planul de management al deseurilor / reziduurilor …apmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

SC

SA

CEPROMIN

S.C. CEPROMIN S.A.

DEVA

Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon : 00 40 254 214892 ; Fax : 00 40 254 214663 ; E-mail : [email protected]; www.cepromin.ro

EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE

DIN PERIMETRUL CERTEJ

PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /

REZIDUURILOR MINIERE

2010

SC

SA

CEPROMIN

S.C. CEPROMIN S.A.

DEVA

Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon : 00 40 254 214892 ; Fax : 00 40 254 214663 ; E-mail : [email protected]; www.cepromin.ro

EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE

DIN PERIMETRUL CERTEJ

PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /

REZIDUURILOR MINIERE

Contract: 4491/2009

Etapa: P.T.

Simbol: CP-DG-11

Beneficiar: S.C. DEVAGOLD S.A.

DIRECTOR GENERAL: ing. Auner Florica _____________

Şef proiect specialitate: ing. Popa Lucia _____________

Această documentaţie nu se poate utiliza fără acordul scris al S.C. CEPROMIN S.A. Deva, indiferent de scop.

Exemplar nr. _____

- 2010 -

SC

SA

CEPROMIN

EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ

PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol:

CP– DG -11

1

COLECTIV DE ELABORARE

ing. Popa Lucia _______________

ing. Auner Florica _______________

ing. Barath Lucia _______________

ing. Dud Olimpia _______________

ing. Oncu Voicu _______________

ing. Moga Marinela _______________

ing. Codrean Adrian _______________

ing. Ciora Vasile _______________

ing. Doica Sebastean _______________

ing. Hălmagi Nicodim _______________

sing. Popa Dorin _______________

tehn. Ciobanu Gabriela _______________

SC

SA

CEPROMIN



CP– DG -11

2

CUPRINS

FOAIA DE SEMNATURI

COLECTIV DE ELABORARE 1 CUPRINS 2 DATE GENERALE 3

1. Consideraţii generale privind managemetul deşeurilor 3 2. Principalele obiective ale gestionării deşeurilor 3 3. Reglementari europene si legislative române în domeniul gestionării deşeurilor 3 4. Categorii de deşeuri generate de Proiectul CERTEJ 6

Cap. 1. Caracterizarea deşeurilor şi reziduurilor miniere 12

1.1. Roci sterile 12 1.2. Solul 35 1.3. Sterile de procesare 43 1.4. Nămoluri de la epurare apelor uzate tehnologice 61

Cap. 2.Modalităti de depozitare a deşeurilor/reziduurilor miniere 68 2.1.Depozitarea rocilor sterile 68

2.2. Depozitarea solului vegetal 75 2.3. Depozitarea sterilelor de procesare în iazurile de decantare 76 2.4. Depozitarea nămolurilor de la epurarea apelor uzate tehnologice 82

Cap. 3. Transportul deseurilor/reziduurilor miniere 82 3.1. Transport rocă sterilă 82 3.2. Transport sol 83 3.3. Hidrotransportul sterilului de procesare 83 3.4. Transport nămoluri de la epurarea apelor uzate tehnologice 84

Cap.4. Descrierea procesului de exploatare, preparare/prelucrare a resursei minerale

care generează deşeuri/reziduuri miniere 85 4.1.Descrierea procesului de exploatare în carieră 85 4.2. Descrierea procesului de preparare a minereului 86 4.3. Descrierea proceselor de epurare ape uzate, denocivizarea sterilului de cianuraţie 88

Cap. 5. Proceduri de control şi monitorizare a depozitelor de deşeuri 97

Cap.6. Planul de închidere şi proceduri postînchidere şi monitorizare a depozitelor de

deşeuri/reziduurilor miniere 107

Cap. 7. Măsuri pentru prevenirea poluării apei, solului, aerului de deşeurile

/reziduurile miniere 120

Cap. 8. Deseuri neextractive 123

Cap. 9. Cheltuieli aferente managementului deşeurilor/reziduurilor miniere 138

FOAIA FINALA 165

SC

SA

CEPROMIN



CP– DG -11

3

DATE GENERALE

1. Consideraţii generale privind planul de management al deşeurilor

Plan de Management al Deseurilor prezintă recomandări cu privire la modul de întocmire şi

inventariere a deşeurilor şi un plan de minimizare a deşeurilor, fiind în concordanţă cu planurile

speciale de gestionare a sterilelor de mină, a solului vegetal, a deşeurilor cu conţinut de cianuri şi

sterilelor de procesare. Deasemenea Planul descrie procesele de colectare, sortare, depozitare şi

eliminare a deşeurilor

Planul de management al deşeurilor din cadrul Proiectului Certej arată modul în care

societatea DevaGold va gestiona fluxurile de deşeuri generate de activităţile miniere (exploatare şi

preparare a minereului aurifer) în conformitate cu reglementările în vigoare privind gestiunea

deşeurilor.

DEVAGOLD va întocmi şi menţine un inventar al fluxurilor de deşeuri generate şi/sau

gestionate în perimetrul de desfăşurare a activităţilor, care va fi actualizat şi revăzut în momentul

generării unui nou flux de deşeuri. Inventarul fluxurilor de deşeuri va servi la identificarea

oportunităţilor de evitare a generării de noi deşeuri, sau de reducere, reutilizare sau reciclare a

acestora.

Planul de management a deşeurilor va fi analizat şi actualizat periodic, pe întreaga durată de

viaţă a Proiectului Certej, în baza observaţiilor emise de analişti interni şi externi şi a rezultatelor

verificărilor interne şi analizei manageriale, precum şi a diverselor modificări ale reglementărilor in

legislatia de mediu sau a schimbărilor ce pot sa apară în activităţile miniere.

2. Principalele obiective ale gestionării deşeurilor

Obiectivele principale ale strategiei de gestionare a deşeurilor sunt:

• minimizarea generării deşeurilor;

• reutilizarea şi reciclarea deşeurilor;

• tratarea deşeurilor cât mai aproape de sursă;

• minimizarea nocivităţii deşeurilor.

3. Reglementari europene si legislative române in domeniul gestionarii deseurilor

Planul de Management al Deşeurilor din cadrul Proiectului CERTEJ - ţine cont atât de

Reglementările şi Directivele Uniunii Europene precum şi de cerinţele legislaţiei române în

domeniul gestionării deşeurilor.

SC

SA

CEPROMIN



CP– DG -11

4

a) Regulamente şi Directive ale Uniunii Europene

Cadrul legislativ privind gestionarea deşeurilor pentru statele membre şi candidate ale UE

este constituit din următoarele documente:

� Directiva Cadru privind deşeurile (75/ 442/CEE) amendată de Directiva Consiliului

91/156/EEC.

� Directiva 21/2006/CE a PE si a CUE privind managementul deşeurilor din industria

extractivă ;

� Directiva privind deşeurile periculoase (91/689/CEE);

� Lista deşeurilor periculoase (2000/ 532/CE) amendată de 2001/119/CE;

� Regulamentul Consiliului privind supravegherea şi controlul transportului de deşeuri în

interiorul, în şi în afara Comunităţii Europene (259/93/CEE);

� Directiva privind eliminarea uleiurilor uzate (75/ 439/CEE) amendată de Directivele

87/101/CEE şi 91/692/CEE.

� Directiva privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase

(91/157/CEE) amendată de Directivele 93/86/CEE şi 91/157/CEE.

� Directiva depozitare deşeuri (1999/31/CE), amendată prin Decizia Consiliului din 19 dec.

2002 de stabilire a criteriilor şi procedurilor de acceptare a deşeurilor la depozite

(2003/33/CE)

� Directiva privind incinerarea deşeurilor (2000/76/CEE);

� Directiva privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (94/62/CEE);

� Directiva privind vehiculele scoase din uz (2000/53/CEE);

� Directiva privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (2002/96/CE);

� Directiva privind restricţiile de utilizare a anumitor deşeuri de echipamente electrice şi

electronice (2002/95/CE);

� Directiva privind protecţia mediului şi în special a solurilor în cazul folosirii în agricultură a

nămolurilor de epurare (86/278/CEE);

� Decizia privind criteriile de acceptare a deşeurilor la depozite (2003/33/CE);

� Directiva privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (96/59/CE).

b) Documentele BREF

Următoarele documente BREF sunt de o deosebită relevanţă pentru gestionarea deşeurilor din

acest proiect:

� Documentul de referinţă IPPC privind cele mai bune tehnici disponibile în industria metalelor

neferoase, decembrie 2001;

SC

SA

CEPROMIN



CP– DG -11

5

� � Documentul de referinţă IPPC privind cele mai bune tehnici disponibile în industria tratării

deşeurilor, august 2005;

� Document de referinţă IPPC „Principii generale ale monitorizării”, iulie 2003.

c) Reglementări române

Gestionarea deşeurilor trebuie efectuată în condiţii de protecţie a sănătăţii umane şi a

mediului şi cu respectarea prevederilor actualei legislaţii din domeniu conf. celor stipulate in OUG

nr. 195/2005 - privind Legea Protecţiei Mediului

Reglementările specifice privind gestionarea includ în prezent:

� HG 856/2004 privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă

� Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea OUG nr.

78/2000 privind regimul deseurilor

� Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 modificată şi aprobată prin Legea nr. 426/

2001 Gestionarea deşeurilor;

� Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 95/2005, Criterii de acceptare şi

proceduri preliminare de acceptare a deşeurilor la depozite şi lista naţională a deşeurilor

acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri

� Hotărârea Guvernului nr. 349/2005, Depozitarea deşeurilor

� Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 757/2004, Aprobarea normativului

tehnic privind depozitarea deşeurilor – construcţia, exploatarea, monitorizarea şi închiderea

unui depozit de deşeuri

� Hotărârea Guvernului nr. 268/2002, Incinerarea deşeurilor care amendează Hotărârea

Guvernului nr. 128/2002;

� Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 Prevenirea şi controlul integrat al poluării

� Hotărârea Guvernului nr. 124/2003, Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu

azbest;

� Hotărârea Guvernului nr. 621/2005, Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;

� Hotărârea Guvernului nr. 235/2007 ş Gestionarea uleiurilor uzate

� Hotărârea Guvernului nr. 2406/2004, Gestionarea vehiculelor scoase din uz;

� Hotărârea Guvernului nr. 170/2004, Gestionarea anvelopelor uzate;

� Hotărârea Guvernului nr. 448/2005, Deşeuri de echipamente electrice şi electronice;

SC

SA

CEPROMIN



CP– DG -11

6

� Hotărârea Guvernului nr. 992/2005, Restricţii de utilizare a anumitor substanţe periculoase

conţinute în echipamente electrice şi electronice;

� Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 901/S.B./2005, Aprobarea

măsurilor specifice de colectare a echipamentelor electrice şi electronice care reprezintă

riscuri pentru siguranţa şi sănătatea personalului de la centrele de colectare;

� Ordinul nr. 2/211/118/2004 al Ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, ministrului

transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului economiei şi comerţului,

Aprobarea procedurii de autorizare şi control al transportului de deşeuri pe teritoriul

României;

� Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 344/2004 şi Ordinul ministrului

agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 708/2004, Aprobarea normelor tehnice privind

protecţia mediului şi în special a solului când se utilizează nămoluri de epurare în

agricultură;

� Hotărârea Guvernului nr. 173/2000, Reglementări privind gestionarea şi controlul bifenililor

policloruraţi şi a compuşilor similari modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2005;

� Legea nr. 465/2001 de aprobare a OUG nr. 16/2001 Gestionarea deşeurilor industriale

reciclabile;

� Legea 101/2006, Serviciul de salubritate a localitatilor.

4. Categorii de deşeuri generate

►Deşeuri extractive generate din activităţile de extracţie si procesare a minereului aurifer:

▪ din descoperta (sol nepoluat, material de descopertă);

▪ activitarea de extracţie (rocă sterilă);

▪ activitatea de epurare a apelor acide (nămol de la epurare ape din carieră şi de la

haldele de roci sterile)

▪ activitatea de procesare a minereului (steril de la prepararea minerului prin flotare,

steril de la cianurarea concentratului aurifer, nămol de la epurarea apelor uzate tehnologice ).

► Deşeurile neextractive generate din activităţile auxiliare celor de extracţie şi procesare a

minereului aurifer. Aceste deşeuri vor rezulta in toate fazele (construcţie, exploatare si

inchidere) din diverse activităţi :

▪ de construcţii (pământ, produse de balastiera, beton, lemn, deşeuri metalice, etc);

SC

SA

CEPROMIN



CP– DG -11

7

▪ de întreţinere şi reparaţii : echipamente miniere, vehicule, instalaţii şi aparate

industriale (uleiuri uzate, anvelope uzate, metal vechi, acumulatori cu acid şi plumb,etc);

▪ sociale desfăşurate de angajaţi şi contractori (deşeuri de tip menajer, nămol de

epurare, deşeuri din ambalaje de alimente, deşeuri de la laborator, deşeuri medicale, etc) ;

▪ de dezafectare a uzinei de procesare şi a altor instalaţii (deşeuri din demolări -

moloz, fier vechi).

În tabelul următor sunt prezentate cantităţile estimate pentru diverse tipuri de deşeuri care vor fi generate în cadrul proiectului Certej.

Deşeuri Faza de generare Cantitatea

totală estimată Depozitare

Sol vegetal Construcţie/ Operare 1407898 mc

Halde de sol

Roci sterile

Construcţie/ Operare 84500 mii tone

Halde de roci sterile: - Halda Nord (48,7 mil. tone), - Halda Sud (35,8mil tone),

Sterile de procesare flotaţie

Operare 25856 mii tone

Sistemul iazului de decantare a sterilelor de flotatie

Sterile de procesare cianuraţie

Operare 4409 mii tone

Sistemul iazului de decantare a sterilelor de cianuratie

Nămol de la staţia de epurare ape acide

Operare/Închidere 17338 tone/an (s.u. 700 t/an )

Sistemul iazului de decantare a sterilelor de flotatie

Nămol de la epurare ape recircuitate de la iaz sterile flotatie

Operare/Închidere 17445 tone/an (s.u. 438 t/an )

Sistemul iazului de decantare sterile flotaţie

Nămol de la epurare ape recircuitate de la iaz sterile cianuratie

Operare/Închidere Doar in cazuri de avarie la Uzina preparare

21,5 t/zi (s.u. 0,86 t/zi)

Sistemul iazului de decantare a sterilelor de cianuratie

Nămol de la staţia de epurare Ape menajere

Operare/ Închidere 169 tone Utilizare ca fertilizant în agricultură sau eliminat în depozit de deşeuri menajere

Deşeuri mixte de la demolări (moloz)

Construcţie/ Închidere

23900 tone

Cariera – la inchidere Sau Depozitul de deşeuri inerte

Deşeuri de vopsea Construcţie/ Operare/ Închidere

Cantităţi reduse Depozitul temporar, pana la incinerare sau neutralizare la firme specializate

Solvenţi uzaţi

Construcţie/ Operare/ Închidere

Cantităţi reduse Depozitul temporar, pana la incinerare sau neutralizare la firme specializate

Uleiuri hidraulice uzate


Cantităţi reduse Reciclare sau incinerare

Uleiuri de lubrifiere uzate


1000 litri Reciclare sau incinerare

Vaseline uzate Construcţie/ Operare/ Închidere

Cantitaţi reduse Reciclare sau incinerare

Uleiuri motoare uzate Construcţie/ Operare/ Închidere

702 mc Reciclare sau incinerare

Anvelope Construcţie/ Operare/ Închidere

190 tone Controlul eroziunii, recuperare de energie sau reciclare în afara amplasamentului

Bile de măcinare Operare 15 tone Reciclare

SC

SA

CEPROMIN



CP– DG -11

8

Deşeuri Faza de generare Cantitatea

totală estimată Depozitare

Vehicule uzate / piese de schimb


900 tone Reciclare, valorificare unitati specializate

Fier vechi Construcţie/ Operare/ Închidere

4138 tone Reciclare, valorificare unitati specializate

Containere goale Construcţie/ Operare/ Închidere

Cantităţi variabile

Returnare la furnizor, reciclare sau expediere la depozitul de deşeuri menajere

Ambalaje de lemn Construcţie/Operare 3,5 tone Reciclare sau depozitare pana la valorificare

Ambalaje de plastic Construcţie/ Operare/ Închidere

110 tone Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere

Ambalaje de hârtie/carton


2 tone Reciclare

Ambalaje mixte Construcţie/ Operare/ Închidere

155 tone Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere

Ambalaje metalice Construcţie/ Operare/ Închidere

1145 tone Reciclare sau valorificare unitati specializate

Filtre de ulei uzate Construcţie/ Operare/ Închidere

1 tonă Depozitul temporar, pana la valorificare in unitati specializate,

Hârtie/carton Construcţie/ Operare/ Închidere

1,100 tone Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere

Sticlă Construcţie/ Operare/ Închidere


Plastic Construcţie/ Operare/ Închidere


Resturi alimentare Construcţie/ Operare/ Închidere

81 tone Depozitul de deşeuri menajere

Baterii Construcţie/ Operare/ Închidere

1,5 tone Depozitul temporar pana la valorificare in unitati specializate

Baterii cu electrolit acid şi plumb


15 tone Depozitul temporar pana la valorificare in unitati specializate

Echipamente electrice şi electronice

Construcţie/Operare/ Închidere

462 kg Echipamentele operaţionale donate la diverse organizaţii; cele nefuncţionale valorificate conform reglementărilor specifice

Deşeuri de explozibili Operare Cantităţi foarte reduse

Depozitul exploziv

Deşeuri medicale Construcţie/ Operare/ Închidere

390 kg Ambalare în containere speciale, transport la depozitul temporar de deşeuri periculoase şi incinerare

In tabelul urmator este prezentată clasificarea deşeurilor (categoriile şi codul deşeurilor)

precum şi modul de gestionare (depozitare/ valorificare) a acestora .

SC

SA

CEPROMIN



CP– DG -11

9

Deşeuri Categorie Faza de generare Cod deşeu1 Cantitatea totală estimată2

Depozitare / valorificare

Sol vegetal Deşeuri speciale - industrie extractivă

Construcţie/ Operare 01 01 01 1.407.898 m3 Halde de sol Utilizat la refacerea mediului

Roci sterile

Deşeuri speciale - industrie extractivă

Construcţie/ Operare 01 01 01 84.500 mii tone Halde de roci sterile , Infrastructuri rutiere , rambleere goluri

Sterile de procesare flotatie


Operare 01 03 06 25.856 mii tone Sistemul iazului de decantare sterile flotatie

Sterile de procesare cianuratie


Operare 01 03 07* 4.409 mii tone Sistemul iazului de decantare sterile cianuratie

Nămol de la staţia de epurare ape acide

Deşeuri de la statii de epurare a apelor uzate - nepericuloase

Operare/Închidere 19 08 14

17338 tone/an – umed (s.u. 700 t/an )

Sistemul iazului de decantare sterile flotatie

Nămol de la epurare ape recircuitate de la iaz sterile flotatie


Operare/Închidere 19 08 14

17445 tone/an - umed (s.u. 438 t/an )

Sistemul iazului de decantare sterile flotatie

Nămol de la epurare ape recircuitate de la iaz sterile cianuratie


Doar in caz de avarii la Uzinei de preparare Operare/Închidere

19 08 14

21,5 t/zi - umed (s.u. 0,86 t/zi)

Sistemul iazului de decantare sterile cianuratie

Nămol de la staţiile de epurare ape menajere

Deşeuri menajere nepericuloase

Operare/ Închidere 19 08 05

669 tone Utilizare ca fertilizant în agricultură sau eliminat în depozit de deşeuri menajere

Deşeuri mixte de la demolări

Deşeuri inerte Construcţie/ Închidere

17 09 04 23.900 tone Depozitul de deşeuri inerte Cariera, infrastructuri rutiere,etc

Deşeuri de vopsea Deşeuri de producţie - nepericuloase


20 01 28 Cantităţi reduse Depozitul temporar, pana la incinerare sau neutralizare la firme specializate

Solvenţi uzaţi

Deşeuri de producţie - periculoase


20 01 13* Cantităţi reduse Depozitul temporar, pana la incinerare sau neutralizare la firme specializate

Uleiuri hidraulice uzate Deşeuri uleioase - periculoase Construcţie/ Operare/ Închidere

13 01 10* Cantitati reduse Reciclare sau incinerare

Uleiuri de lubrifiere uzate

Deşeuri uleioase - periculoase Construcţie/ Operare/ Închidere

13 02 05* 13 02 08*

1000 litri Depozitul temporar /Reciclare sau incinerare

1 Deşeuri menţionate în H.G. nr. 856, Gestionarea deşeurilor.si Ord. 95/2005 Deşeurile periculoase sunt marcate cu *. 2 Estimări pentru o durată de 11 ani a ciclului de viaţă al Proiectului Certej, Namolurile din statii epurare – cantitati anuale.

SC

SA

CEPROMIN



CP– DG -11

10

Vaseline uzate Deşeuri de producţie - nepericuloase


20 01 28 Cantitati reduse Reciclare sau incinerare

Uleiuri motoare uzate Deşeuri uleioase - periculoase Construcţie/ Operare/ Închidere

13 02 05* 702.000 litri Reciclare sau incinerare

Anvelope Deşeuri anvelope uzate – nepericuloase


16 01 03 190 tone Controlul eroziunii, recuperare de energie sau reciclare în afara amplasamentului

Bile de măcinare – de la moara semiautogenă + moara cu bile + moara turn

Deşeuri de producţie – nepericuloase

Operare 16 01 17 (feroase) sau 16 01 18 (neferoase)

15 tone Reciclare

Vehicule uzate / piese de schimb

Deşeuri speciale/vehicule uzate – nepericuloase


16 01 06 900 tone Reciclare

Fier vechi Deşeuri de producţie – nepericuloase



Containere goale Ambalaje compozite

Ambalaje – nepericuloase Construcţie/ Operare/ Închidere

15 01 05 Cantităţi variabile Returnare la furnizor, reciclare sau expediere la depozitul de deşeuri menajere

Ambalaje de lemn Deşeuri de ambalaje – nepericuloase

Construcţie/Operare 15 01 03 3,5 tone Reciclare sau depozitare pana la valorificare

Ambalaje de plastic Deşeuri de ambalaje – nepericuloase


15 01 02 110 tone Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere

Ambalaje de hârtie/carton

Deşeuri de ambalaje – nepericuloase



Ambalaje mixte Deşeuri de ambalaje – nepericuloase


15 01 06 155 tone Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere

Ambalaje metalice Deşeuri speciale/deşeuri de ambalaje – nepericuloase


15 01 04 1.145 tone Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere

Filtre de ulei uzate Deşeuri de producţie – periculoase


16 01 07*

1000 kg Depozitul temporar pentru deşeuri periculoase şi incinerare

Hârtie/carton Deşeu Menajer – nepericuloase Construcţie/ Operare/ Închidere

20 01 01 1100 kg Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere

Sticlă Deşeu Menajere – Inert Construcţie/ Operare/ Închidere

16 01 20 18.700 kg Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere

SC

SA

CEPROMIN



CP– DG -11

11

Plastic Deşeu Menajere – nepericuloase


20 01 39 18684 kg Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere

Resturi alimentare Menajere – nepericuloase Construcţie/ Operare/ Închidere

20 01 08 80.900kg Depozitul de deşeuri menajere

Baterii Menajere – nepericuloase or Periculoase


16 06 04 16 06 05\ 16 06 06*

1.557 kg Depozitul temporar pana la valorificare in unitati specializate

Baterii cu electrolit acid şi plumb

Deşeuri speciale/baterii cu electrolit acid şi plumb - Periculoase


16 06 01* 15 tone Depozitul temporar pana la valorificare in unitati specializate/ reciclare

Echipamente electrice şi electronice

Deşeuri speciale/deşeuri electrice şi electronice- nepericuloase


20 01 35, 20 01 36

462 kg Echipamentele operaţionale donate la diverse organizatii; cele nefuncţionale vândute colectorilor de deşeuri conform reglementarilor specifice

Deşeuri de explozibili Deşeuri de producţie – Periculoase

Operare 16 04 03* Cantităţi foarte reduse Depozitul exploziv

Deşeuri medicale Deşeuri speciale/deşeuri sanitare – Periculoase şi nepericuloase


18 01 03* 18 01 04 18 01 09

390 kg Ambalare în containere speciale, transport la depozitul temporar de deşeuri periculoase şi incinerare

SC

SA

CEPROMIN


PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE

Simbol: CP– DG -11

12

Cap. 1. Caracterizarea deşeurilor şi reziduurilor miniere

1.1. Roci sterile

Rocile sterile provin din lucrările miniere de deschidere şi descopertare a zăcământului

Cetej. Rocile sterile vor fi depozitate în doua halde:

1. Halda sterile Nord - va ocupa o suprafata de cca.32,6 ha şi va cantona o cantitate de

roci sterile de 48,7 milioane tone.

2. Halda sterile Sud - va ocupa o suprafata de cca.40,22 ha şi va cantona o cantitate de

material steril de 35,8 milioane tone.

Rocile sterile rezultate de la descopertarea zăcământului Cetej depozitate in cele doua

halde, sunt compuse in general dintr-un amestec eterogen de silicaţi, sulfuri, alumino-silicaţi,

calcită, sulfaţi, oxizi, etc.

In aceste depozite de sterile, datorita continutului în sulfuri, prin expunere la oxigenul

atmosferic se pot declanşa o serie de procese bio-geo-chimice care pot duce la producerea

drenajului rocilor acide- acidifierea haldelor.

Drenajul rocilor acide

a) Consideratii generale privind drenajului rocilor acide- acidifierea haldelor

Drenajul rocilor acide (ARD - Acid Rock Drainage) - are loc când aciditatea rezultată este

transportată de apă. Când sulfurile din minerale vin în contact cu apă şi oxigen încep să se oxideze,

prin oxidare ele produc sulfat, ioni de hidrogen şi metale dizolvate.

Principala sursă de toxicitate din drenajul acid este reprezentata de leşierea crescută a

metalelor, datorată solubilităţii mari a acestora şi a vitezei de transport a sulfurilor în condiţii

acide.

Sulfurile constituie numai o parte, din materialul depozitat in halde si iazuri, din acest

motiv dacă oxidarea sulfurilor are loc in materialul depozitat, acidul produs poate fi consumat

(neutralizat) prin reacţii de consumare în diverse grade, depinzând de mineralele consumatoare

de acid disponibile (carbonati, aluminosilicati).

Dacă carbonaţii sunt prezenţi în reziduul minier, pH-ul este în mod normal menţinut la

neutru, metalele dizolvate se precipită şi astfel nu sunt transportate în mediul înconjurător decat in

mică măsură.Dizolvarea alumino-silicaţilor nu poate să menţină în mod normal un pH neutru în

drenaj.

SC

SA

CEPROMIN




13

Interacţiunea între oxidarea sulfurilor producătoare de acid şi dizolvarea consumatoare de

acid a mineralelor de protecţie determină pH-ul din apa interstiţială şi drenajul, care la rândul lui

influenţează mobilitatea metalelor.

Dacă mineralele de protecţie uşor disponibile sunt consumate, pH-ul poate scădea şi atunci

se va produce ARD.

Drenajul rocilor acide (eliberarea de ARD) prin eliberarea si transportul aciditatii în

apele de suprafaţă şi apele subterane deteriorează calitatea apelor receptoare şi conduce la o

serie de impacturi,cum ar fi:

- diminuarea alcalinităţii si acidifierea apelor;

- bioacumulării de metale;

- acumulării de metale în sedimente;

- efecte asupra habitatelor - eliminarea unor specii sensibile şi ecosisteme instabile.

Procesele chimice implicate în generarea şi consumul de acid sunt:

▪ Oxidarea sulfurilor (generarea de acid);

▪ Dizolvarea mineralelor tampon (consumul de acid).

► Oxidarea sulfurilor (generarea de acid)

Principalii factorii care influenţează rata de oxidare a sulfurilor sunt:

- pH-ul materialului;

- concentraţia oxigenului;

- temperatura;

- procesele galvanice între diferite sulfuri;

- activitatea bacteriană.

Alţi factori care influenteaza oxidarea sulfurilor sunt: suprafaţa disponibilă pentru oxidare,

determinată de granulaţia materialului, mineralogie, hidrologie şi disponibilitatea mineralelor

tampon.

Când sulfurile sunt expuse unei atmosfere oxidative şi umede, cum este cea din activitatea

minieră, încep să se oxideze (descompună, dizolve etc). Acest proces este exemplificat de oxidarea

piritei (FeS2) cu oxigen şi apă, conform reactiilor:

FeS2 + 7/2O2 + H2O → Fe2+ + 2SO42- + 2H+ (1)

FeS2 + 14Fe3+ + 8H2O → 15Fe2+ + 2SO42- + 16H+ (2)

Pentru menţinerea unei oxidări continue, oxigenul trebuie să fie alimentat din atmosfera

înconjurătoare, oxigenul e necesar si pentru oxidarea fierului feros la fierul feric, după reacţia:

SC

SA

CEPROMIN




14

Fe2+ + 1/4O2 + H+ → Fe3+ + 1/2H2O (3)

Fierul feric poate contribui la oxidarea sulfurilor (reacţia 2), sau se poate hidroliza şi

precipita sub formă de oxihidroxid feric (predominant la pH>3,5), după reacţia

Fe3+ + 2H2O ↔ FeOOH(s) + 3H+ (4)

Există indicaţii conform cărora trecerea ciclică a fierului în stările de oxidare feroasă şi

ferică este un proces cheie în facilităţile anaerobe de management al sterilului şi sedimentelor

miniere. Diverse studii au arătat însă că rata de oxidare totală a sulfurilor este dramatic redusă prin

aplicarea de bariere împotriva difuziunii oxigenului.

► Dizolvarea mineralelor tampon (consumul de acid)

Dacă mineralele tampon sunt imediat disponibile în steril sau piatră reziduală, acidul

produs prin oxidarea mineralelor sulfurice şi precipitatul de oxihidroxid de fier vor fi consumate

prin dizolvarea mineralelor tampon, ilustrată aici prin dizolvarea calcitului

CaCO3(s) + 2H+ → Ca2+ + CO2(g) + H2O (5)

Acidul mai este consumat prin dizolvarea altor minerale tampon, cum ar fi silicaţii de

aluminiu, dar de obicei la o rată scăzută, care nu poate ţine pasul cu producţia de acid rezultată din

descompunerea sulfurilor.

Consumarea acidului prin dizolvarea silicaţilor de aluminiu este ilustrată mai jos prin

dizolvarea feldspatului de potasiu:

KAlSi3O8(s) + H+ + 9/2 H2O → K+ + 2H4SiO4 + 1/2Al2Si2O5(OH)4(s) (6)

Caracteristicile drenajului rezultat depind de un număr de parametri precum:

- rata de infiltrare a apei meteorice;

- rata de evaporare;

- profilul oxigenului în depozit;

- înălţimea şi caracteristicile constructive ale depozitului de steril ;

- eterogenităţi în caracteristicile materialelor depozitate (mineralogie variabilă şi

gradul de tasare, etc)

Influenţa diverselor reacţii de imobilizare (precipitare şi absorbţie) poate fi semnificativă,

deoarece în mod normal apa infiltrată rămâne mult timp în depozit. Atât apa cât şi oxigenul sunt

necesare pentru a genera drenajul acid.

Generarea apei de drenaj ca o funcţie de interacţiunea între steril şi atmosferă este ilustrată

schematic în figura de mai jos

SC

SA

CEPROMIN




15

Precipitatii Evaporare

Apa subterana

b) Strategii disponibile de atenuare si prevenire a ARD (drenajului rocilor acide)

Cele mai Bune Tehnologii Disponibile (BAT-uri) – pentru a atenua sau preveni impactul

ARD -ului (drenajul acid al rocilor), recomanda urmatoarele metode:

� Depozitarea sub apă

� Tratarea chimică

� Amestecarea sterilului PAG (generator de aci) şi NPAG (neutralizator de acid)

� Acoperirile – cu sol, materiale sintetice, diferite substanţe şi amestecuri organice.

Alegerea metodei de prevenire a drenajului trebuie să ţină cont de următoarele :

▪ Depozitarea sub apă – In cazul rocilor cu potential de generare a acidităţii, depozitarea

sub apă este de obicei cel mai eficient mod de a preveni ARD şi de a reduce leşierea metalelor.

In acest caz însă locaţia de depozitare trebuie să rămână permanent inundată şi stabilă

din punct de vedere geotehnic.

▪ Tratarea chimică – Unde drenajul contaminat poate fi colectat, tratarea eficientă poate

preveni migrarea ARD, reduce concentraţiile de metal din aval şi previne impacturile off–site.

Datorită costurilor mari, producţiei secundare de steril (nămol de la tratare) şi cerinţelor

de întreţinere mari, tratarea chimică a drenajului este considerată în general o strategie de

ameliorare de ultim resort folosită numai dacă alte metode de ameliorare/prevenire nu sunt

fezabile.

▪ Amestecarea sterilului PAG şi NPAG - Amestecarea se referă la co-depozitarea de sterile

PAG cu materiale cu potenţial de neutralizare în exces (adică NPAG), in scopul de a crea un

O2 O2

Infiltratii

Scurgeri

Oxidare Alcalinizare

Precipitare

SC

SA

CEPROMIN




16

compus în care acidul produs de sterilele PAG este neutralizat de excesul de material cu potential

de neutralizare şi de drenajul alcalin de la materialele NPAG, cu o reducere consecutivă a

solubilităţii metalelor.

Exemplele de amestecare completă includ adausul de calcar sfărâmat într-o tulbureală de

steril sau când zonele intercalate de PAG şi NPAG din front devin intim amestecate pe durata

excavării. În aceste condiţii, sterilele PAG şi NPAG ar putea să fie excavate separat şi depuse în

halde de amestec.

Dezavantajele metodei amestecului de sterile PAG siNPAG, sunt:

- costul prohibitiv de manipulare a materialelor sau amendamentelor;

- incertitudinea tehnică – performanţa amestecului (sterilului compozit) va depinde de

interacţiunile proceselor geochimice şi hidrologice complexe, factori care sunt dificil de studiat.

▪ Acoperirile - Învelişurile proiectate pot fi utilizate pentru a reduce aprovizionarea cu

oxigen pentru oxidarea sulfurilor. Ele pot fi folosite şi pentru reducerea leşierii şi a încărcăturilor

contaminante rezultate de la infiltrarea ploilor şi de la topirea zăpezii.

Alegerea tipului de înveliş va depinde de gradul de reducere a infiltraţiei şi/sau de

pătrunderea de aer cerute pentru întrunirea cerinţelor de calitate la evacuare.

Acoperirile (învelişurile) pot fi construite dintr-o gamă largă de materiale: sol, materiale

sintetice, diferite substanţe şi amestecuri organice.

În plus faţă de proprietăţile învelişului, abilitatea unui sistem de acoperire de a intârzia

apariţia ARD sau de a permite respectarea obiectivelor mediului receptor va depinde de prezenţa

altor surse de aer şi drenaj şi de gradul de alterare apărut înainte de instalarea învelişului.

Eficienţa unui înveliş de limitare a pătrunderii oxigenului în reducerea evacuărilor de

metale va depinde de solubilitatea iniţială a sterilului şi de timpul când a fost amplasat covorul,

comparativ cu viteza de producere a produselor solubile de alterare.

1.1.1. Determinarea potentialului de generare a apei acide

Potentialul de generare a apelor acide de rocile sterile depozitate in haldele Nord si Sud, s-a

realizat prin următoarele determinări:

♦ identificarea principalelor minerale potential generatoare de acid respectiv a

mineralelor tampon şi a disponibilitatii acestora, prin determinarea compozitiei mineralogice

(litologice) şi fizico-chimice a rocilor sterile depozitate în halde;

SC

SA

CEPROMIN




17

♦ determinarea gradului de solubilizare a metalelor grele si altor compusi toxici, prin

teste de levigare a rocilor sterile depozitate;

♦ evaluarea potentialului de generare a acidului prin teste statice şi cinetice care prezic

calitatea drenajului (teste ABA, Raport între NP/AR = potenţialul de neutralizare –NP

/potenţialului de producere alcalina-AP, testul de raportului de sulf, etc.).

► Caracterizarea mineralogica si fizico-chimica a rocilor sterile din haldele de la Certej

Materialul care se va depozita în halde va fi un amestec neomogen, atât din punct de vedere

granulometric cât şi petrografic. Granulometric, se va prezenta ca un amestec de bolovăniş cu

pietriş colţuros într-o masă nisipoasă şi argiloasă.

▪ Caracteristici litologice ale rocilor sterile din Haldele Nord si Sud vor fi asemănătoare

rocilor gazdă ale corpului de minereu ce va fi exploatat din zăcământului Cetej, care în principal

este un complex de roci sedimentare de vârstă cretacică şi roci vulcanice neogene.

Analiza compoziţiei petrografice a probelor prelevate şi analizate a pus în evidenţă

următoarele tipuri de roci:

- gresii cuarţoase si gresii silitice ;

- argilite marnoase ;

- argilite şistoase ;

- gresii arcoziene cuarţo-feldspatice grosiere ;

- argilite si marne ;

- roci splitice, diabaze ;

- andezite (andezite cuarţifere cu amfiboli şi biotit, andezite cu piroxeni);

- microbrecii mono-polimictice

- brecii.

Zăcământul Certej a fost împărtit în patru domenii în baza compoziţiei mineralogico-

chimice şi a răspunsului la testele metalurgice şi anume:

- Vest - Hondol;

- Central - Coranda;

- Intermediar - aria cuprinsa intre Cariera Certej si Dealu Grozii;

- Est - Dealu Grozii.

SC

SA

CEPROMIN




18

Compozitia tipurilor de minereu din cele patru domenii este prezentata tabelar mai jos, prin

urmare si materialul (roca sterila) care se va depozita în haldele de steril va fi un amestec

neomogen cu compozitie asemanatoare rocii gazda din zona care se va exploata.

Tabelul nr. 1.1

Domeniu / Tipul de

minereu Roca gazda

Alterarea

dominanta

Andezit 85% Silicica 45%

Sedimentar Cr 3% Argilica 42%

Sedimentar Ng 7% Carbonatica 2%

Brecii polimictice 5% Potasica 4%

Vest

Minereu predom. piritos

Propilitica 7%



Sedimentar Ng 17%

Central

Minereu cu telururi

+ pirita Brecii polimictice 22%




Intermed.

Minereu piritos

+ telururi Brecii polimictice 28%




Est

Minereu predom. piritos Brecii polimictice 15% Potasica 6%

▪ Caracteristicile fizico-chimice ale rocilor

Continuturile principalelor minerale a rocilor din zacamantul Certej variaza intre limitele prezentate in tabelul 1.2.

Tabelul nr. 1.2

Indicator Continut , (%) Indicator Continut , (%)

SiO2 51,32 - 64,14 Na2O 0,59 - 4,45 Al2O3 11,89 - 25,05 Fe2O 0,32 - 3,92 Fe2O3 0,00 - 9,28 TiO2 0,00 - 3,85 FeO 0,00 - 10,52 P2O5 0,00 - 0,67 MnO 0,00 - 1,00 CO2 0,00 - 2,20 MgO 0,11 - 5,90 S 0,00 - 0,78 CaO 1,09 - 9,62 H2O 0,03 - 5,83

SC

SA

CEPROMIN




19

Studiu geotehnic efectuat de laboratorul geotehnic al Catedrei de Mecanica Rocilor din

cadrul Univesitatii Tehnice Petrosani in colaborare cu SC CEPROMIN SA Deva, pe foraje

prelevate din perimetrul zăcământului Cetej din diferite tipuri de roci în amestec, au fost

determinate o serie de caracteristici: greutatea specifică aparentă (γ,gf/cm3) unghiul de frecare

internă (φ, 0) şi coeziunea (c, kgf/cm2), prezentate in tabelul urmator (Tab. nr. 1.3).

Tabelul nr. 1.3

Formaţiunea Greutatea

specifică aparentă

(γ,gf/cm3)

Unghi de frecare

internă

(φ, 0)

Coeziunea

(c, kgf/cm2)

Observaţii

Andezit 1,97-2,22 33-36 0,65-0,95

Argilite 1,68- 2,26 30-31 1.60-1,70

Formaţiuni brecifiate 1,91-2,20 20-26 0,63-0,80

Amestec 1,95 30-34 0,05-0,25 W=10-15%

Conglomerate 1,45 -2,30 31-33 2,15-2,35

Gresii 1,96 - 2,23 29-32 1,90-2,05

Complex pelitic 1,99-2,13 12-19 0,50-1,00 W=6-16%

Brecii mixte 1,82-2,26 19-25 0,35-0,80

Amestec 2,10 20-37 0,14-0,25 W=5-15%

Grohotiş de pantă 1,61-2,29 24-25 0,50-0,60 W=15%umed

17-22 0,40-0,50 W=20%f.umed

13-17 0,30-0,35 W=25%saturat

Amestec integral 1,69 22-35 0,70-1,40

▪ Caracteristici radiologice

În 2007 S.C. DEVA GOLD S.A. a comandat laboratorului REGA ENGINEERING S.R.L.

analizarea a patru mostre de minereu rezultat din carote din cele patru zone ale carierei (Central,

Est, Vest şi Intermediar). Din analizele efectuate rezultă că mostrele din cele patru amplasamente

nu prezintă contaminare radioactivă, conform NSR-01 tabel 2B.

Caracteristicile radiologice ale rocilor mineralizate si sterile din perimetrul Certej au fost

determinate in anul 2009, pe probe prelevate de S.C. DEVA GOLD S.A. Rezultatele obtinute la

determinarile valorii activitatii beta-globale realizate in cadrul Staţiei de radioactivitate a

Agentiei din Protectia Mediului Hunedoara sunt redate in Rapoartele de incercare urmatoare.

SC

SA

CEPROMIN




20

SC

SA

CEPROMIN




21

SC

SA

CEPROMIN




22

SC

SA

CEPROMIN




23

SC

SA

CEPROMIN




24

SC

SA

CEPROMIN




25

SC

SA

CEPROMIN




26

SC

SA

CEPROMIN




27

SC

SA

CEPROMIN




28

Rezultate obtinute la determinarile efectuate la Statia de radioactivitate – APM

Hunedoara

SC

SA

CEPROMIN




29

SC

SA

CEPROMIN




30

► Teste de levigare a rocilor

a) Teste de levigare a rocilor recoltate din perimetrul carierei Certej

Pentru determinarea gradului de solubilizare a metalelor grele si altor compusi toxici, si

încadrarea rocilor sterile în categoria de deşeu conform Ord. 95/2005 - care stabileşte valorile

maxime admise pentru indicatorii specifici levigatului pentru determinarea caracteristicilor

deşeurilor care pot fi acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri, s-au realizat teste de

levigare pe roci sterile extrase din toate cele patru domenii ale Carierei Certej.

Incercările de levigare efectuate in cadrul Laboratorului de analize fizico-chimice a

institutului SC CEPROMIN SA Deva în conformitate cu standardul SR EN 12457 – 2, sunt

prezentate in Tabelul nr.1.4.

Rezultatelor obtinute la testele de levigare a rocilor sterile indică incadrarea acestora in

categoria deseurilor nepericuloase.

Cantitătile de metale grele si compusi solubilizati la levigarea rocilor din cele patru

domenii ala Carierei - se încadrează în limitele admise de Ord. 95/2005 (pentru deseuri

nepericuloase - Tab. nr. 3.1), cu exceptia acidităţii şi cantităţii de cadmiu solubilizat din rocile

provenite din zona Estica, ce depăşeşte limitele normativului.

b) Teste de levigare a rocilor sterile depozitate in Haldele de roci sterile

Având în vedere că rocile sterile rezultate din lucrările de descopertare a zăcământului

Cetej, se vor depune in haldele Nord si Sud care sunt extinderi ale haldelor vechi existente –

rezultate în timpul exploatării carierei de MINVEST –Filiala Certej, deci cu continuturi similare

celor ce urmeaza a fi depozitate, au fost prelevate ca probe medii de steril din aceste halde.

