"7

-/']J. A: zanr,e^ Prc;ethele' V1i, r90l-pt {j9-00r)..- l

Faltlol.Ll

r*tt*+'+ut*qtif+{i:tffiIlliti.i*:,'iliiilii:l;'i *l'* i"[llit,.,;lj i:i:H, :' "iL,.i,;,i,li',,1,;l;,,i;,,ii,"{u'q.

prin cc, ro josi r

tr;'ffirun'lmxl,*:n:'i"":':""',f i:Ti;-;"il;"i''fi 1;1,11ffi 'll*,:1i,1*,1, ,,,_"::::iil"

prcocllparc de aspecru

ml.,*i#l *,".*t1,f ;:$.|fi *,*:.'*:,, m;;T;:J;":i:,:i"".:l:,1;Tl;::i,*,.1,il.il,i""""1ji3[ltrrn0r' ca j'acteristici

"ornu"u tiiu"5"i.r,ln, i::t l; i::.:**m{t",,.r il' ii;Li,r;- i, ;iT::I ";, :J;Y ji [,1;,1'r."."n"i " "pcci iror arni n-f::"1:i; ,*,n:li:-;';:i":;"1"";""::::"i,Xl,",,"Tli;

m*;lgh#llla*'ruil++,E,ffi232

- Si?'iicitti! ltrotLologicd, 4umird particularitatea deolganizare logici a intrcgii constr uctii epice in juru)

' unicului ccnhu or'donalol rcplczentat de eul epicdisiraulat in pelsoana narutorului. Structu.a mono-logici. prin fo{a convcnliei pc ci{'c o jmpune. pr.e-supr,lnc tirni induii|ll. urod tir:r(i cliferitc dc rc{-

- liziit :r clec!-.lor .-{toiiec litlri dc. sp!.c excmplu,' sll'rrctulil dilll(rricl'i x rlril lci.- folosirea Dal. lilulii ca proccdcu fLlnd rentd, de

nnturi. si ..lmd|cif, inLilrplar.er r.cirlrtit intr-o sllc-cesiune dc lnomcnle alc c.iror scmrificafii, intTctc-sute, dezvolt{ sensul simbolic al povestir.ii, ca moda-iitatc de rellectarc a r.ealitllii inti-o congtiintl.

Calacteristicilc e.nuner.ate,. citora lc-am mai puteaadaluga $i altcle, reprcziol'r un slstcrn dc ilpropicri in c;drul.nlai larg al specii lor pl.ozci popularc.

Prjn opozit ie insi, porte I i rcnriru.ca! si un sistcm con_curcnt, a1 indepfutdrilor, pol.nind de 1a care devine Dosi-bil5 degntparea fi ordonarca .tornrclor de prozi populcii in-noi ansambluri semnificttive, tr.asate clin-perspeciiva diJe-rcntelol' speciJica, ldelrtific:rl'ca for.mulci poctice plop|iiiiecifeia dintre speciile pr-ozei popularc ai.1."p,.ez"rrta oope|atie dilicil de imaginat far.d sprijinul elementclor {ur-nizat_c dc si.udiul difcrenlelor spccilicc. Dcmctsul se impuneut masura ln care constatdm in unele lucr-dri consae,ate le_gcndci o anumc gl ' i tbi i in a o cxpcdia l ic in plasa bcsmului,l le ln cea a po\.cstir i i , sub motivul ci l nu dcl inc o Iormuli ipocticd proprie. ci se mulfumcite sI imprumute procedeeleaccstoru, punindLr-sc. adici. li!:j dc cle in si Lua[ii unci,ruclesaface 1

",,,.,.ii'i:'::ifl ':Ui,i:'iii..t:ii':""i,1;t#tit",X1:ll.i:T:',.H",,:i+:::i'j;r'il ;l#,tTr" ;i'l",ii:.,;::,f l]: :'r?:, "";r,rs:,$;

loic, Dacd acceptim catcgoriei o Iunclie sPecilrcd. Fi ulref;ct estcLic, dife|iue dc cclc alc basmului gi alc poveslirii,

ao* o- -oi

putea crede cb sint consecinJa unor elenente

,,jmprumutate" de la celelalte spocii ale prozei populare,cdroia Le recunoagten iunclii tj efecte esteti€e distincte ?

Expedierea prcblemei prin solulia comoaii a implumu_tu.lui de nagterc, cunn se v€ale,'la nedumerifi ca.re nu pot fi

Nerecrnci-:ne{€! al1eti icrlnu]€ poeilc€ Drcc:ii, :: ca"ir ii lgeCei:irnine o situafie ncjusti l icati din puncL.dc vciel 'e

lnlaLuate decit conved.ind ci. elcmentele,,imprumutate"sir.i., rcorgdilizate d,e lcgendi. Ajullgem insd, in {elul acestii,ln punctul oplrs afimatriei de la calc am pornit. A lecu-noagte legendei aptitudinea de a teorganiza elementele pecaie Ie irnpr:lrinuti loseami1d a-i lreculloatte proprietatearrtei co?wenlii estetice ! In plus, ramine de L{mur:it pro_

blcmc irn pr&lnltt?llul dcsprc carc. concrct, nu allem in ceconstl. Cc elc ente sint imprr$utatc ti de unde ? Nucu$va, ti in acest caz, glaba de a oT€fi o solulie intletineeloarca i

Pcntl.u a rerceta mai indeaploape cum stau luor-ul]lqln intentia de a identifica sistenul diler.entolor sPeciiicevord ploceda la o reexaminalc a accstci catcgorii de poves-tiai pljn co1nla!.atie cu celclalte spccii cle Uteratudi popu-lare oralc.

Legendele, ca $ biladcl!, dcscintccclc, col,indelq cinte-cele funerare sau nuplialq sint, inir''o civilizalic t adi-

tionati, elcmente componcDte al€ unol ansambluri mailargi de fapte sociale pe care le ordor]eazi, le rilmead, le

explici, Ie asiguad eficienfa. Din aceasta caracteristicadecu'-ge, insi, o"b'ipl5 intrcbarc : CilLe,7Llrde ti ciDd poves-te.ite o legendi ?

Lc3cnda, ca si bJsmu.l slu povcstirca populali, - iiasupra acestui asPect punctul de vedel'e al tuturor cexce_titori:lol cste unaniD * Dll est€ rclatati in cuNul urei

aere::jcnl: .i:._:: se iniinpli in cazul oraliilor de Dri]1tii alcolind€Icl'. ie;cintecelor, cintecc.lor funerare, al poezlei deincautatic de lelul Caloie.nrLhLi, ceea ce i\seamrle ce :

- nu aparlinc unui lond poetic ezote,ric de felul celuiconsti[uit dc descinlcce ;

- pcrsonajelor sale n,r li se solicid ajLltor8l mogic,cum se intimpld iu cazvl, Caloi|nlrlui ;

: - nai'aliurlca ilr sinc nu lD'mi.clte un clcct magic asu-pra celui ce o asculci, asemenea descinteculuj. colin-

. delor silu \'crsul'iior dc pltlgutor ; .

- nu prcsupune o in!-estitul'd, magic5 eventualj a po-vcstitolului pe cate o allim insit in cazul dcscin-tccuhri ;

. -- [Ll esle legitlS dc {ol,mc de spaliu sau tin1p ritual.longtituiDrl cil'curnstanl{ attcgolicir a velsur-ilor de

' plugutor sau rr colinrlc'l-rr' ;-.: nu dczr,'olti. intr-un pllrn complcmcntaa, ir1\'cn-'

tarel!'Ce obiecte ti grsteri riiuale pc c.trc lc solicit.;' Cescintecul. Cdloianarl sau chiar rnni pulin spe(Ln-

(xrloascfe vc|suri alc sorcovei :, - nll ulr[irette o clicaciht{] prtcLicir dcoiu'elc nu are

.:alitatea de a peccllni. pr'in c(,nrcrsiunc sirtboiici.' !r lr c\ 'c| irnenl soci l l . i \scmoncx oral i i lor dc h naf-l(llc. n celor nupli:[c sau luocbrc.

Ar(asri r por'[!tfc' r lcgcDdci la altc spccii illc !jtc-raturii populare lerce posibili (' prifia incercare dc delinire,ins:i i .nx,dul icgaLi\r: d.{)scbiril3 sonnillatc ne pol ajuL.lsd inlLL.ilfm te tnt aslc lc./e/1dft. lijrir ca prin ace:rsl$ silaflirl (c este. Revcnild ln intr'c'ba|c:t lloiLstrt. r'ispunsulpiue sar fie dczalmant : uiicitla. o'tiunda. orici?rd posiepovesti o lcge[dd. Totuti, e]icursul pe cale l-am {icul nueste Sraluit delar.ecq plin cxcludcli succesivc. a dcvcnitposibile o s.i.tuare mai esactl a legendei io sistcDul lilcr.r-trrii or'.rk . Cum. prin mportar(' l| :rlte catcgotii alc k,lckF

l]

rului li:crar., !.-: r:r r.eliil s: aii:'r:I iec:r ce .]i'tL 3a,e -.

a_..-a,vc4 :tcerca s: nllij! a. esic, ::l!:::zitai_o ir1 ilieriollL _:.i-lor iului c:rcunscr;s Llc oi lu l lea , ,povester. Dupe cu.n,t an).virzLl ! qelr , lct . j to l iu l rccsl i cste djsociat dc lolc lor ist icein i rr t t .u contplr t inr( ,nic djsf iD3Lc : Basnrrr l , LcgeDda- po_vci l i r .ea r i Snoavc. penrlu r nu ccnrpi ica inut i i Iu"*, . i t " ,vorrr r 'cDLnir pln1lu Dlontcl ] t s;r lu irD in discul ic t ipul dcpovcsul e clenunl iL s?tocu(i pcntr.u motivul c i . t .cprczlnt i i o .r I Int i . c lc c, ]nslr .ucLi, : cpicj : sr, f i r , i , ,nr dr, puh.r.rr iu rnar.cat i .orn pc, i spcc{rva cluclLr luj c j t ( t ic. pr. io satcgor. ; i t cotnicului .

.

_ S:ui:e consacrate basmutrui 6 ixsistd li asuFra u4uialt aspec', : stilul lor'rrru.lal al acestui gen de polrestire, faen-11.f11*"gy"l.r.i boga!.r.epcrroriu de fo-rmule'_ ;-ittd";;_olfinc.tsl tlnalc _ prin corclar.ca c6r.ora, jn conformjtal.e culLffr,.l1

."euti narativc, cstc constr.uile. povcstir.ca pro_Pflu-zrsi, ! olclit ilrEunrcnlclc concr.clc pcl,[r,Ll il susliDcexistcnfa unuj lertic pocric al basmului.

ID consh.ucliilc cpicc dcsptc cfu.c puLcnl afirnE ci-r:li-!1.:ry:*i. q" po.vcste ,,brsnl,, poirte fi sesizari si o.rrra.parjlculnrltnte : duplicolca situ tr.iplicaL,ca sistemaictra srrualulor. cc conlpuD sclrcnra loAici a naral iuni i . Dupiif;1lltl "l

cennep ? .,expresia .r.itirati a sentimcnrelor'sircrcuor csrc LrD Itnr)mcll pl ' imil iv,, lcgat rlc condil ia origi_no.i 1-looi.q,: ln cpocile alhaicq activitaLcc poetid, aiirirace.cetdtorul fi.ancez. este strins legati au itte for.me J.,

i.:1ll-,1,1" -i:t,I, in sisrcnul cirora inlcr.vcncr, ca unt r , ( . ror- oc oj .c irnc, spl .c n a lc rs igur.a uni lal ,c,a $i ul iccci [atcir

iil:}i;,il: ,1JH,:';-'t'*' poczia prcsuplrne in pdmul

^,- Plv::tirilc in pr.ozir din sistcmul .liLer'alul'ii orale, si

l l1_l l l l j t elcmcntc-ce apar. l in t lhnici lor po.rice, In cazr, l

q:1i*ii,.,X'.i".'*$;lHl;:ff : j:l:,1iiil",'j':,ijij:t?jdcschidcrc fi inchidcr.e a nciaqiunii luuri inf""1. Oi,

"tl_mentul ritnric porte -l i oblinut 5i pr.in rcpcti l i i ale unor.pasaje, proccdcu senrnal L, pcniru'basmul romitnesc, de .ovidiu Bir.lea s. !Lrplicarca sirr rriplicarcir situali i lor epicell !y*, nrtn lccuIcnle sau sitr.raiii oe progr.esrc, cum arr, spre exoruplu, fol.muli l cpi(.d n

""to, i,.ul-incerci,-i sui_

Intcnl ia.bezl ic, s i t i r . ic; i , moclcirazi ncc, inisrnul epi l airlcortui tip- dc povcstir.c ir1h.-un lrod eil,.c o i;ad;i;J;pl 'ea mult dc cclelal te fol 'me cle,.Doveste- 4.

. l l , rsnrul , I ic c i I sc l ) . l | c, c(.a rrr i r i b.)Art j i i r ) l i r i i j ) tc l .cs;rnl i

roln) i , dc . .povcs,!e. , s_r b.. lcurat de o r tcDl ic dcoscbjt i iorn pal lc: t cct 'cci j toI ' i lor pr,ozci poprrhlc. SlLtdi i lc c: l r .cr- i lu tr i " i , c.ujacr 'ntc: i_!u f i l ict , int l ._o t))rr ;cr. i c i t scpoatc dc _fcr.mi, ident i tatcir estct ic; . i "c.rc;na o's inic, i ia colrcluziilot', il vobl clelini ia Desodiui. nranircsrirrci o evi.rcnu'r."""",?i'lt' SirLllil"o,;l . lbul ' ls pl . in rcl i t l : .ca unui rrr :odcu(ir . i l r l r rr is i j i Jcrr ] t rr i tconvchlioi.ral dc lor.nulc jniliale

,i finai3 eilfe i)rcadr-erze;nlagrnr la rvenlut. i er.oic i . Scmnif ic. l l i j ic s inL Lranso:r-Icni . ' . o lgnnizr i r ast;c l i l tc lL sd i lusLr.cze cbsulrr tut pc cure_lpoate ati$ge destinul urnan. Xrou al C5utddj, p;";;j"ibasnrului , pr. in exjstcnla in car.c se. inscr ic, pl ' iu cxoc_rlc;1l( ' lc in ci tc sc impl icS. cicscoperl Vuloj . i lc de natur.a sioca un scns superior v iel i j , s! just i f icc dcsi . iDul unl i ln.rrhaeiDrL ln cxcmplar i !atca lu i .

. r P.Dtlu tetalii supltmcntare 1 potrie fj consutut:! :rrcL.ar.ea Sa_bjnci_Srfoc.c- . La T'Jpotosi t . b: i t io7to Di t i . tup d.s Fd.at ics rourrc,_xes, BJc. E.-{ .R.S.R., l9r i t .

. " ll1diTl" pr.opp. tiortoloeio Das,n4lu;, rracl- rox]., Buc. Uni:v-e!-s,_ l9?0 ; c. Citjnescu, .Dsteiica bas)nutui, Bucure$ti, it.pi. t9;,Nicolac Ro$ianu, S{creolipio Dcsrruh.i, gr.f*tLf,

":'r;"r.i iiiil

236

. , I A se lcdca, in sr ;ccir l , l i icutrc

' l l?, Eucure$t i , Univcrs, tOtJ.t Amotal \.an ceDncp, Lo JorDr(tiol ocJ

malron tgt0, D. 206.

.t O-vidiu aiil.a. Folctor t foxli?rcsc. I.

resu, 198t, p. t ( j t i ,

Rolian!r. Stcreotipia barrDz_

iigandes, pads, [tam_

Edit. i\,Iincrva, Bucu-

237

cesive E!.:l:.cere !r:e.:.e::o_il l-a .,rociul de a.lanrE,, ,,pcai:i d:.argini" $i ,,poCu.l cie au!'',, pare si iic, dupE Oiidiu 81'.1€4 -consecinla unei convextjl,i a,,e.iemeni1,lui magico-litualin corespondentul seu estetic,,, Repetitria, .consideraii oformi speciaLi a ridrAuluj laxg, constituie principiul leit-notivu,lui, procedeu de sugestie c€ dezviluie existenta unb!schcmc obscdante dc organjzatc a rccstui tj,p dc povcstire.

