plan de menȚinere a calitĂȚii aerului în · pdf filepoluarea aerului este o problemă...
TRANSCRIPT
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
1
PLAN DE MENȚINERE
A CALITĂȚII AERULUI
ÎN JUDEȚUL SIBIU
2016 - 2020 DRAFT – V.1.
BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU
ELABORATOR: SC ASRO SERV SRL SIBIU
SC ECO TERRA SRL SIBIU
Noiembrie 2016
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
2
Noi susţinem protejarea naturii şi a resurselor ei şi de aceea:
tipărim documentele pe hârtie reciclată;
utilizăm ambele pagini ale unei foi;
folosim fontul Times New Roman;
nu printăm e-mailurile primite, decât dacă sunt foarte importante.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
3
CUVÂNT ÎNAINTE
Sunt în prima parte a mandatului meu și îmi doresc ca la
sfârșitul acestuia să putem vorbi împreună despre o reală
creștere a calității vieții în județul Sibiu, calitatea aerului pe
care-l respirăm fiind un indicator în acest sens.
Planul de menținere a calității aerului elaborat pentru prima
dată la nivelul județului, este binevenit, deoarece el este un
reper al situației de la care pornim și permite o cuantificare a
rezultatelor pe care le vom obține în 2020.
Nu trebuie să uităm niciodată problemele din zona Copșa
Mică generate de poluarea aerului, probleme care au afectat
grav sănătatea și viața populației, flora și fauna, dar și
dezvoltarea economică pe termen lung.
Trebuie să folosim eficient toate resursele financiare guvernamentale și cele atrase din fonduri
europene. Trebuie să prioritizăm modul de utilizare a resurselor financiare locale, dar ceea ce
sper eu, este ca împreună cu dumneavoastră să devenim mai atenți la ceea ce facem zi de zi, ca
indivizi.
Reducerea consumurilor de apă și energie, îngrijirea grădinilor și renunțarea la utilizarea
mașinii personale din când în când, de exemplu, trebuie să devină reguli, prin care noi
conștientizăm faptul că toate acestea au legătură cu aerul pe care-l respirăm.
Respirăm din momentul nașterii și până murim. Avem nevoie de aer atât noi, cât și toate
viețuitoarele de pe pământ. Un aer poluat, afectează sănătatea noastră și a mediului
înconjurător, iar acest lucru duce la pierderi economice.
Trebuie să fim preocupați de îmbunătățirea calității aerului din zona noastră, cu speranța că și
ceilalți de lângă noi vor face la fel.
Nu locuim în același loc, dar respirăm în bună parte un aer ”comun”.
Daniela CÎMPEAN,
Președinte al Consiliului Județean Sibiu
(Propunere de text)
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
4
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
5
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE .............................................................................................................................................. 3
CUPRINS ............................................................................................................................................................... 5
1. CONTEXTUL, JUSTIFICAREA ȘI CADRUL DE REALIZARE A PLANULUI PRIVIND
MENȚINEREA CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL SIBIU ................................................................... 7
1.1. Motivele care stau la baza realizării planului ............................................................................................... 7
1.2 Cadrul juridic ................................................................................................................................................ 9
1.3 Autoritatea competentă ............................................................................................................................... 11
2. INFORMAȚII GENERALE .......................................................................................................................... 13
2.1. Prezentarea zonei studiate – informații de bază ......................................................................................... 13
2.2. Evoluția populației și potențialul demografic ............................................................................................ 15
2.2 Relieful județului Sibiu/ Cadrul natural ...................................................................................................... 19
2.3 Hidrologia județului Sibiu ........................................................................................................................... 23
2.4 Clima și condițiile meteorologice ............................................................................................................... 25
2.5 Resursele naturale /Utilizarea terenurilor .................................................................................................... 33
2.6. Infrastructura de drumuri în județul Sibiu, starea acesteia și traficul ......................................................... 34
2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE CU PRIVIRE LA CALITATEA ................................................... 39
AERULUI – EVALUAREA NIVELULUI DE FOND REGIONAL .............................................................. 39
3. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE CU PRIVIRE LA CALITATEA ................................................... 44
AERULUI IN JUDEȚUL SIBIU ....................................................................................................................... 44
4.1. Monitorizarea calității aerului în județul Sibiu........................................................................................... 44
4.1.1. Rețeaua de monitorizare a calității aerului în județul Sibiu .............................................................................. 44
4.1.2. Rezultatele monitorizarii în stațiile automate........................................................................................................ 47
4.1.3. Concentrații de poluanți în aerul atmosferic în intervalul 2010-2015 și tendințe de evoluție ............... 52
4.2. Zone critice din punct de vedere al poluării aerului în județul Sibiu ......................................................... 64
4.3. Caracterizarea poluanților pentru care se elaboreaza planul de menținere a calitații aerului și efecte asupra
sănătății populației ............................................................................................................................................ 66
4.3.1. Dioxidul de sulf / oxizii de sulf ................................................................................................................................. 66
4.3.2. Dioxidul de azot/oxizii de azot .................................................................................................................................. 69
4.3.3. Particulele in suspensie (PM10, PM2,5) ............................................................................................................... 71
4.3.4. Monoxidul de carbon .................................................................................................................................................... 73
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
6
4.3.5. Ozonul ............................................................................................................................................................................... 74
4.3.6. Benzenul ........................................................................................................................................................................... 75
4.3.7. Metalele grele: plumbul (Pb), arsenul (As), cadmiul (Cd) si nichelul (Ni) ................................................. 76
4.4. Principalii receptori ai poluarii și starea de sănătate a populației din jud. Sibiu ........................................ 78
5. EMISII DE POLUANȚI ATMOSFERICI ÎN JUDEȚUL SIBIU .............................................................. 82
5.1. Identificarea principalelor surse de emisie pentru poluanții atmosferici, localizare și aport la poluarea
totală a aerului în județul Sibiu ......................................................................................................................... 82
5.1.1. Principalele surse de emisie și localizarea acestora la nivelul județului Sibiu ........................................... 82
5.1.2. Categorii de surse de emisie și aportul acestora la poluarea totală din județul Sibiu ............................... 88
5.2. Poluarea cauzată de dispersia poluanților atmosferici a căror surse se găsesc în județul Sibiu ................ 98
5.3. Poluarea cauzată de transportul şi dispersia poluanților atmosferici a căror surse se găsesc în alte zone și
aglomerări ......................................................................................................................................................... 98
6. IDENTIFICAREA MĂSURILOR DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL
SIBIU; SCENARII PENTRU EVALUAREA MĂSURILOR SELECTATE .......................................... 100
6.1.Consultarea documentelor / planurilor/ strategiilor relevante pentru stabilirea măsurilor de menținere a
calității aerului ................................................................................................................................................. 100
6.2. Identificarea măsurilor pentru menținerea calității aerului în Județul Sibiu ............................................ 117
6.3.Scenarii de modelare a emisiilor de substanţe poluante ............................................................................ 118
6.3.1 Scenariu A – Menținerea emisiilor poluante la nivelul anului 2014. ........................................................... 119
6.3.2. Scenariu B – Prognoza emisiilor poluante prin aplicarea măsurilor din Planul de menținere a calității
aerului – prognoza anului 2020 .......................................................................................................................................... 121
7. PROPUNERI DE MĂSURI ALE PLANULUI DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 2016 -
2020 ................................................................................................................................................................. 123
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................... 150
LEGISLAȚIE .................................................................................................................................................... 151
GLOSAR DE TERMENI ................................................................................................................................. 152
ABREVIERI ...................................................................................................................................................... 155
SUBSTANȚE, UNITĂȚI ȘI PARAMETRII .................................................................................................. 156
Unități de măsură .............................................................................................................................................. 156
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
7
1. CONTEXTUL, JUSTIFICAREA ȘI CADRUL DE REALIZARE A
PLANULUI PRIVIND MENȚINEREA CALITĂȚII AERULUI ÎN
JUDEȚUL SIBIU
1.1. Motivele care stau la baza realizării planului
Potrivit unui nou raport al Agenției Europene de Mediu (AEM), poluarea aerului are un impact
semnificativ asupra sănătății oamenilor, în special în zonele urbane. În timp ce calitatea aerului se
îmbunătățește lent, poluarea aerului rămâne cel mai important pericol pentru sănătatea mediului în
Europa, având ca rezultat direct o calitate mai scăzută a vieții din cauza bolilor și aproximativ 467.000
de decese premature pe an.
”Reducerea emisiilor au dus la îmbunătățirea calității aerului în Europa, dar nu suficient pentru a
evita deteriorarea inacceptabilă pentru sănătatea umană și pentru mediu. Avem nevoie de a
aborda cauzele profunde ale poluării aerului, care necesită o transformare fundamentală
și inovatoare a sistemelor noastre de mobilitate, energie și alimente. Acest proces
de schimbare, necesită o acțiune comună, a autorităților publice,
întreprinderi, cetățeni și comunitatea de cercetare.”
Hans Bruyninckx, Director executiv al AEM
Raportul ”Calitatea aerului în Europa - 2016" publicat de Agenția Europeană pentru Protecția
Mediului, prezintă o imagine de ansamblu actualizată și o analiză a calității aerului în Europa în
perioada 2000-2014 pe baza datelor de la stațiile de monitorizare oficiale din Europa și inclusiv a mai
mult de 400 de orașe. Acesta arată că în 2014, aproximativ 85% din populația urbană din UE a fost
expusă la pulberile fine în suspensie (PM2,5) la niveluri considerate dăunătoare sănătății de către
Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Raportul furnizează, de asemenea, noi estimări privind efectele asupra sănătății ale poluanților
atmosferici. Expunerea la PM2.5 a fost responsabilă pentru aproximativ 467.000 de decese premature în
Europa în 2013. În cadrul Uniunii Europene, decesele premature au depășit numărul de 430.000 de
decese premature. Impactul estimat de dioxid de azot (NO2) și ozon la nivelul solului de expunere
(O3) au fost în jurul valorii de 71.000 și 17.000 de decese premature, respectiv în Europa.
Poluarea aerului este o problemă la nivel local, paneuropean și al emisferei. Poluanții atmosferici emiși
într-o țară pot fi transportați în atmosferă, contribuind sau ducând la o calitate scăzută a aerului în alte
zone.
Pulberile în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului sunt recunoscuți în prezent drept
cei trei poluanți care afectează cel mai grav sănătatea umană. Expunerile pe termen lung și cele
maxime la acești poluanți variază ca gravitate și impact, de la efectele minore asupra sistemului
respirator până la decesul prematur. Aproximativ 90% din locuitorii orașelor din Europa sunt expuși la
poluanți în concentrații peste nivelurile de calitate a aerului considerate dăunătoare pentru sănătate. De
exemplu, pulberile fine în suspensie (PM2,5) din aer reduc speranța de viață în UE cu peste opt luni.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
8
Benzopirenul este un poluant cancerigen din ce în ce mai îngrijorător care, în mai multe zone urbane,
în special din Europa centrală și de est, este prezent în concentrații care depășesc pragul stabilit pentru
protecția sănătății umane.
Poluarea aerului afectează și mediul.
Acidificarea a fost redusă substanțial între 1990 și 2010 în zonele Europei cu ecosisteme
sensibile, aflate sub influența depunerilor acide de compuși de azot și sulf în exces.
Eutrofizarea este o problemă de mediu provocată de excesul de substanțe nutritive care pătrund
în ecosisteme. În acest domeniu s-au făcut mai puţine progrese. Suprafaţa ecosistemelor
sensibile afectate de excesul de azot atmosferic s-a redus foarte puțin între 1990 și 2010.
Concentrațiile mari de ozon duc la distrugerea culturilor. Majoritatea culturilor agricole sunt
expuse la niveluri de ozon care depășesc obiectivul pe termen lung al UE destinat să protejeze
vegetația. Această problemă priveşte în mod considerabil o proporție importantă a zonelor
agricole, în special din Europa de sud, centrală și de est.
Calitatea aerului din Europa nu s-a ameliorat întotdeauna odată cu reducerea generală a emisiilor
antropice (produse de om) de poluanți atmosferici. Cauzele sunt complexe:
nu există întotdeauna o legătură liniară clară între scăderea emisiilor și concentrațiile
poluanților atmosferici observate în aer;
există o contribuție crescândă a transportului pe distanțe mari a poluanților atmosferici din alte
țări din emisfera nordică către Europa.
Așadar, este încă nevoie de eforturi orientate pentru a reduce emisiile, cu scopul protejării în
continuare a sănătății umane și a mediului în Europa.
Sursele de poluare atmosferică sunt variate și pot fi antropice sau naturale:
arderea combustibililor fosili în producerea de energie electrică, transporturi, industrie și
gospodării;
procese industriale și utilizarea solvenţilor, de exemplu în industria chimică şi extractivă;
agricultură;
tratarea deşeurilor;
erupţiile vulcanice, praful aeropurtat, dispersia sării marine și emisiile de compuşi organici
volatili din plante sunt exemple de surse naturale de emisie.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
9
1.2 Cadrul juridic
Poluarea atmosferică nu este aceeași peste tot. În atmosferă sunt eliberaţi poluanţi diferiţi, dintr-o mare
varietate de surse. Odată ajunși în atmosferă, aceștia se pot transforma în poluanţi noi și se pot răspândi
în toată lumea. Conceperea și punerea în aplicare a unor politici care să abordeze această complexitate
nu reprezintă o sarcină ușoară. Mai jos, este trecută în revistă legislaţia Uniunii Europene referitoare la
aer.
Cantitatea de poluanţi emiși în aerul pe care îl respirăm s-a redus foarte mult din momentul în care UE
a introdus politici și măsuri care vizează calitatea aerului, în anii 1970. Emisiile poluante din multe
dintre sursele majore, inclusiv transportul, industria și generarea de energie, sunt în prezent
reglementate și, în general, în scădere, deși nu în măsura în care se preconizase.
Una dintre modalităţile prin care UE a reușit această îmbunătăţire, este stabilirea de limite obligatorii și
neobligatorii valabile în întreaga Uniune pentru anumiţi poluanţi răspândiţi în aer. UE a stabilit
standarde pentru particule de anumite dimensiuni, pentru ozon, dioxid de sulf, oxizi de azot, plumb și
alţi poluanţi care ar putea avea un efect dăunător asupra sănătăţii umane sau ecosistemelor. Principalele
acte legislative care stabilesc limite în întreaga Europă includ Directiva din 2008 privind calitatea
aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (2008/50/CE) și Directiva-cadru din 1996
privind evaluarea și gestionarea calităţii aerului înconjurător (96/62/CE). O altă abordare în materie de
legiferare în vederea îmbunătăţirii calităţii aerului este stabilirea de limite anuale de emisii pentru
anumiţi poluanţi. În aceste cazuri, ţările sunt responsabile pentru instituirea măsurilor necesare pentru a
se asigura că nivelurile lor de emisii se situează sub plafonul stabilit pentru poluantul respectiv.
Protocolul de la Göteborg al Convenţiei privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanţe lungi
(LRTAP) a Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite și Directiva UE
privind plafoanele naţionale de emisii (2001/81/CE) stabilesc în egală măsură limite pentru ţările
europene în legătură cu poluanţii atmosferici, inclusiv acei poluanţi responsabili pentru acidificare,
eutroficare și poluarea cu ozon la nivelul solului.
Pe lângă stabilirea de standarde de calitate a aerului pentru anumiţi poluanţi și plafoane anuale la nivel
de ţară, legislaţia europeană este concepută și pentru a viza în mod direct anumite sectoare care
acţionează ca surse de poluare atmosferică.
Emisiile de poluanţi atmosferici din sectorul industrial sunt reglementate, între altele, de Directiva din
2010 privind emisiile industriale (2010/75/UE) și de Directiva din 2001 privind limitarea emisiilor în
atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de mari dimensiuni (2001/80/CE).
Emisiile provenind de la vehicule au fost reglementate printr-o serie de standarde referitoare la
performanţă și combustibili, inclusiv Directiva din 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei
(98/70/CE) și standardele de emisii provenind de la vehicule, numite standardele Euro. Standardele
Euro 5 și 6 se referă la emisiile de la vehicule ușoare, inclusiv autoturisme, camionete și vehicule
comerciale. Standardul Euro 5 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011 și impune tuturor mașinilor noi
care intră sub incidenţa legislaţiei să emită mai puţine particule și oxizi de azot comparativ cu limitele
stabilite. Euro 6 va impune limite mai stricte privind oxizii de azot emiși de motoarele Diesel. Există,
de asemenea, acorduri internaţionale care vizează emisiile de poluanţi atmosferici în alte domenii ale
transporturilor, precum Convenţia din 1973 a Organizaţiei Maritime Internaţionale pentru prevenirea
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
10
poluării de la nave (MARPOL), împreună cu protocoalele sale suplimentare, care reglementează
emisiile de dioxid de sulf provenind din transportul maritim.
Actuala legislaţie europeană privind calitatea aerului se bazează pe principiul că statele membre ale UE
își împart teritoriile în mai multe zone de gestionare, în legătură cu care trebuie să evalueze calitatea
aerului utilizând măsurători sau crearea de modele. Majoritatea orașelor mari sunt declarate a fi astfel
de zone. Dacă într-o zonă sunt depășite standardele de calitate a aerului, statul membru trebuie să
raporteze acest lucru Comisiei Europene și să explice motivele. Ţărilor li se mai cere, de asemenea, să
elaboreze planuri locale sau regionale în care să explice ce măsuri intenţionează să ia pentru
îmbunătăţirea calităţii aerului. Ar putea, de exemplu, să stabilească așa-numite zone cu emisii-scăzute,
în care este restricţionat accesul vehiculelor mai poluante. Orașele pot, de asemenea, să încurajeze o
trecere la moduri de transport mai puţin poluante, inclusiv mersul pe jos, mersul cu bicicleta și
transportul în comun. Acestea pot asigura, de asemenea, dotarea surselor industriale și comerciale de
combustie cu echipamente pentru controlul emisiilor, potrivit celor mai recente și mai adecvate
tehnologii disponibile.
În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin: Legea nr.104/15.06.2011 privind
calitatea aerului înconjurător publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 28 iunie
2011. Prin această lege au fost transpuse în legislaţia naţională prevederile Directivei 2008/50/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer
mai curat pentru Europa, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 152 din 11
iunie 2008, ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie
2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul
înconjurător publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 23 din 25 ianuarie
2005.
Legea calităţii aerului are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea
măsurilor destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor
pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta lege şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte
cazuri.
Măsurile prevăzute de lege pentru protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg cuprind:
a) definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să evite şi să
prevină producerea unor evenimente dăunătoare şi să reducă efectele acestora asupra sănătăţii
umane şi a mediului ca întreg;
b) evaluarea calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul ţării pe baza unor metode şi criterii
comune, stabilite la nivel european;
c) obţinerea informaţiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sprijini procesul de
combatere a poluării aerului şi a disconfortului cauzat de aceasta, precum şi pentru a monitoriza
pe termen lung tendinţele şi îmbunătăţirile rezultate în urma măsurilor luate la nivel naţional şi
european;
d) garantarea faptului că informaţiile privind calitatea aerului înconjurător sunt puse la dispoziţia
publicului;
e) menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare şi/sau
îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri;
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
11
f) promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în vederea
reducerii poluării aerului;
g) îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile, convenţiile şi tratatele internaţionale la care
România este parte.
Pentru punerea în aplicare a legii calităţii aerului înconjurător a fost înființat Sistemul Naţional de
Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului (SNEGICA) care asigură cadrul organizatoric,
instituţional şi legal de cooperare a autorităţilor şi instituţiilor publice cu competenţe în domeniu, în
scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul României,
precum şi pentru informarea populaţiei şi a organismelor europene şi internaţionale privind calitatea
aerului înconjurător.
În scopul evaluării calităţii aerului, pe teritoriul României au fost stabilite, conform prevederilor
Anexei nr.2 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător:
13 aglomerări: Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj Napoca, Constanţa, Craiova,
Galaţi, Iaşi, Piteşti, Ploieşti şi Timişoara;
41 zone, identificate la nivel de judeţ.
Mai mult, Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, prevede obligativitatea ca în ariile
din zonele şi aglomerările clasificate în regim de gestionare I să se elaboreze planuri de calitate a
aerului pentru atingerea valorilor limită sau, respectiv, a valorilor țintă corespunzătoare, iar în ariile din
zonele şi aglomerările clasificate în regim de gestionare II să se elaboreze planuri de menţinere a
calităţii aerului (art. 43, alin (1) și (2)).
Ordinul nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unităţile administrativ-teritoriale întocmite în urma
încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la
Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător încadrează județul și municipiul Sibiu în
regimul de gestionare II și prevede obligativitatea întocmirii planului de menținere a calității aerului
pentru următorii poluanți: dioxid de azot, oxizi de azot, pulberi în suspensie PM10 şi PM2,5, benzen,
nichel, dioxid de sulf, monoxid de carbon, plumb, arsen, cadmiu. Conform art. 56, alin (2) din Legea
nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, planul de menţinere a calităţii aerului conţine
măsuri pentru păstrarea nivelului poluanţilor sub valorile-limită, respectiv sub valorile-ţintă şi pentru
asigurarea celei mai bune calităţi a aerului înconjurător în condiţiile unei dezvoltări durabile.
Hotărârea nr. 257/2015 aprobă metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor
de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului. Metodologia stabileşte
procedura prin care se asigură cadrul juridic, organizatoric, funcţional şi o concepţie unitară de
întocmire a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de
menţinere a calităţii aerului, de consultare a publicului, de aprobare, de punere în aplicare, de
monitorizare şi de raportare a stadiului şi a efectelor realizării măsurilor din aceste planuri către
instituţiile naţionale şi europene.
1.3 Autoritatea competentă
Autoritatea responsabilă de elaborarea și punerea în practică a Planului de menținere a calității aerului
în județul Sibiu este Consiliul Județean Sibiu, conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
12
Pentru întocmirea Planului de menținere a calității aerului în județul Sibiu, în temeiul H.G. nr.
257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de
acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului, prin Dispoziţia nr. 134 din 18
iulie 2016, Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu aprobă componența Comisiei Tehnice pentru
elaborarea Planului de menţinere a calităţii aerului.
În conformitate cu prevederile art. 32 din H.G. nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de
elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de
menţinere a calităţii aerului, activitatea Comisiei tehnice s-a desfășurat sub coordonarea persoanei
responsabile din cadrul Consiliului Judeţean Sibiu, Direcţia Arhitect Șef. De la data demarării
elaborării Planului pentru menţinerea calităţii aerului în judeţul Sibiu, Comisia Tehnică s-a întrunit în
X şedinţe, prilej cu care s-au analizat, discutat şi verificat informaţiile primite de la instituţiile abilitate
să furnizeze datele necesare elaborării studiului, pe sectoare / segmente de activitate. Prezentul Plan de
menținere a calității aerului în județul Sibiu a fost întocmit pe baza studiului elaborat de către
Asocierea S.C. ASRO SERV SRL – SC ECO TERRA SRL, conform contractului de prestări servicii,
cu denumirea ”Studiu privind calitatea aerului pentru întocmirea Planului de menținere a calității
aerului în județul Sibiu”. Planul de menţinere a calității aerului în județul Sibiu cuprinde măsuri pe care
membrii Comisiei Tehnice le-au elaborat, discutat şi aprobat în cadrul şedinţelor organizate pentru
elaborarea Planului. Realizarea măsurilor va conduce la menţinerea şi/sau îmbunătăţirea calităţii
aerului în judeţul Sibiu. Monitorizarea acestor măsuri este în sarcina Consiliului Judeţean Sibiu, cu
sprijinul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sibiu.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
13
2. INFORMAȚII GENERALE
2.1. Prezentarea zonei studiate – informații de bază
Judeţul Sibiu, situat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei, străjuit de munţii
Făgăraşului, Cibinului şi Lotrului, la o distanţăde 273 km de Bucureşti, capitala ţării, se încadrează
între următoarele coordonate:
- între 45°28’ şi 46°17’ latitudine nordică, localităţile extreme fiind satul Prod, comuna Hoghilag
în nord şi satul Paltin, comuna Boiţa în sud;
- între 23°35’ şi 24°57’ longitudine estică, la extreme situându-se comuna Jina în vest şi satul
Ţeline, comuna Brădeni în est.
Este intersectat de paralela de 46°latitudine N (la sud de Păuca şi Şeica Mare) şi de meridianul de 24°
longitudine E.
Județul Sibiu se învecinează cu următoarele: județul Mureș în N, județul Brașov la E, județul Argeș și
județul Vâlcea în S și județul Alba laV-NV1.
Judeţul Sibiu face parte din Regiunea Centru împreună cu judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita şi
Mureş. Încadrându-se între judeţele de mărime mijlocie, judeţul Sibiu ocupă o parte a Podişului
Transilvaniei cu o suprafaţă de 5433 kmp, ceea ce reprezintă 2,3% din teritoriul ţării, clasându-se pe
locul 24 din acest punct de vedere şi 15,9 % din teritoriul Regiunii Centru. Organizarea administrativă
a judeţului cuprinde: 2 municipii (Sibiu şi Mediaş), 9 oraşe (Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică,
Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte, Tălmaciu), 53 de comune și 162 sate2.
Ierarhizarea oficială a aşezărilor s-a realizat în anul 2001, odată cu intrarea în vigoare a Legii
nr.351/2001, respectiv Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, secţiunea a IV-a, Reţeaua de
localităţi.
Ierarhizarea localităţilor urbane şi rurale se realizează pe ranguri - de la 0 la rangul 5, ţinând cont
preponderent de criteriul administrativ, prin aceasta înţelegându-se fie funcţia de reşedinţă de judeţ, fie
rangul de municipiu, oraş sau comună.
1*** Consiliul Județean Sibiu, Planul de amenajare a teritoriului județean Sibiu pentru perioada 2014-2020, 2013
2*** Consiliul Județean Sibiu, Strategia de dezvoltare a județului Sibiu 2010-2013, 2010
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
14
Fig. nr. 1 – Harta județului Sibiu
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
15
2.2. Evoluția populației și potențialul demografic
Analiza datelor furnizate de recensăminte arată că populaţia judeţului Sibiu a avut o evoluţie
ascendentă în perioada 1930-1977, volumul acesteia sporind cu peste 170.000 de locuitori în intervalul
celor 47 de ani. Cea mai importantă creştere – de aproximativ 16%, s-a înregistrat în perioada 1966-
1977. După 1977 dinamica populaţiei judeţului Sibiu a avut un trend negativ constant. Astfel, dacă la
recensământul din 1977 populaţia totală era de 481.645 de locuitori, aceasta a scăzut continuu
ajungând în anul 2002 la cifra de 422.224, ceea ce procentual reprezintă o descreştere cu 12%. Din
1992 până în 2002 populaţia s-a redus cu 30.649 de locuitori, adică 6,8%, cea mai importantă scădere
înregistrându-se între 2001-2002 când populaţia s-a diminuat cu 21.040 de locuitori, adică 4,7%.
Conform recesământului din anul 2011, populația județului este de 397.322 de locuitori, față de anul
2002 populația diminuându-se cu 24.902 locuitori, însemnând o scădere de 5,89%. Se prezintă în
tabelul următor populația la nivel de localități în județul Sibiu.
Tab. nr. 1 –Localitățile județului Sibiu și populația (conform recesământ 2011)
Nr.
crt.