Probele de roci sterile din prelevate din cele 2 halde vechi au fost analizate în cadrul

laboratorului INCD ECOIND –Bucureşti .

Metodele de analiză utilizate pentru caracterizarea probelor şi rezultatele încercărilor

efectuate sunt prezentate în Tabelul nr. 1.5.

Institutul ECOIND –Bucureşti a efectuat şi teste de levigare conf. Ord.95 MMGA /2005,

pentru determinarea caracteristicilor deşeurilor care pot fi acceptate în fiecare clasă de depozit de

deşeuri (inerte, nepericuloase, periculoase). Rezultatele testelor de levigare sunt prezentate în

tabelul 1.6.

SC

SA

CEPROMIN


CP– DG -

XX

31

Tabel nr. 1.4.

Concentratie (mg/kg substanta uscata)

Specificatie

pH

-ul

elu

atu

lui

Rez

idu

u

fix

.

CC

O-C

r

Su

lfa

ti

Clo

ruri

Cu Pb Zn Cd Fe Mn Ni Cr Co As

Cantitatea levigata din roca zona VEST (899792)

7,37 7640 39 4617,0 184,3 0,1 0,5 3,53 0,1 SLD 5,63 1,20 0,30 0,25 SLD

Cantitatea levigata din roca zona EST (899793)

4,56 2680 42 5917,6 156,0 3,1 2,4 13,27 2,0 4,56 5,39 6,15 1,50 1,80 0,05

Cantitatea levigata din roca zona INTERMEDIAR (899794)

6,90 3840 40 2518,4 163,1 SLD 0,05 9,21 0,05 SLD 7,19 0,95 0,05 0,25 0,02

Cantitatea levigata din roca zona CENTRAL (8997950

7,18 3400 43 2378,5 361,6 0,1 0,3 4,24 0,1 6,10 3,91 1,65 SLD 0,15 SLD

Media (cantitate levigata din roci zona VEST cu AMESTEC roci din zonele Est - Intermediar – Central)

6,87 5442 41 4227,5 202,4 0,68 0,78 6,43 0,47 2,87 5,54 2,22 0,46 0,55 0,019

CMA - conf. Ord. 95/2005 - Tabel nr. 3.1

pentru raport L / S = 10/ l

minim 6 60.000 - 20.000 15.000 50 10 50 1 - - 10 10 - 2,0

SC

SA

CEPROMIN


PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11

32

Metodele de analiză şi rezultatele încercărilor INCD ECOIND Tabelul nr. 1. 5

Valoare indicatori Nr.

crt. Indicator UM

Halda Nord Halda Sud Metoda de analiză

1 pH - 3 5,61 SR ISO 10390:99 2 Umiditate proba uscată % 1,82 2,52 SR ISO 11465:97 3 Sulfaţi mg/kg s.u 403 5206,36 SR ISO 11048:99 4 Sulfuri mg/kg s.u <20* <20* NI ECOIND 5 Zinc mg/kg s.u 330,74 1313,53 SR ISO 11047:99 6 Plumb mg/kg s.u 3238,50 1011,40 SR ISO 11047-99 7 Nichel mg/kg s.u < 0,08* 49,17 SR ISO 11047-99 8 Cupru mg/kg s.u 25,74 102,60 SR ISO 11047:99 9 Crom total mg/kg s.u < 0,08* < 0,08* SR ISO 11047:99

10 Cadmiu mg/kg s.u 2,92 8,64 SR ISO 11047:99 11 Fier % s.u 3,02 4,374 SR ISO 13315 -96

12 Arsen mg/kg s.u 1,039 6,7 SR ISO 11047/99 + ISO 11969/96

13 Mangan mg/kg s.u < 0,08* 560,68 SR ISO 11047/99

14 Calciu mg/kg s.u < 0,02* 22.376 SR ISO 7980/97+ SR ISO 11466/99

15 Magneziu mg/kg s.u 45,43 5797,67 SR ISO 7980/97+ SR ISO 11466/99

16 Cobalt mg/kg s.u < 0,2* <0,2* SR ISO 11047/99

17 Sodiu mg/kg s.u 77 58,43 STAS 3223/2-80+ SR ISO 11466/96

18 Potasiu mg/kg s.u 2713 1569,14 STAS 3223/2-92+ SR ISO 114666/96

*) limita de determinare a metode

Rezultatele testelor de levigare roci sterile Tabelul nr. 1.6

Valoare indicatori

Raportul de levigare

L/S10 l/kg

Valori maxime admise (mg/kg s.u)

L/S – 10 l/kg

conf. Ord. 95/2005 Nr. crt.

Indicator UM

Halda

Nord

Halda

Sud Inerte Nepericuloase Periculoase

1 Reziduu filtrabil mg/kg s.u 880 8.740 4.000 60.000 100.000 2 Sulfaţi mg/kg s.u 399,10 5563,40 1.000 20.000 50.000 3 Cadmiu mg/kg s.u < 0,02* < 0,02* 0,04 1 5 4 Cr total mg/kg s.u < 0,1* < 0,1* 0,5 10 70 5 Cobalt mg/kg s.u < 0,2* < 0,2* - - - 6 Cupru mg/kg s.u < 0,08* < 0,08* 2 50 100 7 Nichel mg/kg s.u < 0,08* < 0,08* 0,4 10 40 8 Plumb mg/kg s.u < 0,2* 4,25 0,5 10 50 9 Zinc mg/kg s.u 9,144 82,71 4 50 200

10 Arsen mg/kg s.u 0,001 0,001 0,5 2 25 11 pH - 3,87 6,90 - - - *) limita de detecţie a metodei

În conformitate cu Ord. 95 MMGA /2005 pentru deşeurile periculoase care pot fi acceptate

în depozitele de deşeuri nepericuloase, pe lângă valorile limită ale levigatului, deşeurile granulare

trebuie să îndeplinească şi criteriul suplimentar privind valoarea indicatorului pentru pH, prezentat

în tabelul 1.7.

SC

SA

CEPROMIN



33

Valoarea indicatorului pentru pH Tabelul nr. 7

Valoare indicator/Probă Nr.crt. Indicator

Halda Nord Halda Sud

Valoare limita conf.

Ord 95/2005

1 pH 3 5,61 minim 6

Din analiza rezultatelor obţinute prin compararea valorilor indicatorilor de calitate

determinaţi cu valorile prevăzute în Ord 95 MMGA /2005 – „ Stabilirea criteriilor de acceptare a

deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de deşeuri” s-au

evidenţiat următoarele:

• Halda Nord indicatorii de calitate analizaţi:

- metalele (Cd, Cr total, Co, Cu, Ni, Pb, As), TDS şi sulfaţii se încadrează în valorile admise

pentru depozitele de deşeuri inerte;

- valoarea indicatorului Zn se situează în limita admisă pentru depozitele de deşeuri

nepericuloase;

- valoarea pH-ului probei granulare se situează se situează în limita admisă pentru depozitele

de deşeuri periculoase;

•••• Halda Sud indicatorii de calitate analizaţi:

- valoarea indicatorilor pentru următoarele metale :Cd, Cr total, Co, Cu, Ni, As se

încadrează în valorile admise pentru depozitele de deşeuri inerte;

- valoarea indicatorilor TDS, sulfaţi, Pb se situează în limita valorilor de calitate admise

pentru depozitele de deşeuri nepericuloase;

- valoarea indicatorului Zn se situează în limita admisă pentru depozitele de deşeuri

periculoase;

- valoarea pH-ului probei granulare se situează se situează în limita admisă pentru depozitele

de deşeuri periculoase.

Investigaţiile realizate in cadrul laboratorului ECOIND- Bucuresti demonstrează un

potenţial caracter periculos, al deşeurilor depozitate deja în cele 2 halde, datorită principal de

pH-ul acid al rocilor sterile şi de conţinutul mare de Zn în levigatul rezultat din rocile sterile din

Halda Sud.

SC

SA

CEPROMIN



34

►Teste de evaluare a potentialului de generare a acidului

Pentru evaluarea potentialului de generare a acidului (ARD), au fost prelevate 141 probe din

zăcământ si rocile gazdă, care au fost expediate la ALS Chemex, Vancouver, unde pe baza

analizelor geochimice, testelor ABA si a testelor cinetice se va determina potentialul si daca exista

variatii semnificative in ceea ce priveste caracteristicile ARD ale rocilor din zăcământul Certej.

Un raport preliminar al rezultatelor obtinute pana in prezent indica faptul ca zacamantul

Certej prezinta campuri generatoare de ape acide si non –acide. Caracteristici net acide sau

proprietatile de neutralizare a diverselor roci par a fi in legatură cu continutul relativ de sulfuri si

capacitatile de neutralizare ce derivă din alterarea hidrotermală. Rocile contin minerale cu sulfuri

(in special pirita si marcazit) - care constituie principala sursa de aciditate, dar si faciesuri de

alterare hidrotermală carbonatică si propilitică datorită prezentei carbonatilor si calcitei - care

reprezintă principalele surse de neutralizare. Rocile oxidate de la slab la moderat, prezintă

proprietăti acide mai accentuate pe seama solubilizarii mineralelor cu carbonati si a conservarii

sulfurilor.

Rezultate preliminare indica faptul ca zăcământul Certej si rocile sale gazdă vor genera

aciditate, se pare că generarea de ape acide ar putea să nu se producă pe termen scurt, motiv pentru

care sunt necesare teste ABA suplimentare si urmărirea testelor de cinetică pentru întelegerea

zăcământului Certej in termenii ARD.

In prezent in perimetrul minier Certej - Sector I, specialisti de la DEVAGOLD –efectuează

pe loturi mari de roci, prelevate din forajele executate pe parcursul investigatiilor de explorare a

zăcământului Certej, teste statice si teste cinetice (potenţialul maxim de producere de acid a rocilor

testate-AP, cu potenţialul de neutralizare maximă-NP determinat, teste ABA, etc) - care vor prezice

calitatea drenajului probelor de rocă sterilă. Testele cinetice, ce se vor desfasura pe o perioadă de 1-

1,5 ani se vor finaliza cu un studiu complet prin care se vor identifica si cuantifica riscurile legate

de ARD si proiectarea măsurilor preventive necesare si de control ce trebuie luate in exploatare si

inchidere.

Datorita rezultatelor obtinute la evaluările geochimice, la testele de levigare si la testele

preliminare ARD care au indicat potenţialul rocilor sterile de a genera ape acide, la amenajarea

Haldelor de roci sterile s-au luat masuri prin care se va reduce mult posibilitatea generarii de ape

acide de pe amplasamentul acestora, si anume:

– asternerea unui strat de calcar pe fundamentul haldei;

– compactarea rocilor depuse;

SC

SA

CEPROMIN



35

– colectarea si dirijarea apelor pluviale de pe suprafata haldelor pe canalele de garda

in afara perimetrului acestora, si epurarea celor acide.

1.2. Solul

Principalele tipuri de sol din zona Proiectului Certej sunt:

• Soluri brune luvice (luvic tipic, luvic pseudogleizat si sol brun luvic rodic);

• Sol brun eu-mezobazic;

• Sol brun acid (brun acid tipic si brun acid andic -in profilul solului sunt prezente

fragmente de andezit şi produse specifice provenite din alterarea andezitelor);

• Pseudorendzine - Sol format din alterarea marnelor-argilelor marnoase;

• Litosol: sol neevoluat, de grosime redusă, cca. 20 cm, după care urmează roca dură;

• Soluri aluviale.

Pe baza prospecţiunilor pentru soluri efectuate pe amplasamentul Proiectului Certej,

grosimea stratului de sol este estimată la o valoare care variază între 0,5 m – 2 m, fiind constituita

din 2 staturi:

- Sol vegetal,( fertil) – formatiunea cea noua, cu o dezvoltare superficiala de 0,20 – 0,40 m

constituit dintr-o materie argiloasa-nisipoasa in care sunt incluse fragmente de roci, rădăcini si fibre

de plante;

- Deluviu argilos – stratul inferior al solului (subsol) pana la stratul de baza, cu o grosime ce

variaza intre 0,20 – 2,0 m constituit din fragmente de roci stancoase, incluse intr-un liant argilos-

nisipos.

▪ Caracteristici fizico-chimice ale solului

Pentru determinarea caracteristicilor fizico-chimice s-au efectuat foraje si prelevari de probe

de sol din perimetrele unde se vor amplasa principalele facilitati ale Proiectului (Cariera Certej,

Haldele de roci sterile, Uzina de preparare si Iazurile de decantare).

a) Caracteristicile solului din perimetrul carierei Certej, haldelor de roci sterile si a uzinei

de preparare

Compozitia granulometrica a solului vegetal si principalele proprietati fizico/mecanice sunt

redate in Tabelul nr. 1.8 respectiv in Tabelul nr.1. 8 a.

Caracteristicile granulometrice si principalele proprietati fizico/mecanice ale subsolului

(deluviul argilos) sunt redate in Tabelul nr. 1.9 respectiv in Tabelul nr.1.9.a.

SC

SA

CEPROMIN



36

Sol vegetal - Granulometrie Tabelul nr. 1.8

Limite de variatie (%) Diametrul particulelor

minime maxime

Argila (sub 0,005 mm) 23 47 Praf (0,005 - 0,05 mm) 13 37 Nisip (0,05 - 2 mm) 18 41 Pietris (2 - 20 mm) 2 33

Sol vegetal - Proprietati fizico/mecanice Tabelul nr.1.8. a

Limite de variatie (%) Specificatie U/M

minime maxime

Greutate specifica absoluta gf/cm3 2,21 2,49 Greutate specifica aparenta gf/cm3 1,49 1,91 Umiditatea naturala % 16,20 41,50 Porozitatea % 30,54 54,96 Indicele porilor - 0,44 0,99 Plasticitatea - Limita de curgere % 49,89 67,28 - Limita de framantare % 19,78 26,56 - Limita de plasticitate - 38,44 40,72 - Limita de consistenta - 0,74 1,00 Caracteristicile de rezistenta la forfecare - unghiul de frecare interna grade 7 28 - coeziunea kgf/cm2 0,25 1,12 - umiditatea de lucru % 15,54 31,24

Deluviu argilos - Granulometrie Tabelul nr.1. 9 Limite de variatie (%)

Compozitia granulometrica Min. Max.

Argila (sub 0,005 mm) 33 42 Praf (0,005 - 0,05 mm) 19 26 Nisip (0,05 - 2 mm) 19 25 Pietris (2 - 20 mm) 13 24

Deluviu argilos - Proprietati fizico/mecanice Tabelul nr. 1.9. a

Limite de variatie (%) Specificatie U/M

minime maxime

Greutate specifica absoluta gf/cm3 2,34 2,49 Greutate specifica aparenta gf/cm3 1,29 1,66 Umiditatea naturala % 12,37 17,62 Porozitatea % 39,57 54,96 Indicele porilor - 0,65 0,77 Caracteristicile de rezistenta la forfecare - unghiul de frecare interna grade 13 24 - coeziunea kgf/cm2 0,30 0,60 - umiditatea de lucru % 15 25

SC

SA

CEPROMIN



37

□ Caracteristicile chimice

Continutul de metale grele si pH-ul solurilor din perimetrele in care vor fi amplasate Cariera

Certej, haldele de roci sterile si uzina de preparare sunt prezentate in tabelul nr. 1.10.

Tabelul nr.1. 10

mg/kg substanţa uscata

Cd Co Cr Cu Fe Mn Ni Pb Zn

Denumirea

probei/loc de

provenienta

pH

min max min max min max min max min max min max min max min max min max

Soluri -

Perimetrul

carierei Certej 3,75

-5,9

5

6 18 7 25 15 110 24 135 2613 4700 760 2743 12 158 54 1600 70 670

Soluri -

perimetrul

Haldei Nord 5,44

-6,7

0

7 10 12 20 SLD 110 15 48 - - 975 1056 22 96 72 75 94 125

Soluri -

perimetru

Halda Sud 6,70

-8,0

6

SLD 12 SLD 9 10 17 10 78 1967 4391 841 1683 SLD 31 50 350 140 190

Zona

Uzina prep

6,20

-7,2

8

SLD SLD 5 14 15 28 4 41 110 1450 750 1600 16 32 sld sld 38 120

Valori de referinta conform Ordinului MAPPM 756/97

Valori normale 1 15 30 20 - 900 20 20 100

folosinţa sensibila 3 30 100 100 - 1500 75 50 300

Prag de

alerta folosinţa mai

puţin sensibila

5 100 300 250 - 2000 200 250 700

folosinţa sensibila 5 50 300 200 - 2500 150 100 600

Prag de

intervenţie folosinţa mai

puţin sensibila

10 250 600 500 - 4000 500 1000 1500

SLD - sub limita de detectie

Datele din tabelul de mai sus reprezinta o compilare a investigatiilor efectuate de institute de

cercetare si /sau firme care au efectuat evaluari a calitatii mediului in perimetrul Certej in perioada

anilor 2000 - 2006.

SC

SA

CEPROMIN



38

□ Caracteristicile radiologice

În anul 1999 S.C. CEPROMIN S.A. Deva a întocmit „Studiu de impact asupra mediului

înconjurător” pentru „Documentaţia necesară obţinerii licenţei de exploatare pentru perimetrul

minier Certej”, in cadrul studiului s-au efectuat determinari ale radioactivităţii beta-globale pe probe

de sol recoltate din perimetrul Carierei Coranda – Certej. Valorile obţinute pentru aceste

determinări sunt redate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 1.11

Nr. crt.

Punctul de determinare Materialul de analizat

Valoarea medie anuală

Bq/g

Valoarea determinată

Bq/g

Depăşire Bq/g

1 Cariera Coranda sol 0,48 0,32 - 3 Funicular nr. 2 cariera Coranda sol 0,48 0,81 0,33 4 Cariera Coranda 40 – 50m sol 0,48 0,63 0,15

In anul 2009 caracteristicile radiologice ale solului din perimetrul Certej au fost determinate

in cadrul Staţiei de radioactivitate a Agentiei din Protectia Mediului Hunedoara.

Rezultatul activitatii beta- globala pe proba prelevata din perimetrul Bocsa Mare (incinta

viitoarei Uzine de preparare) sunt redate in Raportul de incercare nr. 02/27.07.2009, prezentat mai

jos.

SC

SA

CEPROMIN



39

SC

SA

CEPROMIN



40

b) Caracteristicile solului din perimetrul iazurilor de decantare

Iazurile de decantare sterile flotaţie (iazul decantare nr. 1) respectiv sterile cianuraţie (iazul

de decantare nr.2 – iazul CIL) vor fi amplasate pe Valea Măcrişului şi afluenţi ai acesteia. Sondajele

geotehnice executate pe amplasamentele viitoarelor iazuri de decantare au idententificat

urmatoarele formaţiuni:

Iazul sterile flotatie

- sol vegetal cu grosimi de maxim 0,20 m;

- deluviu cu fragmente de rocă cu grosimi cuprinse între 0,10-1,60 m;

- andezit alterat la adâncimi de până la - 1,90 m.

Iazul sterile CIL

- Solul vegetal este formaţiunea cea mai nouă din perimetru, are o dezvoltare superficială de

max 0,20m (pe versanţi) sau lipseşte ( pe firul văilor şi pe versanţii unde apare la zi andezitul sau

există grohotiş de pantă).

- Deluviu nisipos prăfos cu fragmente de rocă, cu grosimi cuprinse între 0,00-1,70 m

- Roca de bază este reprezentată prin andezite în general proaspete.

Compozitia granulometrica a solului vegetal si principalele proprietati fizico/mecanice sunt

redate in Tabelul nr. 1.12

Sol vegetal Tabelul nr. 1.12

Limite de variatie Specificatie U/M

minime maxime

Diametrul particulelor

Argila (sub 0,005 mm) % 28 45 Praf (0,005 – 0,05 mm) % 20 28 Nisip (0,05 – 2 mm) % 43 60 Greutate specifica absoluta gf/cm3 1,84 2,13 Umiditate naturala % 14 40

Continutul de metale grele si pH-ul solurilor din perimetrele propuse pentru amplasarea

viitoarelor iazuri de decantare se situeaza in limitele de concentratii prezentate in Tabelul nr.1.10 –

rubrica Soluri din perimetrul Haldei Nord.

Solul vegetal de pe amplasamentele unde se vor construi principalele obiecte ale proiectului

Certej ( Cariera, Haldele de roci sterile, Uzina de preparare si Iazurile de decantare), se va decapa si

se va depune în haldele de sol vegetal, urmând a fi utilizat la ecologizarea terenurilor în faza de

închidere.

SC

SA

CEPROMIN



41

► Teste de levigare a solurilor

Pentru stabilirea caracteristicilor solurilor şi încadrarea lor în categoria de deşeu, conform

Ordinul nr. 95 MMGA/2005, în laboratorul institutului ECOIND Bucuresti s-au efectuat teste de

levigare pe soluri din perimetrul Certej.

Ordinul nr.95 al MMGA/2005 - stabileşte valorile maxime admise pentru indicatorii

specifici levigatului pentru determinarea caracteristicilor deşeurilor care pot fi acceptate în fiecare

clasă de depozit de deşeuri (inerte, nepericuloase, periculoase).

Testele de levigare s-au efectuat pe 2 probe de sol recoltate din perimetrul actualei Halde

Sud (S2 HS-din interiorul haldei şi S6S din exteriorul haldei) care au fost analizate şi din punct de

vedere al caracteristicilor agrochimice (pH, humus, azot) şi al continutului de metale grele, sulfati,

şi sulfuri. Rezultatele obtinute la testele de levigare sunt prezentate în Tabelul 1.13, comparativ cu

limitele maxime admise pentru indicatorii specifici levigatului care pot fi acceptate în fiecare clasă

de depozit, iar rezultatele analitice ale caracteristicilor agrochimice compozitiei probelor sunt redate

în Tabelul 1.14. Tabel nr.1.13

Valoare indicatori

Raportul de levigare

L/S10 l/kg

Valori maxime admise

(mg/kg s.u)

L/S – 10 l/kg

conf. Ord. 95 MMGA/2005

S2 HS S6 S

Nr.

crt. Indicator UM

0-10 cm 30-40 cm 0-10cm 30-40 cm Inerte Nepericuloase Periculoase

1 Reziduu filtrabil

mg/kg s.u 680 780 600 540 4.000 60.000 100.000

2 Sulfaţi mg/kg s.u 181 391 238,6 226,3 1.000 20.000 50.000 3 Cadmiu mg/kg s.u <0,02* <0,02* <0,02* <0,02* 0,04 1 5 4 Cr total mg/kg s.u <0,1* <0,1* <0,1* <0,1* 0,5 10 70 5 Cupru mg/kg s.u <0,08* <0,08* <0,08* <0,08* 2 50 100 6 Nichel mg/kg s.u <0,08* <0,08* <0,08* <0,08* 0,4 10 40 7 Plumb mg/kg s.u <0,2* <0,2* <0,2* <0,2* 0,5 10 50 8 Zinc mg/kg s.u <0,02* <0,02* <0,02* <0,02* 4 50 200

9 Arsen mg/kg s.u <0,001* <0,001* <0,001* <0,001* 0,5 2 25

10 Mangan mg/kg s.u <0,08* 1,725 2,062 <0,08* - - - 11 pH - 5,65 5,77 5,50 5,71 - - -

*) limita de detecţie a metodei

Din analiza calităţii levigatelor şi compararea valorilor indicatorilor de calitate determinaţi cu

valorile prevăzute în Ord 95 MMGA /2005 privind „ Stabilirea criteriilor de acceptare a deşeurilor

la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de deşeuri” s-a evidenţiat faptul

că pentru levigatele rezultate din testarea probelor de sol (S2HS, S6 S- din perimetrul Haldei Sud)

indicatorii de calitate analizaţi se încadrează în valorile limită admise pentru deşeuri inerte, dar

se semnalează şi potenţialul de generare a unor levigate cu pH acid.

SC

SA

CEPROMIN



42

Rezultatele investigaţiilor analitice pentru probele recoltate din perimetrul Haldei Sud Tabelul nr. 1.14.

Indicativ proba/

adancime(cm) pH

Humus

%

Subst.

uscata

Fe tot

%

Nkj

% s.u.

Sulfati

SO42-

Sulfuri

S2-

Cr tot.

mg/kg

s.u.

Zn

mg/kg

s.u.

Ni

mg/kg

s.u.

Cu

mg/kg

s.u.

Pb

mg/kg

s.u.

Cd

mg/kg

s.u.

Mn

mg/kg

s.u.

Co

mg/kg

s.u.

As

mg/kg

s.u.

S2HS (0-10) 4,64 0,81 96,77 3,47 0,256 318,92 55,67 19,30 329,15 37,75 41,66 51,24 2,47 2271,12 18,23 15,45

S2HS (30-40) 4,16 0,19 94,46 3,76 0,154 348,68 43,52 <0,1* 324,67 36,76 42,8 42,8 2,27 2208,96 18,34 21,23

S6S (0-10) 6,03 0,74 94,14 2,67 0,272 1040,40 62,98 <0,1* 195,94 21,05 41,39 127,93 <0,01* 2247,11 17,97 19,45

S6S (30-40) 5,84 0,72 97,20 2,66 0,168 1125,80 42,06 <0,1* 207,57 <0,08* 54,85 322,73 1,85 4710,55 <0,2* 16,32

Ord.756/1997 - ‘’Reglementări privind evaluarea poluării mediului’’- valorile limită prevazute pentru soluri folosinta sensibila 2000 200 100 300 75 100 50 3 1500 30 15

Prag de alerta folosinta mai putin sensibila 5000 400 300 700 200 250 250 5 2000 100 25

folosinta sensibila 10000 1000 300 600 150 200 100 5 2500 50 25 Prag de interventie

folosinta mai putin sensibila 50000 2000 600 600 500 500 1000 10 4000 250 50

* limita de detectie a metodei de determinare

SC

SA

CEPROMIN



43

1.3. Sterile de procesare

Sterilele de procesare rezultă în urma procesului de extracţie a metalelor preţioase din minereul

extras din Cariera Certej si prelucrat în Uzina de preparare.

Din procesul tehnologic vor rezulta două categorii de sterile:

- steril de la flotarea minereului;

- steril de la cianurarea concentatului aurifer oxidat.

Metodele de preparare a minereului de Certej sunt BAT si cuprind doua etape:

- etapa I - Flotarea minereului - aplicată pe toata perioada de procesare a minereului, cu

obtinerea unui concentrat aurifer si a unui steril de flotare;

- etapa II - Leşierea oxidativă (procedeu Albion) urmată de cianurarea (leşiere CIL)

concentratului oxidat şi recuperarea electrolitică a aur şi argintului eluat de pe carbune -

şi turnare lingouri de aliaj Dore, tehnologie aplicată din al treilea an de producţie.

Sterilele rezultate din procesarea minereului şi a concentratului aurifer, se prezintă sub formă de

tulbureli sterile, care sunt dirijate la iazurile de decantare după o prelabilă îngroşare şi, în cazul sterilului

de cianurare, după denocivizare - cu metabisulfitul de sodiu / aer (procedeul INCO).

Apele limpezite rezultate din îngroşătoarele de sterile, unde prin decantare o parte din apa de

procesare este separată de fracţia solidă, vor fi recirculate in fluxul de preparare.

Cantitatile de sterile de procesare generate sunt:

♦ steril de flotare : 25.856 mii tone

♦ steril de cianurare: 4.409 mii tone

► Caracteristici fizico-chimice ale sterilelor

a) Caracteristici fizico-chimice ale sterilelor de la flotatie

Sterilul de flotatie va fi depozitat în iazul de decantare sterile flotaţie (iazul de decantare nr.1),

amplasat pe Valea Măcriş – amonte de Cariera si de Halda Nord.

Sterilul tehnologic rezultat din flotaţie este constituit dintr-un amestec de particule minerale

solide şi apă industrială.

Faza solidă a amestecului, reprezintă 60% din amestec si are:

• granulaţia de 80% sub 147 microni;

• greutatea specifică (medie) de 2,7 t/m3

Compozitia sterilelor rezultate de la flotaţie diferă funcţie de zona de provenienţă a minereului

prelucrat - tipurile de minereu din cele patru domenii ale Carierei Certej (Vest, Central, Intermediar si

SC

SA

CEPROMIN



44

Est ) diferă funcţie de caracteristicile rocilor gazdă din fiecare domeniu. Principalele roci gazdă, tipul şi

gradul de alterare au fost prezentate anterior in tabelul nr. 1.1, pe fiecare din cele 4 domenii ale Carierei.

In tabelele urmatoare sunt prezetate conţinuturile principalelor elemente componente ale

sterilelor de flotaţie rezultate la diversele teste experimentale efectuate in laboratoare din Grecia

(Hellas), Romania (Cepromin) şi analizate in laboratoarele respective precum şi în laboratoarele

ECOIND -Bucuresti , SGS Lakefield si CEPROMIN - Deva.

Tabel nr. 1.15 Ape de pe sterile flotatie

(Analize efectuate in Grecia - anul 2006, imediat dupa testele de flotatie)

Domeniu de provenienta minereu prelucrat Element UM

Intermediar West Central East

pH 7,40 3,76 5,32 2,65

Pb mg/l 0,245 0,789 0,093 0,5660

Ni mg/l 0,584 0,450 0,167 0,8540

Cu mg/l < 0,005 < 0,005 < 0,005 2,6300

Zn mg/l 42,400 19,000 4,720 25,1000

Fe mg/l 1120,000 804,000 398,000 1180,0000

Mn mg/l 222,000 153,000 73,700 43,1000

Cr mg/l 0,924 0,814 0,298 1,3500

Cd mg/l 0,312 0,189 0,078 0,3470

Al mg/l 6,550 88,900 0,119 138,0000

As mg/l < 0,01 < 0,01 < 0,01 23,8000

Ba mg/l 0,088 0,041 0,036 0,0630

Be mg/l 0,005 0,012 < 0,005 0,0200

Bi mg/l 0,357 0,214 < 0,005 0,2610

B mg/l 2,070 1,300 0,842 2,2400

Ca mg/l 494,000 525,000 528,000 313,000

Co mg/l 0,158 0,144 < 0,005 0,2430

Li mg/l 3,730 3,060 1,530 4,3700

Mg mg/l 512,000 179,000 219,000 45,300

Mo mg/l < 0,005 < 0,005 < 0,005 < 0,005

K mg/l 64,30 82,60 54,10 109,00

Se mg/l < 0,005 < 0,005 < 0,005 < 0,005

Sr mg/l 7,780 6,390 3,050 7,460

Tl mg/l < 0,005 < 0,005 < 0,005 < 0,005

Ti mg/l 0,002 < 0,005 < 0,005 < 0,005

V mg/l 0,183 0,356 0,067 0,4080

Na mg/l 45,200 27,900 48,900 48,500

Sb mg/l 0,103 0,073 0,025 0,0790

SO4 mg/l 162,17 551,050 2677,000 3841,10

T.S.S. mg/l 10,8 23,200 32,800 50,40

T.D.S. mg/l 292,000 883,400 4596,000 6578,00

SC

SA

CEPROMIN



45

In tabelele nr. 1.16 si nr.1. 16.a. sunt prezentate continuturile sterilelor de flotatie obtinute la

testele efectuate in Grecia, analizate in laboratorul ECOIND – Bucuresti, in anul 2007.

Tabel nr. 1.16

Continuturi steril de flotatie – fractia solida

Nr

crt Incercare

executata

UM

899816

WEST

899817

EAST

899818 INTERMEDIAR

899819

CENTRAL

1 pH - 3,63 3,14 5,59 6,01 2 Cloruri % 0,015 0,019 0,021 0,018 3 Sulfati % 0,808 0,150 0,940 0,880 4 Sulfura % 0,002 0,002 < 0,002 0,004 5 Azotati % 0,052 0,008 0,034 0,017 6 Amoniu % 0,013 0,025 0,011 0,014 7 Zinc % 0,006 0,013 0,013 0,039 8 Plumb % 0,012 0,015 0,006 SLD 9 Nichel % < 0,08x10-4 < 0,08x10-4 < 0,08x10-4 < 0,08x10-4

10 Cupru % < 0,08x10-4 < 0,08x10-4 < 0,08x10-4 < 0,08x10-4 11 Crom total % < 0,1 x10-4 < 0,1 x10-4 < 0,1 x10-4 < 0,1 x10-4 12 Cadmiu % < 0,02x10-4 < 0,02x10-4 < 0,02x10-4 < 0,02x10-4 13 Fier total % 0,665 0,524 0,73 0,5067 14 Mangan % 0,016 0,006 0,171 0,075 15 Arsen % 0,002 0,004 0,004 0,001 16 Mercur % 0,2x10-4 0,14x10-4 0,13x10-4 < 0,1 x10-4 17 Molibden % <2x10-4 <2x10-4 <2x10-4 <2x10-4 18 Titan % 0,005 0,006 0,007 0,008 19 Bariu % 0,084 0,095 0,077 0,045 20 Calciu % 0,206 0,006 0,525 0,626 21 Magneziu % 0,024 0,008 0,114 0,132 22 Cobalt % < 0,2x10-4 < 0,2x10-4 < 0,2x10-4 < 0,2x10-4 23 Potasiu % 0,148 0,123 0,070 0,082 24 Vanadiu % 0,007 0,006 0,009 0,008 25 Sodiu % 0,007 0,007 0,006 0,007

SC

SA

CEPROMIN



46

Tabel nr. 1.16.a .

Continuturi - Apa limpezita de pe steril flotatie Nr

crt

Incercare

executata

UM

899816

WEST

899817

EAST

899818

INTERMED.

899819

CENTRAL

1 pH - 2,56 2,40 3,03 4,42 2 CCOCr mgO2/l 167,2 149,2 206,8 352 3 Cloruri mg/l 16,93 20,41 18,61 18,95 4 Sulfati mg/l 4132 5420,19 5489 4089,89 5 Sulfuri mg/l < 0,02 < 0,02 < 0,02 < 0,02 6 Azotati mg/l 1,51 < 0,05 0,07 < 0,05 7 Azotiti mg/l 0,24 < 0,05 0,19 < 0,05 8 Amoniu mg/l 0,39 0,55 0,82 0,83 9 Materii in

suspensie

mg/l 787 1981 636 2768

10 Reziduu filtrabil

mg/l 4662 5996 7538 4962

11 Substante extractibile

mg/l < 20(4) < 20(2,6) < 20(1,2) < 20(2,8)

12 Zinc mg/l 26,59 40,24 35 17,75 13 Plumb mg/l 0,19 0,32 0,26 0,39 14 Nichel mg/l 0,87 1,6 0,81 0,40 15 Cupru mg/l 4,48 2,91 < 0,003 < 0,003 16 Crom total mg/l 0,14 0,49 < 0,005 < 0,005 17 Cadmiu mg/l 0,08 0,23 0,04 0,03 18 Fier total mg/l 190,35 466 615,75 279,37 19 Mangan mg/l 139,25 79 266,12 129,5 20 Arsen mg/l <0,026x10-3 0,95 < 0,026x10-3 < 0,026x10-3 21 Mercur mg/l <1 <1 <1 <1 22 Molibden mg/l <0,005 <0,005 <0,005 <0,005 23 Titan mg/l <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 24 Aluminiu mg/l 71,78 157 3,25 15,44 25 Bariu mg/l 0,98 0,18 0,20 1,17 26 Calciu mg/l 231 134,5 368,5 272,87 27 Magneziu mg/l 138 57,2 590,7 350 28 Cobalt mg/l 0,41 0,52 0,3 0,17 29 Potasiu mg/l 27,55 21,07 55,2 60,1 30 Vanadiu mg/l <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 31 Sodiu mg/l 39,75 37,25 46,9 53,01

In Tabelele nr. 1.17 si nr. 1.17.a, sunt prezentate conţinuturile sterilelor de flotaţie - fracţia solidă

respectiv fracţia lichidă ( apa limpezită), rezultate de la teste de flotaţie efectuate în Grecia şi analizate

în laboratorul SC CEPROMIN SA Deva în luna noiembrie 2006.

SC

SA

CEPROMIN



Simbol:

CP– DG -11

47

Rezultatele analizelor efectuate in laborator CEPROMIN - Deva. pe sterile de flotaţie obţinute la testele de flotaţie efectuate in Grecia

Steril flotatie – Fractia solida Tabel nr. 1.17

Rezultatul analitic pentru elementele S

iO2

Al 2

O3

FeO

Mg

O

Ca

O

Pb

Cd

Fe

Cu

Zn

Mn

Hg

Fe 2

O3

S

As

Mo

TiO

2

Ni

Cr

Denumirea probei/

Domeniu de

provenienta al

minereului supus

flotatiei

%

Steril flotatie – Vest 66,45 14,33 0,04 0,554 1,052 0,014 0,0004 0,616 0,0033 0,0097 0,019 Sld 0,835 1,12 0,0075 Sld 0,55 0,075 0,011

Steril flotatie – Est 69,56 14,27 0,04 0,757 0,631 0,0185 0,0004 0,482 0,0018 0,014 0,009 0,0068 0,644 0,887 0,011 Sld 0,66 0,028 0008

Steril flotatie - Intermediar 70,72 13,05 0,04 0,757 1,750 0,015 0,0005 0,798 0,0025 0,025 0,180 Sld 1,096 2,282 0,037 Sld 0,72 0,038 0,006

Steril flotatie - Central 75,42 11,78 0,04 1,059 1,613 0,008 0,0004 0,479 0,0021 0,035 0,062 Sld 0,638 0,921 0,024 Sld 0,65 0,015 0,005

Steril flotaţie – Fracţia lichidă Tabel nr. 1.17.a

Concentratie (mg/l)

Denumire proba pH

Mo

Rez

idu

u

fix

.

Su

lfa

ti

CC

O-C

r

Clo

ru

ri

Cu

Pb

Zn

Cd

Mn

Fe

Ni

Cr

Ca

2+

Mg

2+

NO

3

NO

2

Su

lfu

ri

NH

4

Hg

Ex

tracti

bil

e

As

Apa limpezită de pe steril flotatie – Vest

3,85 0,0062 6916 4154,5 280 21,27 2,41 0,17 25,71 0,082 173,75 680,16 0,618 0,103 540 206,5 32,03 SLD SLD 2,81 0,91 19 SLD

Apa limpezită de pe steril flotatie – Est

2,62 0,0113 9044 5348,6 348 42,54 2,25 0,945 42,15 0,181 80,62 1161,73 1,266 0,867 412 140,9 39,97 SLD SLD 3,35 0,61 41 1,65

Apa limpezită de pe steril flotatie - Inter.

4,31 0,0123 9076 5543,7 288 48,21 0,012 0,14 35,65 0,031 246,25 876,72 0,663 SLD 584 592,9 32,03 SLD SLD 2,32 SLD 53 SLD

Apa limpezită de pe steril flotatie - Central

4,79 0,0041 6428 3987,4 332 22,78 0,008 0,10 40,42 0,015 124,37 471,41 0,201 SLD 408 478,7 19,62 SLD SLD 0,44 SLD 39 SLD

SC

SA

CEPROMIN


PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11

48

Rezultatele din tabelele nr.1.16.a. si nr.1.17.a. (apa limpezita) indică valori comparabile a concentraţiei principalilor indicatori chimici, diferenţele înregistrate la o serie de indicatori cum ar fi - Fe, Ca, Mg, reziduu fix, datorandu-se momentului cand au fost efectuate analizele (diferenta de 2 - 3luni) – perioadă în care unele elemente au precipitat.

►Caracteristicile sterilului rezultat de la flotaţie variază după cum se observă din tabelele de

mai sus datorită compozitiei diferite a minereului din cele patru domenii ale zăcămȃntului din

Cariera Certej ( Vest, Central, Intermediar si Est).

In urma tuturor testelor si analizelor efectuate s-au stabilit limitele de continuturi a indicatorilor

calitativi din sterilele care vor rezulta de la flotarea minereului din Cariera Certej, valorile

conţinuturilor din sterilele ce vor fi depozitate in iazul de decantare sterile de flotaţie, sunt prezentate

in Tabelul nr.1.18. (fracţia solidă respectiv fracţia lichidă).

Tabel nr. 1.18

Indicator chimic

analizat

Continuturi, (%) steril de flotatie

(fractia solida)

Indicator chimic

analizat

Continuturi, (mg/l) steril de flotatie - (fractia lichida)

Apa limpezita de pe steril SiO2 63,83 - 71,66 pH (unit. pH) <5 – 7,30

Al2O3 13,15 - 15,04 Rezid. fix 564 - 7612

FeO 0,04 -0,16 Amoniu 2,17 - 2,80

MgO 0,55 - 1,21 CCO-Cr 16 - 17

CaO 1,10-1,753 Sulfati 389,7 - 4998

Pb 0,014-0,051 Cloruri 21 – 38,32

Cd 0,0004 - 0,0009 Cu 0,0017 – 2,41

Fe 0,58 - 2,770 Pb 0,03 - 0,45

Cu 0,002 - 0,017 Zn 0,82 - 39,7

Zn 0 ,009 - 0,040 Cd 0,002 - 0,086

Mn 0,019 - 0,222 Fe 13,38 - 869

Hg Sld -0,0004 Mn 17,95 - 173

Fe2O3 0,78 – 3,78 Ni 0,164 - 0,76

S 0,87 - 1,31 Cr 0 - 0,34

As 0,007 - 0,052 As sld

Mo sld Hg sld

TiO2 0,554 -0,694 Ca 120 - 540

Ni 0,023 - 0,075 Mg 68 - 380

Cr 0,006 - 0,011 Sulfuri sld

Mo 0 - 0,094

Subst. extractibile 3 - 40

Azotiti sld

Azotati 3,74 - 32

SC

SA

CEPROMIN



49

► Incadrarea sterilului de flotatie in categoria de deseu

Teste de levigare

Pentru determinarea gradului de solubilizare a metalelor grele si altor compusi toxici, si

încadrarea sterilelor de flotatie ca deşeu acceptat intr-o anumita clasă de „ depozit de deşeuri”- conform

Ord. 95/2005, s-au realizat teste de levigare a sterilelor de flotaţie.

Testele de levigare s-au efectuat pe sterile de flotaţie provenite din prelucrarea minereurilor

extrase din toate cele patru domenii ale Carierei Certej, încercările realizându-se în conformitate cu

standardul SR EN 12457 - 2.

In tabelul nr. 1.19 - sunt redate rezultatele obtinute in urma Testelor de levigare efectuate la

SGS Lakefiel in anul 2006 (Extras din LR Report: CA 10256-jun06-Project:CARL-10476-006)

Tabel nr.1.19

Cantitate levigata de pe steril flotatie/ domeniu provenienta minereu prelucrat

Indicator

analizat UM

Valori limita

admise

Ord. 95.2005

Tab. 3.1. Central West Est Interm.

Floruri mg/kg 150 2,9 1,1 1,1 8,1 Cloruri mg/kg 15.000 <20 <20 <20 <20 Sulfati mg/kg 20.000 390 430 370 710 Arsen mg/kg 2 0,159 0,29 1,79 0,598 Bariu mg/kg 100 0,453 0,439 0,635 0,328 Cadmiu mg/kg 1 <0,0006 0,0009 0,0061 <0,0006 Crom mg/kg 10 <0,003 <0,003 0,005 <0,003 Cupru mg/kg 50 0,023 0,044 0,038 0,019 Mercur mg/kg 0,2 <0,1 <0,001 <0,1 <0,1 Molibden mg/kg 10 0,253 0,0936 0,0731 0,1 Nichel mg/kg 10 0,017 0,029 0,016 0,016 Plumb mg/kg 10 0,0133 0,0172 0,0049 0,0013 Stibiu mg/kg 0,7 0,0269 0,661 0,82 0,782 Seleniu mg/kg 0,5 <0,03 <0,03 <0,03 <0,03 Zinc mg/kg 50 0,046 0,043 0,088 0,022 pH unit. pH minim 6 7,32 7,42 7,14 7,30

Rezultate de testelor de levigare indica incadrarea sterilelor de flotaţie în categoria

deşeurilor nepericuloase.

