plan sectorial ader 2020 - madr - ministerul · pdf fileperioada 2014 calendarul lucrari lor...
TRANSCRIPT
Contract: 1.1.14./2013“Dezvoltarea unui ansamblu de
metode şi tehnici de cultivare a viţei de vie în sistem ecologic, cu accent pe valorificarea produselor principale şi
secundare rezultate din plantaţiile viticole, în vederea reducerii
consumurilor energetice în fermele de semi-subzistenţă”
CONTRACTOR: STATIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE MURFATLAR
PLAN SECTORIAL ADER 2020
PLAN SECTORIAL ADER 2020• CONTRACTOR: STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE
PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE MURFATLAR
• Obiectivul general: ADESC• Contract: 1.1.14./2013• Anul inceperii: 26.11.2013 Anul finalizarii: 10.12.2014
• Denumirea proiectului: “Dezvoltarea unui ansamblu de metode şi tehnici de cultivare a viţei de vie în sistem ecologic, cu accent pe valorificarea produselor principale şi secundare rezultate din plantaţiile viticole, în vederea reducerii consumurilor energetice în fermele de semi-subzistenţă”
• FAZA II: Identificarea mijloacelor tehnico-economice de valorizare a produselor principale si secundare, cu consumuri energetice minime.
Persoana de contact (Directorul de proiect):Dr. biolog AURORA RANCA
• Implementarea unui sistem de cultivare a vitei-de-vie in respect cu buneleconditii agricole si de mediu, care să permita fermelor de semi-subzistențăsa poată face faţă exigenţelor pieţei comune și principiilor PAC 2014-2020.
• Identificarea soiurilor de viță de vie cu productivitate și rezistență genetică ridicată, cu pretabilitate pentru viticulture ecologica
OBIECTIVUL PROIECTULUI
REZULTATE PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI
CO:SCDVV
MURFATLAR
P1:ICDVV VALEA CALUGAREASCA
P2:SCDVV BLAJP4:SCDVV IASI
P3:SCDVV BUJORU
OBIECTIVUL FAZEI IIParteneri /acronim(cf. Formular A –
Informaţii)
Activităţi(cf. Planului de realizare al proiectului)
CO‐SVMP1‐IVVP2‐SBJP3‐SBUP4‐SVI
Activitatea 2.1.: Experimentarea şi optimizarea unor metode şi practici decultură a viței‐de‐vie în perioada de conversie şi cea de certificareecologicăObiectivul 2.1. “ Tehnologie ecologica, adaptata specificului zonei viticolecare sa conduca la cresterea calitativa a productiilor si la valorificareaproduselor secundare.” cuprinde:a.Caracterizarea parcelelor experimentaleb.Metode de apreciere a atacului si a pagubelor produse de agentiifitopatogenic.Caracterizarea climatica si fenologicad.Descrierea tehnologiei aplicate in cadrul parcelelor experimentale
CO‐SVM Activitatea 2.2.: Experimentarea producerii in sistem ecologic amaterialului saditor viticolObiectivul 2.2. “ Producerea de material saditor viticol in sistem ecologic.Lot demonstrativ”
CO‐SVM Activitatea 2.3.: Experimentarea valorificarii produselor secundare rezultate din ecosistemul viticolObiectiv 2.3. Utilizarea coardelor tocate și a compostului din tescovinapentru fertilizarea plantatiilor ecologice
Localizarea si identificarea loturilor experimentale Caracterizarea comportamentul specific al soiurilor studiate Identificarea tipului de sol Controlul buruienilor si gradul de infestare al parcelelor
experimentale Caracterizarea climatica Derularea fenofazelor vegetative Monitorizarea agentilor daunatori din plantatiile
experimentale Descrierea si aplicarea tehnologiei ecologice in cadrul
parcelelor experimentale Producerea de material saditor viticol in sistem ecologic. Lot
demonstrativ Utilizarea coardelor tocate și a compostului din tescovina
pentru fertilizarea plantatiilor ecologice
Activităţi efectuate/rezultate obţinute faţă de Planul de realizare propus
Au constat in
Localizarea si identificarea loturilor experimentale
PogdoriaSoiul/Portaltoi Anul
infiintarii
CO-SVMMurfatlar
Chardonnay/SO4-4 2007
Cabernet Sauvignon/SO4-4 2009
Parteneri
P1-IVVValea
Calugareasca
Chardonnay/SO4 1997
Cabernet Sauvignon/SO4 2001
P2-SBJBlaj
Fetească regală 21Bl/SO4-4 2010Muscat Ottonel 12Bl/SO4-4 2006Sauvignon 9Bl/SO4-4 2006
P3-SBUBujoru
Merlot/SO4-4 1981
Fetească regală/SO4-4 1981
P4-SVIIasi
Feteasca alba/Kober 5BB 1992
Feteasca regala/Kober 5BB 1992
Pogdoria Soiul SolulCO‐SVMMurfatlar
Chardonnay Cernoziom calcaric cu textura lutoasaCabernet Sauvignon
P1‐IVVValea Calugareasca
Chardonnay Preluvosol roşcat tipic Br mo
Cabernet Sauvignon Preluvosol roşcat molic Br mo
P2‐SBJBlaj
Fetească regală 21Bl Lutonisipos, fără scheletMuscat Ottonel 12Bl Lutonisipos, fără scheletSauvignon 9Bl Lutonisipos, fără schelet
P3‐SBUBujoru
Merlot Cernoziom Fetească regală
P4‐SVIIasi
Feteasca alba Cernoziom cambic, textura luto‐argiloasă
Feteasca regala Cernoziom cambic format pe depozite loessoide, textură luto‐argilosă
Identificarea tipului de sol in parcelele experimentale din cadrul unuitatiilor de cercetare: SCDVV Murfatlar,
ICDVV Valea Calugareasca, SCDVV Blaj, SCDVV Bujoru si SCDVV Iasi
Gradul de infestare al parcelelor experimentalecu buruieni mono si dicotiledonate (Densitatea %)
Co‐SMV
P1‐IVV
Din prelucrarea datelor privind nivelul factorilorclimatici din perioada noiembrie 2013 – mai 2014 s‐aconstatat că temperaturile medii lunare au fost maimari decât valorile mediei multianuale in cazulpodgoriilor Murfatlar, Dealul Mare si Tarnave, si maimici in podgoriile Dealul Bujoru si Iasi. Cele mai maritemperaturi medii lunare cat si cele mai maritemperaturi maxime absolute au fost inregistrate inpodgoria Murfatlar.Cu toate ca in perioada de iarna 2014 au fostinregistrate temperaturi minime negative, viabilitateamugurilor de iarna nu a fost afectata in cadrulpodgoriilor: Murfatlar, Dealul Mare, Tarnave si Bujoru,in schimb in podgoria Copou Iasi au fost înregistratepierderi de ochi principali cuprinse între 5 – 25 %.
Caracterizarea climatica‐ Regimul termicTemperatura medie lunara
Temperatura minima absoluta
Caracterizare climatica ‐ Precipitatiile
Cea mai mare cantitate de precipitatii cazuta a fost inregistrata in podgoria DealulMare, Tarnave si Bujoru, iar cele mai mici au fost in registrate in podgoriaMurfatlar si Copou Iasi.