Localități Sate aparținatoare Nr. locuitori
I. Municipii
1 Sibiu Păltiniş 147.245
2 Mediaş Ighişu Nou 47.204
II. Orase
3 Agnita Coveş, Ruja 8.732
4 Avrig Bradu, Glîmboaca, Mîrşa, Săcădate 12.815
5 Cisnădie Cisnădioara 14.282
6 Copşa Mică - 5.404
7 Dumbrăveni Ernea, Şaroş pe Tîrnave 7.388
8 Miercurea Sibiului Apoldu de Sus, Dobîrca 3.910
9 Ocna Sibiului Topîrcea 3.562
10 Sălişte Aciliu, Amnaş, Crinţ, Galeş, Fîntînele,
Mag, Săcel, Sibiel, Vale
5.421
11 Tălmaciu Colonia Tălmaciu, Tălmăcel 6.905
III. Comune
12 Alma Giacăş, Şmig 1.886
13 Alţîna Beneşti, Ghijasa de Sus 1.562
14 Apoldu de Jos Sîngătin 1.350
15 Arpaşu de Jos Arpaşu de Sus, Nou Român 2.502
16 Aţel Dupuş 1.429
17 Axente Sever Agîrbiciu, Şoala 3.690
18 Bazna Boian, Velţ 3.792
19 Biertan Copşa Mare, Richiş 2.590
20 Bîrghiş Apoş, Ighişu Vechi, Pelişor, Vecerd, Zlagna 2.015
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
16
Nr.
crt.
Localități Sate aparținatoare Nr. locuitori
21 Blăjel Păucea. Romaneşti 2.284
22 Boiţa Lazaret, Lotrioara, Paltin 1.613
23 Brateiu Buzd 3.415
24 Brădeni Retiş, Ţeline 1.441
25 Bruiu Gherdeal, Şomartin 703
26 Chirpăr Săsăuş, Vărd, Veseud 1.434
27 Cîrţa Poieniţa 906
28 Cîrţişoara - 1.243
29 Cristian - 3.665
30 Dîrlos Curciu, Valea Lungă 2.820
31 Gura Rîului - 3.621
32 Hoghilag Prod, Valchid 2.172
33 Iacobeni Movile, Netuş, Noiştat, Stejăriş 2.757
34 Jina - 3.750
35 Laslea Floreşti, Mălâncrav, Nou Săsesc, Roandăla 3.327
36 Loamneş Alămor, Armeni, Haşag, Mândra, Sădinca 2.997
37 Ludoş Gusu 746
38 Marpod Ilimbav 1.017
39 Merghindeal Dealu Frumos 1.212
40 Micăsasa Chesler, Ţapu, Văleni 2.058
41 Mihăileni Metiş, Moardăş, Răvăşel, Şalcău 1.036
42 Moşna Alma Vii, Nemşa 3.335
43 Nocrich Fofeldea, Ghijasa de Jos, Hosman,
Ţichindeal
2.868
44 Orlat - 3.205
45 Păuca Bogatu Român, Broşteni, Presaca 1.929
46 Poiana Sibiului - 2.548
47 Poplaca - 1.802
48 Porumbacu de Jos Colun, Porumbacu de Sus, Sărata, Scorei 3.061
49 Racoviţa Sebeşu de Sus 2.760
50 Răşinari Prislop 5.416
51 Rîu Sadului - 571
52 Roşia Caşolţ, Cornăţel, Daia, Nou, Nucet 5.241
53 Sadu - 2.365
54 Şelimbăr Bungard, Mohu, Veştem 7.028
55 Slimnic Albi, Pădureni, Ruşi, Veseud 3.581
56 Şeica Mare Boarta, Buia, Mighindoala, Petiş, Ştenea 4.470
57 Şeica Mică Şoroştin 1.589
58 Şura Mare Hamba 4.470
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
17
Nr.
crt.
Localități Sate aparținatoare Nr. locuitori
59 Şura Mică Ruşciori 2.606
60 Tilişca Rod 1.574
61 Tîrnava Colonia Tîrnava 2.858
62 Turnu Roşu Sebeşu de Jos 2.415
63 Valea Viilor Motiş 1.873
64 Vurpăr - 2.557
Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante oraşe din Transilvania cu un remarcabil potenţial
de dezvoltare economică, avantajat şi de poziţionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean şi beneficiind de
un Aeroport Internaţional modern.
Localitatea se situează la 45°47' latitudine N şi 24°05' longitudine E. Altitudinea faţa de nivelul mării
variază între 415 mdMN în Oraşul de Jos şi 431 mdMN în Oraşul de Sus.
Fig. nr. 2 – Municipiul Sibiu
La recensământul din 2011 au fost înregistrați 147.245 locuitori. Dintre aceștia 25% aveau peste 50 de
ani, iar 18% absolviseră o instituție de învățământ superior. Din punct de vedere etnic a fost
înregistrată următoarea structură a populației:
- 88,96% - Români;
- 1,47% - Maghiari;
- 1,06% - Germani (Sași);
- 0,39% - Romi.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
18
Fig. nr. 3 – Municipiul Sibiu – evoluție demografică
Municipiul Mediaș este așezat în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare, la o distanță de 39 km de
Sighișoara și 41 km de Blaj. Distanța din Mediaș până în municipiul reședință de județ Sibiu este de 55
km.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Mediaș se ridică la 47.204 locuitori,
în scădere cu 14,4% față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 55.153 de locuitori.
Fig. nr. 4 - MunicipiulMediaș
Din punct de vedere etnic a fost înregistrată următoarea structură a populației:
- 76,74% - Români;
- 9,63% - Maghiari;
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
19
- 1,48% - Germani (Sași);
- 4,05% - Romi;
- 7,9% - nu este cunoscută apartenența etnică.
Fig. nr. 5 – Municipiul Mediaș – evoluție demografică
Fig. nr. 6 – Densitatea populației la nivelul județului Sibiu
2.2 Relieful județului Sibiu/ Cadrul natural
Geologia
Județul Sibiu se extinde pe două mari unități structurale: masivul cristalin al Meridionalilor și bazinul
sedimentar al Transilvaniei.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
20
Unitatea geologică montană cuprinde partea de S și este reprezentată prin Munții Făgăraș, Cindrel și
Lotru, alcătuiți din roci tari ca șisturile cristaline (gnaise, micașisturi, cuarțite) cu intercalații de calcare
metamorfozate, amfibolite etc., care au o structură puternic cutată, ce dau forme de relief zvelte și cu
pante abrupte.
A doua unitate structurală, corespunde depresiunii inter-carpatice a Transilvaniei, care este formată
dintr-o cuvertură groasă de roci sedimentare (congloemarate, nisipuri, pietrișuri, marne, gresii, argile,
etc.) sprijinite pe un fundament cristalin. În cadrul ei, din punct de vedere structural, se disting două
zone: o zonă a cutelor diapire în care structurile sunt cutate și străpunse de sâmburi de sare și o zonă a
domurilor, în partea de N a județului, reprezentate prin cute largi, de forma unor boltiri în care s-au
acumulat depozite de gaz metan.
Relieful
Principalul factor care influențează distribuția parametrilor climatici în România este relieful, prin
intermediul căruia se face transformarea radiației solare, predominant situată în domeniul spectrului
vizibil, în energie calorică și transferul ei straturilor inferioare ale atmosferei. Dintre caracteristicile
morfologice și morfografice ale reliefului, altitudinea are rolul cel mai important în condiționarea
spațială a parametrilor climatici.
Relieful județului se caracterizează morfologic și genetic printr-o mare compexitate de aspecte,
cuprinzând pe teritoriul său munți, dealuri, văi largi și depresiuni situate la poalele munților. Relieful
coboară de la peste 2.500m din zona montană până la 280 m în valea Târnavei Mari, fiind așezat în
trepte de la S spre N.
Aproximativ 21% din suparafața totală este ocupată de munți. Trei masive muntoase din lanțul
Carpaților Meridionali sunt cuprinși pe teritoriul județului parțial, respectiv Munții Făgăraș și Lotru,
sau total, Munții Cindrel. Altudinile cele mai mari sunt atinse în vârfurile Negoiu – 2.535 m și Suru –
2.283 m în Munții Făgăraș, Șteflești – 2.242 m în Munții Lotru și Cindrel – 2.244 în Munții Cindrel.
Morfologia acestor munți este puternic marcată de acțiunea ghețarilor din cuaternar, văi adânci,
numeroase căldări și lacuri glaciare (Iezerul Mare, Bâlea, Avrig, Călțun, Podragu).
Restul de 79% corespunde zonelor de podiș (Podișul Transilvaniei ), format din dealuri vălurite cu
înălțimi cuprinse între 490 m și 749 m
(Podișul Hârtibaciului, Podișul Secașelor,
Podișul Târnavelor) compartimentate de
văi adânci și largi. Eroziunea îndelungată
la care a fsot supus Podișul Transilvaniei
a dat naștere la trei nivele de relief sau
platforme: Târnava (500-550 m),
Agârbiciu (400-800 m) și Secaș (300-390
m).Depresiunile sudice ale Transilvaniei
sunt reprezentate de unităţile de pe Olt,
Cibin, valea Apoldului sau Secaşul de
Sebeş, dominate puternic de unitatea
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
21
montană a Făgăraşului şi a Cindrelului în N ajungând la Podișul Târnavelor. În cadrul acestora se
înscrie depresiunea Făgăraş (Ţara Oltului), depresiunea Sibiu şi Sălişte şi Culoarul Apoldului.
Depresiunile au mai întâi caracter de contact morfologic fiind situate la marginea zonei montane. Au
contact litologic, respectiv cristalinul din munte şi sedimentarul din unităţile respective, prezintă
caracter tectonic, o cuvetă sinclinală mascată de depozite pliocene şi de formaţiuni piemontane
cuaternare. Sub aspect tectonic, situaţia este mult mai clară în sectorul de la vest de Olt unde cutele
diapire sunt relativ paralele cu muntele fiind reprezentate prin anticlinale cu pronunţat caracter diapir şi
sâmburi de sare (Ocna Sibiului), ele închizând spaţiul depresionar în S, în timp ce la E de Olt unele
anticlinale sunt perpendiculare pe depresiunea Făgăraş, fapt care estompează caracteristicile limitei
tectonice spre podiş chiar acolo unde limita este foarte clară şi unitară.
Depresiunea Făgăraș reprezintă o individualitate geografică bine conturată, situată între zona montană
din S și zona de podiș din N, iar Depresiunea Sibiului se constituie într-un compartiment axat pe Valea
Cibinului.3
Depresiunea Făgăraş – cunoscută şi sub numele de Ţara Oltului, este cea mai extinsă unitate din
depresiunea Transilvaniei, limitată în N de abruptul Podișul Hârtibaciului, podişul ridicându-se cu cca.
200 m deasupra luncii Oltului. Oltul a fost împins mereu spre N de numărul mare de afluenţi ce
coboară din Făgăraş, care aduc cantităţi
apreciabile de material detritic. În E,
depresiunea are Munții Perşani, comunicarea cu
depresiunea Braşov realizându-se prin înşeuarea
de la Vlădeni (620 m), cu depresiunea
Homoroadelor, pe la Comana, în S cu Munţii
Făgăraş care o domină cu cca. 2000m,
înregistrând un contact peisagistic bine
evidenţiat. Înspre V, depresiunea este închisă de
o prelungire a Podișului Târnavelor, terminat
prin dealul Chicera (612m). Oltul în acest sector
se îngustează mult între localităţile Racoviţa şi
Turnu Roşu. Depresiunea este o arie anticlinală
mai veche la poalele Făgăraşului, situaţie care
apare şi la V de Olt, cu diferenţierile menţionate (abruptul spre nord). În cazul depresiunii Făgăraş,
unul dintre anticlinalele diapire, cel de la Sărata în apropiere de Porumbacu de Jos trece peste Olt
având chiar manifestări saline. Depresiunea este un rezultat al mişcărilor prepliocene, în cadul acesteia
fiind prezent un întins piemont ce coboară până la lunca Oltului, el cuprinzând o treaptă colinară la
contactul cu muntele în S şi E, care corespunde unui vechi piemont format din conglomerate badenian
superior-buglovian cu altitudini de 600-900m, a doua treaptă cu altitudini de 400-450m corespunzând
unei câmpii piemontane constituite din depozite continentale, luturi, argile şi pietrişuri în care Oltul a
sculptat o serie de terase largi. Lunca Oltului – joasă, în multe locuri cu caracter mlăştinos, urmare a
acestei caracteristici s-au format chiar turbării de tip eutrof, cum sunt cele de la Mândra. În cuprinsul
depresiunii apar formaţiuni mai vechi, miocene, care sunt acoperite aproape peste tot de formaţiuni
3Planul de amenajare a teritoriului județean Sibiu pentru perioada 2014-2020
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
22
piemontane ale pliocenului superior şi cuaternarului excepţie facând în Măgura Voinii unde apar
insular la suprafaţă formaţiuni miocene la SE de Făgăraş. În ceea ce priveşte lunca, altitudini de 454m
în apropiere de Homorod şi 385m lângă Racoviţa, are marginal în S numeroase conuri de dejecție
rezultate prin depunerea materialului adus de văi şi depus la intrarea în luncă. Din punct de vedere
climatic şi hidrografic depresiunea este marcată de prezenţa Munţilor Făgăraş în S cu medie anuală de
8°C în depresiune, în ianuarie -4°C, cu frecvenţa inversiunilor de temperatură, iar primăvara cu mase
de aer cu caracter de föehn (vântul mare). Este destul de evident industrializată, pe baza gazului metan
în primul rând, industria chimică cu produse destul de variate (Făgăraş şi Victoria), substanţele
explozibile la Victoria şi Făgăraş, utilaj chimic la Făgăraş, fabrică de sticlă la Avrig, autoremorci la
Mârşa, iar Oltul a început să fie valorificat hidroenergetic cu hidrocentrale la Voila, Viştea, Scoreiu,
Avrig fiecare cu 14,2MW putere instalată. Populaţia depresiunii este densă, în jur de 100 loc/kmp cu
aşezări situate la limita dintre luncă şi terase, dispuse liniar aproape neîntrerupt iar unele urcă şi în
câmpia piemontană şi chiar în piemontul înalt. Oraşul Făgăraş cu cca 40.000 loc. şi Victoria cca.
10.000 loc, DN1 şi magistrala feroviară 2 străbat depresiunea, înspre S – Transfăgărăşanul de la
Arpaşu de Jos şi un drum către Agnita şi Mediaş.4
Culoarul depresionar Apold – Săliște – Sibiu este reprezentat de două unităţi unitare (Depresiunea
Sibiu și Depresiunea Săliște – Apold), chiar dacă sunt separate de pintenul deluros al Măgurii Beleunţa
(630m), drenate de Râul Negru şi Cibin. Au în sud masivul Cindrel. Unitatea celor două depresiuni
este marcată şi de prezenţa aceloraşi formaţiuni geologice, orografice şi funcţiuni economice, pe rama
sudică practicându-se oieritul.
Înspre nord, Depresiunea Sibiu comunică larg înspre Târnava Mare prin Culoarul Visa. Înspre est
depresiunea Făgăraş este
prezentă prin Chicera
Veştemului care se prelungeşte
şi peste Cibin. În vest
depresiunile sunt închise de
masivul deluros al Amnaşului
care înaintează spre munte,
formaţiunile miocene venind
direct în contact cu spaţiul
montan. Au caracter subcarpatic
prin structura cutată în sinclinal
fiind de natură tectonică. Cele 2
depresiuni sunt despărţite de
masivul Beleunţa – cristalin, în
care Cibinul a săpat defileul de
la Orlat. Orografic, depresiunea Sibiu prezintă cele 3 trepte clasice (piemontană înaltă, câmpiilor
piemontane cu terase, luncă uneori cu caracter de înmlăştinire). Ambele depresiuni dispun de un climat
răcoros şi precipitaţii în jur de 700mm care favorizează pădurile de gorun. În zonele Sălişte, Sibiel,
Răşinari, Cisnădie este prezentă pomicultura. În sudul lor şi marginea muntelui se practică oieritul
4http://cyd.ro/depresiunile-sudice-ale-transilvaniei
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
23
unde sunt prezente satele cunoscute din zona Mărginimii Sibiului (Jina, Poiana Sibiului, Tilişca,
Sălişte, Sibiel, Orlat, Răşinari, Tălmăcel, Boiţa). Depresiunile constituie un nod important al căilor de
comunicaţii, căile ferate şi rutiere cu direcţie est-vest se despart spre nord prin culoarul Vişei spre
Târnava Mare la Copşa Mică. În vestul masivului deluros Chicera Amnaşului este prezent Culoarul
Apoldului drenat de valea Apoldului sau Secaşul de Sebeş. 5
2.3 Hidrologia județului Sibiu
Rețeaua hidrografică
Județul Sibiu dispune de o bogată rețea de apă ce asigură necesitățile de alimentare cu apă potabilă și
industrială. Rețeaua hidrografică la nivelul județului este alcătuită din două bazine principale: BH Olt
și BH Mureș. Acestea prezintă următoarele caracteristici generale:
Tab. nr. 2 – Caracteristicile generale ale BH Olt și BH Mureș
Bazinul hidrografic Suprafața (kmp) Lungimea cursurilor de apă (km)
Olt 3.366 1.489
Mureș 2.095 816,08
Total județ Sibiu 5.461 2.305,08
Teritoriul județului Sibiu este împarțit în cele două bazine hidrografice principale, B.H. Olt și B.H.
Mureș, ale căror cursuri de apă totalizează o lungime de 1.331 km în bazinul Oltului (râurile Olt,
Cibin, Hîrtibaciu și afluenții direcți) și 606 km în bazinul hidrografic Mureș (râul Târnava Mare și
afluenții direcți).
Râul Olt străbate teritoriul județului pe o lungime de 56 km. Primește pe stânga afluenți cu izvoare în
Munții Făgăraș, dispuși paralel, precum Arpaș, Cârțișoara, Opatu, Scorei, Sărata, Porumbacu, Avrig,
Mîrșa, Racovița, Sebeș, Strâmba, cu lungimi cuprinse între 5 – 24 km și suprafețe între 11 – 84 kmp,
iar pe dreapta, Pârâul Nou cu izvoarele în Podișul Hârtibaciului, Cibin și Lotrioara. Ca afluenți de
ordinul II se menționează: Săliște, Hîrtibaciu și Sadu. Debitul mediu multianul de apă al Oltului
variază între 75mc/s la intrarea în județ și 100mc/s la ieșire.
Râul Târnava Mare parcurge în cadrul județului o lungime de 72 km, cu direcția generală E-V.
Cursul său, puternic meandrat, are un bazin asimetric: pe stânga primește afluenți mai importanți, între
Laslea și Visa, iar pe dreapta afluenții sunt scurți și cu caracter torențial.
Râul Cibin izvoreşte la confluența dintre două râuri mai mici: Râul Mare și Râul Mic. Cursul râului, a
cărui lungime totală este de 82 km, se află în întregime pe teritoriul județului Sibiu. În acord cu
orientarea sa nord-estică, el se îndreaptă, după ce trece prin municipiul Sibiu, către sud-est. Suprafața
bazinului său se întinde pe 2.184 km². Este un afluent important al râului Olt, vărsându-se în el în
apropiere de orașul Tălmaciu, la mică distanță de gara de la Podu Olt. Alte localități importante aflate
pe malurile sale sunt Gura Râului, Orlat, Cristian și Șelimbăr.
5http://cyd.ro/depresiunile-saliste-si-sibiu
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
24
Fig. nr. 7 – Harta privind situația hidrografică a județului Sibiu
Râul Sebeş izvorăşte din zona montană (şi constituie o parte a hotarului cu judeţul Alba) colectând
apele Frumoasei, Curpătului, Cibanului, Bistrei şi Dobrei.
Lacurile
Un număr mare de lacuri naturale (printre care se află lacuri glaciare și sărate), cât și lacuri artificiale
(pentru piscicultură, irigații, hidroenergie, alimentare cu apă și agrement) completează rețeaua
hidrografică a județului. Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind situate în Munții Făgăraș (Podragul,
Podrăgelul, Bâlea, Doamnei, Avrig) și Cindrel (Iezerul Mare, Iezerul Mic, Jujilea).
Dintre lacurile antropice se menționează lacurile instalate între vechile exploatări de sare din zona
localității Ocna Sibiului ca: Horia, Cloșca, Crișan, Inul, Avram Iancu, Lacul fără Fund, Mâțelor etc.,
ultimele două prezentând fenomene tipice de heliotermie (24°C la suprafață și 36°C la 1,5m
adâncime).
La acestea se adaugă lacurile artificiale de acumulare cum sunt: Negoveanu – Sadu pe râul Sadu, Gura
Râului pe râul Cibin, Brădeni I, Brădeni II pe râul Hârtibaciu și Ighiș pe râul Ighiș, afluent al râului
Târnava Mare.
Apele subterane
Apele subterane au straturi acvifere cuprinse între 1,2 și 10m, cu debite variind între 0,2 – 8 l/s. În
zonele înalte adâncimile variază între 5 – 10 m, iar în zonele de luncă pânza de apă freatică se află la o
adâncime mai mică, respectiv 5m.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
25
2.4 Clima și condițiile meteorologice
Printre factorii care influenţează hotărâtor poluarea unei zone se numără şi factorii meteorologici.
Tipurile de stratificare termică a atmosferei şi inversiunile de temperatură pot influenţa în foarte mare
măsură procesele de difuzie ale noxelor. Pentru a cunoaşte riguros condiţiile în care se desfăşoară
procesele de difuzie în zona poluată, s-a impus studierea detaliată la scară topoclimatică a principalilor
factori meteorologici.
Zona luată în studiu se găseşte pe valea râului Olt și Târnava Mare, care la rândul ei este situată în
interiorul arcului carpatic şi este influenţată în special de acţiunea ciclonilor din nordul Oceanului
Atlantic (în drumul către estul şi sud-estul Europei) şi de influenţa invaziilor de aer polar din zona
nordică. Ca urmare, clima regiunii este dominată de acţiunea vânturilor vestice (vânturi de gradient şi
vânturi geostrofice) şi este în general mai răcoroasă şi mai umedă. Ca staţie de bază pentru aducerea
datelor la o perioadă comună s-a utilizat staţia Sibiu, care are cea mai lungă perioadă de observaţii din
această zonă a Europei. Din punct de vedere al condiţiilor meteorologice, pentru caracterizarea zonei
Copşa Mică, la ora actuală se folosesc datele provenite de la staţia Dumbrăveni.
Întrucât în zonă nu au fost efectuate măsurători meteorologice sistematice decât într-un număr mic de
ani (observatorul meteorologic Copşa Mică de la barajul de apă industrială), au fost necesare
măsurători expediţionare pentru precizarea diferenţelor existente între profilul Văii Târnavei din zonă
şi datele rezultate de la principalele staţii meteorologice care încadrează zona.
Pentru caracterizarea cât mai completă a climei din zona cercetată s-a apelat laurmătoarele elemente:
- temperatura aerului;
- radiaţia solară directă şi difuză;
- durata de strălucire a soarelui;
- datele medii ale primului şi ultimului îngheţ;
- nebulozitatea atmosferică;
- umezeala relativă a aerului;
- regimul pluviometric;
- grosimea stratului de zăpadă şi timpul de persistenţă a stratului de zăpadă;
- regimul eolian, după care s-au calculat indicii climatici specifici zonei respective.
Se vor prezenta în continuare aceste elemente climatice, considerând că ele influenţează într-o măsură
mai mare sau mai mică poluarea zonei.
Teritoriul județului Sibiu aparține în proporție de 75% (nordul și centrul) sectorului cu climă
continental-moderată și în proporție de circa 25% (sudul) sectorului cu climă de munte. Regimul
climatic general este diferențiat de cele două trepte principale ale reliefului, în funcție, mai ales de
altitudinea, expoziția și formele acestuia.
În sectorul montan sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipitații abundente și ierni friguroase, cu
ninsori bogate și strat de zăpadă stabil pe perioadă îndelungată.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
26
Ținutul cu climă de deal se caracterizează prin veri calde, cu precipitații relativ frecvente și prin ierni
reci cu strat de zăpadă relativ stabil.
Inversiunile termice frecvente și persistente în semestrul rece al anului fac ca în depresiunile Sibiului și
Făgăraș, să se individualizeze topoclimate specifice, cu ierni mai reci decât pe pantele cu altitudini mai
mari decât ale munților din vecinătate.
Regimul temperaturilor în județul Sibiu
Temperaturile medii anuale oscilează în jurul valorii de 9,0°C în zonele joase (9,7°C la Sibiu, 10,0°C
la Boița, 9,6°C la Dumbrăveni), coboară în jurul valorii de 5,0°C pe pantele munților mijlocii (5,8°C
Păltiniș) și în jurul valorii de 0°C pe culmile munților înalți.
Radiaţia solară în zonă oscilează la nivel anual, cele mai mari valori ale radiaţiei solare sunt în iulie, iar
cele mai mici valori ale radiaţiei solare sunt în decembrie.
Luna cea mai rece este ianuarie, când temperaturile medii lunare oscilează între -3,5°C la Blaj şi
-4,7°C la Dumbrăveni.
Temperaturile extreme absolute oscilează în cursul verii între 37,4°C la Sibiu şi 39,2°C la Bratei (ca
maxime absolute) şi între -31,8°C la Sibiu şi -32,8°C la Târgu Mureş în cursul iernii (ca minime
absolute).
În zona cercetată circulaţia dominantă este cea vestică şi uneori nord-vestică, care aduce mase de aer
temperat oceanice. Sub masele de aer ce pătrund în zonă prin intermediul circulaţiei generale a
atmosferei, datorită formelor de relief specifice podişului, se produc la nivel zilnic circulaţii locale, în
timpul zilei din aval în amonte pe văi, iar pe versanţi de la bază spre culmi (aer cald), iar noaptea din
amonte în aval pe văi şi de la nivelul culmilor spre baza versanţilor (aer rece). Circulaţia acesta locală,
mai slabă în intensitate ca cea din zona montană, poate, prin generalizare, să fie numită briză de zi şi
briză de noapte.
În iulie, izoterma de 20°C se situează la altitudinea de 340 m. Luna cea mai rece, ianuarie, prezintă
valori medii lunare puternic influenţate de inversiunile de temperatură. Astfel, stratul de inversiune
termică se întinde până la altitudinea de 380m, temperatura crescând cu altitudinea de la –3,9°C la 250
m, la –3,6°C la 380 m.