Pentru estimarea calităţii apei stocate în iazul TMF s-au realizat de către INCD ECOIND teste

de levigare pe sterilele (faza solida) din tulburelile rezultate la testele de flotaţie.

Rezultatele sunt prezenţate în tabelul nr. 1.19a şi au evidenţiat un pH acid şi un conţinut

semnificativ de sulfaţi.

SC

SA

CEPROMIN



50

Tabelul nr. 1.19a

Levigate steril de flotaţie fractia solida/ Valoare determinata Nr.

crt

Incercare

executata UM 899816

WEST

899817

EAST

899818

INTERMEDIATE 899819 CENTRAL

1 pH - 3,75 3,31 6,97 4,11 2 Cloruri mg/kg su 75,5 75,5 56,6 37,7 3 Sulfati mg/kg su 6444 2522,4 5580 6678,6 4 Zinc mg/kg su 14,65 17,58 4 2 5 Plumb mg/kg su <0,1* <0,1* <0,1* <0,1* 6 Nichel mg/kg su <0,04* <0,04* <0,04* <0,04* 7 Cupru mg/kg su <0,03* <0,03* <0,03* <0,03* 8 Crom total mg/kg su <0,05* <0,05* <0,05* <0,05* 9 Cadmiu mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*

10 Arsen mg/kg su 0,175 10,44 0,06 0,000026

In cursul anului 2007 au fost realizate atât în Grecia cât şi la Cepromin o alta serie de teste de

flotaţie în faza pilot pe sterilele provenite din cele patru domenii ale zacamintelor (Vest, Est, Central,

Intermediar).

Rezultatele testelor de levigare efectuate pe sterilele (faza solida) din tulburelile formate la

testele de flotaţie în faza pilot (prezenţate în tabelele 1.19b teste de flotaţie Hellas Grecia şi 1.19c teste

de flotaţie Cepromin) au evidenţiat urmatoarele:

Tabelul 1.19b - Teste de flotaţie Hellas Grecia

Valoare determinată

raportul de levigare L/S- 10 l/kg domeniu provenienţă minereu prelucrat

Nr. crt

Incercare executată

U.M.

899816

WEST

899817

EST

899818

INTERM.

899819

CENTRAL

Metoda de analiza

1 pH - 3,44 3,56 5,12 6,44 SR ISO 10523/1997 2 Cloruri mg/kg s.u 86 241 51,6 53 SR ISO 9297:2001 3 Sulfaţi mg/kg s.u 3777,5 1843,5 15390,1 3209,7 STAS8601/70 4 Zinc mg/kg s.u 10,9 7,8 10,3 7,2 SR ISO 8288:2001 5 Plumb mg/kg s.u <0,2* <0,2* 1,32 <0,2* SR ISO 8288:2001 6 Nichel mg/kg s.u <0,08* <0,08* <0,08* 2,3 SR ISO 8288:2001 7 Cupru mg/kg s.u 5,4 3,3 <0,08* <0,08* SR ISO 8288:2001 8 Cr total mg/kg s.u <0,1* <0,1* <0,1* <0,1* SR ISO 9174:1998

9 Cadmiu mg/kg s.u <0,02* 0,14 0,167 <0,02* SR ISO 8288:2001 10 Arsen mg/kg s.u 0,025 3,5 1,04 0,024 ISO 11969:1996 11 Fier mg/kg s.u 18,1 152,95 78,8 1,579 SR ISO 13315:1996 12 Mangan mg/kg s.u 76,4 28,5 188,7 21 SR 8662/2-97 13 Mercur mg/kg s.u <1,73x10-3* <1,73x10-3* <1,73x10-3* <1,73x10-3* ISO 5666/99 14 Calciu mg/kg s.u 813,8 112,1 9925,04 749,2 SR ISO7980:1997 15 Cobalt mg/kg s.u <0,2* <0,2* <0,2* <0,2* SR ISO 8288:2001 16 Magneziu mg/kg s.u 76,95 16,5 482,6 88,5 SR ISO 7980:1997 17 Bariu mg/kg s.u < 0,1 < 0,1 < 0,1 < 0,1 NI ECOIND 18 Molibden mg/kg s.u < 0,1 < 0,1 < 0,1 < 0,1 STAS 11422/84 19 Reziduu fix (TDS) mg/kg s.u 4660 2380 23160 3900 STAS 9187/84

20 Carbon organic dizolvat (DOC)

mg/kg s.u 176,80 226,40 90,40 118,30 SR ISO 8245:1995

* valoarea limită a metodei de analiza

SC

SA

CEPROMIN



51

Tabelul 1.19c - Teste de flotaţie Cepromin

Valoare determinată

raportul de levigare L/S- 10 l/kg

domeniu provenienţă minereu prelucrat Nr.

crt

Incercare

executata U.M.

899792

WEST

899793

EST

899794

INTERM.

899795

CENTRAL

Metoda de analiza

1 pH - 6,89 5,61 5,9 6,07 SR ISO 10523/1997 2 Cloruri mg/kg s.u 34,4 68,8 51,6 34,4 SR ISO 9297:2001 3 Sulfaţi mg/kg s.u 2032,8 1316,8 1152,2 1304,4 STAS8601/70 4 Zinc mg/kg s.u <0,02* 12,49 2,83 2,18 SR ISO 8288:2001 5 Plumb mg/kg s.u <0,2* <0,2* <0,2* <0,2* SR ISO 8288:2001 6 Nichel mg/kg s.u <0,08* <0,08* <0,08* 1,6 SR ISO 8288:2001 7 Cupru mg/kg s.u <0,08* <0,08* <0,08* <0,08* SR ISO 8288:2001 8 Cr total mg/kg s.u <0,1* <0,1* <0,1* <0,1* SR ISO 9174:1998

9 Cadmiu mg/kg s.u <0,01* <0,02* <0,02* <0,02* SR ISO 8288:2001 10 Arsen mg/kg s.u 0,11 4,156 4,0 0,132 ISO 11969:1996 11 Fier mg/kg s.u <0,08* 1,723 <0,08* <0,08* SR ISO 13315:1996 12 Mangan mg/kg s.u 8,36 37,02 9,91 19,54 SR 8662/2-97 13 Mercur mg/kg s.u <1,73x10-3* <1,73x10-3* <1,73x10-3* <1,73x10-3* ISO 5666/99 14 Calciu mg/kg s.u 200,4 171,3 121,3 172,9 SR ISO7980:1997 15 Cobalt mg/kg s.u <0,2* <0,2* <0,2* <0,2* SR ISO 8288:2001 16 Magneziu mg/kg s.u 16,86 23,92 27,72 48,04 SR ISO 7980:1997 17 Bariu mg/kg s.u < 0,1* < 0,1* < 0,1* < 0,1* NI ECOIND 18 Molibden mg/kg s.u < 0,1* < 0,1* < 0,1* < 0,1* STAS 11422/84

19 Reziduu fix (TDS)

mg/kg s.u 2760 1820 1680 2100 STAS 9187/84

20 Carbon organic dizolvat (DOC)

mg/kg s.u 1328,80 541,90 213,70 926,30 SR ISO 8245:1995

* valoarea limită a metodei de analiza

- pH-urile levigatelor în cazul testelor efectuate atât în Grecia cât şi la CEPROMIN s-au situat

în domeniul acid

- s-au inregistrat conţinuturi de cloruri de zeci până la sute de mg/kg s.u., indiferent de sterilele

de flotaţie supuse levigarii şi a locului unde s-au efectuat testele de flotaţie

- s-au determinat conţinuturi semnificative de sulfaţi de ordinul g/kg s.u. care au atins o valoare

maximă de ordinul zecilor de g/kg s.u. (în cazul prelucrarii sterilelor din domeniul Intermediar – în

Grecia)

- conţinuturile de substanţe minerale levigate din sterilele prelucrate în Grecia au fost mai mari

decât cele prelucrate la Cepromin (cel mai mare conţinut – de ordinul zeci g/kg s.u. a fost identificat în

levigatul sterilului din domeniul Intermediar –în Grecia)

În levigatul rezultat ca urmare a testelor efectuate pe sterilele obţinute în prelucrarea din Grecia

indicatorul de calitate As prezintă în levigat pentru sterilele EST o valoare care conduce la încadrarea

la deşeuri periculoase, pentru serilul de la minereul INTERM încadrarea ca deşeu nepericulos iar

pentru celelalte WEST si CENTRAL ca deşeuri inerte;

SC

SA

CEPROMIN



52

În levigatul rezultat ca urmare a testelor efectuate pe sterilele obţinute în prelucrarea de la CEPROMIN

valoarile indicatorilor de calitate Zn (pentru sterilul EST), Ni (pentru serilul CENTRAL) şi DOC (pentru

sterilele EST şi INTERM) clasifica deşeurile ca nepericuloase;

- valorile indicatorilor de calitate As (pentru sterilele EST şi INTERm) şi DOC (pentru sterilele WEST şi

CENTRAL) încadrează aceste deşeuri în categoria deşeurilor periculoase.

►Teste de evaluare a potentialului de generare a aciditaţii de sterilul de flotaţie

Evaluarea potenţialului de generare a aciditaţii de sterilelor de flotaţie care vor fi depozitate in iazul de

decantare, s-a realizat prin:

- Test ABA (ABA modificat - baza iniţială de acid modificat);

- Test NAG (generare de acid net).

Teste au fost efectuate în laboratoarele SGS Lakefiel in anul septembrie – octombrie 2009.

♦ Testul ABA asigură cuantificarea concentraţiilor de sulf, sulfuri şi sulfaţi prezente şi generarea

potenţială de acid (AP) legată de oxidarea concentraţiilor de sulfură. Metoda de testare a determinat potenţialul

de neutralizare (NP) al probei prin iniţierea unei reacţii cu acid in exces şi apoi a identificat cantitatea de acid

neutralizat prin pre - titrare la pH de 8.3 cu NaOH. Echilibrul dintre AP şi NP ajută la definirea potenţialului

probei de a genera un drenaj acid.

Rezultatele sunt prezentate în Tabel nr.1.20 ( extras din Tabel 3: Project 12268-002 – Final Report

November 24, 2009) si in buletinul anexat ( LR Report: CA10437-SEP09)

Rezultatele Testului ABA pe sterile flotatie Tabel nr. 1.20.

Parametru U.M. Sterile de flotatie

combinate

pH (test pasta) unitati pH 7,07 Greutate proba g 2,02 HCl (adaos -volum) ml 20,00 HCl (normalitate solutie) N 0,10 NaOH (normalitate solutie) N 0,10 NaOH adaos pana la pH =8,3 ml 16,27 Final pH unitati pH 1,33 NP (potenţialul de neutralizare) t CaCO3/1000 t 9,2 AP (generarea potenţială de acid) t CaCO3/1000 t 6,57 Net NP t CaCO3/1000 t 2,63 NP/AP raport 1,4 S (sulf total) % 0,275 SO4 % 0,06 Sulfuri % 0,21 C (carbon total) % 0,133 Carbonati) % 0,34 Clasificare Rezultat test ABA incert

Pe baza rezultatelor testului ABA modificat, se poate spune ca sterilele combinate de flotaţie au un

potenţial incert de generare de acid datorită unui NP net mai mic de 20 şi a unui raport NP/AP mai mic de 3 dar

mai mare de 1.

SC

SA

CEPROMIN



53

SC

SA

CEPROMIN



54

♦ Testul NAG a fost efectuat pentru a determina echilibrul dintre componenţii care consumă

acid şi cei care produc acid ai sterilului. Testul NAG iniţiază o reacţie între probă şi peroxidul de

hidrogen concentrat pentru a forţa oxidarea completă şi reacţionarea acidităţii produse cu mineralele

neutralizatoare prezente în probă. După ce reacţia a încetat, a fost măsurat pH-ul soluţiei (pH NAG).

Acidul care a rămas după reacţie a fost titrat cu NaOH standardizat, pană la pH de 4,5 iar acidul net

generat de reacţie a fost calculat şi exprimat în unităţi - kg H2SO4 echivalent per tonă.

Valoarea NAG 4,5 este o indicaţie a contribuţiei acidului liber , Al şi Fe.

Titrarea de la pH 4,5 la pH 7,0 poate furniza informaţii suplimentare pentru caracterizarea

probei deoarece în anumite condiţii, NAG=7,0 este o indicaţie a prezenţei ionilor metalici care

consumă alcalinitate în acest interval de pH, cum ar fi Cu şi Zn.

Rezultatele sunt sintetizate în în Tabel nr.1.21 ( extras din Tabel 4: Project 12268-002 – Final

Report November 24, 2009) si in buletinul anexat ( LR Report: CA11188-OCT09)

Rezultatele Testului NAG pe sterile flotatie Tabel nr. 1.21.

Parametru U.M. Sterile de flotatie

combinate

Greutate proba g 1,49 Vol H2O2 ml 150 Final pH unitati pH 6,80 NaOH (normalitate solutie) N 0,10 Vol NaOH pana la pH =4,5 ml 0,00 Vol NaOH pana la pH =7,0 ml 0,10 NAG@pH 4,5 kg H2SO4 / t 0 NAG@pH 7,0 kg H2SO4 / t 0,3

Sterilul combinat de flotaţie nu a generat aciditate pe durata testării NAG (aproape un pH final

neutru). Neconcordanţa între rezultatele ABA şi NAG clasifică proba ca nesigură(incerta) în privinţa

generării de aciditate.

SC

SA

CEPROMIN



55

SC

SA

CEPROMIN



56

b) Caracteristici fizico-chimice ale sterilelor de cianuratie

Sterilului rezultat de la procedeul ALBION - CIL va fi depozitat in iazul de decantare CIL

(iazul de decantare nr.2), amplasat pe Valea Măcriş – amonte de iazul de decantare a sterilelor de

flotatie . Este constituit dintr-un amestec de particule minerale solide şi apă industrială.

Faza solidă a amestecului, reprezintă 40% cu:

- granulaţia de 80% sub 67 microni;

- greutatea specifică de 2,81 t/m3

Conform reglementarilor Directivei 21/2006/CE sterilul rezultat in urma oxidării si cianurării

concentratului aurifer prin tehnologia combinată ALBION - CIL, inainte de a fi dirijat la iazul de

decantare CIL va fi denocivizat in vederea reducerii concentratiei cianurii sub 10 ppm.

Denocivizarea cianurii din tulbureala sterila se va realiza intr-o instalatie de epurare (Statia

epurare DETOX 1) - amplasata in incinta Uzinei CIL, prin procedeul INCO - SO2 / aer, sursa de SO2

fiind reprezentată de metabisulfitul de sodiu.

Compoziţia chimică a sterilului de cianuraţie - Fractia solidă, este prezentată in tabelul 1.22.

Tabel nr. 1.22

Nr

crt Incercare executata UM Continuturi - steril de cianuratie

(fractia solida)

1 Floruri % <0,005 2 Cloruri % <0,01 3 Sulfati % 39 4 Mercur % 0,0003 5 Arsen % 0,19 6 Bariu % 0,01 7 Cadmiu % 0,0043 8 Crom % 0,0011 9 Cupru % 0,06

10 Molibden % 0,002 11 Nichel % 0,014 12 Plumb % 0,33 13 Amoniu % 0,047 14 Seleniu % 0,0012 15 Zinc % 0,94

Compoziţia chimica a sterilului de cianuraţie denocivizat (faza lichida) este redată in tabelul

nr.1.23 - Extras din Testele de neutralizare realizate în laboratoarele SGS Lakefield în anul 2006 /

2007- Project 11443-001 Report No. 1/ Febrary 19, 2007

SC

SA

CEPROMIN



57

Tabel nr. 1.23

Concentratia (Faza lichidă din tulbureala -Solutia), mg/l Nr. Test pH

CNT

CN

WA

D

CN

WA

D

acid

pic

ric

Cu Fe Zn Ni

SC

N

Alimentare* 10,2 165 165 n.a. 82,3 <0,1 9,7 <0,3 80

CND 1.2 9,2 11,4 n.a. 8 17,0 <0,2 n.a. n.a. n.a.

CND 1.3 8,9 6,6 n.a. 2 8,6 1,3 0,11 0,67 77

Alimentare** 10,2 108 n.a. n.a. 53 <0,1 6,3 <0,2 52

CND 1.4 9,0 5,1 n.a. 3 4,85 0,07 n.a. n.a. 50

CND 1.5 8,7 3,9 3,6 1,3 3,52 <0,05 <0,02 0,42 43

Continutul solidului in tulburealile sterile supuse denocivizarii a fost de 40% - Alimentare*

respectiv de 30% - Alimentare**

Calitatea apei de pe sterilul denocivizat , care va fi dirijat si depozitat in iazul de decantare

CIL, va corespunde cu - Test CND1. 3 sau CND 1.5. - funcţie de procentul de solid din tulbureală şi de

consumul de metabisulfit de sodiu utilizat la neutralizare (12,5 - 14,65 g MBS / g CN).

► Incadrarea sterilului de cianuraţie în categoria de deşeu şi clasa de depozit de deşeuri

Test de levigare

Caracterizarea sterilului de cianurare ca deseu acceptat intr-o anumită clasă de „ depozit de

deşeuri”- conform Ord. 95/2005, s-a realizat pe baza testului de levigare.

Testul de levigare s-au efectuat pe steril de cianurare denocivizat (CND 1.5.), levigarea

realiz�ndu-se în conformitate cu standardul SR EN 12457 - 2.

In tabelul nr.1.24 - sunt redate rezultatele obtinute in urma Testului de levigare efectuate la

SGS Lakefiel (Extras din LR Report: CA 10122 -DEC 06-Project:CARL-11443 - 19 Ianuarie 2007).

SC

SA

CEPROMIN



58

Tabel nr. 1.24

Nr

crt Indicator analizat UM

Valori limita

admise

Ord. 95.2005

Tab. 3.1.

Cantitate levigata de pe steril cianurat si

denocivizat

1 Floruri mg/Kg 150 1,0 2 Cloruri mg/kg 15.000 <20 3 Sulfati mg/kg 20.000 16.000 4 pH - minim 6 7,06 5 Carbon Organic Dizolvat mg/l 800 19

6 Total solide dizolvate mg/kg 60.000 23.800 7 COD mg/kg - 59 8 H2S mg/kg - 2,8 9 Mercur mg/kg 0,2 <0,001

10 Arsen mg/kg 2 0,022 11 Bariu mg/kg 100 0,5062 12 Cadmiu mg/kg 1 0,6571 13 Crom mg/kg 10 <0,003 14 Cupru mg/kg 50 0,031 15 Molibden mg/kg 10 0,001 16 Mangan mg/kg - 1,65 17 Nichel mg/kg 10 0,202 18 Plumb mg/kg 10 0,0034 13 Stibiu mg/kg 0,7 0,018 14 Seleniu mg/kg 0,5 0,25 15 Zinc mg/kg 50 18,5

Rezultatele testului de levigare indică încadrarea sterilului de cianurare denocivizat, care se

va depozita in iazul CIL, în categoria deşeurilor nepericuloase.

Sterilul de cianuraţie inainte de deversare in iaz va fi neutralizat în instalaţia DETOX 1.

►Teste de evaluare a potentialului de generare a aciditaţii de sterilul de cianuratie

Potenţialul de generare a aciditaţii de sterilelor de cianuratie care vor fi depozitate in iazul de

decantare CIL, s-a realizat prin:

- Test ABA (ABA modificat - baza iniţială de acid modificat);

- Test NAG (generare de acid net).

Teste au fost efectuate în laboratoarele SGS Lakefiel in anul septembrie – octombrie 2009.

♦ Testul ABA asigură cuantificarea concentraţiilor de sulf, sulfuri şi sulfaţi prezente şi

generarea potenţială de acid (AP) legată de oxidarea concentraţiilor de sulfură. Metoda de testare a

SC

SA

CEPROMIN



59

determinat potenţialul de neutralizare (NP) al probei prin iniţierea unei reacţii cu acid in exces şi apoi a

identificat cantitatea de acid neutralizat prin pre - titrare la pH de 8.3 cu NaOH.

Echilibrul dintre AP şi NP ajută la definirea potenţialului probei de a genera un drenaj acid.

Rezultatele obtinute la testul ABA pe sterilul de cianuraţie, sunt prezentate în Tabel nr.1.25

(extras din Tabel 3: Project 12268-002 – Final Report November 24, 2009) şi in buletinul anexat

(LR Report: CA11264-OCT09).

Rezultatele Testului ABA pe sterile de cianuraţie Tabel nr. 1.25.

Parametru U.M. Sterile de cianuratie

pH (test pasta) unitati pH 6,29 Greutate proba g 2,02 HCl (adaos -volum) ml 20,00 HCl (normalitate solutie) N 0,10 NaOH (normalitate solutie) N 0,10 NaOH adaos pana la pH =8,3 ml 16,78 Final pH unitati pH 1,42 NP (potenţialul de neutralizare) t CaCO3/1000 t 8,0 AP (generarea potenţială de acid) t CaCO3/1000 t 307 Net NP t CaCO3/1000 t -299,03 NP/AP raport 0,03 S (sulf total) % 19,4 SO4 % 9,57 Sulfuri % 9,82 C (carbon total) % 0,707 Carbonati) % 0,35 Clasificare Rezultat test ABA PAG

Valorile prezentate mai sus in tabelul cu rezultatele obtinute la testul ABA pe sterilul CIL

indica un continut semnificativă (concentratie mare), un NP (potential neutralizare) net negativ şi un

raport NP/AP care indică clar un potenţial puternic pentru generarea de acid.

SC

SA

CEPROMIN



60

SC

SA

CEPROMIN



61

♦ Testul NAG a fost efectuat pentru a determina echilibrul dintre componenţii care consumă

acid şi cei care produc acid ai sterilului. Testul NAG iniţiaza o reacţie între probă şi peroxidul de

hidrogen concentrat pentru a forţa oxidarea completă şi reacţionarea acidităţii produse cu mineralele

neutralizatoare prezente în probă. După ce reacţia a încetat, a fost măsurat pH-ul soluţiei (pH NAG).

Acidul care a rămas după reacţie a fost titrat cu NaOH standardizat, pana la pH de 4,5 iar acidul net

generat de reacţie a fost calculat şi exprimat în unităţi - kg H2SO4 echivalent per tonă. Valoarea NAG

4,5 este o indicaţie a contribuţiei acidului liber , Al şi Fe.

Titrarea de la pH 4,5 la pH 7,0 poate furniza informaţii suplimentare pentru caracterizarea

probei deoarece, în anumite condiţii, NAG 7,0 este o indicaţie a prezenţei ionilor metalici care

consumă alcalinitate în acest interval de pH, cum ar fi Cu şi Zn. Rezultatele sunt sintetizate în în Tabel

nr.1.26 ( extras din Tabel 4: Project 12268-002 – Final Report November 24, 2009) si in buletinul

anexat ( LR Report: CA11265-OCT09)

Rezultatele Testului NAG pe sterile flotatie Tabel nr. 1.26

Parametru U.M. Steril de cianuratie

Greutate proba g 1,46 Vol H2O2 ml 150 Final pH unitati pH 1,83 NaOH (normalitate solutie) N 0,50 Vol NaOH pana la pH =4,5 ml 7,90 Vol NaOH pana la pH =7,0 ml 10,30 NAG@pH 4,5 kg H2SO4 / t 133 NAG@pH 7,0 kg H2SO4 / t 173

Valoarea pH-ul final acid de 1,83 determinat pe durata testării NAG a sterilului CIL a

confirmat caracterul puternic de generare de acid al acestei probe.

SC

SA

CEPROMIN



62

SC

SA

CEPROMIN



63

I.4. Nămoluri de la epurare apelor uzate tehnologice

1.4.1.Nămoluri de la epurarea apelor acide

Consideratii privind provenienta si epurarea apelor acide

Apa din infiltraţii şi scurgerile atât din carieră cât şi probabil apele care vor proveni de la

haldele de rocă sterilă (apele meteorice care percolează si/sau spală taluzele haldelor şi carierei)

prezintă pe langă o aciditate mare, conţinuturi mari de metale grele (Fe, Zn, Mn, Cu – zeci până la sute

de mg/l) şi de sulfati (de ordinul gramelor/litru), deversarea lor direct în emisari provoc�nd

degradarea calităţii acestora.

Pentru minimizarea posibilităţii generării de ape acide din perimetrul haldelor s-au prevazut, in

conformitate cu recomandarile BAT, o serie de măsuri la amenajarea celor două halde de roci sterile,

care conduc la reducerea infiltratiilor de apă in halde, la minimizarea expunerii la oxigen, la

alcalinizarea apelor ce percolează haldele, si anume:

- depunerea unor strate de calcar pe fundamentul haldelor,

- compactarea rocilor depuse,

- realizarea santurilor de garda pe conturul haldelor care să preia apele pluviale,

- acoperirea cu strat de sol nisipos si sol vegetal si plantarea de esente silvice.

Pentru reducerea impactului produs de apele acide, aceasta vor fi tratate într-o instalaţie de

tratare a apei acide (Statie epurare) care va produce apă epurată care va putea fi folosită ca apă brută,

sau va fi evacuată în mediu la parametri calitativi corespunzători limitelor impuse de normativul

NTPA-001/2005.

Epurarea apelor acide din Cariera Certej si zona haldelor de roci sterile, se va realiza printr-o

tehnologie recomandata de BAT-uri - tehnologia clasică «activă » de neutralizare a acidităţii şi

precipitarea metalelor grele cu var, urmând ca apele epurate rezultate să fie utilizate în procesul

tehnologic, iar excedentul evacuat în emisar (pârâul Corănzii).

Staţia de epurare va fi amplasată în incinta Uzinei de preparare, cota + 593m.

a) Tehnologia de epurare a apelor acide

Tehnologia de tratare cu var consta din urmatoarele faze tehnologice principalele de epurare a

apelor acide:

♦ precipitarea metalelor si neutralizarea aciditatii cu var;

♦ sedimentarea precipitatelor formate, prin decantare si limpezirea apei tratate;

♦ evacuarea namolului îngroşat (precipitatele decantate) la îngroşătorul sterilului de

flotaţie (va fi pompat la iazul de decantare flotaţie.

SC

SA

CEPROMIN



64

Reacţiile de bază ale procesului de tratare cu var a apelor acide, pentru neutralizarea aciditătii

si precipitarea metalelor grele (Fe3+, Mn2+, Zn2+, Cu2+, Ni2+, Cd2+, etc) sub forma de hidroxizi metalici

insolubili, sunt :

Fe2(SO4)3 + 3Ca(OH)2 + → 2 Fe(OH)3 + 3CaSO4

MnSO4 +Ca(OH)2 → Mn(OH)2 + CaSO4

ZnSO4 + Ca(OH)2 → Zn(OH)2 + CaSO4

CuSO4 + Ca(OH)2 → Cu(OH)2 + CaSO4

H2SO4 + Ca(OH)2 → CaSO4 + 2 H2O

Controlul pH-ului este foarte important pentru precipitarea metalelor si domeniul de pH de

existenta al precipitatelor. Astfel: Fe2+ (fier feros) precipita la pH ≥ 8,5 (Fe3+ (fier feric) precipita la pH

≥ 3,5 ; Mn2+ precipita la pH = 9–9,5 ; Zn2+ precipita la pH > 6,4 .

Domeniul optim de pH este între 8,5 – 9.

b)Fluxul tehnologic de tratare ape acide

Procesul tehnologic de neutralizare a aciditatăţii şi de precipitare a metalelor grele cu var din

cadrul Statiei de epurare ape acide va consta in următoarele operaţii principale :

pomparea apelor din carieră si de la haldele de roci sterile in ciurul-cutie de alimentare a

tancului-agitator de neutralizare, unde este dozat si varul;

dirijarea apelor si a precipitatului la un clarificator (decantor), pentru sedimentarea

precipitatului de hidroxizi format şi limpezirea apei;

dirijarea apei epurate limpezite (evacuata din clarificator - suprascurgerea), prin pompare, la

uzina de preparare, sau in cazul neutilizarii apei epurate in fluxul uzinei, ea este dirijata gravitaţională

în emisar - p�r�ul Corănzii (in condiţii de avarie cand apele epurate nu pot fi recirculate in fluxul

tehnologic);

pomparea nămolului rezultat prin sedimentarea precipitatului in decantor, spre ingrosatorul

sterilului de flotaţie, si apoi la iazul de decantare sterile flotatie.

Instalaţia este proiectată să trateze debitele de apa conform tabelului de mai jos:

Tabel nr. 1.27

Nominal m3/h Maximum m3/h

Apă din carieră 100 208

Apă din hălzi 64 110

Total alimentare instalaţie 164 318

SC

SA

CEPROMIN



65

Staţia de epurare a apelor acide, este descrisă pe larg la capitolul 4: Descrierea procesului de

exploatare, preparare/prelucrare a resursei minerale care genereaza deseuri/reziduuri miniere

subpunctul 4.3.1. si in Proiectul tehnic de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul

Certej - OB. 4.51. Statie de epurare ape. acide

►Nămolul de la epurarea apelor acide provine din:

- neutralizare a acidităţii si

- precipitarea metalelor grele cu var (consum de var - cca. 0,632 kg/mc apa tratata).

Nămolul va conţine hidroxizi si carbonaţi de metale grele (Fe, Mn, Zn) in cantitaţi variind intre

40 – 50% şi carbonaţi şi sulfaţi de calciu în proporţie de cca. 50 %.

Nămolul rezultat de la epurare va fi dirijat impreună cu sterilul de flotaţie la iazul de decantare

sterile flotaţie.

► Evacuari din Statia de epurare ape acide

Tabel nr. 1.28

Debit apa epurata evacuata m3/h (m3/zi)

Cantitate de namol generata (medie) m3/zi ; t/zi

(t/an)

Evacuari

Statie epurare ape acide

167,9 m3/h (*

(4029,6 m3/zi)

46,6 m3/zi ; 47,5 t/zi 17.338 t/an

(700 t/an substanta uscta)

(* recirculare la uzina de preparare, sau in caz de avarie, evacuare in pârâul Corănzii sau la iazul de decantare a sterilelor de flotaţie.

♦ Solutia de epurare propusă - prin neutralizarea clasică cu var, este posibil să nu asigure

încadrarea tuturor indicatorilor chimici din apa epurata în limitele impuse de normativul NTPA -

001/2005, (depăşirea conţinuturilor de calciu, sulfati si reziduu fix), motiv pentru apele ce vor rezulta

in timpul exploatarii vor fi permanent monitorizate, urmând ca neutralizarea cu var si precipitarea

metalelor sa fie completate, dacă este necesar, cu urmatoarele operatii:

◊ precipitarea sulfatilor si calciului cu ettringit - Ca6Al2(SO4)3(OH)12 26H2O;

◊ corectia pH-ului la 8,5 cu dioxid de carbon sau acid clorhidric;

◊ sedimentarea precipitatelor rezultate într-o treaptă finală de decantare, într-un clarificator

(preferabil decantor lamelar).

SC

SA

CEPROMIN



66

1.4.2. Nămol de la epurarea apelor recircuitate din iazul decantare sterile de flotatie

Prepararea minereului prin flotare conduce la obtinerea de sterile care sunt evacuate la iazul de

decantare sterile flotatie, unde are loc sedimentarea fractiei solide si limpezirea apei care este apoi

recircuitata in fluxul uzinei de preparare. Datorita continuturilor de metale grele si sulfati aceste ape

sun epurate inaintea utilizarii in flux.

Limitele de variaţie a concentraţiei de impurificatori din apele evacuate din iazul de

decantare sterile flotaţie, sunt prezentate in tabelul. nr.1.29.

Tabel nr. 1.29

Indicator chimic analizat

Continuturi in apa limpezita evacuata

din iazul de decantare sterile flotatie

(mg/l)

pH (unit. pH) Acid - neutru

Reziduu fix 600 - 3500

Sulfati 190 - 2500

Cloruri 10 - 19

Cu 0 - 1,2

Pb 0,01 - 0,22

Zn 0,4 - 19

Cd 0,001 - 0,04

Fe 1,0 - 430

Mn 8 - 80

Ni 0,08 - 0,31

Cr 0 - 0,17

As sld

Hg sld

Ca 60 - 250

Mg 30 - 185

Sulfuri Sld

Mo 0 - 0,040

SC

SA

CEPROMIN



67

Staţia de epurare a apelor evacuate din iazul sterile flotatie, va fi amplasată în incinta Uzinei

de preparare, cota + 593m, in vecinatatea Statiei de epurare a apelor acide.

Staţia de epurare a apelor evacuate din iazul sterile flotaţie, a fost dimensionată pentru

epurarea unui debit nominal de 118,7 m3/h =2849 m3/zi , dar poate prelua si epura un debit maxim

de: 170 m3/h ≈ 4.080 m3/zi.

Statia de epurare este descrisă pe larg in capitolul 4: Descrierea procesului de exploatare,

preparare/prelucrare a resursei minerale care genereaza deseuri/reziduuri miniere subpunctul

4.3.2.

Epurarea apelor recircuitate din iazul sterile flotatie se realizează prin tehnologia clasică

«activă » de neutralizare a acidităţii şi precipitare a metalelor grele cu var.

Reactiile de baza ale procesului de tratare cu var sunt similare cu cele de la puctul anterior.

Principalele faze tehnologice din statia epurare ape de la iazul sterile flotatie sunt:

♦ precipitarea metalelor cu var;

♦ sedimentarea precipitatelor formate, prin decantare si limpezirea apei tratate;

♦ evacuarea namolului îngroşat (precipitatele decantate) la îngroşătorul sterilului de

flotaţie.

►Nămolul de la epurarea apelor provine din:

- precipitarea metalelor si sulfatilor cu var (consum specific 0,4 kg/mc apa tratata);

- sedimentarea precipitatelor prin floculare/decantare (consum floculant 17 g/mc.apa).

Cantitatea de nămol estimată a rezulta la neutralizare este de cca. 47 mc/zi

Nămolul va conţine hidroxizi şi carbonaţi de metale grele (Fe, Mn, Zn) in proportie de 20 până

la 40% şi carbonaţi şi sulfaţi de calciu - cca. 60 %.

Nămolul rezultat de la epurare apelor se va dirija prin pompare la îngroşătorul sterilului de

flotaţie în şarje, de unde va fi pompat împreună cu sterilul de flotaţie la iazul de decantare.

► Evacuari din Statia de epurare ape recircuilate de la iaz decantare steril flotatie

Tabel nr.1.30


Cantitate de namol generata (medie)

m3/zi ; t/zi (t/an)

Evacuari Statie epurare ape recircuitate

din iazul de decantare sterile flotatie 121 m3/h

(2905 m3/zi)

46,9 m3/zi ; 47,52 t/zi 17.345 t/an

(438 t/an substanta uscta)

SC

SA

CEPROMIN



68

1.4.3. Nămol de la epurarea apelor recircuitate din iazul decantare sterile de cianuraţie

Epurarea apelor limpezite care vor fi evacuate din iazul de decantare a sterilelor rezultate de la

cianuraţia concentratelor de pirită auriferă, trebuie realizată în cazuri de avarii când apele nu se vor

putea recircula – fiind deci necesară descarcarea în receptorul natural. De asemenea, tratarea apei

limpezite din iazul CIL se va realiza şi pe durata etapei de închidere a minei, când se realizează

lucrările de reabilitare si ecologizare a iazului CIL.

♦ Calitatea apei de pe sterilul denocivizat, care va fi dirijat si depozitat in iazul de decantare

CIL, va corespunde - Test CND1. 3 sau CND 1.5. din Tabelul nr. 1.23 - funcţie de procentul de solid

din tulbureala şi de consumul de metabisulfit de sodiu utilizat la neutralizare (12,5 - 14,65 g MBS/g CN).

In iazul de decantare are loc o autoepurare a apelor (sub influnenta razelor solare, prin diluţie

cu apele pluviale, etc), dar conţinuturile remanente de cianuri vor depăşi limitele impuse evacuării în

emisari (conform NTPA – 001/2005 concentraţia cianurii totale - 0,1mg/l), necesitând deci epurare în

cazul deversării în emisar.

♦ Apa limpezită în iazul CIL este integral recirculată si utilizată in fluxul tehnologic, doar in

caz de avarii, cand uzina de procesare nu funcţionează, si se impune deversarea in emisar, apa va fi

dirijata la Statia de epurare DETOX 2.

♦ Continuturile principalilor impurificatori din apele sistemului iazului decantare CIL

variază între limitele redate in Tab.1.31, care prezinta si continuturile din apa epurată, evacuată din

staţia de epurare DETOX 2 (efluentul). Continuturile din apa epurata – efluent DETOX 2- au fost

obtinute la testele de neutralizare realizate în laboratoarele SGS Lakefield - Project 11443-001 -

Report No. 1/ Febrary 19, 2007.

Tabel nr. 1.31

Continuturi in apa din iazul de decantare CIL

(mg/l) Indicator

chimic

analizat Alimentare Iaz Evacuare iaz

(influent Statie DETOX 2)

Continuturi in apa evacuata din Statia epuare

Efluent DETOX 2

(mg/l)

CN Totale 3,9 – 6,6 2,8 -5,1 <0,10

CNWAD 1,3 – 3,6 n.a.- 3,6 <0,10

SCN 43 - 77 30,80 – 55 7,7

Cu 3,50 – 8,60 2,50 – 6,20 0,32

Fe 0,05 – 1,30 0,05 – 0,93 <0,05

Zn 002 – 0,11 0,014 -0,079 0, 25

Ni 0,42 – 0,67 0,30 – 0,48 0,17

SC

SA

CEPROMIN



69

a) Consideraţii privind epurarea cianurii prin oxidare cu peroxid de hidrogen

Procedeul de neutralizare a cianurilor cu peroxid de hidrogen (apă oxigenată) se bazează pe reacţia de oxidarea a cianurii (libere şi/sau complexate) şi tiocianurilor conform reacţilor: CN

- + H2O2 → OCN

- + H2O (1)

[Fe(CN)6]4- + 2Cu2+

→ Cu2Fe(CN)6 (2)

SCN- + 4H2O2 + 2OH- → OCN- + SO42- + 5H2O (3)

Cianatul rezultat din oxidarea cianurilor şi tiocianurilor (silfocianurilor) in final hidrolizează conform reacţiei: OCN

- + 3 H2O → NH4

+ + HCO3

- + HO

– (4)

a) Fluxul tehnologic de epurarea cianurilor cu peroxid de hidrogen

Tehnologia de epurare cu peroxid de hidrogen (apă oxigenată), recunoscuta ca tehnologie BAT,

constă din următoarele faze tehnologice principalele:

♦ oxidare cianurilor cu apă oxigenată

♦ sedimentarea precipitatelor formate, prin decantare şi limpezirea apei tratate;

♦ evacuarea nămolului îngroşat (precipitatele decantate) la îngroşătorul sterilului CIL de unde

va fi pompat la iazul de decantare sterile cianuraţie.

►Staţia de epurare DETOX 2 a apelor recircuitate din iazul CIL, va fi amplasată pe platforma

de la cota +538.

Staţia de epurare DETOX 2 are in componenţă 2 instalaţii :

- Instalaţia de neutralizare a cianurii (cu peroxid de hidrogen)

- Instalaţia de preparare a soluţiei de floculant

Staţia de epurare a fost dimensionată pentru un debit maxim 126 m3/h = 3024 m

3/zi si este

descrisă pe larg in capitolul 4: Descrierea procesului de exploatare, preparare/prelucrare a resursei

minerale care genereaza deseuri/reziduuri miniere subpunctul 4.3.3.

►Nămolul de la epurarea apelor provine din:

▪ oxidare cianurilor cu apă oxigenată - consum specific H2O2 100% = 0,070 kg/mc apă tratată - consum CuSO4

.5H2O = 0,069 kg/m3 apă (cons. specific 0,02 kg Cu/ m3 apa)

▪ sedimentartea precipitatelor (consum floculant 18 g/mc.apa).

Nămolul va conţine carbonaţi şi cianaţi de metale grele (Fe, Cu, Zn, Ni).

Tabel nr.1.32


Cantitate de namol generata (medie)

m3/zi ; t/zi Evacuari DETOX 2 Statie epurare ape recircuitate

de la iazul de decantare CIL 129,73 m3/h

(3114m3/zi)

21m3/zi ; 21,5 t/zi

(0,86 t/zi substanta uscta)

SC

SA

CEPROMIN



70

Cap. 2. Modalitati de depozitare a deşeurilor/reziduurilor miniere

2.1. Depozitarea rocilor sterile

Conform BAT există multe moduri de administrare a sterilului rezultat din mine şi cariere. Cele

mai des întâlnite metode sunt:

• Depozitarea pe uscat a sterilului sedimentat

• Depozitarea materialului steril uscat, rezultat din descopertă şi din procesul tehnologic în

halde sau pe pante

•Umplerea cu steril provenit din procesele tehnologice de exploatare, a golurilor subterane

sau a golurilor de la suprafaţă (cariere miniere) sau pentru construirea barajelor miniere

• Folosit ca un produs, de exemplu pe post de sort, sau pentru recondiţionări

În cazul proiectului de la Certej s-a ales metoda de depozitare a materialului steril uscat

rezultat din descopertă şi din procesul tehnologic în halde sau pe pante.

Alegerea amplasamentului haldelor, amenajarea terenului pentru depozitarea rocilor sterile în

siguranta si pentru asigurarea stabilităţii haldelor şi protecţia mediului a tinut cont de o serie de

recomandari BAT pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din

Activităţile Miniere (Cap. 4.2. 2), cum ar fi:

• stabilitatea stratului de rocă din amplasament

• permeabilitatea scăzută a stratului de la bază

• distanţa de transport mică de la mină

• posibilitaţi bune pentru utilizarea materialului în viitor

• geometria terenului/pantei

• drenajul interior

• drenări din jurul haldei pentru a preveni curgerea apei in halda s/sau pentru a preveni acumularea apei la baza.

• caracteristicile sterilului depozitat

• minimizarea generarii de scurgeri acide (ARD)

• cursuri de apa naturala de suprafata care vor fi afectate de halda.

Amplasamentul ales pentru celor două halde de roca sterila - Nord şi Sud din perimetrul

Certej, a îndeplinit următoarelor condiţii:

− haldele se află la distanţă mică faţă de cariera Certej (0,3 - 0,5 km)

− în aval de cele două halde nu există obiective industriale şi sociale

− terenurile pe care s-au amplasat cele două halde sunt terenuri neproductive.

SC

SA

CEPROMIN



71

► Amplasare, caracteristici constructive, clasificarea halde

▪ Halda de steril Nord, este amplasata pe Valea Corănzii, având:

- suprafaţa : 32,6 ha ; - material depozitat : 48,7 milioane tone - unghiul de taluz a haldei: 200 - 250

Halda Nord se va executa în patru trepte cu înălţimea de 30,00m şi o treaptă de 20,00m - înălţându-se între cotele + 445m ÷ + 585m .

▪ Halda de steril Sud, este amplasată la sud de carieră pe valea Băiegii, având:

- suprafaţa : 40,23 ha ;

- material depozitat : 35,8 milioane tone

- unghiul de taluz a haldei: 200 - 250 Halda Sud se va executa Halda se va executa în două trepte cu înălţimea de 60,00m (420-540)

şi o treaptă de 70,00m (540-610)

Conform PT-M 33 - Prescriptii Tehnice privind proiectarea, realizarea si conservarea haldelor - Anexa 1, haldelor de roci de la Certej se clasifica astfel :

Tabel nr.2.1.