Un element important al convenliei estetice a basmuluiil oenstituie for.nulelc iriliale F fina.le 0 clrora, in con-shu4ia epici, le siut rezereate n]ai nulte functii. Formulade deschidere,. h corelatie cu rea de inchidere, forrneaziui1 sist€m simef.ic de oegare a adevlruluj Daratiulii pecare o incad4.ea*1,_ izollnd-o 'totodat;, de ceea ce Tudo!Via$u ru$ea ,,complerai

"€aEtetrii practice,,. Dincolo. de

tuactia de delimitare a ,,obiectului estetic',, foriroul€i ini-. ti4le ii revine.$i rostul de a proiecta evenimentul epic in-

tr-lln hecut labulos ,,...pe vrexnea cind se potcoveau puricjicu nou6zeoi ti nouA de oca de lier...., Anuntrldd deschidereasi jnchiderea na.atiunii, formulcle iniliale ti finale aver-tizeazS, ln acela$i timp, pe ascultiLor.cu pr:ivirc la naliua

F\ ' . - - ' , . - : - i^ f ia <i h, ,br i

mului, esEe sulicicnti spre afata unui tip de construclievenlie estetice raJinate,

lntrebarea ce se fosEulcaT-i. de ll si:re estc daci. $i incazul legendei putcll1 vorbi despre pEocedce asemine-toare ? Basmul, codsolidat prin inse$i lorn1a sa, presupune,cultr a'n vezui, aspecte dintre cele mai subtif,e, care-i asi-gura ircontestabila aulodlalc atit in mediul ct'cdlorilor,cit $i in cel al cercetLtufitor, Deti studiile a.supra legendei,citre s-o.aralizeze din punct de v-edcre poctic, lipscsc, nuputem trage de aici concllzia ci subiectul este ,ainor. Caresint insi tormele estclice, asemeDitoo[c ca forti $i lina-Ut-ate celor ale basmului, destinate sd moddcze poves-tirile de tipul,,legendi" in conlorrnitate cu o anurr1iti lo.-mu15. specificS lor ? $i. mai important chiar. exis{ii o ase.drenea fortrule ?

Inainte de a da ur1 rlspuns ]-om reiua. nu fi1.fr iotcDtiA.'lectura citorva p3saje dirr. legcndcie antolog tc. 'Ioaleexemplele pe cafe le traDscEienr sint secvente deeupate de1a iuiliala textelor ti, dacl lru multiplic;.rn numirul lor,oricun mue, o faccnr nlrmai din res|iclii dc spaliu :

1. ,,Cicd Durrnezeu cind a urlit piunintri..." - Ivlrnlii.Si 1;d.iLe; 2. ,,Ctcd, Iirtate, in vr.crnes dc demul!...- -Soarele $i la&; 3 .:,Ziea ci ciocilnitoa!-ea diltru. iDce-put-n--a fost pasirre..-" Legeltd.o eiocArtiLodret : +- .Zicecd Slinta Du.DinicA a avut o dateo servitoa!e..." - PiD-dunica i 5. ,,A&u, ci-cil era odtLj un impalat...- - Po-Desteo; ciocilliei i 6- ,,Se zice crz euc[l 4 fost IiLLI unuiimpjlat...' - L-egetd.a cucului;7. ,,Zice ca!, ttl dascelcApitase un cuco$...r - Dik cilta-i t4Lirnlrl: A, .-FoN-tr-o, fici, un mare iDpira1...:r'- LegetudL tuLtLlLrlhli;9, ,,Sc :icc c4 dupri ce au risirit toatc florilc...- -Legenda florii,,NtL mat uitd' : t0.,,Zice c'scobolindu-seodati bunul Drur]nezeu din cer-..," - Leqqda liclLri-

colcunlc-fu'ji pe care o incadreazS- Sub aspectul sfructudi,Iormrl]ele sint constructii binare, primul elemcn!.,,a fostodati ca liciodatd", rdmioe, din punci dc vedere logiq iDplaa\pJ realului; cel de 61doilea, ,,pe r.ierD€a cirrd si pot-covea ?uricele cu nouezeci ti Doui de lca d€ fier $i sireapina la ce{", deti corect €ramatical, este aberart 1ogic,lunclia sa.fiind de a ,,conecta" nar:aliunea Ja plalu.i ireo-Lului, Apoztfi.eiteal: ,r : ireal, din fomrula i.nitriali, ii cores-punde, in formula fbau, opoziila simehic inve!'sd -ii eal : / : real - a cdrei Juoclie €stc de a ,,rc-conecLa" ima-ginafia Ia planul realului : ,,ti m-am suit pe o roatI", situa-fie logic aberant;" beald. ,,,1i, vjam splrs povestea toatA(,coDstatare logici, readucind ascu.ltitorul lrt realul vietrii.

238

'Nicolae Bo$anu, Stcreotipia basmului, Univels, Buc.. 1g?3,

a acestor' lolmule irie b:1i-ne convinge cI nc all.in] i!1epici ce al'c la baz:i o con-

fr,1{ i{ li t l{ li l; Ii1j l

IiIll

ciuiui; !1.,,Se .-ae ci 5i bL'iu-l !'avea isiicLil Lr-.." -Istolia btiului ; 72. ,,Se ?ice cd diavolul a.stil-nii..." -Pot>estea racliului ; 13. ,,Cic4 odat5, un om..." - So-

. lomonarul $i balaurul; 14. ,,Se zice cd mai dernult..."MlLcl&a lo,culrLi : 75. ,,..,Pooestea spune c4 in timpurileuecli.,.," - ScAfile lui Vodd ; 16. ,,A {ost cindva, eum

" se spune, znei r6i pe lufte..." - Dealul, Fetei : 17. ,,Nu-mele d6 Bucr.rr4 ce s-a dat acestdi comung se pozes-tegt; d.in bLbtuLi cd l-ar ti luat,.." - Sah,I BucrLra;18. ,,A fost odatd ca niciodati, ata se poDestette, a lostpe VaLea PosAgii; o Iat[ flumoas5..." - lzpo'rul din,Valea Posdgii ;19. ,,La lnccpuq Sjbjul nu cra decit unsitulet, ci[c, se zic?, purtt numele de ,,Sibiel".. ." -Legend,a Sibiului, ; 20. ,,,.spuneau bd.U.inii, cd, de mult,rr,ergea o Doamnd vestit1..." - Lacul JdfA Jutud. ;27. ,Demult, dc mirl t , cicd se afla la Mchcdio un balcur... t -Braad.a lui Traian ; 22-,,Cicd i[ vIemca vcche, veehedetot,,." - Leri-itutrtd71,t ; 23. ,,Cici,inft-o vrerne e|a..."- Uliafii .Fi 1'o'r,anil ; 2-1. ,,.,.ini iovcsteau bdtfinil pecind er.an1 Ei eu mic, ce odati, de mult, de mult..." -De De arer,es. tittcttilot'i 2'.,,Cici, gtelan cel MaIe siSllnt Iusese lnvins de turci...,, - Bd.td.tia, de 7a Rdzbo-ienL; 26, ,,Se paueste$tc cd $tctan-Vod;... , , -- Sabialui. $teJutu-Dodi,; 27. ,,Vasile cel Mare era de fel din

.satu1 Ciocinetli, cum sp&?1 uniij iar dupe culn s?r7. alfii,din s,atul Boului..." - Vasile cel ll:Iare.Chiar pcnt] 'u un ochi mai pulin alcnr esL(' jzbitor.fap-

tul ci, iD ap$l'cnta diversitate d acestor pasajb, existi unloc cornun,. urr cir.llp dc ire4ie car.e, ca o obsesie, ii uinli-reftc pc povestitol j . Sint insi povcstitori din epoci 91 zoneplca indep;r'tate penLr.u A putea explica ?r11 refler cotnvtplin implunutaleo unui element de stil, ln cazu.l acestatrebuie sd acceptin unica explicalie ]ogici. : acesi elementobsedant nu este al povestilorrilor, ci al. po?jestirii, este.adici i , r/n pfoccder aI conln t iei saLe esleticc.

240

- D-':pi..s.: -\rerba_li

impersonal.i ,,sc zice ci.,, sui io; ,e

119.,q"1"" sate - ,.,se spurlc,., ,,se povcsterte,, ,,cicd,, _,leprezultir, nu lrla! esl,e nevojc s_o spunem, Ior.ma Ceiner'tie pl.ezent"i in toatc cele ZZ de contextc_diagnosticmentionate.

"Consiclerin-cri, stilistiq.putem echivala icestor

gladul de nedetelminare- est6 nrai ):edus. fi*rlrrf" -i"calc aprr.' acestc e-xpr.csii la inilia)a haraliunii le confcrarcgrmu,t. ctc )ornule ilc cleschidcre .jmpuse dc convenlicestcticd a tegcndei. Catc es,.c insi t;"J1ia 5i senniflcaliialor estctici ?

Tg:3li 4 -f9,1r,9 Jc. Ietul ,,povesie'a spune,,clpr-esu tl. rorme dc relu.l ,,povesLea spune,,, spur ubii.,,,,spuncau bEtlin_ii" ek'., aparilii nrai r.ai,c, in caiul cirorJcazul cerora

!9 - Leg.nde Pcplla.c rcrircirr

Ca gi.fornulele basfrului; in alara funclici de ,,izolare.,a-comunicir:ii altistice iD fluxul comunicerii ae or.ain pr.ac-tiq fornu.lelc- Icgcndclor au ,i rostul rrnor. mirci siitis_uce avcrtErnct asupr.a gcnului

-dc naraliultc cc ii este oJe_ritii ascLrltitor,uhri : povcsLir.c dc tipuf .,fcgcll.li.,, f,.cducjl,no), fr nu al lccva, pc-dc alt i i par. lq acestc Iourule r.chagorlcc r'esponsab ila[e. povcstil.ol.uluj, ii dcclir:i auiori]raEco, drstanleazJ.fal i i dc pl.opl ia naral iLUlc. Sub accstl1';-,".!^

b.rTll:]", ini{ialc ah.: lcgeirctci inrr.ir ,, "or;i;-fi;rogrcu-cu-tormulcle f inlt lc, car.c apar mai r.at jDsE. rcduti i_

:l::,.,"- l:r-i ,,cunr am auziFo, am poveslii_c,.. (,,ce_a,rauzrr,. spun.... . - Istor. ia br. i l / lki ; . ,cu aia o Sliu si asr o

illti a:ff :ili:",';3itil ;\iil,i:ll;lt'iti., I llliir l.,j,li li;i'care asculti fi repcli. .

1

Di-lii:li1ezeu" - 9i!::1',;3.:a aI 9c cLsch/e de o':'c r3s ..l l:

br jLei . i . i : : jc ! , : - . j '1.

Drca ptin convenlia so pocticir, basmul propune- eva-

?iuni. diri teolal fic i inedialc, a cdrci dimeDsiule trPslla

a*"p""t""ufot este iregatl 5i coDpensaH de idealitat€a lu-

iiinnginate, lcgend'a, dimpolrivi, riminc lascinald. d€iiitut t'i""tii inconTuritoarc cireia. prin retorsiunc poetici'

se obstinirzi se-i alle nu aLit o cxplicalic, cit o semnrlr-

catie. Consecinta accstei retoEiuni esre o ilcIorfialv fl rea'

Iuiui - proces slleci.lic olicel'ci conslrtclii epice iltegra-

bile in citegoria legendei. Studiile consacrate lcgendei, in

soecial cclei de lactLrli jstolica\ scsizind aceaslii particu-

laritatq s-au ar'itat prcocttpatc. in genelal, sA stabilcasc6orad.ul d.e i:,.'1Jepd)ta1'c Iatd dc ?ccl. Probleha cstc, totu$i,

ie irrtctes sccundar. Nu gladul de indcpertar:c fala de

real este important, ci seas&l acestot deJoflni?'i sistefia-

tice. Dar care sint n'Iecanismele capabile si opersze ase'

menea deformlri ? "Un lapt abia intiAlplat, dcvcnjt subiect ol clmunicefii

sociale, i;tre intr-un complicat proccs de desligurare luis-tificarea, camufLalca, stllcirca sau :inftumuselarea lui

- consecinii a impacllrlui cu posibi1i6li1e de'inlelegerc' cufantezia sau intereselc celo! ce-1 comuDici -?resupule 0mecanici complcii $i subtili, Spnlimentele corup adevlrulsi ii creazi iefarhli. Un exenplu asupra nodului cul! func-iioneazi aceasti mecanica a indeparililor li a conversiulijeste o{crit chiar de legeudd- Ovid Densusianu, de altlel'semnala aceasti situalie I inci cle la inceputul 'acestuiseco! eliaminind distanla dinti'e rcaiui istor:ic !i 'ealulpoetic chiar in cazul Povestirii tip 'Jegendd'. Iati. r€-produs intcgral. Lcxlul nrcnlionaL dc Dcnsusianu :

..Cuza-l strlmtora Sultanu sa-i dea ghiru. Els-apuci Si face sfat cu boierii 'lui. '$-a ales vo -doua-zeci di oameni voinici di-ai lui, i-a purces. Da 1i-a

zs .! -il-oi mur-i si-ni tri]11etel trupu si-l iDg!.opata;c, - gi s-a dus cu vaporci luU i-a ajuns la Cohiir _

. unopote. A luat cu el vo zeci oameni di_ai lui ,i s_adus Ia palatul Sultanului.,, Sultanu toma sedea-n ?ronu' lui Fi bea calea, $i l-a gisi! a intrat Ia iel si i-a.dat-bonju- ti i-o pus car.Lca ti condeiu pA masd :. ,:- .l""el"iti colea ca si nu mai pliteasc lafa ghir;iscSlc9[i ori te tai :

g-a scos saghia, $i Sultanu di fric;. sA nu-l.taiea insceut. $-a luat car.tea ii nitce beieie ! S_a suit iov-apo., _tl -drumu-nailrte Ia Bucureiti- CicA se fi luatqupi iel, da nu_l-a,puLut ajungc.. S-ara a sc;pat ghietuluuza Iafa cu gnu- rr.

. .,,Comparind accastd povestilc cu ce sc ,tic dcspre cili- ;- rorla tul uuza - ln special asa cum ne_o descrie Bolinti_neanu - vcdem cum fantczia oamcnilor simpli altereazefaptele, ad5ugird fel de fe1 de incidente inchipuite de

. ei" -:- comentenzd Densusianu 12. Asimilabiie, ca nrleeanisr4licentrelor poeiice, aceste deformdri convertesc adeviruiparticular, istoric, intr-un adevjr gcneral, poctic, prilltr_o

'lSrgire a semnificaliilor laptclor r.calatar-e. Ceci ce ilpreoiupi pe povcstilor, inlcnlia intr.cgii sale constructii

. Eprce, este de a rlaT.ca exenplaritaLca unui personaj, di_i mensiunea eroic5 a acestuia. AdevErul poctic este un'ade-.ver metaJizic Si, din'cauza aceasta, ch_iar atuDci cind nucoincide adeverului istoric, cum se tnlimpll cct mai adcsea,

.nu trebuie se-l califi cdm ca hrctacLTreccrea

-unui eveniment sau personaj din or.dinca con_

creta a v,plr In cca -poetici

prcsupune un factor mijloci_tnt.- cod.uL poeric. Inl,ervcnlia accstuia. he opr.crte sd nermagrnam proccsut ca pe o simpld deplasat,e, ca. pe untransfcr. Operalia, mult mai subtili, pr""uprn" J

"oI

ro Folclorul.

::-5,:*:.i:"-:r*,r^2.-:!{ sau in vor. v'ara pdsr oreascd. in poezia1"""",i,',u""1^"ol r,l. ; F o Lcr o r u t. c u m t,cu "r; r; Gi"!.-i.-ni., ii,.c,ii!e$ti, 1966, p. .t9-50.

CLun irebrlic inleles. Blcurqsti. 1910.