Inversiunile de temperatură care influenţează pregnant temperatura aerului, se semnalează în toate
lunile sezonului rece, în condiţiile invaziei de aer polar sau arctic, când se formează o „cupolă” sub
care poluanţii, stopaţi în ascensiune, se concentrează progresiv. La un gradient normal al temperaturii
aerului (răcirea treptată pe măsură ce creşte altitudinea), gazele şi pulberile au o evoluţie ascendentă şi
sunt supuse unei diluări accentuate. În cazul inversiunilor termice, straturile de aer mai rece, blocate
sub cele de aer cald, împiedică formarea curenţilor de convecţie (ascendenţi) şi blochează noxele
emanate, acestea dispersându-se pe orizontala sa, în situaţii de calm atmosferic, scurgându-se lent spre
punctele mai joase, unde formează acumulări mari. Aceste inversiuni favorizează fenomenul de
poluare prin pulberi și gaze.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
27
Tab. nr. 3 – Temperatura medie anuală (oC) de la stațiile meteorologice Dumbrăveni și Sibiu, din
perioada 2011-2015
Anul Temperatura medie (oC)
DUMBRĂVENI
2011 8,4
2012 9,4
2013 9,8
2014 10,2
2015 9,8
SIBIU
2011 9,2
2012 -
2013 10,2
2014 10,8
2015 10,4
În cadrul proiectului ”Calea Verde spre Dezvoltare Durabilă” derulat de către Agenția pentru Protecția
Mediului Sibiu, a fost publicat raportul ”Determinarea potențialului resurselor de energie solară și
eoliană” din Regiunea 7 Centru.6 Raportul a fost realizat de către Administrația Națională de
Meteorologie, este cel mai nou și cel mai complex raport efectuat pentru această zonă și de aceea am
considerat relevant și pentru acest plan, prezentarea unor informații.
Radiația solară, transformată diferențiat în atmosferă și la suprafața terestră, reprezintă sursa energetică
primară a proceselor meteorologice. Cunoașterea particularităților regimului și repartiției radiației
solare și a componentelor bilanțului radiativ și caloric asigură rezolvarea unor probleme practice legate
de tehnologii energetice neconvenționale. Radiația solară globală reprezintă suma radiației solare
directe și a celei difuze. Ea este considerată cel mai important parametru radiativ deoarece este
prezentă în tot cursul zilei și al anului prin cel puțin una dintre componentele sale.
Hărțile medii lunare reprezentând distribuția teritorială a radiației solare globale (Wm-2
) din cele șase
reședințe de județ, incluse în Regiunea 7 Centru, sunt marcate pe hărți cu puncte negre (figura de mai
jos). Variabilitatea spațială și temporală a acestui parametru este strict condiționată de unghiul de
înalțime al Soarelui (h0) deasupra orizontului, de starea optică a atmosferei, determinată de gradul de
nebulozitate și opacitate.
Astfel, cele mai mici valori ale intensității solare sunt în luna decembrie (luna solstițiului de iarnă),
când valorile lui h0 la latitudinile țării noastre sunt cele mai mici din an. Acestea sunt cuprinse între 20
și 50 de Wm-2
, valorile cele mai mari înregistrându-se în partea de vest a Regiunii 7 Centru. În luna
solstițiului de vară (iunie), intensitatea radiației globale depășește 240 de Wm-2
, în zonele joase din
zona de interes. Regiunile situate la altitudini mai mari de 1000 m nu beneficiază în această lună de un
aport foarte mare de radiație globală, aceasta având valori mai mici de 200 Wm-2
(figura 7). În luna
iulie se constată că valorile de radiație globale depașesc valori de peste 240 Wm-2
pe o suprafață mai
mare decât în luna iunie, deoarece frecvența mai mare a timpului senin determina fluxuri maxime ale
celor două componente (directă și difuză). În cursul anului, valorile radiației globale se dispun relativ
6 http://caleaverde.ro/wp-content/uploads/2016/08/Determinarea-potentialelor-resurselor-de-energie-eoliene-si-solare.pdf
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
28
simetric față de lunile iunie-iulie, mersul ascendent din prima parte a anului se face relativ mai lent fața
de scăderea din a doua parte a anului, care se face mai rapid.
Figura nr. 8 - Regiunea 7 Centru: radiație solară globală (Wm¯ ²) medii lunare multianuale (1983-2012).
De asemenea, în același proiect mai sus menționat, a fost întocmit și Ghidul de adaptare a tehnologiilor
agricole la schimbările climatice, ghid care conține de asemenea o analiză detaliată a condițiilor
climatice din Regiunea 7 Centru.7
În figura de mai jos, sunt prezentate temperaturile medii multianuale, la stația meteorologică Sibiu,
înregistrate în perioadele 1961 – 1990, 1981 – 2010 și 1964 – 2014. Se observă că maximul
temperaturii de 19,8 ºC s-a înregistrat în perioada de referință 1981 – 2010 în luna iulie, iar minimul de
-3,9 ºC în perioada 1961 – 1990 în luna ianuarie.
7 http://caleaverde.ro/wp-content/uploads/2016/11/GHID-DE-ADAPTARE-A-TEHNOLOGIILOR-AGRICOLE-LA-
SCHIMBARILE-CLIMATICE.pdf
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
29
Fig. nr. 9 – Temperaturi medii multii anuale
Regimul precipitațiilor în județul Sibiu
Precipitațiile atmosferice însumează în linii generale cantități cu atât mai mari cu cât altitudinea este
mai mare, înregistrându-se cantități medii anuale de 652,9 mm la Sibiu, 849,8 mm la Boița, 906 mm la
Păltiniș și peste 1200 mm pe culmile montane cele mai înalte.
Precipitaţiile, atât cele sub formă lichidă, cât şi cele sub formă de zăpadă, joacă un rol important în
purificarea atmosferei, prin aducerea la sol a elementelor în suspensie şi prin dizolvarea unei părţi din
gaze. Cu cât precipitaţiile (prin cuantum şi durată) au valori mai ridicate, cu atât atmosfera este mai
curată. Precipitaţiile au totodată o influenţă pozitivă asupra capacităţii de filtrare a noxelor de către
vegetaţie (în special cea forestieră) şi asupra rezistenţei la poluare a acesteia. În lipsa precipitaţiilor, se
măreşte posibilitatea de depunere a impurităţilor pe frunze şi pe celelalte organe vegetative.
Pe de altă parte, prin reacţia oxizilor de sulf şi a altor substanţe cu apa din precipitaţii, inclusiv ceaţa,
rezultă acizi foarte agresivi care vor participa la formarea ploilor acide, deosebit de dăunătoare
(spălând stratul de ceară de pe frunze, plantele devin mai vulnerabile; micşorând pH-ul solului, scade
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
30
fertilitatea acestuia, inclusiv prin distrugerea microorganismelor necesare pentru descompunerea
substanţelor organice).
Deoarece precipitaţiile atmosferice, prin însăşi geneza lor, sunt fenomene atmosferice care se produc în
cantităţi foarte diferite şi în mod discontinuu în timp, repartiţia lor teritorială se caracterizează printr-o
mare neuniformitate în zonă. Se poate afirma că în zonă nivelul total anual al precipitaţiilor este relativ
redus, ceea ce reprezintă un factor defavorizant în prezenţa poluării actuale. Pe de altă parte, se
constată o distribuire foarte neuniformă a precipitaţiilor pe luni şi pe anotimpuri. Faptul că o mare
parte din cantitatea de precipitaţii cade în timpul verii ar putea contribui la purificarea aerului şi la
spălarea pulberilor poluante depuse pe plante, dar această acţiune benefică este mult diminuată de
structura ploilor, de multe ori sub formă de averse, cu intervale mari de uscăciune. Totodată,
precipitaţiile reduse din timpul iernii, coroborate cu calmul atmosferic şi inversiunile termice,
frecvente în această perioadă, contribuie la menţinerea unui nivel ridicat al poluării atmosferei, cu
consecinţe vătămătoare pentru agro-ecosisteme.
Regimul eolian în județul Sibiu
Vântul este un element meteorologic vectorial, deosebit de variabil în timp și spațiu, condiționat de
contrastul baric orizontal creat în cadrul circulației generale a atmosferei. Deplasarea curenților de aer
dintr-un loc în altul (regimul vântului) este determinată în principal de dezvoltarea diferitelor sisteme
barice și, în primul rând, de activitatea centrilor barici de acțiune. Vântul se caracterizează prin două
elemente extrem de variabile în timp și spațiu: direcția din care bate vântul, apreciată după 16 sectoare
ale orizontului și viteza, reprezentând distanța parcursă de particulele de aer în unitatea de timp,
exprimata în m/s.
Observațiile asupra direcției și vitezei vântului se realizeaza în rețeaua de stații a Administrației
Naționale de Meteorologie la 10 m înalțime deasupra solului, cu ajutorul giruetei și al traductorilor de
vânt (cu cupe sau ultrasonici). Măsurătorile efectuate cu girueta cu placă grea, indică viteze ale
vântului pâna la 40 m/s, iar traductorii cu vânt pâna la 70 m/s.
Vânturile sunt puternic influențate de relief, atât în privința direcției, cât și a vitezei. Frecvențele medii
anuale înregistrate la Sibiu în anul 2015, indică predominarea vânturilor din E (21,3%) și V (14,9%),
iar la Dumbrăveni din E (25,8%) și NE (18,2%). Frecvența medie anuală în 2015 a calmului atmosferic
este de 6,8% Sibiu și 13,6% la Dumbrăveni. Vitezele medii anuale din anul 2015, oscilează între 1,2 și
2,7 m/s la Sibiu și între 1,2 și 2,2 m/s la Dumbrăveni. Între sfârșitul iernii în depresiunile Sibiu și
Făgăraș bate un vânt dinspre munte cu caracter de foen numit Vântul Mare. Acesta provoacă încălziri
accentuate și topiri bruște de zăpadă.
Din coridorul mai larg al văii Mureşului bate un vânt denumit „Moroşanul”. Cu totul izolat se mai
semnalează şi prezenţa Olteţului, Crivăţului şi Austrului. Local, vânturile calde care topesc zăpezile,
poartă denumiri ca „Boarea Râului” (Gura Râului), „Gureanu” (Avrig) ş.a..8
8http://www.dssibiu.ro/fond-forestier/fond-forestier-2
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
31
Fig. nr. 10
Fig. nr. 11
În raportul ”Determinarea potențialului resurselor de energie solară și eoliană” din Regiunea 7
Centru, realizat de către Administrația Națională de Meteorologie, sunt prezentate date relevante
privind viteza vântului din perioada 1981 – 2010.9
9 http://caleaverde.ro/wp-content/uploads/2016/08/Determinarea-potentialelor-resurselor-de-energie-eoliene-si-solare.pdf
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
32
Hărțile medii lunare reprezentând distribuția teritorială a vitezei vântului (m/s) sunt prezentate în figura
de mai jos. Cele șase reședințe de județ, incluse în Regiunea 7 Centru, sunt marcate pe hărți cu puncte
negre. În general, viteza medie a vântului este direct dependenta de mărimea gradientului baric
orizontal, de gradul de fragmentare a reliefului și de rugozitatea suprafeței subiacente.
Analizând harta cu vitezele medii ale vântului rezultă că cele mai mari viteze din Regiunea 7 Centru se
înregistrează în zona montană alpină, unde sunt valori reduse ale rugozitații. Acestea depășesc 8 m/s la
altitudini de peste 1500 m din Munții Fagaraș, Bucegi, Vrancei, Călimani. În zonele mai joase și în
depresiuni, vitezele vântului se reduc treptat, ajungând la viteze mai mici de 1 m/s în zonele
depresionare din Carpații Orientali și Meridionali, determinate în special de adăpostirea aerodinamică
și de valori mari ale rugozității (suprafețe împădurite). Valori mai mici de 1 m/s se produc și în
regiunile joase din centrul Transilvaniei în special în lunile de iarna și toamnă. Trebuie subliniat faptul
ca indiferent de zona analizată, pe formele convexe ale reliefului, valorile medii lunare ale vitezei
vântului sunt mai mari decât cele specifice zonei, în timp ce în formele concave acestea pot fi și de sub
1 m/s.
Figura nr. 12 - Regiunea 7 Centru: viteza medie a vântului (m/s) medii lunare multianuale (1981-2010)
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
33
Regimul nebulozității în județul Sibiu
Valorile medii ale nebulozităţii sunt mai mari decât în zonele extracarpatice, astfel nebulozitatea totală
medie anuală oscilează între 5,6 la Târgu Mureş şi 6,2 la Sibiu (în zecimi de boltă). Lunile cu
nebulozitate accentuată sunt cele din sezonul rece când se atinge valoarea medie de 7,4 zecimi de boltă
în decembrie la Bratei. Numărul mediu anual a zilelor senine oscilează între 94,7 zile la Sibiu şi 123,4
zile la Târgu Mureş. Zilele senine se înregistrează preponderent în lunile iulie-octombrie, iar cele mai
puţine se înregistrează în sezonul rece. În cazul zilelor acoperite (nebulozitate mai mare de 7,5 zecimi
de boltă) situaţia se inversează, cele mai multe zile acoperite se înregistrează iarna, când frecvenţa
inversiunilor termice este maximă.
Nebulozitatea atmosferică influenţează repartiţia şi regimul celorlalte elemente climatice, cum ar fi
durata reală de strălucire a soarelui, bilanţul radiativ şi termic, umezeala relativă a aerului, precipitaţiile
atmosferice ş.a..
Nebulozitatea totală prezintă la nivel anual în zonă două maxime şi două minime (dublă variaţie).
Maximul principal se produce în decembrie (6,9-7,6), iar cel secundar în mai (5,8-6,4), în timp ce
minimul principal apare în luna august (3,9-5,1), iar minimul secundar în martie (5,5-6,5). Cel mai clar
se observă starea nebulozităţii la nivelul de 300 m.
Numărul zilelor senine oscilează la nivel anual, între 110-115 zile, iar cel al zilelor noroase oscilează
între 109-116 zile.
Numărul zilelor acoperite oscilează între 138-140 zile, aşadar în zonă predomină zilele acoperite (>
38% din timp).
Seobservă un maxim principal în iarnă (decembrie: 82-87%), după care valorile descresc spre vară,
când, datorită tipului de precipitaţii, în luna cea mai ploioasă – iunie, se observă şi o uşoară creştere a
umezelii relative a aerului (ce apare ca un maxim secundar slab pronunţat 67-69%).
Din iunie valorile cresc continuu spre iarnă. În valori medii anuale, umezeala relativă a aerului
oscilează între 72-75%.
2.5 Resursele naturale /Utilizarea terenurilor
Resursele subsolului
Resursele subsolului cuprind:
- Rocile constitutive ale zonei muntoase, cu rezerve inepuizabile, folosite ca materiale de
construcție, din care se exploateză șisturi cristaline pe văile Sadului și Lotrioarei și zăcământul
de cristale marmoreene la Porumbacu de Sus și Arpașu de Jos;
- Apele minerale clorosodice, utilizate în stațiunile Ocna Sibiului, Bazna și Miercurea Sibiuluui;
- Sarea care apare în cutele diapire în Miercurea Sibiului și Ocna Sibiului, dar care în prezent nu
se exploatează;
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
34
- Rezervele de argilă, pietriș și nisip folosite în construcții și în industria materialelor de
construcție ce se găsesc în zona depresionară și în luncile râurilor. Menţionăm nisipul extras
din balastierele din albiile râurilor Olt (cele mai importante fiind în dreptul localităţilor Bradu şi
în aval de Boiţa), Târnava Mare – în aval de oraşul Copşa Mică, Cibin – în localitatea Orlat,
Bâlea – în comuna Cârţa şi Porumbacu, în localitatea Porumbacu de Jos.
- Există de asemenea bogate resurse de gaze naturale. Din depozitele de gaz metan din
Transilvania, având cel mai curat gaz natural, cu un conținut de 99% metan, ¼ se găsește pe
teritoriul județului Sibiu, dintre care cu semnificație economică deosebită sunt cele de la Bazna,
Copșa Mică, Noul Săsesc, Ilimbav și Ghijasa.
Resursele solului.
Din suprafața administrativă a județului Sibiu de 543.248 ha, ponderea principală este reprezentată de
terenuri agricole (56%) și terenuri cu vegetație forestieră (37%), restul terenurilor ocupând doar 7% din
suprafața totală.
Pădurile reprezintă o resursă importantă a județului Sibiu, fondul forestier fiind constituit în principal
din conifere și foioase ce asigură materie primă pentru industria lemnului, fiind și sursă de energie
calorică pentru comunitățile din mediul rural.
O suprafață importantă din zona de deal și podiș este acoperită de soluri fertile (molisoluri,
argilovisoluri) folosite în mod deosebit în agricultură, în cultura cerealelor, plantelor tehnice, dar și în
pomicultură și viticultură. Solurile din zona pre-montană și montană (cambisoluri, soluri neevoluate,
etc) sunt în principal acoperite cu pajiști sau păduri.
Folosirea intensivă a resurselor de sol, ar putea duce la modificarea în sens defavorabil a echilibrului
dintre elementele componente ale mediului natural, cu consecințe negative, mergând până la
degradarea solului sau distrugerea lui. Fondul funciar forestier are o pondere de 33% în raport cu
fondul funciar total. Din punct de vedere al repartizării suprafețelor de pădure în categorii de utilitate,
70% dintre acestea sunt păduri din grupa I de protecție și 30% sunt încadrate în grupa a doua de
producție și protecție.
2.6. Infrastructura de drumuri în județul Sibiu, starea acesteia și traficul
Conform Master Planului în domeniul infrastructurii rutiere, județul Sibiu, lungimea totală a
drumurilor publice din judeţul Sibiu este de 1.599 km din care 257,186 km drumuri naţionale, inclusiv
autostrăzi şi drumuri expres, în totalitate modernizate şi 1.342 km drumuri judeţene şi comunale
(drumuri publice locale aflate în administraţia Consiliului Judeţean – drumuri judeţene, respectiv în
administrarea Primăriilor comunale – drumuri comunale), din care 55 km sunt drumuri modernizate şi
558 km sunt cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare. Dezvoltarea drumurilor publice este de 29,4 km / 100 kmp
teritoriu.
În total infrastructura publică rutieră din judeţul Sibiu este formată din:
- 6 drumuri naţionale;
- 51 drumuri judeţene;
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
35
- 72 drumuri comunale.
În tabelul următor se prezintă sintetic situaţia drumurilor publice totalepe judeţul Sibiula 31.12.2007:
Tab. nr. 4 – Situația infrastructurii de transport rutier în județul Sibiu
(Sursa: Master Planul în domeniul infrastructurii rutiere, jud. Sibiu)
JUDEȚUL SIBIU
Drumuri publice
Total 1.599
din care :
- modernizate 312
- cu îmbracaminţi uşoare rutiere 558
Din total drumuri
publice:
Drumuri nationale 257
din care: - modernizate 257
- cu îmbracaminţi uşoare rutiere -
Drumuri judetene şi comunale
1.342
din care: - modernizate 55
- cu îmbracaminţi uşoare rutiere 558
Densitatea drumurilor publice pe 100 kmpteritoriu (km/100 kmp) 29,4
Starea actuală a infrastructurii rutiere DJ, DC în jud. Sibiu (Sursa: Master Planul în domeniul
infrastructurii rutiere, jud. Sibiu)
Infrastructura de transport publică locală (DJ, DC) este în general necorespunzătoare şi în special în
zonele montane din judeţul Sibiu. Dacă drumurile naţionale sunt modernizate integral, drumurile
judeţene şi comunale sunt modernizate doar pe 55 km din 1.342 km lungime totală, ceea ce reprezintă
4,2 % din total.
De asemenea doar 41,5 % (558 km) din drumurile judeţene şi comunale au îmbrăcăminţi rutiere
uşoare, diferenţa de de 59,4 % (784 km) fiind reprezentată de îmbrăcăminţi pietruite şi din pământ.
O caracteristică negativă a traficului este determinată de lipsa centurilor ocolitoare ale oraşelor, ceea ce
contribuie la gâtuiri mai ales în orele de vârf cu efecte asupra creşterii ratei călătoriilor.
Densitatea medie a drumurilor publice este de 29,4 km / 100 kmp – valoare situată sub media pe ţară
de 33,5 km / 100 kmp şi aproximativ egală cu densitatea medie a regiunii Centru de 29,9 km / 100
kmp.
Un avantaj important al judeţului Sibiu este datorat faptului că reţeaua publică de transport este
traversată de Coridoul IV European şi de principalele drumuri exprese E60, E68 şi E81.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
36
Fig. nr. 7 – Infrastructura de transport rutier în județul Sibiu(Sursa: Master Planul în domeniul
infrastructurii rutiere, jud. Sibiu)
Traficul în județul Sibiu(Sursa: Master Planul în domeniul infrastructurii rutiere, jud. Sibiu)
Traficul mediu total pentru toate DJ (media zilnica de autovehicule – MZA):
- 2015: 731vehicule fizice / 24h
- 2020: 858vehicule fizice / 24h
Conform Master Planului, din analiza datelor de trafic rezultate, se evidenţiază următoarele aspecte:
- creşterea traficului în 2020 faţă de 2015 este de 14,8%, pentru traficul exprimat în vehicule
fizice (MZA vehicule fizice/24 ore);
- creşterea medie anuală a traficului exprimat în vehicule fizice (MZA vehicule fizice/24 ore)
este de cca 25-26 vehicule fizice/an.
Tab. nr. 5 – Prognoza traficului mediu zilnic, anual, pe tipuri de vehicule de călători şi marfă (MZA
vehicule fizice / 24h)
An MZA
total din
care
MZA (vehicule fizice / 24h)
Vehicule calatori Vehicule marfa
Autoturisme Microbuze Autobuze 2 osii 3 - 4 osii 5 + osii
2014 717 548 8 3 93 36 28
2015 731 559 9 3 95 37 29
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
37
An MZA
total din
care
MZA (vehicule fizice / 24h)
Vehicule calatori Vehicule marfa
Autoturisme Microbuze Autobuze 2 osii 3 - 4 osii 5 + osii
2020 858 656 10 3 111 43 34
Analiza datelor de prognoză a traficului pe tipuri de vehicule evidenţiază următoarele aspecte:
- ponderea traficului vehiculelor de călători din total trafic este de 78%;
- ponderea traficului vehiculelor de marfă din total trafic este de 22%.
Conform Master Planului, ponderea traficului vehiculelor de călători a crescut apropiindu-se de
ponderea traficului mediu la nivel naţional (80%). Acest fapt se datorează în primul rând faptului că
gradul de motorizare pentru vehiculele de călători, unde predominant este traficul autoturismelor,
creşte mult mai rapid decât gradul de motorizare pentru vehiculele de marfă, cât şi datorită faptului că
traficul de mărfuri pentru vehiculele de marfă în tranzit va utiliza cu precădere drumurile naţionale şi
autostrăzile pentru creşterea vitezei de circulaţie a mărfurilor.
Conform Master Planului, cap. 6A Analiza impactului proiectelor asupra mediului înconjurător, asupra
mediului social, a celui economic și asupra turismului, se fac următoarele previziuni:
Cu un număr de vehicule rutiere, în special maşini personale, în creştere, asociată întotdeauna
creşterii economice, emisiile în aer cauzate de sectorul de transport vor creste probabil în următoarele
decenii. Doi factori principali pot exacerba această tendinţă:
- abandonarea transportului public (în special calea ferata şi autobuzele) care sunt mai durabile,
însa nu mai sunt foarte atractive şi convenabile în comparaţie cu maşinile personale;
- creşterea blocajelor de trafic şi drumurile congestionate provocate de lipsa capacităţii reţelei
locale.
În cazul în care nu se ia nici o măsură, utilizarea transportului public şi ponderea sa va continua să
scadă brusc iar numărul de maşini personale va creşte, diminuând calitatea slabă a aerului urban.
Dacă nu se vor lua măsuri şi nu vor avea loc modificări reale, incidenţa bolilor respiratorii va creşte
în oraşele mari, dat fiind numărul mare de maşini, până vor fi introduse maşini mai puţin poluante,
care sa rezolve parţial problemele. În ceea ce priveşte poluarea cu PM, daca nu va avea loc nici o
îmbunătăţire pe termen scurt şi mediu, situaţia deja alarmantă referitoare la sănătatea umană va
continua să se deterioreze nu numai în oraşe dar şi în zonele înconjurătoare. Este probabil un impact
indirect din transferul impactului asupra mediului către impactul asupra sistemului socio-economic,
ca rezultat al deteriorării calităţii vieţii. Trenurile sunt considerate a fi mijloace de transport mai
ecologice însă daca nu se îmbunătăţesc costurile şi calitatea, dar şi accesibilitatea, nu este probabil ca
tendinţa de reducere a utilizării lor să fie depăşită.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
38
Fig. nr. 8 - Prognoza traficului pe DJ – anul 2015 (MZA vehicule fizice / 24h)
Fig. nr. 9 - Prognoza traficului pe DJ – anul 2025 (MZA vehicule fizice / 24h)
(Sursa: Master Planul în domeniul infrastructurii rutiere, jud. Sibiu, Fig. 3.5. si Fig. 3.6.)
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
39
2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE CU PRIVIRE LA CALITATEA
AERULUI – EVALUAREA NIVELULUI DE FOND REGIONAL
În Regiunea 7 Centru nu sunt amplasate stații pentru supravegherea poluării de fond.
Analiza situației existente la nivel regional a avut în vedere amplasarea județului în Regiunea 7 Centru
și vecinătatea acestuia cu județele Alba, Mureș, Brașov și relativa apropiere în partea de Sud-Vest cu
județul Hunedoara. Nu s-a omis vecinătatea cu județele Vâlcea și Argeș în partea de Sud și Sud-Est,
însă dată fiind topografia zonei – Munții Carpați se constituie ca obarieră care reduce transportul
poluanților atmosferici de la Sud la Nord astfel că nivelul de fond din aceste două județe s-a considerat
irelevant. Astfel s-a analizat nivelul de fond regional interesând zona județelor Hunedoara, Alba,
Mureș și Brașov. Pentru analiză s-au utilizat datele disponibile și s-au consultat următoarele
documente:
- Date puse la dispoziție de APM Sibiu, privitoare la nivelul de fond regional pentru poluanții de
interes.
- Raport privind calitatea aerului înconjurător pe anul 2014 în județul Hunedoara;
- Raport preliminar privind calitatea aerului înconjurător pe anul 2014 în județul Alba;
- Raport preliminar privind calitatea aerului înconjurător pentru anul 2014 în județul Mureș:
- Raport privind starea mediului în județul Brașov pe anul 2014.
Rețeaua de montorizare a calității aerului în cele patru județe cuprinde o serie de stații, a căror valori
înregistrate pentru poluanții de interes au fost prezentate în rapoartele anuale privind starea mediului și
în rapoartele privind calitatea aerului înconjurător, concluziile acestor rapoarte fiind prezentate în cele
ce urmează.
Datele privind concentrațiile de fond regional au fost puse la dispoziție de APM Sibiu fiind
reprezentate grafic în fig. nr. 16-26.
Fig. nr. 10
5.087
3.949
5.712
3.892
4.667
0.000
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
Alba Brasov Hunedoara Mures Sibiu
Concentratii de fond regional pentru SO2SO2 conc. de fond regional µg/mc
Nivelul de fond regional pentru
SO2 are valori cuprinse într-un
interval restrâns pentru cele 5
județe, între 3,89-5,71 µg/mc.
Nivelul de fond în județul Sibiu
se situează în acest interval,
neexistând riscul unei influențe
semnificative care s-ar putea
manifesta din județele vecine.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
40
Fig.
nr.
11
10.43310.415
10.357
10.461
10.532
10.250
10.300
10.350
10.400
10.450
10.500
10.550
Alba Brasov Hunedoara Mures Sibiu
Concentratii de fond regional pentru NO2
NO2 conc. de fond regional µg/mc
Nivelul de fond regional pentru
NO2 are valori cuprinse într-un
interval restrâns pentru cele 5
județe, între 10,35-10,53 µg/mc.