Criterii de clasificare Indice

Grupe de clasificare

caracterizare

1.1 Conţinut în substanţe utile

1.1.1

Halda de steril

1.2 Tăria rocilor 1.2.2

Halde de roci şi substanţe tari

1.3 Inflamabilitate 1.3.1

Halde de substanţe neinflamabile

1. După natura rocilor şi substanţelor depozitate

1.4 Gradul de radioactivitate

__ Nu este cazul

2.1 Numărul de trepte

2.1.2

Halde cu mai multe trepte

2.2 Înălţimea 2.2.3

Halde cu înălţimea foarte mare>100m

2. După geometria haldei

2.3 Relieful suprafeţei

2.3.2

Halde pe terenuri înclinate <200

3.1 Influenţa pulberilor care pot fi antrenate de vânt

3.1.1

Halde fără posibilităţi de prăfuire a atmosferei

3. După posibilităţile de poluare

3.2 Influenţa apei 3.2.3

Halde aşezate pe izvoare; mlaştini sau cursuri de apă, dar au amenajate drenuri în fundamentul direct

4. Tehnologia de formare a haldei

4.2 Transport uscat 4.2.1

Halde uscate formate prin transport auto

SC

SA

CEPROMIN



72

Conform PT-M 33 - Anexa 1, haldele de steril Nord şi Sud de la Certej se încadreaza în

categoria 4.2.1. Halde uscate formate prin transport auto.

In conformitate cu Prescriptiile Tehnice privind proiectarea, realizarea si conservarea

haldelor PT-M 33 – Anexele nr. 5 si nr. 6, care clasifică haldele functie de grad de periclitate, de

felul si cantiatea de material stocat, şi natura obiectivelor din zona de influenţă, Haldele Nord si Sud

de la Certej se încadreaza în grupa de periclitate 4.2.- Halde relativ stabile care pot intra în mişcare

periculoasă datorită anumitor factori (condiţiile de relief, meteorologice, acumulări de apă în amonte,

infiltraţii la baza haldei, influenţe seismice, explozii), zone fără construcţii cu acces sporadic de

persoane.

Incadrarea celor 2 halde de roci sterile comform anexelor mai sus mentionate, este prezentata

în tabelul urmator (Tabel nr.2.1.a):

Tabel nr.2.1.a

Denumirea

haldei

Grupa de

periclitate

Felul

materialului

haldat

Volumul

haldei

Suprafaţa

haldei

(ha)

Obiective

situate în

zona de

influenţă

Starea

Tehnică

Halda de

steril

Nord

4.2. Conglomerate

vulcanice,

andezite, brecii

mixte, gresii

20,5 mil. mc

48,8 mil. t

32,6 Valea

Corănzii

Extindere

haldă

existente

Halda de

steril

SUD

4.2. Conglomerate

vulcanice,

andezite, brecii

mixte, gresii

15,1 mil. mc

35,8 mil. t

40,23 Valea

Băiegii

Extindere

haldă

existente

► Lucrari de amenajare a haldelor, exploatare în siguranţa şi protecţia mediului

Lucrarile proiectate în conformitate cu recomandarile BAT (cap. 4.2.2.- 4.3.) pentru

amenajarea, exploatarea în siguranţă , mărirea stabilităţii şi pentru protecţia mediului in perimetrul

celor două halde.

HALDA DE STERILE NORD

♦ lucrari de amenajare a terenului pentru amplasarea haldei, se executa înainte de începerea haldării rocilor sterile:

SC

SA

CEPROMIN



73

- amenajarea fundamentului pentru haldare (defrişări, decapări, scarificarea parţială a rocilor din fundament) – care au si scop de îmbunătăţire a rezistenţei contactului fundament – haldă şi a stabilităţii;

- executarea drenurilor pe fundament – consolidează halda prin colectea apei care circulă prin masa rocii, îmbunătăţind stabilitatea. Se vor executa 3 drenuri cu lungime totala de 970 m, care se vor realiza prin depunere de piatră (roca din descopertă nealterată, grosieră) cu dimensiuni variind intre 20 -200mm;

- executarea galeriei de captare şi evacuare ape – are ca scop canalizarea pr. Corănzii pe zona Hălzii Nord, pentru a evacua controlat debitele pr. Floroaia şi Pârâul lui Toader, care formează pârâulCoranda. Galeria va avea lungimea 740m, va subtraversa halda si asigură preluarea si descărcarea apelor pr. Corănzii in Valea Măcrişului. Galeria se executată jumătate cu săpătură în roca de bază şi jumătate din beton armat;

- depunerea pe fundament a unui strat de calcar cu grosimea de cca. 1m ( 32.600mc), înainte de depozitarea sterilului – pentru a neutraliza eventualele infiltratii de ape acide în subsol şi în panza freatică. ♦ Lucrari proiectate pentru stabilitate şi protecţia mediului 1. Zid de sprijin – se va executa pe o lungime totală de 600 m, cu înălţimea de 2m (peste cota

fundatiei). Zidul de sprijin se execută la piciorul haldei de steril în tronsoane de câte 5m cu rosturi de tasare între ele, coronamentul tronsoanelor de zid se vor executa în trepte de cca. 0.50m urmărind panta naturală a terenului existent. În spatele zidului se va executa:

- un dren din piatră, etanşat la partea superioară cu un dop de argilă, aşezat pe: - o rigolă din beton pentru colectarea apelor din corpul haldei Apele colectate in rigola de beton se vor evacua în exteriorul zidului prin:

- barbacane ø15 cm executate din tuburi prefabricate din beton sau din PVC, si vor fi colectate într-un:

- canal de scurgere care va dirija aceste ape, probabil acide, în bazinul colector nr. 1 şi nr. 2 al haldei de steril Nord.

2.Canale de gardă Canalele de gardă ce s-au proiectat la halda Nord sunt formate din tronsoane cu sectiuni si

lungimi diferite., si vor dirija apele colectate astfel: - 3 tronsoane , in lungime totala de 740m – capteaza ape ce se scurg de pe halda si le dirijeaza in

aval catre bazinul de colectare ape acide nr 1; - 1 tonson cu o lungime de 262m, captează ape curate de pe versant şi le dirijează către zona

canalizată pe sub halda – pârâul Corănzii: - 2 tronsoane , in lungime totala de 533m, captează ape curate de pe versant, le dirijeaza către

zona canalizată - pe sub halda; - 1 tonson cu o lungime de 309m colecteaza ape curate, care vor fi descarcate in pârâul

Măcrişului din aval de haldă. 3. Bazin de sedimentare şi bazine de stocare ape acide nr. 1 şi nr. 2 Apa din scurgeri care rezultă din halda de steril Nord va fi direcţionată prin intermediul

canalelor de gardă în: - bazinul de decantare a sedimentelor care va micşora viteza apei de scurgere şi va permite

sedimentarea suspensiilor si materialelor antrenate de pe suprafaţa haldei, apoi in: - două bazine de stocare – cu capacitate de 16.000mc- Bazinul nr. 1 si 4000mc - Bazinul nr.2.

SC

SA

CEPROMIN



74

Cele două bazine de colectare a scurgerilor de ape acide, amplasate în aval de halda de steril Nord, au fost proiectate să colecteze 75% din scurgerile de la un eveniment de ploaie medie de 24 ore.

Bazinul de decantare va avea adâncimea de 3m, lungimea de 20m şi lăţimea de 10m.

Preaplinul bazinului de decantare va fi colectat prin intermediul canalului de evacuare în bazinul de stocare ape nr. 1.

Bazinul de stocare nr.1 al haldei de steril Nord va avea capacitatea maximă de 16.000m3, cota minimă a barajului este de 420m şi maximă de 430m.

Barajul va fi construit în etape, va avea înălţimea la coronament de aproximativ 10m, lăţimea coronamentului va fi de 5m iar lungimea coronamentului va fi de 46m. Barajul va fi construit preponderent din rocă rezultată de la săparea canalelor de gardă.

Bazinul nr. 2 al haldei de steril Nord va avea capacitatea maximă de 4.000mc, cota minimă 435m şi maximă 442m. Barajul va fi construit în etape, va avea înălţimea la coronament de aproximativ 7m, lăţimea coronamentului va fi de 5m iar lungimea coronamentului va fi de 33m.

Barajul va fi construit preponderent din rocă rezultată de la săparea canalelor de gardă. Ambele bazine vor fi protejate pe ampriza lor şi pe faţa din amonte a digului pentru a preveni

exfiltraţiile de ape acide cu geomembrană HDPE 2mm şi geotextil protector de 500gr/m2 sub geomembrană.

Suprafaţa totală ce va fi izolată cu geomembrană HDPE 2mm şi geotextil protector de 500gr/m2 este de 5.000m2 pentru bazinul 1 şi 3.000m2 pentru bazinul 2.

HALDA SUD

♦ lucrari de amenajare a terenului pentru amplasarea haldei, se executa înainte de începerea

haldării rocilor sterile: - amenajarea fundamentului pentru haldare (defrişări, decapări, scarificarea parţială a rocilor

din fundament) – care au drept scop îmbunătăţirea rezistenţei contactului fundament – haldă şi a stabilităţii;

- executarea drenurilor pe fundament – consolideaza halda colect�nd apa care circulă prin masa rocii, îmbunătăţind stabilitatea. Se vor executa 6 drenuri cu lungime totala de 1880 m, care se vor realiza prin depunere de piatră (roca din descopertă nealterată, grosieră) cu dimensiuni variind intre 20 -200mm;

- realizarea unor trepte de înfrăţire pe fundamentul haldei în zonele cu pantă mai mare de 100

pentru împănarea corespunzătoare a sterilului depozitat. Treptele de înfrăţire se execută cu pantă inversă înclinării fundamentului;

- depunerea pe fundament a unui strat de calcar cu grosimea de cca. 1m ( cca. 42.280mc), înainte de depozitarea sterilului – pentru a neutraliza eventualele infiltratii de ape acide in subsol şi în panza freatică;

Tot pentru amenajarea amplasamentului haldei este necesară - Captare şi evacuare ape din

ampriza Haldei Sud prin devierea pârâului Ciongani şi a afluenţilor săi (pr. Grozei, pr. Borzii, Vale 1 şi Vale 2) în bazinul hidrografic vecin Pârâul Mare.

Devierea pârâului Ciongani şi a afluenţilor săi reprezintă ansamblul lucrărilor hidrotehnice care au ca scop eliberarea amplasamentelor Carierei de minereuri Coranda – Certej şi a Haldei Sud.

Cariera şi Halda Sud s-au amplasat în lungul pr. Ciongani astfel: - Cariera de minereuri Coranda ocupă versantul drept al pr. Ciongani, de la confluenţa pr.

Ciongani cu pr. Grozii (limita estică) şi până la albia pr. Măcrişului (limita vestică) ;

SC

SA

CEPROMIN



75

- Halda Sud ocupă versantul stâng al pr. Ciongani, de la circa 100m de intersecţia drumului comunal din satul Bocşa Mică cu pr. Izvorul Zgibuleşti (limita estică) şi până la circa 400m de albia pr. Măcrişului (limita vestică).

Pentru realizarea în teren a lucrărilor propuse ( Cariera Coranda şi Halda Sud), este necesar să se devieze de pe suprafaţa interesată cursurile de apă naturale cu sau fără scurgere permanentă (pâraie, viroage, torenţi).

Sistemul de deviere a apelor de suprafaţă cuprinde următoarele lucrări principale: 1) Canal de gardă pe latura estică a Carierei Coranda, L = 250m, canalul de gardă descarcă

debitele în pr Grozei, amonte de barajul de priză 2) Captarea comună a pâraielor Ciongani şi Grozei, denumită în proiect C1, s-a prevăzut cu: - un baraj de priză, din anrocamente de piatră brută, amplasat transversal pe albia pr. Ciongani, imediat aval de punctul de confluenţă cu pr. Grozei. - canal de preluare si deviere a debitului captat (de la baraj la confluenţa cu pr. Borzei) 3) Canal de evacuare în pr. Pârâul Mare a debitelor captate.Canalul de deviere este constituit

din 5 tronsoane cu lungime totala de 1500m. 4) Lucrări pe canalul de deviere: 3 captări de afluenţi (pr. Borzei, Vale 1, Vale 2), 1 podeţ la

traversarea canalului cu un drum local. 5) Regularizarea Pârâului Mare, în scopul evacuării debitului maxim propriu, Q max 1% =

5,80 mc/s, plus debitul maxim deviat din bazinul hidrografic Ciongani, Q max1%= 4,88 mc/s. 6) Podeţe din tuburi prefabricate de beton – tuburi Premo, 7 podete, amplasate la intersecţia

Pârâului Mare regularizat cu drumurile din intravilanul Bocşa Mică.

♦ Lucrari proiectate pentru stabilitate şi protecţia mediului halda Sud

1. Zid de sprijin – se va executa pe o lungime totală de 100 m, cu înălţimea de 2m (urmărind panta

naturală a terenului). În spatele zidului se va executa: - un dren din piatră, etanşat la partea superioară cu un dop de argilă, aşezat pe: - o rigolă din beton pentru colectarea apelor din corpul haldei

Apele colectate in rigola de beton se vor evacua în exteriorul zidului prin: - barbacane ø15 cm executate din tuburi prefabricate din beton sau din PVC, si vor fi colectate intr-un:

- canal de scurgere care va dirija aceste ape, probabil acide, în bazinul de colectare ape acide al haldei de steril Sud.

2. Canale de gardă - Canalele de gardă ce s-au proiectat la halda Sud sunt de formă trapezoidală şi in functie de apele ce le vor prelua si descărca, au fost calculate hidrotehnic pe patru tronsoane cu sectiuni si lungimi diferite. Lungimea totala a canalelor este de 1574m. Apele colectate de aceste tronsoane de canal sunt ape pluviale, ce curg de pe haldă si ele vor fi dirijate spre aval la bazinul de colectare ape acide .

3.Bazinul de sedimentare şi bazin de stocare ape halda Sud Apa din scurgeri care rezultă din halda de steril Sud va fi direcţionată prin intermediul

canalelor de gardă în: - bazinul de decantare a sedimentelor care va micşora viteza apei de scurgere şi va permite

sedimentarea suspensiilor şi materialelor antrenate de pe suprafaţa haldei; - bazinul de stocare ape halda Sud cu capacitate de 15.000mc.

SC

SA

CEPROMIN



76

Bazinul de decantare va avea adâncimea de 3m, lungimea de 20m şi lăţimea de 10m. Preaplinul bazinului de decantare va fi colectat prin intermediul canalului de evacuare în:

Bazinul de stocare ape acide al haldei de steril Sud - capacitatea maximă de 15.000mc, cota minimă 385m şi maximă 393m. Barajul va fi construit în etape, va avea înălţimea la coronament de aproximativ 8m, lăţimea coronamentului va fi de 5m iar lungimea coronamentului va fi de 76m.

Barajul va fi construit preponderent din rocă rezultată de la săparea canalelor de gardă. Bazinul va fi protejat pe ampriza lui şi pe faţa din amonte a barajului pentru a preveni

exfiltraţiile de ape acide cu geomembrană HDPE 2mm şi geotextil protector de 500gr/m2 sub geomembrană. Suprafaţa totală ce va fi acoperită este de 4.600m2.

► Tehnologia de haldare

HALDA NORD

Pe perioada de construcţie (2 ani - investiţie), descoperta din cariera (1.500.000 t /630.000mc)

se transportă pe Halda Nord. Materialul depozitat provine din lucrările de deschidere şi pregătire,

restul de material posibil de depozitat pe halda Nord se va depune etapizat, în anii de exploatare.

In haldă va fi depusă o cantitate totală de roci sterile de 20,5 milioane mc (48,8 mil. tone).

Halda se va executa în patru trepte cu înălţimea de 30,00m (intre cotele +495m si + 585m) şi o

treaptă de 20,00m (intre cotele + si 445m + 465m).

Transportul materialului steril la halda Nord se va efectua cu mijloace auto.

Construcţia haldei se va face de la cota +445,00m, ascendent în trepte de 30,00m. Unghiul de

taluz al treptei va fi de 350, iar unghiul de taluz general al haldei va fi de 200 .

Procesul de haldare constă din următoarele etape:

- descărcarea sterilului din autobasculante;

- împrăştierea sterilului;

- nivelarea şi compactarea sterilului.

Descărcarea autobasculantelor se face la distanţa 5 -10,00m de marginea taluzului. Sterilul descărcat este un material neomogen din punct de vedere al granulometriei şi

compoziţiei mineralogice, implicit al caracteristicilor fizico-mecanice şi prin descărcare are loc o dispersie diferenţiată a lui. După descărcare, sterilul se va împrăştia cu buldozerul pe şenile din grămezile depuse, se trece apoi la nivelarea, respectiv compactarea lui.

Nivelarea materialului descărcat din autobasculante se realizează cu buldozere Compactarea se realizează atât prin trecerea succesivă a utilajelor cât şi prin compactarea cu

rulou compactor a stratelor cu grosimi de 0,20m-0,25m, succesiv, până la atingerea înălţimii de treaptă stabilită. Pentru realizarea unui strat compact care să împiedice infiltraţia apei în corpul haldei, berma de lucru se prelucrează prin descărcarea, împrăştierea, nivelarea şi cilindrarea prin treceri succesive peste materialul depus.

Bermele treptelor vor fi realizate cu o pantă exterioară de 3% pentru a permite scurgerea apelor pluviale. Pe treptele create se vor realiza cu autogrederul benzi de transport care să asigure circulaţia în condiţii de siguranţă a utilajelor.

SC

SA

CEPROMIN



77

HALDA SUD

Va ocupa o suprafaţă de 40,22ha, va avea o înălţime variabilă, în funcţie de cota terenului de

haldare şi un volum de 36 milioane tone (15,1 milioane mc).

Halda se va executa în două trepte cu înălţimea de 60,00m (+420m si +540m) şi o treaptă de

70,00m (+540m – +610m)

Construcţia haldei se va face de la cota +540,00m, ascendent în trepte de 60,00m, respectiv,

70m. Unghiul de taluz al treptei va fi de 350, iar unghiul de taluz general al haldei va fi de 260 .

Transportul materialului steril rezultat în urma excavării în carieră se va efectua cu mijloace

auto (basculate de 100t).

Procesul de haldare constă din următoarele etape:

- descărcarea sterilului din autobasculante;

- împrăştierea sterilului;

- nivelarea şi compactarea sterilului.

Procesul de haldare este similar cu cel de la Halda Nord descris mai sus.

2.2. Depozitarea solului vegetal

Deşi identificat ca deşeu, solul vegetal va fi depozitat în Halde de sol (stive) şi va fi refolosit

pentru „refacerea terenului şi a valorilor de mediu pe amplasamentul minier după extragerea

minereului” – conform recomandarilor BAT/BREF privind gestionarea sterilului de procesare şi a

rocilor sterile în activităţi miniere.

Conservarea solului în scopul reabilitării terenurilor şi refacerea stratului de sol fertil şi prin

plantarea de ierburi şi alte plante locale la închiderea obiectivului la este un element important al

Proiectului Certej

În fazele de construcţie şi operare, solul de pe amplasamentele menţionate va fi decopertat şi

depozitat în două halde de sol, pentru utilizarea ulterioară în faza de închidere la acoperirea depozitelor

de deşeuri.

Volumul de sol estimat a fi decopertat de pe suprafetele pe care vor construi obiectivele

principale ale Proiectului (uzina de procesare, iazuri de decantare, halde de roci sterile, drumuri de

acces, etc) este de 1.407.898 mc.

In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de sol vegetal care se vor decapa de pe diferite amplasamete

SC

SA

CEPROMIN



78

Obiectiv Cantitatea de sol vegetal decapată / amplasament

(mc)

Cariera 139.640 Halda Nord 49.801 Halda Sud 64.821 Incinte uzina de preparare 607.636 Drumuri de acces -drum Certej Bocşa: 88.180

-drum Bocşa-incinte: 104.820 Iazuri de decantare sterile flotaţie şi sterile cianuraţie

-fundare baraje: 245.000 -canale: 80.000 -groapa împrumut andezit: 28.000

Pregătirea amplasamentelor pentru recuperarea solului va începe cu tăierea lemnului pentru

cherestea şi a lemnelor de foc de pe zonele care includ conturul carierei, al haldelor, amplasamentul

uzinei şi drumurile. Lemnul pentru cherestea şi cel pentru foc va fi vândut sau utilizat în alte scopuri

benefice conform reglementărilor forestiere în vigoare în România. Vegetaţia rămasă (ex. buturugi) va

fi desţelenită, iar solul vegetal, materialele organice şi solul vor fi îndepărtate prin decapare.

Solul vegetal va fi stocat în Halde de sol (stive), pentru a fi utilizate în faza de reabilitare

progresivă şi dezafectare a activităţilor miniere. Constructia acestora se va face tinand cont de

tehnologia de haldare (cu trepte si taluze si asigurarea unghiului de aşezare naturală al pământului).

Haldele de sol vegetal vor fi amplasate:

– una în imediata apropiere a incintelor uzinei de preparare - pentru solul provenit din

carieră, halda Nord, halda Sud şi incinte;

– una pe Valea Măcrişului, în aval de iazul de decantare sterile de flotaţie - pentru solul

provenit din perimetrul viitoarelor iazuri.

2.3. Depozitarea sterilelor de procesare in iazurile de decantare

Reziduurile rezultate din tehnologia de procesare a minereului auro-argentifer de la Certej, vor

fi reprezentate de sterilul tehnologic de la Uzina de preparare. Sterilul tehnologic rezultat din procesul

de preparare va fi trimis la 2 iazuri de decantare :

- unul pentru materialul rezultat de la secţia de flotare (iaz steril flotatie) si

- unul pentru materialul rezultat după procesul ALBION şi CIL – iaz steril cianuratie (CIL).

Sterilele rezultate din procesele tehnologice de preparare a minereului respectiv a

concentratului rezultat de la flotarea minereului, se prezintă sub forma de tulbureală sterilă cu

conţinut de fracţie solidă de 60% - sterilul de flotatie, respectiv de 40% - sterilul de cianuraţie.

SC

SA

CEPROMIN



79

Sterilul tehnologic rezultat din procesul de flotare (steril flotatie) evacuat din uzină este

constituit dintr-un amestec de particule minerale solide şi apă industrial, este o tulbureala sterile. Faza

solidă a amestecului pompat la iaz reprezintă cca. 60% si are dimensiuni de 80% sub 147 microni si

geutatea specifică(medie) de 2,7 t/m3. Densitate tullburelii sterile de flotatie, pompata la iazul de

decantare este de 1,61 t/m3 (valoare medie).

Sterilul tehnologic va fi depus în iazul sterile de flotaţie, materialul solid decantat si stocat in iaz

va avea o umiditate de cca.30% (densitate de 1,78 t/mc)

Sterilul tehnologic rezultat după procesul ALBION şi CIL (steril cianuratie) este constituit

dintr-un amestec de particule minerale solide cu granulaţia de 80% sub 67 microni şi apă industrială.

Faza solidă a amestecului, reprezintă cca.40 %. Sterilul tehnologic solid va avea greutatea specifică de

2,8 t/m3 şi va fi depus în iazul CIL. Densitate tullburelii sterile de cianuratie, pompata la iazul de

decantare este de 1,35 t/m3 (valoare medie).

Sterilul tehnologic va fi depus în iazul sterile cianuratie, materialul solid decantat si stocat in iaz

va avea o umiditate de cca.30% (densitate de 1,82 t/mc) .

Înainte de pompare pe iazul de decantare CIL sterilul de cianuratie este denocivizat în vederea

reducerii concentraţiei cianurii WAD sub 10 mg/l în instalaţia DETOX 1.

Depozite de sterile de la procesarea minereului

Sterilul rezultat in urma procesarii minereului in Uzina de preparare este trimis printr-un sistem

de hidrotransport şi depozitat în iazul de decantare a sterilului de flotatie de pe Valea Măcrişului,

respectiv sterilul rezultat dupa procedeul de leşiere cu cianura este prevăzut a fi depozitat in iazul de

decantare steril cianurare (CIL) amplasat tot pe Valea Măcrişului, în amonte de iazul de decantare

pentru sterilul de la flotaţie. Iazurile de decantare sunt situate la cca. 1,5–2 km respectiv cca. 4 km

nord-est de Uzina de preparare.

Capacitatea de depozitare a celor două iazuri este următoarea: Specificaţie U.M. An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total Steril

flotatie

(solid)

mii t 2788 2789 2754 2732 2706 2732 2760 2737 2826 1032 25856

Steril flotaţie (cu 30% apă)

mii t 3624,4

3625,7 2580,2 3551,6 3517,8 3551,6 3588 3558,1 3673,8 1341,6 33612,8

Steril flotaţie (cu apă 30%)

mii mc

2036,18 2036,91 2011,35 1995,28 1976,29 1995,28 2015,73 1998,93 2063,93 753,71 18883,6

Steril CIL

(solid)

mii t 535,54 606,95 688,82 611,52 577,39 670,89 536,38 181,68 4409,17

Steril CIL (cu W=30%)

mii t 696,202 789,035 895,466 794,976 750,607 872,157 697,294 236,184 5731,92

Steril CIL (cu W=30%)

mii mc

382,528 433,536 492,042 436,800 412,421 479,207 383,129 129,771 3149,407

SC

SA

CEPROMIN



80

Principalele caracteristici ale celor două iazuri de decantare sunt următoarele:

Nr.crt. Specificaţie Iaz Flotaţie Iaz CIL

1. Amplasament Pârâul Măcrişului amonte de cariera Certej

Pârâul Măcrişului amonte de iazul de flotaţie

2. Tip iaz Iaz de vale Iaz de vale 3. Data punerii în funcţiune La finalizarea lucrărilor de

investiţii La finalizarea lucrărilor de investiţii

4. Suprafaţa utilă 45,2 ha 18,4 ha 5. Cantitatea de steril depozitată de

la data punerii în funcţiune 25.856 mii t 4.409 mii t

6. Cotă coronament 707 mdM 827,5 mdM 7. Înălţime baraj de iniţiere (starter) 75 m 45 m 8. Unghi de taluz 1:1,4 (330 - 350) 1:1,4 (330 - 350) 9. Lungimea sistemului de

hidrotransport steril 2.945m 4.473m

10. Lungimea sistemului de recircuitare ape limpezite

2.153m 3.727m

11. Numărul piezometre montate pe perioada funcţionării

12 buc 8 buc (6 / baraj si 2 /versanti )

12 Coloane telescopice de adâncime cu reperi de tasare

6 buc 4 buc

13. Repere topo (borne) montate pe perioada funcţionării

12 buc 8 buc (6 / baraj si 2 /versanti )

14 Studiu de stabilitate din 5 în 5 ani din 5 în 5 ani

Piezometrele, bornele topometrice, Coloane telescopice şi celelalte AMC-uri necesare pentru

măsurători periodice se vor monta încă din faza de construcţie a iazurilor de decantare pe etape odată

cu lucrările de supraînălţare.

Studiile de stabilitate a iazurilor de decantare se realizează periodic în conformitate cu

legislaţia în vigoare pentru urmărirea stării de siguranţă în exploatare a construcţiilor hidrotehnice,

se vor realiza de experţi tehnici autorizaţi MLPAT şi MAPM.

■ Pentru amenajarea iazurilor de decantare, la fiecare iaz se va executa un baraj de iniţiere (starter) din arocamente, pe parcursul desfăşurării lucrărilor proiectului (functionarii uzinei de preparare) barajul va fi supraînălţat. La iazul de decantare a sterilelor de flotatie datorită existenţei unei denivelari naturale a terenului, pe versantul stâng al iazului este necesară executarea unui baraj de închidere lateral, amplasat pe versantul lateral faţă de barajul principal. La coada iazului sterile de flotaţie se va executa un baraj de închidere amonte executat din anrocamente, impermeabilizat pe paramentul amonte cu geomembrană.

■ Hidrotransportul sterilelor de la uzina de procesare la iazurile de decantare se realizează prin conducte metalice supraterane, montate pe suporţi.

Punctele de deversare a tulburelilor sterile vor fi amplasate pe toată lungimea coronamentelor celor două baraje începând de la cota coronamentului barajelor de iniţiere.

SC

SA

CEPROMIN



81

■ Apele limpezite, după sedimentarea fracţiei solide în iazuri, sunt preluate de staţiile de pompare (din dotarea fiecarui iaz), amplasate pe barje plutitoare şi sunt conduse după cum urmează:

- ape limpezite din iazul de decantare sterile de flotaţie – la rezervorul apă recircuitată de la Staţia de epurare ape limpezite iaz flotaţie, de unde o parte este preluată în fluxul tehnologic, surplusul este dirijat la staţia de epurare, epurată şi transmisă în emisar;

- apa limpezită din iazul CIL este dirijată prin conducte la rezervorul apă recircuitată DETOX 2, de unde este trimisă în fluxul tehnologic de cianurare; în cazul unor debite mari rezultate din precipitaţii, la depăşirea cantităţii necesare în flux această apă se epurează în staţia DETOX 2 apoi se transmite în emisar - pârâul Corănzii.

►Lucrari de amenajare a iazurilor de decantare

În cadrul obiectivului de investiţii „Proiect de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” se vor executa la cele două iazuri următoarele baraje:

- Baraj principal din anrocamente iaz sterile de flotaţie - Baraj supraînălţare la cota finală iaz sterile de flotaţie - Baraj de închidere laterală iaz sterile de flotaţie - Baraj închidere amonte iaz sterile de flotaţie - Baraj de iniţiere iaz CIL - Baraj supraînălţare la cota finală iaz CIL Pe perioada de construire (investiţie) se vor construi barajul principal din anrocamente iaz

sterile de flotaţie şi baraj de iniţiere iaz CIL, celalte baraje se vor executa pe producţie. Sistemul iazurilor de decantare a fost proiectat cu rigurozitate conform standardelor naţionale

şi internaţionale acceptate, astfel încât să se asigure un sistem sigur şi acceptabil din punct de vedere al protecţiei mediului, pentru stocarea sterilului de procesare denocivizat. Proiectarea a luat de asemenea în calcul şi cerinţele legate de închiderea exploatării miniere, la sfârşitul ciclului de viaţă a acesteia.

Intreg ansamblul de construcţii hidrotehnice din cadrul obiectivului de investiţii sus menţionat

s-a încadrat în clasa II-a de importanţă. Categoria de importanţa a lucrărilor hidrotehnice este „B” – importanţă „deosebită”.

♦ Lucrari pentru amenajarea iazului de flotatie

Baraj principal din anrocamente iaz sterile de flotaţie Barajul principal al iazului de flotaţie s-a amplasat pe pr. Măcriş, imediat amonte de confluenţa

acestuia cu afluentul de dreapta , Pârâul lui Avram. Barajul principal a fost dimensionat pentru susţinerea, în amonte de acesta, a întregului volum

de steril de flotaţie, V= 25,8 mil t, rezultat de la uzina de preparare a minereului, pe întreaga perioadă de exploatare a zăcământului.

Barajul de iniţiere (starter) al iazului de flotaţie se amplasează pe pr. Măcriş, cu axa la circa 550m amonte de confluenţa dintre pr. Măcriş şi afluentul de dreapta, Pârâul lui Avram.

Secţiunea transversală a barajului de iniţiere are următoarele elemente constructive: - cotă coronament 625,0 mdMN - cotă talveg în axul barajului 547,0 mdMN - înălţime baraj 78 m (81m cu fundaţie) - încastrare în roca de bază în albie: 3,0 m

SC

SA

CEPROMIN



82

- încastrare în roca de bază pe vesanţi: 1,0 m - înălţime maximă baraj: 48,0 m - lungime la coronament: 243,0 m - lăţime la coronament 6,0 m - înclinarea taluzurilor amonte 1:m = 1:1,4 - înclinarea taluzurilor aval 1:m = 1:1,4 - lăţime bermelor - amonte: 6,0 m

- aval: 8,0 m - număr berme: - amonte: 3

- aval: 4 - înălţimea între berme - amonte: 15,0 m

- aval: 20,0 m - cotele bermelor: - amonte: 580,0; 595,0; 610,0 mdMN

- aval: 545,0; 565,0; 585,0; 605,0 mdMN

Barajul principal iaz decantare CIL Barajul principal al iazului de cianuraţie CIL s-a amplasat pe pr. Măcriş, la circa 1,8 km

amonte de confluenţa acestuia cu afluentul de dreapta, Pârâul lui Avram. Barajul de iniţiere (starter) va avea înălţimea de 39m şi cota coronamentului 720mdMN. Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de (0,50 –

0,75) m care se compactează cu compactor vibrator Barajul are următoarele caracteristici geometrice (rezultate din studiul de stabilitate):

- înălţime maximă = 39m - lungime coronament = 480m - lăţime coronament = 8,00m - lăţime berme : 6,00m amonte şi 8,00m aval - înclinarea taluzurilor amonte şi aval 1:m = 1:1,4 (înclinarea generală, considerând şi

bermele proiecate, este 1:1,9) - fundare: h med = 3,00m în albie şi 1,00m pe versanţi Barajul de iniţiere (starter) al iazului CIL se amplasează la confluenţa dintre primele două

văi care formează pr. Măcriş, la cota 741,00mdMN. Secţiunea transversală a barajului principal are următoarele elemente constructive:

- cotă coronament 780,0 mdMN - cotă talveg în axul barajului 741,0 mdMN - înălţime baraj 39,0 m - încastrare în roca de bază în albie: 3,0 m - încastrare în roca de bază pe vesanţi: 1,0 m - lungime la coronament: 162,0 m - lăţime la coronament 6,0 m - înclinarea taluzurilor amonte 1:m = 1:1,4 - înclinarea taluzurilor aval 1:m = 1:1,4 - lăţime bermelor - amonte: 6,0 m

- aval: 8,0 m - număr berme: - amonte: 3

- aval: 3 - înălţimea între berme - amonte: 10,0 , 15,0 m

- aval: 20,0 m - cotele bermelor: - amonte: 755,0; 770,0 mdMN

- aval: 740,0; 760,0 mdMN

SC

SA

CEPROMIN



83

Lucrări premergătoare execuţiei barajului

În vederea realizării barajului se vor executa în prealabil următoarele lucrări: - Galerii de deviere a apelor de pe pr. Măcriş pe sub barajul principal (etapa finală), conform

documentaţiei PE elaborată de către Proiectantul General . - Două batardouri pe cele două ramuri ale pr. Măcriş, executate din material local de consistenţă argiloasă, prelevat din zone din ampriza iazului, indicate în studiul geotehnic. In corpul batardourilor vor fi înglobate galeriile de evacuare a debitelor pr. Măcriş. - Galerii de colectare şi evacuare a apelor de pe ampriza viitorului lac de acumulare Canal de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate ▫ Canal de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate din iaz sterile flotatie In conformitate cu reglementările privind protecţia mediului, apa exfiltrată din iazul de flotaţie,

cu indicatorii de calitate depăşiţi, nu poate fi evacuată direct în pr. Măcriş. Apele de exfiltraţie din iaz vor fi colectate la baza aval a barajului şi evacute spre un bazin de

stocare, amplasat în amonte de confluenţa pr. Macriş cu Pârâul lui Avram. Din bazinul de stocare apele vor fi pompate înapoi în iazul de flotaţie, de unde, împreună cu apa decantată din iaz, vor fi aduse în incinta uzinei de preparare, unde vor fi epurate şi descărcate în pr. Corănzii.

Debitul total de ape exfiltrate din iaz a fost evaluat la 100 mc/zi. Canalul collector are următoarele caracteristici:

- lungime = 320m, adâncime = (1,00 – 3,00)m,baza = 1,00m, 1:m = 1:1

▫ Canalul de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate din iaz CIL, In conformitate cu reglementările privind protecţia mediului, apa exfiltrată din iazul de

cianuraţie, cu indicatorii de calitate depăşiţi, nu poate fi evacuată direct în pr. Măcriş. In acest scop, apele de exfiltraţie din iaz vor fi colectate într-n canal la baza barajului şi evacute spre un bazin de stocare situat în aval. Din bazinul de stocare apele vor fi pompate înapoi în iazul de cianuraţie, de unde, împreună cu apa decantată din iaz, vor fi aduse în incinta uzinei de preparare, unde vor fi epurate.

Debitul total de ape exfiltrate din iaz a fost evaluat la 100 mc/zi. Canalul are următoarele caracteristici:

- lungime = 130m, adâncime = (1,00 – 3,00)m, baza = 1,00m, 1:m = 1:1 Din canal apa va fi colectată în bazinul de stocare ape exfiltrate, de aici, cu ajutorul unor pompe

este repompată în iaz.

Sistemul conductelor de hidrotransport tulbureala sterila

Sterilul de flotaţie şi sterilul de cianuraţie se transportă la iazurile de decantare în sistem

hidraulic.

- Lungimea totala conducta de hidrotransport sterile flotatie este de 2.945m, cu tronsoane avand sectiuni de Dn 250 si Dn 200.

- Lungimea totala conducta de hidrotransport sterile cianuratie este de 4.473m, cu tronsoane avand sectiuni de Dn 200 si Dn 150.

Sistemul de recircuitare ape limpezite

▫ Sistem recircuitare ape din iaz sterile de flotaţie Apa din lacul ce se formeaza in iazul de la flotatie este pompata în rezervorul din incinta uzinei

prin intermediul a 2 electropompe centrifugale (1 in functionare + 1 de rezerva ) montate pe o barja

SC

SA

CEPROMIN



84

plutitoare, la care este acces prin intermediul unui ponton de la mal si cu o electropompa submersibila- amplasata in uzina care preia apa din conducta si o dirijeaza intr-un tanc rezervor.

Caracteristici electropompe centrifuge: Q=188 mc/h, H ref=174 mCA, Dn 150mm, P=160 kWc.

▫ Sistem recircuitare ape din iaz sterile de cianuratie

Apa din lacul ce se formeaza in iazul CIL este pompata în rezervorul din incinta uzinei prin intermediul a 2 electropompe centrifugale (1 in functionare + 1 de rezerva ) montate pe o barja plutitoare, la care este acces prin intermediul unui ponton de la mal.

Caracteristici electropompe centrifuge: Q-115 mc/h, H ref =92 mCA, Dn 150mm, P = 55 kWc.

2.4. Depozitarea namolurilor de la epurarea apelor uzate tehnologice

- Nămolul rezultat de la epurare apelor acide va fi dirijat impreună cu sterilul de flotaţie la iazul de decantare sterile flotaţie;

- Nămolul rezultat de la statia de epurare a apelor recircuitate din iazul sterile flotatie se va

dirija prin pompare la îngroşătorul sterilului de flotaţie în şarje, de unde va fi pompat împreună cu

sterilul de flotaţie la iazul de decantare (sterile flotatie).

- Nămolului de la Statia de epurare DETOX 2- care tratează apele recircuitate din iazul CIL este dirijat la îngroşătorul sterilului CIL de unde va fi pompat la iazul de decantare sterile cianuraţie.

Cantitatile de namoluri rezultate de la epurarea apelor uzate tehnologice sunt:

Provenienta Cantitate de namol pompata in iaz

(mc/zi)

Statie epurare Ape acide 46,6

Statie epurare Ape limpezite de la iazul de decantare sterile flotatie

46,9

Statie epurare limpezite de la iazul de decantare sterile cianuratie - CIL

21 doar in caz de avarii

Total namol pompat la iazuri 114,5

Cap. 3. Transportul deşeurilor/reziduurilor miniere

3.1. Transport rocă sterilă

Roca sterilă rezultată din carieră (descopertă) este depusă pe hălzile Nord şi Sud, amplasate în

imediata apropiere a carierei.

Sterilul rezultat din activitatea de exploatare în carieră este încărcat cu excavatoare cu cupa

deservite de buldozere, care strâng materialul şi separă blocurile supragabaritice care urmează a fi

supuse puşcării secundare.

SC

SA

CEPROMIN



85

Transportul de steril se face cu autobasculante de 100t capacitate, între carieră şi din cele două

halde de steril. Distanţele de transport diferă de la an la an ele fiind cuprinse între 1,25 şi 2,75 km, cu o

medie pe toată durata exploatării de 1,42 km. Roca descărcată din autobasculante va fi nivelată cu

ajutorul buldozerelor.

Halda de steril Nord şi halda de steril Sud vor asigura depozitarea întregului volum de rocă

rezultat din descopertă, respectiv 84,6 milioane tone (35,6,3 milioane mc).

3.2. Transport sol

Solul vegetal va fi depozitat în Halde de sol (stive) şi va fi utilizat pentru „refacerea terenului şi

a valorilor de mediu pe amplasamentul minier după extragerea minereului”.

Având în vedere morfologia terenului culmi de deal, versanţi abrupţi, zone stâncoase, solul

vegetal variază între 0,2-1m grosime până la roca de bază.

Pentru deschiderea carierei şi construirea haldelor de steril şi a iazurilor de decantare se va

amenaja terenul prin lucrări de decapare a solului vegetal, scarificare, drenare şi impermeabilizare a

fundamentului.

Volumul de 1.407.898 mc, vegetal va fi depozitat în 2 halde :

– una în imediata apropiere a incintelor uzinei de preparare - pentru solul provenit din

carieră, halda Nord, halda Sud şi incinte;

– una pe Valea Măcrişului, în aval de iazul de decantare sterile de flotaţie - pentru solul

provenit dinperimetrul viitoarelor iazuri

Transportul de sol decapat de pe suprafeţele aferente viitoarelor construcţii miniere se face cu

autobasculante de 100 t capacitate, încărcarea şi decaparea se face cu ajutorul buldozerelor, încărcarea

cu ajutorul excavatoarelor şi a încărcătoarelor frontale. Distanţele de transport diferă de la haldă la

haldă şi sunt cuprinse între 1km şi 5 km, cu o medie pe toată durata exploatării de 2 km.

3.3. Hidrotransportul sterilului de procesare

♦ Staţii de pompare tulbureală la iazurile nr.1 şi nr.2

1 .Staţia de pompare tulbureală la iazul sterile de flotaţie

Staţia este amplasată pe platforma incintei de la cota + 593 m

Cantitatea de steril ce va fi trimisă la iaz, sub forma de hidroamestec, este de 353 mc/h.

Vor fi folosite 5 pompe centrifugale, înseriate, primele două montate în cuva îngroşătorului de

sterile, iar următoarele trei în cuva staţiei propriuzise.

Specificaţiile tehnice necesare ale pompelor :

- debitul, Q = 353 mc/h;

SC

SA

CEPROMIN



86

- înalţimea de pompare, H = 76,2 mCA;

- puterea absorbită, Pu = 169 kW.

În apropierea staţiei de pompare a fost prevăzut un batal de avarie în care se poate goli conducta de

hidrotransport pentru cazul întreruperii activităţii. Capacitatea batalului poate prelua volumul

hidroamestecului aflat pe conductă, care este de circa 107 mc.

2.Staţia de pompare tulbureală la iazul CIL Staţia este amplasată pe platforma incintei de la cota + 538 m.

Cantitatea de steril ce va fi trimisă la iaz, sub forma de hidroamestec, este de 161 mc/h, având

densitatea de 1,35 mc/t.

Ca şi în cazul sterilelor de flotaţie vor fi folosite tot 5 pompe centrifugale, înseriate, toate

montate în cuva staţiei propriuzise.

Specificaţiile tehnice necesare ale pompelor sunt

- debitul, Q = 161 mc/h;

- inalţimea de pompare, H = 87,5 mCA;

- puterea absorbită, Pu = 106 kW.

Pentru colectarea eventualelor scurgeri, în cuva staţiei a fost prevăzută o rigolă de colectare cu

jomp dotat cu pompă submersibilă având debitul de 100 mc/h şi înălţimea de pompare de 12 mCA.

În apropierea staţiei de pompare a fost prevăzut un batal de avarie în care se poate goli conducta de

hidrotransport pentru cazul întreruperii activităţii. Capacitatea batalului poate prelua volumul

hidroamestecului aflat pe conductă, care este de circa 101 mc.

♦ Conducte de hidrotransport la cele doua iazuri de decantare

Hidrotransportul sterilului la iaz la iaz flotaţie pe conductă cu lungimea totala de 2.945m, cu

sectiuni variabile Dn 200mm si Dn 250 mm, iar la iazul CIL se face pe conductă din oţel cu lungimea

totala de 4.473m ,cu sectiuni variabile- Dn 150mm si Dn 200

Conductele se vor monta suprateran, pe suporţi .

