Policy Dialogue Opinia publică în Uniunea Europeană

Investeste in oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

POS DRU 2007-2013 - Axa prioritară 1: „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie: 1.2 Calitate în învăţământul superior Titlul proiectului: “Comunicare pentru dezvoltarea durabilă”

COD PROIECT: 39631

AUTORI:

Paul Dobrescu

Nicoleta Corbu

Cuprins

Tema 1. Opinia publica: cadru teoretic

Tema 2. Masurarea opiniei publice: sondaje de

opinie

Tema 3. Opinia publica in Uniunea Europeana

Tema 4. Masurarea opiniei publice in Uniunea

Europeana: Eurobarometre

Cuprins Tema 5. Uniunea Europeana: Centru vs.

Periferie

Tema 6. De la opinie publica la sfera publica

Tema 7. Uniunea Europeana in criza

Tema 8. In cautarea identitatii europene

Tema 9. Uniunea Europeana incotro?

Tema 1. Opinia publica: cadru teoretic

Opinia publica: Definitii Vincent Price – judecati colective in afara sferei

de guvernare care afecteaza luarea deciziilor politice

Harwood Childs – un context precis

– in legatura cu probleme specifice – pentru un public specific

Emory Bogardus – nu suma opiniilor individuale, ci rezultatul unui proces de dezbatere

Tema 1. Opinia publica: cadru teoretic

Elemente ale opiniei publice: Opinia aspecte rationale aspecte non-rationale, sociale Public acces comun interese comune, probleme

oficiale

Caracteristici ale opiniei publice

• Constiinta neoficiala care are ceva de spus in legatura cu probleme de interes public

• Nu este in mod necesar “curentul dominant”; uneori capricioasa si fragmentata

• Este frecvent traversata de curenti divergenti

• Poate fi legitimata prin media

Caracteristici ale opiniei publice

• Sursa are un rol important

• Reactioneaza la evenimente

• Poate fi o reactie la o reactie

• Poate fi o contrapondere necesara la puterea legitima

• Poate influenta deciziile politice

Probleme ale opiniei publice • Lipsa competentei

– Lippmann: “faptele nevazute” • Lipsa resurselor

– Dewey: comunicare publica insuficienta

• Tirania majoritatii

– mediocritate

• Vulnerabila la persuasiune

– vulnerabilitate la presiunea oricaror forme de persuasiune

• Dominatia elitelor

– pasivitatea publicului

Principii ale opiniei publice Leonard Doob 1) Opinia piblica este latenta pana apare o problema in grup (de

obicei pe un fond conflictual)

2) Opinia publica incearca sa atenueze conflictele

3) Opinia publica pretinde conformism (ca forma de presiune de conformare la opinia dominanta

4) Opinia publica devine manifesta cand a) forta atitudinii este suficient de mare b) cand exista semnale ca exrpimarea atitudinii va fi ai degraba recompensata, nu pedepsita

Lippmann - Dewey Lippmann

Ce este opinia publica?

“Imaginile din mintea fiintelor umane, imagini despre sine, despre altii, despre necesitatile, scopurile si relatiile lor sunt opiniile lor publice. Acele imagini care sunt inraurite de catre grupuri de oameni sau de catre indivizi care actioneaza in numele unor grupuri constituie Opinia Publica cu majuscule”

Lippmann - Dewey Dewey

Publicul amorf, pasiv, lipsit de substanta

Publicul in eclipsa: “Till the Great Society is converted

into a Great Community, the Public will remain in eclipse. Communication can alone create a great community. Our Babel is not one of tongues but of the signs and symbols without which shared experience is impossible.“

Tarde - Tonnies Tarde

• De la PUBLIC la opinie publica

• O creatie a presei

• Definitie: “Opinia este o asociere efemera si mai mult sau mai putin logica de judecati care, raspunzand unor probleme ridicate intr-un anumit moment, se reproduce de nenumarate ori in persoane ale aceleiasi tari, din acelasi timp si din aceeasi societate”

Tarde - Tonnies Tonnies • opinia publica vs. Opinie Publica

• opinia publica: neunitara, nearticulata, conglomerat de opinii, intamplatoare, opinia exprimata in public