Nivelul de fond în județul Sibiu
se situează la nivelul superior al
acestui interval, neexistând riscul
unei influențe semnificative care
s-ar putea manifesta din județele
vecine.
Fig.
nr.
12
11.37111.359
11.320
11.389
11.437
11.260
11.280
11.300
11.320
11.340
11.360
11.380
11.400
11.420
11.440
11.460
Alba Brasov Hunedoara Mures Sibiu
Concentratii de fond regional pentru NOx
Nox conc. de fond regional µg/mc
Nivelul de fond regional pentru
NOx are valori cuprinse într-un
interval restrâns pentru cele 5
județe, între 11,32-11,43 µg/mc.
Nivelul de fond în județul Sibiu
se situează la nivelul superior al
acestui interval, neexistând riscul
unei influențe semnificative care
s-ar putea manifesta din județele
vecine.
Fig.
nr.
13
453.591
476.341
425.729
496.953
466.110
380.000
400.000
420.000
440.000
460.000
480.000
500.000
520.000
Alba Brasov Hunedoara Mures Sibiu
Concentratii de fond regional pentru CO
CO conc. de fond regional µg/mc
Nivelul de fond regional pentru
CO are valori cuprinse într-un
interval restrâns pentru cele 5
județe, între 425,72-496,95
µg/mc. Nivelul de fond în
județul Sibiu se situează în acest
interval, neexistând riscul unei
influențe semnificative care s-ar
putea manifesta din județele
vecine.
Fig.
nr.
14
19.733
20.080
19.339
20.712
19.972
18.500
19.000
19.500
20.000
20.500
21.000
Alba Brasov Hunedoara Mures Sibiu
Concentratii de fond regional pentru PM10
PM10 conc. de fond regional µg/mc
Nivelul de fond regional pentru
PM10 are valori cuprinse într-un
interval restrâns pentru cele 5
județe, între 19,33-20,71 µg/mc.
Nivelul de fond în județul Sibiu
se situează în acest interval,
neexistând riscul unei influențe
semnificative care s-ar putea
manifesta din județele vecine.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
41
Fig.
nr.
15
15.958
16.276
15.593
16.854
16.157
14.800
15.000
15.200
15.400
15.600
15.800
16.000
16.200
16.400
16.600
16.800
17.000
Alba Brasov Hunedoara Mures Sibiu
Concentratii de fond regional pentru PM2,5
PM2.5 conc. de fond regional µg/mc
Nivelul de fond regional pentru
PM2,5 are valori cuprinse într-
un interval restrâns pentru cele 5
județe, între 15,59-16,85 µg/mc.
Nivelul de fond în județul Sibiu
se situează în acest interval,
neexistând riscul unei influențe
semnificative care s-ar putea
manifesta din județele vecine.
Fig.
nr.
16
0.117
0.155
0.078
0.217
0.138
0.000
0.050
0.100
0.150
0.200
0.250
Alba Brasov Hunedoara Mures Sibiu
Concentratii de fond regional pentru C6H6
C6H6 conc. de fond regional µg/mc
Nivelul de fond regional pentru
C6H6 are valori cuprinse într-un
interval restrâns pentru cele 5
județe, între 0,078-0,217 µg/mc.
Nivelul de fond în județul Sibiu
se situează în acest interval,
neexistând riscul unei influențe
semnificative care s-ar putea
manifesta din județele vecine.
Fig.
nr.
17 0.857
0.899
0.812
0.8830.889
0.760
0.780
0.800
0.820
0.840
0.860
0.880
0.900
0.920
Alba Brasov Hunedoara Mures Sibiu
Concentratii de fond regional pentru As
As conc. de fond regional ng/mc
Nivelul de fond regional pentru
As are valori cuprinse într-un
interval restrâns pentru cele 5
județe, între 0,81-0,89 ng/mc.
Nivelul de fond în județul Sibiu
se situează în acest interval,
neexistând riscul unei influențe
semnificative care s-ar putea
manifesta din județele vecine.
Fig.
nr.
18 0.213
0.227
0.197
0.255
0.228
0.000
0.050
0.100
0.150
0.200
0.250
0.300
Alba Brasov Hunedoara Mures Sibiu
Concentratii de fond regional pentru Cd
Cd conc. de fond regional ng/mc
Nivelul de fond regional pentru
Cd are valori cuprinse într-un
interval restrâns pentru cele 5
județe, între 0,19-0,25 ng/mc.
Nivelul de fond în județul Sibiu
se situează în acest interval,
neexistând riscul unei influențe
semnificative care s-ar putea
manifesta din județele vecine.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
42
Fig.
nr.
19
0.564
0.577
0.553
0.6020.605
0.520
0.530
0.540
0.550
0.560
0.570
0.580
0.590
0.600
0.610
Alba Brasov Hunedoara Mures Sibiu
Concentratii de fond regional pentru Ni
Ni conc. de fond regional ng/mc
Nivelul de fond regional pentru
Ni are valori cuprinse într-un
interval restrâns pentru cele 5
județe, între 0,553-0,605 ng/mc.
Nivelul de fond în județul Sibiu
se situează la nivelul superior al
acestui interval, neexistând riscul
unei influențe semnificative care
s-ar putea manifesta din județele
vecine.
Fig.
nr.
20 17.885
23.152
11.829
21.07421.933
0.000
5.000
10.000
15.000
20.000
25.000
Alba Brasov Hunedoara Mures Sibiu
Concentratii de fond regional pentru Pb
Pb conc. de fond regional µg/mc
Nivelul de fond regional pentru
Pb are valori cuprinse într-un
interval restrâns pentru cele 5
județe, între 11,82-23,15 µg/mc.
Nivelul de fond în județul Sibiu
se situează în acest interval,
neexistând riscul unei influențe
semnificative care s-ar putea
manifesta din județele vecine.
Analizând datele de fond regional se constată ca în județul Sibiu, cele mai ridicate concentrații raportat
la celelalte județe sunt pentru oxizii de azot și metale grele (Ni), explicabil prin faptul ca Sibiul este un
important nod de trafic rutier și feroviar, sursele de emisii cu ponderea cea mai mare în cazul NOx
fiind traficul rutier și instalațiile de încălzire. Concentrația ridicată pentru Ni este justificată de
industria metalurgică (Copșa Mică).
Conform Rapoartelor anuale privind starea mediului și cele pentru calitatea aerului în județele
Hunedoara, Alba, Mureș și Brașov, ca notă generală se prognozează menținerea concentrațiilor
poluanților în imisie.
Referitor la valorile înregistrate în stațiile automate de monitorizare în fiecare județ, raportat la
disponibilitatea unor seturi de date validate, s-au înregistrat următoarele depășiri:
- pentru SO2, în județul Hunedoara s-a înregistrat depăşirea valorii limită orare de 350 μg/mc (a
nu se depăşi mai mult de 24 de ori într-un an calendaristic) pe parcursul anului 2014, după cum
urmează: o depăşire la staţia HD-2 din Deva şi 4 depăşiri la staţia HD-5 din Vulcan.
- pentru PM10, în județul Hunedoara, în anul 2014 valorile zilnice ale PM10 prin metoda
gravimetrică nu au depăşit mai mult de 35 ori valoarea limită zilnică (50 μg/mc) prevăzută în
Legea nr. 104/2011. S-au înregistrat la indicatorul PM10 depăşiri ale valorii limită zilnice, după
cum urmează: 6 depăşiri la staţia HD-1 din Deva, str. Carpaţi, f.n.; 3 depăşiri la staţia HD-2 din
Deva, Calea Zarandului, f.n; 2 depăşiri la staţia HD-5 din Vulcan, str. Mihai Viteazu, f.n.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
43
- pentru PM10, în județul Alba, în anul 2014, valorile zilnice ale PM10 obţinute la staţiile
automate au arătat că valoarea limită zilnică (50 μg/mc) a fost depășită de 8 ori la stația AB1 –
Alba Iulia, de 10 ori la stația AB2 - Sebeș și de 3 ori la Stația AB3 - Zlatna, față de cele 35
depășiri admise de Legea nr. 104/2011. Prin metoda gravimetrică, valoarea limită zilnică a fost
depășită de 11 ori lastațiile AB1 - Alba Iulia și AB3 - Zlatna, fațăde cele 35 admise de
L104/2011.
Conform datelor colectate din stațiile automate din județul Alba s-a observat că pentru CO se
înregistrează valori mai ridicate în sezonul toamnă-iarnă, din cauza acumulărilor de CO determinate de
influența încălzirii rezidențiale și a condițiilor meteorologice specifice acestei perioade.
De asemenea, s-a observant că acumularea emisiilor de pulberi (PM10 și PM2,5) are cauze multiple
dintre care unele sunt prezente pe tot parcursul anului – cum sunt activitățiile industriale, traficul sau
lucrările de construcții, iar altele sunt caracteristice perioadei de toamnă-iarnă, respectiv arderea
combustibililor solizi pentru încălzirea locuințelor sau activitățile agricole specifice perioadei de
toamnă. De asemenea, o contribuție majoră la creșterea concentrației de pulberi în suspensie (PM10) o
au și condițiile meteorologice cum sunt ceața sau calmul atmosferic, care îngreunează dispersia
poluanților în atmosferă.
Din punct de vedere al aportului surselor de emisie la nivelul poluanților în aerul atmosferic se
menționează că cele care au ponderea cea mai mare la emisiile totale în județele din regiune sunt:
- pentru NOx: energie și transporturi;
- pentru SOx: energie și procese industriale;
- pentru CO: energie și transporturi (arderea combustibililor/carburanților);
- pentru NMVOC (precursor de O3): procese industriale, energie, agricultură, transporturi;
- pentru PM10 și PM2,5: energie, procese industriale, transporturi, agricultură;
- pentru Metale grele: energie și procese industriale;
- pentru C6CH6: transporturi, producție/manipulare/distribuție carburanți.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
44
4. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE CU PRIVIRE LA CALITATEA
AERULUI IN JUDEȚUL SIBIU
Cadrul legislativ privind monitorizarea calităţii aerului înconjurător este reglementat prin Legea nr.
104 din 15 iunie 2011, care are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului prin măsuri destinate
menţinerii calităţii aerului acolo unde acesta corespunde obiectivelor de calitate şi pentru îmbunătăţirea
acesteia în celelalte cazuri (când se înregistrează depășiri). Punerea în aplicare a prevederilor acestei
legi se realizează prin Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare a Calităţii Aerului, care asigură
cadrul organizatoric, instituţional şi legal de cooperare între autorităţile şi instituţiile publice cu
competenţe în domeniu, în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător, în mod unitar,
pe întreg teritoriul României, precum şi pentru informarea populaţiei.
4.1. Monitorizarea calității aerului în județul Sibiu
4.1.1. Rețeaua de monitorizare a calității aerului în județul Sibiu
La nivelul județului Sibiu, monitorizarea calităţii aerului se realizează în cadrul sistemului de
monitorizare continuă a calităţii aerului, în cele patru staţii automate, cu transmitere online a datelor,
amplasate în zone reprezentative ale judeţului. Funcţionarea celor patru staţii este continuă, 24 ore din
24, şapte zile pe săptămână. Cele patru staţii sunt amplasate în municipiul Sibiu (SB1şi SB2), Copşa
Mică (SB3) şi Mediaş (SB4), după cum urmează:
- SB1 – mun. Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A – staţie de fond urban.
- SB2 – mun. Sibiu, str. Oțelarilor, FN – staţie de tip industrial.
- SB3 – oraș Copşa Mică, str. Castanilor, nr. 8 – staţie de tip industrial.
- SB4 – oraș Mediaş, str. Gării, FN – staţie de tip industrial.
Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare,
obiectivele pe termen lung şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de
legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de reglementările
europene.
Valorile limită sunt stabilite prin Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător,
care are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor
destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător, acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru
calitatea aerului şi îmbunătăţirea calităţii în alte cazuri.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
45
Fig. nr. 21 – Rețeaua automată de monitorizare a calității aerului în județul Sibiu
Amplasarea stațiilor de monitorizare ale aerului în județul Sibiu:
STAŢIA SB1:
Denumirea staţiei: Sibiu RO-SB-1;
Codul staţiei: RO0184A;
Tipul staţiei: fond urban;
Clasa staţiei /Raza ariei de
reprezentativitate: fond urban/ 1-5 km;
Coordonatele geografice: N 45°47’06.0’’ ;
E 24°09’12.7’;
Coordonate STEREO’70:X476489.57 ;
Y434313.31
Altitudinea: 430 m;
Poluanţii măsuraţi: SO2, NO, NO2, NOx,
CO, benzen, PM2,5 gravimetric, PM10
automat și gravimetric, O3;
Parametrii meteorologici măsuraţi:
direcţie vânt, viteză vânt, temperatură,
presiune atmosferică, umiditate relativă,
radiaţie solară, precipitaţii.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
46
STAȚIA SB2:
Denumirea staţiei: Sibiu RO-SB-2;
Codul staţiei: RO0185A;
Tipul staţiei: industrial;
Clasa staţiei /Raza ariei de reprezentativitate:
industrial /0,1-1 km;
Coordonatele geografice: N: 45°47’49.8’; E
24°10’58.6’;
Coordonate STEREO’70: X477817.61 ;
Y436614.08
Altitudinea: 402 m;
Poluanţii măsuraţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO,
benzen, PM10 automat, O3;
Parametrii meteorologici măsuraţi: direcţie
vânt, viteză vânt, temperatură, presiune
atmosferică, umiditate relativă, radiaţie solară,
precipitaţii.
STAȚIA SB3:
Denumirea staţiei: Copşa Mică RO-SB-3;
Codul staţiei: RO0186A;
Tipul staţiei: industrial;
Clasa staţiei /Raza ariei de reprezentativitate:
industrial /0,1-1 km;
Coordonatele geografice: N 46°06’47’’ ; E
24°13’46’’;
Coordonate STEREO’70: X512883.21 ;
Y440567.88
Altitudinea: 285 m;
Poluanţii măsuraţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO,
M10 automat şi gravimetric, metale grele din
PM10 (Pb, Cd, As, Ni), O3.
Parametrii meteorologici măsuraţi: direcţie
vânt, viteză vânt, temperatură, presiune
atmosferică, umiditate relativă, radiaţie solară,
precipitaţii.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
47
STAȚIA SB4:
Denumirea staţiei: Mediaş RO-SB-4;
Codul staţiei: RO0187A;
Denumirea arealului/zonei: zonă industrială
urbană;
Tipul staţiei: industrial;
Clasa staţiei Raza ariei de reprezentativitate:
industrial /0,1-1 km;
Coordonatele geografice: N 46°09’32’’ ; E
24°20’24’’;
Coordonate STEREO’70: X517899.46 ;
Y449154.31 ;
Altitudinea: 320 m;
Poluanţii măsuraţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO,
PM10 automat și gravimetric, metale grele din
PM10 (Pb, Cd, As, Ni), O3;
Parametrii meteorologici măsuraţi: direcţie
vânt, viteză vânt, temperatură, presiune
atmosferică, umiditate relativă, radiaţie solară,
precipitaţii.
Rezultatele măsurătorilor în stațiile automate înregistrate în intervalul 2010-2015, au fost puse la
dispoziție de Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu. În cap. 4.1.2. sunt prezentate tabelar datele
actuale pentru anul 2014 și 2015, iar în cap 4.1.3. sunt reprezentate grafic pentru a urmări tendința de
evoluție a calității aerului, fiind raportate la valorile limită prevăzute în Legea 104/2011.
4.1.2. Rezultatele monitorizarii în stațiile automate
În conformitate cu prevederile H.G. nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a
planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a
calității aerului, A.P.M. Sibiu a pus la dispoziție datele privind sinteza monitorizării calității aerului în
stațiile automate pentru intervalul 2010-2014 și pentru anul 2015, pentru toți poluanții care au stat la
baza încadrării județului Sibiu în regimul de gestionare II.
Conform art. 42, lit. b) din Legea 104/2011, regimul de gestionare II – reprezintă ariile din zonele și
aglomerările în care nivelurile pentru SO2, NO2, NOx, particule în suspensie PM10 și PM2,5, Pb,
benzen, CO, sunt mai mici decât valorile limită prevăzute la lit. B și poziția G.5. din anexa nr. 3,
respectiv pentru As, Cd, Ni, benzo(a)piren, particule în suspensie PM2,5 sunt mai mici decât valorile
țintă prevăzute la lit. C si poziția G.4 din anexa nr. 3.
Obiectivele de calitate a aerului pentru poluanții de interes sunt stabilite prin Legea 104/2011 privind
calitatea aerului ambiental, fiind indicate valori pentru protecţia sănătăţii umane şi pentru protecţia
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
48
vegetaţiei. Valorile limită și valorile țintă prevăzute de Legea 104/2011 sunt cele prezentate în tab. nr.
6–12.
Tab. nr. 6 – Valori limită stabilite prin Legea 104/2011 pentru dioxid de sulf (SO2)
Poluant UM Prag de
alertă
Valoare limită orară
pentru protecția sănătății
umane
Valoare limită zilnică
pentru protecția sănătății
umane
Dioxid de sulf – SO2 µg/mc 5001 350 125
1Măsurat timp de 3 ore consecutiv, în puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pentru o suprafață de cel puțin 100
kmp sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare
Tab. nr. 7 – Valori limită stabilite prin Legea 104/2011 pentru oxizi de azot (NO2)
Poluant UM Prag de
alertă
Valoare limită orară
pentru protecția sănătății
umane
Valoare limită anuală
pentru protecția sănătății
umane
Dioxid de azot – NO2 µg/mc 4001 200 40
1Măsurat timp de 3 ore consecutiv, în puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pentru o suprafață de cel puțin 100
kmp sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare
Tab. nr. 8 – Valori limită stabilite prin Legea 104/2011 pentru pulberi în suspensie (PM10, PM2,5) Poluant UM Valoare
țintă
anuală
Valoare limită zilnică
pentru protecția
sănătății umane
Valoare limită anuală
pentru protecția sănătății
umane
Pulberi în suspensie – PM10 µg/mc - 50 40
Pulberi în suspensie –
PM2,5
ug/mc 25 - 251
202
1Valoare limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2015
2Valoare limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020
Tab. nr. 9 – Valori limită stabilite prin Legea 104/2011 pentru monoxid de carbon (CO) Poluant UM Valoare limită pentru protecția sănătății umane (valoare
maximă zilnică a mediilor pe 8 ore)
Monoxid de carbon – CO mg/mc 10
Tab. nr. 10 – Valori limită stabilite prin Legea 104/2011 pentru benzen (C6H6)
Poluant UM Valoare limită anuală pentru protecția sănătății umane
Benzen – C6H6 µg/mc 5
Tab. nr. 11 – Valori limită stabilite prin Legea 104/2011 pentru ozon (O3)
Poluant UM Valoare țintă /
Valoare limită pentru protecția sănătății
umane (valoare maximă zilnică a
Prag de
informare(perioadă
de mediere o oră)
Prag de alertă
(perioadă de
mediere o
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
49
mediilor pe 8 ore dintr-un an
calendaristic)
oră)
Ozon – O3 µg/mc 120 180 240
Tab. nr. 12 – Valori limită și valori țintă stabilite prin Legea 104/2011 pentru metale grele; plumb,
cadmiu, arsen, nichel (Pb, Cd, As, Ni) Poluant UM Valoare limită anuală pentru
protecția sănătății umane
Valoare țintă pentru conținutul total din
fracția PM10 mediată pentru un an
calendaristic
Plumb – Pb µg/mc 0,5
Arsen – As ng/mc 6
Cadmiu – Cd ng/mc 5
Nichel – Ni ng/mc 20
În sinteza monitorizării calității aerului în cele 4 statii de fond urban și de tip industrial, pentru anul
2014 și 2015, sunt prezenate următoarele informații: poluanții urmarăriți, valori medii anuale
determinate în stațiile automate, depășiri înregistrate anualși captura de date validate.
Tab. nr. 13 – Sinteza monitorizării calității aerului în județul Sibiu – anul 2014
Cod/ tip staţie
/Locaţie Poluant
Număr
determinări Percen-
tila 98
Medie
anuală
2014
Unitate
măsură
Tip
depăşire
(cf L 104 /
2011)
Număr
depăşiri
Captură
de date
validate
% Orare Zilnice
SB1
Fond urban
Sibiu
Str.
Hipodromului
SO2 7876 11,55 6,50 µg/mc 0 89.9
NO2 µg/mc 0 0
PM 2,5
GRAV
218 43,07 11,78 µg/mc 68,2
PM 10 AUT 147 35,46 14,33 µg/mc VL zilnică 0 40,2
PM10GRAV 310 63,11 21,28 µg/mc VL zilnică 11 86
CO 7879 2 0,27 mg/mc 0 89,9
OZON 5765 80,21 35,96 µg/mc Valoare
ţintă
0 65,8
BENZEN 249 11,84 4,43 µg/mc 2,8
SB2
Industrial
Sibiu
str. Oţelarilor
SO2 7862 11,12 6,79 µg/mc 0 89,7
NO2 µg/mc 0 0
PM 10 AUT 40 29,48 14,47 µg/mc 0 10,9
CO 8107 1 0,13 mg/mc 0 92,5
OZON µg/mc Valoare
ţintă
0 0
BENZEN µg/mc 0
SB3
Industrial
SO2 5312 43,45 12,68 µg/mc 0 60,6
NO2 µg/mc 0 0
PM 10 AUT 117 35,26 19,90 µg/mc 0 32
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
50
Cod/ tip staţie
/Locaţie Poluant
Număr
determinări Percen-
tila 98
Medie
anuală
2014
Unitate
măsură
Tip
depăşire
(cf L 104 /
2011)
Număr
depăşiri
Captură
de date
validate
% Orare Zilnice
Copşa Mică
PM 10
GRAV
105 34,52 12,66 µg/mc VL zilnică 0 28,7
CO 6988 2,34 0,35 mg/mc 0 79,7
OZON 6545 92,56 37,7 µg/mc Valoare
ţintă
0 74,7
PLUMB 105 0,79 0,35 µg/mc 28,7
CADMIU 105 4,02 1,45 ng/mc 28,7
ARSEN 105 1,59 0,88 ng/mc 28,7
NICHEL 105 4,51 1,40 ng/mc 28,7
SB4
Industrial
Mediaş
SO2 5772 13,89 9,12 µg/mc 0 65,8
NO2 µg/mc 0 0
PM 10 AUT 242 37,31 14,63 µg/mc 0 66,3
PM 10
GRAV
266 56,31 19,99 µg/mc VL
zilnică
9 72,8
CO 272 2,55 0,88 mg/mc 0 3,1
OZON µg/mc 0 0 %
PLUMB 266 1,07 0,30 µg/mc 72,8
CADMIU 266 4,65 1,20 ng/mc 72,8
ARSEN 266 2,21 0,98 ng/mc 72,8
NICHEL 266 6,94 1,55 ng/mc 72,8
Conform sintezei din anul 2014, se observă că în rețeaua de monitorizare s-au înregistrat:
- 11 depășiri ale valorilor limită zilnice (50 µg/mc) pentru PM10 (determinare gravimetrică) în
stația SB1 – fond urban, mun. Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A;
- 9 depășiri ale valorilor limită zilnice (50 µg/mc) pentru PM10 (determinare gravimetrică) în
stația SB4 – tip industrial, oraș Mediaș, str. Gării, FN.
Numărul de depășiri ale valorii limită zilnice pentru PM10 per fiecare stație, nu depășește numărul
maxim de 35 de depășiri pe stație și pe an, admis conform Legii 104/2011.
Tab. nr. 14 – Sinteza monitorizării calității aerului în județul Sibiu – anul 2015
Cod/ tip staţie
/Locaţie Poluant
Număr
determinări Percen-
tila 98
Medie
anuală
2015
Unitate
măsură
Tip
depăşire
(cf. L 104 /
2011)
Număr
depăşiri
Captură
de date
validate
2015
%
Orare Zilnice
SB1
Fond urban
Sibiu
SO2 1029 26,02 10,54 µg/mc 0 11,7
NO2 µg/mc 0
PM
2,5GRAV
235 35,01 12,53 µg/mc 64,3
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
51
Cod/ tip staţie
/Locaţie Poluant
Număr
determinări Percen-
tila 98
Medie
anuală
2015
Unitate
măsură
Tip
depăşire
(cf. L 104 /
2011)
Număr
depăşiri
Captură
de date
validate
2015
%
Orare Zilnice
Str.
Hipodromului
PM 10 AUT 348 29,36 9,4 µg/mc 0 95,3
PM 10
GRAV
353 52,68 20,18 µg/mc VL zilnică 10 96,7
CO 8394 1,99 0,24 mg/mc 0 95,8
OZON 5458 96,86 36,97 µg/mc Valoare
țintă
0 62,3
BENZEN 2791 8,33 2,25 µg/mc 31,8
SB2
Industrial
Sibiu, str.
Oţelarilor
SO2 3395 12,27 7,72 µg/mc 0 38,7
NO2 3180 61,26 13,03 µg/mc 0 36,3
PM 10 AUT 170 28,11 10,63 µg/mc 0 46,5
CO 3924 1,45 0,17 mg/mc 0 44,7
OZON Valoare
țintă
0 0
BENZEN µg/mc 0
SB3
Industrial
Copşa Mică
SO2 6095 33,98 13,67 µg/mc 0 69,5
NO2 7313 68,76 28,78 µg/mc 0 83,4
PM 10 AUT 242 32,39 20,05 µg/mc 0 66,3
PM 10
GRAV
303 65,4 26,63 µg/mc VL zilnică 18 83
CO 8331 2,39 0,33 mg/mc 0 95,1
OZON 7656 104,54 44,01 µg/mc Valoare
țintă
1 87,3
PLUMB 303 1,09 0,3 µg/mc 83
CADMIU 303 9,99 3,02 ng/mc 83
ARSEN 303 11,8 2,92 ng/mc 83
NICHEL 303 13,63 9,97 ng/mc 83
SB4
Industrial
Mediaş
În anul 2015, stația SB4 a fost închisă din motive tehnice.
Conform sintezei din anul 2015, se observă că în rețeaua de monitorizare s-au înregistrat:
- 10 depășiri ale valorilor limită zilnice (50 µg/mc) pentru PM10 (determinare gravimetrică) în
stația SB1 – fond urban, mun. Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A;
- 18 depășiri ale valorilor limită zilnice (50 µg/mc) pentru PM10 (determinare gravimetrică) în
stația SB3 – tip industrial, oraș Copșa Mică, str. Castanilor, nr. 8.
- o depășire a valorii țintă - valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic
(120 µg/mc) pentru O3, în stația stația SB3 – tip industrial, oraș Copșa Mică, str. Castanilor, nr.
8.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
52
Numărul de depășiri ale valorii limită zilnice pentru O3 și PM10 pe fiecare stație, nu depășește
numărul maxim de 35 de depășiri pe stație și pe an, admis conform Legii 104/2011.
În capitolul următor se prezintă evoluția concentrațiilor monitorizate în stațiile automate în intervalul
2010-2015 și tendințe pentru viitor.
4.1.3. Concentrații de poluanți în aerul atmosferic în intervalul 2010-2015 și tendințe de evoluție
Conform documentului furnizat de A.P.M. Sibiu – Calitatea aerului înconjurător, județul SIBIU,
perioada 2010-2014, s-au furnizat date și reprezentări grafice privind evoluția concentrațiilor de
poluanți înregistrați în stațiile automate, informații care au fost completate cu cele din Tab. nr. 14,
pentru anul 2015.