Observaţiile efectuate privind parcurgerea fenofazelor de vegetaţie, dezmugurit şiînflorit în corelaţie directă cu condiţiile climatice din ecosistem, arată că soiurile studiateau parcurs fenofazele specifice perioadei de cercetare aproape simultan
Derularea fenofazelor vegetative
Pogdoria Soiul Dezmugurit Inflorit
Coordonator Data T utila °C Data T utila °C
CO-SVMMurfatlar
Chardonnay 15.04 77.4 30.05 379.6
Cabernet Sauvignon
24.04 125 9.06 460.4
Parteneri
P1-IVVDealul Mare
Cabernet Sauvignon
03.05 130.3 04.06 340.8
Chardonnay 15.04 64.3 30.05 314.1
P2-SBJTarnave
Fetească regală 21Bl
18.04 24 12.06 351.1
Muscat Ottonel 12Bl
17.04 21.2 12.06 351.1
Sauvignon 9Bl 17.04 21.2 13.06 360.1
P3-SBUDealul Bujoru
Merlot 19.04 62.1 05.06 254,6
Fetească regală
15.04 55.2 01.06 226.9
P4-SVIIasi
Feteasca alba 19.04 30,4 4.06 291,6
Feteasca regala
20.04 32,7 5.06 298,5
Monitorizarea principalelor boli din plantatiile experimentalePogdoria Soiul Gradul de atac %
Mana Fainarea Putregai cenusiu Putregai negru Excorioza
VE VC VE VC VE VC VE VC VE VCCO‐SVMMurfatlar
Chardonnay 0.28 0.1 0 0 0 0 ‐ ‐ ‐ ‐
Cabernet Sauvignon
0.07 0.05 0 0 0 0 ‐ ‐ ‐ ‐
ParteneriP1‐IVVValea Calugareasca
Chardonnay 0 0 0 0 0 0 ‐ ‐ ‐ ‐
Cabernet Sauvignon
0 0 0 0 0 0 ‐ ‐ ‐ ‐
P2‐SBJBlaj
Fetească regală 21Bl
3.0 1.0 0.5 0.3 1.0 0.5 6 2 0.6 0.3
Muscat Ottonel 12Bl
2.0 0.5 0.4 0.1 1.5 0.7 4.0 1.5 0.5 0.2
Sauvignon 9Bl
2.5 0.3 0.4 0.1 1.3 0.6 3.5 1.3 0.5 0.3
P3‐SBUBujoru
Merlot 0 ‐ 0 ‐ 0 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐Fetească regală
‐ 0 ‐ 0 ‐ 0 ‐ ‐ ‐ ‐
P4‐SVIIasi
Feteasca alba
0.23 0.12 0 0 0 0 ‐ ‐ ‐ ‐
Feteasca regala
0,26 0.06 0 0 0 0 ‐ ‐ ‐ ‐
In conditiile aplicarii tratamentelor anticriptogamice si a conditiilor climatice, parcelele experimentale atat cele cultivate in sistem ecologic cat si cele cultivate in sistem conventional au manifestat o rezistenta buna la atacul agentilor daunatori.
Monitorizarea daunatorilor din plantatiile experimentale
Podgorie Soiul
Densitatea %
Lobesia botrana
Eupoecilia ambiquell
a
Spharganothis
pillerianaVE VC VE VC VE VC
Murfatlar Chardonnay 5 3 ‐ ‐ ‐ ‐Cabernet Sauvignon
3 2.5 ‐ ‐ ‐ ‐
Târnave Fetească regala 0.1 0.1 0.2 0.1 0.1 0.1Muscat ottonal 0.1 0.1 0.4 0.3 0.2 0.2Sauvignon 0.1 0.1 0.3 0.3 0.2 0.2
Podgorie Soiul Densitatea %Tetranychus urticae
Calepitrimerus vitis
Eriophyes vitis
Panonychus ulmi
VE VC VE VC VEVC
VE VC
Murfatlar CH ‐ ‐ ‐ ‐ 4 1 ‐ ‐CS ‐ ‐ ‐ ‐ 5 0.
5‐ ‐
Dealul Mare CH 0.5 0.6 ‐ ‐ 4 5 ‐ ‐
CS 0.4 0.5 ‐ ‐ 3 3 ‐ ‐
Târnave FR 0.3 0.2 4 3 4 3 0.6 0.5
MO 0.1 0.3 4 3 2 2 0.5 0.4
S 0.2 0.2 5 4 2 2 0.4 0.2
Dealul Bujoru M ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐FR ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐
Podgoria Iaşi FA 0.1 0.1 0.1 0.1 ‐ ‐ ‐ ‐
FR 0.1 0.1 0.1 0.1 ‐ ‐ ‐ ‐
In conditiile perioadei analizate noi 2013‐mai 2014, parcelele experimentale atat cele cultivate in sistem ecologic cat si cele cultivate in sistem conventional au manifestat o rezistenta buna la atacul daunatorilor. Densitatea acestora fiind foarte mica.
Aplicarea tehnologiei ecologice in cadrul parcelelor experimentale
Dezvoltarea şi implementarea unor soluţii viabile de conservare şi deexploatare durabilă a resurselor naturale şi a biodiversităţii
Variantele experimentale luate în studiu au fost:VE:Varianta ecologicaVC:Varianta conventinalaM: martor netratat
Perioada 2014 Calendarul Lucrari lor efecuate
II-IV Tăiat vii modernizateDescurcat coarde
II-VIII Transport tehnologicIII-IV Desfăcut muşuroi cu sapaIV Adunat coarde de vie
Scos coarde la alee 1/5Transportat coarde de pe aleeArderea coardelorRevizuit sistem de susţinereCercuit plus legatArătură de primăvarăTăiat şi copcit via Sapă mare pe rând
Copcit via de 2 oriV-prezent Prăşit + grăpatx5V-prezent Plivit lăstari de pe tulpinăVI-prezent Prăsit manual pe rând de 4 ori
Podgoria Murfatlarsistem ecologic: Kocide 2000, Altosan Cu, Microthiol Special (Sulf 80%), Kumulus, fertilizator pe baza de alge Super Fifty , si capcane AtraBot sistem convenţional: Efasate 36S, Curzate Manox, Shavit 72 WDG, Cosavet 80DF, Kumulus si Nissorum 10WPPodgoria Dealul Maresistem ecologic: Kocide 2000, Thiovit Jet WG, Kumulus,, si capcane AtraBot sistem convenţional: Envidor 240 SC, Dithane M‐45, Mikal Flash, Kumulus, Falcon 460 EC, Ridomil Gold Plus, Domark 10 ECPodgoria Tarnavesistem ecologic: Kocide 2000, Kumulus, capcane AtraBot şi AtraBig, capcane optice sistem convenţional: Topas, Mikal, Profiler, Antracol, Thiovit Jet Podgoria Dealul Bujorusistem ecologic: Zeamă sulfocalcică , Zeamă bordoleză, Kumulus, FunguranThiovit si capcane AtraBotsistem convenţional: Zeamă sulfocalcică, Antracol, Kumulus, Calypso, Mikal Flash, TopasPodgoria Iasisistem ecologic: Kocide 2000, Kumulus, si capcane AtraBotsistem convenţional: Pergado F45 WG, Topas 100 EC, Antracol, Kumulus, Mikal Flash, Cerita, , Profiler, Antracol, Thiovit Jet si capcane AtraBot şi AtraBig, capcane optice
Tratamentele fitosanitare aplicate
Activitatea 2.2. Experimentarea producerii in sistem ecologic a materialului saditor viticol.Obiectivul 2.2. Producerea de material saditor viticol in sistem ecologic. Lot demonstrativ.
In faza a II‐a a proiectului a fost realizat un lot experimental de producere a materialuluisaditor viticol. Pentru a obţine un material săditor viticol superior din punct de vedere biologictrebuie să adaptăm tehnologia la dotarea tehnică existentă. Pregătirea pentru altoit începe prinscoaterea materialului (altoi/portaltoi) de la păstrare, eşalonat, în funcţie de ritmul de altoire.
Rezultate privind activitatea 2.2
Producerea material saditor viticol in system ecologic in serele din cadrul unitatii de cercetare SCDVV Murfatlar
Rezultate privind activitatea 2.3. Experimentarea valorificarii produselor secundare rezultate dinecosistemul viticol.Obiectivul 2.3. Utilizarea coardelor tocate și a compostului din tescovina pentru fertilizarea plantatiilorecologice.Rezultatele vor fi utilizate in demonstrarea aplicabilitatii tehnologiei in zona de influenta a fiecaruipartener si realizarea in teren a dispozitivelor experimentale (loturi cultivate ecologic).Dupa executarea taierii in uscat a butucilor de vita de vie, coardele rezultate au fost taiate si incorporatein sol, in parcele experimentale ca si fertilizator natural.
Rezultate privind activitatea 2.3
Imagini cu tocatorul de coarde executand lucrarea de fertilizare naturala
Stadiul realizării proiectului
Alegerea temei de cercetare este justificată avandla bază două premise: faptul că în principalele ţări viticoleale Europei conversia la sistemul de cultură ecologic seaflă pe un trend ascendent, datorită cererii şi, în special, aconsumului tot mai mare de produse viti-vinicole ecologice.Plantele reprezintă o sursa inepuizabilă ce asigura nudoar hrană, medicamente ci şi energie, iar de-a lungultimpului aceste caracteristici s-au dezvoltat în functie descop, importanţă şi dificultate. Datorita celor mai noidescoperiri în domeniul tehnologiei ecologice au rezultatîmbunătăţiri nebănuite regasite în creşterea calităţiiproduselor agricole cu efect benefic asupra populaţiei.Datorita conditiilor ecopedoclimatice toate soiurile dinparcelele experimentale sunt pretabile pentru cultivarea lorin sistem ecologic.
In cadrul unitatilor de cercetare participante laproiect, au fost realizate toate activitatiile propuse.
Concluzii
1. În cadrul fazei II a Proiectului Sectorial 1.1.14., s‐auefectuat activităţile prevăzute în planul de realizare.
2. Pentru buna desfasurarea a fazei II/2014 au fostamenajate loturi experimentale cu doua sau trei soiurireprezentative pentru fiecare podgorie, din cadrulunitatilor de cercetare participante la proiect, unde s‐aaplicat si urmarit tehnologia de cultura ecologicacomparativ cu cea conventionala.
3. Tipurile sol intalnite in podgorie sunt: cernoziomcalcaric (Murfatlar), preluvisol roscat tipic si molic(Dealul Mare), lutonisipos (Tarnave), cernoziom(Bujoru) si cernoziom cambic (Copou Iasi). Toateacestea sunt favorabile culturii vitei de vie.
4. Datorita conditiilor ecopedoclimatice toate soiurile dinparcelele experimentale sunt pretabile pentrucultivarea lor in sistem ecologic.
5. Observaţiile efectuate privind parcurgerea fenofazelor de vegetaţie,dezmugurit şi înflorit în corelaţie directă cu condiţiile climatice dinecosistem, arată că soiurile studiate au parcurs fenofazele specificeperioadei de cercetare aproape simultan.6. In conditiile climatice ale perioadei analizate in cadrul parcelelorexperimentale soiurile studiate au prezentat o rezistenta foarte buna lamana, fainare, putregai cenusiu si excorioza.7. In conditiile aplicarii tratamentelor anticriptogamice si a conditiilorclimatice, parcelele experimentale, atat cele cultivate in sistem ecologiccat si cele cultivate in sistem conventional au manifestat o rezistentabuna la atacul agentilor daunatori.8. Au fost respectate toate verigile tehnologice vizând lucrările asupraplantei şi asupra solului, specifice sistemului de cultură ecologic siconventional.9. Pentru fiecare centru viticol a fost stabilit si aplicat un program detratamente pentru sistemul de cultura ecologic si separat pentru celconventinal.10. In cadrul activitatii 2.2 a fost realizat un lot experimental deproducere a materialului saditor viticol, la SCDVV Murfatlar.11. De asemenea a fost indeplinita si activitatea 2.3, astfel dupaexecutarea taierii in uscat a butucilor de vita de vie, coardele rezultateau fost taiate si incorporate in sol, in parcele experimentale ale SCDVVMurfatlar.
Concluzii