3.4. Transport nămoluri de la epurarea apelor uzate tehnologice

▪ Transporutul nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare a apelor acide si apelor

recircuitate din Iazul d esterile flotatie - se va realiza prin sistemul de hidrotransport al sterilului de

flotatie (sistemul este descris la subpunctul anterior).

▪ Transportul nămolului rezultat din staţia de epurare ape limpezite recircuitat de la iazul CIL

staţia epurare DETOX2 - se va realiza prin sistemul de hidrotransport al sterilului de cianuratie.

SC

SA

CEPROMIN



87

Namolurile rezultate de la cele doua statii de epurare a apelor limpezite evacuate din iazul de

decantare sterile flotatie respectiv din iazul de deacantare CIL se vor pompa in iazurile de decantare,

pe perioada de exploatare respectiv până la finalizarea lucrarilor de închidere, prin sistemele de

hidrotransport ale sterilelor respective.

După finalizarea lucrarilor de inchidere si refacere a mediului, prin monitorizarea permanenta

a debitelor si calitatii apelor evacuate se va stabili cat timp este necesara continuarea epurarii apelor.

Cap.4. Descrierea procesului de exploatare, preparare/prelucrare a resursei

minerale care genereaza deseuri/reziduuri miniere

4.1.Descrierea procesului de exploatare

Exploatarea în carieră Zăcământul Certej va fi deschis şi pregătit pentru exploatare prin lucrări miniere specifice

exploatării în carieră: - lucrări de deschidere - amenajarea drumurilor principale industriale de acces şi transport,

precum şi drumurile tehnologice din carieră la treptele în exploatare;

- lucrările de descopertare - vor începe de la cota + 600 + 605 m în trepte de 10 m după care

se va trece la exploatarea propriu zisă în trepte cu înălţimea de 10 m.;

- lucrări miniere de exploatare

Principiul tehnologiei şi succesiunea operaţiilor de exploatare

Tehnologia de exploatare în carieră cu trepte de înălţime 10m, constă în principal din:

− forarea pentru puşcarea primară, găuri cu diametre de 165 mm, cu foreze DTH.

− forarea pentru puşcarea secundară, cu perforatoare P90, P58 şi ciocane de abataj.

− puşcarea găurilor încărcate. Explozivii utilizaţi: nitramon AM-1 (exploziv de bază),

buster 0,2 kg/buc şi dinamită (explozivi de iniţiere) pentru împuşcarea masei miniere şi

dinamita DII pentru sfărmarea secundară.

− încărcarea masei miniere derocate cu excavatoare, autoîncărcătoare.

− transportul masei miniere cu basculante de 100t

Metoda de extracţie a minereului auroargentifer Certej este prin lucrări miniere la zi.

Lăţimea bermei de lucru a treptei a fost stabilită la 30 m, iar lăţimea bermei de siguranţă la 2m- 5 m. Pentru exploatarea întregii cantităţi de resursă indicată şi măsurată sunt necesare 16 trepte în zona de Vest şi 29 în zona Centrală, Intermediară şi Est la o înălţime de treaptă de exploatare de 10 m. Forarea găurilor se va executa cu ajutorul unei foreze DTH care va fora găuri de sondă

verticale, cu un diametru d = 165 mm şi cu o lungime de gaură de 11,2 m.

SC

SA

CEPROMIN



88

Găurile de sondă vor fi încărcate cu exploziv de tip AM-1 (Nitramon) la o densitate de

încărcare de 0,9 kg/dm2. Pentru iniţierea împuşcării unei găuri de sondă se vor folosi boosteri, iar

pentru sfărmarea secundară dinamita DII.

Transportul explozivului din depozitul de exploziv la carieră se va efectua cu mijloace auto, cu

respectarea normelor de tehnica securităţii muncii.

Transportul explozivului de la firmele producătoare în depozitul de exploziv Certej se va

executa cu mijloace auto, respectându-se normele specifice de protecţia muncii privind transportul,

depozitarea şi folosirea materialelor explozive.

4.2. Descrierea procesului de preparare a minereului

Minereul auro-argentifer rezultat din carieră este transportat cu maşinile la staţia de concasare

primară, aflată lângă uzina de preparare.

Prepararea minereului se realizaeaza in doua (faze) etape:

- etapa I – Flotarea minereului cu obtinerea concemtratului de pirita aurifera;

- etapa a II a – Oxidarea, cianurarea concentratului, eluţia metalelor preţioase şi obţinerea

aurului prin electroextracţie şi turnare lingou de aliaj Dore.

Prepararea minereului consta din urmatoareale operatii principale:

▪ concasarea minereului, intr-un concasor giratoriu;

▪ depozitarea minereul rezultat după concasare;

▪ macinarea minereului intr-o moara semiautogenă SAG, care lucreaza in circuit cu un

concasor conic pentru a sfărâma fracţia critică;

▪ remacinarea grobului intr-o moara cu bile care lucreaza in circuit cu o baterie de

hidrocicloane;

▪ bateria de hidrocicloane alimentează agitatorul de condiţionare, din care se alimentează

instalaţia de flotare;

▪ condiţionarea cu reactivi de flotaţie: Sulfat de cupru, Silicat de sodiu şi Xantat amilic de

potasiu, Aeropromoter (colector) ;

▪ flotarea minereului si obtinerea unui concentrat de pirita aurifera şi steril final de flotatie;

▪ îngroşarea sterilului de flotatie într-un îngroşător de mare capacitate;

► Sterilul îngroşat este trimis la iazul de decantare, iar apa limpezită rezultată de la îngroşare

este introdusă într-un bazin de stocare, de unde va fi recircuitată în procesul de măcinare.

► Concentratul rezultat din îngroşător este filtrat în filtru cu tambur (in primii doi ani);

SC

SA

CEPROMIN



89

In primii 2 ani de funcţionare concentratul va fi depozitat şi livrat aşa cum este obţinut după

operaţia de filtrare. După cel de-al treilea an, filtrul nu se va mai folosi – refuzul de la îngroşător va fi

pompat direct în uzina Albion - CIL

Începând din anul al treilea de funcţionare, concentratul va fi supus procesului de oxidare

(proces ALBION) în scopul eliberării metalelor preţioase diseminate în reţeaua cristalina de sulfuri.

Procedeul ALBION constă din măcinarea ultrafină – a concentratului într-o moară (ISAMIL)

M10000, urmata de leşierea oxidativă la presiune atmosferica, prin insuflare de oxigen în tancurile de

agitare (oxidare).

Procesul de oxidarea si recuperare a aurului si argintului are loc in trei etape majore:

• Macinarea ultrafina la sub 10 microni intr-o instalatie Isamill.

• Oxidarea piritei in tancuri de agitare. prin insuflarea de oxigen.

• Recuperarea aurului din pirita oxidata prin cianurare.

Tulbureala oxidata din circuitul ALBION este introdusă cu ajutorul unor pompe într-o

instalaţie CIL, instalaţie în care va avea loc recuperarea metalelor preţioase prin :

• adsorbţia aurului şi argintului pe cărbune activ în rezervoarele (tancurile) CIL urmată de

• separarea cărbunelui încărcat şi de eluarea aurului şi argintului de pe cărbunele activ în

vase de presiune (coloana de elutie);

• extracţia electrolitică a aurului şi argintului stripat de pe cărbunele activ, sub forma unui

nămol de metale preţioase şi topirea acestui nămol;

• regenerarea carbunelui la o temperatura de 750oC, intr-un cuptor cu inductie

Aliajul Doré - rezulta la topire namolului obtinut la electroliza solutiilor cianurice cu un

amestec de fondanti si turnarea in lingouri.

Sterilul tehnologic rezultat după procesul ALBION şi CIL va fi:

• denocivizat prin distrugerea cianurii înainte ca acesta să părăsească zona de retenţie a

uzinei de preparare intr-o instalatie de epurare - DETOX 1- prin procedeul SO2 / aer,

utilizand metabisulfutul de sodiu ca sursa de SO2

Principiu de baza al procedeului SO2 / aer ce va fi aplicat in instalatia DETOX 1, consta in

oxidarea cianurilor simple si usor eliberabile cu metabisulfutul de sodiu, in prezenta de catalizator de

Cu (CuSO4 ), dupa care:

• sterilul denocivizat va fi hidrotransportat şi depozitat în iazul de decantare CIL ;

• apa limpezită din sistemul iazului de decantare va fi recuperată în vederea reciclării şi

reutilizării în procesul tehnologic de procesare;

SC

SA

CEPROMIN



90

4.3. Descrierea proceselor de epurare a apelor uzate si denocivizare a sterilului de

cianuratie

4.3.1. Epurarea apelor acide

Epurarea apelor acide din Cariera Certej si zona haldelor de roci sterile, se va realiza prin

tehnologia clasica «activa » de neutralizare a aciditataţii şi precipitarea metalelor grele cu var.

Staţia de epurare va fi amplasată în incinta Uzinei de preparare, cota + 593m.

▪ Descrierea fluxului tehnologic din statia de epurare ape acide

Fluxul tehnologic general al Staţiei epurare ape acide este prezentat in Anexa 2.9.

Apele acide de pe suprafaţele şi versanţii Carierei Certej si a Haldelor Nord si Sud sunt dirijate

de canale de garda in bazine colectoare, bazine sedimentare, bazine stocare, fiind apoi pompate la

Statia de epurare ape acide, amplasata in incita Uzinei de preparare.

Prin intermediul unei conducte (Dn 200) din otel carbon, apele acide vor fi dirijate peste un

ciur stationar pentru îndepărtarea vegetaţiei, care alimenteaza tancul de tratare ape acide cu Ø 5900

mm si volum de 159 mc, prevazut cu sistem de agitare mecanica – agitator . Controlarea si mentinerea

pH-ul în tancul/agitator de tratare, între 8,5 – 9, se face prin adausul de lapte var.

Laptele de var trece prin ciurul/cutia de alimentare a tancului de tratare, fiind alimentat prin

intermediul unei conducte (Dn 25) din tancul de stocare lapte de var (de 51 mc) din cadrul instalatie de

tratare a apei de la iazul de decantare flotaţie, care este alimentat de la instalaţia de amestecare a

varului hidratat, dintr-un rezervor de stocare a varului (capaictate de 60 mc).

In tancul de tratare ape (bazinul de reactie), se asigura conditionarea apei acide cu laptele de

var timp de cca.30 minute, realizandu-se neutralizarea aciditatii si precipitarea metalelor grele.

Suprascurgerea–apa neutralizata din tancul de tratare, va fi dirijată prin intermediul unei

conducte Dn 300, la un Clarificator–Decantor apă acide cu Ø 16 m, prevazut cu un pod raclor, unde

are loc sedimentarea precipitatului format si limpezirea apei.

Pentru facilitarea depunerii/îndepartarii nămolul precipitat, in clarificator este adaugat

floculant (17 g/mc sub forma de solutie de 0,05 %) din rezervorul de stocare floculant cu volumul util

de 27 mc din cadrul sistemului de dizolvare si transfer floculant.

Decantorul (clarificatorul) a fost inclus pentru recircuitarea internă a nămolului (ingrosat), în

vederea îmbunătăţirii vitezei de sedimentare a nămolului şi minimalizarea consumul de var. Debitul de

intrare in decantor este măsurat şi este folosit pentru a controla debitul de floculant.

Zona tancului de tratare a apei şi a decantorului vor avea pardoselile de beton în pantă, pentru a

permite colectarea eventualelor scurgeri în jomp si pomparea, cu pompa corespunzătoare zonei, spre

cutia de alimentare a decantorului.

SC

SA

CEPROMIN



91

Suprascurgerea de la decantor (clarificator) este colectată în rezervorul/tancul de

suprascurgere apă de mină, cu volumul util de 22 mc. O pompă de pe acest rezervor refulează apa

tratată cca. 168 mc/h, în rezervorul de apă brută pentru folosire în uzină (prin intermediul unei

conducte Dn 150 din otel carbon).

În cazul neutilizării apei epurate în fluxul uzinei, suprascurgerea rezervorului cu apa de la

decantor, ajunge prin intermediul unei conducte Dn 300 în emisa. Conform proiectului, apele epurate

in Statia de epurare a apelor acide vor fi recirculate in totalitate in proces, cu exceptia cazurilor de

avarie cand se va evacua in pârâul Coranzii.

Capacitatea Statiei de epurare ape acide a fost estimata pentru un debit nominal de ape acide

evacuate de pe haldele de steril si cariera de: Qape acide ≈ 45,55 l/s = 164 m3/h = 3936 m3/zi.

In cazul precipitatiilor abundente, debitul maxim de ape acide evacuate se estimeaza la max.

318 m3/h (≈ 88,33 l/s = 7632 m3/zi), si poate fi preluat si epurat in Statia de epurare.

4.3.2. Epurarea apelor limpezite recirculate de la iazul decantare sterile flotatie

Descrierea fluxului tehnologic de epurare a apelor limpezite evacuate din iazul sterile de

flotaţie

Fluxul tehnologic general al limpezite recirculate de la iazul decantare sterile flotatie este

prezentat in Anexa 2.10.

Apa alimentată de la iazul de flotaţie, trece peste un ciur staţionar pentru îndepărtarea

vegetaţiei şi apoi curge într-un tanc de tratare cu capacitate utilă de 85m3 - prevăzut cu sistem de

agitare care asigură un timp de retenţie de 30 minute, necesar precipitării metalelor grele cu var.

În tancul de tratare a apei, pH-ul este menţinut între 8,5 - 9 prin adaos de lapte de var, care este

dozat dintr-un tanc de stocare a laptelui de var (prevăzut cu sistem de agitare), cu ajutorul unei

pompe centrifuge care dirijează soluţia de lapte de var printr-o conductă circulară, la tancul de tratare a

apei.

Apa tratată cu var curge din tancul de tratare, în decantorul unde are loc depunerea

(sedimentarea) precipitatului format la tratarea apei şi limpezirea apei tratate. În vederea creşterii

vitezei de sedimentare a precipitatului, în decantor este adăugat floculant, sub formă de soluţie

concentraţie 0,05%.

Decantorul este echipat cu un mecanism cu raclete – pentru colectarea precipitatului îngroşat

depus pe fundul decantorului şi dirijarea lui spre conul de evacuare.

Suprascurgerea decantorului – apa tratată limpezită, este evacuată fie direct în emisar – pârâul

Corănzii, fie dirijată în rezervorul suprascurgerii decantorului instalaţiei de epurare a apelor acide (apă

SC

SA

CEPROMIN



92

din carieră + ape de la Haldele de roci sterile), de unde aceasta poate fi pompată la rezervorul de apă

brută.

Îngroşatul de la decantor va fi recircuitat cu o pompă de îngroşat la tancul de tratare (epurare)

a apei, pentru a asigura o sarcină de recircuitare a solidelor pentru a ajuta flocularea. Nămolul îngroşat

previzionat a fi 47m3/zi va fi evacuat cu pompă la îngroşătorul sterilului de flotaţie în şarje, prin

deschiderea unei vane de pe conducta de îngroşat a decantorului, de unde va fi pompat împreună cu

sterilul de flotaţie la iazul de decantare.

Zona tancului de tratare a apei şi a decantorului şi zona tancului de stocare a varului vor avea

pardoselile de beton în pantă, pentru a permite colectarea eventualelor scurgeri în jompuri şi evacuarea

lor cu pompe centrifuge verticale corespunzătoare fiecarei zone, pompe la jompuri. Cele două pompe

din jompuri dirijează scurgerile colectate, spre tancul de tratare a apei respectiv cel de stocare a

varului.

Varul necesar tratării apei este furnizat de la instalaţia de preparare a varului hidratat, prin

pomparea zilnică de şarje de tulbureală de var, într-un rezervor (tanc) de stocare a varului amplasat

lângă decantor. Din acest rezervor de stocare varul este furnizat, prin pompare – cu pompele centrifuge

atât la instalaţia de tratare a apei de la iazul de decantare flotaţie cât şi la instalaţia de epurare ape

acide, printr-o conductă inelară locală.

Floculantul este preparat într-o instalaţie specială de pregătire a floculantului, care furnizează

necesarul şi pentru instalaţia de epurare ape acide. Floculantul livrat în saci de 25 kg la instalaţia de

amestec, este dozat automat printr-o pâlnie de alimentare, la un tanc de amestecare cu apă brută pentru

a rezulta o soluţie 0,5%. Soluţia este stocată într-un tanc de stocare şi este dozată cu o pompă de

alimentare la conductele de alimentare cu floculant a decantorului, cu diluarea în flux continuu cu apă

brută, pentru a da o concentraţie a soluţiei dozate de 0,05% floculant.

4.3.3. Epurarea apelor limpezite recirculate de la iazul decantare sterile cianuratie

Apele limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor cianurate – CIL sunt recirculate

integral in flixul tehnologic, doar in caz de avarii (ploi abundente, uzina de preparare nu

functioneaza,etc) apele sunt dirijate la Statia de epurare DETOX 2

Descrierea fluxului tehnologic din staţia de epurare a apelor limpezite evacuate din iazul CIL (DETOX 2) Statia de epurare Detox 2 este compusă din:

� instalaţie de neutralizare care îndepărtează cianura din apa tratată prin oxidare cu peroxid de

hidrogen folosind cupru drept catalizator, apa detoxifiata fiind apoi deversată in emisar;

� instalaţie de preparare a floculantului, dozat sub forma de soluţie .

SC

SA

CEPROMIN



93

Fluxul tehnologic general al Staţiei DETOX 2 este prezentat in Anexa 2.11.

� Instalaţia de neutralizare Detox 2 este amplasată lângă instalatia de neutralizare INCO a

Statiei de epurare DETOX1.

Statia de epurare Detox 2 este proiectată pentru un debit maxim de 126 m3/h.

Staţia de epurare Detox 2 are în componenţă ca principale utilaje un Tanc (vas) de neutralizare

(cu agitator) în care se realizează adaosul de peroxid de hidrogen şi sulfat de cupru şi un Clarificator –

Decantor, cu diametrul de 12 m pentru limpezirea apei tratate si îndepărtarea nămolului de precipitat

cu adăugare de floculant. Decantorul a fost inclus deoarece această unitate încorporează recircuitarea

internă a nămolului care îmbunătăţeşte viteza de sedimentare a nămolului. Debitul combinat este

folosit pentru controlul debitului de peroxid de hidrogen, sulfat de cupru şi floculant. Apa de

alimentare trece prin tancul de neutralizare prevazut cu agitator, capacitatea tancului de neutralizare

de 126 m3asigura cu un timp de retenţie de 60 minute, în care are loc epurarea cianurii prin adaos de

peroxid de hidrogen şi de sulfat de cupru. pH-ul din agitator nu este măsurat sau controlat deoarece

apa de alimentare are deja un pH necesar (8,5 -9) şi nu va fi necesar adausul de var.

Suprascurgerea din vasul de neutralizare curge în decantorul prevăzut cu mecanism cu pod

raclor.

In decantor este adăugat floculant sub formă de soluţie 0,05%, pentru marirea vitezei de

sedimentare a precipitatului (nămol) rezultat la neutralizatrea apei tratate. Apa limpezită este evacuată

prin suprascurgerea decantorului şi curge în mediu (emisar), pe conducta de evacuare este probată

continuu cu un aparat de luat probe SM-021, montat intr-o cutie de scurgere a efluentului BX-019.

Îngroşatul de la decantor va fi recircuitat, cu ajutorul pompelor centrifuge, la tancul de tratare

(neutralizare) pentru a asigura o sarcină de circulaţie a solidelor şi a ajuta flocularea. Nămolul îngroşat,

la o consistenta corespunzatoare, va fi evacuat la îngroşătorul de steril CIL în şarje, prin deschiderea

unei vane de pe conducta de îngroşat a decantorului. Prin pomparea în şarje cu pompa centrifugă de la

jompul Detox 2, nămolul va ajunge în final la iazul de decantare CIL.

Peroxidul de hidrogen la 50% H2O2 este livrat instalaţiei în container de 1 m3, aparţinând

furnizorilor de reactivi şi este dozat la tancul de neutralizare cu pompele dozatoare.

Sulfatul de cupru este transportat de la o instalaţie de dizolvare a sulfatului de cupru din

dotarea uzinei de flotatie, folosind containere IBC de 1m3, din care este dozat în tancul de neutralizare

cu pompe dozatoare.

Floculantul este pregătit într-o instalaţie specială de pregătire a floculantului, amplasată intr-o

cladire lângă decantorul instalaţiei de neutralizare.

SC

SA

CEPROMIN



94

Instalaţia de neutralizare este prevazută cu duş de siguranţa.

Deoarece această instalaţie produce un efluent în mediu, toate pompele au câte o unitate de

rezervă.

� Instalaţie de preparare a floculantului pentru Detox 2

Instalaţia de preparare a floculantului - pachet/sistem automat, este compusă dintr-un buncăr

cu pâlnie în care sunt descărcaţi saci cu floculant de 25 kg, prin intermediul unui alimentator cu melc

floculantul este dirijat si dozat automat la un tanc de dizolvare (cu agitator), unde are loc amestecare

cu apă brută – furnizată cu o pompă, pentru a rezulta o soluţie de concentraţie 0,5%.

Soluţia de floculant 0,5% este dirijată cu pompe de transfer floculant la un tancul de stocare,

unde poate fi stocată un timp de 24 ore. Din tancul de stocare, soluţia de floculant este dozată cu

pompa de alimentare cu floculant la decantorul Instalatiei de neutralizare Detox 2, cu diluarea în flux

continuu cu apă din suprascurgerea decantorului, pentru a da o concentraţie a soluţiei dozate de 0,05%

floculant.

4.3.4. Instalatie de denocivizare a sterilului de cianuratie - DETOX 1

Tulbureala sterilă îngroşată rezultată de la îngroşătorul CIL este pompată la Staţia de epurare

DETOX 1, pentru neutralizarea cianurii, înainte de evacuare la iazul de decantare CIL.

Tehnologia de epurare cianuri prin procedeul INCO

Procedeul INCO, de neutralizare a cianurilor se bazează pe reacţia de oxidarea a formelor

libere şi complexate ale cianurii cu metabisulfit de sodiu, conform urmatoarei reacţii:

Na2S2O5 + 2O2 +H2O + 2CN- → 2OCN

- + Na2SO4 + H2SO4

Procedeul INCO este capabil să îndepărteze din solutie complecşii stabili de cianură de fier.

Fericianurile sunt reduse la săruri insolubile de fericianură şi precipitate din soluţie.

Îndepărtarea tiocianatului este posibilă continuând să se adauge metabisulfit, după oxidarea

completă a formelor libere şi complexate ale cianurii. În conditii tipice de operare, doar 10-20% din

tiocianat este îndepărtat. Acest fapt are drept rezultat o cerinţă chimică suplimentara de metabisulfit şi

asigură de asemenea îndepărtarea unor forme mai toxice ale cianurii. Îndepărtarea suplimentară a

tiocianatului este posibilă continuând să se adauge SO2 sau metabisulfit, după oxidarea completă a

formelor libere şi complexate ale cianurii, conform reactiei:

SCN- + Na2S2O5 + 3O2 + 4OH

- →

OCN

- + Na2SO4 + 2SO4

2- + 2H2O

Principalele etape ale procesului de epurare prin procedeul INCO sunt:

♦ Oxidarea cianurilor libere si usor eliberabile

SC

SA

CEPROMIN



95

♦ Neutralizarea acidului sulfuric format si precipitarea metalelor cu Ca(OH)2

♦ Hidroliza cianatului

Staţia de epurare Detox 1 este compusă din:

� instalaţie de neutralizare INCO care îndepărtează cianura din tulbureală sterilă CIL prin

oxidare cu aer şi SO2 (furnizat de metabisulfitul de sodiu) folosind cupru drept catalizator.

Tulburela sterilă neutralizată fiind apoi dirijată la iazul de decantare prin intermediul staţiei de

pompare steril CIL;

� instalaţie de dizolvare a metabisulfitului de sodiu, dozat sub formă de soluţie .

Staţia de epurare Detox 1 a fost proiectată să reducă nivelul CNWAD sub 10 mg/l, testele

efectuate în Laboratoarele SKG Lakefild, au condus la reducerea concentraţiei CNWAD sub 5 mg/l (3,9

mg CNWAD/l).

� Instalaţia de neutralizare INCO este amplasată lângă îngroşătorul sterilului CIL.

În Anexa 2.8. este prezentată schema de flux tehnologic DETOX 1.

Îngroşatul de la îngroşătorul sterilului CIL, cu conţinut de cca 60% solid este pompat la tancul

de neutralizare Detox 1 prevăzut cu sistem de agitare prin cutia (bazin) de alimentare a Staţiei

DETOX 1 în care este diluat la un continut de 40% solid, folosind apă recircuitată de la iazul de

decantare CIL şi soluţie (leşie) de la suprascurgerea îngroşătorului de steril CIL, precum şi orice

posibile scurgeri din zonele de preparare-stocare a reactivilor alcalini utilizaţi în fluxul de extracţie a

aurului prin procedeul CIL. Pulpa de steril CIL astfel diluat, va avea o concentraţie de cianură

(CNWAD) de cca.175 mg/l.

În cutia de alimentare se dozează sulfatul de cupru sub formă de soluţie, pentru a asigura

concentraţia de ioni de cupru (de cca 0,3 g Cu/g CNWAD) necesară catalizei reacţiei de oxidare, tot în

cutie se va doza var (dacă va fi necesar) de la conducta circulară de var a uzinei, pentru menţinerea

pH-ului la 9 - 10 unităţi. Dozarea varului este inclusă ca o precauţie deşi din teste se aşteaptă ca

dozarea varului să nu fie necesară.

Soluţia de sulfat de cupru cu concentraţia de 23%, preparată în instalaţia de dizolvare reactivi a

uzinei de flotaţie, este aprovizionată la instalaţia INCO, cu containere de 1 m3, manipulate cu un

motostivuitor. Dozarea soluţiei de sulfat de cupru în cutia de alimentare, se realizează cu o pompa

peristaltică care asigură necesarul zilnic de cca. 2 m3 de soluţie CuSO4.

Apa de diluţie a tulburelii sterile CIL, în principal - apă recircuitată de la iazul de decantare

CIL, este furnizată de la rezervorul (bnazin) de apă recircuitată CIL cu ajutorul pompelor de apă

recircuitată CIL).

SC

SA

CEPROMIN



96

Pulpa de steril CIL diluată, în amestec cu soluţia de sulfat de cupru şi cu lapte de var, este

dirijată la tancul de neutralizare Detox 1 prevăzut cu agitator mecanic şi sistem de insuflare a aerului

(pulverizator).

În tancul de neutralizare este adăugat metabisulfit de sodiu, dozat sub formă de soluţie cu

ajutorul unor pompe dozatoare amplasate în instalaţia de dizolvarea a metabisulfitului, debitul soluţiei

de metabisulfit de sodiu (MBS) este reglat astfel încât să se asigure necesarul de 9,9 g SO2/g CNWAD

distrus (14,65 g MBS/g CNWAD), previzionat din teste. Debitul de soluţie de metabisulfit, cu

concentraţia de 20%, este în medie de 1,2 m3/h, putând atinge până la 2,4 m3/h, funcţie de debitul şi

concentraţia în cianură a tulburelii de steril CIL.

Tancul de neutralizare Detox1 cu un volum util de 270m3 asigură un timp de retenţie a

amestecului de tulbureală şi reactivi de 1,5 ore, suficient reducerii concentraţiei de cianuri din

tulbureala de steril CIL.

Aerul furnizat de compresoarele CIL, este adăugat la debitul de 2,207 Nm3/h prin duzele

pulverizatorului, sub elice, la un debit măsurat şi controlat.

Tancul de neutralizare este echipat cu aparat de măsurare şi controlul a pH-ului precum şi cu

aparate de prelevare probe din alimentarea şi evacuarea tancului şi cu un analizor de CNWAD în flux

continuu .Toate datele de la aparatele de măsurare şi control vor fi afişate în camera de control şi vor fi

înregistrate.

Tulbureala de steril CIL denocivizată la continut în CNWAD sub 5 mg/l (cca.3,9 mg /l), este

evacuată din tancul de neutralizare şi este dirijată la pompele de steril, care o pompează la iazul de

decantare a sterilului CIL.

În cazuri de urgenţă (diverse avarii la sistemul de hidrotransport a tulburelii spre iazul CIL)

tulbureala sterilă poate fi descărcată la iazul de golire de urgenţă (batal de avarii), de unde după

rezolvarea avariei, este pompată cu ajutorul unei pompe de recircuitare la alimentarea pompelor de

steril CIL. Pompa submersibilă de recircuitare (13) este manevrată cu un palan

Instalaţia de neutralizare INCO este prevazută cu duşul de siguranţă

Zona tancului de neutralizare va avea pardoseala de beton în pantă, pentru a permite colectarea

eventualelor scurgeri în jomp, de unde cu pompa centrifugă verticală sunt pompate la tancul de

neutralizare Detox1.

� Instalaţia de dizolvare a metabisulfitului de sodiu (SMBS)

Prepararea soluţiei de metabisulfit se realizează într-o instalaţie de dizolvare reactivi (reactivi

eluţie), amplasată într-o clădire din apropierea instalaţiei de neutralizare INCO.

SC

SA

CEPROMIN



97

Metabisulfitul de sodiu Na2S2O5 (MBS) este aprovizionat în baloţi (saci) de 1000kg, care sunt

manipulaţi cu un palan şi sunt descărcaţi într-un tanc de dizolvare prevăzut cu agitator şi jgheab de

alimentare prin intermediul unui sistem de manipulare a baloţilor. Sistemul de golire (de manipularea

sacilor) este astfel proiectat încât gura sacului să fie fixată la jgeabul de alimentare a tancului de

dizolvare printr-un dispozitiv de etanşare (valva) care asigură golirea sacilor fără emisii de praf.

Necesarul zilnic de metabisulfit de cca. 5,6 tone se prepară sub formă de soluţie de concentraţie 20%,

necesarul de cca.28 m3/zi se poate asigura prin dizolvarea a 6 saci de MBS , într-o singură şarjă -

capacitatea utilă a tancului de dizolvare fiind de 35 m3.

Soluţia de metabisulfit 20%, este pompată cu o pompa de transfer, centrifugală , la un tanc de

stocare de 35 m3, tansferul va dura 35 minute pentru o şarjă completă. Soluţia de MBS degajă vapori

de SO2 şi prin urmare atât tancul de stocare cât şi cel de dizolvare sunt vase închise şi sunt aerisite cu

ajutorul unui ventilator în exteriorul clădirii. Soluţia de metabisulfit de sodiu din tancul de stocare este

dozată direct la tancul de neutralizare Detox- din instalaţia INCO cu pompa dozatoare. Instalaţia de

dizolvare MBS este prevazută cu o pompă centrifugă la jomp care preia toate posibilele scurgeri

colectate în jompul din zona instalaţiei de preparare a soluţiei de MBS şi refulează în tancul Detox 1.

Dimensionarea Statiei de epurare DETOX 1 - parametrii tehnologici

Capacitatea proiectată a Staţiei de epurare DETOX 1 a fost estimată pentru un debit de:

Qsteril CIL = 45 l/s = 162 m3/h ≈ 3.900 m

3/zi. Tulbureala sterila CIL contine:

- solid (40%): 87 t/h

- apa uzată cu continut de cianuri = 126,5 m3/h

Parametrii tehnologici

▪ Consum specific de metabisulfit de sodiu (MBS) = 14,65 g MBS/g CNWAD

MBS se dozeaza sub forma de solutie concentratie 20%, rezulta:

▪ Consum specific de sulfat de cupru: 0,3 gCu/gCNWAD =1,17 g sulfat Cu/g CNWAD

▪ Timp reacţie = 90 minute

▪ Necesar de aer = 2.207 N m3/h

Domeniul optim de pH este între 8,5 – 10. Necesar var (adaosul de var) se va face doar in

cazul in care pH-ul tulburelii scade sub 8,5 tulbureala sterila CIL in mod uzual are pH-ul > 10.,

SC

SA

CEPROMIN



98

REACTIVI CHIMICI

utilizati in procesele de preparare a minereului si epurare a apelor

In procesul de preparare aminereului si epurare a sterilelor si apelor uzate tehnologice se

utilizeaza urmatorii reactivi, prezentati pe principalele faze tehnologice in continuare:

Nr.

Crt. Flux tehnologic / Reactiv

Consum specific

kg/t (minereu,concentrat)

MACINARE – FLOTARE

1. Xantat amilic de potasiu 0,13 2. AERO 3477 0,04 3. Dowfroth 250 0,05 4. Sulfat de cupru 0,27 5. Silicat de sodiu 40% 1,375 6. Floculant – Magnafloc 10 0,03 7. Floculant – Magnafloc 351 0,01

Preparare ALBION 8. Oxigen 584,0 9. Calcar bulgari 767,0

Preparare CIL 10. Cianură de sodiu 5,25 11. Var – include si necesarul pentru epurarea apelor 24,73 12. Acid clorhidric 2,85 13. Hidroxid de sodiu 1,04 14. Cărbune activ 0,11 15 Floculant 1011 0,162

EPURARI APE UZATE TEHNOLOGICE 16. Metabisulfit de sodiu 6,06 17. Sulfat de cupru 0,463 18. Apa oxigenată 0,038 19. Floculant pt epurari ape uzate 0,114

SC

SA

CEPROMIN



99

Cap 5. Proceduri de control si monitorizare a depozitelor de deseuri/reziduuri miniere

Pentru a minimiza riscul impactului advers pe o suprafata relativ mare ocupata de haldele de

roci sterile Nord si Sud si respectiv, de iazurile de decantare a sterilelor de procesare (iazul pentru

sterile flotatie si iazul pentru sterile cianuratie) s-a prevazut planul de control/monitoring a depozitelor.

In România în conformitate cu Legea siguranţei barajelor (nr. 466/2001) activitatea de UCC se

organizează pe trei niveluri:

− nivelul I se desfăşoară la baraj şi constă din observaţii vizuale, măsurători la

aparatele de măsură, prelucrarea şi interpretarea primară a rezultatelor cu verificarea

depăşirii unor criterii de avertizare, realizate de personalul de exploatare cu sarcini

specifice;

− nivelul II cuprinde sinteza periodicǎ a observaţiilor vizuale şi a măsurătorilor

efectuate la nivelul I, cât şi a inspecţiilor anuale, cu interpretarea acestora din punct

de vedere al siguranţei barajului; această sinteză este realizată prin grija

deţinătorului, de către specialişti care întocmesc rapoarte sintetice anuale;

− nivelul III este reprezentat de analiza şi avizarea rapoartelor de sinteză anuale,

realizată de către o comisie de urmărire a comportării în timp a barajelor.

Programul de control si urmarire a depozitelor de roca sterila si de sterile de la prepararea

minereului vizeaza in primul rând :

– monitorizarea stabilitatii haldelor si iazurilor de decantare ;

– monitorizarea calitatii aerului, solului si apelor din perimetrul depozitelor.

5.1. Monitorizarea stabilitatii iazurilor de decantare si a haldelor de roci sterile

Stabilitatea iazurilor de decantare (FLOTAŢIE şi CIL) şi a haldelor de steril (Nord şi Sud)

aparţinând perimetrului minier Certej, constituie factorul esenţial în monitorizarea acestor depozite de

steril.

Pentru monitorizarea stabilităţii haldelor de steril si a iazurilor de decantare precum si a

regimului hidrochimic în perimetrul iazurilor este necesară constituirea si implementarea unui sistem

de urmărire în timp, a tasărilor si deplasărilor suprafeţei haldelor si iazurilor precum si a barajelor

iazurilor de decantare, respectiv a unui sistem de urmărire a calităţii apelor subterane in zona iazurilor

de decantare.

SC

SA

CEPROMIN



100

Urmărirea stabilităţii haldelor de steril si iazurilor de decantare si a regimului hidrochimic al

apei subterane se realizează cu diverse dispozitive si echipamente, cum ar fi: reperii topometrici

(borne), tuburile piezometrice si forajele de control hidrochimic.

Sistemul de urmărire a stabilităţii haldelor de steril constă in realizarea:

- unei reţele de borne topometrice - pentru urmărire topografică a tasărilor si

deplasărilor suprafeţei haldei, bornele vor fi amplasate pe taluzele si platforma haldei de steril si în

terenul natural (versanţi limitrofi).

Sistemul de urmărire a stabilităţii iazurilor de decantare constă in realizarea:

- unei reţele de borne topometrice - pentru urmărire topografică a tasărilor si

deplasărilor suprafeţei platformei iazului şi a barajelor;

- unei reţele de tuburi piezometrice - pentru urmărirea nivelului hidrostatic in corpul

iazului de decantare.

- unei reţele de coloane telescopice de adâncime cu reperi de tasare - asigură

măsurarea tasărilor în terenul de fundaţie şi în corpul barajului cu o precizie de ± 2 - 5 mm.

- Mire hidrometrice - Se montează câte 2 buc pe versanţii iazurilor iniţiale şi se vor

completa pe măsura ridicării nivelurilor sedimentelor din iazuri

Sistemul de urmărire a regimului hidrochimic în zona de influenţă a iazurilor de decantare

consta în executarea a 3 foraje de control. (la fiecare iaz) Conform H.G. nr. 349/2005 - Anexa nr.4 –

Proceduri de control si urmărire a depozitelor de deşeuri şi a Ordinului MMGA nr. 757/2004 pentru

aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, forajele de control hidrochimic se vor

amplasa unul în amonte şi două aval de zona iazurilor de decantare.

Borne topografice

Bornele topografice vor fi folosite pentru monitorizarea stabilităţii iazurilor de decantare şi

haldelor de steril. Forma bornei topografice este reglementată de STAS 3446/1-89.

Pentru fiecare obiectiv monitorizat (iaz de decantare, haldă de steril) se vor planta borne în

terenul natural – borne martor, amplasate pe versanţi şi borne amplasate pe depozitul de steril, pe mai

multe aliniamente.

La fiecare halda de steril se vor planta 4 – 6 borne, din care 2 în terenul natural.

La iazul de decantarea steril FLOTAŢIE se vor planta 12 borne topografice (reperi

topometrici) din care: 8 borne pe taluzul barajului principal, 4 pe coronamentul barajului si 2 borne in

terenul natural;

SC

SA

CEPROMIN



101

La iazul de decantarea CIL se vor planta 6 borne (reperi topometrici) 4 borne pe taluzul

barajului principal si 2 borne in terenul natural ;

Sonde (Tuburi) piezometrice

Pe iazul de decantarea FLOTAŢIE se vor amplasa 12 tuburi piezometrice din care:

- 8 tuburi piezometrice pe taluzul barajului;

- 4 tuburi piezometrice pe coronamentul barajului principal .

La iazul de decantarea CIL se vor planta 8 tuburi piezometrice din care:

- 6 tuburi piezometrice pe taluzul barajului principal;

- 2 tuburi piezometrice pe coronamentul barajului principal.

Puţuri pentru cercetarea hidrochimică (Foraje de control)

Puţurile servesc pentru recoltarea de probe de apă subterană care vor fi analizate din punct de

vedere chimic. Ele vor fi forate în apropierea iazurilor de decantare, până la interceptarea pânzei

freatice. Forajele cu diametrul de 6″ vor fi căptuşite cu tuburi de PVC.

Adâncimea forajelor de control la iazurile de decantare FLOTAŢIE şi CIL şi va fi de 16 - 20

m (forajul se va executa până la pânza freatică).

URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A IAZURILOR DE DECANTARE

În conformitate cu legislaţia în vigoare privind siguranţa barajelor, activitatea de urmărire a

comportării în timp a iazurilor de decantare se organizează în trei etape:

− etapa 1, cuprinzând inspecţiile vizuale, măsurătorile la piezometre şi borne

topografice şi interpretarea primară a rezultatelor, realizată de personal propriu

− etapa 2, cuprinzând sinteza periodică a observaţiilor, măsurătorilor şi inspecţiilor

tehnice anuale şi interpretarea acestora din punct de vedere al siguranţei iazului de

decantare, realizată de către specialişti din cadrul beneficiarului DEVAGOLD S.A.

− etapa 3, cuprinzând analiza şi avizarea rapoartelor de sinteză anuală, realizate de

Comisia Centrală de Avizare a Documentaţiilor de Evaluare a Stării de Siguranţă în

Exploatarea Barajelor

“Cartea Construcţiei” iazului de decantare sterile FLOTAŢIE şi sterile CIL se ţine la S. C.

DEVAGOLD S.A de care aparţine iazul şi trebuie să conţină:

− proiectele iniţiale, cu modificările şi adaptarile din perioada de construcţie

− proiectele ulterioare pentru completări ale lucrărilor

SC

SA

CEPROMIN



102

− un plan de ansamblu permanent pus la punct, pe care trebuie să se găsească toate

lucrările executate şi desfiinţate, cu indicarea precisă a proiectului (schiţei,

dispoziţiei) pe baza căruia s-a făcut lucrarea

− planul topografic, cuprinzând coordonate precise, cu poziţia şi cota reală,

determinată după execuţie, pentru toate lucrările invizibile (acoperite în timp de

depozitul de steril, galerii etc.)

− studiile periodice de stabilitate şi de evaluare a stării de siguranţă

− studiile şi proiectele tehnice de închidere a iazului de decantare

− rapoartele anuale privind urmărirea comportării în timp

Ridicările topografice succesive, împreună cu graficele aduse la zi ale modificărilor

(deplasările în timp ale bornelor de control etc.) se ţin împreună cu “cartea construcţiei”. Durata lor de

păstrare nu se limitează.

Principalele lucrări de monitorizare a stabilităţii iazurilor de decantare si a haldelor de steril , constau in:

• urmărirea vizuală a aspectului iazurilor şi haldelor (crăpături, denivelări, prăbuşiri care

pot să apară pe taluze sau platforma iazurilor şi haldelor);

• măsurători topografice la reperii (bornele topometrice) montati pe baraje si in terenul

natural de la cele două iazuri de decantare FLOTAŢIE şi CIL;

• măsurători ale nivelului hidrostatic din tuburile piezometrice de pe iazurile de decantare

Valea Măcrişului – steril Flotatie şi steril CIL;

• măsurători topografice la reperii (bornele topometrice) montati pe haldele de steril Nord

şi Sud.

Pe l�ngă aceste lucrări, personalul care efectuează lucrarile de întreţinere a perimetrului

minier va efectua şi o serie de observaţii şi lucrări, cum ar fi:

o urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele însămânţate si împădurite in scopul

completării lipsurilor si/sau refacerii;

o observatii meteorologice – se vor consemna datele inregistrate la Statia meteo;

o intreţinerea/curăţirea canalelor de garda de la iazurile de decantare si a canalului de

colectare/evacuare a apelor de infiltraţii .

SC

SA

CEPROMIN



103

▪ Rezultatele si concluziile Studiului de evaluare a Stării de siguranţă a Iazului de decantare

(pentru fiecare iaz de decantare – FLOTAŢIE şi CIL) , respectiv a Studiului de evaluare a stabilităţii

haldelor de steril Nord şi Sud - vor fi consemnate intr-un Raport asupra stării tehnice a iazului

monitorizat respectiv a haldei de steril.

Studiile de Evaluare a stării de siguranţă a iazului respectiv de Evaluare a stabilităţii haldei

de steril de mină se efectuează periodic, o dată la 5 ani.

� Lucrările din cadrul programului de monitorizare a stabilităţii iazurilor de decantare si

haldelor de steril, frecvenţa lucrărilor, modul de efectuare a determinărilor si aparatura recomandată

pentru realizarea acestora, modul de raportare a datelor precum si responsabilităţile pentru realizarea

lucrărilor de monitorizare sunt prezentate în continuare, în tabelul nr. 5.1.

Tabel nr. 5.1.