243

r! Ovid Densqsiatru, op, cit., p.50,

r!;'e: . : r-- s i t : - ," . : , : . o lc-t todcLl lq c3,rc - sLst--a . :glcii univelsului fizic. ln c-rcmplul aminlit de Dcnsusianu,d-imeisiuoea cloici a pcrsonajuiu: cstc, dintr-o pcr.spec-tive llerali. consecinla omoiogilii sale fati de rrn rnodelcare, in imaginalia cc'lectifi, este consolidat pdn rcdu-ccre:t la citeva locui'i comunc :' - eroul trebllie sI obiiniL o r'olo(t e

' * cu ajuta,rul Lmor scclrndatl l i j- - inrlma unei cdkiLorii pl,ilnejdioase,

- pLrn$-o ttcto)i9- asupra unui 4drersor redutabil.Autonom fali de real, ciil.ui.l ii l.cvine cloilr sirrcina de

a-t decLrnia, hecaniimul epic al legcndei, sr.lpus doal:falif de plopliile sale nor$c, construieste semnitic.ttilt.A{unecarea in,tictiune lDhror./ninteazi adcv6i'u1 fizic. z5-rnisliod lnsd adcvlrtui noj. adcsca l'ai gencloasej maip?olunde, decit niicf ir,ul-clin1on, Cr,lD lcgcncla nu cstc alt-ceva declt o ,orrm.i poetic,l de rlsumare ir oietii, aclcyil.urilefre ca.c le susfinc nu au scns didcolo cl(j fronticrclc {ic-tildii. Yom l.elide, pentru lrorncnl: concluzia dr aclcv -torile constrlrctiilor. epice de lipul ..lcgendA,, aparLin lic--tidnii ii sint valc,r'i de grup reactivale pdn accidentcle in-t i lnici lol cu univcrsul I izic-alc ci 'LrLl i dctoi i i sint invcsti tc( alte selnnijicalii decit ccle ime(li,atc ca ur.morc a pr.c,iec-tirii 1or'pe ccr:anul altui sisten logic. For.mot sub auldri-tatea unor ?nodeze orhetipale cvl]\ a,- Ii, str presupuDem. celr.eferitor'la conclilia crealor.ului fi a seDsului cr.ealiei. .-au-.'tgrul" anonim nu poate rccepta o illtin]plare asemdlitoar-eceiei relatate de legetda Me$Ierulzli Monole aluel decitprid tennenii in car.e ar.hetipul i-a modelat sensibilitatea.1ll lelul acesta trebuie sd ne explictm, ca ui.rllare a uDei,.c'duca1ii", latalitatea alunecir.ii in locuri comuDc a or'ic.i-riii membru a1 unui gr.up cultural. Penfuu autor.ul al.ton.inrIocLLriIe cotnlrne nu sint altce.!'a deciL elerncnle ale r.Llluiletic .,I!lhoal, singurele rcsimtite de el ca apte si-iinlesneasci anumite follrle cle comuDicare.

'I!ei'.ri3, ajungi in acest dunct, si lacem precizalea sApri4 Zoc co an, nun]inl doul-aspccte distincte ale conla-nicdriL Litel'ate :

. 7. - ltlotive epice de telul ielor deja identificate iisemnalate in cazul conclet al basmului 5i al legendei - ee-ldtor:ia, secundaniii, adver'sa!.ul, lupta, valoarea clutatd etc-

. 2. - csprcsi i foi. f iulalc - car'c pot coinicide moti-vclor - de aspcctul unor conliguralii stabile dc elemcnte,coDstituind ur sistenl dc topos-uri idcntilicabile in criernai dilcrite catcgorii ale literaturii orale, rituale ii nei:i-.tuale. Din rcstrictii de spatiu nc l,om mullunli cu rDaipuline criorplc ;

' ,.Fit-Flumos. vizindu-se iarir5i singur', chemi calul 9i,vojnd si sc veseledscl $i dinsul, inbrdcA hainele cu

' soatele in piept, tuna ii spaLe fi .Loi lucelefi hr u1fte ;- i t i l isd pdlul de aul ' pe spatc..." (Basm - Fdt-F.&mos clr

pdfuL i le aut, i t1I. C. ! 'ul ldcscu, Basme, oral i i , pdcdli turi' $i glr ici lo| i , cd. a II I-a, Bucru'csti , 19?5, pp. 61-?6);

,.,..l11i-l dezbrica r'$i de semne ci-l cela. / Dar. ce semneci-nri gJscg l i Cdsca-t l lr icl>Ia-i soarclc, . t LunLi a cura:clc, ,r i iL cci dai ( lnlbi i l - |r ,ncrci ' Lr{.coir doi IJce-letci ; t in crcniclLi l cupull l i . j Sci i iu-i spicul gr. iuluj. /IaI mai ios la sub',ioal-i, / Sclisu-Dli-i d-o sirbioa)ii, /

. Senrnc bunc clc doDrn:c, - Solic clc vitcj ie..." (BaladJ -' Mirccn Siobarr:?. iD vol. folclrrr riilr Oitenid Si i|Iutltc:ria,

. I I I , E.P.L.. ir53. pp, i j13-0-t,!) ; . .Lr.! i Crtciun.dtuj b5-h'iD. ,'In tetnintu trl'rhol.it, ,/ I-u!rgu-D1i-j, lal:grFlr .ea-nir1t. 'Pc.la poalc-i pr, l i j i t . i Pc dc DraigiDi n:irr 'si ir . i1, l .i j:-Ilejui .le :nincc{r:c .' Luccse stclc r Ni:\lriDltcjc I /Irr.irc ddi i!nrc,-i &i lri L1L.6c dci liLceJerui f Dal iindos ce tta! i.lcea ? Lilce( lu:..a i C luminar." (Colind -;n -r, lexiu \: ir ju. G)l inde . i ;r l ,-4.Cc(1. Bucr.rrc$1i, 1911. pp.;;- l l i i . i : .- . . , r 'n f ir ia :rn sui l{r i i , iLl ln( i4 sD(Le i1n sari-s{rr. i - ' f i i { r, ,rcI i dr, i l i rcLl 'cI i . Si irr pcptrr suarcl" : ,n

. scr';sdl'ii. ,' llosi l ctl !1rr:ii r,rnsu-r-r-ri-au. / Glas dc c.ic in:l.ir i-l prui-ni-au. ' Giili.il]li.lt cl.)nlnesc in cop pusLi-mi-ril- . SPri:r'rir.,r:.' rlc dragr)slc s,:).i'{',1-rri-a,r...' iDes-

4.15

s:_t l re- . : . : . : ; : - -_- ._ . . t . : . , - .a,- . .1- . . : : . ; , . . : t : . . . - .S::bs:: : : : : J- : :J i : . : : . , i . . - :_-: : : .

Tir':pul even::ner.telor epicc esLe, Cin:1-un puncl ie ve-deie cdtlitativ, diferit ln baslrn, legcnda 5i povc;tirc. Primuli$i ploiecteazd aventura epicA infu-un trec?t fobrlqs desprecale stuitcrl plevenili in chiar. {ol.mula de deschidere ainarqtiunii ; ,,A fost odata ca nieiodati. Pe vlemea cind sepotcoveau puricii cu nouizeci $i noui de oca .le lie. 1sis5reau pin6 la cef,..,. Evenimentul epic este ,,ll\at" pecoofdonata temporali. pria raportalea la un asemeneamoment-reper fabulos. Cea de a doua, legenda, iti ilscriee.!'cnimcntui epic intr-un iccuL lrcdctcl.trLinaf sau oagg.etet m2nat :

, , In vren:uri. . ." - Lcgenda desprc Taczi Sir i , ina; , ,Lainccput..." - Lcgendq. Sibirhri; , ,Jn vremile cledemuit..." - Rl.nl Doamnei; ;,pe vremea, cind sebEtcau ncmli i cu turci i 9i cu t i t .r i i , , , , , ,- Ro.mdna$;Yenisc odati Mihai VitcAzul.,.,, - nI &i Vitea:ul ; ,,pcaceste locur.i a vedit dcl1tull; demult Si Mihai Viteazul.....- Mihai Vileazul; ,,Pe timpul_ acela era a$a... -Jancr. , .Sc zice cd mai dcmuit.. . , ' - Muchet laci l tLi:,.1\1ai dcmult... - Potestea Cr.itullti; ,.Dc mult. pctimpul domnici lui Ste{an ccl l\4are-.." - PotesteaV|'uncei; ,A fost cindva,,.. . - Dculzl l Ietci, ; , t I"!^dcmult cind..._ - DeLloToLa; .,Cici, odctl. , . . . - Solo-1nona|'ul t i balcurul ; , ,L^ iuceputut lumii. . . , ' - Cum aJost IcL incep1Ll, ; ,.O data..... - Colca nobilor i ,Iefiult,demult..." - Legenda l|l,abiei; ,,ln vr.eitea dedemult.. . ' - AUd Ldgcndd o lr l?;cj; ; , ,Odat5-.. ' ,- BiDalul ; ,,in vi'emuliie de dernult...,, - . Dl.agoyIuod(: ,' ,,Odinioa.I a lo'.st un hol vcstit..,,, - DrcgtiAceste fol1nule- s]Ju te \a i11i[iule na1@fi?r?tii, cu,functrig

de a ,,fixa" in timp cvenimentut epic, capitd, la Ji"alo

. . r i Ci tcvt t tEcmcncc t jpur. i dc polcst ; r 'c l i iurcazi i Si in Anro-

llff:i :BJL',,:.x l"illl'ii,,."!ll,-lyt: ti,: i':i:iili'| rui ovjdiu Birrci,

248

ptre:::aa, i.:,!'! coreie:iv iogic prin carc rcalul l]rez€[i!]rji!1. absc:i'i:e s'erznifi calia dlo hicuttttlegenddr f

,,An aremea occco Si pini, azi luna vcde numai cu ulrochi qi in luni, dace tc-ai uita bine, ii vodea 9i. uncioban cu tirlele $i oile \i,," Cun a lost ta inceput ; ,,9i

. de-atunci face albina miere, in loc de altceva.,, De aeJace q,lb La m,icre; ,,De-atunci apoi, de ciid s-aiDtimplal aceasta, vribiile, daci nici oarDenii, liciDitele 9i nici ulii nu Le prind ti le omoari, feiesc maimult decit ori$icare .pase!e..." - Legetud.t1 urabiei;,,.,.Fi d.e-tthnci incoace, de cind e pasere, nu rlmijre niciun pomirsor', mai alcs de cei bortoii li putregiioti, ca sl .nu fie cercetate de dinsa, ciutfurd ginglniile ce le-ascipat odali din sac si nu le poate geti de prins Dicipine in ziua de astdzi.,, - Lcgenrla hocdnit;arii ; ,dcaAnci +i phLd.in zhLade astdzi, Iotd.eauno, cind e frumosti senin afar5, se inalli cintiod spre ccr. spre iubituls5u." - Ciocirii@ j ,,...1i .lE alultci, hoima- l^ (bunrulcike soiu c, ca si-l gdscascl - si nu mdi aiunge Iac1..." .- PoDcstca Cioc4rlici ; ,,$i d.c ahlnci, cinl riulgeea oile 1a amiaz, tot cintd trr-tu!-tur si. a rdmisturtu.ici." - Legelldd ttlrtro.clci; ,,Di atunri s-anesco$it pustiul ista di tiutiun..,,, - legcTrda tutu;utui ;,,9i de @tlr?rci ,.Nu mI uita,, se numeste floricia aceastain lnultc plrli ale lumii,,' - Legend,a, llorii ,,Nu md,uita' ;-,,$i dc ctunci sobolul se numegte cirti!.5..,... -Leget.da cittirei;,,De atunci ar fi ti la ii no$tribriu1...,,Istotia..braii.llli'i ; ,,De ahnlci se zice ci pxin noUri sunt

. balaur.i...', - Solon'@narTLl $i, bataiLrul ; ;De atunei, pis-cului acesla Fa r.imas, pini-n zile noaitre, numeid de,,Sdrilc lui VodA,,, iar.pe ici, pc colo, se mai vid qi acumtrcptclc sipotc, dc ularla$ii lui gtcfan.,, - Sci,tile luiyodd-i ,.Dc atLlnci Si pinl astrizi drumul acela poartinumelc de ,.D::unul ]ui Rujeanu. si cu robii libei;ti d€Rujean s-a populat satul Eucur.a,,. - Satul Bucltra:,,De aLu ci sc zicc r.iului in car.c s-a inecal ea ..RiLriDoamnei". - Ril l l Doanlnci: , ,Dc-atunci piscul poartr-rnulDclc PilarulLti". - Iarl l l Sirn;n@; ,,. , .r i <tc-otrrrrci

i r , l<c de ia$ - i l . , / j . Ca.. i i i , / j . i :e j io: :r : . : . - " j r . -_: . . .tl pp. i3?-138-)Fo-r.oula poa:e f i ragisit j t i in lcgenci; unde, D.in fao-CuI. cd .,se :Lcorciec cLl subiectul aiestcia. csie i6or m'o-dri ici i t i : , .Si : i ibiL plrf i pc crmerci / Doi luccfcrci, / Nu-mar soirrcLe si sc il:clt.ig(asci1 de el, / Iar ft.ta, dupns_oare. / 5sfea sA se dmoi"te., (poaesteo Ilorii-stQrelr; .url uttrm cxemplu uc Ii sllficicnt, dcocamdaii. pcnlrud dustra cilcrJalia liLrel'i a acestc,r formule :.,AiLrnci se invoirf, si sc ia la l(ptf, dt.capLir. .si se tlrD_.o'4. , .)-r se luplord, I .:i dc Dord I pinn sea,.d" (Basm* eftsi(k cel uoitzia. pi ncrale de a r_. in.petrc IsDi_f(scLl. Le??ndc .sdrr bcs/Delc tomihi lor. E.p.L.. fgi i l ip. 8lJ: . .Si ei, tndre, sc l lpla f Zi dc. t :uri . ; pi;Li-n*co.{i. " (BirlrCi. Ohild Cd!!i.:1,tttii, in C. Dqn Tcoclo-f(sc{1. Poe.; i po?ulara rotui i te. Eltcrt l ,csti IBC;. oo.6:6-6J1, : , .Se ho,.( i . / Se irp|( iA. ! Zi i t( rc:.t i t pizri- 'ns, dri. - Cind l irL iaeA-n cap.le scarh. / pi i lc lc pe junelo.rij' (Coti$d - Sabio D.:igr,i. JlJ colii.de czr -le.,ct .:-inLetodic. Crr\ic'va. l9J1) : .,F-a iiicepr.rr. !,-rpi:i 9i s_flrr'Jotr l ia. n1t. , i t . f i 6 i i lc. : i . !e . i :cr . i !

? i t )-d rcdrd, l i r i i . , irc pr 'cr i i : i r i i ( ,o: :r . lch (ui r biruinia." (L(.Suocl, _ l t tFl is? l r i i , ,a--r . I r '? Stroc E :csci t ] .eii!1lui ali acasle iirrnlaie ci.cilLd libijr in ciife.ite caie-

ga.ii aie liie.ailsii a'iaie ie dezvlluie slatu;.Il de elementcale lrnui israic alLlttrel O lecturF, atenii corid,rce iisi l€4oftluzia cir..rrl1]1A!1l1 acest(,r. fo.n1ule ocii?re in basm esiernar .oa.e decit iB legeide, de unde concluzla ca cele cloudg.r,. ,r i de,crci.( iL-4c prczini i g|ade Cilcri tc dc intcirsitalca s,,r{tLlt tcr-rouhr. Jati ciLe!.a cxemple cia foi.nruicI)4 carule .o iem

-cegirsi it legendele aitologate : .,coi:ita

^cteitcainrr-o zi : i i alteie ioLr-un

^a...- (Cioc.al ia);, ." i i crcAt" un"

oc lJte Ce-aLe EoaStre inh._un a::r. ea creslca iol, :-O 2i.. . . .{Pa, caJe,a ciocir. l ie. i); . .Ci{ f f :rr i- lr lari . . . , , aporcslfa r iori i_soc'cl ir iJ,. . ,a, f i dorni iL lu mLrl! f i bine..." (Fonrirra,s):,,avea o fiicar ssn de frurno.tsi. c:r i s-a dus vcstea peste noui

24ti

j:f! sr :r:.: ::,Jn'i---" (?.'ioiglretoarea) ,' ,,1a soare t€ !:i.!-; . r ' r : : . 1 . - . . i . . i . / lV,^H,-r .d; l

Spre deosebire de basm, in cazul celuia semnala|a egiE-ienta udui lexic paetic bogat, aparlinind unui stil ftiDcu.o-nal al limbii u, in legend6 Umbajul este apropiat de celcotidian. Naraliunea, pe de alti parte, nu este niciodatetihnaii, pt'rD duplicarca sau tdplicalea unor 6ihlalii epice,.cum constatam iio basm, ceea ce prcsupune o intentie -eoitarea eJectel,or d,e retard,at'e specifice basmului. Ritmu-lui lent al povestirii de tip ,,basm" ii colespunde in.le-gend5, $i ca urmare a absentrei electclor dc r:etardare, unritm mai rapid al apropielii de deznodimlnt.