Dioxidul de sulf (SO2)
Sursele principale de poluare cu SO2 sunt: termocentralele, instalaţii industriale, printre care un aport
important îl au turnătoriile, rafinăriile de petrol, instalaţiile de producere a acidului sulfuric.
Valorile limită prevăzute în Legea 104/2011 pentru dioxid de sulf sunt: 350 μg/mc pentru concentraţii
medii orare, 125 μg/mc pentru concentraţii medii zilnice. Pragul de alertă pentru SO2 conform Legii
104/2011 este de 500 μg/mc.
Valorile măsurate în intervalul 2010-2015 se situează sub valoarea limită. Nu s-au înregistrat depăşiri
ale valorilor limită sau ale pragului de alertă la nici una dinte cele patru staţii de monitorizare a calităţii
aerului din județul Sibiu.
În graficul următor sunt prezentate concentraţiile medii anuale și surprind tendinţele de evoluție ale
concentraţiilor medii anuale ale dioxidului de sulf (SO2) pentru perioada 2010-2014. Pentru că în anul
2015, în toate cele 4 stații din județul Sibiu, datele colectate sunt insuficiente pentru a respecta criteriile
de calitate conform Legii 104/2011 (captură a datelor validate de minimum 75%), în grafic a fost
reprezentat doar intervalul 2010-2014, astfel că graficul furnizat de A.P.M. Sibiu nu a putut fi
completat cu valorile medii anuale înregistrate pentru 2015.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
53
Fig. nr. 22
Tendințe de evoluție pentru SO2: pe parcursul anului 2014 toate valorile măsurate pentru poluantul
SO2 se situează sub valorile limită orare şi zilnice admise prevăzute de Legea 104/2011 în toate cele
patru staţii, menţinându-se în dinamica anilor anteriori.
Cele mai scăzute valori ale concentrațiilor medii anuale pentru SO2 sunt înregistrate în cele două stații
de fond urban și de tip industrial din municipiul Sibiu, fiind urmate de stația de tip industrial SB4
Mediaș. Cele mai ridicate valori ale concentrațiilor s-au înregistrat pe tot intervalul de timp, în stația de
tip industrial SB3 Copșa Mică. Pentru toate stațiile, față de anul 2012, se observă o scădere a
concentrației de SO2, într-o mică proporție, fiind de așteptat ca pe viitor concentrațiile medii anuale în
cele 4 stații să se mențină în intervalele de concentrații înregistrate în perioda 2010-2014.
Oxizii de azot (NOx)
Oxizii de azot sunt gaze foarte reactive, care conţin azot şi oxigen în cantităţi variabile. Aceştia se
formează la temperaturi înalte în procesul de ardere al carburanților și combustibililor fosili în instalații
termice, cel mai adesea rezultând din traficul rutier şi activităţile de producere a energiei electrice şi
termice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea
calităţii apei, acumularea nitraţilor la nivelul solului, intensificarea efectului de seră şi reducerea
vizibilităţii în zonele urbane.
Legea 104/2011 prevede pentru NO2 valori limită pentru timpi de mediere de 1 oră şi respectiv 1 an,
care este stabilită la 40 µg/mc – pentru protecția sănătăţii umane.
În rețeaua de monitorizare a calității aerului în județul Sibiu, în cursul anului 2014, din motive tehnice
analizoarele de NO/NOx/NO2 nu au funcţionat în nicio staţie, deci valorile medii pentru anul 2014 ale
concentraţiilor de NO2 nu s-au putut stabili. Valorile medii pentru anul 2015, au fost măsurate doar în
stațiile SB2 și SB3, celelalte două stații neînregistrând concentrațiile tot din motive tehnice. În anul
2015, captura de date în stația SB2, care a fost de 36,3%, a fost considerată insuficientă pentru a
respecta criteriile de calitate conform cerințelor Legii 104/2011.
În graficul următor sunt prezentate concentrațiile medii anuale și surprind tendinţele de evoluție ale
dioxidului de azot (NO2) pentru perioada 2010-2015. Graficele furnizate de A.P.M. Sibiu au fost
completate cu valorile înregistrate în anul 2015, în stația de tip industrial SB3 Copșa Mică.
Valorile înregistrate pe întreg intervalul de timp analizat 2010-2015, se situează sub valoarea limită
anuală pentru protecția sănătătții umane.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
54
Fig. nr. 23
Tendințe de evoluție pentru NO2:
Pentru anul 2014, valorile medii ale concentraţiilor de dioxid de azot nu s-au putut stabili, deoarece din
motive tehnice, analizoarele nu au fost funcţionale la nicio staţie din județul Sibiu. În anul 2015, doar
în stația SB3 Copșa Mică captura de date a fost suficientă încât să respecte criteriile de calitate
conform Legii 104/2011, astfel că evoluția concentrațiilor de NO2 poate fi observata până în anul 2013
– interval de timp cu un trend crescător al concentrațiilor medii anuale. Dacă se observă concentrațiile
medii anuale din stația de fond industrial SB3 Copșa Mică – din anii 2010-2013 și apoi în anul 2015,
se observă tendința crescătoare a acestor concentrații de la 13,74 µg/mc, în anul 2010 și până la 28,78
µg/mc, în anul 2015, concentrații medii care deși sunt în creștere se situează sub valoarea limită anuală
pentru protecția sănătății populației de 40 µg/mc.
În anul 2015, în stația de tip industrial SB2 din mun Sibiu, captura de date (36,35%) indică o
concentrație medie anuală de 13,03 µg/mc, mult mai mică decât în 2012 (28,21 µg/mc) și în 2013
(24,81 µg/mc), ceea ce indică o scădere a concentrațiilor în această stație, însă aceste date nu sunt
suficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii nr. 104/2011.
Pulberile în suspensie – PM10
Poluarea atmosferei cu pulberi poate avea cauze naturale, de exemplu resuspensia particulelor şi cauze
antropice, cum ar fi: procesele de producţie, arderile din sectorul energetic, construcţiile, transportul
rutier, sistemele de încălzire individuale, în special cele ce utilizează combustibili solizi etc.
Efectul pulberilor în suspensie asupra sănătăţii umane, îndeosebi a fracţiilor PM10 şi PM2,5, care sunt
extrem de fin dispersate în aer, este unul iritant al ochilor şi al sistemului respirator și de scădere a
rezistenţei la îmbolnăviri. Este importantă compoziţia chimică a unor pulberi, cum este cazul celor care
adsorb la suprafaţa lor substanţe toxice, de exemplu hidrocarburile din componenţa smogului
fotochimic oxidant, bifenilii policloruraţi (PCB) sau al particulelor care conţin metale toxice (plumbul,
cadmiul, arsenul, nichelul etc).
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
55
Valorile concentraţiilor de pulberi în suspensie – fracțiunea PM10, monitorizate prin măsurători
automate în staţii, sunt valori orientative, pentru informare rapidă. Metoda standardizată de măsurare
gravimetrică pentru determinarea fracţiei PM10 este metoda de referinţă conform Legii 104/2011,
Anexa nr. 7.
În conformitate cu Legea 104/2011, valoarea limită zilnică pentru PM10 este de 50 μg/mc– a nu se
depăşi această valoare mai mult de 35 de zile într-un an calendaristic în fiecare staţie, iar valoarea
limită anuală este de 40 μg/mc.
În anul 2015, determinări de PM10 prinmetoda gravimetrică s-au efectuat la staţiile SB1 și SB3 și s-au
înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice:
- 10 depășiri în staţia SB1 de fond urban – mun. Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A;
- 18 depășiri în staţia SB3 de tip industrial – oraș Copșa Mică, str. Castanilor, nr. 8.
Prin măsurători gravimetrice – metoda de referință – au fost înregistrate următoarele valori medii
anuale ale concentrațiilor de PM10:
- 21,18 μg/mc în staţia SB1 de fond urban – mun. Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A;
- 26,63 μg/mc în staţia SB3 de tip industrial – oraș Copșa Mică, str. Castanilor, nr. 8.
Aceste valori se situează sub valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane, de 40 μg/mc
(conform Legii 104/2011).
Depăşirile valorilor limită zilnice pot fi explicate prin resuspensia particulelor de pe sol din cauza
acţiunii vântului şi traficului rutier. De asemenea, alte explicații pot fi: folosirea sistemelor de încălzire
pe combustibil solid de către populație în lunile reci (ex. lemn), lucrările periodice din șantiere
amplasate în vecinătatea stațiilor de monitorizare, împrăştierea materialului antiderapant pe şosele
(nisip) etc.
De asemenea, se cunoaște că în Sibiu, Mediaș şi Copşa Mică, în cursul anilor 2013-2015 au fost
derulate lucrări masive de înlocuire și reabilitări ale reţelelor hidro-edilitare şi lucrări de reparaţii ale
străzilor din localităţi. Toate aceste lucrări au generat emisii de pulberi în aer, care au putut duce la
creşteri ale valorilor zilnice determinate pentru indicatorul PM10.
Aceste depășiri ale valorilor limită zilnice sunt justificate prin activități localizate, care se desfășoară
cu intensitate mare și cu o anumită periodicitate. Se are în vedere că totuși sunt respectate
concentrațiile medii anuale pentru acest poluant și nu sunt mai multe depășiri ale valorilor zilnice pe
stație decât cele prevăzute de legislația în vigoare, respectiv 35 de zile într-un an calendaristic.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
56
Fig. nr. 24
Tendințe de evoluție pentru PM10:
În ceea ce priveşte pulberile în suspensie, concentraţia PM10 determinată gravimetric prezină tendinţa
de menţinere într-un interval de concentrații situat sub valoarea limită anuală de 40 µg/mc pentru
protecția sănătății populației. Se observă că în anul 2011 s-au înregistrat cele mai ridicate valori medii
anuale în cele 3 stații de monitorizare SB1 – mun. Sibiu, SB3 – oraș Copșa Mică și SB4 – mun.
Mediaș.
Cu privire la depășirile valorilor medii zilnice pentru PM10, pentru a face o analiză a frecvenței de
depășirie a acestor valori, s-au utilizat datele puse la dispoziție de A.P.M. (sinteza monitorizărilor
2010-2015) și s-au observant că:
- în stația SB1 de fond urban, din mun. Sibiu, frecvența de depășire a valorilor medii zilnice, în
intervalul 2012-2015 se situează între 10-22 depășiri/an, cu un trend accentuat descrescător în
2015, când au fost 10 depășiri/an.
- în stația SB4 de tip industrial, din Mediaș, frecvența de depășire a valorilor medii zilnice, în
intervalul 2011-2013 se menține constantă, între 26-28 depășiri/an, sub valoarea admisă de 35
depășiri/stație.
- în stația SB3 de tip industrial, din Copșa Mică, frecvența de depășire a valorilor medii zilnice,
în intervalul 2010-2015 se menține în intervalul 14-22 depășiri/an, cu un trend descrescător în
2015. A se vedea graficul din fig. nr. 20.
Având în vedere cele constatate, este probabil de concluzionat că depășirile valorilor medii zilnice
pentru PM10 sunt generate din activități care se produc în fiecare an cu o anumită periodicitate, de
exemplu: lucrări de drumuri, împrăștierea de materiale antiderapante iarna (nisip), încălzirea cu lemn
etc.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
57
Fig. nr. 25
În intervalul analizat, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Sibiu nu au fost
depăşiri ale valorii limită zilnice, mai mult de 35 de ori/an/staţie, pentru PM10. În ultimii 5 ani nu au
existat depăşiri ale valorii medii anuale stabilită pentru protecţia sănătății umane.
Pulberile în suspensie – PM2,5
Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie – PM2,5, are aceleași cauze ca cele pentru PM10, de
exemplu: cauze naturale ca resuspensia particulelor şi cauze antropice, cum ar fi: procesele de
producţie, arderile din sectorul energetic, construcţiile, transportul rutier, sistemele de încălzire
individuale, în special cele ce utilizează combustibili solizi etc.
Fracţiunea de particule PM2,5 reprezintă o problemă specială de sănătate, din cauza faptului că acestea
pot penetra sistemul respirator profund şi pot fi absorbite în sânge.
În ce privește PM2,5, în intervalul 2010-2015, doar în stația SB1 de fond urban s-au realizat
monitorizări ale acestui poluant și au relevanță doar cele din anul 2010 și 2012. În ceilalți ani, în stația
SB1, nu s-a realizat o captură de date care să respecte condițiile de calitate conform Legii nr. 104/2011.
Prin măsurători automate (2010) și gravimetrice (2012) au fost înregistrate următoarele valorile medii
anuale pentru PM2,5 în stația SB1:
- PM2,5: 18,82 μg/mc, în 2010 (automat);
- PM2,5: 14,42 μg/mc, în 2012 (gravimetric).
Valorile medii anuale din cei doi ani de monitorizare se situează sub valoarea limită pentru protecția
sănătății umane, de20 μg/mc, valoare de respectat până la 1 ianuarie 2020, conform Legii 104/2011.
Având în vedere ca lipsesc serii de date relevante care să permită o prognoză viitoare în privința
acestui poluant, nu se poate indica o tendința de evoluție a concentrațiilor medii anuale la nivelul
județului. Însă, se semnalează că în anul 2010 monitorizarea a indicat o concentrație medie anuală de
18,82 μg/mc, reprezentând 94,1% din valoarea pentru protecția sănătății umane, care este de 20 μg/mc.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
58
În anul 2012, valoarea medie anuală înregistrată în stația SB1, prin metoda gravimetrică, a indicat o
concentrație medie anuală situată la 72,1% din valoarea limită pentru protecția sănătății umane.
Pentru că în intervalul 2013-2015 nu dispunem de măsurători care pot fi validate, nu se poate face o
prognoză de evoluție a concentrațiilor PM2,5 în aer, însă trebuie avute în vedere măsuri țintită pentru
reducerea emisiilor acestui poluant în aerul atmosferic (a se vedea și detalierile din cap. 4.5.).
Monoxidul de carbon (CO)
La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de
origine atât naturală, cât şi antropică. Se formează în principal prin arderea incompletă a
combustibililor fosili, producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian şi
feroviar.
Conform Legii 104/2011, valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane pentru monoxidul de carbon
este de 10 mg/mc – valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore. Conform informațiilor A.P.M. Sibiu,
în intervalul 2010-2015 nu s-au înregistrat depăşiri ale acestei valori limită. În cele 4 staţii de
monitorizare, valorile maxime ale mediilor/8 ore s-au înregistrat în lunile de iarnă, fapt ce ar putea fi
corelat cu perioada de funcționare intensă a instalațiilor termice pentru încălzirea locuinţelor și a
unităților economice.
Concentraţiile medii anuale, în anul 2015, s-au situat între 0,13 mg/mc la staţia SB2 de tip industrial,
mun. Sibiu şi 0,38 mg/mc la staţia SB3 de tip industrial, Copșa Mică.
Fig. nr. 26
Tendințe de evoluție pentru CO:
În ceea ce priveşte monoxidul de carbon, concentraţia medie anuală prezină tendinţa de ușoară scădere
în SB1 de fond urban și în SB2 de fond industrial din mun. Sibiu. De asemenea, în stația de fond
industrial SB3 din Copșa Mică, tendința la nivelul anului 2015 este aceea de scădere a concentrațiilor
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
59
medii anuale față de anul 2012. Pentru stația de fond industrial SB4 din Mediaș, șirul de date nu
permite prognozarea unei tendințe privind concentrațiile de CO în acest interval și pentru viitor.
Ozonul (O3)
Ozonul este un gaz foarte toxic, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Se concentrează în stratosferă şi
asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. Ozonul prezent la nivelul solului se
comportă ca o componentă a ”smogului fotochimic”.
Conform Legii 104 /2011, pentru O3 pragul de informare este de 180 μg/mc, pragul de alertă de 240
μg/mc (valori medii orare), iar valoarea ţintă pentru concentraţia maximă zilnică a mediilor pe 8 ore de
120 μg/mc.
În anul 2015 nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de informare și a pragului de alertă, dar s-a
înregistrat o depășire a a valorii ţintă pentru concentraţia maximă zilnică a mediilor pe 8 ore în stația
SB3 Copșa Mică.
Din motive tehnice, pe parcursul anului 2015, analizoarele de ozon de la stațiile SB2 si SB4 nu au fost
funcţionale, iar în stația SB1 captura de date nu a fost suficientă astfel încât să îndeplinească criteriul
de calitate conform Legii 104/2011 (captură a datelor validate de minimum 75%). Drept urmare se
prezintă grafic evoluția concentrațiilor de O3 monitorizată în intervalul 2010-2015, pentru anul 2015
fiind validă doar captura de date din SB3 Copșa Mică.
Fig. nr. 27
În graficul de mai sus sunt prezentate concentraţiile medii anuale ale poluanţilor a căror captură de date
validate sunt suficiente pentru a respecta criteriile de calitate, conform Legii 104/2011 ( minim 75%).
Tendințe de evoluție pentru O3:
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
60
În județul Sibiu, precursorii ozonului monitorizați de APM în rețeaua automată de monitorizare sunt:
dioxidul de azot (NO2), dioxidul de sulf (SO2) și monoxidul de carbon (CO). S-a prezentat tendința de
evoluție a concentrației acestor poluanți în aer, prognozându-se că tendința este asemenătoare și pentru
concentrațiile de O3.
În rețeaua automată nu sunt monitorizați compușii organici volatili (COV).
Benzenul (C6H6)
Benzenul provine, în proporţie de 90%, din motoarele cu ardere internă – în urma arderilor incomplete
(trafic auto), din evaporarea combustibililor la stocare şi transfer – stații de carburanți, din arderea
lemnului şi din unele procese industriale.
Monitorizarea benzenului se efectuează în cele două staţii din municipiul Sibiu şi anume SB1 de fond
urban şi SB2 de tip industrial. Din motive tehnice analizorul de benzen din staţia SB2 nu a funcţionat
pe parcursul anilor 2014 și 2015, iar captura datelor validate pentru benzen la staţia SB1, în 2015, este
de 31,8%, deci nu respectă cerințele de calitate conform Legii nr. 104/2011.
Conform Legii 104/2011, valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane pentru benzen este 5
μg/mc și este respectată pentru tot intervalul analizat, în stațiile în care captura de date a fost relevantă.
Fig. nr. 28
Tendințe de evoluție pentru C6H6:
Cu excepția capturii de date din anul 2012, pentru cele două stații din municipiul Sibiu, toate
monitorizările nu au întrunit cerințele de calitate conform Legii nr. 107/2011 (captura de date validate
peste 75%), astfel ca nu s-a putut stabili concret o evoluţie a concentraţiilor medii anuale pentru
benzen.
Metalele grele: plumb (Pb), cadmiu (Cd), arsen (As) și nichel (Ni)
În cursul anului 2015 s-a efectuat determinarea conţinutului de plumb, cadmiu, arsen şi nichel din
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
61
particulele în suspensie – fracţiunea PM10 colectate pe filtre, doar în staţia SB3 de tip industrial din
Copşa Mică. În anii precedenți, 2010-2014, s-au făcut monitorizările pentru metale grele în stația SB3
Copșa Mică şi în stația SB4 de tip industrial – Mediaş.
Monitorizarea acestor metale grele din pulberi în suspensie este reglementată de Legea nr. 104/2011.
Conform acestei legi, valoarea limită anuală este stabilită pentru Pb = 0,5 μg/mc, iar valorile ţintă
anuale pentru:
- As = 6 ng/mc,
- Cd = 5 ng/mc şi
- Ni = 20 ng/mc.
În cursul anului 2014, pentru staţiile SB3 şi SB4, datele colectate au fost insuficiente pentru a respecta
criteriile de calitate conform Legii 104/2011 (captură a datelor validate de minimum 75%), respectiv
SB3 – 28,7% şi SB4 – 72,8%.
În cursul anului 2015, datele colectate au fost suficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform
Legii 104/2011, în SB3 Copșa Mică – 83%. Concentrațiile înregistrare în SB3 nu au înregistrat
depăşiri ale acestor valori limită/ţintă anuale.
Fig. nr. 29
Tendințe de evoluție pentru Pb din pulberi în suspensie PM10:
Pentru Pb din pulberi în suspensie, se observă o tendință de scădere a concentrațiilor medii anuale
începând cu anul 2012 și până în 2015 în stația de tip industrial SB3 Copșa Mică, motivul cel mai
probabil fiind reducerea activității societății SOMETRA, începând cu anul 2012 când linia Waeltz a
fost pusă în conservare. Din anul 2014, la SOMETRA a fost repusă în funcțiune linia Waeltz și
instalația de concasare-măcinare a zgurii, după un proces de reabilitare și retehnologizare, astfel se
prognozează în continuare menținerea sau chiar scăderea concentrațiilor medii anuale pentru Pb din
PM10 la nivelul anului 2015, în stația SB3 Copșa Mică.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
62
În stația de tip industrial SB4 Mediaș, concentrațiile medii anuale se situeaza în intervalul 0,14 µg/mc
(în 2011) – 0,32 µg/mc (2013).
Fig. nr. 30
Tendințe de evoluție pentru As din pulberi în suspensie PM10:
Pentru As se observă o tendință de scădere a concentrațiilor medii anuale până în 2014 în stația de tip
industrial SB3 Copșa Mică și în SB4 Mediș. Pentru anul 2015, în stația SB3 Copșa Mică se observă o
creștere de cca. 3 ori a concentrației medii anuale de As în PM10 din aerul atmosferic, față de anul
2014, situație probabil cauzată de exploatarea zgurii de pe depozitul SOMETRA și de conținutul
acesteia în metale grele.
Având în vedere concentrațiile medii anuale de As din ultimii 5 ani, se prognozează pe viitor
menținerea concentrațiilor medii anuale sub valoarea limită anuală de 6 ng/mc.
Fig. nr. 31
Tendințe de evoluție pentru Cd din pulberi în suspensie PM10:
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
63
Pentru Cd se observă o tendință de scădere a concentrațiilor medii anuale începând cu anul 2012 și
până în 2014 în stația de tip industrial SB3 Copșa Mică, motivul cel mai probabil fiind reducerea
activității societății SOMETRA, începând cu anul 2012 când linia Waeltz a fost pusă în conservare.
Din anul 2014, la SOMETRA a fost repusă în funcțiune linia Waeltz și instalația de concasare-
măcinare a zgurii, după un proces de reabilitare și retehnologizare, astfel că în anul 2015 s-a înregistrat
creșterea acestor concentrații cauzată probabil de exploatarea zgurii de pe depozitul SOMETRA și de
conținutul acesteia în metale grele. Se prognozează în continuare menținerea concentrațiilor medii
anuale sub valoarea limită pentru Cd în stația SB3 Copșa Mică.
În stația de tip industrial SB4 Mediaș, concentrațiile medii anuale se situeaza în intervalul 1,16ng/mc
(în 2013) – 3,25 ng/mc (2012).
Fig. nr. 32
Tendințe de evoluție pentru Ni din PM10:
Pentru Ni se observă o tendință de scădere a concentrațiilor medii anuale până în 2014 în stația de tip
industrial SB3 Copșa Mică și în stația SB4 Mediș. Pentru anul 2015, în stația SB3 Copșa Mică se
observă o creștere de cca. 7 ori a concentrației medii anuale de Ni în PM10 din aerul atmosferic, față
de anul 2014, situație probabil cauzată de exploatarea zgurii de pe depozitul SOMETRA și de
conținutul în metale grele a acesteia. Având în vedere concentrațiile medii anuale de Ni din ultimii 5
ani, se prognozează pe viitor menținerea concentrațiilor medii anuale sub valoarea limită anuală de 20
ng/mc.
Ca o concluzie generală, se subliniază următoarele aspecte:
- Valorile lipsă din graficele prezentate sunt cauzate de perioadele de nefuncționare a
analizoarelor din dotarea stațiilor.
- Metalele grele (Pb, Cd, Ni, As) conform programului de monitorizare au fost analizate numai
pentru stațiile de tip industrial SB3 Copșa Mica si SB4 Mediaș.
- Nu au fost înregistrate depășiri ale valorilor țintă anuale stabilite pentru protecția sănătății
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
64
umane, în intervalul analizat (2010-2015).
- Pentru poluantul PM10, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Sibiu
au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită zilnice, dar nu mai mult de 35 de ori/an/staţie, în
intervalul analizat (2010-2015).
- Pentru poluanții analizați, în situația în care se mențin condițiile actuale din județ, se
prognozează menținerea concentrațiilor medii anuale înregistrate în ultimii 5 ani, într-un
interval situat sub valorile limită stabilite pentru protecția sănătății umane, conform Legii
107/2011. Excepție fac poluanții pentru care nu s-a putut indicat tendința de evoluție din cauza
lipsei de date din stațiile de monitorizare (NO2, PM2,5, C6H6), însă acești poluanți vor fi
analizați și în cap. 5.
- Conform Raportului privind calitatea aerului în România în anul 2014, la pag. 14, se
prezintă concluziile privind tendințele în evoluția măsurătorilor în stațiile automate din țară și s-
a constatat “menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care
nivelurile poluanţilor s-au situat sub valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane”, fiind
inclus evident și județul Sibiu.
4.2. Zone critice din punct de vedere al poluării aerului în județul Sibiu
Situația istorică a calității aerului în județul Sibiu se cunoaște că este una sensibilă în zona orașului
Copșa Mică și a localităților învecinate, așa cum este evidențiată și în Planul local de acțiune pentru
Mediu, județul Sibiu – anul 2014. Pentru că în unitățile mari poluatoare din zona Copșa Mică, cum
este CARBOSIM, SOMETRA, PROMBAT, s-a încheiat activitatea, s-a redus și s-a intervenit prin
retehnologizări și prin aplicarea unor măsuri de reducere a emisiilor la sursă, în prezent calitatea
aerului s-a îmbunătățit însă problemele nu sunt înlăturate în totalitate. Pentru că la nivelul solului există
o poluare istorică cu metale grele, problemele de resuspensie a particulelor, atât de pe halda de zgură
cât și de la suprafața solului sunt actuale, acestea venind cu o încărcare cu metale grele mai mare decât
cea normală.
Pe lângă poluatorii industriali aglomerați în centrele urbane importante (Sibiu, Medias, Copșa Mică), la
nivel de județ surse liniare de poluare afectează culoarele străbatute de arterele rutiere cu trafic intens
(a se vedea cap. 2.6., fig. nr. 13, 14, 15), Sibiul fiind un nod rutier important. De asemenea, surse
importante de emisie sunt reprezentate și de șantierele de lucrări pentru infrastructură, precum și de
instalațiile termice pentru încălzirea rezidențială și cele utilizate de agenții economici, care sunt
amplasațe de regulă în zonele aglomerărilor urbane și în apropierea nodurilor rutiere importante (a se
vedea cap. 5.1.1.).
Conform PLAM județul Sibiu – anul 2014, cap. 2.3.1. se citează:
“Principala sursă de poluare atmosferică în judeţul Sibiu o reprezintă traficul auto, având în vedere
că pe aici trec rutele auto ce fac legătura între zona de sud cu centrul ţării şi de aici mai departe către
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
65
Ungaria sau Moldova, iar arterele de circulaţie E 68 şi E 81 se intersectează în vecinătatea localităţii
Veştem.