Nr crt

Denumirea lucrarii de monitorizare

Frecventa de masurare

Locul de determinare Modul de

determinare Modul de evaluare

Persoana responsabila

1 Inspectie periodica la iazurile de decantare,

pentru vizualizare:

▪ crapaturi

▪ denivelari, prabusiri, umflaturi

- pe taluze;

- pe platforme.

sǎptǎmânal

- Iaz decantare Valea Măcrişului FLOTAŢIE-sterile de flotaţie

- Iaz decantare Valea Măcrişului-CIL-sterile de Canuraţie

vizuala - vizual comparativ

-administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului;

- personalul de urmarire numit de administrator DEVA GOLD

2 Masuratori

topometrice la bornele topometrice de la:

▪ iazurile de decantare

▪ haldele de steril

▪Reperi topometrici de pe versantul si coronamentul barajului iazurilor:

-Iazul FLOTAŢIE; - -Iazul CIL; .

▪Reperi topometrici

din terenul natural si de pe taluzele si platforma haldelor: - Halda Nord; - Halda Sud;

Statie topografica cu GPS

Abateri de max. 10 cm in primii ani

- inginer topograf

-administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului

3 Masuratori nivel

hidrostatic din tuburile piezometrice de la iazurile decantare

▪ perioada de exploatare

- trimestrial

▪ dupa incetarea activitatii + perioada de inchidere,

ecologizare si

post incidere

- semestrial

Tuburi piezometrice de la Iazurile decantare

-FLOTAŢIE;

- CIL;

Dispozitiv manual (rigla gradata sau coarda lestata)

Nivelul apei fata de suprafata terenului si adancimea tubului

- personalul de urmarire numit de administrator DEVA GOLD

SC

SA

CEPROMIN



104

Nr

crt

Denumirea lucrarii de

monitorizare

Frecventa de

masurare Locul de determinare

Modul de

determinare

Modul de

evaluare

Persoana

responsabila

4 ▪ Evaluarea starii

de siguranta a iazurilor de decantare

▪ Evaluarea

stabilitatii haldelor de steril Nord şi Sud

o data la

5 ani

▪ Iazurile

decantare

- FLOTAŢIE

- CIL.

▪ Halda Nord

▪ Halda Sud

-inspectie tehnica

- raport asupra starii tehnice

Studiu de :

Evaluare a stării de siguranţă a iazului;

Studiu de :

Evaluarea stăbilităţii haldei.

- inginer expert

►Monitorizarea calitatii aerului, solului si apelor din perimetrul depozitelor

■ Calitatea aerului se va monitoriza prin recoltari periodice de probe de poluanţi gazoşi astfel:

a) in perioada de exploatare – lunar

b) in perioada post inchidere – semestrial

Principalele surse de poluare a aerului mai ales in perioada de exploatare sunt :

� pulberile in suspensie (aerosoli) – PM 10;

� gazele (CO, SO2 NO2,) HCN si COV – emise de pe suprafetele incintelor, de la

utilajele tehnologice si mijloacele de transport in perimetrele, mai sus enumerate.

� Calitatea aerului se va urmări prin recoltări periodice de probe de pulberi in suspensie

(aerosoli) si gaze (CO, SO2 , NO2 - din perimetrele iazurilor de decantare si a haldelor de steril, HCN -

perimetrul instalatiei CIL si a iazului CIL urmata de analizarea in laboratoare de specialitate.

In tabelul de mai jos – tabel nr.5.2, sunt prezentati parametrii monitorizati, frecventa, locul si

modul de prelevare, standardul de evaluare a parametrului analizat.

SC

SA

CEPROMIN



105

Tabel nr.5.2

Nr crt

Denumirea

lucrarii de

monitorizare

Frecventa de

masurare

Locul de prelevare Modul de

determinare

Modul de

evaluare

Prelevare si efectuare analize fizico-chimice pentru :

1. Pulberi in suspensie (aerosoli)

- conf STAS 10813 -76 - cu aparat automat

de prelevare

2. GAZE : COV, CO, SO2

NO2, HCN

▪ perioada de exploatare - lunar

▪ dupa incetarea

activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post incidere

- lunar, trimestrial, - semestr. Functie de evolutia

calitatii

▪ perimetrul iazurilor: - iazul FLOTAŢIE; - iazul CIL; ▪ perimetrul haldelor de

steril de mina: - halda Nord; - halda Sud;

Conform: SR ISO 8186/ 97

SR ISO 6767/ 2000

Ord.MAPM

592/2002

STAS 12574 -87

■ Calitatea solului cuprine urmatoarele lucrari:

▪ urmarirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren însămânţate cu ierburi perene;

▪ urmarirea evolutiei vegetatiei pe suprafetele plantate cu diverse esenţe silvice si arboricole

plantate;

▪ lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor.

▪ urmărirea calităţii solului prin prelevare de probe de sol şi analizarea lor în laborator de

specialitate, pentru stabilire caracteristicilor pedologice (pH, humus) si a continutului de metale grele

si de cianuri. Prelevarea de probe de sol se va face :

a) în perioada de exploatare se va efectua trimesrtial;

b) în perioada postinchidere se vor efectua semestrial analizandu-se:

▪ pH-ul, Humusul si metalele grele Cu, Pb, Zn, Fe,Cd, Mn, Cr, Ni,Co ;

▪ cianuri – din perimetrele Iazului de decantare sterile cianuratie (iaz CIL)

In tabelul de mai jos – tabel nr.5.3, sunt prezentati parametrii monitorizati, frecvenţa, locul si

modul de prelevare a solurilor, standardul de evaluare a parametrului analizat.

SC

SA

CEPROMIN



106

Tabel nr. 5.3.

Nr

crt

Denumirea lucrarii de

monitorizare

Frecventa de

masurare Locul de prelevare

Modul de

determinare

Modul de

evaluare

Prelevare si analize fizico-chimice de : pH, Humus, metale grele si toxice ( Cu, Pb, Zn, Fe,Cd, Mn, As), Cianuri

1

Soluri din perimetrul iazurilor de decantare

▪ perimetrul

iazurilor:

- iazul FLOTAŢIE - iazul CIL

o 3 probe de pe iaz

o 1 proba din teren natural din zona limitrofa

23. Soluri din perimetrul haldelor de steril Nord

şi Sud

perioada de exploatare

- lunar

▪ dupa incetarea activitatii + perioada de inchidere,

ecologizare si

post incidere

- trimestrial

▪ perimetrul

haldelor de steril:

- halda Nord; - halda Sud;

o 2 probe de pe halda

o 1 proba martor din zona limitrofa

- Prelevare

STAS 7184 /1 – 84

- Analize chimice in laborator de specialitate, conform standardelor in vigoare

Ordinul

MAPPM

nr.756/97

■ Calitatea apelor va fi monitorizata prin urmarirea permanenta a calitatii si debitului apelor

evacuate din iazurile de decantare si statiile de epurare precum şi a calitatii emisarilor din zona in care

sunt amplasate haldele de roca sterila si iazurile de decantare, prin recoltarea de probe de ape si

analizarea lor in laborator in vederea determinarii compozitiei chimice.

Urmarirea permanenta pe perioada de activitate (10 ani), pe perioada lucrarilor de inchidere si

timp de 3 ani dupa terminarea lucrarilor de reconstructie ecologica ( perioada postinchidere), a

debitelor si calitatii apelor, se va efectua prin prelevare apelor din urmatoarele puncte:

Prelevarea probelor de apa se va efectua astfel:

a) în perioada de exploatare:

▪ lunar pentru toate categoriile de ape mai sus amintite, determinandu-se continuturile de

suspensii, pH-ul, reziduu fix, sulfati, CCO-Cr, metale grele, calciu, magneziu, azotati, cloruri.

▪ saptamanal - se va determina: ▫ continutul de metale grele, sulfati si pH-ul - in apele acide

▫ continutul de cianuri: in emisar in aval de statia DETOX2

▪ zilnic – se va determina continutul de cianuri din urmatoarele ape:

- apa limpezita evacuata din iazul CIL,

SC

SA

CEPROMIN



107

- apa epurata evacuata din Statia de epurare DETOX 2 – in cazul cand este

necesara epurarea in aceasta statie.

b) în perioada post inchidere se va efectua astfel:

▪ saptamanal se vor analiza:

- cianurile din: apa evacuata din Iazul CIL si din apa evacuata din Statia Detox 2

▪ lunar se vor analiza:

- cianurile din: apa evacuata din Iazul CIL, apa evacuata din Statia Detox 2 si apa din

emisar aval Statie Detox 2.

- suspensii, pH, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn, sulfati, reziduu fix, calciu din: apa rezultata din

Cariera Coranda si halde – inainte si dupa epurare.

▪ trimestrial se vor analiza suspensiile, pH-ul, reziduul fix, sulfatii, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn, calciu,

In tabelul de mai jos – tabel nr.5.4, sunt prezentati parametrii monitorizati, frecventa, locul si modul

de prelevare, standardul de evaluare a parametrului analizat

Tabel nr. 5.4.

Nr.

crt

Denumirea lucrarii

de monitorizare

Frecventa

de masurare


determinare

Modul

de

evaluare

A. CALITATEA APEI - Prelevare probe de ape si analiza chimica : pH, suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, sulfati, metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Fe, Mn), Ca2+, Mg2+, cianuri, sulfuri, cloruri, azotati, alcalinitate, pentru:

Apa din cariera Certej şi de pe haldele Nord şi Sud


- lunar

▪ haldele Nord şi Sud (bazine colectoare ape de şiroire)

Ape de la iazurile de decantare:

- iaz decantare FLOTAŢIE;

- iaz decantare CIL;

▪ Iaz decantare FLOTAŢIE

▪ Iaz decantare CIL

- Apa – barje plutitoare; - Apa de exfiltraţii;

- Apa de pe canalele de gardă

1.1.

▪ Apa alimentare Staţie epurare ape – iaz FLOTAŢIE (sterile flotaţie),

Staţie de epurare iaz CIL

(DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde

+ carieră), Staţie de epurare apă

menajeră ▪ Apa evacuare Staţie epurare

ape – iaz FLOTAŢIE (sterile

flotaţie),


(DETOX2), Staţie epurare ape

acide, Staţie de epurare apă

menajeră în emisari


- lunar

▪ dupa incetarea

activitatii + perioada de inchidere si ecologizare si

post incidere

- lunar

iaz CIL si DETOX2

- trimestrial

din celelate puncte

Staţie epurare ape – iaz FLOTAŢIE (sterile flotaţie),


(DETOX2), Staţie epurare ape acide

(halde + carieră), Staţii de epurare apă

menajeră

- la intrare

- la evacuare

Prelevarea conf.

SR ISO 5667-10 / 1994

Analize chimice de laborator conform standardelor existente pentru ape uzate

HG nr. 352/2005

de aprobare a

NTPA – 001

/2005

SC

SA

CEPROMIN



108

Nr.

crt

Denumirea lucrarii

de monitorizare

Frecventa

de masurare


determinare

Modul

de

evaluare

1,2. Ape din emisari

▪ emisarii care subtraverseaza iazurile;

▪ emisarii receptori a apei din carieră, de la halde şi a apelor de la iazurile de decantare

▪ emisar de la baza haldelor


- lunar

▪ dupa incetarea activitatii, si perioada de inchidere,

ecologizare si

post incidere

trimestial

▪ pârâul Valea Măcrişului ▪ pârâul Grozii ▪ pârâul Băiaga ▪ pârâul Coranda

- la 20 – 50 m amonte si

- la 50- 100 m aval de deversarea apei uzate (apa din carieră/apa de la iaz şi de la evacuările staţiilor de epurare)

Prelevarea conf. SR ISO

5667-6 / 1997

Analize chimice de laborator conform standardelor ape suprafata

Ord.MMGA

161/2006 - calitate ape

suprafata

Tabel nr. 6

1.3. Apa din pânza

freatică (apa subterana)

▪ Apa din foraje control hidrochimic

▪Apa din fântâni

trimestrial

▪ Foraje de control de la:

- Iaz decantare FLOTAŢIE

- Iaz decantare CIL

▪ Fântâni – intravilanul comuna Certej

Prelevarea conf.

SR ISO 5667-11 / 2000

Analize chimice de laborator conform standardelor apa potabila

Legea 458/2002 -

privind calitatea apei potabile

B. Masuratori DEBITE pentru:

Apa din carieră, haldele Nord şi Sud

▪ Bazine colectare ape partea sudică şi bazin colectare ape partea nordică

Apele evacuate din iazurile

de decantare :

- iaz FLOTAŢIE

- iaz CIL


- lunar

▪ dupa incetarea activitatii perioada deinchidere,

ecologizare si

post incidere

- trimestrial

▪ La sistemul evacuare: barje plutitoare, la intrările în staţiile de epurare, la evacuările din staţiile de epurare din:

- iaz de decantare FLOTAŢIE

- iaz de decantare CIL

Emisari:

▪ emisarii care subtraverseaza iazurile de decantare;

▪ emisarii receptori ai apelor uzate evacuate din staţiile de epurare de la iazurile de decantare)

▪ emisar de la baza haldei

- trimestrial

▪pârâul Valea Măcrişului ▪ pârâul Grozii ▪ pârâul Băiaga ▪ pârâul Coranda

- aval de punctul de deversare a apei din staţia de epurare a apelor acide de la cariera-halde şi statiile de epurare ape din iazurile de decantare

Metode diferite specifice punctului monitorizat. - Se pot utiliza diverse dispozitive manuale sau fixe (morişcă hidrometrică, debitmetre cu prag/ cutie Noche, mire/ tije gradate, etc)

- Măsurare a vitezei şi a secţiunii de curgere

SC

SA

CEPROMIN



109

Nr.

crt

Denumirea lucrarii

de monitorizare

Frecventa

de masurare


determinare

Modul

de

evaluare

C. Determinari pe SEDIMENTE depuse in emisari de apele de la caieră si halde si de apele evacuate de la iazurile de decantare, sau de scurgeri de material de pe haldele de steril

Ord.MMGA 161/2006- Tabel nr. 8-B

▪ Prelevare probe sedimente

depuse in emisari si analiza chimica (metale grele, sulfati, carbonati, oxizi Fe, Ca, etc)

▪ Măsurători de estimare a depunerilor de sedimente in emisari receptori ai apei evacuate din staţiile de epurare

semestrial

▪ pârâul Corănzii - aval deversare apa de

la staţia de epurare ape limpezite iaz flotaţie

- aval deversare apă de la staţia de epurare ape limpezite iaz cianuraţie

▪ pâraiele Grozii, Băiaga, Măcriş, Coranda

- aval deversare ape epurate

Prelevare conform SR ISO

5667-12:2001

Analize chimice in laborator de specialitate (metale grele , carbonati,etc) conform standardelor

Masuratori batimetrice pe cursul emisarului

-

Cap. 6. Planul de închidere şi proceduri postînchidere şi monitorizare a

depozitelor de deşeuri/reziduurilor miniere S-a proiectat un plan de monitorizare a mediului si a inchiderii minei, pentru a limita sau a

reduce impactul potential asupra mediului inconjurator, care rezulta din desfasurarea urmatoarelor

activitati: construcţie, operare şi închidere.

Din cele de mai sus rezultă că activitatea de extragere şi preparare a substanţelor minerale şi

rocilor utile trebuie să se desfasoare folosind cele mai bune tehnologii disponibile, pentru diminuarea

impactului asupra mediului, dar si prin monitorizarea mediului pentru a cuantifica orice impact si de a

avea planuri adevate de inchidere a minei.

Potentialul impact asupra mediului care ar rezulta din aceste activitati se datoreaza

urmatoarelor: eliminarea de noxe în atmosferă, încărcarea cu elemente impurificatoare a apelor de

suprafaţă datorită deversării în emisar a apelor uzate, dezafectării unor mari suprafeţe de teren din

exploatarea în carieră precum şi pentru amplasarea incintelor miniere, a haldelor de steril, a iazurilor

de decantare şi a construcţiilor industriale.

Pentru a reduce aceste riscuri de mediu, lucrarile de refacere a mediului si de monitorizare vor

consta in:

SC

SA

CEPROMIN



110

1. Ecologizare halde de steril

Haldele aferente perimetrului Certej care fac obiectul prezentei documentaţii şi care au rezultat

din săparea lucrărilor minier din carieră, prezentate în volumele anterioare sunt:

Nr.

crt.

Denumire obiect Suprafata haldă ha.

1. Halda de steril Nord 32,61

2. Halda de steril Sud 40,22

Total suprafaţă halde 72,83

Pentru revegetalizarea haldelor Nord şi Sud prin înierbare şi împădurire, s-au prevăzut

următoarele operaţiuni:

- lucrări de nivelare şi micşorare a pantelor;

- lucrări de curăţire a terenului de supragabariţi;

- consolidarea taluzelor şi sprijinirea lor cu gărduleţe de coastă de nuiele

distanţate la 3m pe curbele de nivel;

- împădurirea cu puieţi forestieri de salcâm, cătină şi mesteacăn în gropi de

30x30x30cm umplute cu pământ vegetal de împrumut;

- lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor .

Lucrări pregătitoare pentru redarea în circuitul silvic a haldelor

Lucrările de instalare a vegetaţiei (lemnoase sau erbacee) sunt precedate de lucrări de degajare a

terenurilor de corpuri străine, de modelare(nivelare) şi consolidare a taluzelor (prin terasări şi consolidări

ale teraselor cu gărduleţe de coastă), de asigurare a materialului de plantat.

Pentru redarea fondului forestier a terenurilor ocupate de haldele de steril din perimetrul

carierei Certej, s-au prevăzut următoarele lucrări:

♦ Lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare

Suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de 72,83 ha., va fi supusă lucrărilor de revegetalizare

prin înierbare, din care:

- suprafaţă platforme 19,18 ha.;

- suprafaţă taluze 50,0 ha.

Pentru refacerea cadrului peisagistic prin înierbare s-a prevăzut parcurgerea următoarelor

etape:

− grăpatul terenurilor;

SC

SA

CEPROMIN



111

− acoperirea suprafeţelor respective cu un strat de pământ vegetal în grosime de 10cm.;

− procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier;

− însămânţarea suprafeţelor cu ierburi perene;

− administrarea de îngrăşăminte;

− udarea suprafeţelor.

♦ Lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire

Taluzul haldelor de steril, având suprafaţa de 50 ha, va fi supus şi lucrărilor de revegetalizare prin

împădurire.

Refacerea cadrului peisagistic prin împădurire se va realiza prin parcurgerea următoarelor etape:

− săparea manuală a gropilor 0,3x0,3x0,3;

− plantare puieţi;

− administrarea îngrăşămintelor organice din mraniţă;

− administrare de îngrăşăminte organice (gunoi de grajd);

− mobilizarea solului în jurul puieţilor;

− udarea suprafeţelor cu furtunul 0,02m3/groapă 3 cicluri.

Suprafaţa totală a haldelor, amenajată prin înierbare(taluz + platforme) este de 72,83 ha .

Suprafaţa taluzelor amenajată şi prin împădurire este de 50,0 ha.

După plantare, în primăvara următoare se prevăd lucrări de completare a lipsurilor (a puieţilor

uscaţi, sau care nu s-au prins) într-o proporţie de 30%, datorită condiţiilor grele de vegetaţie, îndeosebi sub

raportul substratului lipsit de elementele nutritive în care se face plantarea, iar în unele cazuri (în zona

coliniară) şi a deficitului de umiditate.

Ca lucrări de întreţinere, în plantaţii se practică un număr de 6 mobilizări ale solului în jurul

puieţilor plantaţi şi 6 revizuiri ale puieţilor, eşalonate pe parcursul a patru ani, începând cu anul plantării.

2. Ecologizare iazuri de decantare

A) Iaz sterile flotaţie

Principalele lucrări care trebuie executate la închiderea iazului sunt menite să pună în siguranţă

iazul, să reducă efectele poluării asupra ecosistemelor şi solurilor din jur.

Lucrările ce fac obiectul închiderii- ecologizării si monitorizării iazurilor de decantare, pe perioada de execuţie a lucrărilor de închidere şi post – închidere sunt:

� lucrări de amenajare a suprafeţei iazului

� acoperirea în totalitate a depozitului cu un strat de pământ vegetal în grosime de 20cm

� lucrări de redare in circuitul silvic prin împădurire a plajei cu specii din zonă (salcâm,

mesteacăn, cătină)

SC

SA

CEPROMIN



112

� lucrări de monitorizare a obiectivului pe perioada de execuţie a lucrărilor de închidere, de

garanţie (2ani) şi pe perioada post – închidere.

� Supraînălţarea digului de coronament.

� Drenarea şi consolidarea zonei aval de piciorul barajului

� Consolidarea taluzului bazinului din aval, prin corectarea pantei taluzului conform

proiect, crearea unui prism drenant la baza digului de amorsare, acoperire cu pământ

vegetal şi plantare de puieţi.

� alte lucrări ce vor rezulta din întocmirea următoarelor documentaţii la data închiderii:

− Documentaţie ,,Proiectul tehnic de închidere a iazului de decantare flotaţie Certej

(PT) + caietele de sarcini (CS) + Listele de cantităţii pentru obiectul de investiţie

„Închiderea iazului de decantare sterile de flotaţie” care se va întocmi în conformitate

cu Ordinul M.D.L.P.L –863/2008, H.G. 28/2008 şi a Ordinului 172/2003 privind

aprobarea formei contractului de execuţie de lucrări de închidere a minelor şi

refacerea mediului/conservare

− Verificarea documentaţiei pentru cerinţa A7 şi B5 („Rezistenţă şi stabilitate pentru

construcţii şi amenajări hidrotehnice”) – conform H.G. 925/1995 şi Ordinului

M.L.P.A.T. nr. 77/N/1996.

− Evaluarea stării de siguranţă şi expertizarea proiectului conform Legii nr 466/2001

de aprobare a OUG 244/2000 privind siguranţa barajelor precum şi a NTLH – 032 şi

NTLH – 040, proiectul tehnic iniţial de închidere a iazului care urmeaza a fi

expertizat de un expert MLPAT A7, B5, D şi Af.

− Documentaţia de evaluare a stării de siguranţă la data închiderii, împreună cu

proiectul tehnic, vor fi înaintate Comisiei Naţionale de avizare a Administraţiei

Naţionale „Apele Române”.

Lucrări de amenajare suprafaţă iaz Amenajarea suprafeţei iazului consta în realizarea unor pante de 5‰ pe axul longitudinal al

plajei iazului dinspre amonte către aval şi 5‰ în profilul transversal al plajei iazului pentru asigurarea

scurgerii apelor de precipitaţii, căzute pe suprafaţa iazului, din axul central către canalele de gardă de

pe versanţi.

Înainte de începerea lucrărilor de amenajare a suprafeţei iazului se vor lua toate măsurile

necesare care să ducă la eliminarea în totalitate a apei de pe plaja iazului şi la împiedicarea

fenomenului de refulare a terenului, de scufundare, asigurând astfel o stabilitate şi o compresibilitate

foarte buna a zonei desecate astfel ca o data cu depunerea de material de umplutura pe zona amintita

să nu apară probleme.

SC

SA

CEPROMIN



113

Astfel, pentru desecarea totală a suprafeţei iazului de decantare, se va utiliza metoda ”Pionier„

prin depunerea materialului de umplutură cu înaintare către aval şi asecarea apei din lacul format.

După amenajarea suprafeţei iazului aşa cum a fost descris mai sus, aceasta se va acoperi cu un

strat de pământ vegetal cu grosimea de 20cm ce va fi suportul plantaţiei de arbori indigeni adaptabili la

climatul zonei.

Lucrări de redare în circuitul silvic a zonelor afectate situate în afara plajei iazului

După nivelare pământul vegetal se va însămânţa cu ierburi perene şi uda de minim 3 ori pentru

încolţire sigură, la intervale de 5-6 zile, în zonele unde nu se poate împădurii.

Stoparea fenomenelor de eroziune se va realiza şi prin lucrări de plantare (împădurire) cu puieţi

din specii specifice zonei, executată pe plaja iazului.

Lucrările recomandate pentru ecologizarea terenurilor afectate de proiect constau, în principal, din:

◊ degajarea de corpuri străine (pietre sau resturi vegetale) a suprafeţelor de teren pe care se

execută ulterior plantaţiile;

◊ nivelarea terenului în vederea eliminării formelor geometrice neregulate şi a astupării

ravenelor şi gropilor apărute în urma acţiunii de eroziune a apelor sau a surpărilor de teren;

◊ amenajarea manuală a unor terase înguste (acolo unde este posibil, pe versanţii erodaţi),

late de 0,4 – 0,6 m, distanţate la 2 m, pentru stabilizarea şi plantarea ulterioară a acestora

◊ mobilizarea manuală a solului în jurul puieţilor plantaţi în vederea afânării solului şi

îndepărtării concurenţei vegetaţiei ierboase nedorite, consumatoare a apei disponibile

puieţilor. Operaţia se execută pe câte o suprafaţă de 0,38 m2 în jurul fiecărui puiet, de 6 ori

în decurs de 4 ani (2 – 2 – 1 – 1), în lunile mai şi iunie, în anii 1 şi 2 şi numai în luna mai,

în anii 3 şi 4 ;

◊ revizuirea plantaţiilor de 6 ori, executată în decursul a 4 ani (1 – 2 – 2 – 1 revizuiri),

toamna şi primăvara, în anii 2 şi 3 şi numai toamna în anii 1 şi 4;

◊ completarea lipsurilor (puieţilor neprinşi, uscaţi sau prejudiciaţi) în proporţie de 30% în

primăvara anului următor plantării.

Pe suprafaţa plajei, arborii se vor planta la o distanţă de 2 – 3m de canalele de gardă

perimetrale iazurilo, pentru a permite accesul de-a lungul canalelor de gardă şi pentru a nu deteriora

structura canalelor odată cu dezvoltarea rădăcinilor acestora.

SC

SA

CEPROMIN



114

B) Iaz de decantare CIL

Principalele lucrări care trebuie executate la închiderea iazului sunt menite să pună în siguranţă

iazul, să reducă riscul de producere a unor evenimente nedorite la iazul de decantare si implicit de

evitare a poluării ecosistemelor.

La baza elaborării documentaţiei vor sta normativele în vigoare.

Lucrările ce fac obiectul închiderii acestui iaz sunt:

� lucrări de reconfigurare a suprafeţei iazului identice ca la iazul sterile de flotaţie

� acoperirea în totalitate a depozitului cu geomembrană

� aşternerea unui strat de sol vegetal în grosime de 20 cm

� lucrări de ecologizare prin înierbare a plajei

� Consolidarea taluzului bazinului din aval, prin corectarea pantei taluzului conform

proiect, crearea unui prism drenant la baza digului de amorsare, acoperire cu pământ

vegetal şi plantare de puieţi.

� Drenarea şi consolidarea zonei aval de piciorul barajului.

� Supraînălţarea digului de gardă existent şi amenajarea taluzului din amonte pentru

protecţia barajului.

� Amenajarea şi ecologizarea barajului amonte, prin înlăturarea zonelor cu ravene,

acoperirea taluzelor cu pământ vegetal şi plantarea de puieţi.

� pentru a evita blocarea galeriei de deviere cu arbori aduşi de viitură la gura galeriei, încă

din faza de construire s-a prevăzut un grătar metalic. Acest grătar este de formă circulară

şi este executat la 5-6m de gura galeriei. La data închiderii se va verifica şi se va

consolida acest grătar.

� implementarea unui sistem de monitorizare a obiectivului pe perioada de execuţie a

lucrărilor de închidere, de garanţie (2ani) şi pe perioada post – închidere (30 ani).

� alte lucrări ce vor rezulta din întocmirea următoarelor documentaţii la data închiderii:

− Documentaţie ,,Proiectul tehnic de închidere a iazului de decantare FLOTAŢIE

Certej (PT) + caietele de sarcini (CS) + Listele de cantităţii pentru obiectul de

investiţie „Închiderea iazului de decantare CIL” care se va întocmi la data

sistării activităţii, în conformitate cu Ordinul M.D.L.P.L –863/2008, H.G.

28/2008 şi a Ordinului 172/2003 privind aprobarea formei contractului de

execuţie de lucrări de închidere a minelor şi refacerea mediului/conservare .

SC

SA

CEPROMIN



115

− Verificarea documentaţiei pentru cerinţa A7 şi B5 („Rezistenţă şi stabilitate

pentru construcţii şi amenajări hidrotehnice”) – conform H.G. 925/1995 şi

Ordinului M.L.P.A.T. nr. 77/N/1996.

− Evaluarea stării de siguranţă şi expertizarea proiectului tehnic de închidere

conform Legii nr 466/2001 de aprobare a OUG 244/2000 privind siguranţa

barajelor precum şi a NTLH – 032 şi NTLH – 040, proiectul tehnic iniţial de

închidere a iazului care urmează a fi expertizat de un expert MLPAT A7, B5, D

şi Af.

Costurile evaluate în Planul iniţial de încetare a activităţii miniere Certej, aferente

lucrărilor de închidere a depozitelor de deşeuri sunt estimate astfel:

Nr.

crt.

Denumirea lucrărilor Valoare lucrarilor

Mii lei

1 Lucrari de punere in siguranta si redare in circutul silvic a iazului sterile de flotaţie

5.788,080

asternerea cu pamant vegetal a suprafetei iazului 3.986,450

împadurire 1.471,920

lucrări de amenajare suprafaţă iaz 34,345

canale de garda 295,365

2 Lucrari de punere in siguranta si redare in circutul silvic a

iazului CIL 13,685,790 asternerea cu pamant vegetal a suprafetei iazului 1.005,812 impadurire 380,246 lucrări de amenajare suprafaţă iaz 9,200 canale de garda 821,822 capsulare iaz decantare 11.468,710

3 Lucrari de redare in circuitul silvic a haldei de steril nord 1.839,900

4 Lucrari de redare in circuitul silvic a haldei de steril sud 919,950

TOTAL (fara TVA) 16.445,640

TVA 3.946,954

TOTAL 20.392,594

Programul de monitorizare a depozitelor de deşeuri în perioada post închidere va

cuprinde:

- monitorizarea stabilităţii haldelor de steril Nord şi Sud

- monitorizarea iazurilor de decantare Sterile flotatie si Sterile CIL

Programul de monitorizare post- închidere se va referi la următoarele:

- stabilitatea lucrărilor miniere şi depozitelor de steril (halde şi iazuri de decantare);

SC

SA

CEPROMIN



116

- revizuirea Planului de acţiune pentru situaţii de urgenţă;

- revizuirea Planului de evaluare şi urmărire a incidentelor;

- revizuirea Planului de monitorizare a sistemului de hidrotransport (galeriile hidrotehnice,

canale de gardă, sonde inverse, reţele de conducte, etc.)

- revizuirea procedeelor, parametrilor, metodelor şi instrumentelor pentru măsurarea şi

cuantificarea efectelor asupra factorilor de mediu;

Se vor avea în vedere, după caz, continuarea studiilor care să furnizeze date privind:

1. Monitorizarea iazurilor sterile flotatie si sterile cianuratie / barajele:

- nivelul apei;

- cantitatea şi calitatea apelor de exfiltraţie din depozit;

- poziţia stratului freatic;

- presiunea statică în pori;

- presiunea dinamică în pori şi lichefierea;

- condiţiile hidrologice şi evoluţia acestora în timp;

- mişcările crestei barajului şi ale iazului de decantare;

- gradul de alterare şi consolidare al rocilor constitutive din depozite şi baraje;

- seismicitatea, (stabilitatea barajului şi a stratului de fundare);

- mecanica solului;

- stabilitate geochimică – predicţia generării ARD.

2. Monitorizarea haldelor de sterile

- geometria platformei/pantei;

- gradul de alterare şi consolidare al rocilor constitutive din depozite;

- drenajul interior;

De asemenea se vor planifica:

1. în cazul iazului/barajului :

- inspecţii vizuale;

- revizuiri anuale;

- audituri independente;

- evaluări ale stării de siguranţă a barajelor existente.

2. în cazul haldelor de steril:

- inspecţii vizuale;

- revizuiri geotehnice;

- audituri geotehnice independente.

SC

SA

CEPROMIN



117

Executarea lucrărilor de monitorizare

Activităţile ce se impun după terminarea lucrarilor de punere în siguranţă si ecologizare, pentru

perioada de garanţie de 2 ani şi perioada postînchidere (30 ani), vor cuprinde următoarele aspecte :

- supravegherea permanentă a iazului pentru semnalarea accidentelor ce pot să apară ;

- monitorizarea dinamicii suprafeţelor prin măsurători topometrice la cele 32 borne

montate (12 pe haldele de steril Nord şi Sud, 20 borne pe iazurile de decantare)

- măsurarea nivelului piezometric din cele 20 tuburi piezometrice (12 pe iazul steril

flotatie, si 8 pe iazul CIL). Nivelul apei se masoară de la suprafaţă (in metri) si nu trebuie

sa fie în niciunul din tuburile piezometrice mai mic de 1,5 – 2 m ;

- observarea aspectului apei evacuate din iaz (să nu prezinte suspensii, aspect tulbure) ;

- observarea oglinzii de apă, a canalului deversor si a canalelor de gardă (decolmatate sau

reparate de câte ori e necesar) ;

- observarea stării de vegetare a plantaţiilor ;

- observarea geometriei taluzului si a plajei iazului, si semnalarea la timp a crăpăturilor,

denivelărilor, prăbuşirilor şi verificarea cotelor topografice.

Monitorizarea post închidere

Fata de situaţia existentă, pentru perioada de execuţie a lucrărilor de punere in siguranţă a

barajului si ecologizarea suprafetelor, se identifică următorii indicatori de analiză a stării de sigurantă :

− nivelul apei din cele 20 tuburi piezometrice montate in forajele efectuate. Nivelul

apei se masoara de la suprafata si se exprima in metri. Nivelul apei nu trebuie sa fie

in niciunul din tuburile piezometrice mai mic de 1,5 – 2 m ;

− vizionarea oglinzii de apa cu semnalarea reducerii brusce a nivelului apei in iaz ;

− urmarirea aspectului apei limpezi avacuate din iaz cu sesizarea tulburarii apei

evacuate sau a unor defectiuni de evacuare ;

− iesiri (scurgeri) de apa pe taluz : - concentrate, - difuze

- zone umezite

− crapaturi : - in taluz

- in diguri

- pe plaja uscata

SC

SA

CEPROMIN



118

− denivelari, prabusiri, umflaturi : - pe taluz

- pe berme

− este necesar ca in perioada de execuţie de primă urgentă să se monteze bornele

topografice de pe coronamentul final al barajului, astfel incat sa poata fi verificate

trimestrial cotele topografice (x, y, z) pentru reteaua de borne.

− montarea de borne topografice pe haldele de steril - pe platforma şi taluzele haldelor

şi în teren natural pentu masurarea posibilelor tasări, alunecări.

Pentru factorii de mediu aer, apa, sol, indicatorii urmariti vor fi :

- factorul de mediu aer : Se recolteaza si analizeaza semestrial probe de noxe gazoase si

pulberi

Prelevare din perimetrele:

� Halda Certej Nord = 2 det.

� Halda Certej Sud = 2 det.

� Iazurile de decantare+ Statii epurare = (4 + 3 ) = 7 det.

� Cariera Certej = 2 puncte = 2 determinari

� Incinta fostei Uzine de preparare = 1 det..

Total determinari:

14 det. /semestru x 2 sem. = 28 determ. /an

- factorul de mediu apa : Prelevare si analizare probe de ape :

a) trimestrial :

� Apa parau amonte si aval Halda Certej Nord – 2 probe

� Apa parau amonte si aval Halda Certej Sud – 2 probe

� Apa limpezita evacuata din Iaz sterile de flotaţie (alimentare Statie epurare) – 1pr.

� Apa epurata – evacuare Statie epurare de la Iaz sterile de flotaţie – 1 proba

� Apa emisar – amonte si aval Statie epurare Iaz sterile de flotaţie – 2 probe

� Apa limpezita evacuata din Iaz CIL – 1 proba

� Apa epurata – evacuare Statie epurare Detox 2 – 1 proba

� Apa emisar –amonte si aval Statie epurare Detox 2 – 2 proba

Analize

a. trimestriale : suspensii, pH, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn, sulfati, reziduu fix, calciu, pentru

probele de mai sus

SC

SA

CEPROMIN



119

b. lunare - Analize de:

b.1. cianuri - evacuare Iaz Cil si Statie Detox 2 – 2 probe ;

- emisar aval Statie Detox 2 – 1 proba.

b.2. suspensii, pH, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn, sulfati, reziduu fix, calciu pentru :

- Apa din Cariera Certej si de la halde – inainte si dupa epurare – 2 probe

Total analize

a) 12 probe/ trimestru x 4 trim = 48 probe/an

b.1) 3 probe/ luna x 12 luni = 36 probe /an

b.2) 2 probe/luna x 12 luni = 24 probe/an

- factorul de mediu sol : semestrial -Prelevare si analize fizico-chimice

Prelevare si analize fizico-chimice - semestrial

Se vor preleva probe din perimetrele:

� Cariera Certej = 2 proba

� Halda Certej Nord = 1 proba

� Halda Certej Sud = 1 proba

� Incinta Uzina prep. = 2 probe

� Iazurile de decantare =2 probe /iaz x 2 = 4 probe

� Incinta Statiile de epurare = 3 probe

Total analize

a)Total probe = 13 probe/semestru x 2 sem. = 26 probe /an

b)Total probe cu cianuri = 4 pr./sem. x 2 sem. = 8 probe /an

Se vor face la inceperea lucrarilor de ecologizare, analize ale solului plajei (sterilului din

depozit) si soluri in aval de iaz, la care se vor determina : pH, humus, sulfati, metale grele - Cu, Zn,

Pb, Fe, Mn, conform Anexei A 3.1 la Ordinul MAPPM nr.184 / 6. 11. 97.

Recoltarea probelor se vor efectua comform STAS 7184 / 1 – 84.

Prelevarea probelor se va face de la adancimi diferite : la 5 cm si respectiv 30 cm de la

suprafata solului. Analizele se vor realiza conform standardelor in vigoare.

Rezultatele analizelor se vor compara cu valorile de referinta pentru elementele chimice

prezente in sol, din tabelul nr.1 din Anexa la Ordinul MAPPM nr.756 / 3.11.97, in care sunt

reglementate valorile normale, pragurile de alerta si pragurile de interventie, si vor constitui punctul de

referinta ,,zero ,, pentru începerea lucrarilor de ecologizare

SC

SA

CEPROMIN



120

Identificarea indicatorilor de analiza a siguranţei si a parametrilor factorilor de mediu ce vor fi

monitorizaţi în perioada postînchidere (30 ani ).

In conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor,

activitatea de urmarire a comportarii in timp a iazurilor de decantare se organizeaza pe 3 niveluri,

astfel :

- nivelul I, cuprizand inspectiile vizuale, masuratorile la piezometre si borne topografice

si interpretarea primara a rezultatelor (depasirea unor valori de atentie si alarma)

realizate de personalul propriu ;

- nivelul II, cuprinzand sinteza periodica a observatiilor, masuratorilor si inspectiilor

tehnice anuale si interpretarea acestora din punct de vedere al sigurantei iazului de

decantare, realizata de catre specialisti din Compania Nationala ;

- nivelul III, cuprinzand analiza si avizarea rapoartelor de sinteza anuala, realizate de

Comisia de Iazuri a Ministerului Industriei si Resurselor.

Supravegherea iazurilor de decantare trebuie sa fie permanenta, zi si noapte, pentru a se putea

observa cat se poate mai repede orice fenomen periculos, care poate fi semnalat de o scadere brusca a

nivelului apei in iaz (chiar de ordinul centimetrilor, aceasta se observa prin indepartarea de contur a

oglinzii de apa), tulburarea apei evacuate din iaz, aparitia unui debit crescut in santurile de colectare a

apei sau tulburarea apei din drenuri şi şanţuri. Imediat ce se observa semnele unui fenomen periculos,

se urmăreşte cauza, se iau imediat măsuri provizorii si se anunţă avaria, unităţii care administrează

iazul.

Activitatile ce se impun dupa receptia finala a lucrarilor de punere in siguranţă si ecologizare a

iazurilor de decantare Certej, pentru perioada postgarantie (30 ani), vor cuprinde urmatoarele aspecte :

- supravegherea permanenta a iazurilor pentru semnalarea accidentelor ce pot să apară ;

- masurarea nivelului apei din cele 20 tuburi piezometrice. Nivelul apei se masoara de

la suprafata (in metri) si nu trebuie sa fie in niciunul din tuburile piezometrice mai mic

de 1,5 – 2 m ;

- vizionarea oglinzii de apa cu semnalarea reducerii brusce a nivelului apei in iaz ;

- urmarirea aspectului apei limpezi avacuate din iaz cu sesizarea tulburarii ei sau a unor

defectiuni de evacuare ;

- observarea geometriei taluzului si a plajei iazului, şi semnalarea la timp a apariţiei

sufoziilor, exfiltraţiilor, crapăturilor, denivelărilor, umflăturilor , desprinderilor sau

alunecărilor ;

SC

SA

CEPROMIN



121

- urmarirea stabilităţii iazului prin verificarea cotelor topografice (x, y, z) pentru reteaua

de borne ;

- observarea stării de vegetare a plantaţiilor .

Costurile evaluate în Planul iniţial de încetare a activităţii miniere Certej, aferente

lucrărilor de monitorizare a depozitelor de deşeuri pe perioada postînchidere sunt estimate

astfel:

Nr.

crt.

Denumirea lucrărilor Valoarea lucrărilor

(lei/an)

1 Monitorizarea factorului de mediu sol - 26 probe/an din perimetre (halda Nord, halda Sud, iaz 1 şi iaz 2) - 8 probe/an (cu cianuri) din staţiile de epurare şi iazuri

18.784,00

2 Monitorizarea factorului de mediu aer - 28 probe/ an din perimetre (halda Nord, halda Sud, iaz 1 şi iaz 2)

3.836,00

3 Monitorizarea factorului de mediu apă - 72 probe/an din emisari amonte şi aval de halda Nord, halda Sud, iaz 1 şi iaz 2, ape limpezite evacuate din staţiile epurare - 36 probe/an (cu cianuri) din staţiile de epurare de la iazurile de decantare

56.592,00

4 Monitorizarea dinamicii suprafeţelor prin măsurători

topometrice la bornele topo de pe halde şi iazurile de decantare - 14 determinări/an la bornele topo şi - 80 determinări/an la piezometre

1.824,00

Total (fără TVA) 81.036,00

TVA 19448,64

TOTAL 100.484,64

SC

SA

CEPROMIN



122

Cap.7. Măsuri pentru prevenirea poluării apei, solului, aerului de către

deşeurile/reziduurile miniere

Pentru a diminua posibilul impact negativ creat de folosirea halzilor de roca sterila si a

iazurilor de decantare a sterilelor s-au prevazut o serie de masuri. In general, depozitarea deşeurilor

de rocă sterilă in halde si a sterilelor rezultate de la prepararea minereurilor in iazurile de decantare

poate avea un impact negativ asupra apelor:

− apelor de suprafaţă – datorita antrenarii si/sau solubilizarii materialelor depozitate,

de apele meteorice care se scurg pe suprafata depozitelor si se descarcă în apele de

suprafată din perimetrele unde sunt amplasate depozitele ;

− apelor subterane (apei freatice) prin migrarea si antrenarea substantelor poluante

depozitate (metale grele sau diversilor compusi toxici-cianuri) de apele pluviale

care percolează depozitele de deseuri.

− schimba regimul apelor subterane.

Materialele depozitate in special cele din haldele de rocă sterilă, prin caracteristicile

geochimice, pot genera ape acide - care conduc la o solubilizare avansată a mineralelor din depozit –

in special a unor metale grele, provocand astfel degradarea apei emisarilor din zonă prin acidifierea

apei si impurificare cu divese metale grele in concentraţii foarte mari.

Pe langa prejudiciile aduse apelor, depozitele de roci si cele de sterile de preparare pot să aibă o

influentă negativă si asupra celorlalti factori de mediu sol, aer prin:

- distrugerea solurilor pe suprafete de cateva ori mai mari decat suprafetele efectiv ocupate de depozit ;

- poluarea solurilor cu metale grele si diversi compusi toxici (cianuri) ;

- prin alunecari pot provoca accidente ecologice ;

- polueaza aerul cu praf si cu diversi compusi toxici (degajari de HCN din iazul de decantare a sterilelor de la cianurarea concentratului aurifer).