La polul opus basmului, naraliunile orale d€ tipul,,povestir:e" rel,ateaze evcnimente despr.inse din experieniade viaJa a povestitorului carc este, totodatl, eloul principalal cofistrucliei epice. Preocupat se dezveluie tn ad,eudtpetsoncl, inscris ln evenimentul care, intr-un mod saualtnl, i-a marcat existenla. povestitorul, m,ottot Fj,.erou alintimpltuilor, se impLici @tecti1, in namliune; dcterninin-du-i prin acest fapt uD pronuntat aspect subiectio. Calcguld generali, evenimcntul epic gravitcazi in orbita selr-zatiotwlului cu care, intr-un hecut mai apropiat sau maiindepdrtat al vielii sale, a fost confuuntat povestitorul inspatiul re@z, al lumii imediate, Iutentia povestitor-ului fiindaceea de a a.crcalita autetuticitateo i,rtirDpldrilot., formuleleconvenliei estetice lipsesc, dupl.cum lipsesc $i procedeelede litmale a naratunii. Sub aspect stilistic, limbajul na-ratiunii nu este .diferii de ccl al comunicdr.ii cotidiene.Tematica tipului,.povestirre" este circumscrise olizontu-lui restrins ii repe-"abil al rur.alului. Punctele de conver.-gedli ale unor ascmenea povestiri le replezinti intim-pliirile din rezboi sau din armatd, in cazul birbalilor,sau ,,intilrirea" cu fiintele mitice, in cazul femeilor. Ci-litoria intf-o localitate mai indepertati ti eventualele pe-ripelii pe care le presupune, atacul ursuiui la stind etc.

13 A sc vedea in acesl sens $i lucr.Jlca lui lon qoie,lru. Stiljsticatunclional' a lrfibii .orlir:q Edii. Acad.. 19?6.

. l

,r/

aceasil siiDc, se nuaelie Piatl'a?eir l&i;, ,$-apoi d.e-ctu' '7c:. vo

, Iancu.

ret€tv:i: ia bgefuie cu po!-estir.ea cere rLu-i s,F4lr'iiyee ;iipetrtTu adevirul cE-reia au garant€azi.

Ca $i basmul, balada sau colindu! legenda nu este alt-cev- a decit o form6 poetic5 de asumare t vielii; dar daca,'pri-r colventia sa estetici" basmul propuDe'eEziuni diorealul vieiii imediate, legenda, dirnpotrivl, reminefascinati de lo|aele realului dia lumei ioconiurdtoarec6rora, prin retorsiLrne poctic6, le ofe]e seinitiaa.tii. .Marile ihterogaF! cu prilire la inceputul qi sfrrgiiul

.lumii, cu privire 1a puterile necunoscuie benriite ci ;-arascunde in lormele aparente ale vietii sau dincolo deacesl.ea, timpul ti evcnimentele inregistrate prio scurEerea.*a, , complexitatea morlologici a lurnii vizibile ;fcrisuDrecrele legendelor, Aclcsca insd, cum se intimpll mai cuseamd. .in ^

cazul legcndeloi lugiografice, religioasc,suorccrete srnf itnprumutale dinlr_un fond bibi.lic. Nusintbm insi in fala unoi simple preluJri ci a unor procesemult mai complicate in uraoa c6tora subiectul implimuti.t,iemodelat de conventia esteticd, de pul Ce sei:siUifitaid$ rlltercgcre, se indepirfcazd pin6 a ajunge.de nerecu_no:.ut

-fali d-e.sursa p-robalild,- Un exeinliir dinrre cete

mai la indcmine ni-l ol(rj lcgcnda romin6asci a Cceatiei.Ac-easra nu e-stc, cum aa pulca si-i pare .unLli

cilit(,rgraDll, o srmpE glcrsA in jucul moti\-ului biblic al (enezei.cr propirne o alti znlelcge,.e a nctuiui absolut. l;treacalegencla esfe construit5 pe o Sittratie de tensiune intre'()valoarc aarord

-Fi.o .alta f i ino|d: DLtmnczcu Si €riciul.lvrarrcre gcst savrr$lt cle pnncipiul major estc iDpelJcct.ceflrl este mat mic decit piDrintul, as cl incii Ccmi.jrcul se\iecrc- srlrt,sa ccari ojutor. nlujorul sc rcctiJ:cd prin ;incrr-dar tnt loducerea acesiuia dL,1 uirni ir sccnariul rni i ic aicr-eaiiei modificd dimensiunea simbolica a gestului absolui,lmlSllx!

nu ca un-irct sin.gular, ci ca un proccs. consccinlia uner cooperiri intre exfrcmc.- Conjugarca sspeclullljgrandios cu cei umil ascundc un subti i- loc

"l ""*; i l ; ; :P"Tl9r"u: imaginat ca principi actil, irp" i*.ii" ,""i1'.mi.lir,e form4 dar imperfec{iunm o"ai"ii

""uotu,i*u-"tLlnsu cjcRls prcge[ire mental i a actul l l i . Ar. icit i l . formj

feiului..." * ftairo

V.JII lciiDc, po|nir]d de la ace;te observalii, colcluziaci io n.lraiiiDilc ,tr.alc de tipul ,,legender' consrructia cpica

' 5e reJlzeJzi rir o consecinle a relalici intre doua cimpuri.de tensiure;negde ca putere:.un prezent al poaestirii -,,acum', ,,iil ziua de astdzi" - ai u\ h,ecut atr eoenbnentu-lai .* ,,atunri_, ,,denult". Conactalea |1Jj ac1bfl Ia atuirci:Doma poeticS a legendei, acuze o insuficientd a prezentu-luj povcstirii, rcsitlit ca inapt sd, senniJice plin elinsu5i.Prin deschidei'ca unei lelatrii citre trecutul legenda., inlp'"Iorjul c$ uj, l . r. i ld cxccpiic, cstc jmaginat! gc;cza tutlFro, lo) ' i lclor ' )calului, accstca capdtd, o semnil ical ic. Or-

, sem)rificrlja di intl'cgul rost al construcliei epice, nu prinoiLeidrtrl, ej. cum reiese din atitudinea prudentA a pov;sti-torjlir - -,sc, zicc c5', -, ci pdn faptul cI dd.\e?rs uneitoi)re care, aii.Iel, ar'. rdDrine oidd. Legenda o sustrageilo;ljculuj. Ije .ri pl iitl'-!ln adevet poetlc.

Fi.;rerla Diiratorlrh.ti. de Gltiel, nu este sennalati inli:teDd;. cun) -re intiDlple in cazul bnsmului $i. mai ales. in.acfl6 al prvL,itjrii care, ir't mod obiinuit, .rdmine o retatar.e

. la per.soa)r:l irijia. Exar1liniDd repertoriul de fonrule,!rJir\ ' ( ' Ji(. bi ir . tuluj, nc o{l 'g atcnl ia ccle dc i ipul :, ,Dunrn.-zcu .a r,-. l ie. ca cuviniul din povestc inaintc multrrat e:,.c , ci'id.lreCL'a::A existenia uiui ccremonial naiativ.Dir ',i.rp ir ijr':p. :-ccurgind la ior:rnule de felul celei de maisus. po!,.sijl.t.ul bast]ruhti. !e desprinde de naratiuneapr' 'prj t , . : ' .- i 1..; . , ; ,rpu) de r rcanl;nt i cxisr,.nlu ,.onvcnl. iercsleii.e cs-1'c si:. ld baza a.tiiitdiii.sale. ln cazul legendei,po).:'s'.i!o)!i nu se inplici ln naraiiune, faid de carepasb:ead o r'ezerv, nlar-ca'!5 sii.Ustic prin chr'ar formula dedes.liidei-e * ,,se zice c;?'. Prccedcul determine deplasireatn pir) pl, : : ' ) J japLclor pocastite $i nu a imagini i povcsti-tc:1:luj. -q.ccsta iel ine, Idr.d sd,-f i asul) le, punctul de.vedereal u ei i1$aDitiii nediferenliate - prezente in acela$jiapersonrl .,ie spune ci,, -, specificind o aiitudine

250

.'1

)

sirnbolici a princ:piului pas!v, !::!c\s !n sinc, dei.!Il"solutia, dar reluzS s-o traducl In act sau si o co unice-Cooperarea agentului Jizic cLr cel splriLtlal nu este posib edecit prirtr-o fraudd - fultul sivilit, de albini -n:aniefi simbolici dc a sugcr'ar Umitele univelsului incare locuim. Dualismul este pisllat ti atunci cind actuleste tlansferat lnh'-un plan a1 deternindrilor norale cudilerentra c5, de data aceasta, co-autor:ul crealiei devilreSatana, principiul re ui.

La capitul apestui demers, abstractie fdcind de exis-tenla unor piese oesigure ca lorlnuli dc realizarc estetici,care apartin insi unot zoue de tranzilie din sistemulprozci. populale, putem conveni ci legcnda rdmine o speciedistincti de povestire, Ilealizata in confolDlilate cu oanull1ilS convenrie, nal'aiiuiea de tipul ,,legcndi" pre-supune un sistenr de eleixenTe i|Lie|-ne Fi un flod deoi qaniza.l'c a accstolir in vcdcrca lcalizir'ii nuui elcctesl"ric spcci,fic. Pcnt]:u a irlcsni intclegcr.ca Iormulci salepoetice, vom rezluna, sub forma unor indici, particular'iti-ljie cclor tlci aspccle a1c naraNiu[ii o[a]c :

_ Bas.rEl f,elcnite

--

"*,*t "*

j, csle o ]]ovcctc dedimnrsju4i a ple

?. n un,)r in i inrpl i r ' iieaderArak . -dcnuntalo ca aia-

-r'e prjn sis|cmulIormulelor dedcschider:e Si dei;lchiderc a na-

3. fovcsi.ilorul nu-9iconlu[c]i persoa-na cu ceJ a erou-l_iLi -

1. csre o po.,'cste dcdi cnsiuni mrireduse deeti a1e

?. iuno' : i l in1dir ircsimlirc 5i prc-zentnaa ca trccrlc .sub aspec!{r] ade-vidirlui - do-vadi lomulele

. pflrdente de des-chidere a iara-iilnii {,,se riccci)

3. povestito|ul r;-ficonlundi per:soa-na cu cca a cto'd-lu i

t. esrc o po\:cs!e dedimensiuni tnaircduie dccit ale

2. a tuor inlinrpliriaalct<irale (saupr€7.entit9 ca a:

3. por,rsiitorut i$ieoniurdi per-soslra cu cea a

11. revendicind tnsi,dc rcgulj, calita-taa dc mnrtor in-tidel al iDtirnpla-rilo! lelatate sl-

5. asumindu-$i pro-Prietalea asuDra

. narctiunii (.,po-

o.-cvenimcntctc rc-latale de baslniilt Dmicctclcrnlr-ur trccut ta-

7, $i intr-un sDatiuIaburos - in f;r-ma obiinuitn atdrimulxt cetitaLl

8- fabulosul coDsti-. tuie o prczenli

intensg iD nar:r-tiune : fiinte, obi:etcte, actiuni fa-buloase adeugatetlrnpului 5i sDa-liului Jabulos -

4, iI cviti si de-Duna miirturie.inditc.en! de ma-nicri

5. porcstitorul iiidcclini rcspon-sabilitatea asuDracclor spusq ire-ccplind rolul unuisimplu eolportor({ormulclc dc .les-chiderc de tiput,,se ,ce ci,, silrtcorclatc cu for-mula dc iDchidcredc tlpul ,,cum amauzit-o, nm po-

6. c\.'onimcrtclc po-\'cstitc sint pre-zentate ca arraa-tinind unui t.acxrneilcliJit (,,dc-multu, ,,odari".,,cindva,,, ..De

7- Si lnui spiliu real ?.

8. fabulosul, in mod 8.ob]tnuiti consti-tute o prczeniJIamiIorE in nara-Fune

{. ti Drczinti cvc-nimcnlul in cnli-late de marro?clttotizal

5. asumindu-tJ re6.Donsabilitalca a-supra celor 'po.

6. dnr motivul ciap:lfline unui

evcnim€rtul eDio-sc dcsfiSoarI in-tt-r.ln q)Btiu teol

absenla labulosu-lui clin povestire,este suptiniti ins:pdn elemente desenzalional

Basrnul Lcgcrdir

. {

253

Easlrul lca;4lgveFiia :s::acA. este mai terrq structuta'li, cu adi €tecru.!cstetic esie mai spcctaculos, Din punctul accstx dc vc ]i...legenda se situcazd pe o poziiic inl.ermediarS, intre baslD,cel mai soleBn tip de narafiunc, 9i povestire, forl4tr. peri-fericl de constructie epic{, tn sistemut cereia intenfia es-tetici, gei-i nu esl,e cu totul rbsenti, atinje cele qlal scd-zute !'alori.

9, fabulosul se afle6ub control uman

10. namtiunca se dcs-fitoari intr-unstil formular

1r. plin Iaptul cnIormuiele basmu-lui alcituiesc unlexic poeiic bogai

12. limbajul basmu-lui apaltine unuimarcat sril 50-i€tnr ti est€ pu-ternic alhaizaDl

13. ill naratiuneaest€ dtm3ti pr.induplicarea saqhiplicarca situa-iiilo! epice cceace are drept con-Eecinte electe ale

9. dar, aproape iiriexccplie, conho-

10. Darsiiunea dcz-r voitl elemeDle de

11. drr Iolmulele le-gendei al.ituicscun le$c Do€ticsirac (inferiorita-

de ba3m)

13. in limbajlrl le-gendei siilul so-lernn este rnal

13. iar namtiuiea nuestc tt:natn prinduplcnri sau trip-liciri ale ;it{atii-

9, cind fabulosul in-tcNine in pqv€s-lire arc torm€'aleatolii - con-trolcazi sau estccontrolal dc uman

10. Daratiu;erdcslito3ri iDt!-un stil lletormu-

11. lcxicul poeijc re-plezentat de for-Inule fiind toarte

12. ir ljmbajul po-vestirii stilul 50-temn rimine ab-

13. iar naratiunea nu€ste ritmttn 'sieviti electele derelaroare,

SILVIU ANGELESCU

Examinarea semnificaliilor fiecdlui grup de indici di-feleltia1i face posibili formularea a dou5 obselvalii :

1. - basmul, legenda si povesijrea reprezinti nu numaihei tipuri distirlcte de ,,povesiire", fiecare delinind o for-Iould poetice proprie, ci si tlei atitudini estetice de asumalea realului : evaziune, corectare, implicare;

2. - ca lorme ale epicii oralq basmul, iegenda $i po:vestirea se ordooeaze intr-o setie ?eg?esiod. Cu cit con:

254

. !