• Opinia Publica: “in mod esential o vointa exprimata prin intermediul unei judecati”, coerenta, asumata de membrii unui public

• Opinia Publica se formeaza pornind de la opinii comune impartasite de mai multi cetateni, fara a fi in legatura directa (persoane dispersate spatial, care nu s-au cunoscut niciodata, dar care sunt legate prin convingerile pe care le au). => agregare a unor judecati independente (vezi publicul la Tarde)

Stadii de agregare • Stadii de agregare

– Solid (acord intre membrii publicului in legatura cu un fapt, un proces, o opinie)

– Lichid (probleme controversate, opinia se schimba, evolueaza rapid, nu se sedimenteaza)

– Gazos (opinia publica obisnuita, asa cum se intalneste in viata de zi cu zi) => caracteristici: schimbatoare, pripita, superficiala, nestatornica, plina de prejudecati, capricioasa, sub impresia zilei etc.

Tema 2. Masurarea opiniei publice.

Sondaje de opinie

Cum se masoara opinia publica? Sondaje de opinie publica

Ex: sondaje politice, exit-poluri, eurobarometre

Marja de eroare? De obicei +/- 3%; sub 1.5% pentru exit-poll-uri

Nevoia de masurare a opiniei publice Erori, incadrari partinitoare Efecte perverse

Exemple

Exemple

Exemple

Posibile influente • Influente legate de

- reprezentativitate

- acuratetea esantionarii

- marimea esantionului

• Prezentarea datelor: probleme

- ignorarea marjei de eroare

- prezentari partinitoare

Posibile influente • Efectul bandwaggon

cel mai des intalnit

sensibil cultural

• Efectul Underdog

• analogia cu sportul

=> Nevoia de a impune reguli clare mass media in timpul campaniilor electorale

Tema 3. Opinia publica

in Uniunea Europeana

• Istoricul formarii Uniunii Europene =>

influente

– State membre:

• Noi vs. vechi

• Centru vs. periferie

• Est vs. vest / nord vs. sud

Atitudini fata de Uniunea Europeana

• Statele europene si curentele eurosceptice

• Optimismul moderat al statelor nou intrate

• Atitudini fata de largirea Uniunii Europene

• Momente cheie: Constitutia Europei, Tratatul

de Guvernanta Fiscala

• Romania si Uniunea Europeana: evolutia

atitudinilor inainte si dupa 2007

Tema 4. Masurarea opiniei publice in

Uniunea Europeana

• 2007-2011 Evolutii, trenduri:

– Incredere in UE

– Incredere in institutiile nationale (Guvern / Parlament)

– Incredere institutii europene / instituii nationale

– Directia catre care se indreapta UE

– Beneficii ale integrarii in UE

– Imaginea Uniunii Europene

– Sustinere pentru largirea UE

Masurarea opiniei publice in UE

Masurarea opiniei publice in UE

Masurarea opiniei publice in UE

Masurarea opiniei publice in UE

Masurarea opiniei publice in UE

Masurarea opiniei publice in UE

Masurarea opiniei publice in UE

Masurarea opiniei publice in UE

Tema 5. Uniunea Europeana:

Centru vs. Periferie

• Recesiunea in zona euro

• Problemele sociale si financiare din Portugalia, Irlanda, Grecia, Spania

• Slabiciunea structural a Sistemului Monetar European

• Disparitatile dintre statele membre

Centru vs. Periferie

• Politica economica si de coeziune sociala a UE are drept scop

– reducerea inegalitatilor interpersonale

– reducerea disparitatilor interregionale

• In unele tari – disparitatile s-au accentuat => zone / regiuni

Centru vs. Periferie

• Identificarea „centrului”: Germania + sateliti: Benelux

• Identificarea „periferiei”: greu de stability: „periferie non-euro”: Europa de Est si

statele membre

„periferie euro”: Europa de Sud (construct al crizei economice)

Centru vs. Periferie Criterii:

– Distinctie bazata pe perceptie colectiva

– Distinctie bazata pe fapte

Europa Centrala si de Est:

– 9 din 10 state afectate de criza

– Romania – tributara unui pattern care afecteaza

toata economiile emergente din UE

Tema 6. De la opinie publica

la sfera publica

• Jurgen Habermas: conceptul de “sfera publica” • Cartea: o monografie a opiniei publice

