fiecare stadiu al

circuitului economic.

4

CAPITOLUL I

TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ – IMPOZIT INDIRECT DATORAT LA

BUGETUL STATULUI

1.1 Caracterizare generală

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect ce are la bază ideea conform căreia

cheltuielile de consum sunt un element revelator al puterii contributive a unei persoane fizice sau

juridice. Este un impozit de tip sintetic care afectează ansamblul cheltuielilor făcute de un

contribuabil și vizeză toate fazele circuitului economic, respectiv producția , serviciile și

distribuția, inclusiv vânzările către consumatorii finali.

Față de alte forme de impunere a consumului, taxa pe valoarea adăugată prezintă

anumite caracteristici și avantaje:

1 are caracteruniversal, deoarece se aplică asupra tuturor bunurilor și serviciilor din

economie, rezultate atât din activitatea curentă de exploatare , cât și din activiatea de

fructificare a capitalurilor disponibile;

2 deși este multistadial, el are un caracter neutru, întrucât vizează numai valoarea adăugată

în fiecare stadiu ceea ce face ca mărimea prelevării fiscale să nu fie influențată de

lungimea circuitului economic;

3 este un impozit transparent, fiind menționat distinct în facturi, ceea ce permite exercitarea

dreptului de deducere, degrevarea de impozit a bunurilor destinate investițiilor și

simplificarea mecanismului prin care exporturile sunt detaxate, asigurând buna

funcționare a unei piețe concurențiale;

4 prin faptul ca o fracțiune a impozitului este plătita în fiecare stadiu al

circuituluieconomic, se asigură alimentarea mai ritmică , mai rapidă și relativ stabilăa

bugetului cu resurse financiare;

Modelul taxei pe valoarea adăugată introdus în țara noastră este inspirat de cel aplicat în

țările membre ale Uniunii Europene,așa cum era și firesc, în perspectiva integrării la europene.

De la introducerea sa și pâna în prezent,așezarea acestui impozit a cunoscut numeroase

modificări și adaptări în încercarea de a spori productivitatea și echitarea sa și de a face noi pași

5

în direcția armonizării practicii fiscale de la noi cu cea a Uniunii Europene.

1.2. Operațiuni impozabile

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugată se cuprind operațiile impozabile care

îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

1 operațiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de

servicii, în sfera taxei, efectuate cu plata;

2 locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;

3 livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă;

4 livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activitățile economice

prevăzute de lege.

Este, de asemenea, operațiune impozabilă și importul de bunuri efectuat în România de

orice persoană, inclusiv achizițiile intracomunitare.

Operațiunile impozabile pot fi clasificate astfel:

1 operațiuni taxabile;

2 operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este

permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții;

3 operațiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa și nu

este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții;

4 importuri și achiziții intracomunitare, scutite de taxă;

5 operațiuni care sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de întreprinderile mici

care aplică regimul special de scutire, pentru care nu se datorează taxa și nu este permisă

deducerea taxei datorate;

Este considerată persoana impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră

independenta și indiferent de loc, activități economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei

activități.

Activitățile economice cuprind activitățile producătorilor,comercianților sau prestatorilor

de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate

acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau

necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.

6

1.3. Baza de impozitare

Baza de impozitare constituie elemental principal ce stă la baza determinării TVA și reprezintă

contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv TVA.

Baza de impozitare pentru livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în

interiorul țării este constituită din:

• pentru livrări de bunuri și prestări de servicii din tot ceea ce constituie contrapartida obținută

sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului

sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni;

• pentru achizițiile intracomunitare considerate ca fiind cu plată, prețul de cumpărare al bunurilor

respective sau al unor bunuri similare ori, în absența unor astfel de prețuri de cumpărare, prețul

de cost, stabilit la data livrării;

• în cazul schimbului, în general, atunci când plata se face parțial ori integral în natură sau atunci

când valoarea plații pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii nu a fost stabilită de părți

sau nu poate fi uțor stabilită, baza de impozitare se consideră ca fiind valoarea normală pentru

respectiva livrare/prestare..