APRECIERI CRITICE

- ,,Deceul cste un bos,n, oteDit a da soluliuDea unei problcme,--!rin Io!_ma sa interogaii.r,.i el sb apropie de rhicjtoara; piir_ folld.'l!si, prin dijloacele pe cari le intrebuiDieaz:, prin elementui cetsupf,uaiural, dcceul facc.pe deptin paltc din barrr. Un deceu. ficc;t dc scurt, nu sa va confu_nda niciodati cu lh'cjto(ila ; pe cind,djn contra, un- altceu ceva lrlai lung ar'e pini-nt!-atila aspectullnui bssn, incit colectorii il publicA Iiri nici .o sliali intrc bas-nsle propriu-zise; ti nici n-au undd alurca si,i afle locul in tn-beaga sishma a Uteraturii loporane. Ata basmul publicat deIspi.escu (Leq€rda, p..205-210).sub tiflut: tftrnrdi cu ltitele sescoole ,drdcie diti ca.sE ns este decit un lung dcceu: dc ca vini-torit sint siraci iar ciobanii bogati ? t..l Elcnrentul cel tendeniiosal dcceului lezult , din amcsL€cul celor doui rc4l i ldt i j rc.r t i tatcasiSfii cel€i neconttlente dll somD, de unde tzvor:tte DasErI pro-pr ir . r-z is,9j lcal iLr lca ! l j r i i cet! i con$l icnic d. \ .eehtcrc, carc impunemint i l onenc$t i h rot pajul raj l . . l iDlr c jc r rczo: l i problcnc. Decculesle Iiu al ahbclor rcestor ra6lji;jli, aparlillinC pe jumitate visulujr i pc jumihLc r icrei . El sc na$tc din insot i fes jn p{r l i a r : isului cudaetea. Cit1d. bartr1lt pro!.iu-zls ti copiiut sir, cjeceui, ej..rng ate-opolriva la un ilscmrai grad de dezvottare inrr-o soe!€,raic dejarol . . :v dc.tul dc ;nain: i l i , ctc:ncxtcle Ior sc Iuzioncrzi , , s isrcina_iizi,idu-.se irtf-LrD cornplex nur:rit rrtj.talaiie, i, carc sirt alcul pe-trimi necoo$fjenLe provenjrd ijr--ct sau i}ldilcct din i;rs'?]?ll pro-priu-zjs, o pildme corsi;enli d.rtoriil caracicr-utrii celui tcndcnliosal deceului, $i o alti lritrjnc ccnrcticnti :ezutlaii dln opefa ulte--ljoari de sitemaiiz.:.e. ?ai i.rn)ii:tea ce; nccon[.!ieni::, sust].as;'libefului albiiru, tcaie rnilol4giile se is$nr;Di ura cu atta, Si ele

256

r:i!l se decse-!:se iecit pl.in iumitatea cea con;tienli, care le tpro_pie dc nalur3 ttclaturii cclc'i culte.

D€ceurile in gcnerq lie ronrinctti, li€ sh'iinq sint de o var'ie_iate e.\tremi si ale o extlemd ingcniozitate. E1e dau o soluliune

' popofani ncaiteptati problcmclor cclor Inci mad ca Si ploblemelor' celor mai mici, si poporul aIc o dcplini crcdinli ln dccet, 9a gl-n

bdsm, ca Si-n Dis, micar ci nu crede in tabult, acest produs deja'prca dcDir l r l ar l rasDlulr i . '

(B. Ir. llisdau, Elufrologlc(fr Matiufl Eo44'rlr.. Diction.rul limbii islofjcc tt lopof.oc aro$iurilori lll Lsrl, 61, $!4_3c;1,..tjcolul

,,Vo ra 2olesiq dcti obicjnuit sinoniDi cu basnr. arc si ro-'mrincil.c o sicl.i Inull. n)ai iDtiDsi, putir)cl dcscmna alrcrnativ: le.gcndi, snoav:r $i chiar prorclb (poxestea 'Jorbei), De acaaa amblitermeni sa asociazi adesar cu rcca nuanti distinctivi, ci unul- basmul - sc rpzeri'i pcnlru nsraliunca lantalticn propfiu-4isi,lar ccllalt - Dotcslcn - poat€, pr.in caractcr.ul ei n1ai compre-

: hansiv, si lnrbrSlitcze ti allc rarrulc at€ litc,:alurci oratc,,. I...j,,Basrrul e o lol.IDi a genurlri nnmtiv al cjfei caracter cscntiat

' e mir?culosul, supranatu!?lul, pr.in care sc dcosibefr-c dc lomanul. t i de novela din l i teralura art ist ic i . Dcoscbirca- i dc tcrcrdd eastfcl mareati dc lrrlii Grimm: -Dasnlut e mai poclic, l€genatamai istofici; basmul subzisti apr.oape do la sinc, in eflorcscerla slcxpansiunca-i p!op!ie; lcgcnda, de un cotori! Inai puiin variat,are incJ pa.tieularitatca c:'r so linc ale ccva curoscut ti ttiut. alc olocditatc sau da un numc istoric-.,,

(taznr tiincaiu, 'Jaslnelc

rorfl nc. ir1 comptra_titnc cu rcjct.ictc anri9. .rosice ,r ,r teg;rlrd. 4 rdsrrclc ponoorclor inuecltatc sl ale tuLtfoflropoaretor rotuotrice, Buc!.efri. 1c0r : editia !tl-n, Ed. illuclla, auculcrti, Iri3,

,p. 139_140,,

_ ,,Citugirut bizaiifin EIiiDie ZigabiDos, rzvorul principal asupradoctriDei bogornilce, in ti ul XXYII al opor,ci sale, panoptia DoA-

i

/

. f'i]reticd (ed" Ivligl1e> Fatrolerda staecs, :Z:NX, cat..1298' S 1,., :-.:hansmite urmitoarea ieeengi bogolailicI, pli\ritoare tz crealiEneaoErljui ; .Satanail dupe. ce a. plEsmuit trupul lui Adem din pnmintarlestecit cu api, l-a a$czat is sus; din care cauzS s_a scuEs in Di:dolul cc.l drcpt oalccarc suc $i ic$ind prin dcgctul ccl mare. s_a, in-coHirit De llildnt ti a .luaf figtue de Sarpe" Satallait" adunind{i-ri!uie!ile,. a suliat viata tn eorDu.l umttaf ale eL Dar sdtuf -scurgindu-se de rscmcnca in pic;orul cet drcpt, s-a inchegat. i;plciture intofiochiatS, care indat5 .primind viaF fi despi.linctu_sede deget s-a ficut Sarpe ;i $e4,nia.., Cinct Satanail a vizut c6nunca lui este zadarnic;, a tridfs soli la. Tatil ccl bun, ca sl_l. mage si trjmaati spiritul lui t se-i fEeiduiasci cE omul va ficomun, daci. va pdmt !.iati, ;i ci din neahul accstuia se lorumple ln cc. locurite din cale fuscser[ izgoniii ingerii. Dumnezeulnst,

-cum este bu!, a suflat aluhul vielli- clcatiurii lui Satanail Silnd€ti s-a-Iicu! omul tri.ind cu sutet, car.e s!; glorilice trupur ri55-l lnDodobcasci cu bulrc virtuliir. AccasE lcgend! cufeos:

acum €00 de.ani djD Aura bogomililo.. de cirre c6tugdr-ul biz&Un,tleic$te pini as6zi in cictuL de.cledinig plivitoale 1a crcatiune alepoporuilri nostfli,'.

(A'. c.rlolno, cnrtttc paputarc in ritc.orrta ro- 'mdncoscd, J, Bucurctd. Edilu.a c-isci $oalcto.,r92t : cd. d n-r. EdiLGa Enctctoocdlci EomnnS,Bu6rctu, r9?+, p- 51-5s).

po$ant de.:i a zabovi la idertiticiri istorice ca cele adt€te- AEIJazut mai sus ce sint Eotive cu caractcr geEeral Lrdar\ cate eu.fost puse intr-o falsi legitud cu figuri isto!.ice .de la

'|ol. Astlel

avcm grupul dc baladc ccrR poatc fi pr.ids sub dcnumirea de ,,p!obailrbj.Jjj" : otrnniea sotvllLt, tarpele fut sin, sci.parea ile la tnec ete1...1 Pinn ri cunoscutul motiv Kird, utilizat de d. M. Sadovearu Irlhalul p mului volum din frrtii Jdcri - fata ca!e, ca sl scape dor8:diritori, se arunci in Dunire - a tost pus tn legatuli cu !6-

'prcjuleri istorice- Dupi til. Jorg4 moli!'ul € in legits!5 cu Gpitrviloturcilor ]a DuDlre. Ele ar fi dat nattcre ciclul',:i dunetear illa ear€ar Jace pa.te motivul acesta. Dar el nn apare numal ln .tlnuturiloDunirii, ci si in celc nruntoase. Unr din cele

'nai vechi legendo

culcse la noi este Pi& . co.bului publicati de M. Cudulan lf,

"Propitirea., I/1B.1.1/, p. 101-103. Ca si scap€ de urmdritorr" o.lat:'se arunca de pe munte in pripasti€. Iar dace treccn la slto

popoarg motivul aDar€ in cele rdai lelurite situalil. La popoarelomlritime de pildE, fata ripiti de pirali se arunci in irare," ..

- , @. caracoslca,

"ou,ro t"oa4tooo? ,o^ana,4

EP,L., Blcurcs!! 196t! p. 131-13!.)

,Nu incape iici o iltdoiali ci l€gcnda ld Dngof e o legendi. horaldici cum e de p di, ca si amiDfim rm exemph (|ai apropiat,legenda corbului cu i1el dill stema Con'inilor, De aceste legend6e.a plinA Eumpa medievaE. Aploape fi€care blazoD l$i avea le-genda lui propde. De data aceasta inse, nl] avem de a lace cu o6impH l€gcndn herildice, care se 8:sefte izolati numai la poporulnos!!!, cl ctr o ramu!5 a lrnui ?utemic erbora lutrc legendg Icinri redicini nc duc departe in pemintdl dilerit€lor popoare euro-p€ne 5i orientale. Ideea iundamentaF a tutrEoa acestor legeDdoesle ce e.oul urmirinal un a$iDoal misterios (de obicci cerb) €st!con4us pe locuri nccuDoscute. P. Cassel ne di rlrmibarcle v.aliatrtdele accstuj moli!, cules€ aproape din lileratura tuturor Topoarelo!.

L iD prirt clin Inalia um;rette uo cerb 9l aDoi se leticeitoiD locuri nec'Jnoscute.

2, Dietrich, ditr cpopcca gcrmaDii, atras de uD cerb alungaln iad:

2s9.

I

-rExp€rlenla sufleteasd strivechs €si; pentru noi mai insem-_natl de€it tntimpli,toarcre $i rlucruantete oip*r" irr"".a. iiJi"orisine strilii indcpirtatc, lto comune Drud fi poe-."ir" l""oi:.

tllatoalq studtut motivelo! se cdvhe si lle ti p"iirrr ,i"o "i"al,.de poezie romaneasci Nota deosebitoare a pocziel poporatre a unuipopo. nJI

^este de a s9 fr niscut in acet Dopor, ci de a trAi in el :url rnotiv imprumutat de aiurca poate cipita pc tirritoriut nostru oviaii speclaE. Fi accasttr !,IalI axtisticA se cuvine si fie pusi la

lumjna, cici ea ne caracte;zcazi indcosebi.De altA prrtq a separa ceea ce esle motiv universal dc ccea

ce este mofiv balcaniq leDtru ca ln cadi.ut accsta ta.g se putemirlla ccca ce este &otiv €tnic rominesq estc pent,ri noi mai im-

258

J. Acelati lucfu sc.iDiiurpl! i: c! uD cavalef ditt-o tege:rd:din Gesta nomanorrnn. .

4. U. vinril.or d;n Tirot ur.mircftc uD ccrb alb, pirli cc sepripidci lc i r locrr i sr inconsc t i necu oicurc.

5. Contele Wildcostcill, alras de Irunusetea uniri ccrb ncgrq-u@irindul picre intr.-o priipastic.

6. hh-o lcgelali din Japonia, croul legcndci, Jamatokq estealms ti iLrrclat dc un dclron cu Ilgur.i dc cerb.

?. lntr-o locnlilate din Ea1'ndq vinilorul ulmirefte un cer$Si cind Fa ajuns, cerbul s-a tmnstormot in {ati ti s-au inecatantrldoi i r-o tintinl.

g. Un rcge viDeazn b Regensburg dupi ur cer:b tj cinct vreasin pijl]di, cerbul se schimbi nrh-o fati.

0. ln poveftile lui Syntipas, ccrbul urmirit scari de vedereavin:ltoxului fi in i,)cu-i apare un alcmon.

riguroasa mai putem alla el€mentete conune $i a dovedi o legi-

. E dc obscrva| ci sub ftdllra cebulul mai aalesca se ascuDaleuD deman, de obicei in lormi de Iccioarn Si e adusi tn legeturecu o Ilnli ir. Dupir pircrea ld Cassel urmil{rca c€lbului simlroli-zcazi viDnrci (lupi pliccr.i. iar lintiDr savujjarca lor. Ca si lleT:ti !t.T]t. complerl am putca adirusa ,i curoscura lesenali aStintului tlubc$us, patonul vinitorjtor, calctq aupn ce urmircste .un cefb, il rjJr)ge +i llea si-l sigetezc. Animalut sc oprerle, ia!vinitorului lLimit ii apare ca o nrinune cerbul legenalclo! cr.e$tine,pulllnd iD lrrDte o cru€e stijlucitodre, Acc6tca insi sint motii,cl'ai ind€plrtate ale legendelor noastle, in care alroape numai ideeafundamentalS e comund. ln m€rsul tor cle la un popo! ta altulprin iDr.iurirea altor clenente stliine, abia se mai poate destusiinlelcsri to! oriBinrl, ast{el ci numai prinlr-o analizi $i comparc;e

',,o"uno."uL.) \,3 $ebui sI ilag€rn un cetc mai rcstrins, hind fu1

combinalic Durnai pe accle dinhc legcnde care sint int!-o leg;d_

i,uri mai strinsl cu lcgcnda noistri.

' Gomuius vula, Studil ale cha1rdlte $l robror'Itd. Illncraa. Bucurcttl, l0?5, Ir p. 103-t0l)

-,,9i daci poelii ti cclcclitorii poczici culte, ai litcralurii luatesub mulriplele ei aspcctc, au dus Ia conturarca a ccea ce este

Doezia Dopulad i..,1 rnulli dintrc ei filologi ori istorici Uterari,

Si-au Dus lcgilitna ir)Lrcblirl I dc rlile ain $i ctrfl sa propagal.le-gcnlclc $i trddtiilc polularc ? Ciici s-a observit cn llecare trsdtieor:ali arc o cxlmorcliDa.i {o{i dc supravi€Juirc de-a lungui

veacurilor'.si o miraculoasi tcndiD{i de diluzare in spatiu. Oricelegendn Fi fuigncnt epic popular', fle franccz, g€rman, italian,l.omin ori slal', se poaic idcnlilica ln tl'trsituri esenliale $1 de

6ulte ori in similitualini rcbinult de mcli $i in Australia, in

Atr icn sau $ni iL i j )a cc hib izolat d in vfco insul i occanic i $ iatunci: a c cito locul de Daritere, ci$d s-au niscut li cum au

ajuns, cu alre cuvinlc, carc este modul dc propifnrc fi legile mi_

gmtorii rlc lci;cndclor t)opularc ?

Cul iozi luLca i l i in l i f ic l n ic iodat:r , parci i , n.o c l r roscul n]ai

mulli pasiun€ cl acunr, iD a da rilspunsuli la accste prcbleme.

Claustrati ca in chilii nrcdievale, Dilrunti dc uD adilc spirit !eii_gios, in1rc tomuri $ nenumll.alc nranuscliser un Joseph B€dier,

Rcjnhold Kiihlcr, M. Caslcr, $i ca ci ali{ia, sc lnsau du$i ctr str_

flclul'ti Inidtga citrc tiDputi lc;cnrlitc si k,cufi nrirnculoase, cind

ti undc s-au niscut lcgcDdq lradilii, basmc. Cu o logici ti inlor-

maiii cum putini dc la ci au nrai avut,.inccrcau sl slabilcasci fo):ma

prirccps. -r l ic Urturrn-, r c l i fcr i l ( lnr vrr j5nrc nc ccrc ]c avcru in

iai', si-umr:rcasca i;togeDcz.. preciz:nd cu rli€ cuviDte loclll ii

data transmisiLrnilor Fopulure."