Pentru diminuarea efectelor negative asupra factorilor de mediu s-au prevazut o serie de

masuri :

• preluarea apelor pluviale si a torentelor prin canalele de garda si drenurile realizate la

halde si la iazurile de decantare, si dirijarealor in afara perimetrului depozitelor;

• impermeabilizarea cu geomembrana a barajelor iazului de decantare;

SC

SA

CEPROMIN



123

• dirijarea apelor acide respectiv a apelor de exfiltratiile de la iazurile de decantare in

bazine de interceptie de unde vor fi pompate la Statiile de epurare a apelor acide respectiv

la Statiile de epurare aferente apei recircuitate de la iazurilor de decantare .

La amenajarea haldelor de roca sterila pentru diminuarea posibilitatii generarii apelor acide

s-au prevazut o serie de lucrari:

• asternerea unui strat de calcar pe fundamentul haldei;

• compactarea rocilor depuse;

• refacerea vegetatiei prin inierbare inca din timpul exploatarii.

La inchidere se vor lua masuri de realizare cât mai repidă, după incetarea exploatarii, a unor

straturi de acoperiere pentru realizarea “barierei de oxigen” diminuând astfel posibilitatea generarii

apelor acide atât in perimetrul haldelor cât si a iazurilor de decantare.

Straturile de acoperire vor fi realizate astfel:

- un strat de sol din nisip argilos compactat de 30 -40 cm, se va asterne dupa realizarea

lucrarilor de terasamente, peste acest strat se va depune:

- un strat de nisip argilos de 50 - 80 cm , si apoi

- un strat de sol vegetal de 10 cm

La iazul de decantare CIL se va realiza încapsularea prin acoperire cu un sistem de geotextile,

geogrile şi geomembrană.

Pentru protectia solului se recomandă:

- respectarea limitelor perimetrului aprobat pentru exploatarea zăcământului, fără afectarea

altor suprafeţe;

- se va interzice defrişarea pădurilor din zona limitrofă pentru a nu declanşa eroziunea de

suprafaţă.

- se va evita degradarea solului cu ulei şi motorină scurse de la utilajele de transport din

carieră, prin verificari periodice ale starii tehnice a acestora;

Pentru protectia solului, evitarea alunecarii materialului din halde si mărirea stabilităţii

haldelor si iazurilor s-a prevazut :

- realizarea de ziduri de sprijin la haldele de roci sterile ;

- reducerea unghiului general de taluz prin creerea bermelor intermediare la nivelul

cotelor de supraînălţare a digurilor

SC

SA

CEPROMIN



124

- împădurirea pe taluze şi pe platforme cu vegetaţie care se pretează în zonă

Calitatea solului se va monitoriza prin recoltări de probe de sol şi analizarea lor în laborator

de specialitate, pentru stabilire caracteristicilor pedologice (pH, humus) si a continutului de metale

grele si de cianuri.

Pentru evitarea poluarii aerului – in timpul extractiei minereului si pe parcursul operatiilor de

transport, haldare si depozitare a deseurilor s-au prevazut urmatoarele:

- se va utilizarea un exploziv (nitramon) care să emane cantităţi cât mai mici de gaze toxice şi

poluante (CO2, CO, NO) şi care să asigure o ,,desprăfuire” cât mai rapidă a norului de gaze;

- se va respecta cantitatea calculata de exploziv ce poate fi utilizată;

- folosirea obligatorie a perforajului umed si stropirea minereului derocat ;

- umectarea drumurilor din cariera pentru reducerea pulberilor din atmosferă;

- stropirea materialelor depozitate in timpul operatiilor de depunere.

Calitatea aerului se va monitoriza prin recoltări de noxe gazoase - SO2, NO2, CO si pulberi

din perimetrul haldelor de roci sterile si a iazurilor de decantare şi analizarea lor în laborator de

specialitate.

SC

SA

CEPROMIN



125

Cap. 8. Deseuri neextractive

Deşeuri provenite de la diverse activităţi auxiliare şi de la uzina de procesare

Deşeurile generate pe amplasamentul uzinei de procesare, inclusiv în clădirile auxiliare, vor

consta în principal din deşeuri asimilabil menajere şi deşeuri industriale nepericuloase.

1. Principalele tipuri de deseuri neextractive solide vor include:

• deşeuri de la construcţii (beton, lemn, metal);

• deşeuri de la operare (butoaie goale, alte ambalaje sau deşeuri de ambalaje);

• uleiuri uzate, anvelope uzate, baterii şi acumulatori uzaţi;

• deşeuri asimilabil menajere provenite de la birouri, cantină şi clădiri auxiliare (hârtie, resturi

alimentare)

• namol de la epurarea apelor menajere

Deşeurile de construcţie reciclabile vor fi valorificate prin livrare la societăţi de profil (deşeuri

metalice feroase şi neferoase) sau persoane fizice (deşeuri din lemn).

Molozul rezultat din demolări se va transporta şi utiliza pentru rambleieri (a suitorului de aeraj

de la depozit, în carieră) iar metalul recuperat se va depozita până la valorificarea lui ca fier vechi pe

una din platformele din incinta uzinei de preparare stabilită de comun acord beneficiar-constructor.

Deşeurile de ambalaje vor fi colectate separat şi valorificate fie prin returnare la producători,

fie prin livrare la unităţi de prelucrare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

Uleiurile uzate, anvelopele, bateriile şi acumulatorii uzaţi vor fi fie vândute pentru recuperare

materială sau valorificare energetică, fie depozitate în cadrul unor amenajări speciale, utilizând

metode conforme Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor.

Deşeurile asimilabil menajere vor fi precolectate în pubele şi containere, în vederea

transportării şi prelucrării lor în cadrul unei staţii centrale de sortare, unde vor fi separate pentru

reciclare deşeurile valorificabile, reziduurile fiind transferate la un depozit de deşeuri autorizat, situat

în afara amplasamentului.

Colectarea deşeurilor solide şi transportul acestora se va face de către firme certificate în

domeniul gestionării deşeurilor, iar depozitarea finală se va efectua în depozite care să respecte

condiţiile impuse de legislaţia naţională şi a Uniunii Europene.

SC

SA

CEPROMIN



126

Nămolul generat la cele 3 staţii de epurare a apelor uzate menajere va fi transportat în afara

amplasamentului minier si va fi stocat pentru reutilizare la operaţiunile de revegetare din faza de

reabilitare ecologica

Din cele 3 staţiii de epurare ape menajere Certej rezultă următoarele cantităţi anuale de

nămol pe perioada funcţionării obiectivului:

1. Statie de epurare ape menajere aval platforma + 538 m (deserveste uzinele de preparare,

administrativ ) este de tipul ECO CLEANER VFL AT 100 .

Namol =26 kg/zi = cca. 9500 kg/an

2. Staţie de epurare ape menjere incinta Cariera (deserveste, atelier auto, spaltorie,) este de

tipul BIO CLEANER 50.

Namol = 20 kg/zi = cca.7300 kg/an

3. Statie de epurare ape menajere incinta depozit exploziv – este BIO CLEANER BC 4

Namol = 0,4 kg/zi = cca. 150 kg/an

1. Staţia de epurare ape menajere în aval de platforma +538m este de tipul ECO CLEANER

VFL AT100, capacitate 13,5 mc/zi, parametri de evacuare NTPA001/2005, echipamentele tehnologice

sunt montate într-un bazin de polipropilenă montat subteran care rezistă la împingerea pământului,

evacuarea apelor epurate se va face în pârâul Corănzii

Tehnologia de epurare se bazează pe principiul epurării biologice cu nămol activ în suspensie cu

denitrificare simultană. Procesul de epurare include următoarele faze: denitrificare, aerare şi decantare.

Apa uzată curge gravitaţional în staţia de epurare şi trece prin coşul pentru reţinerea materialelor

solide. Numai materialele care nu se dezintegrează, cum ar fi cauciucurile, materialele plastice sau

textilele sunt reţinute în coş.

În zona de denitrificare azotul este eliminat din apa uzată prin descompunere biologică în mediu

anoxic. Azotaţii sunt transformaţi în azot care se degajează în atmosferă.

Pentru a evita decantarea amestecului de apă uzată şi nămol activ şi pentru creşterea eficienţei

procesului de epurare apa este amestecată permanent în compartimentul de denitrificare.

Oxigenul necesar pentru procesul de epurare este introdus prin elemente de aerare cu bule fine.

În zona de aerare are loc oxidarea materialelor organice în urma căreia rezultă bioxid de carbon, apă şi

nămol activ.

Tot în această zonă de aerare are loc oxidarea ionilor de amoniu în azotiţi şi apoi în azotaţi prin

intermediul unor bacterii specifice nitrosomonas şi nitrobacter. Aerul necesar pentru aceste procese

este asigurat de o suflantă. Funcţionarea automată a suflantei este comandată de un tablou de comandă.

SC

SA

CEPROMIN



127

Apa epurată este separată de nămolul activ în decantorul final. Apa curată este evacuată prin

conducta de evacuare în emisar. Decantorul final are forma conică şi este amplasat în bazinul de

aerare. Recircularea nămolului activ din decantor în zona de denitrificare se realizară cu ajutorul unei

pompe mammuth.

Staţiile de epurare Bio Cleaner dispun de un sistem automat pentru eliminarea spumei şi

materialelor plutitoare de pe suprafaţa decantorului. Această operaţiune este comandată de tabloul de

comandă şi are loc de 2 ori pe zi, asigurând calitatea bună a apei evacuate.

Staţiile dispun de un tablou de automatizare cu sistem de programare digitală. Acest sistem

permite menţinerea eficienţei maxime de epurare şi economii la consumul de energie electrică.

În urma procesului de epurare se produce o cantitate redusă de nămol în exces; astfel nămolul

trebuie evacuat doar o dată la 8-12 luni din staţie. Nămolul rezultat fiind oxidat total, nu are miros,

astfel manipularea lui este mult mai acceptabilă din punct de vedere igienic şi sanitar.

Nămolul se va vidanja şi se va duce pe halde, pentru a ajuta astfel la refacerea vegetaţiei.

2. Staţie de epurare ape menajere incinta carieră: apa menajeră ce rezultă de la grupurile

sanitare din anexa atelierului auto este condusă la staţia de epurare a apelor menajere tip ECO

CLENER VFL, de unde, după epurare, apa limpezită este evacuată în afara platformei în canalul ce

deviază pâraiele : Grozii, Ciongani şi Borzei.

Instalaţia de canalizare exterioară se va realiza cu ţeavă din PVC îmbinată mufe iar etanşarea cu

garnituri de cauciuc.

De la instalaţia interioară de canalizare până la staţia de epurare tip ECO Cleaner , conducta de

canalizare exterioară are dimensiunea Ø110 mm, iar de la staţia de epurare până în afara platformei

auto dimensiunea ţevii de canalizare exterioară este Ø200 mm, deoarece în aval de staţia de epurare

conducta de canalizare exterioară preia şi apa pluvială de la acoperişul terasă al anexei atelier.

La trecerea pe sub drumuri conducta de canalizare exterioară este protejată cu ţeavă din oţel Ø

324 x 8 mm izolată anticorosiv.

Tehnologia de epurare se bazează pe principiul epurării biologice cu nămol activ în suspensie cu

denitrificare simultană. Procesul de epurare include următoarele faze: denitrificare, aerare şi decantare.

Apa uzată curge gravitaţional în staţia de epurare şi trece prin coşul pentru reţinerea materialelor

solide. Numai materialele care nu se dezintegrează, cum ar fi cauciucurile, materialele plastice sau

textilele sunt reţinute în coş.

În zona de denitrificare azotul este eliminat din apa uzată prin descompunere biologică în mediu

anoxic. Azotaţii sunt transformaţi în azot care se degajează în atmosferă.

SC

SA

CEPROMIN



128

Pentru a evita decantarea amestecului de apă uzată şi nămol activ şi pentru creşterea eficienţei

procesului de epurare apa este amestecată permanent în compartimentul de denitrificare.

Oxigenul necesar pentru procesul de epurare este introdus prin elemente de aerare cu bule fine.

În zona de aerare are loc oxidarea materialelor organice în urma căreia rezultă bioxid de carbon, apă şi

nămol activ.

Tot în această zonă de aerare are loc oxidarea ionilor de amoniu în azotiţi şi apoi în azotaţi prin

intermediul unor bacterii specifice nitrosomonas şi nitrobacter. Aerul necesar pentru aceste procese

este asigurat de o suflantă. Funcţionarea automată a suflantei este comandată de un tablou de comandă.

Apa epurată este separată de nămolul activ în decantorul final. Apa curată este evacuată prin

conducta de evacuare în emisar. Decantorul final are forma conică şi este amplasat în bazinul de

aerare. Recircularea nămolului activ din decantor în zona de denitrificare se realizară cu ajutorul unei

pompe mammuth.

Staţiile de epurare Eco Cleaner dispun de un sistem automat pentru eliminarea spumei şi

materialelor plutitoare de pe suprafaţa decantorului. Această operaţiune este comandată de tabloul de

comandă şi are loc de 2 ori pe zi, asigurând calitatea bună a apei evacuate.

Staţiile dispun de un tablou de automatizare cu sistem de programare digitală. Acest sistem

permite menţinerea eficienţei maxime de epurare şi economii la consumul de energie electrică.

În urma procesului de epurare se produce o cantitate redusă de nămol în exces; astfel nămolul

trebuie evacuat doar o dată la 8-12 luni din staţie. Nămolul rezultat fiind oxidat total, nu are miros,

astfel manipularea lui este mult mai acceptabilă din punct de vedere igienic şi sanitar.

Nămolul se va vidanja şi se va duce pe halde, pentru a ajuta astfel la refacerea vegetaţiei.

Din staţia de epurare se evacuează la canal 7,25 m3/zi apă epurată.

Caracteristicile staţiei de epurare sunt prezentate în lista de utilaj.

Staţia de epurare se va monta îngropat, pe un strat de beton de egalizare C 2,8/3,5 de 10 cm.

Cuva staţiei de epurare rezistă la împingerea pământului dar pentru a o proteja de

suprasolicitări ce ar putea fi provocate de o prea mare apropiere a maşinilor, s-a prevăzut o

împrejmuire de protecţie în jurul acesteia cu panouri de gard din sârmă profilată fixate pe stâlpi

metalici prinşi pe fundaţii din beton C 6/7

Pentru epurarea apelor menajere de la atelierul de întreţinere auto de la carieră proiectantul a

prevăzut o staţie de epurare tip Eco Cleaner BC50 cu următoarele caracteristici:

- capacitate=7,5 m3/h;

- putere instalată = 750 W/ 380V;

- dimensiuni: a x b x h =4000mm x2160mm x 2580 mm;

SC

SA

CEPROMIN



129

- este executată din polipropilenă şi inox;

- este o construcţie compactă şi nu este sensibilă la variaţiile de debit;

- procesul de epurare este automatizat şi se produce fără degajare de mirosuri;

- sistem de comandă digital cu posibilitate de conectare la PC;

- nămolul se evacuează o dată pe an şi poate fi folosit ca îngrăşământ în agricultură;

- greutate = 1500 kg.

Construcţia, exploatarea şi dezafectarea şi demolarea instalaţiilor industriale se vor efectua ţinând seama de urmatoarele prevederi:

• Cerinţa de minimizare a cantităţii de sol care trebuie excavat sau înlocuit datorită construcţiei

şi de asigurare că materialul excavat este tratat cu atenţie (pentru a se evita modificările negative ale proprietăţilor solului);

• Cerinţa de a minimiza aportului de substanţe în sol prin scurgeri, depuneri din atmosferă şi

depozitare necorespunzătoare a materiilor prime şi reziduurilor în faza de exploatare;

• Evaluarea contaminării istorice pentru a ţine seama de condiţiile dinaintea reglementării

pentru a se asigura închiderea curată la încetarea activităţii, de exemplu decontaminarea şi reabilitare ţinând cont de folosinţa ulterioară a terenului.

In gestionarea deseurilor neextractive se va tine cont de cerintele prezentate mai sus si se

vor aplica următoarelor tehnici legate de depozitare:

� Amplasarea zonelor de stocare departe de cursuri de apă şi perimetre sensibile;

� Asigurarea unei capacităţi suficiente de drenaj al tuturor scurgerilor de suprafaţă în

infrastructura depozitului şi prevenirea contactului între scurgerile provenite din tipuri de

deşeuri incompatibile;

� Utilizarea unei zone / depozit dotat cu toate măsurile necesare de eliminare a riscurilor

specifice prezentate de deşeurile respective;

� Etichetarea clară a tuturor butoaielor/rezervoarelor de depozitare cu privire la conţinut şi

capacitate şi aplicarea unui element unic de identificare;

� Păstrarea evidenţelor pentru toate butoaiele/rezervoarele, evidenţierea elementului unic de

identificare, a capacităţii, construcţiei acestora, inclusiv materialele din care sunt confecţionate,

programului de întreţinere şi a rezultatelor inspecţiei, precum şi tipurile de deşeuri ce pot fi

depozitate în fiecare recipient.

Efectuarea activităţile de spălare va ţine seama de următoarele proceduri:

� Identificarea componentelor de spălare care ar putea fi prezente în articolele de spălat;

SC

SA

CEPROMIN



130

� Transferarea soluţiilor cu conţinut de materiale spălate în depozite corespunzătoare şi tratarea

acestora la fel cu deşeurile din care au provenit;

� Utilizarea pentru spălare a apei epurate la staţia de epurare în loc de apă proaspătă;

Maximizarea utilizării ambalajelor refolosibile (butoaie, containere, paleţi etc.);

� Păstrarea unui inventar de monitorizare a deşeurilor de pe amplasament prin utilizarea

evidenţelor privind cantităţile de deşeuri generate pe amplasament şi a celor privind

deşeurile expediate în afara amplasamentului;

Prevenirea contaminării solului prin:

� Monitorizarea suprafeţei operaţionale şi aplicarea măsurilor de prevenire sau îndepărtare

rapidă a oricăror scurgeri şi deversări accidentale;

� Utilizarea unei baze impermeabile şi a drenajului amplasamentului intern;

� Reducerea suprafeţei instalaţiei şi minimizarea utilizării rezervoarelor subterane.

2. Mangementul deseurilor neextractive va tine cont de obiectivele principale ale strategiei

de gestionare a deşeurilor:

• minimizarea generării deşeurilor;

• reutilizarea şi reciclarea deşeurilor;

• tratarea deşeurilor cât mai aproape de sursă;

• minimizarea nocivităţii deşeurilor.

2.1 Evitarea generării deşeurilor

Acţiunile prevazute in Proiectul Certej de evitare a generării de deşeuri sunt:

• La achiziţionarea de echipamente electrice şi electronice, DEVAGOLD va respecta

prevederile HG nr. 992/2005 privind limitarea anumitor substanţe periculoase în

echipamentele electrice şi electronice.

• Se interzicerea achiziţionării de materiale periculoase, precum azbestul şi bifenilii policloruraţi

flux de deşeuri periculoase va fi prevenit.

• Uzina de procesare va fi proiectată pentru a asigura retenţia pe toate zonele asociate descărcării

şi amestecului de reactivul cianură, ca şi a proceselor de leşiere şi denocivizare a cianurii; - se

vor utiliza măsuri de retenţie şi jompuri judicios amplasate pentru retenţia scurgerilor care să

SC

SA

CEPROMIN



131

permită ca orice materiale cu conţinut de cianură să fie reciclate şi reintroduse în procesul de

cianurare, în loc să fie depozitate ca deşeuri periculoase.

• Deoarece conform legislaţiei naţionale, recipientele goale cu aerosoli, indiferent de conţinut,

sunt considerate deşeuri periculoase. Ca urmare a acestei abordări, DEVAGOLD va

implementa o politică de achiziţii care să interzică în mod specific achiziţionarea de vopsele,

lubrifianţi, agenţi de curăţenie şi alte materiale consumabile sub formă de aerosoli, dacă astfel

de materiale nu au aplicabilitate specifică în întreţinere, siguranţă sau exploatare şi nu există

alternative rezonabile.

2.2 Reutilizarea şi reciclarea deşeurilor

Deşeurile vor fi reciclate pentru minimizarea ritmului de generare.

Deşeurile cu potenţială valoare de reciclare sunt:

• hârtia provenită din activităţi administrative,

• ambalajele din aluminiu,

• hârtie/carton,

• metale/echipamente vechi,

• materiale din ambalaje de lemn şi paleţi,

• sticlă,

• materiale plastice.

Se va trata cu furnizorii să accepte returnarea ambalajelor la cumpărarea de noi produse cum ar

fi:

• uleiurile uzate;

• butoaie, recipientele sau lăzile golite uzate;

• baterii umede cu acid;

• anvelope uzate;

• echipamente electrice şi electronice uzate.

Acţiunile de reducere, reutilizare şi reciclare a deşeurilor:

• Toate deşeurile reciclabile vor fi expediate la unităţi de colectare şi prelucrare/reciclare prin

unităţi specializate

• De câte ori va fi posibil, echipamentele electrice sau electronice vechi vor fi donate unei

fundaţii sau instituţii de învăţământ corespunzătoare.

SC

SA

CEPROMIN



132

• Pentru parcul auto al DEVAGOLD şi al contractorilor se va acorda prioritate în achiziţionarea

bateriilor de la furnizori care aplică sistemul depozit în vederea recuperării bateriilor uzate.

• Pentru parcul auto al DEVAGOLD şi al contractorilor se va acorda prioritate în achiziţionarea

anvelopelor de la furnizori cu program de recuperare şi reşapare.

• Pentru minimizarea deşeurilor, nămolul de epurare de la staţia de epurare a apelor menajere va

fi folosit reutilizat pe amplasament pentru reabilitarea terenului în zonele afectate de activităţile

miniere desfăşurate de DEVAGOLD în fazele de construcţie şi exploatare ale Proiectului

CERTEJ.

• O societate specializată locală – OMV PETROM -Filiala HUNEDOARA – va furniza uleiurile

de motor şi de transmisie şi va prelua uleiurile uzate.

• Anvelopele uzate vor eliminate si expediate la producătorul de ciment din zona -

Carpatcement Holding – Chiscadaga – acceptă anvelope uzate pentru co-incinerare şi

recuperare de energie in instalatia autorizata.

• Resturile de var nestins vor fi folosite pe amplasament ca reactiv alcalin la staţia de epurare a

apelor acide.

2.3 Minimizarea periculozităţii deşeurilor

Se va vor înlocui produsele cu continut de materiale periculoase, cu alte produse similare dar

care sa nu contina/sau sa aiba continut redus de substante periculoase. Câteva exemple de astfel de

produse sunt:

• echipamentele electrice şi electronice cu conţinut redus de substanţe periculoase;

• baterii şi acumulatori cu conţinut redus de metale grele;

• diluanţi şi solvenţi nepericuloşi pe bază de apă; sau

• vopsele pe bază de apă cu conţinut redus de compuşi organici (COV).

3. Gestionarea deşeurilor neextractive

Măsurile propuse pentru a se asigura gestionarea corecte pentru toate categoriile de deşeuri ce

vor fi generate în Proiectul CERTEJ sunt :

Materialele din deşeuri vor fi separate în următoarele fluxuri de deşeuri:

� deşeuri menajere (împărţite în fracţiuni pentru reciclare); � deşeuri inerte şi nepericuloase din construcţii şi demolări; � deşeuri cu azbest din demolări; � deşeuri de curăţare a deversărilor accidentale de cianură; � sol contaminat; � recipiente golite;

SC

SA

CEPROMIN



133

� baterii cu plumb şi acid; � baterii fără plumb şi acid; � echipamente electrice şi electronice uzate; � uleiuri uzate; � anvelope uzate; � vehicule scoase din uz; � filtre de ulei; � deşeuri medicale. Fiecare dintre aceste fluxuri de deşeuri va fi separat în continuare, după caz, pentru a se asigura

ca materialele incompatibile nu vor fi depozitate împreună şi pentru îndeplinirea ţintelor de reciclare şi

refolosire stabilite în fluxurilor de deşeuri.

Cărucioarele, containerele sau butoaiele de depozitare a deşeurilor vor fi aranjate astfel încât

să asigure accesul adecvat pentru transferul containerelor şi pentru intervenţie în caz de urgenţă.

Deşeurile destinate eliminării în afara amplasamentului vor fi colectate la depozit temporar pe

un amplasament ce urmeaza a fi definitivat.

Înregistrări ale operaţiunilor de gestionare a deşeurilor extractive

Coordonatorul gestionării deşeurilor răspunde de păstrarea înregistrărilor legate de întreaga

administraţie a deşeurilor.

Pentru deşeurile extractive vor fi păstrate următoarele înregistrări:

►Documentaţia tuturor proiectelor instalaţiilor de deşeuri :

• Cariera Certej

• Haldele de roci sterile Nord si Sud

• Halde şi depozite de deşeuri - iazuri

► Documentaţia tuturor proiectelor instalaţiilor generatoare de deşeuri:

• Uzina de procesare a minereului şi instalaţia de denocivizare a cianurii

• Staţia de epurare ape acide

• Statiile de epurare ape tehnologice

► Evidenţele fluxurilor de deşeuri

► Documentele de transport de deşeuri

► Evidenţe privind monitorizarea tuturor instalaţiilor de deşeuri

►Documentaţia privind închiderea tuturor instalaţiilor de deşeuri

SC

SA

CEPROMIN



134

Scenarii de generare a deşeurilor, după categorii, în principalele faze ale Proiectului Certej

DESEUCeşeurilorDESEU FAZELE PROIECTULUI CERTEJ

Categoria Subcategoria Faza de construcţie Faza de exploatare Faza de închidere

Deşeuri de tip menajer general: Zonele de organizare de santier vor genera deşeuri menajere standard, resturi de alimente şi deşeuri generale. Pot fi generate şi alte deşeuri de producţie nepericuloase.

Deşeuri de tip menajer general: Deşeurile generate în faza de exploatare vor fi resturi menajere generale şi alimentare. Pot fi generate şi alte deşeuri de producţie nepericuloase (gunoi).

Deşeuri de tip menajer general: La închidere, un număr mic de angajaţi va ramane pe amplasament pentru operatii de dezafectare a instalaţiilor şi alte activităţi de închidere. Prin urmare vor fi generate în continuare deşeuri menajere comune. Pot fi generate şi alte deşeuri de producţie nepericuloase (gunoi).

Deşeuri nepericuloase industriale sau comerciale asimilabile deşeurilor menajere

Deşeuri din ambalaje (exclusiv ambalaje de producţie): Vor fi generate ambalaje din hârtie/carton, plastic, metal şi sticlă, precum şi alte deşeuri menajere generale.

Deşeuri din ambalaje (exclusiv ambalaje de producţie): Vor fi generate ambalaje din hârtie/carton, plastic, metal şi sticlă din consumul de alimente şi alte deşeuri menajere generale.

Deşeuri din ambalaje (exclusiv ambalaje de producţie): Vor fi generate ambalaje din hârtie/carton, plastic, metal şi sticlă, precum şi alte deşeuri menajere generale, dar cantităţile se vor reduce semnificativ datorită numărului mic de angajaţi.

Deşeuri

municipale şi asimilate

Nămol de epurare de la staţia de epurare a apelor menajere.

Nămol de epurare: In zonele de organizare de santier se vor amenaja staţii temporare de epurare a apelor menajere, care vor genera nămol de epurare nepericulos.

Nămol de epurare: Va fi construită o staţie de epurare a apelor menajere care va genera nămol de epurare nepericulos.

Nămol de epurare: In faza de închidere, un număr mic de angajaţi va ramane pe amplasament pentru operatii de dezafectare a instalaţiilor şi alte activităţi de închidere şi pentru functionarea staţiei de epurare a apelor menajere şi monitorizarea condiţiilor de mediu. Nămolul de epurare de la staţia de epurare a apelor uzate menajere va continua să se producă şi în această perioadă.

SC

SA

CEPROMIN



135



Deşeuri din ambalaje de producţie: Vor fi generate ambalaje din hârtie/carton, plastic, lemn, metal, materiale compozite şi amestecuri, rezultate din gama variată de bunuri şi echipamente necesare în activităţile de construcţie. Vor fi negociate cu principalii furnizori de materiale consumabile opţiuni de livrare în recipiente returnabile, pentru a minimiza generarea acestor deşeuri.

Deşeuri din ambalaje de producţie: Vor fi generate ambalaje din hârtie/carton, plastic, lemn, metal, materiale compozite şi amestec din expedierea şi livrarea unei game variate de bunuri şi echipamente legate de activitatea uzinei de preparare şi a altor instalatii de producţie. Vor fi negociate cu principalii furnizori de materiale consumabile opţiuni de livrare în recipiente returnabile pentru a minimiza acest flux de generare a deşeurilor.

Deşeuri din ambalaje de producţie: Vor fi generate ambalaje din hârtie/carton, plastic, metal şi materiale compozite şi mixte din livrarea de bunuri şi echipamente legate de activităţile de închidere. Vor fi negociate cu furnizorii de materiale consumabile, livrarea acestora, în recipiente returnabile pentru a minimiza generarea deşeurilor.

Echipamente electrice şi electronice uzate: Se anticipează că toate aparatele electronice /electrice funcţionale vor continua să fie utilizate în fazele de exploatare şi închidere. Este posibila generarea de deşeuri de echipamente electrice /electronice prin înlocuirea computerelor defecte sau a altor echipamente electronice sau aparate electrice.

Echipamente electrice şi electronice uzate: Vor fi generate deşeuri de echipamente electrice /electronice prin înlocuirea computerelor defecte sau depăşite moral cu alte echipamente electronice sau aparate electrice. O serie de aparate electronice/electrice funcţionale vor continua să fie utilizate în faza de exploatare.

Echipamente electrice şi electronice uzate: Vor putea fi generate deşeuri de echipamente electrice /electronice la încheierea fazei de închidere, de ex. computere defecte, alte echipamente electronice sau aparate electrice. Echipamentele funcţionale vor fi donate la terminarea operatiilor de închidere.

Deşeuri de

producţie

Deşeuri de producţie nepericuloase

Vehicule scoase din uz: În faza de construcţie acest flux de deşeuri nu va exista decât pentru vehicule avariate.

Vehicule scoase din uz: În faza de exploatare, parcurile auto proprii şi ale contractorilor sunt preconizate a fi vândute la mâna a doua, înainte de a fi scoase din uz. Acest flux de deşeuri nu va exista decât pentru vehicule avariate pentru care costul reparaţiei ar depăşi probabil preţul obţinut din vânzare.

Vehicule scoase din uz: În faza de închidere, parcurile auto proprii şi ale contractorilor vor fi probabil vândute (la mâna a doua) înainte de a fi scoase din uz. Acest flux de deşeuri nu va exista decât pentru vehicule avariate pentru care costul reparaţiei depaseste pretul estimat a fi obţinut prin vânzare.

SC

SA

CEPROMIN



136



Anvelope uzate: Anvelopele uzate vor fi generate de parcurile auto ale DevaGold - Proiect Certej şi ale contractorilor utilizate la organizarile de santier în faza de construcţie.

Anvelope uzate: Anvelopele uzate de toate mărimile vor fi generate în faza de exploatare de parcurile auto ale Proiect Certej şi ale contractorilor (autobasculante, buldozere, compresoare şi alte tipuri de vehicule şi echipamente mobile).

Anvelope uzate: Anvelopele uzate rămâne ca flux de deşeuri de la vehiculele şi echipamente mobile folosite în activităţi de închidere şi reconstructie ecologica

Filtre de ulei uzate: Filtrele de ulei uzate vor fi generate de parcurile auto ale Proiect Certej şi ale contractorilor, utilizate în faza de construcţie.

Filtre de ulei uzate: Filtrele de ulei uzate vor fi generate de parcurile auto proprii şi ale contractorilor, utilizate în faza de exploatare. Filtre de ulei uzate:

Filtrele de ulei uzate vor fi generate de parcurile auto proprii şi ale contractorilor utilizate în faza de inchidere şi reabilitare.

Recipiente uzate de aerosoli: Vor fi generate mici cantităţi de recipiente de aerosoli din construcţia sau întreţinerea instalaţiilor.

Recipiente uzate de aerosoli: Vor fi generate mici cantităţi de recipiente de aerosoli din întreţinerea instalaţiilor.

Recipiente uzate de aerosoli: Vor fi generate mici cantităţi de recipiente de aerosoli din întreţinerea unui număr redus de instalaţii care vor rămâne în funcţiune în faza de închidere.

Deşeuri metalice feroase şi neferoase Nu este cazul

Deşeuri metalice feroase şi neferoase Activităţile de extracţie vor genera probabil deşeuri metalice, precum sape de foraj si cabluri . Uzina de procesare va genera blindaje de la mori în urma activităţilor de reparaţii, precum şi alte deşeuri metalice în urma activităţilor de întreţinere a vehiculelor/ utilajelor.

Deşeuri metalice feroase şi neferoase Se vor genera acest tip de deseuri in special din activitatile de demolare si din cele de de întreţinere a vehiculelor si utilajelor, folosite la activitatile din faza de inchidere

Deşeuri de

producţie

Deşeuri de producţie periculoase

Deşeuri cu azbest din demolări: Nu vor fi acceptate pe amplasament azbest sau materiale care conţin azbest în această fază a Proiectului.

Nu este cazul

Deşeuri cu azbest din demolări: Deoarece nu vor fi acceptate pe amplasament azbest sau materiale care conţin azbest, nu vor fi generate deşeuri cu azbest în faza de închidere a Proiectului.

SC

SA

CEPROMIN



137



Substanţe şi deşeuri periculoase: Din activităţile de construcţie vor rezulta mici cantităţi de deşeuri periculoase (resturi de vopsele, de solvenţi, scurgeri de uleiuri şi unsori). Transformatoarele şi condensatorii uzaţi rezultaţi pot conţine compuşi bifenil policloruraţi sau alte substanţe periculoase vor fi considerate deşeuri periculoase şi vor fi incluse în acest flux de deşeuri.

Substanţe şi deşeuri periculoase: In faza de exploatare si preparare a minereului vor fi generate cantităţi (reduse) de deşeuri cum ar fi: ▪ resturi de reactivi tehnologici şi substanţe de la staţiile de epurare (epurare ape acide din cariera, epurare apelor menajere, staţia de epurare a apelor acide şi operaţiunile de leşiere cu carbon. Reactivii chimici vor fi expediaţi în containere mari reutilizabile şi recuperabile care să minimizeze generarea acestui flux de deşeuri. Cantităţile neutilizate de reactivi chimici din aceste containere sau recipiente vor fi returnate producătorilor sau predate unor unităţi de reciclare autorizate. Cianura va fi stocată în containere din oţel cu pereţi dubli Staţia de denocivizare a cianurii va împiedica generarea de deşeuri de cianură. Staţia de cianurare va fi proiectată pentru a reţine orice scurgeri care ar putea apărea prin fisurarea conductelor de transport sau defectării echipamentelor. ▪ resturi de vopsele şi solvenţi

Substanţe şi deşeuri periculoase: Cantităţi reziduale de substanţe chimice de procesare, vopsele şi solvenţi, ca şi resturi provenite din îndepărtarea scurgerilor pot fi generate şi în faza de închidere.

Baterii şi acumulatori cu plumb (acid): Bateriile uzate cu plumb şi acid vor fi generate de vehiculele din parcurile auto ale Proiect Certej şi ale contractorilor utilizate în faza de construcţie.

Baterii şi acumulatori cu plumb (acid): Bateriile uzate cu plumb şi acid vor fi generate în faza de exploatare de vehiculele din parcurile auto ale Proiect Certej şi ale contractorilor: camioane, buldozere, excavatoare, instalaţii de foraj şi alte tipuri de vehicule şi echipamente mobile.

Baterii şi acumulatori cu plumb (acid): Bateriile uzate cu plumb şi acid uzate vor fi generate în faza de închidere de vehiculele din parcurile auto şi de echipamente mobile folosite în activităţi de ecologizare si închidere.

SC

SA

CEPROMIN



138



Baterii fără plumb şi acid: Mici cantităţi de baterii fără plumb şi acid vor fi generate de utilizarea lanternelor, radiourilor şi altor tipuri de aparate electrice/electronice portabile utilizate de angajaţi în faza de construcţie. Majoritatea bateriilor vor fi de tip uscat cu mangan; vor fi generate şi cantităţi mai mici de baterii cu nichel-cadmiu sau acumulatori reîncărcabili epuizaţi.

Baterii fără plumb şi acid: Mici cantităţi de baterii fără plumb şi acid vor fi generate de utilizarea lanternelor, radiourilor şi altor tipuri de aparate electrice/electronice portabile utilizate de angajaţi în faza de exploatare. Majoritatea bateriilor vor fi de tip uscat cu mangan; vor fi generate şi cantităţi mai mici de baterii cu nichel-cadmiu sau acumulatori reîncărcabili epuizaţi.

Baterii fără plumb şi acid: Mici cantităţi de baterii fără plumb şi acid vor fi generate de utilizarea lanternelor, radiourilor şi altor tipuri de aparate electrice/electronice portabile utilizate de angajaţi în faza de închidere/reabilitare. Majoritatea bateriilor vor fi de tip uscat cu mangan; vor fi generate şi cantităţi mai mici de baterii cu nichel-cadmiu sau acumulatori reîncărcabili epuizaţi.

Uleiuri uzate: Uleiurile de transmisie, de motor, hidraulice şi de lubrifiere şi unsorile uzate vor fi generate de parcurile auto ale Proiect Certej şi ale contractorilor utilizate în faza de construcţie.

Uleiuri uzate: Uleiurile de transmisie, de motor, hidraulice şi de lubrifiere şi unsorile uzate vor fi generate în faza de exploatare de parcurile auto şi de echipamente ale Proiect Certej şi ale contractorilor: camioane grele, buldozere, excavatoare, instalaţii de foraj şi alte tipuri de vehicule şi echipamente mobile.

Uleiuri uzate: Uleiurile de transmisie, de motor, hidraulice şi de lubrifiere şi unsorile uzate vor fi generate în faza de închidere de parcurile auto şi de echipamente folosite în activităţi de închidere şi reabilitare.

Deşeuri de

producţie

Deşeuri din construcţii şi demolări

Deşeuri mixte din construcţii şi demolări Deşeuri mixte inerte şi nepericuloase din construcţii şi demolări, precum piatră de construcţie şi cărămizi, beton, plăci ceramice şi sticlă vor fi generate din demolarea structurilor existente şi construirea celor noi. Vor fi de asemenea generate deşeuri de construcţie (în special metalice) în faza de construcţie.

Nu este cazul

Deşeuri mixte din construcţii şi demolări Clădirile şi alte structuri vor fi demontate şi mutate de pe amplasament, dacă nu vor fi compatibile cu utilizarea ulterioară a terenurilor. Toate deşeurile cu caracteristici de deşeuri inerte şi nepericuloase (cărămizi, beton, sticlă, beton armat, beton simplu, alte deşeuri de materiale de construcţii) vor fi

SC

SA

CEPROMIN



139



tratate ca deşeuri din demolări. Utilajele, echipamentele, rezervoarele de stocare, conductele şi suporţii metalici vor fi de asemenea îndepărtate de pe amplasament. Opţiunea preferabilă pentru toate acestea va fi reutilizarea benefică în regiune, generarea deşeurilor nu va avea loc decât dacă nu se va putea identifica nici o opţiune de

Deşeuri

medicale Deşeuri medicale periculoase şi nepericuloase

Deşeuri medicale periculoase şi nepericuloase

Punctele de prim ajutor din organizarile de santier

vor genera deşeuri medicale ( potenţial infecţioase)


Punctele de prim ajutor din cariera si de la Uzina de

preparare şi dispensarul vor genera deşeuri medicale ( potenţial infecţioase)


Vor continua să fie generate mici volume de

deşeuri medicale şi infecţioase câtă vreme vor continua să funcţioneze punctele de prim

SC

SA

CEPROMIN



140

Cap.9. Cheltuieli aferente managementului deşeurilor/reziduurilor miniere

Forare, puşcare, încărcarea şi transportul rocii sterile

1. Operaţia de forare

1.1 Date de intrare.

Se vor efectua foraje pentru gauri de puscare folosind foreze DTH, cu diametre pana la 165

mm si o foreza cu diametre pana la 140 mm.

Operaţiunea de forare va asigura extragerea descopertei din carieră, care se prezintă astfel :

Extras UM An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total

Steril mil. t 1,5 4,7 4,5 12,4 12,1 11,2 12,5 10 9,4 5,3 0,8 84,4

Prin anul 0 se intelege anul de pre-productie

1.2. Determinarea numarului de foreze si a timpului de lucru.

Regimul normal de lucru pentru cariera este de 3 schimburi pe zi si respectiv 350 zile pe an.

Utilajele principale vor lucra efectiv 6,5 ore pe schimb (max. 19,5 ore/zi) restul timpului fiind alocat

pentru alimentare, intretinere si deplasare.

Pentru asigurarea descopertei prevazuta mai sus sunt necesare pentru forarea gaurilor de

puscare: 1 – 2 foreze.

1.3. Determinarea consumului si a costurilor de motorina.

Forezele principale au motoare de 220 CP si un consum in sarcina de 170 gr./CPh reprezentand

un consum mediu de 44 l/h de motorina. Consumurile anuale pentru forezele principale sunt calculate

in tabelul de mai jos.

Anul Ore de funct. o foreza

Nr. de foreze

Total ore functionare

Consum total ( l )

0 1.280 1 1.280 56.320

1 4.420 1 4.420 194.480

2 3.650 1 3.650 160.600

3 4.130 2 8.260 363.440

4 4.095 2 8.190 360.360

5 3.870 2 7.740 340.560

6 4.225 2 8.450 371.800

7 3.520 2 7.040 309.760

8 3.360 2 6.720 295.680

9 2.270 2 4.540 199.760

10 450 2 900 39.600

Total 61.190 2.692.360

SC

SA

CEPROMIN



141

Foreza ajutatoare are motor de 170 CP si un consum in sarcina de 175 gr./CPh reprezentand un

consum mediu de 35 l/h de motorina. Consumurile anuale pentru foreza ajutatoare sunt calculate in

tabelul de mai jos. Aceasta foreza functioneaza un schimb pe zi si deci 6,5 x 350 = 2275 ore/an.

Anul Ore de funct.

o foreza

Nr.

de foreze

Total ore

functionare

Consum

total ( l )

0 0 0 0 0

1 2.275 1 2.275 79.625

2 2.275 1 2.275 79.625

3 2.275 1 2.275 79.625

4 2.275 1 2.275 79.625

5 2.275 1 2.275 79.625

6 2.275 1 2.275 79.625

7 2.275 1 2.275 79.625

8 2.275 1 2.275 79.625

9 2.275 1 2.275 79.625

10 2.275 1 2.275 79.625

Total 22.750 796.250

Cheltuielile anuale specifice privind consumul de motorina sunt calculate in tabelul de mai jos.

S-a considerat un pret de 3,6 lei/l la motorina (fara TVA).

Pentru steril

Anul Cost total

(lei)

Cheltuieli

spf.(lei/t)

0 126.435 0,084

1 578.429 0,123

2 579.537 0,129

3 1.306.886 0,105

4 1.266.402 0,105

5 1.190.407 0,106

6 1.307.644 0,105

7 1.075.874 0,107

8 1.021.917 0,109

9 633.177 0,119

10 201.527 0,251

Total 9.288.235 0,110

SC

SA

CEPROMIN



142

1.4. Determinarea consumurilor si a cheltuielilor pentru uleiuri.

In functionare se consuma ulei de motor, ulei de transmisie si ulei hidraulic. Consumurile

medii la cele doua tipuri de foreze sunt de 95 l/100 ore pentru forezele principale si de 60 l/100 ore

pentru foreza ajutatoare, valori care insumeaza cele trei tipuri de uleiuri. Considerandu-se un pret

mediu pentru uleiuri de 6,2 lei/l (fara TVA) consumurile si costurile la uleiuri sunt determinate in

tabelul urmator.