• Sfera publica burgheza: ia loc la sf. Sec XVII si de-a lungul celui de-al XVIII – Franta, Anglia, Germania – cafenele, saloane (o retea de comunicare publica) – o patura de intelectuali (preoti, profesorim, medici, jurnalisti etc.) care dezbat -> spiritul critic

Jurgen Habermas: Sfera publica • Sfera publica si publicul ei nu aveau instrumente

institutionalizate => presa si opinia publica => nu mai putea fi ignorata de institutiile statului

• Sfera publica s-a constituit ca o contrapondere

la puterea statului

• Formarea publicului specific sferei publice burgheze => largire a tematicii dezbaterii publice => o recuperare a domeniului politic

• Publicul devine permeabil la largire, la imbogatire si diversificare

Sfera publica sau sfere publice

• O sfera publica unica sau sfere publice aflate in concurenta?

• Prefata din 1989 a Sferei publice… Habermas: sfera publica “plebee” poate fi considerata atat o varianta a sferei publice burheze – pentru ca modelul acesteia s-a impus si a dominat societatea timpului – dar, in acelasi timp, ea furnizeaza elemente de emancipare a categoriei sociale pe care o reprezenta si, intr-un asemenea context, poate fi considerata o sfera publica de tip

alternativ.

Transformarile opiniei publice

• Degradarea opiniei publice

• Sfera publica a capitalismului tarziu -> publicul se dezintegreaza, nu mai este criotic, nu mai este responsabil; orientat spre consum

• Opinia publica nu mai este rezultatul unui proces de dezbatere, ci “un produs al procesului de comunicare cu masele”

• Presa devine un gen de usa prin care intra in spatiul public “interese private privilegiate”

Spre o sfera publica europeana

• Sfera publica:

– Modele normative

– Modele empirice

• Sfera publica europeana:

– Sfera publica pan-europeana (sfera publica heavy)

– Sfere publice nationale europenizate (sfera publica soft)

Tema 7. Uniunea Europeana in criza

• UE: “o casa construita pe jumatate”

– Uniune economica, dar nu si politica

– Proiectul euro: strategie nu doar economica, ci si politica

Europa in criza Reactie la criza: Eurosistemul a creat următoarele

mecanisme la mijlocul anului 2010:

– Mecanismul European de Stabilizare Financiară (European Financial Stabilization Mechanism - EFSM)

– Facilitatea de Stabilizare Financiară (European Financial Stability Facility - EFSF).

Momente importante • martie 2010: Consiliul European l-a mandatat pe Președintele său, Herman Van

Rompuy, să stabilească, în cooperare cu Comisia Europeană, o celulă de criză având în componență reprezentativi ai statelor membre, ai Consiliului și ai BCE.

• octombrie 2010, Van Rompuy Task Force (VRTF): primele propuneri concrete cu privire la îmbunătățirea monitorizării bugetare și macroeconomice + corectarea unor deficiențe ale Pactului pentru Stabilitate și Creștere

• 1 ianuarie 2011: nouă arhitectură centrată pe monitorizarea financiară la nivelul UE => trei Autorități Europene de Supervizare (European Supervisory Authorities - ESAs) -

– pentru sectorul bancar, sectorul asiguărilor și piața de acțiuni, și Consiliul European pentru Risc Sistemic (European Systemic Risk Board - ESRB),

– un organism independent, responsabil cu monitorizarea sistemului financiar la nivelul UE

– cadru permanent pentru gestionarea crizei – Mecanismul pentru Stabilitate Europeană (European Stability Mechanism - ESM).

Etape ale crizei europene • Primul val: 2008 – 2009

– Contagiunea crizei americane

– Evitare colaps: guvernele naționale au injectat capital direct în bănci

– Statele care au suferit cele mai abrupte scăderi ale PIB-ului au fost două țări din zona non-euro - Letonia (-17,7% în 2009) și Lituania (-14,8% în 2009) - și o țară din zona euro - Estonia (-14,3% în 2009).

Etape ale crizei europene • Al doilea val: 2010 - 2011

– Recesiunea din zona euro incheiata oficial in 2009

– Eurostat: la finalul anului 2009, rata somajului cea mai mare: Estonia (4,1% în 2008 vs. 16,2% în 2009), Irlanda (4,9% vs. 12,9%), Grecia (7,7% vs. 10,3%), Spania (9% vs. 19,1%), Letonia (6,1% vs. 20,1%), Lituania (4,1% vs. 16%).

– Masuri de austeritate: Irlanda, Spania, Portugalia, România, Bulgaria, Polonia

Criza din UE: explicatii • Model explicativ centrat pe moneda unică

euro,

• Model explicativ coagulat în jurul disparităților regionale

• Model explicativ menit a trage un semnal de alarmă cu privire la problemele de legitimitate ale UE

Tema 8. In cautarea

identitatii europene

• Identitatea: o perceptie a sineului in relatie cu ceilalti; un proces de clasificare, incluzand frontiere de includere siexcludere

• Straturi ale identitatii: Uman, Personal, Social, Cultural

• Identitatea europeana:

– “doom and gloom”: euroscepticism si criticism la adresa procesului de largire a UE

– abordarea optimista: constructia identitatii europene ca proces continuu, a carui existenta e dovedita de diverse fenomene, precum migratia, acoperirea media a subiectelor europene etc.

In cautarea identitatii europeane

Momente cheie

• Conceptul “identitate europeana” – lansat la Summitul Comunitatii Europene din Copenhaga, 1973 – contrapondere la lipsa identitatii vizibile in situatia unei crize nationale a guvernarii economice

• Un alt moment important: 1985 – Consiliul European intrunit la Fontainbleu a lansat, sub conducerea avocatului italian Pietro Adonnino, o campanie numita “O Europa a oamenilor” (A people’s Europe), al carei scop era intarirea identitatii europene

In cautarea identitatii europeane

• Identitate nationala vs. identitate europeana => doua abordari

– O tensiune intre cele doua identitati (unii autori vorbesc chiar de conflict)

– O armonie intre cele doua identitati (oamenii pot trai foarte bine cu identitati multiple)

• Identitate europeana vs. Identitati europene

Identitatea europeana: perspective

• Dimensiunea civica: apartenenta la cadrul institutional, economic si politic al UE; drepturi si obligatii ale cetatenilor din UE; valori democratice ale UE; avantaje ale integrarii europene (mentinerea pacii, cooperare economica si politica, scaderea rivalitatii intre statele membre)

• Dimensiunea instrumenta: avantajele aduse de statutul de tara membra a UE: libertatea de a calatori, de a studia, de a munci sau de a locui intr-o tara europeana

• Dimensiunea culturala: UE – o civilizatie comuna; traditii si valori comune, simblouri europene (streag, imn, ziua Europei etc.)

Tema 9. Uniunea Europeana

incotro?

• Viitorul Uniunii Europene

– Perspectiva politica: UE ca proiect politic

– Perspectiva economica: soarta monedei unice,

Trezorerie unica etc.

– Perspectiva culturala: unitate in diversitate

– Perspectiva lingvistica: multilingvism vs. lingua

franca

Bibliografie • Arts, Wil, Halman, Loek (2006), Identity: The Case of the European Union, Journal of Civil Society, 2(3), 179-198.

• Baycroft, Timothy (2004). “European Identity”. in Taylor, Gary and Spencer, Steve (eds.). Social identities:

Multidisciplinary approaches. New-York: Routledge, 145-161.

• Beciu, Camelia (2009), Percepţia europenizării în instituţiile publice: Imaginarul „adaptării” la un nou sistem, Revista Română de Sociologie, XX(3-4), 193–214.

• Börzel, Tanja A, Risse, Thomas (2007), Venus Approaching Mars? The EU as an Emerging Civilian World Power, Paper presented at the Bi-Annual Conference of the European Union Studies Association (EUSA), Montreal, Canada.

• Brookes, Rod, Lewis, Justin, Wahl-Jorgensen, Karin, The media representation of public opinion: British television news coverage of the 2001 general election, Media, Culture & Society, 26(1), 63-80.

• Brubaker, Rogers, Cooper, Frederick (2000). “Beyond ‘Identity’”. Theory and Society. 29(1), 1-47.

• Bruter, Michael (2007), Symbols, Media, And The Emergence Of A Mass European Identity In Six Democracies, Paper Presented at the American Political Science Association Annual Meeting 2007 in Chicago, 1-38.

• Bukowski, Jeanie, Piattoni, Simona, Smyrl, Mark (2003), Between Europeanization and Local Societies: The

Space for Territorial Governance, Rowman & Littlefield Publishers, Lanham.

• Cernat, Lucien, (2006), Europeanization, Varieties of Capitalism and Economic Performance in Central and

Eastern Europe (Studies in Economic Transition), Palgrave Macmillan, New York.

• Checkel, Jeffrey T., Katzenstein, Peter J. (2009). “The Politicization of European Identities”. in Checkel, Jeffrey T., Katzenstein, Peter J. (eds.). European identity. Cambridge: Cambridge University Press, 1-25.

• Christiansen, Thomas, Jørgensen, Knud Erik, Wiener, Antje (eds.) (2001). The Social Construction of Europe. Thousand Oaks: Sage Publications.

• Conway, Martin, Patel, Klaus Kiran (eds.) (2010), Europeanization in the Twentieth Century: Historical

Approaches, Palgrave Macmillan, New York.

Bibliografie • Craib, Ian (1998). Experiencing identity. London: Sage Publications.

• de Vreese, Claes H., Banducci, Susan A., Semetko, Holli A., Boomgaardena, Hajo G. (2005), “Off-line”: The 2004 European parliamentary elections on television news in the enlarged Europe, Information Polity, 10, 177–188

• de Vreese, Claes H., Banducci, Susan A., Semetko, Holli A., Boomgaarden, Hajo G. (2006), The News Coverage of the 2004 European Parliamentary Election Campaign in 25 Countries, European Union Politics, 7(4), 477–504.

• de Vries, Catherine E. Rosema, Martin (2007), The dual nature of EU issue voting: The impact of European integration in national and European parliamentary elections, Paper presented at the 4th ECPR General

Conference, Pisa, Italy.

• Dell'Olio, Fiorella (2005), The Europeanization Of Citizenship: Between The Ideology Of Nationality, Immigration

And European Identity, Ashgate Publishing, Aldershot.

• Dufek, Pavel (2009). “Fortress Europe or Pace-Setter? Identity and Values in an Intergrating Europe”. Czech

Journal of Political Science. 1, 44-62.

• Dyson, Kenneth (ed.) (2002), European States and the Euro: Europeanization, Variation, and Convergence, Oxford University Press, New York.

• Faist, Thomas (ed.) (2007), The Europeanization of National Immigration Policies: Between Autonomy and the European Union (Migration, Minorities and Citizenship), Palgrave Macmillan, New York.

• Favel, Adrian (2009). “Immigration, Migration, and Free Movement in the Making of Europe”. in Checkel, Jeffrey T., Katzenstein, Peter J. (eds.). European identity. Cambridge: Cambridge University Press, 167-189.

• Featherstone, Kevin, Radaelli, Claudio M (eds.) (2003), The Politics of Europeanization, Oxford University Press, New York.

Bibliografie • Ferencová, Michaela (2006). “Reframing Identities: Some Theoretical Remarks on ‘European Identity’ Building”.

International Issues & Slovak Foreign Policy Affairs. 1, 4-17.

• Fligstein, Neil (2009). “Who Are the Europeans and How Does This Matter for Politics?”. in Checkel, Jeffrey T., Katzenstein, Peter J. (eds.). European identity. Cambridge: Cambridge University Press, 132-166.

• Giddens Anthony (1991). Modernity and Self-Identity: Self and Society in the late Modern Age. Stanford: Stanford University Press.

• Grabbe, Heather (2006), The EU's Transformative Power: Europeanization through Conditionality in Central and

Eastern Europe (Palgrave studies in European Union Politics), Palgrave Macmillan, New York.

• Graziano, Paolo, (Editor), Vink, Maarten P. (eds) (2008), Europeanization: New Research Agendas, Macmillan, New York.

• Green Cowles, Maria, Caporaso, James, Risse, Thomas (eds.) (2001), Transforming Europe : Europeanization

and Domestic Change (Cornell Studies in Political Economy), Cornell University Press, New York.

• Habermas, Jurgen, “Further Reflections on the Public Sphere”, in C. Calhoun (ed.), Habermas and the Public

Sphere, Cambridge, Mass., The MIT Press, 1996, pp. 421-461.

• Habermas, Jurgen, “Where Is the Union Headed? (3) A Single European Destiny”, Die Zeit, preluare şi traducere în engleză www.presseurop.eu, May 26, 2010.

• Habermas, Jurgen, “Why Europe Needs a Constitution”, New Left Review 11, September-October 2001, http://www.newleftreview.org/A2343

• Habermas, Jurgen, Between Facts and Norms: Contributions to a Discourse. Theory of Law and Democracy, trans. W. Rehg, Cambridge, Mass., The MIT Press, 1996.

• Habermas, Jurgen, Europe. The Faltering Project, trans. C. Cronin, Cambridge, Polity Press, 2009.

Bibliografie • Habermas, Jurgen, Sfera publică şi transformarea ei structurală. Studiu asupra unei categorii a societăţii

burgheze, trad. J. Ianoşi, Bucharest, Comunicare.ro, 2005. • Haverland, Markus (20005), Does the EU cause domestic developments? The problem of case selection in

Europeanization research, European Integration online Papers (EIoP), 9(2), http://eiop.or.at/eiop/texte/2005-002a.htm

• Hilson, Chris (2007), Legitimacy and rights in the EU: questions of identity, Journal of European Public Policy, 14(4), 527–543.

• Holzhacker, Ronald, Haverland, Markus (eds.) (2006), European Research Reloaded: Cooperation and

Integration among Europeanized States, Springer, Dordrecht.

• Howell, Kerry E. (2004), Europeanization, European Integration and Financial Services: Developing Theoretical

Frameworks and Synthesising Methodological, Palgrave Macmillan, New York.

• Hughes, James, Sasse, Gwendolyn, Gordon, Claire (2005), Europeanization and Regionalization in the EU's

Enlargement: The Myth of Conditionality (One Europe Or Several), Palgrave Macmillan, New York.

• Inthorn, Sanna (2006), What Does It Mean to Be an EU Citizen? How News Media Construct Civic and Cultural Concepts of Europe, Westminster Papers in Communication and Culture, 3(3), 71-90.

• Jenkins, Brian, Sofos, Spyros A. (eds.) (1996). Nation and Identity in Contemporary Europe. London – New-York: Routledge, 1-5, 9-32.

• Jenkins, Richard (2000/1996). Identitatea Socială (Social Identity). trad. Alex Butucelea. Bucharest: Univers.

• Jordan, Andrew (2005), Environment Policy in Europe: The Europeanization of National Environmental Policy, Routledge, New York.

• Kamphausen, Georg (2006). “European Integration and European Identity: Towards a Politics of Difference?”. International Issues & Slovak Foreign Policy Affairs. 1, 24-31.

Bibliografie • Katzenstein, Peter J., Checkel, Jeffrey T. (2009). “Conclusion – European Identity in Context”. in Checkel, Jeffrey

T., Katzenstein, Peter J. (eds.). European Identity. Cambridge: Cambridge University Press, 213-227.

• Lazăr, Mirela (2009), Punctul de vedere european vs. punctul de vedere naţional în discursul şi practicile jurnalistice, Revista Română de Sociologie, XX(3-4), 253–263.

• Liefferink, Duncan (2007), Environmental Policy in Europe: The Europeanization of National Environmental Policy, Routledge, New York.

• Lippmann, Walter (2009/1922), Opinia publică, Bucureşti: Comunicare.ro. • Marcussen Martin, Risse, Thomas, Engelmann-Martin, Daniela, Knopf, Hans Joachim, Roscher, Klaus (2001).

“Constructing Europe? The Evolution of Nation-State Identities”. in Christiansen, Thomas, Jørgensen, Knud Erik, Wiener, Antje (eds.). The Social Construction of Europe. Thousand Oaks: Sage Publications, 101-120.

• Marunowski, Kenneth (2008), “United in Diversity”: Inscribing a European Ideal, China Media Research, 4(3), 53-62.

• Menz, Georg (2009), Varieties of Capitalism and Europeanization: National Response Strategies to the Single

European Market, Oxford University Press, New York.

• Meunier, Sophie (2004), Globalization and Europeanization: A Challenge to French Politics, French Politics, 2, 125-150.

• Mihalikova, Silvia, Changing Identities in the European Enlargement Process (2006), European Identity 2006, International Issues & Slovak Foreign Policy Affairs, 15(1), 32-40.

• Pagden, Anthony (ed.) (2002). The Idea of Europe: From Antiquity to the European Union. Cambridge: Cambridge University Press.

• Paraskevopoulos, Christos J. (2001), Interpreting Convergence in the European Union: Patterns of Collective

Action, Social Learning and Europeanization, Palgrave Macmillan, New York.

Bibliografie • Peter Jochen, de Vreese, Claes H. (2004), In Search of Europe: A Cross-National Comparative Study of the

European Union in National Television News, The Harvard International Journal of Press/Politics, 9(4), 3-24.

• Peter, Jochen, Semetko, Holli A., de Vreese, Claes H. (2003), EU Politics on Television News. A Cross-National Comparative Study, European Union Politics, 4(3), 305–327.

• Pilat, Ninucia-Maria (2007), Towards the Europeanisation of trade unions in post-Communist Romania, South-East

Europe Review, 2, 95-107.

• Poguntke, Thomas, Aylott, Nicholas, Carter, Elisabeth (eds.) (2008), The Europeanization of National Political

Parties: Power and Organizational Adaptation, Routledge, New York.

• Radaelli, Claudio M. (2004), Europeanisation: Solution or problem?, European Integration online Papers (EIoP), 8(16), http://eiop.or.at/eiop/texte/2004-016a.htm

• Risse, Thomas (2010). A Community of Europeans? London: Cornell University Press.

• Sassatelli, Monica (2009). Becoming Europeans: Cultural Identity and Cultural Policies. London: Palgrave Macmillan.

• Schmidt, Vivien A., Radaelli, Claudio M. (2004), Policy Change and Discourse in Europe: Conceptual and Methodological Issues, West European Politics, 27(2), 183–210.

• Schudson, Michael, “Was There Ever a Public Sphere? If So, When? Reflections on the American Case”, in C. Calhoun (ed.), Habermas and the Public Sphere, Cambridge, Mass., The MIT Press, 1996, pp. 143-163.

• Schudson, Michael, The Power of News, Cambridge, Mass., Harvard University Press, 2003.

• Shore, Chris (1993). “Inventing the ‘People’s Europe’: Critical Approaches to European Community ‘Cultural Policy’”. Man. New Series. 28(4), 779-800.

• Shore, Chris (2000). Building Europe: The Cultural politics of European Integration. London – New-York: Routledge.

• Slocum-Bradley, Nikki (2010). Identity Construction in Europe: A Discursive Approach. IES Working Paper 2/2010. Brussels: Institute for European Studies.

Bibliografie

• Smith, Anthony D. (1992). “National Identity and the Idea of European Unity”. International Affairs (Royal Institute

of International Affairs 1944-). 68(1), 55-76.

• Smith, Anthony D. (1993). “A Europe of Nations. Or the Nation of Europe?”. Journal of Peace Research. 30(2), 129-135.

• Stråth, Bo (2006), Future of Europe, Journal of Language and Politics, 5(3), 427–448.

• Tiryaki, Sylvia (2006), European Identity 2006, International Issues & Slovak Foreign Policy Affairs, 15(1), 41-52.

• Trandafiroiu, Ruxandra (2006). “The Whole Greater than the Sum of Its Parts: An Investigation into the Existence of European Identity, Its Unity and Its Divisions”. Westminster Papers in Communication and Culture. 3(3), 91-108.

• Varsori, Antonio, Petricioli, Marta (2004). “Europe, Its Borders and the Others”. in Frank, Robert (ed.). Les

identités européenes au XX siècle: diversités, convergences et solidarités. Paris: Publications de la Sorbonne, 81-99.

• Wintle, Michael J. (2005). “European Identity: A Threat to the Nation?” In Europe’s Journal of Psichology. Retrived on February 15, 2011, from: http://www.ejop.org/archives/2006/02/communication_a.html.

• Zubek, Radoslaw (2008), Core Executive and Europeanization in Central Europe, Palgrave Macmillan, New York.