(ch. \'m!lc. lror]rlo)!1. o0i4cl. prl,lclt)il, nr4.ro,rd. c, : I r"or i i . t tucu.. t r l . I3 l i . D. l9)

?61

. t

turl iDbe ele. Acela.gi fenomeo de sincretisd bunaoad pd care-lioiil im fi in lumea mitudlor pigine. Ne-cm indeDirta plea muttde la obiectul cercetirilor noastre dacd am.umiri aceasti pro-bbme iocepind de la mituule de origine cosmogonicd, adtiadopoi evoluiia lor sub intluc[fa mislicismulul cre$tincsc. sau de aurmJli migroliuncc Si cvolulia lor de la un pobor h altul. pcntrua putea face comparatii mai prccise Si a ajungc la lczultate maipozitive (ti pcntru a nu rirtici ca eroul lcgendei noastre p n locuri

260

,,I. ue!!irji grr.e.ului rr::a. ctr eiisr:i lryaler3:s€ I'Gd;:ipopula:e. El€ (eprezentau fdul ia care s-au cdstalizat in -€nbtij:ea . 'coolempcranil,Jr evenimante S1 episoade istorice realq imagjjleape care $-au formrt-o accAti .conLcmporrni dcsprc .respcctivelehpte. Au existat $i tftdilil de o giDe culti, {ornatc ir mediicnrturErAtti, rrurt aiuDtr evenimeDlele Ia caro !e lefore, ,i .inIi-'ll{ind ldeseari constr.uctii de ordjn rallonar, ;ecorespunzitoarerc8lilr'.tii. Un c\cnrt)lu ciu.nctcristic in nccastJ privinlir sint .cele

.doui trad;iii in legituri cu intemcierea Tlrii nomaneiti : una,de carader popula!, dind, dfcpt intcmeietor, pc Ne$t-vodtr;carc, dupri ce s-a br'$ut cir tdlarii, a intemciat domnia ltuii, aatezat scaunsl la CibpulBng ti a ctiatit acolo o biserici praros-lainici. in limir cc soli3 sr, catojjci, a rjdicat bisefica p:pista$lsau {cloifterulL diD apropiere j cealalti de calacter cutt iBflu- ,eDhta de traclilja

-descilecatului- .noldovean s.i alcituit5 la lTeo. Aei secole dupi e\.animentut pe care prctinde ci_t rcdi, explicind :

Intemciqea D.in vcDircs lul -Ra(lu Ncen'l. di,? A/dcnl ti prtnqrnchrlarcni carlre cl n {Basnrabertilor^. slipinitorii romirnt dinOltcDi!. Crltica istorici a zilclor noaltrc d doYedit ri o seria ate€ledent€ al€ tf.diliej Dqpulare se .!-erilictr pin iLoaezi docunentcretuttafltice, c.ea ce n se poato spure pentru tlaatitia cdtn, ,$utiFosteriorri.' Al i lu l l i , r ( i cfc.r jc.rulor no$lf i fo l i c lc rrnd; l i j te istor ice int i rcul . l ic a fust di tcr; t i : uni i lc- iu ncordnr mai mulr6 i : rczarc.

',,(orpuuib(lu-le ill cronicite lor, arFi maj putin6, acceplind nu:ra; .

p! ul'eLe drn erc si cumlnind rcsrul LctoptsefuI motdo.'ercsc, uE:ut ..r.n irzoar'cle principale.ale cron:cii lui crigore Urcche ,i Simiont)i'c:jlul. cuprirrdc un nLnrir inscnrnar de trarlilji; aut.,rul lui- duPi toatc prcrbabilitiiile, Eustr€tie logolilul _ te considerar.' ,nlcmciric 5i lc-a jnclus in oDcla sa. crigore Urcchc, dimpotrivd,le socotea dlept .basme. $i -Dovesti. ,i, in consecinti nu ie_.;acordat in genere crcdit, prctuind mai mut! m;rturiile c.onicilo!

an:L:r:.r *lc t: ale altor coilelrpor.ani. gi rlut lur M:l\}r, \::.rj-..Costin, fixese:mi de ir3diiiile pnpulare. .Intdel-am Si noi - scrteeL in L4optselnl siu - de ocrrcni hiuini. t6o1jtori dc aicea den

. lar4 cum se trage curlnlul den olD in om. ci o bcserici de lemnu-h Olovnt sn Iic {iculi dc Drcgotvodi ii ccolo zjc si fie iDgr6psrDracos-.!-od5.- Niii tnvnFtul Dinitrie cantami! nu te di!,pleiutege.ln Dcscrlp,io Molilnltiae et reploducc astfel tracliiia ctesFr€ tntre.,

' .cerea in pahare a moldol.eaDului cu nuntcanul ape podul dil|Foc$aoi- si despre biruinia priEutut. cetitatt cizind mort:.deprea mult vin,. Repfoduc€ de ascmcnca, iDainta dc Necutce, !ra-dilia despre polonii puti la juf, dupi inhingcl.e, ii silitj si arecimpia de ringi Cotdari, carc, semirati apoi cu ghind6, s ctar na$:iere Dumbravei-Rosii.

_ Desigur insi ci p€nlru njci ujrul djnlr,j cf,hicdri lra,l,lrite n-auconstituit o Fleocupare atit de insehnati ca poltru l,rn Necutce.El Iestringc cu griii din lctopiseletc prcdcccrorilor, adica in primul

. rlnd din lctopiselut moldoreDesc rl tui Eustralie losohtui, apoldin spusela bitrinilor. Dcsprrc unct€ dir cle rorrnu:eiza;udeclgcritice, aiartinat daci sint inteneiale sau nu. Asttcl desple traditigcu -ijderenia moldovenilor. spunc 5i et, ca si Cosunertii, cE e ;-basnt- , t i f i n ic i o vatoarc. ln schimb, iDsi , s i nr i r inr lu-se c iMiron Cost in n-a admis-o, socot$lc t radj{ ia of iv ind Dumbrava:R_osie, c.r avind tcmci, h fcl fi pe accca in lcsiiturn c,, -neamuliqovilc$tilor-, carc sc tr.r6c din lrtmosul aprdd puricc. Selecfn;asadar t.aditiite, Ncculce a$cazi pe acci€a de al cirof nctevir lconvjns la- inccpurul lero?isetului s5u. ca un fcl de inrroducereDr onou-rr seamo ci poatc ior[:i unii nu \:or ii convinsi de 1emeinicia loq adaug: inlclept :-Ce, cine, va \.te si lc crcadi. bine vlfi, iar cine I1u lc va credq iariri bire !a fi, riDc ctum ii !a fi

. vola, aSa v3 fac€.."

ta. ". "rr"*.u,

vab.r.4 ,lddiii;iit tut ,-.-- czr.e, l, !or. srudi, .tc torcro, ;i rit1toturd,

. Bucurcru, E,PJ,, t96?, !. {+0_{{2,)

'

,,Legcndo. istortcn pornciie dc Ia o rcclititc (un lapl sauun personaj isroric), cdrcia i se di atc ccle mai mutte o;i $i oanrplenti de rilacutos. prin urmarq.Iantasticul e moadtitatea

TI

slraine. Simion Dascilut, in opozilie cu Ulechq le_a dat crezalechiJr s i JtJnci c ird nu mcrimu, $i lc-a rct :Ugrl , imprcuni cu ce.lelaltc'"scDDe sau Locmele Si lucruri-, la locurile rcspective diu$ooici. Uifon Costin a linut seamn dc |Iactitii Si te_a lacut locin k,r.,pisctul siu; el utilizerzi in mod curcnt spusele bitrinilo..la, prrtea ultinii a rperci sale csle alciituitar in intrcaime din

x;2

.esietici indislcl'ls3b:li peliru lealizarea g.'nulu!*' lli:e iJr-

hitori cei n1ai populari sint : Dlagot, $iden cel Iuerq Neagoe,

\4ad bepet ti vocie cuza. Negru-vode a r6dns ca {un lomAn tare

voioic. frumos ti cun{nle*. El !r fi trecut muotii $i a scipat pe

-multi lrali de-ai nost(i- dc tihriLcgenddtc explici $l dcnumirile gcogra-fice : 'Valca Dodmtei''

.valea 1ui Conian-, .Lacul ltue ftDd-. 1l1 ac€sta ditl urmi ar'ficl?ur o {doamni- \,csliii, cu Loate odoorele'. ei $i chiii. cu unbutoi Dlit cu bani. St fiindcn nu a putut fl scoast 9i nici nu s'adat de urnla ei, lacului. i s-a spus diri {und. rflad Tepe$ eliudat de popor cir a spcrirt pe tur'ci ti a stlrpit hotia din'tari'trigind ln teapi pe toti . nelegiuiiii. De aceea ela atlt de marebeliug in tari, incit- oamcnii Inceau mimiliga cu lapte, in loc .dc api, liind rlrai icltin lapiele. *O seami de cuvinte>, culege!'ea-cronicaluli Ion Ncculce $i opcrcle cronicarilor prcccdcnti au cu_prins-numefoase legenda carc circulau iu popor' De aici, elc aupet uns in opcra culti a lui Alecsandri, Bolinlineanu' Doinescu

ti r mullom din prozalorii noi|!j,"

(Dafbu lceodorescu-ocbv Pltn, Fotclor lltefttromdresc, Ediu.a didadrca tr o.dagogrci,Dnsc$ti, 100?r D. 211-r!?,)

' .,Autorul ci (lcgcndci, n.n.) incetcazi a fi un simplu lactorde lranslniterc. I' preocupot fir numai de -c9ea cc spunc,', c! Side lelul. cum spunc, cum.intira t1 implineste laptele si ce sem-riticntie 1c dir. lorlontdnul tracc rslfcl dh domcniul graiululpopular ir ce) al liNeroturll orale. Panl,ru ac€st aspect, s-a} i$pu|emnl mult teunclrur'da lesenAd.. Dln;efericire, ieD$enul c, pcinorigincs lui, mri nproapc dc idccn dc scr'is ti cilit $i inrplicil m{idepafte dc fcnomcnut lolclor'ic ai txansmitcrii.oljale. El sc rcIcrimai mult la opexele litel?rc crcate pe baza tmditiilor populare. I...1Da llegcnda, n.u.] c DuritLto ca unui adirc rost social Lcgcndaexplici, limurotic, inva1"i, di exemrrle de urmat, sau dc ocolitcu dezgust tl olonrc. Da lcngi str'ins colcctivitatcx uuui grup social,

, a unul sat, a unui tlr1ul a unui poDor..."

{ovidiu Piladlmo, tlLtuL.hn portuhrd tunana,lt.PL., 1969, p. 4r3.)

,,,..:e:-i. esle o lrovestire, de obicei de dimel1siurd rcduse,aiin{i cleperie lanlastice ii miraculoasc, bgzate pc lolldul'rcsla] u$€i iotilapliri istoriee sau pe miezul imaginar al lnei inch!-puid. mitologjcc, t..l.Iagcndele populare lomine$i so $upeaziin doutr mari catcgor'ii, dupi cum dozeazi c'lcmcntclc {antasiiceti cele lealiste, $i aoumc i leteldc mttologice Ei legelrile i,storice.Prinrele atribuie origineq existcnla ni lnsutirile lenom€nelordin laiurl uio! personaje imaginarc, de dimcnsiuni supl€nalui-alqpdntre care rccunoagem numeroase pe$onaje de basm ca: du- .burila case! fala +i mrma pidudi, ciumo, iclelc, joimnrilcic, mal-folea, pricollcii, piticii, uriaiil, strigoil, ursltoarele, stafitle, $tlmaapelo., dflele etc. ln mai puline €azurj inlilnim personaje din

.legenCele hagiogralicc apoc fe (Sisoe, Criciun, Sinpetru)."

(Jstorio Ilr.rdlrrll ro'n,'nc, xdilura Acndcmlc.n.s.B,. aucrrcflt, 19i0. rot, r. cd. r II-a. p.

. ...-.in contcxul cullulii omle, lctcndclc alcnluicsc mai mull osti;rrli,4ecit o lilclalufi. dar ru o Fti;nta! bazati pc cunoatt€rer{.,ta, ni i:ationament, ci o pscudo$tiinln, Iunclamertatir pc repla-zcilau.i imnginare. {...1 dtiolqgi e sint im€iginar-Iantasticc, sceastaliird nna diD particuraridlile dctinitorii ale gcnului. tn sistonul(,rdiikn.l ilc sinalirc clc .Fu ctczutc, nvcnu, dcci, Dcnhu mon-

. r.lirntcrr lolclorici, valoare de ado\'ir, Dste e)iagelalii iDsl ipotezacr_r. odrri n.casli taloorc picrduti, lcoendd incctcoTri 6n mni qrist4(t rtnro, ln ufarn tun(liai da cxpticarc, rccslc cuuloEti iru nvs!

Fi a funclie alc semnili.are, i'rrcglslrind aprccieri sau trtilodinlnl6 scnsib;l:tirlii um:rnc At.llcr?lc dc tcnt,mcnclc obscn'atc $i de

o{nrcic io k{ c iu{ l i r lc . '

(nrit).i Pon _ p$ct nu\idrdoiu, iolctot litefd,,rrn(rc. Ed4ia I rr-., Edliura didactictr $i pe-

dagoticri, Bucrrc$rl r9i3. p. 30i_3t{.)

..r..lirul. basmul $i legenda - cu toate diferenlele de ordin(:ielic ce ;e pol stabili intrc ole - sirt, intt.-ul1 anurDe scns, o

264 265

r€velsiie a neculloscullrlui, a lun]ii ncb!:loase $i 4rdgice, escu::si

sub s!;ralala rcaliiilii concrct€ Si 'alundati in abisurile consuintei

umane. $i cum legiunile necunoscutului e|au pentru omur prl-

mitiv inlinit mai iDtinse, mai bogai€ ill taine decit cel€ ale lea-

lititil prlprbile, miiul ii lcgen(la au fost pentru cl una din ex-

Drcsi i lc intclcclr ts lc cclc n1ri picnrrc i i ma; cuprinzaloatc "

.oon Dodu Bilit, Dtcllti 1a Laoenne popdnrc

iomdacsrl, L .ditic c.idcn $1 sludiu intFducxvdc Tony B.ill, Editur. ]vtulcrva' Blcltctu, 1131,p, xr.)

. , ln io lc lurul nosl , r ' ! r . c.r s i i cc l a l r l lof popoale, s int l rcc_

ventd inrldirilc de nolivc nu n{rrar lntre dif$ilele specii ale

Drozel populare cum vom v€daa, dar €hior InUc goDult Cilerlt'e'

ilncorr -

eeomlro'"a alul1go pl'le la lalatLlttrtl de subt'at' ln

l6cond6lo nodstLa gislni thtull .u'd t€lnail(6 6Dro.po ldehllai cu

a baladelor'. Acesl fenonien sa intilDcsta dc la loula cea md

simpli, pini la cea mai complexi. Vom socoii simple transpuDcli

tn ;rozn, IiIn alte ibplicalij, dc crcmPlu, lcgcnda ivlarco$_P4t4 i1r

tuptn cu Crixdtul, cu o singurn varianti, a baladci Marcot-Pd$a

6au Criudfrl, cu accla$ subicct, sau ]egcnda Copitul RomaD, cu

douir variante, a baladci Rorlall- Mai conplicat de iDterprclat'- pregrizele sugerirlcl un Paiaielism de c,:eatie intre doul g€nur! -

e.ste cazul legendelor clespr€ originea $i aspectul Eoarelui $ lunei'

cu nenurtar:ate tipuri ii variante, tn rapo$ cu balada soatele ti

trfld, aviDd acclasi motiv de baz6 - iubi':ea picatoasa intre ttate

si sb;'i - ti a clror dezvoliare narati!'5 esie atit de asemdn5toare

ln varieiatea lor."

Gonv arill,.sludlu lntroductjv la vol Lctctdcpot)xlofe tohrasetll' I, Editufa Mircda Bu@_rctl,it 1901, p' t?-93 )

,,...tucnrir3fca cca marc ir uncorr rdantitntca cc e-'iisLi lntre

basmele tutulor poPodrelor ne dovedqte cl 6i tondul acestor

basrDe, departe de a fi d:n timpurile Preistoricq mitologicq €ste

din cdntra asemenea rtult roai lrodem- Caci cu cit un element

j266

c6r!!!1r': r-.:lilJnrel('r inao-gcrlrrar* esi( nliri lcchiu- et airlri s-E

schimbai si $-a modificat intr-ufl mrd a,( cle iqdica]' incii !n_

ludirea sa ln acale popoarc t,. lr'cbuil sr:t fic d'sc('pcriti in urma

unor celcctin i profunde. c.rnl ;c_(' lrmli' btrniior'i linbislic(' Abia

itupi utite:r secole da cercctr'rti. adesc''fi crr!i('lsc as{pra rela-

liu;ei Imbclor intrc dinsetc rr rcrtil ll"l)l' tu sccolut n$slro sA

aovcaeasci ci timbik Eux'pci slau In stritrsil l('!{iitulir cu unele

limbi oricntalc fi ci tr,trl{ siDt In"cl' unri si rrc(lcinsi lin)bi ptF

mitr\.c- I-i bns,Ic di,r contri. illi'(nr,,i cx li '\'cfii. isL(!n'lr'e tr

snoave, ne ajunge ((ircll I{'r r'1 diltlit! litcf:((ti pcntiu a re_

. cunoafte imediai. cu deascbircu nuDlni "r 'ici

rrnl irrlr_d b in'

romin;, ncolo iDt!_o lrrinir scrnrrrnii 'si

:rc'no inlf_u8! ftun(f7r'' St

a..a mai ot,partc. De sinesi cl(ci ''

:rc irnpnrr' ('Dclu'ziun':r ci ti

basmeie in ce prive'stc fon'lul l'x nu pt'ltttc sn ric decil dirr 4'?(ori

epoca ca $ porcst-ilc, istorkrrcle li n!'{clclc {i nicildl.|lctrli1 rl( o

"iiGt"io "s;, d€ illoae !:rr.r chlnt' lliritr{' cpc'fti $iti(n' Lrcit do'

veatm Oecl pcnrrt| unclo itnimc oflllxrd nonrllrllcn {r /o'(l1rfttl lor'

otunct se oxptici Fi nscnrintrrca l'rr lt| lllL'r'it{' Dr't'tt'xr'(r I (.i(l! In

atelaii moal prccum a'r ajuns in lillr'lLdi, lol in'rcllqsi nv'd !'i

""ii it, *"""si l'rcm( nu r'3nil \i r('k' it'\'trri cnr!

'ntr mni

potrivite cu dispozi{iutrcr iNt$Licn :( Pol)i'rutui Do uc(rcu se

ascami$n rsi kndul bnsmcl',' nunt:ri hninn lr dcos'blrflf Aco$la

hainn irsitti ntr cstc allcclr dclil o tcsil(lri ''rnrusr'r (Lit ditc'ite

etemenre titerare cc rlu t'clrir diLl clilclire pir'ti' dc n( ilrriurit

asuora rr,nlciie; Poporului. Limbr dc nlt:i Dn$c' cu idiotisnele ei

si cu pactrcutaritililc ci' s:r\'ir5e'q(o r{toi ctul dc rsirrilnrc

( . Gnst.L li{4rdluto Po1'nkt'a lomdnn R\t?n'

retli. loni. P. ;16-t{ij

,,S-iiu cercelxt iocepulutiit povcistii li pNblonll nu c IjDsilS

ale intcres- Patria miracrlosrlluj' {a|a fnri ma$qni ti ltil.i misur_'

in imagitatia ei, aceia pcnt$ carc liola o ltti' spcctacolul na_

turii inconjudtloarq nu sint iucruri de zu-srivii Si ln$iruit, nici

mica. dc impoilobit Pe liniile iniliaLe $i dccisivq ci numai sn

punct de piecarq un indemn. un inrouls c:rtre cele mai extla-

;rdinare canslruciii, in nlc.:ttuirca tcmplclor imcnse. in nesfrriila

.-- 267

I

lcr cicolal€ leniasllci, :r, 'irjjilr:le

$: sairrblf:Iq ;rrii!c. 5j ::dlcole, a1e zeilor, in desordonata acuDuiar€ a isprivilar t n:zbt-tiilot dill pocnrc dc cer Drai c:rlmv gaDti dcz!,oltcrc, e fndiaAr'ieDilor djsarnonici, nelogici, jDcnpabili de stric'in discipt!n:: a

. AiDdLrlui cu c c jjt',)tcnr obituuili, de la civilizrlir clcdcn iDcodcc.S.r duvcd. l - n i nu ocir i i - cr ' , Eg,ntul s-r in, I r i r i lJ i r l i i ( l dea$emellca opcl'e de nnaginalia. cit el le-,l fi scfis. iDh" ljtctatr'rn.

crrc, in r iuf i r dc in i r r i i ( lc D,)vur lcu l ! r l l rs l ie l i , D! nr i i po. lc

pfcsjDL.r nirni€. Gr'ccii, ca Hcrcdo{. au 8isii. ituri de D istDt:c'prefnculn jlncdiat dupir pr'cl ccrca cvcDinrcnl-ului in ]escnda:.

' ,,hbu/!", cu in!i:rli,turi snu {r'$n, cafc viD t'rlr,cDlui (a ptrc$rilc

no'rs l rc. Or iantul nsi{ l ic , io l fc multc luctur i carc v 'n 'da i r d insulo i|rDrn]ir Duropci Drin ltizrnl, !intcrar r cel,)r. (!'rri, lunr' Pinii

talisaii E:i alcs de o buca6 de vrcmc. supt toate raloEturllensocieiatea bizantini $i toatc ccle in icg:rlurar cu dinsa."

(N. ror!.. Islori( riterciirrli tondnc$tt. v. r. 1991,

atLrnci r'i-'l'ale. fj ascnlc ea polJcslir'i, inlr-o societlrc ilr !ar'! cl,!3dJ "us r ;n ia in rcn' l , isc( .n lc c la i icc cr 'udirc, J in iDj ;h!br,r j r ) rnuli stlu nai pulir1 lipicc, ir juru1 noii ni!,tlogii crenr'n!. ehiielede jos. c i rc i !cuu o r ioci iL popuisr ' ; r r i I r r : l l i ! : ] . {u subi(( l f lal r : r (c ( le Drclut i r ,n: . i . s-aJ l i .cor l i ! h Jn, : :cn.r r r r ,c iu ' . u ic i r : -cljrruirij. Ncguitorji cara clcbarcau pe coaste:c Tfaciej le rdrcen-!imDrcu.ra.u nl t ( c:cnrer, tc c lc po.sic cp:c i in DroTr i , cr u(c i , .Jco'rli'1utc in lralirrd,-ir cele O irie ti .!ltd dc ,ro?r,i, dc.r'.nitc. cl|n.von1 l i rdoa, r i la noi lavor i te . le poDo!! !u i . Ci |n th l rcNi: ! :Itnjj! Iri Eocctccio D!ralj!r1i)c burghczilor r'c\'cniii .iiD c.ir\lrr,tinopol, Tripoli sxu .1lD:aDdria Egipl.ului, aitfcl pr''D drJnr.ii i:neqrlr i ui . r'Isiritean scesie crcaliusi popllarc uu rizbliut i,r I,r;it:3biz"r1l , r ,J. I . . .1 N-r i I i j . Ipo" ib i t - c!ru f r a:urcr snr ai ; , r : r io( Ior . ;a i i Cnrccjr- . i ln l tLologic dc l ( t i !k1r{r lurc n,rdroir : : i i , : r r is .r r : i l . i rd. , , I I - r . Pr"r : . ;3) - cr d in cD.rpccr rr ' .J icui l j i i rnc(" , , . i , . r -cut : t r ;n alre l l_- i . p i r . ; in Oj icntul eurup" i r i . j l1 l i ! .n i l ic ' r : , i -mjr.rl.ic pentlu xobilul osiaS aingrralcc, tifi iriconi.., dc rr!ci:i_ inrr'iambjiic-ale a inainta, fiiri sele de risbunare, eu!?t !i bui. c.;;.. cu-l rc i . r ; lLmar n!rnr l ; pcutr.U ci c Icgr i dc l rctn.ta pr jr ; tns;s:vo'n1a lui, priir jurujlta pe carc lui sing!r si-a Ucur-o_ r\:eceva cavalelcsc asa de proa-(pii in ce tD.carci ti srivn.sri:e Fril-Frun:os incit nu paae si vie numli dc la b:ifa d'e inriclil.{:1ioriginc. Tot mai mult sc va dovcdi cit de rdinc l1 ios! ocijdin-

,,Sc pot disiinc(, dour-r cl:$c (lc u,vcsliri : cclc crrrc ru vr'[c,r.c('slclici 1si cclc cfirc nrt. tn.ifilc dc 1,,ntc, o lolour'c ulililarar. Drrpovestirile pot Ii, dc oscncDca. clnsiticute dupi conlinut: adicidupi lcmclq cr'cdinlctc 6i crliu,lcn Dursor)lljcluc lor. lali citcvt,distinclii care sc laq in nrocl obitnu,t, tDhc dircrscle catcgolil d€povcstiri. Pdn tdbuld iDlclcgcm o povcilira in l'clsuri dc$pfe

.personaje cnimalicrc dotate cu calitnli ccrc actio-neozl ca $ clln aa fi onmcni. Cird cstc in prozi, accasti po-

lestire se numcslc posestire ctt ani1irolc, Dasrrltl esl€ o povcslemiraculoasi ti rcmancsc5, in catc locul acliuDii qu cstc localizalin care Dersonsjcle nu siut indiYidualizate, coresplrnzlnd unciconceplii,,copilircsti( asupra unilcrsului $i c:lrc cstc de o..in-dilclerfi momli" absoruti. Cum se spune in Gcsao nomdnorrol:..Erat quidam rcx in cujus impcric quid:m paupu habitabat..."sau,, IntE-un rcgat al Chinci h i ia un i ) rbr l t rur ios cc lumirra?jlei---" 1n legcndd ldcul este irdicat cu Drccizie. pcrsonajcle sintindivizi detcrminati, actele lor ru o malivalic, iar laptclc sint decalitate eoici in sfiqit, mttul ar Ii, 'ln fond, o.lcgendl localizet!in locurile $i timpurile de dincolo de riu g sc .eled la pclson{icdifine. [...] Diticultatea devind cu atit nlai mare atunci clnd ir-cercftI| se distingem iqtre mit ii legendtr. O poveslire cu pcrsonajedirine nrr poate fi localizad, acliunca se poate deslirsur intr-rmloc oarecare. Pe de atti parte, adeseor.i, e gr€u de dctelminatadcrdfata calilate a eroului. Asllct istoricii rcljgiilor conLcst: unorpctsoaaje suprclrahtrale austrr]icnc sau cmerjcane ca.IitaLcn de reuincit un termen mai pulin precis cjunge si Iie lolosit, accla d€All-Fathers, Percs-de-tous-ct-dc-tout Un alt lelmen vag cste .acela de crox cixili.ator. L cc momcnt Hcraclcs poate fi calilicatsau a fost el calilicat zcu ? $i loate categoriile de demoni ! Pe

'i

268269

lr*yrl gi:i * ,i4e seaDa :lun:ai ce -caltaica. perso!.j€to!, .u_sel:t

sllll'l cr erir precisc de d;ielej){iere rnuc resende rn}L r...1-"."T,ll.ll"s"

prin lcscndi o polesrirc localiznu, individualiz;dtr oorect de crcdinli, iar prin mit vom intetcge o legcndi in lesiturEcu lumea supranaturali ti car.e sc cxprilni prj, rituri.rt

Garnold van ccD!e!; ra to,marlot das ta-,cndcs, r'ads, t!ro, p. :r_Jo,)

usc::du:- r': ce prire$tc mare4 ll.isilura cca-mai. $qu de c\-plicai a fost apa ei s:rr.ati Si, d;n aceast:r- cauzi" nunc._oase le-g€Dde au incercat sa lllmurcasci acesl lucru. Cca mai cuuosculi_estc povcslea cr riflili de sare furuli ca.c inccLa si ritncascinumai la porunca slipidului ci. Un c:rpitan dc vas o ia po corabiclui $i ca continui si ritneasci pini ce corabia se scuDlundi Si,apoi, toatd marea se umplc dc sare. LcgcDdele eatc expliciL vfe-' -mca sint mul! m:ri curcnte in Iolcl(,rul primiliv dccit in cel aplr-sea.rl Exist, o mare asem:ioare inl.c aceste l€gcrde in t{,ale !€..giuDila lujnii. eu toate dr idcile sint atit de g€nemle incit nici orelalie istoricn re.li Du poatc Ii stabilitir inlrc allele. Povestea1ui Eol car€ iine Tinturilc inchisc int-o Derteri Si lc di drumul'dupi bunul lui plac (4112:) ap:lrc nu numai in $ttologi:r clasici.dar $ iD locur.i toarte indcpirtale cr Sibcriti, Noua Zoclordn tiCaliforilia- 'Iol alit dc Espindi!:r cslc poi'cst{ra pnsirrii ur.io$e cnrcstitncitc vintu le bitind din aripi (Alr25). I)asirea brta prcatare din aripi Si croul ii raic aripiic co si-i moclcrazc bilria.Aceasli din urmi.por'cslc cra crnoscuti nu num:ri in nnlicaBabilonie, dar ti in Islandn, ti a los! scmnatattr print.a indicnitnord-americani dir Noua Scotie Fi printle negEii din ceo.gia.

,",,?i"":::,1:,*i ":"i:ffi il,Lff:'ji::,i: ".1TJ:|":"H:::: H."x'ru4, oesprc condiliite satc prczcntc, dcspre gcncza tocui_to. i lor^s; l - oameDi

' i . anirnaie _ apar in numlr aproapa zdro-bMr. O plivilc reatisl.] a nulrirudjni; dc lcgcnde ii i,"Aifii oral"digDonibile, Iie prjntrc popoarctc primrlrvc, {ic prinrle Arupuri)€anauabete din ploprir noasrri cutrura. duce jnexorabit la con-.cluzia.ci imaginalia bismuitorutui s-a. opu! cu preciaterc asup.a

l:::1']-"1 .":*r"t rumi. Acrur principar dc crcatre a piminr;rui:: j , : : :"t

r l mod obi$nuir in l ' rccrit i3 ,ccrdentari, da! r i ind ci apfldur ca ortodoxe expl:cali:le, fje ate uneri dinrre marite mFrologi j , I ie ale scr iprur i lor cbraicc. IJc oc clU pn.ta. cxist i mul!cf"l"$."-:"::

Iilm!rcsc. prez€nta ;no! trrsniuri ca,acre.isrice alepeisaiului (.4901). Despfa un munte, de pild;, se zice ca ar fi nigte.pietoaie mari cizute din buzuDarele unui. u a$ sau pietroaiete

::.::: 9," ciurur rui DurDnczeu, care s_, s!.rcar $r rc_a rasc!

:Y:. u:

-:lj3- eogr ri 4066). Alt elqp ,mlorranr d€ resende .4pnvetre-ulmele intipirite in stinci_ Acestea siDt alplkate ca fiin;urmele lSsate de piciorut unui om sauud zcu (Ae72). unu ai,, ru"",,a"io'-; ilT.il',lt:lll'.":";:T;lqm:a

vecnq dar bucurindu-se de o circulalie speciara ra iDilieDiiamencani, este aceea a unei stinci in.mare, de pe car€ amanli ae_norocili s-au annca{ avind o moafie tlagice (4985). Uneo ,d€ligur, aceasti legendtr nu este decit o srn]pla poveste locahnu are^ pretentia se explice pr€zella.unei stinci Acestora teaparlin citeva grupuri .de legende expticetive privintt tormare;

-,Iu primul rind frebuie si ge oprim asupr.a categoriilor pr.ozejcd:e nu fac parie ilin domcniut basmuluj. pdblicaliile c\istentele denumesc -lesende\ 1[!adilii-, -crcdirtc- etc. Nu existi oieminologie uDanim aeceptati pentnr a Ic deserruu. Mater.ialul

op$a corespunde cet mai mult notiunii de traditie{prcqanje) - desi orclc texie au un cvidcnt caracter de tcgendi -,iar'partea eroic: a materiaiului - noliunii de tegendi (strazanje).Djn plcate tradiliile 0egendele) romtnctri au losr Ioaire putinimegistFte intr-ur mod complct, I.-.I UriaFii sint perso:rirjele celemai populare dia folclorul est-romanic. Le intitnim adesea i!|

'basmele epice; de exemplu, in basmil Sord crio'ituh.i (h:anscrisde Fundescrd este inf:rli;at un u a; culcat cu caput pe un mal

lsrirh ArromDson. (Ic t:olllroLc. Ncn tor*, 1t51.

l

,i

t)

.2?0

I€! $iriit lai cu picioar.ete pc nrlut cct{trit. Iroii besl]lclor:i'nrsion, Ctine&, airitarul codl.ilar, par.e mulle attclc .lupti budi lel.iii, ur iati, Dxisti utiasi cictoDi, prccLrnr,i uda$i de tipul luistlimbi Lamne (compari cu Snuige Stejar de la slavii 1.is;riteni).Este util si-i deosctrim cie ac$tia pc udafii car€ apar iD,traditiitcpopuht.e. Daci balmul arc ull caracter. Jirtastic Danifes! tmililia(l'jgerlda) povestcftc ,espra lucfur.i car€ s-ar Ii Dctrecut in reati-li[c. Un indlciu in acerjt scns il consl,it,Jic Inp! ] ci aleseori sinti rrdicate locuri cuncrcte - pr-pisl i i . mlnl i , p ictur. i - undc sr. t itijt urjatii. liuDlele obitnuitc ajc accsror.personaje stnt -ur.icsii,,,-ncanrul urictilor--, -ul.ictii pilnl tului,.. Dar s! iDtiheic ii attetrcnomir j , cum xf l i cca sDcci l ic vulrhn _ noDaci, . . , ,

(v.. J!1_ Cllsactr Vost 6no , rcbanski) gcroL]!i/r,j 32or, rros.ova, D67,. D. 53,5r.)

' , .Pr ima Fu. u) j pc crr 'e arn i . lc j -o c5tc Lc3crxtu pentfu c i cral)afe inlr-un sector detefnrl[ai at cu]turii occiatenratc,j ni se-pr?zinu ea o\ahiitald bine aieiinlr:rtn _ lni tn vedero lcgerlalacraniin6 3\rb idrha pe cruo a tu{r,o sj a ptsh.at,o tn btsericac.l,ticl, dif prjnrctc sccdle pr.Dn-D zilclc nonslrc. Nu o voncofrcla i'r totalilatea aspaciclor.pe crrc te po,rte lua, Dici inn]]xinra ai sencralitare cj, n1aj curin.l, ca iip defj]]itiv ai une;r , l r l iz i r l parr lcul . rc. Usis l i i r laklcauna un avrntr j i r porrbi l i_l r ter de . iDtelcge o Folnln in DunctLr l s lu cte rcol izare lu lcnr ic i ,acolo undir, iDlr-ndcvir. estc ca nr!:jrj; in cazul carc ne intefe-scr: i cstc, deci . r r . [ r iu jus st i purcm srUdj] Lcscnia inu,ur) mcdjutt ;ntr-o epcci in. aarc ca esie aprcnpe singur..r lecturi, in carcvaliditsrea s3 c5tc un eterlrenl ese:ltiat, pcntnr car.c ca estc uJluld'nt|e purlcielc cajrd:ralc aie cerutui !.izibii, ale tapt singutut carcpcfnite orieniarea_ E acievlrat ci: accsi avanraj e:ste. tot atit denlull ti un pericot - nu trebuie si lacenr al_in tesenda mcdievaLio.simpli paladigmi ti trebuic si eviiit1] bataiia de a ciuia iDim.rghea pe care ea De-o propune valoarea unur concept pe carcL0gc:rda nu-l consoijde:lzi.decit pfiD toctc vir.tualitirlilc sirle. Estcinsi cli-eicil sir conrpa atunci cird te Iixezi piea muit. asupn

, . u i I .non:cr " .rrr iculcf . tn rccs! caz. totu$i. pcr icolul cste .1; ;. mlc peDtru ci viala modcrni, experientele victii noastre personale

nc indepirrlcaz:r sulicieDt de legenda catolici pentru a o anatizapastrind lrta de ea un recul ncccsar."

(Andr! Jotl6, E r/act. For,ner. Tiibhg4r;. teJq D, ru.)

..-{lte tris uri diler.cDtiazi ilrre clc ctircrsctc tipuri debasmc ti legende populare:_ unete poartn ur.mele stilurilo! cui_tu.alc arhaice, revotute (asemenea matriarhatulut sau Dun in

_ lunrini Inad indaptr,Uri de civitizalie. Cum putem lua in dis-culie ricj acesle complexe problenle ? S, sublinjem cel puljn cj,chiar devertte texre -titemre-, eliberatc de matricea lor lituali$i de fundam€ntul mtric o ainar, toaD cceasti masn consi.terabil;d€ fabule, apotoguri, basme, tegende, snoave,. rccapiti, la u.nilel _care este al !or, tunctia mituluj. Ca $i mirurilc. tiecarepicln a unei lileraluri oratc r.eveln r siturlic tjp $i cons;ituie. lcfel de bine, elplicaga unet reatitatl sau a unui ;omDortnhent, dartl lln noCel de Iritrat, Ltt€raturtle ordl€ atc poDoar.oldr prlmiflve,ca $i cele nl€ soci€t5lllor poputare eur.opene sau orient€le, pr+' zinti c serie de sftuatii-cheie : ccle care, in ansanrblu, detih€sc

- coDdilia umaDi. Variarrel€ nu i.cereazi sa protif€reze. dar mo-livul-bnzi rAmine lotdeauna utor de r.ccunoscut. Iiccanisnruldifuziunii ti contaminnrii ac€stor mofive a consfltrit. incepinalcu citesa generalii in urmn, principalul obi€ct de sturtiu al tol-clorittilor.. lmpo:ibit se rezumim aicj lezuttatele cercetiritor.Vom retine doar faptul cJ, p€ linge o liter.aluri omli didacaici,aproape orice constructie orata - chiar atunci cincl nu pare sjuuAreasc5 decit distractia, divertismentul _ urmirette instructiaaudi ior i lor, adic4 Ia un nivet mult mai prcfrn, part ic ipj lo unefort de iniliere.-Tot a$4 inilierea primitivi propriu_zisi nu semi.gineste la o moarte Si o resurectie rituati. Ea . dezviluic.inire altclg tinerilor candidati tradiliilc secrete ate clanului tegaiede teologie, cosmogonie, mitoiogie ;i mol?li. ln hItg, copilulaustraiian sau aftican nu-era doa! - asemenca lui Degetcl _devorat de un cipciun sau pus in $ituatia dc a-Si prdba curajul

i

2722l - L4erde popu:are loncret

yjclen:a seu !1letigerie. in €gaE.:nasu::i., ere :r.:st uiq 3:ta elirurnele secret al zeului, mitu.ite, legendelq geneatogia cianuiuidiver:sele .ompor.tameDte omenerti. Or, intieaga titel?tu€ oratin.u faca dccit si raia Si si cohtiDuq cu.atte nrijloace ,i intr_u.alt ,olan de refcrinln, educalia cxcDplari a pcdoadei initiailce.O aliS solidaritate siructuEle asociazi miturile Si sirali.ea mitic.iin gcneral lextelor. tjter.aturilor. orale : corceplia asuFa Timpului.Ca tj in n)ilurj, evenimcnlcld basmeio,: sau tegendclor sint situatc'in iLlo tempore, intr-un prezeDt etel'| care nu are rinic comun cutilrpul isroric ot eveninrenlclor omene$li. Acesl Ump al.miracu-rosurur -! tusr odrli* din basme st mituri nu csre lupus legllordulalei-"'

. Orite; Eliade, -L t;atura ot,t., n iistote. d€s ti cBrnrc.. ,. ca!!na!d, 195r. \.o1umc pu-' bri6 sotr5 t. dtrc.lion .te Ralhord qlelEu,

jl. !r_r0.)

,,i\titul, a$adar, se alti Ia u cxtten)l] a rtruclurji tjlerarc, iarnatumlismul la (ealalri. ln!? clc sc iDrincle inircaga ar:e a ro_manlului, utilizind icesl. lermen nu in sensul rnoatulut isroric dtrprimul eseu, ci al toDdidtai menlionata ceva rnai aleDarlc, itracclati cscu, de a dirloci mitul iD dircctk omcnescului dar., sl)redcosebire de -realjsm-, dc a conveDliona]iza contdurul io dirc4ir,iddalizirii. Codorll1 priDcipiului centr?l al ilislocirii. clemelteleDctatodce iatertificab e ili dit se pot conex! tn roEAnt numst.prlntr'-o anun{ti forrD.i de conrDaralie: aDatog:a, asociatia s€Eni-ficulivi, itrEgili ajritul?tc inddcrrtal ctc. In orit pltem intitni unzeu-so.fe sau un zeu-copac; in romant gisiD o persoani asociaain mod ltemniticaiiv cu soarete sau cu copacii in moaGife mdi.€:ruste, asocialja dc!-ine mai pulin semDificativ:t $i ,nai mult ocrcsliune de inragini incidcnlate, daci nu chiar coinci{icnl€ sanaccidcntc. In lctcnde uciderii balaurului, cvind ca protoiip rrccca , Sfintului Chcar8hc .\au pcl5cu, Si mai mutt in cazul alrloilcr; o lnH s!:tpiuiti-r dc un irnDitat.bitrin Si ncDutincios cstcleroriznG dc |m bdaur crre in c€ic din uime o cele pe fata im_pir?{ului. dar csre ;cis de citrc erou. Aceasta pale si Iic o anatogic

274

' iI

II

t ll_.':-.::-::: .prale ci' de rsenrcnca" in accsr ca< o descL,C.n{j. dmiiuiui urui pustiu r€de$leptat Ia viati de citrc un zcu aI fe;ti-ItA$i Atadar in mil, balaurul fi bitrinut impir.at se identifici.a

(NofLjrrup Fryq ,f,dronjd c.trici. (. rcm. Ed.uDivcrs, Bucur$ri, 1972, D. r70_!?r.!

,,Cu siguranlt cir, in accstc soeictili arh.ricq mitotosia erJloarte imponnnli ri dispunea de texre miiologice

-al

-"urf";deeit de oricar.e altelc. Dar mitur.ile lefu?i 6,e se bse intelese cttjvleme rerbb luptE de vtata oamerilor care le povestesc. Dedcherlate dev.rcme sau tiEiu - !oa.r!e drweme, ,i"*A .*

"1,irtirnpll in Crecia - cibe o car.iern litelara plot dq nu silttpnn aceasta intentii dramatice sau tirice grattrite, {ir5 lapolt csorganizar.ea sociald. sau poritid, cu litualul, c{ tegea sau cu obi_cetul i rolul lor, dimpodli,.era de a justitica toat€ ac€steede a. exprima tn imagini marile tdei care olganizau $i susfineautot acest eqafodaj."

(G@rgG todazjr, trlrttrc et €ttovie. F^.b. c.r;llhd.l. 10{3, p. lGt

- ,.In nprcpierea iegenaei tsrgel sc aft-i lcsendr {rcusioasr} ;in limba f€dcezi chiar ternenii plin care siDt dcsemnate sini

aceid{i; omut de ttiir|li hebuje si taci djjunctia lnlre c€le dolrispecii prclungind detrnmiite plint!-un at€termiDant,: *lcgcrdi'popul:j]{- (sau IolclolicJ) {i .legendi hagiogalici,. [...]LcCendaGeligioasd, ca $i legenda laicn 6ase), poveste$te: i;tinpJnlisulrranaturale, c€r.e, ins:, in t€Aenda l-aiei (Sage) rimin oarecumaedeterrDinare, in tim! ce in legenda religioas; se tiilm:rccsc pridraport4re la un sislem fix, r.eligios, itl funciie dc care totul estesdeclioDat $j :ldonai. I-l r,€genda reliaioasi sc afti mai aproapede le8enda laici decil, dc basm; chiaryi atunci cina nu mai cste|limic dc crezut; o carLc de Icgcndc biblice, cititi ,.ie un n."rc-

9rnclo: !:rDi:re o lcgenali taici ; aceeaii poate fi ,i situaiia .le_

g€ndelor: hagiografice. Dar dain credinta sau necr.ecrinla in adF

215

!ca!e .::i:r.:.: r:3r:.iE $: fai: u:!ei spedir .a--esenilale ,rebuie e::ll3se dirl po!,estirca insis!."

{r{8x Ln ri, rtd.clrn, stutlgaft, 196r, edilia a

pol fr combinate in divcrsc moduri, maj ales arunci cind porc:ti,

caracteristic al acestor cat€gorii.!..,

(li v. c:sro(.. zlr Fdoc de Klassttlcltlonspit4-.tpi?n dor pfoso

- l.ou:sdtchtuag, I,crllctcrcnJe, so?.nt or6crah Dsrmstod, r95s,. p. a37_it?.)

:il9 :€ compun din mai mulle episoade. Astfel, _fiecare saga

nu esre lrezenta$ tdxt, ci ca un ciclu de texte,suoiecre, motive 5i episoade ioarte rnobile, cafe.pot li grupat;

' in foarte diferite moduri. Nu este exclusi improvizalia, ca ele;ent',,Srga, lcgendcla $i Dtcn)or,atete nu se dejpriDd aSc clar de

ma5r prozei uzuale,i nu se caracterizea"! prin indeoeudcnli siunrlate structurali. Ele inse$i nu sin! sisleme esl.cticc suficient;-

.

cl mai rnult produso sau elemente ale "r"t"-"f""

,t i",_r"r.t"rirt]' tosre de cunoattcrc, recle ale $istemelor pubticislica sau uni-. versalc (saga istodci _ fl rjlrui sisleD (tc cuuoaftcr.c jstofiq lc-gendclc social-utopicc - ale unui sisrcm potiric, f"g"na"l"'r"_

ligioase ;i sega miticA - ale sistemului l.eligios ,.a.nr.d.). De aicirezulti dualitatea caractedsljci a nultor opere din aceasti grupi,car.e ihg:eun€az5 ordonarea unuj anurrit fel de saea, teeenal saumemora|e- Majoritorea le8endclor +i acelo! sn6,a islor,ice Si miticesutr lolodalii s:.ga lopoDjulic! sru ctiolLgicc ,i chia! lcgate de

_ anumite, locurl geogratice _ sate, or.are, rfurj, lacuri, ;asuri,munlj cir ri constrlclii, obicctc, aDirnnte, nun:c.r"

-rnJ,lr. p"ri.,i

aceslc speci j esre car.rc lc l is l ic j o e\ .otuar.c relal jv stabn a mi j_loacelor. sritistice. De obicei elc nu sint rclatatc tiri o anun ai

au o introduccre speciaii,i un final speciat, care_ si-fi reieFit Iormal din limbajul curent, uzual. Timpul acliunii, ta

Iel, nu esre indicat, ci coillcide cu t;rnpul Iizic ,l vc,rbiiolului siauditorulu;. Forma rerli i textului ta .ccst" spe"r i

. Ucni,r,t-e

_ jc

'condjfiile in carc povestilorul se achcseazi cer.cutui sru ae au-ditod. Se intinrDli si ji€ povesti! huDra:_ niezut coDliDurului (ceeste ,.1ti!ez-cr.ad.r ?r cine este Stcpan Razin, ce sint vlijitoareteetc.). Daci audil.or.iului ii este curloscut miezul istorici ,i vlca sia e c€]etall,e detalij, poaLe Ii c.,runicat subjecrul central, adid.miezut cste pr,ezcntal iD 1oi.mi cliramici (cie cx. lupta illi Razincu Suvcmul, sunetcle c lo l ro lc lof sub ip: i tn Kircz c lc.) . Da). ducr,rnlcr asra nu este nec€sar pot Ji prczcntrtc .po!,eslir.i-liicetr( .b) . l i i l i , i . r carc s in! prozcnrJ(c cAisoadc au\ i t : ! , ,c (Slcpal nazinir comoara sa ascursi, intilnir.ile cu Slepan Razin etc). Acesieanu sint ioluti trci tiDuri difcrtrc de nar.aliuni (,r.alc (si.rbure

276