Pentru steril

Anul Consum

total ( l )

Pret total

(lei)

Cons.

spf.

(l/t)

Chelt.

spf.

(lei/t)

0 1.613 10.000 0,0011 0,006

1 3.269 20.268 0,0007 0,004

2 3.246 20.125 0,0007 0,004

3 7.565 46.903 0,0006 0,004

4 7.329 45.439 0,0006 0,003

5 6.876 42.631 0,0006 0,003

6 7.575 46.965 0,0006 0,003

7 6.195 38.409 0,0006 0,003

8 5.874 36.418 0,0006 0,004

9 3.583 22.214 0,0007 0,004

10 1.045 6.479 0,0013 0,007

Total 54.168 335.842

1.5. Determinarea cheltuieliilor cu intretinerea si repararea forezelor.

In atelierul din incinta carierei se vor executa lucrarile de intretinere zilnica a utilajului de

cariera, reviziile tehnice (RT) si reparatiile curente (RC1 si RC2). Costurile acestor lucrari sunt

calculate in tabelele de mai jos. Valorile de inlocuire ale utilajelor se regasesc in formularul de

achizitie si inlocuire utilaje. Coeficientii si intervalele intre interventii sunt luate din normativele

departamentale de reparatii.

SC

SA

CEPROMIN



Simbol:

CP – DG – 01

143

Costuri specifice cu reparatiile

Anul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Total steril extras (mii t) 1500 4700 4500 12400 12100 11200 12500 10000 9400 5300 800

Chelt specifice pe steril extras (lei/t) 0,026 0,034 0,041 0,042 0,040 0,040 0,041 0,040 0,040 0,036 0,052

SC

SA

CEPROMIN



144

1.6. Determinarea cheltuielilor cu materialele consumabile.

Consumurile si costurile specifice sunt calculate in tabelele urmatoare.

Consumuri specifice

Pentru steril

Denumire material U.M. Pret unitar (lei/UM)

Consum specific

UM/t steril

Cost specific

lei/t steril

Sapa de foraj D=140 mm buc 8.399,68 0,000031 0,2604

Prajini de foraj D= 140 mm kg 11,7 0,000133 0,0016

Capete detasabile buc 59,86 0,000350 0,0209

Total 0,2829

Costuri totale şi specifice

1.7. Calculul amortizarilor.

Cheltuielile de amortizare au fost determinate in functie de durata normata de viata a forezelor (cod

2.1.1) asa cum este prevazuta in HG 964/1998.

Amortizari specifice (lei/t)

Anul Valoare totala

Steril extras (tone)

Amort. pe steril (lei/t)

0 130.500 1.500.000 0,087

1 202.100 4.700.000 0,043

2 234.000 4.500.000 0,052

3 458.800 12.400.000 0,037

4 447.700 12.100.000 0,037

5 436.800 11.200.000 0,039

6 687.500 12.500.000 0,055

Anul Total pt.

steril (lei)

0 424.358

1 1.329.655

2 1.273.074

3 3.508.027

4 2.852.629

5 3.168.540

6 3.536.317

7 2.829.057

8 2.659.310

9 1.499.398

10 226.324

Total 23.877.216

SC

SA

CEPROMIN



145

7 490.000 10.000.000 0,049

8 385.400 9.400.000 0,041

9 318.000 5.300.000 0,060

10 137.600 800.000 0,172

Total 4.051.200 84.400.000 0,048

1.8. Cheltuielile salariale cu personalul de deservire.

Pentru operatorii de pe foreze (sondori) s-au luat in considerare salariile medii pe ramura extractiva din minerit. Pornind de la numarul forezelor in functiune si regimul de lucru, se determina numarul de personal si cheltuielile cu acesta, in tabelul de mai jos.

Cheltuieli salariale / sondor (lei) Cheltuieli salariale / asist. sondor (lei)

Venit brut anual 28.930 Venit brut anual 21.264

CAS 20,8% 6.017 CAS 20,8% 4.423

CASS 5,2% 1.504 CASS 5,2% 1.106

CCI 0,85% 246 CCI 0,85% 181

Ajutor de somaj 0,50% 145 Ajutor de somaj 0,50% 106

Fond de risc 0,6% 174 Fond de risc 0,60% 128

Fond garantare salarii 0,25% 72 Fond garantare salarii 0,25% 53

ITM 0,75% 217 ITM 0,75% 159

Total 37.305 Total 27.420

Pentru steril Anul

Nr. sondori

Nr. Asistenti sondori

Nr. Total muncitori Total

(lei) Specific

(lei/t)

0 2 2 4 80.863 0,054

1 4 4 8 152.021 0,031

2 4 4 8 173.795 0,039

3 7 7 14 371.862 0,030

4 7 7 14 362.865 0,030

5 7 7 14 339.002 0,032

6 7 7 14 365.186 0,030

7 7 7 14 348.331 0,035

8 7 7 14 343.274 0,037

9 4 4 8 163.265 0,031

10 4 4 8 121.770 0,152

Total 2.911.921 0,034

SC

SA

CEPROMIN



146

1.9. Costurile cumulate pentru activitatea de forare.

Prin cumularea cheltuielilor cuprinse in tabelele de mai sus se obtin urmatoarele cheltuieli totale :

Forare pentru steril

Anul Motorina Uleiuri Reparatii Materiale Amortizari Salarii Total lei/t

0 126.435 10.000

75.466 424.358 130.901 80.863 848.023 0,565

1 578.429 20.268

327.908 1.329.655 203.998 152.021 2.612.279 0,556

2 579.537 20.125

326.084 1.273.074 233.215 173.795 2.605.830 0,579

3 1.306.886 46.903

755.807 3.508.027 457.134 371.862 6.446.619 0,520

4 1.266.402 45.439

732.230 2.852.629 446.075 362.865 5.705.640 0,472

5 1.190.407 42.631

687.242 3.168.540 439.065 339.002 5.866.887 0,524

6 1.307.644 46.965

756.694 3.536.317 685.394 365.186 6.698.200 0,536

7 1.075.874 38.409

619.455 2.829.057 492.652 348.331 5.403.778 0,540

8 1.021.917 36.418

587.580 2.659.310 381.047 343.274 5.029.546 0,535

9 633.177 22.214

359.302 1.499.398 317.153 163.265 2.994.509 0,565

10 201.527 6.479

106.394 226.324 137.985 121.770 800.479 1,001

Total 9.288.235 335.842

5.334.165 23.877.216 3.924.618 2.911.921 45.671.997 0,541

2. Operaţia de puscare

2.1. Determinarea costurilor cu materialele consumabile.

Consumurile specifice de materiale sunt:

Pentru steril

Denumire material U.M. Pret

unitar (lei/UM)

Consum specific

UM/t steril

Cost specific

lei/t steril

Exploziv Nitramon AM-1 kg 1,5936 0,32 0,083377

Exploziv de initiere kg 7,0872 0,000256 0,001512

Capse electrice de initiere buc 1,4052 0,000128 0,000150

Capse NONEL U 500 buc 1,3356 0,002560 0,002850

Conectori SL 25 buc 48,8472 0,000384 0,015643

Cablu electric de puscare buc 0,5916 0,001922 0,000948

Total 0,104480

Iar costurile totale si specifice sunt:

Anul Total pt.

steril (lei)

0 188.065

1 589.270

2 564.194

3 1.554.668

4 1.517.056

5 1.404.217

SC

SA

CEPROMIN



147

6 1.567.206

7 1.253.765

8 1.178.539

9 664.495

10 100.301

Total 10.581.778

2.2. Cheltuieli cu munca vie.

Puscarea gaurilor forate se face o data pe zi, intre doua schimburi. Artificierii lucreaza intr-un singur

schimb fiind necesare 4 echipe artificier – ajutor pentru pregatirea tuturor gaurilor de puscare executate

intr-o zi. Salariile acestor echipe au fost considerate aceleasi ca si la forare.

Cheltuieli salariale / sondor (lei) Cheltuieli salariale / asist. sondor (lei)

Venit brut anual 28.930 Venit brut anual 21.264

CAS 20,8% 6.017 CAS 20,8% 4.423

CASS 5,2% 1.504 CASS 5,2% 1.106

CCI 0,85% 246 CCI 0,85% 181

Ajutor de somaj 0,50% 145 Ajutor de somaj 0,50% 106

Fond de risc 0,6% 174 Fond de risc 0,60% 128

Fond garantare salarii 0,25% 72 Fond garantare salarii 0,25% 53

ITM 0,75% 217 ITM 0,75% 159

Total 37.305 Total 27.420

Cheltuielile salariale sunt evidentiate in tabelul urmator.

Pentru steril Anul

Nr. artificieri

Nr. ajutori

artificieri

Nr. Total muncitori Total

(lei) Specific

(lei/t)

0 4 4 8 161.726 0,107

1 4 4 8 152.022 0,032

2 4 4 8 173.795 0,039

3 4 4 8 212.492 0,018

4 4 4 8 207.352 0,018

5 4 4 8 204.093 0,018

6 4 4 8 208.678 0,017

7 4 4 8 199.047 0,020

8 4 4 8 196.157 0,021

9 4 4 8 163.266 0,031

10 4 4 8 121.770 0,152

Total 2.135.409 0,025

SC

SA

CEPROMIN



148

2.3. Determinarea cheltuielilor totale la puscare.

Prin insumarea celor doua capitole de cheltuieli se obtin :

Pentru steril Anul Total

(lei) Specific

(lei/t)

0 349.791 0,233

1 741.292 0,158

2 737.989 0,164

3 1.767.160 0,143

4 1.724.408 0,143

5 1.608.310 0,144

6 1.775.884 0,142

7 1.452.812 0,145

8 1.374.696 0,146

9 827.761 0,156

10 222.071 0,278

Total 12.717.187 0,151

3. Operaţia de încărcare

3.1. Determinarea numarului necesar de incarcatoare

Incarcarea sterilului Productivitatea teoretica a unui excavator folosit la incarcare se determina pornind de la: - durata unui ciclu complet (incarcare cupa, rotire brat, golire cupa) : 25 secunde - capacitatea cupei : 10,5 mc PT = 10,5 x (3.600 : 25) = 1.512 mc/h sau PT = 1.512 mc/h x 2,2 t/mc = 3326 t/h Productivitatea reala de incarcare reprezinta 30% din cea teoretica, restul de timp fiind consumat cu

alimentarea cu carburant, mutarea pe un nou amplasament, intretinerea si repararea utilajului.. PR = 0,3 x 3326 = 998 t/h

Numarul necesar de excavatoare, pentru incarcarea sterilului, in regim de lucru de 350 zile/an, 3 sch./zi de 6,5 ore/sch. este:

Cantitate steril pentru incarcat

Anul (t/an) (t/zi) (t/schimb) (t/h)

Productivitate excavator.

(t/h)

Nr.necesar excavatoare

0 1.500.000 4.286 1.429 220 998 1

1 4.700.000 13.429 4.476 689 998 1

2 4.500.000 12.857 4.286 659 998 2

3 12.400.000 35.429 11.810 1.817 998 2

4 12.100.000 34.571 11.524 1.773 998 2

5 11.200.000 32.000 10.667 1.641 998 2

6 12.500.000 35.714 11.905 1.832 998 2

7 10.000.000 28.571 9.524 1.465 998 2

8 9.400.000 26.857 8.952 1.377 998 2

9 5.300.000 15.143 5.048 777 998 2

10 800.000 2.286 762 117 998 2

SC

SA

CEPROMIN



149

3.2. Determinarea costurilor cu combustibilul.

Pentru incarcarea sterilului in autobasculante vor fi utilizate excavatoare cu cupa inversa de 10,5

mc, echipate cu motoare diesel de 908 CP, avand un consum de 140 gr./CPh, respectiv 150 l/h de lucru.

Pentru incarcarea minereului va fi folosit un excavator cu cupa de 6,8 mc, echipat cu motor de 672

CP si consum de 140 gr/CPh, respectiv 110 l/h.

Numarul de ore de functionare a excavatoarelor este egal cu cel al unei autobasculante. Orele de functionare a autobasculantelor a fost determinat in breviarul de calcul pentru transport. Anul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ore total funct. basculante la steril 5.431 14.856 15.517 35.632 38.247 39.908 41.667 31.609 35.115 21.931 3.908

Nr. basc. la steril 3 2 4 6 6 6 6 6 5 4 3

Ore/basc.steril 2.056 6.749 3.808 6.310 6.868 6.282 6.609 5.460 6.938 5.322 1.297

Consumurile de motorina sunt determinate in tabelul de mai jos.

Consum motorina la incarcare steril

Anul Ore de funct. un incarcator

Nr. incarcatoare

Total ore functionare

Consum total ( l )

Consum specific (l/t)

0 2.056 1 2.056 308.405 0,2056

1 6.749 1 6.749 1.012.284 0,2154

2 3.808 2 7.617 1.142.529 0,2539

3 6.310 2 12.619 1.892.857 0,1526

4 6.868 2 13.736 2.060.345 0,1703

5 6.282 2 12.563 1.884.483 0,1683

6 6.609 2 13.218 1.982.759 0,1586

7 5.460 2 10.920 1.637.931 0,1638

8 6.938 2 13.875 2.081.281 0,2214

9 5.322 2 10.644 1.596.552 0,3012

10 1.297 2 2.594 389.163 0,4865

Total 106.591 15.988.588 0,1894

Cheltuielile specifice cu combustibilul sunt urmatoarele :

Incarcare steril Anul

Cost total (lei)

Cheltuieli spf.(lei/t)

0 1.107.764 0,739

1 3.636.035 0,774

2 4.103.860 0,912

3 6.798.972 0,548

4 7.400.572 0,612

5 6.768.891 0,604

6 7.121.889 0,570

7 5.883.300 0,588

8 7.475.773 0,795

9 5.734.670 1,082

10 1.397.837 1,747

Total 57.429.564 0,680

SC

SA

CEPROMIN



150

3.3. Determinarea consumurilor de uleiuri.

Consumurile medii de uleiuri, aceleasi ca si la utilajele de forare sunt :

- excavatoare la steril 75 l/100 ore de functionare

- excavatoare la minereu 60 l/100 ore de functionare

Pretul mediu la un litru de ulei echivalent 6,2 lei/l

Cu aceste date se pot calcula consumurile de uleiuri in tabelul urmator :

Incarcare steril

Anul Ore de fuction.

Consum total ( l )

Pret total (lei)

Cons. spf. (l/t)

Chelt. spf.

(lei/t)

0 2.056 1.542 9.560 0,0010 0,006

1 6.749 5.061 31.378 0,0011 0,007

2 3.808 2.856 17.707 0,0006 0,004

3 6.310 4.732 29.338 0,0004 0,002

4 6.868 5.151 31.936 0,0004 0,003

5 6.282 4.711 29.208 0,0004 0,003

6 6.609 4.957 30.733 0,0004 0,002

7 5.460 4.095 25.389 0,0004 0,003

8 6.938 5.203 32.259 0,0006 0,003

9 5.322 3.991 24.744 0,0008 0,005

10 1.297 973 6.033 0,0012 0,008

Total 57.698 43.273 268.286 0,0005 0,003

3.4. Determinarea costurilor de amortizare utilaje de incarcare.

Durata normata de viata a excavatoarelor este de 10 ani (cod.2.20.1.1), conform HG 964/1998.

Cheltuielile anuale de amortizare se regasesc in tabelele de mai jos.

Incarcare steril

(lei)

Excavatorul nr. Anul

1 2 3

Valoare totala

0 431.972 431.972

1 431.972 431.972

2 431.972 479.969 863.943

3 431.972 479.969 863.943

4 431.972 479.969 863.943

5 431.972 479.969 719.953 1.583.896

6 431.972 479.969 719.953 1.583.896

7 431.972 479.969 719.953 1.583.896

8 431.972 479.969 719.953 1.583.896

9 431.972 479.969 719.953 1.583.896

10 479.965 719.953 1.151.924

Total 4.319.717 4.319.717 4.319.717 12.959.151

SC

SA

CEPROMIN



151

Amortizarile specifice fiind de :

Anul Valoare totala

Steril incarcat (tone)


0 432.000 1.500.000 0,288

1 432.400 4.700.000 0,092

2 864.000 4.500.000 0,192

3 868.000 12.400.000 0,070

4 859.100 12.100.000 0,071

5 1.579.200 11.200.000 0,141

6 1.587.500 12.500.000 0,127

7 1.580.000 10.000.000 0,158

8 1.579.200 9.400.000 0,168

9 1.584.700 5.300.000 0,299

10 1.152.000 800.000 1,440

Total 12.491.200 84.400.000 0,148

3.5. Determinarea costurilor de intretinere si reparatii utilaje de incarcare. Se executa acelasi tip de lucrari ca si la utilajele de forare, costurile de intretinere si reparatii sunt calculate in tabelul urmator: Anul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Valoarea

reparaţiilor

292.996 961.705 1.085.442 1.798.279 1.957.399 1.790.323 1.883.689 1.556.090 1.977.288 1.516.780 369.718

3.6. Determinarea costurilor salariale. Cheltuieli salariale / excavatorist (lei)

Venit brut anual 28.930

CAS 20,8% 6.017

CASS 5,2% 1.504

CCI 0,85% 246

Ajutor de somaj 0,50% 145

Fond de risc 0,6% 174

Fond garantare salarii 0,25% 72

ITM 0,75% 217

Total 37.305

Se lucreaza in 3 schimburi, exista a 4-a formatie pentru acordarea de concedii si libere

Incarcat steril

Anul Nr. excavatoristi

Total (lei)

Specific (lei/t)

0 8 149.154 0,099

1 8 149.154 0,032

2 12 298.308 0,066

SC

SA

CEPROMIN



152

3 12 298.308 0,024

4 12 298.308 0,025

5 12 298.308 0,027

6 12 298.308 0,024

7 12 298.308 0,030

8 12 298.308 0,032

9 12 298.308 0,056

10 12 298.308 0,373

Total 2.983.077 0,035

3.7. Cheltuielile totale de incarcare sunt cumulate in tabelul de mai jos.

Incarcat steril

Anul Motorina Uleiuri Reparatii Amortizari Salarii Total lei/t

0 1.107.764 9.560 292.996 431.972 149.154 1.842.292 1,228

1 3.636.035 31.378 961.705 431.972 149.154 5.061.090 1,077

2 4.103.860 17.707 1.085.442 863.943 298.308 6.070.952 1,349

3 6.798.972 29.338 1.798.279 863.943 298.308 9.490.532 0,765

4 7.400.572 31.936 1.957.399 863.943 298.308 10.253.850 0,847

5 6.768.891 29.208 1.790.323 1.583.896 298.308 10.172.318 0,908

6 7.121.889 30.733 1.883.689 1.583.896 298.308 10.620.207 0,850

7 5.883.300 25.389 1.556.090 1.583.896 298.308 9.048.675 0,905

8 7.475.773 32.259 1.977.288 1.583.896 298.308 11.069.216 1,178

9 5.734.670 24.744 1.516.780 1.583.896 298.308 8.860.090 1,672

10 1.397.837 6.033 369.718 1.151.924 298.308 2.925.512 3,657

Total 57.429.564 268.286 15.189.710 12.527.178 2.983.077 85.414.738 1,012

4. Operaţia de transport steril

4.1. Determinarea numarului necesar de autobasculante

Luand in considerare numarul necesar de curse si numarul posibil pe care le poate face anual o

autobasculanta (luate din calculul consumului de uleiuri) rezulta numarul necesar anual de autobasculante:

Numar anual de curse Timpi anuali de lucru

Anul steril

Nr.necesar de curse/ora steril

Nr.posibil curse/ora

Nr.necesar bascul.

0 17.241 4,04 5.431 3,35 4

1 54.023 13,47 14.856 3,41 4

2 51.724 11,28 15.517 3,37 6

3 142.529 25,43 35.632 3,93 7

4 139.080 25,43 38.247 3,61 7

5 128.736 23,91 39.908 3,25 8

6 143.678 26,10 41.667 3,37 8

7 114.943 21,89 31.609 3,42 8

8 108.046 20,88 35.115 2,93 7

9 60.920 14,15 21.931 2,59 7

10 9.195 2,86 3.908 2,15 7

SC

SA

CEPROMIN



153

4.2. Determinarea consumului de carburant.

Transportul se face cu autobasculante de 91 t, avand puterea motorului de aprox. 1000 CP.

Consumul mediu de carburant este de 225 l/100 kme.

Drumul este de categoria E, avand un coeficient de majorare a consumului de carburant de k=1,4.

Consumul cu incarcatura creste cu 100%.

Distantele medii de transport la haldele de steril si la concasorul de minereu se modifica in fiecare

an in functie de dezvoltarea carierei.

Consumurile de carburant se determina in functie de parcursurile echivalente anuale ca si in tabelele

de mai jos.

Transport steril

Anul Cantitate

(tone) Numarul de

curse Dist. medie

(km) Parcurs gol

(kme) Parcurs plin

(kme) Adaus bas

culare (kme) Total parcurs

(kme) Consum

(litri)

0 1.500.000 17.241 1,65 39.828 79.655 8.621 128.103 259.409

1 4.700.000 54.023 1,25 94.540 189.080 27.011 310.632 629.030

2 4.500.000 51.724 1,50 108.621 217.241 25.862 351.724 712.241

3 12.400.000 142.529 1,00 199.540 399.080 71.264 669.885 1.356.517

4 12.100.000 139.080 1,25 243.391 486.782 69.540 799.713 1.619.418

5 11.200.000 128.736 1,60 288.368 576.736 64.368 929.471 1.882.179

6 12.500.000 143.678 1,40 281.609 563.218 71.839 916.667 1.856.250

7 10.000.000 114.943 1,25 201.149 402.299 57.471 660.920 1.338.362

8 9.400.000 108.046 1,75 264.713 529.425 54.023 848.161 1.717.526

9 5.300.000 60.920 2,10 179.103 358.207 30.460 567.770 1.149.734

10 800.000 9.195 2,75 35.402 70.805 4.598 110.805 224.379

Total 84.400.000 970.115 1.936.264 3.872.529 485.057 6.293.851 12.745.047

4.3. Determinarea consumului de uleiuri.

Consumul mediu de uleiuri (de motor, de transmisie, hidraulic) la un motor de 1000 CP este 110

l/100 ore de functionare.Calculul orelor de functionare se regaseste in tabelul de mai jos, avandu-se in

vedere ca :

- timpul de asteptare si manavra este de 3,5 minute ;

- timpul de incarcare este de 4,5 minute ; - timpul de descarcare este de 1 minut ; - viteza medie de transport este de 20 km/h

Transport steril

Parcurs total (km)

Numarul de curse

Timpi aux. (ore)

Timp de mers (ore)

Timp total (ore)

28.448 17.241 2.586 2.845 5.431

67.529 54.023 8.103 6.753 14.856

77.586 51.724 7.759 7.759 15.517

142.529 142.529 21.379 14.253 35.632

173.851 139.080 20.862 17.385 38.247

SC

SA

CEPROMIN



154

205.977 128.736 19.310 20.598 39.908

201.149 143.678 21.552 20.115 41.667

143.678 114.943 17.241 14.368 31.609

189.080 108.046 16.207 18.908 35.115

127.931 60.920 9.138 12.793 21.931

25.287 9.195 1.379 2.529 3.908

1.383.046 970.115 145.517 138.305 283.822

Cu orele de functionare se pot calcula consumurile de uleiuri si costurle specifice legate de acestea,

considerand pretul mediu al uleiurilor de 6,2 lei/l. Transport steril

Anul Ore de fuction.

Consum total ( l )

Pret total (lei)

Cons. spf. (l/t)

Chelt. spf.

(lei/t)

0 5.431 5.974 37.039 0,0040 0,025

1 14.856 16.342 101.320 0,0035 0,022

2 15.517 17.069 105.828 0,0038 0,024

3 35.632 39.195 243.009 0,0032 0,020

4 38.247 42.072 260.846 0,0035 0,022

5 39.908 43.899 272.174 0,0039 0,024

6 41.667 45.833 284.165 0,0037 0,023

7 31.609 34.770 215.574 0,0035 0,022

8 35.115 38.626 239.481 0,0041 0,025

9 21.931 24.124 149.569 0,0046 0,028

10 3.908 4.299 26.654 0,0054 0,033

Total 283.822 312.204 1.935.665 0,0037 0,023

4.4. Determinarea consumului de anvelope.

Calculul consumului de anvelope se face in functie de parcursul real, tinandu-se cont de : -

Schimbul de anvelope este considerat la un parcurs real de 50.000 km ;

- O autobasculanta are 6 anvelope ;

- Capacitatea utila autobasculanta 87 t ;

- Costul unei anvelope este de 8000 USD/buc.

Transport steril

Anul Parcurs

total (km) Nr. sch.

anvelope Nr. total anvelope

Val. anvel. (lei)

Chelt. spf.

(lei/t)

0 28.448 1,1 6,8 150.524 0,100

1 67.529 2,7 16,2 357.304 0,076

2 77.586 3,1 18,6 410.519 0,091

3 142.529 5,7 34,2 754.139 0,061

4 173.851 7,0 41,7 919.867 0,076

5 205.977 8,2 49,4 1.089.852 0,097

6 201.149 8,0 48,3 1.064.309 0,085

7 143.678 5,7 34,5 760.221 0,076

8 189.080 7,6 45,4 1.000.450 0,106

9 127.931 5,1 30,7 676.901 0,128

10 25.287 1,0 6,1 133.799 0,167

Total 1.383.046 55 332 7.317.884 0,087

SC

SA

CEPROMIN



155

4.5. Determinarea cheltuielilor legate de reparatia autobasculantelor.

Cheltuieli materiale conform Normativ MTTc nr.2/1983 sunt de 1334 lei/1000 kme.

- Manopera este de 42 ore om/1000 kme.

- Cheltuielile salariale cu un om sunt de 37.305 lei/an (vezi cheltuieli salariale).

Cu aceste date se pot calcula cheltuielile in tabelul urmator.

Transport steril

Total parcurs (kme)

Cheltuieli materiale

(lei)

Cheltuieli salariale

(lei)

Total cheltuieli

(lei)

Cheltuieli specifice

(lei/t)

128.103 201.862 91.862 293.723 0,196

310.632 489.484 222.750 712.233 0,152

351.724 554.236 252.217 806.452 0,179

669.885 1.055.582 480.365 1.535.947 0,124

799.713 1.260.161 573.463 1.833.624 0,152

929.471 1.464.630 666.511 2.131.141 0,190

916.667 1.444.452 657.330 2.101.782 0,168

660.920 1.041.455 473.936 1.515.391 0,152

848.161 1.336.504 608.205 1.944.709 0,207

567.770 894.673 407.140 1.301.813 0,246

110.805 174.602 79.456 254.059 0,318

6.293.851 9.917.639 4.513.235 14.430.873 0,171

4.6. Calculul cheltuielilor salariale.

Cheltuieli salariale / şofer (lei)

Venit brut anual 28.930

CAS 20,8% 6.017

CASS 5,2% 1.504

CCI 0,85% 246

Ajutor de somaj 0,50% 145

Fond de risc 0,6% 174

Fond garantare salarii 0,25% 72

ITM 0,75% 217

Total 37.305

din care pentru:

Transport steril

Anul Nr. Soferi Total Specific

0 16 372.885 0,249

1 16 350.512 0,075

2 24 601.068 0,134

3 28 857.388 0,069

4 28 836.645 0,069

5 32 941.141 0,084

6 32 962.284 0,077

SC

SA

CEPROMIN



156

7 32 917.870 0,092

8 28 791.478 0,084

9 28 658.763 0,124

10 28 491.331 0,614

Total 7.781.365 0,092

4.7. Calculul cheltuielilor de amortizare.

Durata normata de viata a unei autobasculante este de 5 ani, (cod 4.2.2.3), conf. HG 964/1998.

Pornind de la valorile de inlocuire din tabelul cu achizitia si inlocuirea echipamentului se pot calcula

ratele anuale de amortizare

Anul Valoare totala

Steril transport.

(tone)


0 1.243.500 1.500.000 0,829

1 1.170.300 4.700.000 0,249

2 2.002.500 4.500.000 0,445

3 2.864.400 12.400.000 0,231

4 2.795.100 12.100.000 0,231

5 1.960.000 11.200.000 0,175

6 2.812.500 12.500.000 0,225

7 1.910.000 10.000.000 0,191

8 1.504.000 9.400.000 0,160

9 1.256.100 5.300.000 0,237

10 468.000 800.000 0,585

Total 20.509.200 84.400.000 0,243

4.8 Determinarea cheltuielilor de transport.

Se face prin insumarea tuturor cheltuielilor determinate la punctele 2 ÷ 7.

Transport steril

Anul Motorina Uleiuri Anvelope Reparatii Amortizari Salarii Total lei/t

0 933.872 37.039 150.524 293.723 1.243.555 372.885 3.031.598 2,021

1 2.264.508 101.320 357.304 712.233 1.168.941 350.512 4.954.818 1,054

2 2.564.068 105.828 410.519 806.452 2.004.536 601.068 6.492.471 1,443

3 4.883.461 243.009 754.139 1.535.947 2.859.352 857.388 11.133.296 0,898

4 5.829.905 260.846 919.867 1.833.624 2.790.174 836.645 12.471.061 1,031

5 6.775.844 272.174 1.089.852 2.131.141 1.961.664 941.141 13.171.816 1,176

6 6.682.500 284.165 1.064.309 2.101.782 2.808.027 962.284 13.903.067 1,112

7 4.818.103 215.574 760.221 1.515.391 1.913.161 917.870 10.140.320 1,014

8 6.183.094 239.481 1.000.450 1.944.709 1.508.312 791.478 11.667.524 1,241

9 4.139.042 149.569 676.901 1.301.813 1.255.398 658.763 8.181.486 1,544

10 807.764 26.654 133.799 254.059 468.162 491.331 2.181.769 2,727

Total 45.882.169 1.935.665 7.317.884 14.430.873 19.981.282 7.781.365 97.329.238 1,153

SC

SA

CEPROMIN



157

5. Total costuri legate de managementul rocii sterile

Cheltuieli pentru:

Anul Forare Puscare Incarcare Transport

Echipament auxiliar

Atelier de intretinere

Personal de coordonare

Generale Totale

Cheltuieli specifice

(lei/t steril)

0 848.023 349.791 1.842.292 3.031.598 2.438.980 933.385 1.231.278 1.141.900 11.817.247 7,878

1 2.612.279 741.292 5.061.090 4.954.818 2.337.582 877.381 1.157.402 1.283.034 19.024.879 4,048

2 2.605.830 737.989 6.070.952 6.492.471 3.403.057 1.003.040 1.323.164 1.295.767 22.932.271 5,096

3 6.446.619 1.767.160 9.490.532 11.133.296 4.270.291 1.226.381 1.617.786 1.679.335 37.631.400 3,035

4 5.705.640 1.724.408 10.253.850 12.471.061 4.210.578 1.196.711 1.578.646 1.694.354 38.835.248 3,210

5 5.866.887 1.608.310 10.172.318 13.171.816 4.447.039 1.177.906 1.553.839 1.655.669 39.653.784 3,541

6 6.698.200 1.775.884 10.620.207 13.903.067 4.697.750 1.204.367 1.588.746 1.976.330 42.464.551 3,397

7 5.403.778 1.452.812 9.048.675 10.140.320 4.398.484 1.148.782 1.515.420 1.885.115 34.993.385 3,499

8 5.029.546 1.374.696 11.069.216 11.667.524 4.144.484 1.132.105 1.493.422 1.857.751 37.768.744 4,018

9 2.994.509 827.761 8.860.090 8.181.486 3.375.395 942.274 1.243.004 1.560.850 27.985.369 5,280

10 800.479 222.071 2.925.512 2.181.769 2.427.376 702.784 927.080 924.484 11.111.555 13,889

Total 45.671.997 12.717.187 85.414.738 97.329.238 40.151.016 11.545.115 15.229.789 16.954.588 325.013.668 3,851

SC

SA

CEPROMIN



158

Hidrotransportul, staţii de pompare, staţii de epurare, recircuitarea apelor limpezite

Energia electrică

STATII EPURARE + STATII POMPARE

ANUL Productia Cons spec Pret unitar Valoare Valoare

t kWh/t lei/kW lei/t totala

lei

0 0 0 0 0

1 3.000.000 5,18 0,25 1,30 3.885.000

2 3.000.000 5,18 0,25 1,30 3.885.000

3 2.993.000 5,19 0,25 1,30 3.883.418

4 2.995.000 5,18 0,25 1,30 3.878.525

5 3.000.004 5,18 0,25 1,30 3.885.005

6 2.997.000 5,18 0,25 1,30 3.881.115

7 3.010.000 5,16 0,25 1,29 3.882.900

8 3.027.000 5,13 0,25 1,28 3.882.128

9 3.058.000 5,08 0,25 1,27 3.883.660

10 1.118.000 4,37 0,25 1,09 1.221.415

Total 36.168.165

Amortismente staţii de epurare+staţii de pompare

AMORTISMENT STATIE DE EPURARE + ST POMPE - UTILAJE

VALOARE DE INVESTITIE - CONSTRUCTII 63.360.910 LEI

VALOAREA UTILAJE TEHNOLOGICE 3.284.334 LEI

TOTAL LEI

ANUL LEI X 10% Lei/an

0 0 0

1 3.284.334 x 10% 328.433

2 3.284.334 x 10% 328.433

3 3.284.334 x 10% 328.433

4 3.284.334 x 10% 328.433

5 3.284.334 x 10% 328.433

6 3.284.334 x 10% 328.433

7 3.284.334 x 10% 328.433

8 3.284.334 x 10% 328.433

9 3.284.334 x 10% 328.433

10 1.032.219 x 10% 103.222

TOTAL 3.059.122

Durata normata de viata (cod 2.20.1.1.) este de 10 ani

SC

SA

CEPROMIN



159

AMORTISMENT STATIE DE EPURARE + ST POMPE CONSTRUCTII

VALOARE DE INVESTITIE - CONSTRUCTII 63.360.910 LEI VALOAREA UTILAJE TEHNOLOGICE 3.284.334 LEI

TOTAL LEI

ANUL LEI X 10% Lei/an

0 0 0

1 63.360.910 x 10% 6.336.091

2 63.360.910 x 10% 6.336.091

3 63.360.910 x 10% 6.336.091

4 63.360.910 x 10% 6.336.091

5 63.360.910 x 10% 6.336.091

6 63.360.910 x 10% 6.336.091

7 63.360.910 x 10% 6.336.091

8 63.360.910 x 10% 6.336.091

9 63.360.910 x 10% 6.336.091

10 19.913.429 x 10% 1.991.343

TOTAL 59.016.162

160

TOTAL REPARATII STATII DE EPURARE + INSTALATII DE POMPARE

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. anual de ore defunctionare 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 2,640Nr. de ore intre douarevizii tehnice (RT) 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500Nr. anual de RT 16.80 16.80 16.80 16.80 16.80 16.80 16.80 16.80 16.80 5.28Valoarea de inlocuireValoarea unei RT(din val. de inlocuire) 0.5% 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621Valoarea totalaanuala a RT 264,209 264,209 264,209 264,209 264,209 264,209 264,209 264,209 264,209 83,037

Nr. de ore intre douareparatii curente RC1 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000Nr. anual de RC1 4.20 4.20 4.20 4.20 4.20 4.20 4.20 4.20 4.20 1.32Valoarea unei RC1(din val. de inlocuire) 7.00% 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972Valoarea totalaanuala a RC1 601,413 601,413 601,413 601,413 601,413 601,413 601,413 601,413 601,413 189,015

Nr. de ore intre douareparatii curente RC2 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000Nr. anual de RC2 2.10 2.10 2.10 2.10 2.10 2.10 2.10 2.10 2.10 0.66Valoarea unei RC2(din val. de inlocuire) 12.00% 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932Valoarea totalaanuala a RC2 668,731 668,731 668,731 668,731 668,731 668,731 668,731 668,731 668,731 210,173

Valoarea totalaa reparatiilor 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 482,225

Anul

SC

SA

CEPROMIN



161

Costuri totale specifice pe întreţinere – reparaţii staţii de epurare+staţii de pompare

Costuri Productia Costuri

ANUL (lei/an) (t/an) specifice

(lei/t)

0 0 0 0

1 1.534.353 3.000.000 0,511

2 1.534.353 3.000.000 0,511

3 1.534.353 2.993.000 0,513

4 1.534.353 2.995.000 0,512

5 1.534.353 3.000.004 0,511

6 1.534.353 2.997.000 0,512

7 1.534.353 3.010.000 0,510

8 1.534.353 3.027.000 0,507

9 1.534.353 3.058.000 0,502

10 482.225 1.118.000 0,431

SC

SA

CEPROMIN



162

Cheltuieli salariale staţii de epurare+staţii de pompare

Nr. Total Cheltuieli Cheltuieli

muncitori salariale salariale

totale lunare

totale anuale

Anul (lei) (lei)

Venit brut

anual (lei)

CAS = 20,8%

CASS = 5,2%

CCI = 0,85%

Aj somaj = 0,5%

Fond de risc = 0,6%

Fond garantare

salarii = 0,25%

ITM = 0,75%

TOTAL SALARII

(lei)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269

2 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269

3 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269

4 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269

5 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269

6 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269

7 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269

8 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269

9 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269

10 12 6.167 74.004 74.004 15.393 3.848 629 370 444 185 555 95.428

Total 172.667 2.072.004 2.671.849

SC

SA

CEPROMIN



163

Recapitulaţie costuri staţii de epurare+iazuri de decantare

ELEMENTE DE CHELTUIELI Cheltuieli lei Cheltuieli lei Cheltuieli

lei Cheltuieli

lei Cheltuieli

lei Cheltuieli

lei Cheltuieli

lei Cheltuieli

lei Cheltuieli

lei Cheltuieli lei Cheltuieli

lei

An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10

1. MATERIALE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2. ENERGIE ELECTRICA 0 3.885.000 3.885.000 3.883.418 3.878.525 3.885.005 3.881.115 3.882.900 3.882.128 3.883.660 1.221.415

3. APA INDUSTRIALA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4. INTRETINERE - REPARATII 0 1.534.353 1.534.353 1.534.353 1.534.353 1.534.353 1.534.353 1.534.353 1.534.353 1.534.353 482.225

5. AMORTIZARI 0 6.336.091 6.336.091 6.336.091 6.336.091 6.336.091 6.336.091 6.336.091 6.336.091 6.336.091 1.991.343

6. ALTE CHELTUIELI MATERIALE 0 0

TOTAL CHELTUIELI MATERIALE 0 11.755.444 11.755.444 11.753.862 11.748.969 11.755.449 11.751.559 11.753.344 11.752.572 11.754.104 3.694.983

Salarii 0 222.000 222.000 222.000 222.000 222.000 222.000 222.000 222.000 222.000 74.004

CAS 0 46.176 46.176 46.176 46.176 46.176 46.176 46.176 46.176 46.176 15.393

CASS 0 11.544 11.544 11.544 11.544 11.544 11.544 11.544 11.544 11.544 3.848

CCI 0 1.887 1.887 1.887 1.887 1.887 1.887 1.887 1.887 1.887 629

Aj Somaj 0 1.110 1.110 1.110 1.110 1.110 1.110 1.110 1.110 1.110 370

Fond de risc 0 1.332 1.332 1.332 1.332 1.332 1.332 1.332 1.332 1.332 444

Fond garantare salarii 0 555 555 555 555 555 555 555 555 555 185

ITM 0 1665 1665 1665 1665 1665 1665 1665 1665 1665 555

ALTE CHELTUIELI CU MUNCA VIE 0

TOTAL CHELTUIELI CU MUNCA VIE 0 286.269 286.269 286.269 286.269 286.269 286.269 286.269 286.269 286.269 95.428

TOTAL 0 12.041.713 12.041.713 12.040.131 12.035.238 12.041.718 12.037.828 12.039.613 12.038.841 12.040.373 3.790.411

SC

SA

CEPROMIN



164

Transportul deşeurilor neextractive (periculoase)

Transportul deşeurilor (ambalajelor) periculoase rezultate din prelucrarea minereului de la

Certej vor fi transportate la depozite amenajate cu ajutorul unor autobasculante şi a unor

containere speciale.

Necesarul de autobasculante

Se transportă în medie 35 t/lună

Distanţa medie de transport: 200 km

Viteza medie de transport: 30 km/h

Numărul total anual de curse a autobasculantei, pentru transportul deşeurilor: 24 curse/an

Consumuri specifice cu autobasculanta

Consumul total de motorină: 34,5 l/100 kme ⋅ 7.000 km/100 km = 2.415 l

Consumul specific de ulei de motor este de 0,25 l/100 kme la care se adaugă schimburile

de ulei.

Consumul total de ulei de motor: 7.000/100 x 0,25 = 19 l

Cheltuieli materiale

Motorină : 2.415 l/an x 3,6 lei/l = 8.694 lei/an

Ulei de motor : 19 l/an x 8,8 = 167 lei/an

Ulei de transmisie : 10 l/an x 6,5 = 65 lei/an

Ulei hidraulic: 7 l/an x 6,2 = 43 lei/an

Unsori consistente : 9 kg/an x 9,8 = 88 lei/an

Anvelope: 6 buc x 850 lei/buc = 5.100 lei/an

Total = 14.157 lei/an

Cheltuieli cu amortizarea autobasculantei

Valoarea de înlocuire: 150.000 lei

Durata normată de viaţă : 5 ani (conform HG 964/98- pentru aprobarea clasificaţiei şi a

duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe).

Pentru activitatea de transport material extras autobasculanta este utilizată în proporţie de:

Cheltuieli totale cu amortizarea pentru activitatea de transport material extras

150.000 : 5 = 30.000 lei/an

SC

SA

CEPROMIN



165

Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţia autobasculantei

Cheltuieli normate la 1.000 kme pentru materiale de întreţinere preventivă şi reparaţii

curente: 526 lei/1.000 kme

Cheltuieli totale cu întreţinerea şi repararea:

526 x 17,83 mii kme = 9.378 lei/an

Cheltuieli cu munca vie

Manopera normată la 1.000 kme pentru întreţinerea preventivă şi reparaţiile curente este de

20,892 ore om.

Manopera totală:

20,892 ore om/1.000 kme ⋅ 7,0 mii kme = 146 ore om/an

146 ore om/an x 8,5 lei/oră x 1,29 = 1.600 lei/an

Total cheltuieli cu transportul deşeurilor neextractive (ambalajelor)

Cheltuieli Lei/an

Cheltuieli materiale 14.157

Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor de transport 30.000

Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţia 9.378

Cheltuieli cu munca vie 1.600

TOTAL 55.135

SC

SA

CEPROMIN



166

Total cheltuieli aferente managementului deşeurilor

- lei/an -

Anul Cheltuieli aferente

managementului

rocii sterile

Cheltuieli aferente

hidrotransportului tulburelii de

la uzina la iazurile de

decantare (staţii de pompe,

staţii de epurare)

Cheltuieli aferente

transportului

deşeurilor

(ambalajelor)

Total

general/an

producţie

0 11.817.247 0 0 11.817.247

1 19.024.879 12.041.713 55.135 31.121.727

2 22.932.271 12.041.713 55.135 35.029.119

3 37.631.400 12.040.131 55.135 49.726.666

4 38.835.248 12.035.238 55.135 50.925.621

5 39.653.784 12.041.718 55.135 51.750.637

6 42.464.551 12.037.828 55.135 54.557.514

7 34.993.385 12.039.613 55.135 47.088.133

8 37.768.744 12.038.841 55.135 49.862.720

9 27.985.369 12.040.373 55.135 40.080.877

10 11.111.555 3.790.411 55.135 14.957.101

Total

tehnologie

325.013.668 112.147.578 551.350 436.917.361

planul de management al deseurilor / reziduurilor …apmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents