politici Și orientĂri europene - chamber of deputies · 2014-03-18 · celulare, a cheilor de...
TRANSCRIPT
CAMERA DEPUTAȚILOR
Direcția pentru Uniunea Europeană
POLITICI ȘI ORIENTĂRI EUROPENE
Sinteza activităților UE
10 – 16 martie 2014
2
AUTORI
dr. Cristina STROESCU coordonator
Mihaela ZĂVOIANU expert parlamentar
Carmen Denisa ION consilier parlamentar
Surse de informare și foto: www.europa.europarl.eu
www.ec.europa.eu http://www.gr2014.eu
www.europa.eu www.consilium.europa.eu www.curia.europa.eu
© DIRECȚIA PENTRU UE, 2014
Publicația electronică, înființată în anul 2007, poate fi accesată: http://www.cdep.ro/pls/parlam/AFACERI_EUROPENE.listdocsupl?tip=szs
3
CUPRINS
PARLAMENTUL EUROPEAN .................................................................................................... 4
COMISIA EUROPEANĂ ................................................................................................... ………9
PREŞEDINȚIA CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE…………………………………………………………........ 16
ELEMENT DE INTERES GENERAL ........................................................................................... 20
4
PARLAMENTUL EUROPEAN
În perioada 10 – 13 martie 2014, deputații europeni şi‐au desfăşurat activitatea în cadrul plenul Parlamentului European, la Strasbourg – Franța.
Din activitatea plenului PE
AGRICULTURĂ
Parlamentul a spus NU „regulamentului semințelor”
Propunerea Comisiei Europene privind materialul reproductiv pentru plante, cunoscută drept
„regulamentul semințelor”, a fost respinsă de plenul Parlamentului European pe data de 11 martie
a.c.1 Prin rezoluția sa legislativă referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și
al Consiliului privind producerea și punerea la dispoziție pe piață a materialului de reproducere a
plantelor (legea privind materialul de reproducere a plantelor)2, membrii
Parlamentului European au considerat că noua legislație privind semințele ar
fi trebuit să simplifice regulile și să susțină inovația, nu să aplice o abordare
comună pentru toate situațiile.
Europarlementarii şi‐au arătat îngrijorarea că s‐ar putea conferi prea multă
putere Comisiei Europene prin aprobarea acestui regulament şi ar lăsa statele
membre fără mijloacele de a adapta noile reguli la nevoile specifice din
teritoriu.
Propunerea prevedea fuzionarea a 12 directive3 într‐un singur regulament, aplicabil direct, care nu ar
lăsa statelor membre nici un instrument disponibil pentru adaptarea noilor reguli la nevoile lor4. Astfel,
1 Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 11 martie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind producerea și punerea la dispoziție pe piață a materialului de reproducere a plantelor (legea privind materialul de reproducere a plantelor) ‐ COM(2013)0262 –2013/0137(COD) ‐ http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=‐//EP//TEXT+TA+P7‐TA‐2014‐0185+0+DOC+XML+V0//RO&language=RO 2 Raportor Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE, IT). Propunerea Comisiei Europene a fost respinsă cu 650 de voturi pentru și 15 împotrivă. 3 Proiectul de propunere consolidează și actualizează legislația privind comercializarea materialului de reproducere a plantelor prin abrogarea și înlocuirea următoarelor 12 directive: Directiva 66/401/CEE a Consiliului privind comercializarea semințelor de plante furajere, Directiva 66/402/CEE a Consiliului privind comercializarea semințelor de cereale, Directiva 2002/53/CE a Consiliului privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole, Directiva 2002/54/CE a
5
Parlamentul a închis procedura de primă lectură, în urma refuzului Comisiei Europene de a‐şi retrage
propunerea şi de a veni cu o variantă îmbunătățită.
Președintele Comisiei AGRI, dl Paolo De Castro (S&D, IT), este de părere că votul a exprimat „ (…)
profunda nemulțumire a Parlamentului în ceea ce privește propunerea Comisiei Europene, care nu
răspunde obiectivelor sale principale. (…) Regretăm că această propunere controversată nu a fost
retrasă de Comisia Europeană, pentru a fi înlocuită cu una mai bună. Este limpede că propunerile
trebuie redefinite pentru a respecta mai mult situațiile diferite din state membre diferite și trebuie să
aducă îmbunătățiri reale pentru producători, consumatori și mediul înconjurător. Sperăm că statele
membre vor fi suficient de puternice și vor urma poziția Parlamentului European, respingând această
propunere nesatisfăcătoare.”
La rândul său, dl Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE, IT), în calitatea sa de raportor pentru proiectul
de regulament, ar dori să îşi asume regulamentul final, împreună cu colegii săi. „ (..) De aceea, nu
putem decide rapid asupra acestei propuneri fundamentalecare ar avea efecte asupra mai multor
asociații de cultivatori, companii și cetățeni.”
Parlamentarii europeni şi‐au exprimat decizia lor și au trimis propunerea Consiliului. Dacă acesta va
susține respingerea, procesul legislativ se va încheia. Consiliul poate amenda propunerea inițială a
Consiliului privind comercializarea semințelor de sfeclă, Directiva 2002/55/CE a Consiliului privind comercializarea semințelor de legume, Directiva 2002/56/CE a Consiliului privind comercializarea cartofilor de sămânță, Directiva 2002/57/CE a Consiliului privind comercializarea semințelor de plante oleaginoase și pentru fibre, Directiva 68/193/CEE a Consiliului privind comercializarea materialului pentru înmulțirea vegetativă a viței de vie, Directiva 1998/56/CE a Consiliului privind comercializarea materialelor de înmulțire pentru plantele ornamentale, Directiva 92/33/CEE a Consiliului privind comercializarea răsadurilor de legume și a materialului săditor de legume, altul decât semințele, Directiva 2008/90/CE a Consiliului privind comercializarea materialului de înmulțire și plantare fructifer destinat producției de fructe și Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere. – http://eur‐lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2013:0262:FIN:RO:PDF 4 http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2013/0137(COD)&l=en
Com
doua
priv
TUR
Drep
O
Parla
asig
creș
mod
circu
falim
Regu
vaca
com
acum
dire
mult
Dire
aran
5 RezEuroReguCOMhttp:%2f%6 Ara
călăt
înain
creșt
altă v
mai
deza
cazar
maxi
misiei Europ
a lectură, c
ind textul fi
RISM
pturi recun
propunere
amentul Eu
ura turiștil
teri major
dificări ale
umstanțe s
ment).
ulile UE pe
anță datea
merțul turist
m există zb
cte la hote
te dintre ac
ectiva actua
njamente de
oluția legislatpean și a Coulamentului (M(2013)0512 –//www.euro%2fEP%2f%2fanjamente de
oria dă falim
te de a se î
terea prețulu
vacanță sau s
mult de 3 or
stre naturale
re la același
mum 125 eu
pene, iar în
caz în care
inal al noii l
noscute turi
e legislat
uropean pe
or protecț
re de pre
zborurilor,
speciale (da
care se baz
ază din 1
tic on‐line
borurile low
l sau achizi
ceste pache
alizată extin
e călătorie
tivă a Parlamonsiliului privCE) nr. 2006–2013/0246(Cparl.europa.efTEXT%2bTA%e călătorie alc
ent în timp c
ntoarce acas
i combustibil
să i se rambu
re, după ce e
e sau un atac
standard ca
ro/noapte.
acest caz, P
e propuner
legislații pri
iştilor
tivă votat
12 martie a
ie împotriv
ețuri sau
dar și dre
acă operat
zează pache
1990. De
a luat am
w‐cost, rez
iționarea de
ete nu au o
nde definiți
alcătuite di
entului Europind pachetel6/2004 și a DCOD): eu/sides/getD%2b20140312cătuite din di
e ei sunt în v
să. 2. Prețuri
ului sau a tax
urseze banii. 3
este încheiat
terorist, care
și cazarea re
Parlamentu
ea va fi r
ivind semin
tă de
a.c.5, va
va unor
a unor
pturi în
orul dă
etele de
atunci,
mploare:
ervările
e pachete p
bază juridic
a pachetelo
in diferite e
pean din 12 me de servicii Directivei 201
Doc.do?pubRe2%2bTOC%2bferite elemen
vacanță. Dacă
le pot fi cres
xelor. Dacă p
3. Organizato
ă o tranzacți
e împiedică t
ezervată iniți
ul poate fie
respinsă de
nțele.
personaliza
că.
or de vacan
elemente6.
martie 2014 rede călătorie
11/83/UE și d
ef=‐bDOC%2bXMLnte cum ar f
ă este posibil,
scute după î
rețul crește c
orii nu ar treb
ie. 4. În circu
uristul să se î
ial, ori să i s
să resping
efinitiv, fie
ate pentru v
nță pentru
eferitoare la e și formulelede abrogare
L%2bV0%2f%fi: 1. Turiștii s
, ei ar trebui
încheierea tra
cu mai mult d
bui să poată m
umstanțe „in
întoarcă acas
se plătească
ă amendam
să înceapă
vacanțe on
a include c
propunerea de de călătoriea Directivei
%2fRO&languasunt repatriaț
să aibă opțiu
anzacției din
de 8%, turistu
modifica sem
evitabile” sa
să la timp, ac
o cazare pen
mentele Co
ă negocieri
‐line. Cu to
cele mai mu
de directivă ae asistate, de90/314/CEE
age=RO ți dacă cel ca
nea de a con
motive spec
ului ar trebui
nificativ orar
u „neprevăzu
cestuia trebu
ntru 5 nopți,
nsiliului, în
cu Consili
oate aceste
ulte tipuri d
a Parlamentule modificare a Consiliului
are organizea
ntinua călător
ciale cum ar
să i se ofere
ele de zbor, c
ute”, cum ar
ie să i se ofe
la un cost d
6
a
ul
a,
de
lui a i ‐
ză
ria
fi
e o
cu
fi
re
de
7
Parlamentarii europeni consideră că turiștii trebuie să fie informați în mod detaliat înainte de încheia
un contract, chiar dacă aranjamentele lor de călătorie nu reprezintă un pachet și nu oferă același nivel
de protecție.
Raportorul Hans‐Peter Mayer (PPE, DE) este de părere că „(…) modificarea definiției clarifică ce
reprezintă un pachet de vacanță. Turiștii trebuie să fie informați care le sunt drepturile și cum sunt
asigurați. Directiva actualizată are în vedere un înalt nivel de protecție a consumatorilor și o informare
detaliată asupra tuturor aspectelor.”
Votul exprimat asigură un mandat pentru noul Parlament de a intra în negocieri cu statele membre
pentru varianta finală a directivei. Discuțiile cu statele membre vor începe după alegerile din mai.
CERCETARE ŞI INOVAȚIE
Un singur încărcător
Producătorii de telefoane mobile vor fi obligați
să furnizeze un încărcător comun pentru toate
telefoanele mobile comercializate în UE,
pentru alimentarea bateriilor sau a
acumulatorilor şi a telecomenzilor pentru
maşini, cu scopul de a reduce costurile și
deșeurile electronice.
De asemenea, acest lucru ar fi în beneficiul
consumatorului, ar ajuta la reducerea
birocrației și ar asigura o mai solidă
supraveghere a pieței.
Votul Parlamentul European din 13 martie
a.c.7, pentru propunerea legislativă cu privire la actualizarea legislației UE privind echipamentele radio,
prezintă reguli armonizate pentru punerea pe piață a echipamentelor radio, inclusiv a telefoanelor
celulare, a cheilor de mașini și a modemuri. Noile reguli au scopul de a ține pasul cu varietatea tot mai
mare a echipamentelor, dar mai ales de a nu interfa unele cu altele, respectând totodată cerințe
importante privind sănătatea și siguranța utilizatorilor.
Raportorul Barbara Weiler (S&D, DE) consideră că „(…) Directiva echipamentului radio modernizată
este un instrument eficient pentru a preveni interferența între diferite aparate de echipament radio.
Sunt foarte încântată că s‐a agreat introducerea unui încărcător comun. Acesta servește intereselor
7 Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 martie 2014 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio ‐ COM(2012)0584 –2012/0283(COD) – http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=‐%2f%2fEP%2f%2fTEXT%2bTA%2b20140313%2bTOC%2bDOC%2bXML%2bV0%2f%2fRO&language=RO
8
consumatorilor și mediului în egală măsură şi va pune capăt mormanelor de încărcătoare, dar mai ales
la 51.000 de tone de deșeuri electronice în fiecare an.”
Considerând că existența unui încărcător comun pentru unele categorii de echipamente radio, mai ales
pentru telefoanele mobile, ar simplifica utilizarea și ar reduce costurile și deșeurile inutile,
europarlamentarii au modificat propunerea legislativă pentru a stipula că posibilitatea de a lucra cu
încărcătoare comune va fi o cerință esențială pentru echipamentele radio. Cu toate acestea, Comisia
Europeană va decide care echipamente radio specifice vor fi obligate să îndeplinească această cerință.
Parlamentarii europeni au susținut prevederile din propunerea de directivă care vor conferi
autorităților instrumente suplimentare de supraveghere a pieței pentru a identifica echipamentele
radio care nu respectă noile reguli de siguranță. Astfel, pe baza informațiilor oferite de statele UE și
după o evaluare atentă, Comisia Europeană va putea identifica acele categorii de echipamente,
înregistrate înainte de a putea fi puse pe piață, la fel ca baza de date similară şi operațională în SUA.
Statele membre vor avea 2 ani la dispoziție să transpună regulile în legislația națională, iar producătorii
vor avea 1 an pentru a implementa noile reguli.
9
COMISIA EUROPEANĂ
JUSTIȚIE
Comisia recomandă o nouă abordare menită să salveze întreprinderile și să ofere o a doua șansă
întreprinzătorilor de bună‐credință
În data de 12 martie 2014, Comisia Europeană a prezentat o serie de principii comune aplicabile
procedurilor de insolvență inițiate la nivel național împotriva întreprinderilor aflate în dificultăți
financiare8. Obiectivul acestora este de a pune accentul pe încurajarea restructurării într‐un stadiu
incipient a întreprinderilor viabile, prevenindu‐se astfel intrarea lor în insolvență, mai degrabă decât pe
lichidarea întreprinderilor respective.
Recomandarea adoptată survine în urma unei consultări publice desfășurate anul trecut cu privire la o
abordare europeană a insolvenței și a unei propuneri de revizuire a normelor UE privind cazurile de
insolvență transfrontalieră9.
Recomandarea Comisiei va contribui la instituirea unui cadru coerent pentru normele naționale în
materie de insolvență, cerând statelor membre:
să faciliteze restructurarea într‐un stadiu incipient a întreprinderilor aflate în dificultăți
financiare , înainte de lansarea procedurii oficiale de insolvență și fără proceduri lungi sau
costisitoare, astfel încât să limiteze recurgerea la procedura de lichidare;
să permită întreprinderilor cu datorii să își restructureze activitatea fără să fie nevoie să se
înceapă oficial procedurile judiciare;
să dea întreprinderilor aflate în dificultăți financiare posibilitatea de a solicita o perioadă de
grație temporară de până la patru luni (care să poată fi prelungită până la cel mult 12 luni) în
care să adopte un plan de restructurare, înainte ca instituțiile creditoare să poată iniția
proceduri de executare silită împotriva lor;
să faciliteze procesul de adoptare a planului de restructurare, ținând seama atât de interesele
debitorilor, cât și de cele ale creditorilor, astfel încât să se mărească șansele de salvare a
întreprinderilor viabile;
8 Recomandarea Comisiei privind o nouă abordare europeană în materie de eșec în afaceri și insolvență, C(2014) 1500 final: http://ec.europa.eu/justice/civil/files/c_2014_1500_en.pdf 9 A fost aprobată recent de Parlamentul European.
10
să reducă impactul negativ pe care falimentul l‐ar avea asupra șanselor viitoare ale unui
întreprinzător de a pune bazele unei noi afaceri, în special prin descărcarea acestora de datorii
în termen de cel mult trei ani.
Conform recomandării, statele membre ar trebui să instituie măsuri corespunzătoare în termen de un
an. După 18 luni de la adoptarea recomandării, Comisia va efectua o evaluare a stării de fapt, pe baza
rapoartelor anuale ale statelor membre, pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare
pentru a consolida abordarea orizontală în materie de insolvență.
JUSTIȚIE
Comisia Europeană prezintă un cadru pentru protejarea statului de drept în Uniunea Europeană
Comisia Europeană a propus în data de, 11 martie 2014, un nou cadru pentru
abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în oricare
dintre cele 28 de state membre ale UE10. Inițiativa este urmare a două
dezbateri de orientare privind statul de drept organizate de colegiul
comisarilor în data de 28 august 2013 și de 25 februarie 2014, în cadrul
cărora s‐a ajuns la concluzia că este necesar să se conceapă un instrument
pentru a se face față amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în
10 COM(2014) 158 final: http://ec.europa.eu/justice/effective-justice/files/com_2014_158_en.pdf
În lumina experienței, cu cât întreprinderile aflate în dificultate au posibilitatea să se restructureze mai devreme, cu atât șansele lor de a se salva sunt mai mari. Însă restructurarea timpurie (înainte de lansarea procedurii oficiale de insolvență) nu este posibilă în mai multe țări (de exemplu, în Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Lituania, Slovacia, Danemarca), iar dacă este posibilă, procedurile pot fi ineficiente sau costisitoare, reducând stimulentele oferite societăților pentru a se menține pe linia de plutire. În unele țări pot trece mulți ani până ce întreprinzătorii de bună credin�ă care au dat faliment pot să fie descărcați de datoriile vechi și pot testa o nouă idee de afaceri (Austria, Belgia, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Croația, Polonia, Portugalia și România). Atunci când un întreprinzător cinstit intră în faliment, prin scurtarea perioadei de descărcare de datorii s-ar garanta faptul că un eventual faliment nu devine „o condamnare pe viață”.
11
statele membre ale UE.
Comunicarea nu are caracter legislativ şi forță juridică obligatorie.
Caracteristici ale noului cadru privind statul de drept.
Noul cadru este considerat a se întemeia pe tratatele actuale ale UE, completând instrumentele
existente, și anume procedura prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și
procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de către un stat membru, pe care o poate declanşa
Comisia Europeană (articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ‐ TFUE). Acest nou
cadru este pus în legătură cu rolul de gardian al tratatelor îndeplinit de Comisia Europeană (art. 17
TUE). Noul mecanism nu exclude eventuale modificări viitoare ale tratatelor în domeniu.
Mecanismul ar urma să se aplice anterior activării mecanismelor precizate la art. 7 TUE, fără a
reprezenta o alternativă la acestea, ci având un rol de a le preceda şi completa.
Pe fond, principiile statului de drept sunt considerate a include legalitatea (implicând un proces
legislativ transparent, responsabil, democratic şi pluralist); securitatea juridică; interzicerea
arbitrariului puterilor executive; instanțe judecătoreşti independente şi imparțiale; un control
judecătoresc efectiv, care include respectarea drepturilor fundamentale; egalitatea în fața legii.
Noul mecanism este considerat a suplini o lacună, în contextul în care, deşi utilizarea procedurii
prevăzute la articolul 258 TFUE s‐a dovedit un instrument important în abordarea anumitor preocupări
privind statul de drept, există totuşi atari preocupări care exced domeniului de aplicare a dreptului UE
şi care nu pot fi considerate ca încălcare a obligațiilor în temeiul tratatelor, situații pentru care se pot
aplica mecanismele preventive şi sancționatorii prevăzute la articolul 7 TUE.
În contextul în care ar exista indicii clare privind o amenințare sistemică privind principiile statului de
drept într‐un anumit stat membru, Comisia Europeană ar urma să inițieze un schimb structurat cu
statul în cauză.
Noul mecanism va implica trei etape: o evaluare întreprinsă de Comisie, o recomandare adresată
statului, respectiv urmărirea modului de punere în practică a recomandării. De notat că în ipoteza în
care statul în cauză nu dă curs recomandării într‐un termen stabilit, Comisia poate aprecia posibilitatea
activării unuia dintre mecanismele precizate la articolul 7 TUE.
În comunicare, România este amintită alături de Bulgaria ca fiind vizate de mecanismul de cooperare şi
verificare, instrument care abordează situații tranzitorii dobândirii statutului de membru al UE şi care
nu este adecvat pentru situația tuturor statelor membre.
Etape viitoare:
Comunicarea urmează a fi prezentată în Consiliul UE (Afaceri Generale) în 18 martie a.c., iar cu ocazia
reuniunii din 24 iunie a.c. în aceeaşi configurație urmează a se adopta concluzii ale Consiliului privind
acest document.
12
Noul cadru al UE privind statul de drept
13
Către un adevărat spațiu european de justiție: consolidarea încrederii, a mobilității și a creșterii
Comisia Europeană și‐a prezentat în data de 11 martie 2014 punctul de vedere referitor la viitorul
politicii UE în domeniul justiției11. Obiectivul Comisiei Europene este ca pe viitor să realizeze noi
progrese în direcția creării, până în anul 2020, a unui spațiu european comun de justiție pe deplin
funcțional, întemeiat pe încredere, mobilitate și creștere.
Astfel, sfârșitul anului 2014 va reprezenta un moment de răscruce în evoluția politicii UE în domeniul
justiției. La 1 decembrie 2014 se vor încheia atât Programul de la Stockholm al Consiliului European, cu
o durată de cinci ani, cât și planul de acțiune al CE aferent acestuia, care stabilește prioritățile pentru
crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție. Tot atunci se va încheia și etapa de tranziție
prevăzută în Tratatul de la Lisabona în domeniul justiției. Se va permite astfel eliminarea restricțiilor
actuale în ceea ce privește controlul judiciar exercitat de către Curtea Europeană de Justiție și rolul
Comisiei în calitate de gardian al tratatelor în domeniul cooperării judiciare și polițienești în materie
penală. Așadar, Comisia va avea competența de a lansa acțiuni în constatarea neîndeplinirii
obligațiilor în cazul în care legislația UE, aprobată în prealabil în unanimitate de către statele
membre, nu a fost pusă în aplicare în mod corect.
În domeniul justiției, Comisia Europeană a identificat trei provocări esențiale: consolidarea încrederii
reciproce, facilitarea mobilității și contribuția la creșterea economică.
Instaurarea unui climat de încredere. Încrederea reciprocă este piatra de temelie pe care ar trebui să
se întemeieze politica UE în domeniul justiției. Instrumentele UE precum mandatul european de
arestare sau normele privind aspectele referitoare la conflictul de legi între statele membre necesită
un nivel ridicat de încredere reciprocă între autoritățile judiciare din diferite state membre. Deși UE a
pus baze solide pentru promovarea încrederii reciproce, este totuși necesar ca aceasta să fie
consolidată în continuare pentru a se asigura că cetățenii, practicienii din domeniul dreptului (și
judecătorii) acordă o încredere deplină hotărârilor judecătorești, indiferent de statul membru în care
acestea au fost pronunțate.
Mobilitatea. Europenii își exercită din ce în ce mai mult dreptul la liberă circulație: ei călătoresc,
studiază, se căsătoresc, întemeiază o familie, cumpără și vând produse și servicii peste hotarele
naționale, în întreaga Europă. În prezent, aproape 14 milioane de cetățeni ai UE își au reședința pe
teritoriul unui stat membru ai cărui resortisanți nu sunt. Chiar dacă cetățenii își exercită din ce în ce
mai mult drepturile, aceștia întâmpină încă o serie de dificultăți de ordin practic și juridic atunci când
încearcă să își îndeplinească într‐un alt stat membru drepturile de care dispun în țara lor de origine.
Comisia Europeană abordând aceste obstacole cotidiene, în ultimul său raport privind cetățenia
11 COM(2014) 144 final http://ec.europa.eu/justice/effective‐justice/files/com_2014_144_en.pdf
14
Uniunii, a propus, de exemplu, 12 acțiuni menite să consolideze drepturile cetățenilor12. Politica în
domeniul justiției ar trebui să continue, în mod prioritar, să elimine obstacolele din calea cetățenilor
UE care își valorifică dreptul de a circula liber și de a locui în orice țară din UE.
Creșterea. În decursul ultimilor ani, politicile în domeniul justiției au fost mobilizate pentru a susține
întreprinderile, precum și creșterea și stabilitatea economică prin îmbunătățirea accesului la justiție și
prin facilitarea soluționării litigiilor. Pe viitor, politica UE în domeniul justiției ar trebui să continue să
sprijine redresarea economică, creșterea și lupta împotriva șomajului. Sunt necesare reforme
structurale pentru a se asigura că sistemele juridice pot produce rezultate prompte, fiabile și demne de
încredere în ceea ce privește justiția. Întreprinderile trebuie să aibă convingerea că vor fi în măsură să
asigure respectarea contractelor și să trateze litigiile în mod eficace pe întreg teritoriul UE, fără a fi
frânate de obstacolele cu care încă se mai confruntă.
Pentru a aborda aceste provocări, Comisia Europeană propune ca pe viitor domeniul justiției să se
bazeze pe o combinație de diferite metode: consolidarea a ceea ce s‐a realizat până acum,
codificarea legislației și a practicilor UE în vigoare, după caz, și completarea, după caz, a cadrului
existent cu noi inițiative. Vor fi necesare analize, de la caz la caz, precum și evaluări ale impactului
pentru a decide care este cea mai adecvată abordare în fiecare domeniu.
Încrederea în sistemele judiciare naționale Surse: Sondajul Eurobarometru 385 din noiembrie 2013 — Justiția în UE
12 POLITICI ȘI ORIENTĂRI EUROPENE ‐ Sinteza activităților UE, 6 ‐ 12 mai 2013 http://www.cdep.ro/afaceri_europene/afeur/2013/szs_1357.pdf
15
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
Cetățenii europeni susțin orientările noii PAC
Peste trei sferturi (77%) dintre europeni consideră că politica agricolă comună (PAC) aduce beneficii
tuturor cetățenilor UE. Peste 90% dintre aceștia sunt favorabili față de principalele orientări ale noii
PAC, cum ar fi ajutoare mai echitabile și mai bine direcționate (92%) și stabilirea unei legături între
sprijinul financiar acordat fermierilor și utilizarea de practici agricole benefice pentru mediu
(„ecologizare”, 91%). Acestea sunt concluziile principale ale sondajului Eurobarometru privind PAC
prezentat în data de 10 martie 2014 de către CE. Printre alte tendințe puse în evidență de sondaj se
numără:
Europenii acordă o importanță crescândă agriculturii: o consideră, alături de dezvoltarea
zonelor rurale, o miză „foarte importantă” pentru viitor (53%, +7 puncte față de 2009). O majoritate
absolută consideră, de asemenea, că este important să se asigure diversitatea sectoarelor agricole și a
produselor alimentare în cadrul Uniunii Europene.
Peste 80% dintre europeni susțin obiectivele‐cheie ale PAC, fie că este vorba de
garantarea aprovizionării cu produse alimentare, de dezvoltarea zonelor rurale într‐un mod mai
echilibrat sau de sprijinirea tinerilor fermieri.
Acest sprijin este și mai consistent atunci când vine vorba de principalele orientări aduse
de reformă: pentru 91% dintre aceștia (+4%), stabilirea unei legături între sprijinul financiar acordat
fermierilor și respectarea practicilor agricole benefice pentru mediu („ecologizare”) este privită ca un
lucru pozitiv, la fel ca și acordarea de sprijin fermierilor într‐un mod mai echitabil și mai bine orientat ‐
92% (+4% față de 2009).
Majoritatea cetățenilor UE sunt în favoarea sprijinului acordat fermierilor și sunt de acord
cu proporția acestui sprijin în ansamblul bugetului UE. Valoarea sprijinului acordat fermierilor este
considerată ca fiind adecvată de 45%, „prea mică” de 26% și „prea mare” de 13%.
Un procent 91% dintre europeni sunt de părere că este important să se sprijine
exploatațiile agricole fragile atunci când se confruntă cu dificultăți climatice, sanitare sau economice,
iar aproape unul din doi consideră acest principiu ca fiind „foarte important” (48%).
Aproximativ 64% dintre europeni au auzit de sprijinul pe care UE îl acordă fermierilor în
cadrul PAC, în timp ce, în ancheta precedentă din 2009, doar 41% dintre europeni declarau că au auzit
de PAC în general.
Majoritatea europenilor (61%) sunt conștienți de faptul că veniturile agricole sunt mai
scăzute decât cele din alte sectoare economice.
În ceea ce privește informarea consumatorilor, ancheta arată că europenii sunt foarte atenți la
calitatea produselor alimentare precum laptele și anumite tipuri de carne și că au așteptări importante
în ceea ce privește trasabilitatea.
16
PREŞEDINȚIA CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE
Moto: „Europa – căutările noastre comune.”
CONSILIUL OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, POLITICĂ SOCIALĂ, SĂNĂTATE ŞI PROTECȚIA CONSUMATORILOR
Reuniunea miniştrilor, din 10 martie a.c., a avut pe ordinea de zi o dezbatere cu privire la aspecte ale
ocupării forței de muncă şi a politicii sociale în anul 2014, exercitarea Semestrului european şi un
schimb de opinii cu privire la o evaluare intermediară a Strategiei Europa 2020. A fost dezbătută o
propunere de recomandare13 a Consiliului privind un Cadru de calitate pentru stagii şi a fost exprimat
acordul pentru o decizie a Consiliului privind o reuniune socială tripartită la nivel înalt pentru creşterea
economică şi ocuparea forței de muncă şi de abrogare a Deciziei 174/2003/CE14. Consiliul a discutat şi
pe Analiza anuală a creşterii pentru anul 2014 şi a adoptat o serie de concluzii15. Miniştrii au făcut o
analiză în legătură cu raportul comun de muncă şi cu raportul privind mecanismul de alertă din care se
reflectă deteriorarea situației în multe state membre undec rata şomajului este ridicată sau foarte
ridicată. Consiliul a luat act de rapoarte, a ajuns la o abordare generală cu privire la decizia privind
liniile directoare de ocupare a forței de muncă16 şi a adoptat o serie de concluzii relevante17.
13 2013/0431 (NLE). 14 UE şi statele membre au promis că vor coopera în cadrul unei strategii integrate denumită Strategia Europa 2020 pentru implementarea obiectivelor acesteia. În concluziile Consiliului European din 28 iunie 2013 s‐a constatat că trebuie consolidată dimensiunea socială a Uniunii Economice şi Monetare şi s‐a anunțat o propunere care să revizuiască Decizia 174/2003/CE care instituia reuniunea socială tripartită la nivel înalt ce a contribuit constant la dezvoltarea dialogului în cadrul Strategiei Europa 2020. Argumentele de modificare a acestei decizii se bazează pe necesitatea adaptării ei la dispozițiile Tratatului de la Lisabona. http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=EN&t=PDF&gc=true&sc=false&f=ST%205820%202014%20INIT 15 6610/1/14 REV 1. 16 2013/0392(NLE) – propunere de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (s‐a decis că orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre sunt menținute pentru anul 2014 şi sunt luate în considerare de statele membre în politicile lor de ocupare a forței de muncă aşa cum au fost definite în Decizia Consiliului nr.707 din 21.10.2010, JO L 308, 24.11.2010,p.46). 17 6608/1/14 REV 1 – Situația socială în UE – proiect de concluzii ale Consiliului ‐ Statele membre sunt invitate să‐şi revizuiască şi să‐şi consolideze eforturile pentru a reduce sărăcia.
FOR
În p
dedi
euro
patr
impo
Scop
o re
locu
dezv
vede
(18
pers
pune
pent
din c
inte
Secr
glob
pe t
euro
auto
elen
Salo
activ
un m
Reco
plen
socie
18 Foeste interhttp:19 htt20 Rahttp:acces
RUMUL EU
perioada 1
icată tiner
opean al tin
ronajul pre
ortant repe
pul acestei
eflecție com
urilor de m
voltării spir
ere la exam
luni) şi s‐a b
soane, dar ş
ere în aplic
tru tineret
cele candid
rnaționale.
retarul gen
bală a intrat
toată lume
opene au r
omat şi neaj
nă înțelege
onic am sele
v şi ar pute
mesaj optim
omandările
nare. În cee
etății în ca
rumul europecondus în mnaționale de //gr2014.eu/tp://gr2014.eportul Comis//ec.europa.ssibility‐based
UROPEAN A
0‐12 marti
ilor18, cu
neretului s
eşedinției
er al acestei
dezbateri a
mună asup
uncă adecv
itului antre
minarea ace
bazat pe su
şi de peste
care a aces
au mobiliza
date, reprez
Au fost pr
eral elen p
t în al 6‐lea
ea de pe c
responsabili
ajutorați. Tin
capacitate
ectat antre
a fi realizat
mist pentru
e comune a
ea ce prive
are trăiesc
ean al tineretod democrattineret de pe/sites/defaulteu/sites/defauiei Europene eu/enterprised‐business‐m
AL TINERE
ie a.c., la
abordarea
‐a desfăşur
elene a
i preşedinți
a fost de a i
pra incluz
vate cu ed
eprenorial în
estei teme
ugestiile for
700 de ex
stora şi coo
at participa
zentanți ai m
rezentate ra
pentru tine
a an consecu
continentul
itatea de a
nerii sunt p
ea şi pote
eprenoriatu
tă incluziun
tinerii din E
doptate19 a
eşte incluzi
prin prog
tului este plattic de tineri ce tot continent/files/Conferult/files/Finalpentru 2013 e/policies/inn
models‐for‐pee
ETULUI
Salonic, a
temei inc
rat cu sprij
Consiliului
ii.
invita facto
iunii social
ucația, a s
n rândul tin
a fost cupr
rmulate de
perți. Prio
operarea eu
area a cca.
ministerelo
apoarte, s‐a
ret, dl Pan
utiv şi nu su
nostru, îns
a‐i ajuta p
rin definiție
ențialul ace
l ca fiind c
nea lor. Sun
Europa.”
au fost apro
iunea socia
rame integ
tforma organcare sunt repntul. Pagina crence%20Progl%20recommpoate fi accenovation/polier‐to‐peer‐m
avut loc
cluziunii lo
inul Comis
UE, cons
rii de deciz
le, a educ
olidarității
nerilor. Per
rinsă de ult
peste 15.0
ritățile evo
uropeană în
250 de per
r responsab
au făcut com
agiotis Kan
unt semne e
să tinerii a
e cei tiner
e mai energ
estor tineri,
el mai bun
nt convins c
obate oficia
ală20 s‐a re
grate de p
nizațiilor de tiprezentanții au detalii wwwgramme%209endations%2esat pe: cy/business‐iarkets_en.pd
această co
or sociale.
iei Europen
stituindu‐se
zie (dar nu n
ației de ca
între gene
ioada care
timele trei
00 de tiner
cate, mod
n domeniu
rsoane din ț
bile de prob
mparații şi s
nellopoulos
evidente că
au avut de
ri. Dacă ei
gici, creativi
de aceea
exemplu p
ă participa
al de preşed
ecomandat
romovare,
neret din Eura 99 de consiw.youthforum9.3.14.pdf 20Greek%20P
innovation‐obdf
onferință
Forumul
ne şi sub
e într‐un
numai) la
alitate, a
erații şi a
s‐a avut în
preşedinții
ri şi diverse
alitățile de
l politicilor
țările UE şi
blemele tin
s‐au dat exe
a declarat
ă se apropie
e suferit ce
sunt tineri
i şi harnici î
pentru ac
prin care tin
nții la acea
dinția greac
ca tinerii
asigurându
ropa. Acesta lii naționale am.org şi pe
Presidency.pd
bservatory/fi
eretului, da
emple de b
t: „(…) Criza
e de sfârşit.
el mai mul
i nu înseam
în toate. (…
ceastă conf
nerii s‐ar p
astă conferi
că la închei
să fie inclu
u‐li‐se un
are caracter ale tineretulu
f
les/case‐stud
ar şi ONG‐u
bune practic
a economic
Ea a afecta
t. Guverne
mnă că sun
) Preşedinț
ferință de
utea implic
nță vor ave
erea sesiun
uşi în cadr
stil de viaț
independent ui şi organiza
dies/12‐she‐ 17
uri
ci.
că
at
le
nt
ia
la
ca
ea
nii
ul
ță
şi ții
18
sănătos. Statelor membre le revine obligația de a consolida organizațiile de tineret şi, deopotrivă, să
recomande antreprenoriatul social prin crearea unor rețele naționale de tineri antreprenori sociali.
REUNIUNEA CONSILIULUI PENTRU TRANSPORTURI, TELECOMUNICAȚII ŞI ENERGIE
În 14 martie a.c., sub preşedinția elenă, a d‐lui ministru Michalis Chrisochoidis, miniştrii din domeniul
transporturilor au discutat un proiect de regulament care face parte din cel de‐al patrulea pachet
feroviar21, precum şi poziția pentru propunerea care vizează crearea unui parteneriat public‐privat –
Shift2Rail – ce se referă la un program de
cercetare şi inovare în scopul
îmbunătățirii şi dezvoltării serviciilor
feroviare în Europa22. Modificările privesc
pilonul tehnic deoarece se urmăreşte
eliminarea barierelor administrative şi
tehnice din calea creării pieței unice
europene feroviare (definirea noilor
sarcini din domeniul interoperabilității şi
siguranței, care derivă din certificatele de
siguranță şi din autorizațiile pentru vehiculele agenției căilor ferate ale UE23, clarificarea dispozițiilor
existente, consolidarea dispozițiilor legate de guvernanța agenției în conformitate cu abordările PE,
Consiliului şi Comisiei Europene din 2012).
Parteneriatul public‐privat va urmări dezvoltarea, testarea şi aprobarea soluțiilor tehnice şi inovatoare
care să ducă la reducerea costurilor, la creşterea capacităților şi la îmbunătățirea fiabilității serviciilor24.
A avut loc o dezbatere pe marginea unei comunicări a Comisiei Europene – „Împreună pentru o
mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele”25 ‐ pentru a se defini o poziție
21 http://ec.europa.eu/transport/modes/rail/packages/2013_en.htm Cel de‐al patrulea pachet feroviar cuprinde 6 propuneri legislative pentru a pune în aplicare 3 grupuri de măsuri care vizează: reînnoirea normelor privind structura de guvernanță în relație cu gestionarea infrastructurii şi operațiunile de transport (pilonul guvernanță); asigurarea continuării deschiderii pieței pentru serviciile de transport feroviar intern de pasageri (pilonul deschiderii pieței); creșterea nivelului calității și al eficienței serviciilor feroviare prin eliminarea obstacolelor rămase pe piață și consolidarea armonizării cerințelor de interoperabilitate și de siguranță, pentru asigurarea unui nivel mai ridicat de armonizare a rețelei feroviare a UE (pilonul tehnic). Cele 3 propuneri legislative ale pilonului tehnic: reformarea Directivei 2008/57/CE, a Directivei 2004/49/CE şi abrogarea Regulamentului (CE)nr.881/2004. 22 COM(2013)27 final – propunere de regulament al PE şi al Consiliului privind Agenția pentru Căi Ferate a UE şi de abrogare a Regulamentului (CE)nr.881/2004 ‐ 2013/0014(COD). 23 http://www.era.europa.eu/Pages/Home.aspx pagina agenției. 24 Decizia 98/500/CE a Comisiei din 20 mai 1998 privind constituirea comitetelor de dialog sectorial, menite să promoveze dialogul între partenerii sociali la nivel European (JO L 225, 12.8.1998, p. 27). 25 COM(2013)913 final. Comunicarea îşi propune, între altele, să susțină ajutorul acordat oraşelor europene în soluționarea problemelor de mobilitate urbană, să se contureze obiective pe un sistem european de transport competitiv
19
comună. Discuțiile s‐au axat pe planificarea mobilității durabile şi pe identificarea modului de a
coordona şi folosi mecanismele de finanțare disponibile la nivelul UE şi la nivel național.
Consiliul a fost informat, la această reuniune, de evoluțiile mai multor dosare legislative aflate în curs
de desfăşurare (pachetul privind aeroporturile, propunerea de modificare a regulamentului privind
transportul pe căile navigabile interioare, propunerea de directivă privind combustibilii alternativi ş.a.).
REUNIUNEA REȚELEI JUDICIARE EUROPENE ÎN MATERIE CIVILĂ ŞI COMERCIALĂ
(EJN‐CIVIL)
În data de 13 martie a.c., a avut loc, la Atena, o reuniune a experților26 din această rețea judiciară
pentru a aborda punerea în aplicare a regulamentului de consolidare a cooperării internaționale
judiciare în materie de obligații de întreținere (nr. 4/2009/CE) şi alte proiecte în materie civilă şi
comercială, în conformitate cu regulamentul Conferinței de la Haga din 2007, sub coordonarea
ministrului elen de justiție, transparență şi drepturile omului, precum şi a Comisiei Europene.
JUSTIȚIE
În data de 12 martie a.c., la Atena, sub coordonarea ministrului elen de justiție, şi împreună cu Comisia
Europeană, s‐a organizat o conferință cu tema „Legea insolvenței – evoluțiile recente în ce priveşte
armonizarea”. S‐a intenționat analizarea şi obținerea unor propuneri pentru revizuirea Regulamentului
privind insolvența nr. 1346/2000/CE, armonizarea dreptului material de insolvență (tendințe legislative
şi potențialul de armonizare) şi schimburi de bune practici.
şi eficient din punct de vedere al resurselor, să se depăşească situațiile de fragmentare a pieței unice creând standarde şi specificații comune precum şi achiziții publice comune ş.a. 26 Este o structură înființată în mai 2001 de Consiliu cu scopul de a îmbunătăți, simplifica şi accelera cooperarea judiciară efectivă în aceste domenii. Pagina http://ec.europa.eu/civiljustice/
20
ELEMENT DE INTERES GENERAL
Reguli noi pentru o mai bună protecție a datelor
În domeniile tehnologiei informațiilor, rețelelor de socializare și telefoanelor mobile – lucrurile se
schimbă cu mare viteză, iar timpul nu are concurent. Reforma regulilor UE privind protecția datelor,
vechi de 20 de ani, ar fi trebuit să aibă loc demult, iar scandalul legat de supravegherea cetățenilor, fie
ei şi europeni, de către NSA27, certifică
acest lucru. Însă, NSA a amintit tuturor
că securitatea și infracțiunile nu pot fi o
scuză pentru abuzarea drepturilor
fundamentale.
Astfel, Parlamentul European a dezbătut
pe 11 martie și a votat pe 12 martie a.c.,
un pachet legislativ28 care va impune
mai mult control și mai multă siguranță
on‐line, decizând cum vor fi gestionate
și protejate datele personale în viitor.
În propunerea legislativă sunt
prevăzute:
sancțiuni dure pentru companii,
limitarea creării de profiluri ,
autorități mai puternice și mai
independente pentru protejarea
datelor.
Însă cel mai important lucru este posibilitatea utilizatorilor de a cere suprimarea datelor lor.
27 http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2013/2188%28INI%29&l=en 28 Pachetul legislativ face referire la un regulament general privind protecția datelor ‐ COM(2012)0011 – 2012/0011(COD) http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2012/0011(COD)&l=en şi o directivă (COM(2012)0010 – 2012/0010(COD) http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2012/0010(COD)&l=en, respectiv, Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 12 martie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=‐%2f%2fEP%2f%2fTEXT%2bTA%2b20140312%2bTOC%2bDOC%2bXML%2bV0%2f%2fRO&language=RO şi Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 12 martie 2014 referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, identificării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și la libera circulație a acestor date ‐ http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=‐%2f%2fEP%2f%2fTEXT%2bTA%2b20140312%2bTOC%2bDOC%2bXML%2bV0%2f%2fRO&language=RO
21
Raportorul regulamentului, Jan Philipp Albrecht (Verzi/ALE, Germania), este de părere că „ (…) Regulile
trebuie respectate, nemaifiind nevoite să fie înțelese în 28 de legi naționale, astfel companiile europene
vor ști exact ce să facă. După noile reguli, pot fi colectate doar datele strict necesare pentru oferirea
serviciilor. S‐a introdus și o dispoziție care va proteja europenii de cereri de acces la date din partea
guvernelor străine. Regulamentul va limita masiv felul în care se pot vinde datele personale fără a se
ştii sau a avea acordul persoanelor în cauză. Va trebui să reformăm și felul în care operează serviciile de
informații la nivel mondial, dar aceasta este sarcina statelor membre”.
La rândul său, dl Dimitrios Droutsas (S&D, Grecia), raportor pentru proiectul de directivă, consideră că
aprobarea acesteia „(…) va aduce ameliorări semnificative în procesarea datelor personale de către
poliție și autoritățile judiciare în materie penală. Parlamentul European trebuie să asigure drepturile
cetățenilor fără să sacrifice abilitatea poliției de a combate infracțiunile”.
Parlamentul European a mai decis, printr‐un raport separat, asupra regulilor privind procesarea datelor
în cooperarea polițienească și judiciară, pentru protejarea transferurilor de date în UE și la nivel
transfrontalier29.
Negocierile cu reprezentanții Consiliului vor începe imediat ce statele UE ajung la un acord asupra
propriei poziții.
Statele membre vor avea 2 ani pentru implementarea regulamentului și transpunerea directivei în
legislația națională.
29 http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2012/0010(COD)&l=en