Baza de impozitare cuprinde și următoarele:

a) impoziteleși taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepția taxei pe valoarea adăugată;

b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare,

solicitate de către furnizor/prestator cumpăratorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de

furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul unui contract

separat și care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servicii în cauză, se consideră

cheltuieli accesorii.

Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:

7

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de furnizori direct

clienților la data exigibilității taxei;

b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitive și

irevocabilă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a

obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate. Nu se

exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor

livrate sau a serviciilor prestate;

c) dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere;

d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără

facturare;

e) sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele și în contul clientului, și care apoi se

decontează acestuia, precum și sumele încasate în numele și în contul unei alte persoane.

Baza de impozitare pentru import

Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, stabilită

conform legislației vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane și alte

taxe datorate în afara României, precum și cele datorate ca urmare a importului bunurilor în

România, cu excepția taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută.

Baza de impozitare cuprinde: cheltuielile accesorii, precum comisioanele și cheltuielile de

ambalare, transport și asigurare, care intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în

România. Primul loc de destinație a bunurilor îl reprezintă destinația indicată în documentul de

transport sau în orice alt document însoțitor al bunurilor, cînd acestea intră în România, sau, în

absența unor astfel de documente, primul loc de descarcare a bunurilor în România.

1.4. Cotele de taxă pe valoarea adăugată

Cota standardeste de 24% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile

impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse.

Cota redusăeste de 9% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele

prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente

istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții

8

și evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite;

b) livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în

principal publicității;

c) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare;

d) livrarea de produse ortopedice;

e) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;

f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusive închirierea

terenurilor amenajate pentru camping.

Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României

pentru livrarea aceluiași bun.

Cota aplicabilă pentru achiziții intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul

României pentru livrarea aceluiași bun și care este în vigoare la data la care intervine

exigibilitatea taxei.

În condițiile în care bunurile și serviciile sunt comercializate la prețuri și tarife care

cuprind și TVA cota de 9% se recalculează pe baza sutei majorate.Aceste cote se folosesc pentru

mărfurile comercializate prin comerțul cu amănuntul (magazine comerciale, consignații, unității

de alimentație publică), prestări de servicii (transport, poștă, telefon, telegraf) efectuate de unități

și liber-profesioniști autorizați care au relație directă cu populația ale căror prețuri cuprind TVA

precum și pentru sumele obținute din vânzarea de bunuri pe bază de licitație, de evaluare sau

expertiză, precum și pentru alte situații similare.

1.5. Operațiuni scutite de taxă

În rândul operațiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată se regăsesc patru categorii de

operațiuni și anume:

1 activități de interes general și alte operațiuni scutite în interiorul țării;

2 operațiuni scutite la import și pentru achiziții intracomunitare

3 exporturi, alte operațiuni similar și transportul internațional;

4 operațiuni ce privesc traficul internațional de bunuri.

9

A. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele operațiuni de interes general:

• spitalizarea, îngrijirile medicale și operațiunile strâns legate de acestea, desfășurate de unități

autorizate pentru astfel de activități, precum: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau

urbane, dispensare, cabinete și laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală și de diagnostic,

baze de tratament și recuperare, stații de salvare;

• prestările de servicii de către stomatologi și tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze

dentare efectuata de stomatologi și de tehnicieni dentari;

• prestările de îngrijire și supraveghere efectuate de personal medical și paramedical;

• transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop,

de către entități autorizate în acest sens;

• livrările de organe, sânge și lapte, de proveniență umană;

• activitatea de învățământ, formarea profesională a adulților, precum și prestările de servicii și

livrările de bunuri strâns legate de aceste activități, efectuate de instituțiile publice sau de alte

entități autorizate;

• livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele și cantinele organizate pe

lângă instituțiile publice;

B. Scutiri pentru importuri de bunuri și pentru achiziții intracomunitare

Sunt scutite de taxă:

a) importulși achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice situație

scutită de taxă în interiorul țării;

b) achiziția intracomunitară de bunuri pentru care, persoana care cumpără bunurile în orice

situație ar avea dreptul la rambursarea integrală a taxei care s-ar datora, dacă respectiva achiziție

nu ar fi scutită;

c) importul definitiv de bunuri care îndeplinesc condițiile pentru scutire definitivă de taxe

vamale;

d) importul de bunuri de către misiunile diplomatice și birourile consulare care beneficiază de

scutire de taxe vamale;

e) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internaționale și

10

interguvernamentale acreditate în România, precum și de către membrii acestora, în limitele și în

conformitate cu condițiile stabilite în convențiile de înființare a acestor organizații;

C. Scutiri pentru exporturi, alte operațiuni similar și pentru transportul internațional

privesc:

a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunității de către furnizor sau de

altă persoană în contul său;

b) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunității de către cumpăratorul

care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul său, cu excepțiile prevăzute

de lege;

c) transportul internațional de persoane;

d) în cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene, în principal pentru transportul

internațional de persoane și/sau de mărfuri, efectuat cu plata, pentru operațiuni similare

transportului maritime;

e) livrările de bunuri și prestările de servicii în favoarea misiunilor diplomatice și oficiilor

consulare, a personalului acestora, , în condiții de reciprocitate;

Sunt acordate de asemenea scutiri special legate de traficul internațional de bunuri, cu

condiția ca aceștea să nu ducă la utilizare și/sau consumare finală în România. Astfel de scutiri se

acordă pentru:

a) livrarea de bunuri care sunt în regim de antrepozit vamal;

b) livrarea de bunuri destinate plasării în magazinele duty-free și în magazinele situate in

aeroporturile internaționale, precum și livrările de bunuri efectuate prin aceste magazine;

c) introducerea de bunuri străine într-o zonă liberă sau port liber, vânzarea – cumpărarea

mărfurilor străine între diverși operatori din zona liberă sau portul liber sau între aceștia și

alte persoane din afară precum și scoaterea de bunuri străine din zona liberă sau portul

liber, în aceeași stare ca în momentul introducerii lor;

d) prestările de servicii legate direct de operațiunile prevăzute anterior.

11

1.6. Plătitorii TVA și obligațiile acestora

În calitate de plătitori de TVA pot să apară o serie de agenți economici, persoane fizice

sau juridice, indiferent de forma de organizare dacă efectuează operațiuni supuse taxării ce

rezultă dintr-o activitate economică independent desfășurată pe proprie răspundere, în scopul

obținerii de profit.

În rândul plătitorilor de TVA se regăsesc :

a) contribuabilii înregistrați la organele fiscale competente ca plătitori de TVA pentru

operațiuni taxabile;

b) titularii operațiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terțe

personae juridice care acționeză în numele și din ordinul titularului operațiunii de

import;

c) persoanele fizice, pentru bunurile introduce în țară potrivit regulamentului vamal

aplicabil acestora;

Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe bază de cerere depusă de persoana străină, la

organul fiscal la care reprezentantul propus este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe.

Nu se admite decât un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operaţiunilor taxabile

sau scutite cu drept de deducere, (desfăşurate de persoana străină în România).

Nu se admite coexistenţa mai multor reprezentanţi fiscali cu angajamente limitate.

Poate fi desemnată orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitoare de T.V.A.

Obligaţiile reprezentantului fiscal sunt cele prevăzute în legislaţia română pentru plătitorii

de T. V. A. cu sediul în România.

Persoana străină transmite reprezentantului fiscal factura externă (împreună cu 2 copii)

destinată beneficiarului sau, fără a indica în aceasta suma T.V.A..

Reprezentantul fiscal emite factura fiscală (conform reglementărilor din România),

aplicând T.V.A. asupra bazei de impozitare. În facturile fiscale la rubrica destinată furnizorului

se va înscrie denumirea şi adresa reprezentantului fiscal, precum şi codul fiscal al acestuia.

12

Contribuabilii care realizează operațiuni supuse taxei pe valoarea adăugată au o serie de

obligații, și anume :

• orice persoană impozabilă trebuie să declare începerea, schimbarea și încetarea activității sale

ca persoană impozabilă. Condițiile în care persoanele impozabile se înregistrează ca plătitor de

taxa pe valoarea adăugată sunt prevăzute de legislația privind înregistrarea fiscala a plătitorilor

de impozite și taxe.

• orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, care realizează

exclusiv operațiuni care nu dau drept de deducere, trebuie să solicite scoaterea din evidența ca

plătitor de taxa pe valoarea adăugată.

• orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, trebuie să

solicite scoaterea din evidența ca platitor de taxa pe valoarea adăugată, în caz de încetare a

activității, în termen de 15 zile de la data actului în care se consemnează situația respectivă.

Prin derogare nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele înregistrate

ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată care au obținut certificate de exonerare pentru

următoarele:

a) importul de mașini industriale, utilaje tehnologice, instalații, echipamente, aparate de măsură

și control, automatizări, destinate realizării de investiții, precum și importul de mașini agricole și

mijloace de transport destinate realizării de activități productive;

b) importul de materii prime și materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare în

țară, stabilite prin norme, și sunt destinate utilizării în cadrul activității economice a persoanei

care realizează importul.

Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care

efectuează importuri de natură celor prevăzute mai sus trebuie să solicite eliberarea unui

certificat de exonerare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată, emis de către organele

fiscale competente.

1.7. Organizarea contabilităţii taxei pe valoare adaugată

Contabilitatea TVA-ului se realizează cu ajutorul contului 442 "Taxa pe valoare adaugată"

13

Contul 442 "Taxa pe valoare adaugată" este un cont bifuncţional.

Pentru evidenţierea distinctă a taxei pe valoarea adaugată se utilizează urmatoarele conturi

sintetice de gradul II:

4423"TVA de plată"

4424"TVA de recuperat"

4426"TVA deductibilă"

4427"TVA colectată"

4428"TVA neexigibilă"

Contul 4423 "Taxa pe valoare adaugată de plată"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa taxei pe valoare adaugată de plătit la bugetul statului.

Contul 4423 "Taxa pe valoare adaugată de plată" este un cont de pasiv.

În creditul contului 4423 "Taxa pe valoare adaugată de plată" se înregistrează:

- diferenţele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoare adaugată colectată mai mare şi taxa

pe valoare adaugată deductibilă(4427)

În debitul contului 4423"Taxa pe valoare adaugată de plată" se înregistrează:

-plaţile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa pe valoare adaugată(512);

- taxa pe valoare adaugată de recuperat, compensată (4424)

- sume reprezentând taxa pe valoare adaugată de plată, prescrise scutite sau anulate, potrivit legii

(758).

Soldul contului reprezintă taxa de valoare adaugată de plată.

Contul 4424 "Taxa pe valoare adaugată de recuperat"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa taxei pe valoare adaugată de recuperat de la bugetul

statului.

Contul 4424 "Taxa pe valoare adaugată de recuperat" este un cont de activ.

14

În debitul contului 4424 "Taxa pe valoare adaugatăde recuperat" se înregistrează:

- diferenţele rezultate la sfârsitul perioadei între taxa pe valoare adaugată deductibilă mai mare

şi taxa pe valoare adaugată colectată(4426).

În creditul contului 4424 "Taxa pe valoare adaugată de recuperat" se înregistrează:

- taxa pe valoare adaugată incasată de la bugetul statului sau taxa pe valoare adaugată de

recuperat compensate în perioadele următoare cu taxa pe valoare adaugată de plată(512, 4423).

Soldul contului reprezintă taxa pe valoare de recuperat de la bugetul statului.

Contul 4426 "Taxa pe valoare adaugată deductibilă"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa taxei pe valoare adaugată deductibilă, potrivit legii.

Contul 4426 "Taxa pe valoare adaugată deductibilă" este un cont de activ.

În debitul contului 4426 "Taxa pe valoare adaugată deductibilă" se înregistrează:

- sumele reprezentând taxa pe valoarea adaugată deductibilă potrivit legii (401, 404, 451, 453,

512);

-taxa pe valoare adaugată aferentă avansurilor facturate (401);

În creditul contului 4426 "Taxa pe valoare adaugată deductibilă" se înregistrează:

- sumele compensate din taxa pe valoare adaugată colectată(4427);

- diferenţele rezultate la sfârsitul perioadei între taxa pe valoare adaugată deductibilă mai mare

şi taxa pe valoarea adaugată colectată (4424);

- prorata din taxa pe valoarea adaugată deductibilă devenită nedeductibilă (635);

- decontarea taxei pe valoarea adaugată aferentă avansurilor plătite (401).

La sfârsitul perioadei, contul nu prezintă sold.

Contul 4427 "Taxa pe valoare adaugată colectată"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa taxei pe valoarea adaugată colectată, potrivit legii.

Contul 4427 "Taxa pe valoare adaugată colectată" este un cont de pasiv.

15

În creditul contului 4427 "Taxa pe valoare adaugată colectată" se înregistrează:

- taxa pe valoarea adaugată colectată aferentă vânzărilor de bunuri, lucrărilor executate şi

serviciilor prestate(411, 428, 451, 453, 461, 531);

- taxa pe valoarea adaugatăaferentă lipsurilor imputate(428, 461);

- taxa pe valoarea adaugată neexigibilă devenită exigibilă (4428);

- taxa pe valoarea adaugată aferentă bunurilor şi serviciilor utilizate pentru consumul propriu sau

predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor neimputabile, precum şi cea aferentă bunurilor şi

serviciilor acordate personalului sub forma avantajelor in natură (635);

- taxa pe valoarea adaugată aferentă avansurilor facturate (411).

În debitul contului 4427 "Taxa pe valoare adaugată colectată" se înregistrează:

- taxa pe valoarea adaugată deductibilă, compensată potrivit legii (4426);

- taxa pe valoarea adaugată de plată, datorată bugetului statului (4423);

- decontarea taxei pe valoarea adaugată aferentă avansurilor încasate (411).

La sfârşitul perioade, contul nu prezintă sold.

Contul 4428 "Taxa pe valoare adaugată neexigibilă"

În acest cont se evidenţiază, potrivit legii, taxa pe valoarea adaugată neexigibilă.

Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adaugată neexigibilă.

16

Concluzii si puncte de vedere

        In conditiile trecerii la economia de piata a trebuit sa se renunte la impozitul pe circulatia marfurilor, si sa se introduca un impozit care sa perfectioneze sistemul fiscal si sa corespunda economiei de piata si cerintelor standardelor europene.

          Implementarea taxei pe valoarea adaugata necesita o buna cunoastere a mecanismului functionarii ei, si mai ales pentru agentii economici trebuie asigurata o tehnica de calcul si formularele necesare.

Taxa pe valoarea adaugata se aplica pe intreg circuitul economic, de la producator pana la utilizatorul final al produselor si serviciilor.

          Conceperea si functionalitatea ei in economie a avut in vedere si posibilitatea limitarii evaziunii fiscale, in sensul ca neplata ei in fazele anterioare, duce la sporirea taxei in fazele ulterioare ale circuitului economic, determinandu-I pe agentii economici sa verifice daca furnizorul bunurilor cumparate a calculat corect partea de taxa ce ii revenea.

          Platitorii de taxa pe valoarea adaugata sunt pasibili de amenzi contraventiionale in cazul in care nu isi indeplinesc obligatiile privind depunerea documentelor la organele fiscale, tin eronat evidenta contabila sau nu isi platesc taxa pe valoarea adaugata datorata la buget.

17

BIBLIOGRAFIE

* Horomnca Emil - Bazele contabilităţii, Editura SEDCOM LIBRIS , Iaşi 2007 .

şi colectiv

* Matiş Dumitru - Bazele contabilităţii.Aspecte teoretice şi practice, Editura Alma

şi colectiv Mater, Cluj Napoca, 2005

* Pantea Iacob Petru- Contabilitatea financiară Editura IntelCREDO, Bucureşti,2011

Bodea Gheorghe

* Popa Irimie Emil - Bazele contabilităţii -Aplicaţii practice în entităţile din România

şi colab Editura IntelCREDO, Bucureşti, 2011

* Possler Ladislau - Contabilitatea întreprinderii-Îndrumar practică , Ediţia aXa,

Lambru Gheorghe Editura Fundaţiei"Andrei Şavuna", Constanţa, 2011

Lambru Bogdan

* XXX – Legea nr.82/1991republicată în Monitorul Oficialnr 454/29008

* XXX - Noile reglementări contabile conforme cu Directivele europene,

Editura Best Publishing, Bucureşti,2011

18