Excepţia notabilă referitoare la impactul poluării mediului în general şi a aerului în particular asupra
stării de sănătate a populaţiei din judeţ o reprezintă zona Copşa Mică-Mediaş.
Localitatea Copşa Mică este amplasată în partea de N-NV a judeţului, pe cursul mijlociu şi pe terasa
inferioară a râului Târnava Mare, zona depresionară, mărginită de dealuri cu posibilităţi reduse de
dispersie a noxelor. În plus, curenţii de aer de pe culoarul văii Târnava transportă poluanţii la
distanţe mari, astfel încât şi populaţia localităţilor Micăsasa, Valea Viilor, Târnăvioara şi chiar zona
de SV a oraşului Mediaş pot fi afectate de poluare.
Existenţa unui nivel încă destul de ridicat de încărcare cu particule în suspensie a aerului atmosferic
din judeţul Sibiu se datorează, în mare măsură, poluării istorice dar şi unei intense activităţi de
amenajare şi reabilitare a drumurilor, de existenţa numeroaselor şantiere de construcţii etc.
Particulele de praf încărcate cu metale grele pot fi purtate de către curenţii de aer la distanţe mari şi
depuse pe sol, inclusiv pe suprafeţe agricole.”
Pentru zona Copșa Mică-Mediaș, în anul 2010, A.P.M. Sibiu a implementat Programul integrat de
gestionare a calității aerului, unde s-au avut în vedere implementarea de măsuri care au avut drept
scop reducerea emisiilor de PM10, Pb din PM10 și SO2. A se vedea detalierile necesare în cap. 6.1.,
lit. C.
Fig. nr. 33 – Harta zonei Copșa Mică-Mediaș aflată sub incidența poluării
(Sursa: Programul integrat de gestionare a calității aerului în zona Copșa Mică-Mediaș, anul 2010 – fig. 2)
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
66
4.3. Caracterizarea poluanților pentru care se elaboreaza planul de menținere a calitații
aerului și efecte asupra sănătății populației
4.3.1. Dioxidul de sulf / oxizii de sulf
Dioxidul de sulf (SO2) este un gaz incolor, cu miros înțepător. La presiuni mari se găsește în stare
lichidă. Este usor solubil în apă, și neinflamabil. În atmosferă se gasește de obicei în concentrații
variind între 0 și 1 ppm.
Trioxidul de sulf (SO3) se prezintă sub formă de lichid incolor, cristale sau gaz. În contact cu aerul
reactionează rapid cu particulele de apă formând acid sulfuric, reacţie exotermă însoţită de degajarea
unui fum alb. Poate reacţiona cu oxizi de metale. În atmosferă este foarte rar găsit datorită reactivităţii
sale crescute şi transformării rapide în acid sulfuric.
Acidul sulfuric (H2SO4) este un lichid clar, incolor, extrem de coroziv. Pragul de percepţie olfactivă
este de 1 mg/mc aer. Acidul sulfuric concentrat este inflamabil şi explozibil când vine în contact cu
substanţe ca: acetonă, alcooli, metale. La încălzire emite vapori extrem de toxici, incluzând trioxid de
sulf. Se găseşte în aer sub formă de picături foarte mici sau ataşat altor particule din atmosferă.
Surse de expunere:
Surse naturale: erupţiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaţia bacteriană în zonele mlăştinoase,
oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.
Surse antropice: este produs ca urmare a arderii materialelor care conţin sulf, cum sunt arderile de
combustibili fosili ce conţin sulf (cărbuni, păcură) în scopul producerii de energie electrică şi termică şi
în motoarele cu ardere internă pe motorină ale autovehiculelor rutiere. Sursele de emisie sunt deci
centralele termoelectrice şi sistemele de încălzire a populaţiei, mai puţin cele care utilizează gaz metan,
unele procese industriale (siderurgie, rafinare, producerea acidului sulfuric) şi în măsură mai mică,
emisiile provenite de la motoarele Diesel.
Utilizări:
Utilizarea dioxidului de sulf (SO2) se bazează pe proprietăţile sale de a servi ca acid, agent reducător
sau oxidant şi drept catalizator. Este în principal folosit ca intermediar în obţinerea acidului sulfuric şi
hârtiei. Dioxidul de sulf mai este folosit ca fumigant, conservant, agent de înalbire, conservant
alimentar, catalizator pentru extracţia solvenţilor din produse petrochimice, agent reducator în procese
industriale.
Trioxidul de sulf este folosit ca intermediar în obţinerea acidului sulfuric. Acidul sulfuric este utilizat
la fabricarea fertilizanţilor pentru agricultură, explozibililor, ca intermediar în obţinerea altor acizi, la
fabricarea cleiului, purificarea produselor petroliere sau la fabricarea bateriilor.
Mecanisme de mediu:
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
67
Eliberat în atmosferă, dioxidul de sulf (SO2) poate să fie transformat în acid sulfuric, trioxid de sulf
sau sulfaţi prin reacţii fotochimice sau catalitice în decurs de 10 zile, sau îndepărtat prin precipitare sau
depunere pe suprafeţe (apă, sol, vegetaţie), ca atare ori transformat în acid sulfuric (ploi acide).
Dioxidul de sulf se absoarbe în sol, într-o cantitate care depinde de pH-ul soluluişi de conţinutul în apă
al acestuia. Ploile acide sunt principala cauză a creşterii mobilităţii în sol a metalelor grele. Când solul
are un pH alcalin, metalele grele formează oxizi şi hidroxizi de sulf insolubili, iar când solul are pH
acid se formează sulfaţi solubili. Dioxidul de sulf ajuns în apa oceanică, fie ca atare fie ca sulfaţi sau
acid sulfuric, este transformat în sulf sau hidrogen sulfurat sub acţiunea bacteriilor.
Acidul sulfuric rezultat în urma dizolvării în apă a oxizilor de sulf poate rămâne în atmosferă o
perioadă variabilă de timp, ulterior fiind îndepărtat odată cu picăturile de apă (ploi acide). Capacitatea
lui de a scădea pH-ul apei depinde de cantitate şi de capacitatea tampon a altor substanţe dizolvate în
apă.
Căi de expunere:
Expunerea la oxizi de sulf (SOx) are loc în principal pe cale inhalatorie, dar şi prin contact cutanat.
Principalele grupe de risc sunt reprezentate de muncitorii din fabricile unde dioxidul de sulf se
eliberează ca subprodus al procesului tehnologic (topitorii de cupru) şi muncitorii termocentralelor ce
utilizează combustibili fosili. Un risc de expunere mai redus îl au muncitorii ce participă la procesele
de obţinere a acidului sulfuric, hârtiei, conservanţilor alimentari sau fertilizantilor din agricultură.
Persoanele cu risc de expunere la acid sulfuric sunt reprezentate de muncitorii care lucrează în locaţiile
unde acesta este obţinut, cei care execută acoperiri metalice, care sunt implicaţi în procesul de
producţie a detergenţilor, fertilizanţilor, bateriilor, muncitorii din industria tipografică.
Efecte asupra stării de sănătate:
Cel mai adesea expunerea la oxizi de sulf se produce pe cale inhalatorie. Ajuns la nivelul plămânilor,
dioxidul de sulf (SO2) trece rapid în circulaţie datorită solubilităţii în soluţii apoase, este transformat în
sulfaţi şi este eliminat apoi prin urină.
Trioxidul de sulf inhalat se transformă în acid sulfuric la contactul cu mucoasele. Acidul sulfuric poate
fi şi inhalat ca atare, din aerul atmosferic.
Efecte respiratorii:
Expunerea acută la concentraţii crescute de dioxid de sulf poate induce decesul. Nivelul de 100 ppm
dioxid de sulf în aerul atmosferic este considerat foarte periculos şi cu potential fatal. La concentraţii
mai mici pot apărea senzaţii de arsură a mucoasei nazo-faringiene, dispnee sau obstrucţii severe de căi
aeriene.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
68
Expunerea pe termen lung duce la alterarea funcţiei respiratorii la muncitorii expuşi la nivele între 0,4-
3 ppm dioxid de sulf. Astmaticii sunt mai susceptibili să dezvolte efecte adverse respiratorii, la nivele
de expunere mai mici: 0.25 ppm dioxid de sulf.
Copiii sunt mai susceptibili la acţiunea dioxidului de sulf atmosferic datorită cantităţii mai mari de aer
pe kg corp pe care o inhalează şi a faptului ca exerciţiul fizic creşte cantitatea de aer inhalată prin
creşterea frecvenţei respiraţiilor. Copiii astmatici sunt în mod particular sensibili la acţiunea dioxidului
de sulf, numărul crizelor de astm, severitatea lor şi necesarul de medicamente crescând atunci când
concentraţia dioxidului de sulf în aerul inspirat creşte.
Inhalarea particulelor de acid sulfuric cauzează iritaţia mucoasei respiratorii şi dispnee.
Efecte cutanate:
Dioxidul de sulf este un puternic iritant pentru piele, atât în forma gazoasă cât şi în cea lichidă.
Contactul tegumentelor cu dioxid de sulf lichid produce arsuri de diferite grade prin efectul de răcire
datorat evaporării rapide. Contactul tegumentului cu acid sulfuric produce arsuri chimice grave,
profunde, în funcţie de concentraţia şi cantitatea acestuia.
Efecte oculare:
Dioxidul de sulf devine iritant pentru ochi la concentraţii ce depăşesc 10 ppm. Expunerea la dioxid de
sulf lichid din recipiente presurizate poate cauza arsuri şi opacifieri corneene ce pot avea drept
consecinţă pierderea vederii. Principala cauza a apariţiei leziunilor oculare pare să fie acidul sulfuros,
format atunci când dioxidul de sulf vine în contact cu suprafaţa umedă a mucoasei conjunctive.
Contactul mucoasei conjunctivale cu acid sulfuric cauzează arsuri chimice grave, care se pot solda cu
pierderea vederii.
Efecte digestive:
Ingerarea de acid sulfuric produce arsuri grave, începând chiar de la nivelul mucoasei bucale. În cazul
în care cantitatea ingerată este mare, se poate produce perforaţia tubului digestiv generând o peritonită
chimică cu evoluţie fatală în majoritatea cazurilor.
Efecte hematologice:
Expunerea la dioxid de sulf poate avea drept consecinţă modificarea numărului de leucocite
polimorfonucleare şi de limfocite, precum şi apariţia de reacţii oxidative la nivel eritrocitar.
Efecte cardiovasculare:
Expunerea la concentraţii între 1 şi 8 ppm dioxid de sulf are drept consecinţă creşterea frecvenţei
pulsului.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
69
Efecte reproductive, fetotoxice, carcinogene:
Nu există studii până în prezent care să ateste apariţia de efecte adverse asupra aparatului reproducător,
de fetotoxicitate sau carcinogene ca urmare a expunerii la oxizi de sulf sau acid sulfuric.
4.3.2. Dioxidul de azot/oxizii de azot
Monoxidul de azot (NO) este un gaz incolor şi inodor; dioxidul de azot (NO2) este un gaz de culoare
de la galben la brun roşcat, în funcție de temperatură, cu un miros puternic înecăcios şi este mai greu
decât aerul.
Surse de expunere:
Surse naturale: sursa principală – acţiunea bacteriilor la nivelul solului.
Surse antropice:arderea combustibililor (solizi, lichizi, gazoşi) în centralele termoelectrice şi alte
instalaţii de ardere (industriale, rezidenţiale, comerciale, instituţionale), evacuările de gaze de
eşapament de la motoarele vehiculelor, mai ales în etapa de acceleraţie sau la viteze mari. Monoxidul
de azot (NO) emis în procesul de combustie se oxidează în prezenta oxigenului liber, cu formare de
dioxid de azot (NO2).
Cele mai multe surse emit un amestec de monoxid de azot şi dioxid de azot. Monoxidul de azot este în
general componentul major în punctul emisiei, dar este oxidat treptat în aer la dioxid de azot.
Monoxidul de azot se pare că are câteva efecte toxice la concentraţii precum cele din mediu, însă
prezentul plan se concentrează pe dioxidul de azot (NO2), deşi datele de mediu fac uneori referiri la
termenul NOx (NOx este des folosit pentru a indica amestecul de oxizi de azot, reprezentaţi în
principal de monoxidul de azot şi dioxidul de azot).
Concentraţiile de fond (anuale) ale dioxidului de azot (NO2) în zone urbane sunt de 20 – 90 µg/mc.
Nivelele de lângă străzile aglomerate pot fi mari de până la 1000 µg/mc, media de câteva minute.
Nivele mai mari, de peste 2000 µg/mc ca medie pe o oră, au fost găsite în bucătării în timpul folosirii
sobelor cu gaz sau altor instalatii cu combustibil – încălzitor de apă.
Efecte asupra stării de sănătate:
Spre deosebire de dioxidul de sulf (SO2), unde efectele expunerii la concentraţii relevante sunt
semnificativ relaţionate cu efectul bronhoconstrictor, dioxidul de azot (NO2) produce mai puţină
bronhoconstricţie, dar mai multe leziuni în parenchimul pulmonar în special în regiunea
centrolobulară.
LOEL acceptat de grupul de experti OMS implicati în stabilirea valorilor de referinţă ale calităţii
aerului a fost de 560 µg/mc la 30 de minute de expunere, cu exerciţii intermitente. Unele studii au
arătat modificări mici ale indicatorilor funcţiei pulmonare la nivele joase de expunere, dar semnificaţia
acestor modificări este discutabilă.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
70
Subiecţii normali nu par să susţina modificările indicatorilor funcţiei pulmonare sau simptomele de
suferinţă la expunerea la dioxid de azot în concentraţii mai mici de 1880 µg/mc, când sunt expuşi în
camera de studiu. Astmaticii sunt mai sensibili şi modificările funcţiei pulmonare pot fi găsite la 560
µg/mc. Creşterea răspunsului bronhiilor poate fi produs la ambele grupuri de subiecţi – astmatici şi
normali expuşi la dioxid de azot.
În funcţie de durata expunerii, efectele se pot clasifica în două categorii:
Efecte produse la copii, în expunerea de scurtă durată:
Expunerea de scurtă durată la NO2 a copiilor, determinată de creşteri ale nivelului poluării aerului, a
condus la o incidenţă crescută a simptomelor la nivelul căilor respiratorii superioare. Creşterea
concentraţiei de NO2 în aer până la 18,5 mg/mc este asociată cu un odds ratio de 0,1 pentru tuse,
evidenţiată într-un studiu efectuat pe populaţia din 6 orase (Anglia), în timp ce creşteri până la 17
mg/mc au condus la episoade de Wheezing în (odds ratio 1,02).
Efecte produse la adulâi, în expunerea de scurtă durată:
În ceea ce priveşte efectul produs asupra adulţilor ca urmare a expunerii de scurtă durată la nivele mari
de NO2, dificultatea interpretării datelor rezultă din imposibilitatea identificării aportului particulelor
în suspensie. Studii recente asupra efectelor produse de expunerea pe durata unei săptămâni la nivele
ridicate de smog şi NO2, în Londra, au evidentiat o creştere cu 10% a mortalităţii generale în acest
interval. Acelaşi studiu a pus în evidenţă o creştere a spitalizării ca urmare a afecţiunilor respiratorii
(risc relativ: 1,19) şi a patologiei pulmonare obstructive (risc relativ: 1,43), la persoanele cu vârsta de
peste 65 ani. De asemenea, a fost descrisă creşterea numărului de apeluri la urgenţă ale bolnavilor de
astm, la populaţia din Franţa, Spania şi Grecia.
Efecte produse la copii, în expunerea de lungă durata:
În general la copii afecţiunile respiratorii sunt frecvente. De obicei acestea sunt clasificate în afecţiuni
ale căilor respiratorii inferioare (CRI) care includ tusea persistentă, wheezing-ul şi afecţiuni la nivelul
căilor respiratorii superioare (CRS). Din prima categorie, cele mai frecvente afecţiuni înregistrate la
copii sunt: bronşitele, astmul bronşic şi pneumonia.
Există relativ puţine studii care vizează efectele produse asupra copiilor de expunerea de lungă durată
la NO2 în aerul atmosferic.
Efecte produse la adulţi, în expunerea de lungă durată:
Majoritatea studiilor efectuate la adulţi ca urmare a expunerii de lungă durată la NO2 în aerul
atmosferic, vizau în primul rând simptome sau afecţiuni la nivelul căilor respiratorii inferioare.
Principala sursă de NO2 era traficul rutier. S-a demonstrat o creştere a bolilor respiratorii, în special
bronşita (cu tuse persistentă) la persoanele expuse la concentraţii mari de NO2 în atmosferă.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
71
4.3.3. Particulele in suspensie (PM10, PM2,5)
Particulele în suspensie reprezintă o mixtură complexă de substanțe organice și anorganice. În
atmosferă sunt prezente particule sub formă solidă, semi-solidă sau lichidă, variind în diametru de la
0,1 la 100 microni (µm).
Particulele cu dimensiuni sub 10 microni (PM10) rămân în suspensie în aer timp de minute sau chiar
ore, fiind capabile să ajungă la zeci de mile depărtare de locul producerii. Particulele cu dimensiuni sub
2,5 microni (PM2,5) rămân în suspensie în aer câteva zile sau săptămâni şi pot fi vehiculate la sute de
mii de kilometrii depărtare de locul producerii lor.
Clasificarea particulelor în funcție de dimensiunea lor:
- Particule sedimentabile: particulele cu diametrul între 50 şi 100 microni.
- Particule în suspensie: particulele cu diamentrul între 0,1 şi 50 microni.
o Particule inhalabile (PM10): particulele cu diametrul între 0,1 şi 10 microni.
o Particule respirabile (PM2,5): particule cu diametrul între 0,1 şi 2,5 microni.
Particulele care prezintă interes sub aspectul sănătăţii umane şi sunt monitorizate la nivel european şi
global sunt fracţiile PM10 şi respectiv PM2,5, care sunt cele mai nocive din cauza dimensiunilor mici.
PM10, şi mai mult PM2,5, pătrund în sistemul respirator şi se pot asocia cu afecţiuni ale acestuia.
În funcție de mărimea particulelor, acestea sunt reprezentate de:
- PM10: praf şi fum generat de industrie – operaţiuni de măcinare şi sfărmare, agricultură,
transport; mucegaiuri, spori, polen.
- PM2.5: compuşi organici toxici, metale grele generate de motoare cu ardere internă (trafic),
termocentrale, arderea combustibililor fosili, topitorii de metale etc.
Surse de expunere:
În functie de mecanismul de producere a particulelor sunt:
Surse antropogene:
- arderea combustibililor fosili (lemn, cărbune, petrol şi derivaţi) în termocentrale, motoarele
automobilelor, sobe;
- procese industriale;
- incinerarea deşeurilor;
- folosirea pesticidelor în agricultură etc.
Surse naturale:
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
72
- praf vehiculat de vânt, cenuşă vulcanică, sare de mare, mucegaiuri, polen, spori, particulele
rezultate din incedierea accidentală a unor suprafeţe împădurite.
În funcţie de modul de formare sunt:
- particule primare: eliberate direct în atmosferă de la nivelul sursei de emisie.
- particule secundare:formate din reacţii chimice complexe care au loc în atmosferă, între
precursori gazoşi ai pulberilor PM10 și PM2,5, precum: dioxidul de sulf, amoniacul, oxizii de
azot etc. De aceea, emisiile acestor poluanţi gazoşi sunt de asemenea responsabile, cel puţin
parţial, de creşterea concentraţiilor pulberilor în suspensie PM10 şi PM2,5, mai ales în sezonul
rece, când arderile din instalaţiile de încălzire, centralizate şi individuale, emit cantităţi mai
mari de gaze de ardere precursoare ale pulberilor micronice.
Efectele ale prezenței particulelor în suspensie în atmosferă:
- reducerea vizibilității prin disocierea și absorbția luminii;
- condensarea vaporilor de apă;
- asigură suprafețe la nivelul cărora se pot produce reacții chimice între diferiții compuși
prezenți în atmosferă, cu formarea smogului.
Efecte asupra stării de sănătate:
Particulele inhalabile – PM10, pătrund în organism şi determină apariţia unor diferite efecte adverse,
în funcţie de mărimea diametrului lor. PM10 sunt în general captate în mucusul din cavitatea nazală şi
faringe, foarte rar pătrunzând mai adânc în arborele respirator şi sunt evacuate odată cu mucusul prin
mişcările cililor fie la exterior fie în faringe, de unde pot fi înghiţite şi absorbite în circulatia generală.
Fracţiunea de particule –PM2,5, reprezintă o problemă specială de sănătate, din cauza faptului că
acestea pot penetra sistemul respirator profund şi pot fi absorbite în sânge. Acestea au un impact
negativ semnificativ asupra sănătății umane. O evaluare a impactului asupra sănătăţii a expunerii la
PM2,5 în 32 de ţări membre ale Agenţiei de Mediu Europene, realizată în anul 2005, a estimat o
pierdere de 5 milioane de ani de viaţă pe an din cauza pulberilor PM2,5. Acesta este motivul pentru
care Directiva 2008/50/EC privind calitatea aerului şi un aer mai curat pentru Europa, transpusă în
România prin Legea nr. 104/2011, a stabilit limite/ţinte obligatorii pentru PM2,5. Directiva
2008/50/EC a introdus de asemenea obiective suplimentare pentru PM2,5, pe baza indicatorului mediu
de expunere (IME), pentru a determina procentul de reducere care trebuie să fie atins până în 2020
(între 0-20%, iar pentru concentrația inițială, din 2010, mai mare de 22 µg/mc, până în 2020 se va
atinge obiectivul de 18 µg/mc).
Particulele respirabile – PM2,5, pot să patrunda în arborele respirator până la nivel alveolar, unde nu
există mecanisme specializate de înlaturare a lor. Particulele solubile pot trece direct în circulaţie, cele
insolubile fiind înglobate în macrofage, responsabile de inflamaţia cronică însoţită de eliberarea de
mediatori intracelulari ai inflamaţiei care cresc vâscozitatea şi coaguabilitatea sângelui, precipitând
accidente vasculare în diverse teritorii sau decompensarea unor insuficienţe cardiace preexistente.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
73
Grupurile de risc sunt reprezentate de vârstnici, persoanele cu afecţiuni respiratorii (astm) sau cardiace
preexistente (insuficienţă cardiacă) şi copiii.
Factori ce influenţează apariţia efectelor respiratorii ale inhalării particulelor:
- respiraţia pe gură: permite atât inhalarea unei cantităţi mai mari de particule, cât şi
pătrunderea acestora mai adânc în arborele respirator;
- exercitiul fizic, temperatura crescută: creşte frecvenţa respiraţiilor, cantitatea de particule
inhalată şi facilitează pătrunderea acestora mai adânc în arborele respirator;
- vârsta: respiraţia superficială, caracteristică vârstnicilor nu permite pătrunderea particulelor
atât de adânc în arborele respirator;
- afecţiuni pulmonare preexistente: prin efectele pe care le produc, particulele agravează şi
exacerbează simptomele unor boli pulmonare preexistente.
Mecanisme de acţiune:
- alterarea clearance-ului muco-ciliar;
- inflamaţia ţesutului pulmonar;
- creşterea permeabilităţii barierei alveolo-capilare;
- eliberarea de mediatori celulari pro-inflamatori şi pro-coagulanţi;
- alterarea mecanismelor de apărare imună;
- creşterea susceptibilităţii la infecţii respiratorii.
Efecte adverse respiratorii:
- agravarea astmului şi creşterea frecvenţei crizelor de astm;
- creşterea incidenţei acuzelor de tip respirator superior (nas înfundat, rinoree, sinuzită,
alergii respiratorii), sau inferior (tuse seacă sau productivă, dispnee, wheezing), creşterea
consumului de medicamente şi a absenteismului şcolar şi industrial;
- bronşita cronică;
- alterarea testelor funcţionale respiratorii;
- moarte prematură la indivizii cu afecţiuni respiratorii sau cardiace preexistente.
4.3.4. Monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon – CO, este un gaz puţin solubil în apă, este inodor, insipid, incolor, la
temperatura mediului ambiental este extrem de nociv şi are o densitate mai mică decât a aerului (0,96).
Monoxidul de carbon este un poluant major al aerului urban, emisiile totale ale acestui poluant
depăşesc suma emisiilor tuturor celorlalţi poluanţi. Arde uşor cu o flacără albastră dar nu întreţine
arderea.
Concentraţia lui în diferite zone se datorează faptului că difuzează uşor în atmosferă. În aerul
atmosferic poate intra în reacţie cu oxigenul, cu vaporii de apă, cu ozonul, cu radicalul hidroxil. etc.
Surse de expunere:
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
74
Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice.
Surse antropice: arderea incompletă ce apare în toate procesele de combustie a materiilor
combustibile: arderea combustibililor fosili în instalaţii de ardere – centrale termoelectrice şi termice,
boilere industriale, instalaţii rezidenţiale (sobe, centrale termice individuale, mai ales cele pe
combustibili solizi – cărbuni, lemne), producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier,
în principal de la autovehiculele cu benzină în timpul funcţionării la turaţie mică, arderea deşeurilor,
incendii, arderea miriştilor etc.
Monoxidul de carbon se poate forma ocazional şi la anumite locuri de muncă:
- sudura metalelor prin procedeul oxiacetilenic;
- explozia amestecului de gaze, din minele insuficient ventilate;
- descompunerea la cald a multor substanţe organice, ca atare, sau în prezenţă de H2S04 sau
încălzite într-un spaţiu limitat;
- arderea incompletă a oricărei varietăţi de combustibil, în sobe cu funcţionare defectuoasă, în
timpul incendiilor.
Efecte asupra stării de sănătate:
Monoxidul de carbon este un gaz ce afectează capacitatea organismului de a reţine oxigenul, fiind
extrem de toxic, iar în concentraţii foarte mari (aprox.100 mg/mc) este letal. La o concentraţie mai
mare de 0,1% în aer, începe să fie dăunător după o perioadă mai mare, iar o concentraţie de 1% este
letală după câteva minute.
Monoxidul de carbon reduce capacitatea de transport a oxigenului în sânge, cu consecinţe asupra
sistemului respirator şi a sistemului cardio-circulator. Poate induce reducerea acuităţii vizuale şi a
capacităţii fizice.
Primele semne ale intoxicaţiei cu monoxid de carbon sunt: cefaleea, oboseala, ameţeala, greaţa,
insomnia, anorexia. În timp, monoxidul de carbon, poate produce ateroscleroză, tulburări ale memoriei,
ale vederii și atenţiei etc.
4.3.5. Ozonul
Ozonul troposferic este un poluant secundar deoarece, spre deosebire de alţi poluanţi, nu este emis
direct de vreo sursă de emisie, ci se formează sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, prin reacţii
fotochimice în lanţ între o serie de poluanţi primari – precursori ai ozonului: oxizi de azot, NOx,
monoxid de carbon (CO) şi compuşi organici volatili, COV.
NOx sunt emişi la arderea combustibilului în instalaţiile industriale şi din transportul rutier şi au un rol
complex în chimia ozonului; în vecinătatea sursei de NOx vor consuma ozonul, ca urmare a reacţiei
dintre monoxid de azot (NO) proaspăt emis şi ozon.
COV sunt emişi de un număr mare de surse: instalaţii de vopsire, curăţare chimică, curăţare uscată,
transportul rutier, rafinării, tipografii şi alte utilizări ale solvenţilor. COV biogenici sunt emişi de
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
75
vegetaţie, cantitatea fiind dependentă de temperatură. Metanul (CH4) este de asemenea un COV şi este
emis la extracţia cărbunelui, extracţia şi distribuţia gazelor naturale, depozitele de deşeuri, apele uzate,
rumegătoare, cultivarea orezului şi biomasă de ardere.
Norul de poluant din arderea pădurilor sau alte incendii de biomasă conţine CO şi poate contribui la
formarea ozonului. Există, de asemenea, o concentrare de fond de ozon în aerul ambiental, în parte,
rezultă din formarea fotochimică a ozonului la nivel global şi parţial de la de transportul de ozon
stratosferic în troposferă.
Efecte asupra stării de sănătate:
Nivelurile ridicate de ozon troposferic (la nivelul solului) sunt asociate cu astm şi alte probleme
respiratorii, precum şi cu un risc crescut de infecţii respiratorii. Pe termen lung, expunerea repetată la
niveluri ridicate de O3 poate duce la reduceri ale funcţiei pulmonare, inflamaţie a mucoasei pulmonare
şi disconfort respirator mai frecvent şi mai sever. Poluarea cu ozon este, de asemenea, legată de
moartea prematură. Este deosebit de periculos pentru copii, persoanele în vârstă, şi persoanele cu
afecţiuni pulmonare cronice şi boli de inimă, dar poate afecta şi oameni sănătoşi care desfăşoară
activităţi (lucrative, sportive, sau de recreere) în aer liber. Copiii sunt expuşi unui risc deosebit,
deoarece plămânii lor sunt încă în creştere şi în curs de dezvoltare. Ei respiră mai rapid şi mai profund
decât adulţii. De asemenea, copiii petrec în aer liber mai mult timp, mai ales vara atunci când nivelurile
de O3 sunt mai mari.
Nivelurile ridicate de O3 pot afecta funcţiile de reproducere şi de creştere a plantelor, determinând
reducerea randamentului culturilor agricole, scădereea ritmului de creştere a pădurilor, reducerea
biodiversităţii, dar şi reducerea capacităţii plantelor de a asimila CO2, influenţând astfel procesul de
fotosinteză.
De asemenea, ozonul creşte rata de degradare a clădirilor şi patrimoniului cultural. Pe lângă efectele
asupra sănătăţii oamenilor, plantelor şi culturilor, ozonul este un gaz cu efect de seră care contribuie la
încălzirea atmosferei.
4.3.6. Benzenul
Benzenul este termenul reprezentativ al seriei compusilor aromatici mononucleari, formula lui
moleculara fiind C6H6: un ciclu (hexagon regulat) de 6 atomi de carbon, iar cele 6 grupari CH din
benzen fiind echivalente. Este un compus aromatic foarte uşor, volatil şi solubil în apă.
Surse de expunere:
Surse antropice: benzenul provine în principal din traficul rutier (cca. 90%) – combustia benzinei, care
conține benzen în proporție de până la 5%, din depozitarea, încărcarea/descărcarea carburanţilor
(depozite, terminale, staţii de distribuţie carburanţi), dar poate proveni şi din diferite alte activităţi care
utilizează produse pe bază de solvenţi organici (lacuri, vopsele etc.), din arderea combustibililor fosili,
a lemnului şi deşeurilor lemnoase (ardere controlată sau în aer liber), din fumul de tigara etc.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
76
Concentratiile medii ale benzenului din aer, în mediul rural şi urban sunt de aproximativ 1 µg/mc şi
respectiv 5-20 µg/mc. Lângă sursele de emisie şi staţiile de umplere pentru benzen, nivelele
concentrației în aerul din interior şi exterior sunt mai ridicate.
Calea dominantă de expunere a populației la benzen o reprezintă inhalarea. Fumatul reprezintă o sursă
generală pentru expunerea personală, în timp ce expunerea intensă dar de scurtă durată se datorează
emisiilor de gaze de eşapament. În ţările dezvoltate, unde folosirea autoturismelor este curentă, a
crescut foarte mult concentraţia benzenului din aer, din combustii şi evaporări, drept urmare această
sursă este mult mai însemnată.
Efecte asupra stării de sănătate:
Benzenul este o substanţă toxică, cu potenţial cancerigen, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută
drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.
Efectele adverse asupra sănătăţii cele mai importante din cauza unei expuneri prelungite la benzen sunt
hematotoxicitatea, genotoxicitatea şi carcinogenicitatea.
Din cauza expunerii cronice la benzen poate să apară depresia funcţiei măduvei osoase, leucopenia,
anemia şi/sau trombocitopenia, care duc la pancitopenie şi anemie aplastică. Scăderea numărului
celulelor hematologice şi din măduva osoasă a fost demonstrată pe şoareci în urma inhalării unei
concentraţii mai joase decât 32 mg/mc în timp de 25 de săptămâni. Şobolanii sunt mai puţin sesibili
decât şoarecii. La oameni, efectele hematologice sunt mult mai crescute la mucitorii care sunt expuşi
profesional la concentraţii ridicate de benzen. Scăderea numărului de celule albe şi roşii s-au raportat la
nivele medii de aproximativ 120 mg/mc. Sub 32 mg/mc, efectele sunt puse foarte slab în evidenţă. Alte
efecte semnalate sunt cele asupra ficatului, sistemului imun şi asupra pielii.
Genotoxicitatea la benzen a fost studiată mai intens. Benzenul nu induce gene mutagene în sistemele in
vitro, în schimb câteva studii au demonstrat inducerea aberaţiilor numerice şi structurale a doi
cromozomi, după expunerea in vivo la benzen. Câteva studii efectuate pe oameni au demonstrat efecte
cromozomiale la locuri de muncă unde expunerea este mai scăzută decât 4-7 mg/mc. Datele obţinute în
vivo arată că benzenul este mutagen.
Carcinogenicitatea benzenului a fost observată la oameni şi la animalele de laborator. La muncitorii
expuşi ocupaţional, a fost demonstrată o creştere a mortalităţii din cauza leucemiei. Câteva tipuri de
tumori, mai ales de origine epitelială, au fost observate la şoareci şi la şobolani după expunerea orală şi
inhalare, la 320-960 mg/mc, acestea incluzând tumori în glanda Zymbal, ficat, glanda mamară şi
cavitatea nazală. Raportul limfoame/leucemie a fost de asemenea observat dar cu o frecvenţă mai
scăzută.
Rezultatele arată ca benzenul este un agent carcinogen.
4.3.7. Metalele grele: plumbul (Pb), arsenul (As), cadmiul (Cd) si nichelul (Ni)
Metalele grele, dintre care Pb, Cd, Ni, As, sunt de interes în cazul acestui plan, făcând obiectul
legislaţiei naţionale şi europene privind calitatea aerului înconjurător. Acestea pot fi prezente în mediu
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
77
sub formă solidă, lichidă sau gazoasă, fiind incluse sau ataşate de particulele de pulberi din aer.
Metalele grele, sau toxice, sunt metale cu o densitate egale cu de cel putin cinci ori cea a apei. De
asemenea, sunt elemente stabile – nu pot fi metabolizate de catre organism şi bio-acumulate, adică trec
din lanţul trofic în organismul uman.
Surse de expunere:
Surse antropice: metalele grele sunt emise din diferitele procese de combustie, mici cantități de metale
fiind conţinute de cenuşile zburătoare emise de la arderea combustibililor solizi (mai ales cărbunii) şi
lichizi (ex. păcura), din unele activităţi industriale (ex. industriile în care sunt procesate metalele, un
caz particular fiind topitoriile). Principala sursă de emisie a Pb, până recent, a constituit-o emisiile
motoarelor cu funcţionare pe bază de benzină.
Efectele toxicitatii metalelor:
Odată eliberate în mediu prin intermediul aerului, apei potabile, alimentelor sau nenumăratelor
subtanţe sau produse chimice sintetice, metalele grele ajung în organism prin inhalare, ingestie şi
absorbţie cutanată. Dacă metalele grele pătrund şi se acumulează în ţesuturile organismului, depăşind
capacitatea mecanismelor de deoxifiere ale organismului, se produce o acumulare graduală a acestor
substanţe toxice. Expunerea la concentraţii mari nu este necesară pentru a produce toxicitate deoarece
metalele grele se acumulează în ţesuturile organismului şi, în timp, pot atinge nivele toxice.
Expunerea la metale grele nu este în întregime un fenomen modern. Istoricii citează contaminarea
vinului şi a băuturilor din struguri prin intermediul cănilor şi a vaselor de gătit cu conţinut de plumb, ca
un factor contributor în “declinul şi căderea” imperiului roman.
Expunerea umană la metale grele a crescut dramatic în ultimii 50 de ani ca rezultat al creşterii
exponenţiale a utilizării metalelor grele în procesele şi produsele industriale. Astăzi, expunerea cronică
provine din utilizarea mercurului în amalgamurile dentare, a plumbului în vopsea şi în apa de robinet, a
reziduurilor chimice în alimentele procesate şi produsele“de îngrijire personală” (şampoanele
cosmetice şi alte produse de îngrijire a părului, săpunuri, pasta de dinţi).
De asemenea, multe ocupaţii implică expunerea zilnică la metale grele. Mai mult de 50 de profesii
implică doar expunerea la mercur. Acestea includ medicii, cei care lucrează în industria farmaceutică,
cei care lucrează în stomatologie, cei care lucrează în laborator, coafezele, pictorii, tipografii, sudorii
care sudeaza metale, cei care lucrează în cosmetică, cei care fabrică baterii, gravorii, fotografii, olarii,
etc.
Studiile confirmă faptul ca metalele grele pot influenţa direct comportamentul prin afectarea funcţiilor
mentale şi neurologice, influenţând producerea şi utilizarea neurotransmiţătorilor şi alterând
numeroase procese metabolice din organism. Sistemele la nivelul cărora elementele toxice pot produce
leziuni sau disfuncţii includ: sângele şi sistemul cardiovascular, organele cu funcţie de detoxifiere
(colon, ficat, rinichi, piele), sistemele endocrine, sistemele implicate în producerea energiei, sistemele
enzimatice, sistemul gastrointestinal, imune, nervos (central şi periferic), reproductiv şi urinar.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
78
Inhalarea particulelor cu conţinut de metale, chiar la nivele mult sub cele considerate netoxice, poate
genera efecte adverse asupra stării de sănătate. Virtual, toate aspectele legate de funcţia sistemului
imun uman şi animal sunt compromise prin inhalarea particulelor cu conţinut de metale grele. În plus,
metalele toxice pot intensifica reacţiile alergice, pot provoca mutaţii genetice, pot competiţiona cu
elementele cu acţiune “benefică” pentru locusurile biochimice de legare şi pot acţiona ca antibiotice
distrugând atât bacteriiile nocive cât şi pe cele cu acţiune benefică pentru organismul uman.
În cea mai mare parte, leziunile produse de metalele toxice se datorează proliferării radicalilor liberi pe
care acestea îi produc. Un radical liber este o moleculă neechilibrată din punct de vedere energetic
conţinând un electron liber care “fură” un electron de la altă moleculă pentru a-şi restaura echilibrul.
Radicalii liberi rezultă, în mod obişnuit, când moleculele celulare reacţioneaza cu oxigenul (oxidare),
dar în cazul unei încărcări toxice mari sau a existenţei unor deficienţe în antioxidanţi, apare o producţie
necontrolată de radicali liberi. Radicalii liberi scăpaţi de sub control pot produce leziuni la nivel tisular.
Leziunile produse de radicalii liberi caracterizează toate bolile degenerative. Antioxidantii precum
vitaminele A, C şi E contracarează acţiunea radicalilor liberi.
Metalele grele cresc de asemenea aciditatea la nivel de compartiment sanguin. În aceste condiţii, este
mobilizat calciul din oase pentru restabilirea pH-ului normal al sângelui. Mai mult, metalele toxice
crează condiţii care favorizează apariţia de leziuni inflamatorii la nivel de artere şi alte ţesuturi,
necesitând mobilizarea unei cantităţi mai mari de calciu ca buffer. Calciul acoperă zona inflamată de la
nivelul vasului, ca un bandaj, rezolvând o problemă dar creând alta, mai exact rigidizarea peretelui
arterial şi blocarea progresivă a arterei. Fără reumplerea depozitelor de calciu, îndepărtarea constantă a
acestui important mineral din oase, va duce la osteoporoză.
Studiile actuale indică faptul ca nivele chiar foarte mici ale elementelor toxice au consecinţe negative
asupra stării de sănătate, cu toate că acestea variază de la o persoană la alta. Statusul nutriţional, rata
metabolică, integritatea căilor de detoxificare precum şi modul şi gradul de expunere la metale grele,
toate acestea influenţează modul de răspus al unui individ. Copiii şi persoanele în vârstă al căror sistem
imun este fie imatur fie compromis, sunt mai vulnerabili la acţiunea toxică.
4.4. Principalii receptori ai poluarii și starea de sănătate a populației din jud. Sibiu
În legătură directă cu alterarea generală a stării de calitate a mediului, populația umană este principalul
receptor al cărei sănătate necesită protecție și măsuri de prevenție, aceasta în paralel cu măsurile
aplicabile pentru reducerea poluării mediului.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aerul pe care îl respirăm conține emisiile provenite
de la autovehiculele pe care le utilizăm, din industrie, din încălzire rezidentială și surse comerciale,
precum și fumul de țigară etc. Poluarea aerului dăunează sănătății populației, în special grupelor din
populație care sunt deja vulnerabile din cauza vârstei sau a problemelor existente de sănătate.
Un nou raport privind calitatea aerului aparținând OMS, lansat în septembrie 2016, confirmă faptul că
în anul 2012, un număr de 479.000 de europeni au decedat prematur din cauza poluării aerului
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
79
înconjurător, iar la nivel global decesele având aceași cauză se ridică la 3 milioane. Raportul oferă mai
mulți indicatori ai incidenței bolilor provocate de poluarea aerului, cu estimări globale și relevă faptul
că 94% din decesele legate de poluarea aerului sunt cauzate de bolile neinfecțioase: boli cardiace
ischemice, accident vascular cerebral, boli pulmonare obstructive cronice şi cancer pulmonar. Conform
raportului Organizației Mondiale a Sănătății amintit –(WHO) ”Ambient air pollution: A global
assessment of exposure and burden of disease”, sept. 2016,pag. 44, Fig. 20, este prezentată incidența
deceselor la nivel mondial prin boli cauzate de poluarea aerului (a se vedea fig. nr. 41):
- accident vascular cerebral – 36%
- boala cardiacă ischemică – 36%
- boala pulmonară obstructivă cronică – 8%
- cancer pulmonar – 8%
- boli acute ale căilor respiratorii inferioare – 6%
Fig. nr. 34 – Incidența deceselor prin boli provocate de poluarea aerului atmosferic cu PM10 și
PM2,5, la nivel mondial
(Sursa: World Health Organization – “Ambient air pollution: A global assessment of exposure and
burden of disease”, sept. 2016)
Conform Tab. A2.1, pag. 44, din același Raport, rezultă că în România, în anul 2012, s-au produs un
număr de 14.497 de decese prin boli cauzate de poluarea aerului cu PM2,5 și PM10, după cum se
prezintă:
- accident vascular cerebral – 5.336 decese
- boala cardiacă ischemică – 6.794 decese
- boala pulmonară obstructivă cronică – 164 decese
- cancer pulmonar – 2.115 decese
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
80
- boli acute ale căilor respiratorii inferioare – 88 de decese
- Total decese în Romania cauzate de poluarea aerului atmosferic – anul 2012: 14.497
decese (interval de incertitudine 10.001-17.576).
Conform aceluiași Raport, informațiile privind calitatea aerului și dovezile privind incidența bolilor
care apar ca urmare a expunerii la poluanții atmosferici sunt în creștere rapidă. Conform raportului
OMS, este necesară creșterea capacității administrațiilor locale pentru implementarea unor sisteme de
calitate, standardizate, pentru monitorizarea calității aerului.
Referitor strict la zona județului Sibiu, principalul receptor din zonă care necesită protecție este
populația, care a fost înregistrată în anul 2015 la 463.561 locuitori, din care după mediul de rezidenţă
un procent de 67,6% locuieşte în mediul urban şi 32,4% în mediul rural. În tab. nr. 15 sunt prezentate
datele puse la dispoziție de direcția Județeană de Statistică Sibiu, iar cu privire la datele privind
morbiditatea și mortalitatea la nivel de județ, Direcția de Sănătate Publică, a pus la dispoziție
informațiile pentru anul 2014, care sunt prezentate in tab. nr. 16.
Tab. nr. 15 – Receptorii poluarii aerului atmosferic – populația județului Sibiu (anul 2015) Populația / județul Sibiu,
din care:
463.561 locuitori
- populația în mediul urban 313.365 locuitori
- populația în mediul rural 150.196 locuitori
Tab. nr. 16 – Mortalitatea și morbiditatea generală și specifică la nivelul județului Sibiu, în intervalul
2011-2014 (conform datelor DSP Sibiu) Județul Sibiu 2011 2012 2013 2014 2015
Mortalitate generală 4354 4615 4495 4585 -
Mortalitate prin afecțiuni respiratorii 208 285 253 256 -
Mortalitate prin afecțiuni cardio-vasculare 2.543 2.700 2.571 2.572 -
Mortalitate prin tumori maligne respiratorii 183 206 224 224 -
Morbiditate generală – total 472326 501446 530400 532271 -
Morbiditate prin afecțiuni respiratorii 192.069 205.308 239.410 225.008 -
Morbiditate prin afecțiuni cardio-vasculare 17.710 15.614 19.334 17.989 -
Morbiditate prin tumori maligne 793 1.172 869 1.329 -
Conform ultimului tabel se observă că mortalitatea prin tumori maligne respiratorii în județul Sibiu
este în creștere de la nivelul lui 2011, când s-au înregistrat 183 decese și până în 2014, când s-au
înregistrat 224 de decese, indicând o creștere cu 22,4% a deceselor din această cauză.
În privința mortalității prin afecțiuni respiratorii se observă o creștere din 2011, de la 208 decese, până
în 2014, la 256 decese, indicând o creștere a acestor cazuri cu 23,07%.
Privind mortalitatea prin afecțiuni cardio-vasculare, numărul de cazuri s-a menținut aproximativ
constant pe tot intervalul 2010-2014.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
81
Conform aceluiași tabel, în privința morbidității se observă că afecțiunile respiratorii au crescut la
nivelul județului, din 2011 până în 2014, cu 17,14%, cazurile de afecțiuni cardio-vasculare s-au
menținut relativ constant, iar cazurile de tumori maligne au crescut de la 793 cazuri în 2011, la 1.329
cazuri în 2014, însemnând o creștere cu un procent de 67,59% - aceasta fiind o valoare semnificativă.
Pentru a putea concluziona, într-un mod relativ simplu, privind frecvența cazurilor de deces și
îmbolnăviri prin afecțiuni care au printre cauze și poluarea atmosferică, pe site-ul I.N.S.(Tempo
online) s-au consultat datele privind dinamica populației la nivelul județului în intervalul 2011-2014 și
s-a constatat ca:
- la nivelul județului Sibiu, numărul de locuitori total a suferit o creștere cu 0,4% începând cu
anul 2011(398.605 locuitori) și până în 2014 (400.138 locuitori), aşadar creșterea
nesemnificativă a populației din județ nu este o cauză a creșterii frecvenței cazurilor de
morbiditate şi mortalitate prin afecţiuni cardio-vaculare, respiratorii și tumori;
- se concluzionează că la nivelul județului Sibiu s-a înregistrat o creștere semnificativă a
morbidității și mortalității prin boli asociate poluarii aerului: tumori maligne pulmonare,
afecțiuni respiratorii și cardio-vasculare.
Conform Raportului amintit și informațiilor prezentate la începutul acestui capitol, OMS a estimat că
în anul 2012 s-au înregistrat un număr de 3 milioane de decese prin boli provocate de poluarea aerului
atmosferic, adică o rată la nivel global de 1 la 2.333 locuitori, ceea ce arată că poluarea aerului este
acum un risc major de mediu la adresa sănătății umane.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
82
5. EMISII DE POLUANȚI ATMOSFERICI ÎN JUDEȚUL SIBIU
5.1. Identificarea principalelor surse de emisie pentru poluanții atmosferici, localizare și
aport la poluarea totală a aerului în județul Sibiu
5.1.1. Principalele surse de emisie și localizarea acestora la nivelul județului Sibiu
În conformitate cu prevederile HG nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a
planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a
calității aerului, A.P.M. Sibiu a pus la dispoziție datele privind încadrarea unității administrativ-
teritoriale în regim de gestionare II, astfel:
- indicatorii pentru care s-a realizat încadrarea în regimul de gestionare II;
- perioada de timp pentru care a fost realizată evaluarea și încadrarea;
- nivelul sau cantitatea totală de emisii (to/an) pentru fiecare poluant și pe categorii de surse
staționare, mobile și de suprafață.
Pentru analiza emisiilor și a categoriilor de surse de emisie se utilizează datele aferente anului 2014,
care este an de referință pentru prezentul plan de menținere.
Tab. nr. 17 – Date privind emisiile în județul Sibiu, perioada 2010-2014
Indicator
Metoda de
evaluare
(date
RNMCA /
Modelare)
Concentraţia
maximă din
perioada de
evaluare
Perioada
de mediere
Perioada de
evaluare Cantitatea totală de emisii (to/an)
Particule în
suspensie – PM2,5
(µg/mc)
1 an 2010-2014
surse staţionare 17,778916
Modelare 20,95 surse mobile 159,920750
RNMCA 23,7 surse de suprafaţă 1783,634933
Particule în
suspensie – PM10
(µg/mc)
RNMCA 29,09 1 an
2010-2014
surse staţionare 27,952990
Modelare 25,04 surse mobile 255,110525
Modelare 33,36 24 ore surse de suprafaţă 1953,635118
Dioxid de azot
(µg/mc)
RNMCA 28,21 1 an
2010-2014
surse staţionare 151,698412
Modelare 21,17 surse mobile 2920,486321
Modelare 56,07 1 oră surse de suprafaţă 380,724127
Dioxid de sulf
(µg/mc)
Modelare 61,32 1 oră
2010-2014
surse staţionare 301,141448
24 ore
surse mobile 7,180668
Modelare 37,13 surse de suprafaţă 45,769152
Monoxid de
carbon (mg/mc)
Val, max,
zilnică a
mediilor
glisante pe 8 h
2010-2014
surse staţionare 960,706104
RNMCA 7,07 surse mobile 7887,233675
Modelare 0,78 surse de suprafaţă 12987,003581
Benzen (µg/mc)
1 an 2010-2014
surse staţionare NE
RNMCA 1,39 surse mobile 47,800792
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
83
Indicator
Metoda de
evaluare
(date
RNMCA /
Modelare)
Concentraţia
maximă din
perioada de
evaluare
Perioada
de mediere
Perioada de
evaluare Cantitatea totală de emisii (to/an)
Modelare 0,69 surse de suprafaţă 200,894252
Plumb (µg/mc)
1 an 2010-2014
surse staţionare 14,956962
RNMCA 0,49 surse mobile 0,262213
Modelare
0,12914
surse de suprafaţă
0,089089
Arsen (ng/mc)
1 an 2010-2014
surse staţionare 0,114140
RNMCA 2,7 surse mobile NE
Modelare 0,0017 surse de suprafaţă 0,001411
Cadmiu (ng/mc)
1 an 2010-2014
surse staţionare 0,041078
RNMCA 3,4 surse mobile 0,001301
Modelare 0,00061 surse de suprafaţă 0,003671
Nichel (ng/mc)
1 an 2010-2014
surse staţionare 0,002004
RNMCA 5,4 surse mobile 0,012611
Modelare 0,00132 surse de suprafaţă 0,021812
Conform datelor puse la dispoziție de A.P.M. Sibiu, în județul Sibiu își desfășoară activitatea o serie de
agenți economici care au un rol important în emisiile atmosferice la nivel de județ și care se supun
prevederilor Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (IED).
Această directivă acoperă ca zonă de reglementare următoarele şapte directive, adunând astfel într-un
singur instrument legislativ un set de norme comune pentru autorizarea şi controlul instalaţiilor
industriale, având drept scop reducerea emisiilor industriale de pe teritoriul Uniunii Europene cu
precădere printr-o mai bună aplicare a celor mai bune tehnici disponibile, astfel:
- Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC).
- Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de
la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (LCP).
- Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor.
- Directiva 1999/13/CE a Consiliului din11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de compuși
organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi și instalaţii.
- Directiva 78/176/CE privind deșeurile din industria dioxidului de titan.
- Directiva 82/883/CE privind modalităţile de supraveghere și control al zonelor în care există
emisii provenind din industria dioxidului de titan.
- Directiva 92/112/CE privind procedurile de armonizare a programelor de reducere, în vederea
eliminării, a poluării cauzate de deșeurile din industria dioxidului de titan.
La nivelul județului Sibiu își desfășoară activitatea agenți economici care se supun reglementărilor
următoarelor directive:
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
84
- Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) – a se vedea
Tab. nr. 18 și Fig. nr. 43.
- Directiva 1999/13/CE a Consiliului din 11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de compuși
organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi și instalaţii – a se
vedea Tab. nr. 19 și Fig. nr. 44.
De asemenea, în județ sunt două instalații care se supun reglementărilor Directivei SEVESO III –
Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul
pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare şi ulterior de
abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului – a se vedea Tab. nr. 20 și Fig. nr. 45.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
85
Tab. nr. 18 – Lista instalațiilor IPPC din județul Sibiu Nr.
crt.
Agent economic /
Instalație IPPC
Adresa
Activitatea principala conform Anexei I a Directivei 2010/75/UE (IED)
cod detaliere
1 S.C. SOMETRA S.A.
Copsa Mica, str. Fabricilor, nr. 1
2.5.a
Prelucrarea metalelorneferoase: producereade metale neferoase
brutedin minereuri,concentrate sau materii prime secundare, prin
procese metalurgice, chimice sau electrolitice.
2 S.C. ROMBAT S.A.
Copsa Mica, str. Uzinei, nr. 2
2.5.b
Prelucrarea metalelor neferoase: topirea, inclusivalierea, de metale
neferoase, inclusiv de produse recuperate, şi exploatarea de turnătorii
de metale neferoase, cu o capacitate de topire de peste 4 tone pe zi
pentru plumb şi cadmiu sau 20 de tone pe zi pentru toate celelalte
metale.
3 SC COMPA S.A. Sibiu, Str. Henri Coanda, nr. 8 2.6. Tratarea de suprafață a metalelor sau a materialelor plastice prin
procese electrolitice sau chimice în care volumul cuvelor de tratare
este mai mare de 30 mc. 4 S.C. THYSSENKRUPP
BILSTEIN COMPA S.A. Sibiu, Str. Henri Coanda, nr. 8 2.6.
5 S.C. OEHLER
MECANICA S.R.L. Marsa, str. Principala 2.6.
6 S.C. WIENERBERGER
S.R.L.
Sibiu, str. Podului nr. 127
3.5.
Fabricarea produselor de ceramică prin ardere, în special țigle,
cărămizi,cărămizi refractare, plăci ceramice - gresie, faianță, obiecte
din ceramică sau porțelan, cu o capacitate de producție de peste 75 de
tonepe zi şi/sau cu o capacitate a cuptorului de peste4 mc şi cu o
densitate pe cuptor de peste 300 kg/mc.
7 S.C. TRACON S.R.L. Cristian 5.4. Depozitele de deşeuri, astfel cum sunt definite la lit.b) din anexa
nr.1la HG nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările
şi completările ulterioare, care primesc peste 10 tone de deşeuri pe zi
sau cu o capacitate totală de peste 25.000 de tone, cu excepția
depozitelor pentru deşeuri inerte
8 S.C. APA CANAL S.A.
Selimbar, sat Mohu
5.4.
9 S.C. TRANSAVIA S.A. Miercurea Sibiului 6.6.a Creşterea intensivă a păsărilorde curte şi a porcilor,cu capacități de
peste: 40.000 delocuripentru păsări de curte. 10 S.C. OVOSIB FARMS
S.R.L.
Cristian, DJ 106E
6.6.a
11 S.C. AVIGAL S.R.L. Mediaș, str. Brateiului FN 6.6.a
12 S.C. OPREA AVICOM
S.R.L.
Dumbrăveni, str. Ernei, nr. 27
6.6.a
13 S.C. VENTURELLI
PROD S.R.L.
Avrig, DN1A km 284+200
6.6.b
Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu capacități de
peste 2.000 de locuri pentru porci de producție (peste 30 kg).
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
86
Fig. nr. 35 – Localizarea instalațiilor IPPC din județul Sibiu
Tab. nr. 19 – Lista activităților/instalațiilor COV
Nr.
crt. Agent economic Adresa
1 S.C. AC EUROCOMPANY S.R.L. Sibiu, str. Drumul Ocnei, nr. 7
2 SC ANDREE DESIGN SRL Sibiu, B-dul Victoriei nr. 29A
3 S.C. AUTOMOTIVE SERVICE S.R.L. Medias, str. A.Vlaicu, nr. 41C
4 SC BITECO SRL Selimbar, DN1 km 306
5 SC BITECO SRL Sibiu, str. Rahovei nr. 25
6 S.C. CAUCHO METAL PRODUCTOS S.R.L. Selimbar, DN1, KM 302
7 SC COMPA S.A. Sibiu, Str. Henri Coanda, nr. 8
8 S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE S.R.L. Sibiu, str. Salzburg 8
9 SC ECO-TEXTIL SRL Sibiu, str. Semaforului nr. 9
10 SC TRICOSTAR SRL (fost SC INCSTAR SA) Agnita, str. Mihai Viteazu nr. 62-64
11 S.C. JLG MANUFACTURING EUROPE S.R.L. Medias (platforma AUTOMECANICA)
12 SC KUHNKE PRODUCTION ROMANIA SRL Sibiu, str. Florian Rieger, nr. 6
13 S.C. MARQUARD SCHALTSYSTEME SCS S.R.L. Sibiu, str. Munchen, nr. 2
14 SC MILEA SNC Sibiu, str. C.I. Nottara nr. 22
15 SC NTN-SNR RULMENTI SRL Sibiu, str. Salzburg nr. 6
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
87
Nr.
crt. Agent economic Adresa
16 S.C. OEHLER MECANICA S.R.L. Marsa, str. Principala
17 S.C. PIM S.A. Sibiu, P-ta Cibin, nr. 5
18 SC PRO M&D SERVICES SRL Sibiu, str. Constitutiei nr. 24
19 S.C. RASITAL S.R.L. Sibiu, Cl. Surii Mici, nr. 39A
20 SC REBO-IMPEX SRL Medias, Str. St. L. Roht nr. 3
21 S.C. ROSU S.R.L. Sibiu, str. Graului, nr. 27
22 SC FRAUENTHAL AUTOMOTIVE SIBIU SRL
(fost SC STYRIA ARCURI SA) Sibiu, str. Henri Coanda nr. 8
23 TEXTILA SCM Sibiu str. Distributiei 32
24 S.C. TAKATA S.R.L. Sibiu, str. Florian Rieger, nr. 3
25 S.C. THYSSENKRUPP BILSTEIN COMPA S.A. Sibiu, Str. Henri Coanda, nr. 8
26 S.C. UZINA MECANICA MARSA S.A. Marsa, str. Uzinei, nr. 1
27 SC VALLE SPORT SRL Cristian, DN1 KM 322+280
28 S.C. YASEMIN SERVICE S.R.L. Sibiu, str.Tiglari, nr. 101
Fig. nr. 36 – Localizarea instalațiilor COV
Este importantă amplasarea instalațiilor la nivel de județ, pentru că sunt surse de emisie pentru
precursorii de ozon (COV).
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
88
Tab. nr. 20 – Lista unităților SEVESO Nr. crt. Agent economic Adresa
1 S.C. EUROFOAM S.R.L. Șelimbăr, str. Gării, nr. 13C
2 S.C. APĂ CANAL S.A. Stație de tartare apă brută Dumbrava – Sibiu, Cl. Poplăcii FN
Fig. nr. 37 – Localizarea unităților SEVESO
5.1.2. Categorii de surse de emisie și aportul acestora la poluarea totală din județul Sibiu
În baza datelor arhivate furnizate de A.P.M. Sibiu, pentru anul 2014, se prezintă situația cu privire la
categoriile de surse și emisiile aferente fiecărei categorii de surse – a se vedea Tab. nr. 21. Pentru că
în documentele arhivate nu sunt date separate pentru SO2 și NO2, fiind prezentate emisiile totale
pentru SOx și NOx, s-au utilizat datele sinteză din intervalul 2010-2014 pentru acești poluanți.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
89
Tab. nr. 21 – Date privind emisiile în județul Sibiu, anul 2014 (to/an) Indicator Cantitatea totală de emisii (to/an)
Particule în suspensie – PM2,5
TOTAL PM2,5 / JUD. SIBIU 1906,36
surse staţionare 538,72
surse mobile 34,77
surse de suprafaţă 1332,87
Particule în suspensie – PM10
TOTAL PM10 / JUD. SIBIU 2266,94
surse staţionare 551,30
surse mobile 40,66
surse de suprafaţă 1674,98
Dioxid de azot
TOTAL NO2 / JUD. SIBIU 3452,89
surse staţionare 151,69
surse mobile 2920,48
surse de suprafaţă 380,72
Dioxid de sulf
TOTAL SO2 / JUD. SIBIU 354,08
surse staţionare 301,14
surse mobile 7,18
surse de suprafaţă 45,76
Monoxid de carbon
TOTAL CO / JUD. SIBIU 18493,55
surse staţionare 5474,26
surse mobile 3437,64
surse de suprafaţă 9581,65
NMVOC
TOTAL NMVOC / JUD. SIBIU 5414,6
surse staţionare 2383,19
surse mobile 401,58
surse de suprafaţă 2629,83
Benzen
TOTAL C6H6 / JUD. SIBIU 248,695
surse staţionare -
surse mobile 47,8008
surse de suprafaţă 200,8943
Plumb
TOTAL Pb/ JUD. SIBIU 7,4464
surse staţionare 7,3621
surse mobile 0,0187
surse de suprafaţă 0,0656
Arsen
TOTAL As / JUD. SIBIU 0,0556
surse staţionare 0,05315
surse mobile -
surse de suprafaţă 0,00245
Cadmiu
TOTAL Cd / JUD. SIBIU 0,0515
surse staţionare 0,0405
surse mobile 0,0005
surse de suprafaţă 0,0105
Nichel
TOTAL Ni / JUD. SIBIU 0,1566
surse staţionare 0,1316
surse mobile 0,0015
surse de suprafaţă 0,0235
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
90
Conform Procedurii pentru realizarea inventarelor locale de emisii şi a inventarului naţional în
conformitate cu cerinţele Ghidului EMEP/EEA, rezultatele analizei categoriilor de surse cheie,
cumulate pe grupe de poluanţi (poluanţi principali şi particule, metale grele şi poluanţi organici
persistenţi) pentru intervalul 2007–2009 au condus la identificarea următoarele categorii de surse
cheie:
- Încălzirea rezidenţială şi prepararea hranei – cod NFR 1.A.4.b (încălzire rezidențială,
prepararea hranei) este categoria de surse cheie numărul 1 pentru poluanţii principali şi
particule, precum şi pentru poluanţii organici persistenţi;
- Producerea de energie electrică şi termică – cod NFR 1.A.1.a (producerea de energie electrică
și termică) este categoria de surse cheie numărul 1 pentru metale grele, iar pentru poluanţii
principali şi particule este a II-a categorie de surse cheie;
- Industria metalurgică, în special activităţile de siderurgie – cod NFR 2.C.1. (fabricarea oțelului
și fontei), constituie a II-a categorie de surse cheie pentru metale grele şi a III-a categorie de
surse cheie pentru poluanţii organici persistenţi;
- Pentru poluanţii organici persistenţi, a II-a categorie de surse cheie este reprezentată de către
activităţile de incinerare a deşeurilor, în special de incinerarea deşeurilor medicale – cod NFR
6.C.a;
- Transportul rutier – cod NFR 1.A.3.b (în mod special autoturismele – cod NFR 1.A.3.b.i)
constituie a III-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali şi particule;
- Transportul naval, cu precădere cel intern – cod NFR 1.A.3.d.ii, reprezintă a III-a categorie de
surse cheie pentru metale grele;
- Arderile din industriile de fabricare şi construcţii, în special cele asociate fabricării fontei şi
oţelului – cod NFR 1.A.2.a constituie a IV-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali
şi particule, respectiv constituie a V-a categorie de surse cheie pentru poluanţii organici
persistenţi;
- Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere, în special cele asociate creşterii
bovinelor (codurile NFR 4.B.1.a, 4.B.1.b), porcinelor (cod NFR 4.B.8), păsărilor (codurile NFR
4.B.9.a, 4.B.9.b) constituie a V-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali şi
particule.
Conform Procedurii pentru realizarea inventarelor locale de emisii şi a inventarului naţional în
conformitate cu cerinţele Ghidului EMEP/EEA s-a constatat că 80% din emisiile pentru poluanţii
principali şi particule sunt date de următoarele categorii de surse:
- NOx – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a - producere energie termică și
electrică; 1.A.3.b.iii - transport rutier/autovehicule grele incluzând autobuze; 1.A.3.b.i -
transport rutier/autoturisme; 1.A.2.a, 1.A.2.f.i - arderi în industrii de fabricație și construcții;
1.A.4.b.i - încălzire rezidențială/prepararea hranei) – contribuie cu 83,98% la emisiile naţionale
ale acestui poluant;
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
91
- SOx – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a - producere energie termică și
electrică; 1.A.2.a - arderi în industrii de fabricație și construcții) contribuie cu 92,84% la
emisiile naţionale ale acestui poluant;
- CO – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i - încălzire rezidențială/prepararea
hranei; 1.A.3.b.i - transport rutier/autoturisme; 1.A.2.a - arderi în industrii de fabricație și
construcții; 1.A.3.b.ii- transport rutier/autoutilitare) contribuie cu 82,31% la emisiile naţionale
ale acestui poluant;
- NMVOC – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i - încălzire
rezidențială/prepararea hranei; 1.A.3.b.i - transport rutier/autoturisme; 4.B.8 - creșterea
animalelor și managementul dejecțiilor; 3.C - produse chimice; 1.B.1.a - extracția și
manevrarea combustibililor solizi; 4.B.1.a - creșterea animalelor și managementul dejecțiilor;
3.D.2 - utilizarea casnică a solvenților; 1.B.2.b - exploatarea, producția și transportul gazelor
natural și țițeiului; 4.B.9.a - creșterea animalelor și managementul dejecțiilor; 2.B.5.a -
industria chimică; 2.D.2 - fabricarea produselor alimentare și băuturilor; 1.A.3.b.iii - transport
rutier/autovehicule grele) contribuie cu 80,79% la emisiile naţionale ale acestui poluant;
- PM10 – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i - încălzire
rezidențială/prepararea hranei; 1.A.2.a - arderi în industrii de fabricație și construcții; 1.A.1.a-
producere energie termică și electrică; 1.A.1.c - fabricarea combustibililor solizi și alte industrii
energetice; 1.A.2.f.i - arderi în industrii, ciment) contribuie cu 83,09% la emisiile naţionale ale
acestui poluant;
- PM2,5 – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i - încălzire
rezidențială/prepararea hranei; 1.A.2.a - arderi în industrii de fabricație și construcții; 1.A.1.c -
fabricarea combustibililor solizi și alte industrii energetice) contribuie cu 87,37% la emisiile
naţionale ale acestui poluant.
Având în vedere cele meționate anterior, se va face analiza emisiilor de poluanți pentru care se
elaborează Planul de menținere a calității aerului în județul Sibiu, interesând cu predilecție
activitățile/categoriile de surse cu ponderea cea mai mare la nivelul județului în emisiile de SO2, NO2,
CO, benzen PM10, PM2,5, metale – Pb, As, Cd, Ni și precursori de ozon (COV).
Dioxid de sulf (SO2):
- emisie totală anuală (2010-2014) –354,08 to/an.
Datele privind emisiile anuale din perioada 2010-2014 sunt prezentate pe categorii de surse: de
suprafață, staționare şi mobile, din cauză că emisile totale anuale în anul 2014 furnizate de APM Sibiu
se referă la oxizi de sulf – SOx.
Fig. nr. 38
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
92
85%
2%
13%
Emisii totale de SO2, pe categorii de surse de emisie,
în județul Sibiu - anul 2014
surse staţionare
surse mobile
surse de suprafaţă
Conform graficului, cel mai mare aport la emisia de dioxid de sulf la nivelul județului este din surse
staționare, sursele principale fiind arderile de contact în activitatea de producție – de exemplu
producția de cărămizi. Următoarele activități cu pondere mare în emisia de SO2, la nivel de județ este
industria gazelor naturale, încălzirea comercială și rezidențială – arderea combustibililor solizi (lemn și
deșeuri de lemn) și industria metalurgică (SOMETRA – Copșa Mică).
Dioxidul de azot (NO2)
- emisie totală anuală (perioada 2010-2014) – 3.452,90 to/an.
Datele privind emisiile anuale din perioda 2010-2014 sunt prezentate pe categorii de surse: de
suprafață, staționare şi mobile, din cauză că emisile totale anuale în anul 2014 furnizate de APM Sibiu
se referă la oxizi de azot – NOx.
Fig. nr. 39
4%
85%
11%
Emisii totale de NO2, pe categorii de surse de emisie,
în județul Sibiu - anul 2014
surse staţionare
surse mobile
surse de suprafaţă
Conform graficului, ponderea cea mai mare în emisia de dioxid de azot o au sursele mobile – arderea
carburanților în traficul rutier (85%), sursele de suprafață – arderea combustibililor (gaze naturale,
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
93
lemn, GPL pentru încălzire rezidențială și gătit – 11%) și surse staționare (arderi în industrii de
fabricație și alte surse de ardere – 4%).
Particule în suspensie (PM10, PM2,5)
- PM10 – emisie totală anuală (2014) – 2.266,94 to/an.
Fig. nr. 40
53%
20%
13%
4%
3%
2%2%
1%1%
1% 1%
Emisii totale de PM10, pe sectoare de activitate,
în județul Sibiu - anul 2014
1.A.4.b.i Rezidential – Încalzire rezidentiala, prepararea hranei
2.D.3 Prelucrarea lemnului
2.A.6 Asfaltarea drumurilor
1.A.2.f.ii Echipamente si utilaje mobile în industrie si constructii
2.A.7.d Alte produse minerale (caramida, tigla)
1.A.3.b.i Transport rutier– Autoturisme
7.A.3 Prepararea betoanelor
4.B.8 Porcine
1.A.4.a.ii Echipamente si utilaje mobile în agricultura, silvicultura, pescuit
1.A.4.a.i Comercial/Institutional– Încalzire comerciala si institutionala
4.B.9.b Pui de carne
4.D.2.b Operatii agricole efectuate în afara fermelor
4.B.9.a Gaini de oua
1.A.2.b Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare metale neferoase
4.D.2.a Operatii agricole efectuate la nivelul fermelor (depozitare, manipulare, transport produseagricole)2.C.5.b Fabricare plumb
4.B.1.a Vaci de lapte
4.B.1.b Alte bovine
2.A.7.c Stocarea, manevrarea si transportul produselor
7.A.1 Procesarea nisipului si pietrisului
1.A.4.c.ii Vehicule nerutiere si alte utilaje mobile în Agricultura/Silvicultura/Pescuit
2.C.1 Fabricare fonta si otel
1.A.3.b.iii Transport rutier– Autovehicule grele incluzând si autobuze
2.A.7.a Extractia la suprafata (cariera) si din subteran
1.A.2.e Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare alimente, bauturi, tutun
1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare si constructii– Alte (fabricare ciment, var, gips, asfalt, altele)
1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare fonta si otel si fabricarea feroaliajelor
1.A.3.b.ii Transport rutier– Autoutilitare
1.A.4.c.i Agricultura/Silvicultura/Pescuit – Surse stationare
2.C.5.d Fabricare zinc
2.B.5.a Alte procese din industria chimica
Conform graficului, cel mai mare aport la emisia de pulberi în suspensie – fracțiunea PM10, o au
sursele de suprafață cele de încălzire rezidențială (combustibil solid – lemn), industria prelucrării
lemnului și arderi în această industrie, surse de suprafață – asfaltarea drumurilor, industria de producție
materiale de construcții (cărămidă) și traficul rutier.
PM2,5 – emisie totală anuală(2014) – 1.906,36 to/an.
Fig. nr. 41
63%
23%
5%
3%2%
2%
1% 1%
Emisii totale de PM2,5, pe sectoare de activitate,
în județul Sibiu - anul 2015
1.A.4.b.i Rezidential – Încalzire rezidentiala, prepararea hranei
2.D.3 Prelucrarea lemnului
1.A.2.f.ii Echipamente si utilaje mobile în industrie si constructii
2.A.7.d Alte produse minerale (caramida, tigla)
2.A.6 Asfaltarea drumurilor
1.A.3.b.i Transport rutier– Autoturisme
1.A.4.a.ii Echipamente si utilaje mobile în agricultura, silvicultura, pescuit
1.A.4.a.i Comercial/Institutional– Încalzire comerciala si institutionala
4.B.8 Porcine
4.B.9.b Pui de carne
4.D.2.b Operatii agricole efectuate în afara fermelor
4.B.1.a Vaci de lapte
4.B.1.b Alte bovine
2.C.5.b Fabricare plumb
4.B.9.a Gaini de oua
4.D.2.a Operatii agricole efectuate la nivelul fermelor (depozitare, manipulare, transport produseagricole)
7.A.1 Procesarea nisipului si pietrisului
1.A.4.c.ii Vehicule nerutiere si alte utilaje mobile în Agricultura/Silvicultura/Pescuit
2.C.1 Fabricare fonta si otel
1.A.3.b.iii Transport rutier– Autovehicule grele incluzând si autobuze
1.A.2.b Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare metale neferoase
1.A.2.e Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare alimente, bauturi, tutun
1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare si constructii– Alte (fabricare ciment, var, gips, asfalt, altele)
2.A.7.a Extractia la suprafata (cariera) si din subteran
1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare fonta si otel si fabricarea feroaliajelor
1.A.3.b.ii Transport rutier– Autoutilitare
2.A.7.c Stocarea, manevrarea si transportul produselor
1.A.4.c.i Agricultura/Silvicultura/Pescuit – Surse stationare
2.C.5.d Fabricare zinc
3.A.2 Aplicarea vopselelor in scop industrial
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
94
Conform graficului, cel mai mare aport la emisia de pulberi în suspensie – fracțiunea PM2,5, o au
sursele de suprafață cele de încălzire rezidențială (combustibil solid – lemn), industria prelucrării
lemnului și arderi în această industrie, surse de suprafață – echipamentele și utilajele mobile folosite în
industrie și în construcții, industria de producție materiale de construcții (cărămidă) și traficul rutier.
Monoxidul de carbon (CO)
- emisie totală anuală (2014)–18.493,55 to/an.
Fig. nr. 42
49%
26%
18%
3%2%
1%1%
Emisii totale de CO, pe sectoare de activitate,
în județul Sibiu - anul 2014
1.A.4.b.i Rezidential – Încalzire rezidentiala, prepararea hranei
2.D.3 Prelucrarea lemnului
1.A.3.b.i Transport rutier– Autoturisme
1.A.2.f.ii Echipamente si utilaje mobile în industrie si constructii
1.A.4.a.i Comercial/Institutional– Încalzire comerciala si institutionala1.A.4.a.ii Echipamente si utilaje mobile în agricultura, silvicultura,pescuit1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare si constructii– Alte (fabricare ciment, var, gips, asfalt, altele)1.A.2.b Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare metale neferoase1.A.2.e Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare alimente, bauturi, tutun2.C.5.b Fabricare plumb
1.A.4.c.ii Vehicule nerutiere si alte utilaje mobile înAgricultura/Silvicultura/Pescuit1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare fonta si otel si fabricarea feroaliajelor7.A.1 Procesarea nisipului si pietrisului
1.A.4.c.i Agricultura/Silvicultura/Pescuit – Surse stationare
1.A.3.b.iii Transport rutier– Autovehicule grele incluzând si autobuze
2.A.7.a Extractia la suprafata (cariera) si din subteran
În general emisiile de monoxid de carbon rezultă din arderea incompletă a combustibililor. Conform
graficului, cel mai mare aport la emisia de CO la nivelul județului este din surse de suprafață –
încălzirea rezidențială, urmată de emisiile din industria de prelucrare a lemnului și din transporturi:
autoturisme, echipamente și utilaje mobile folosite în industrie, construcții și agricultură, încălzire
comercială și instituțională și alte surse staționare de ardere din industrii de fabricații și construcții.
Compușii organici volatili nemetanici (NMVOC) – precursori ai ozonului
- emisie totala anuală (2014) – 5.414,60 to/an.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
95
Fig. nr. 43
53%
20%
13%
4%
3%
2% 2%
1%1%
1%
1%
Emisii totale de NMVOC, pe sectoare de activitate,
în județul Sibiu - anul 2014
1.A.4.b.i Rezidential – Încalzire rezidentiala, prepararea hranei
2.D.3 Prelucrarea lemnului
2.A.6 Asfaltarea drumurilor
1.A.2.f.ii Echipamente si utilaje mobile în industrie si constructii
2.A.7.d Alte produse minerale (caramida, tigla)
1.A.3.b.i Transport rutier– Autoturisme
7.A.3 Prepararea betoanelor
4.B.8 Porcine
1.A.4.a.ii Echipamente si utilaje mobile în agricultura, silvicultura, pescuit
1.A.4.a.i Comercial/Institutional– Încalzire comerciala si institutionala
4.B.9.b Pui de carne
4.D.2.b Operatii agricole efectuate în afara fermelor
4.B.9.a Gaini de oua
1.A.2.b Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare metale neferoase
4.D.2.a Operatii agricole efectuate la nivelul fermelor (depozitare, manipulare, transport produseagricole)2.C.5.b Fabricare plumb
4.B.1.a Vaci de lapte
4.B.1.b Alte bovine
2.A.7.c Stocarea, manevrarea si transportul produselor
7.A.1 Procesarea nisipului si pietrisului
1.A.4.c.ii Vehicule nerutiere si alte utilaje mobile în Agricultura/Silvicultura/Pescuit
2.C.1 Fabricare fonta si otel
1.A.3.b.iii Transport rutier– Autovehicule grele incluzând si autobuze
2.A.7.a Extractia la suprafata (cariera) si din subteran
1.A.2.e Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare alimente, bauturi, tutun
1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare si constructii– Alte (fabricare ciment, var, gips, asfalt, altele)
1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare fonta si otel si fabricarea feroaliajelor
1.A.3.b.ii Transport rutier– Autoutilitare
1.A.4.c.i Agricultura/Silvicultura/Pescuit – Surse stationare
2.C.5.d Fabricare zinc
2.B.5.a Alte procese din industria chimica
La nivelul județului Sibiu, în anul 2014, emisiile de compuși organici volatili nemetanici au aparăut în
principal din următoarele surse: înclăzire rezidențială, arderi în industrie, asfaltarea drumurilor,
echipamente și utilaje mobile folosite în industrii și construcții, industria altor produse minerale
(cărămidă), trafic rutier, alte industrii și agricultură.
Benzenul (C6H6)
- emisie totală anuală (perioada 2010-2014) – 248,695 to/an.
Datele privind emisiile anuale din perioada 2010-2014 sunt prezentate pe categorii de surse: de
suprafață, staționare şi mobile.
Fig. nr. 44
19%
81%
Emisii totale de Benzen, pe categorii de surse de emisie,
în județul Sibiu - anul 2014 surse mobile
surse de suprafaţă
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
96
În general emisiile de benzen rezultă de la traficul rutier, prin conbustia benzinei și de la depozitarea-
manipularea carburanților. Conform graficului, se observă că ponderea cea mai mare în emisia de
benzen o au sursele de suprafață (reprezentate de stații de distribuție carburanți) – 81%, urmate de
sursele mobile/ trafic rutier. – 19%.
Metale grele (Pb, As, Cd, Ni)
Pb – emisie totală anuală (2014) – 7,446 to/an.
Fig. nr. 45
92%
6%
1% 1%
Emisii totale de Pb, pe sectoare de activitate,
în județul Sibiu - anul 2014
2.C.5.b Fabricare plumb
2.A.7.d Alte produse minerale (caramida, tigla)
2.D.3 Prelucrarea lemnului
1.A.4.b.i Rezidential – Încalzire rezidentiala, prepararea hranei
1.A.3.b.i Transport rutier– Autoturisme
1.A.4.a.i Comercial/Institutional– Încalzire comerciala si institutionala
2.C.1 Fabricare fonta si otel
1.A.2.e Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare alimente, bauturi, tutun
1.A.2.b Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare metale neferoase
1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare si constructii– Alte (fabricare ciment, var, gips, asfalt, altele)
1.A.4.c.i Agricultura/Silvicultura/Pescuit – Surse stationare
1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare fonta si otel si fabricarea feroaliajelor
2.C.5.d Fabricare zinc
Principala sursă la nivel de județ în emisia de Pb o are industria metalurgică – 92% – producția de
plumb din zona Copșa Mică (SOMETRA, ROMBAT), industria altor produse minerale (căramidă),
urmată de încălzirea rezidențială și traficul rutier cu autoturisme.
As – emisie totală anuală (2014) –0,0556 to/an.
Fig. nr. 46
87%
8%
2% 2%
1%
Emisii totale de As,
pe sectoare de activitate,în județul Sibiu - anul 2014
2.A.7.d Alte produse minerale (caramida, tigla)
2.D.3 Prelucrarea lemnului
1.A.4.a.i Comercial/Institutional– Încalzire comerciala si institutionala
1.A.4.b.i Rezidential – Încalzire rezidentiala, prepararea hranei
2.C.5.b Fabricare plumb
2.C.1 Fabricare fonta si otel
1.A.2.b Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare metale neferoase
1.A.2.e Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare alimente, bauturi, tutun
1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare si constructii– Alte (fabricare ciment, var, gips, asfalt, altele)
1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare fonta si otel si fabricarea feroaliajelor
1.A.4.c.i Agricultura/Silvicultura/Pescuit – Surse stationare
2.C.5.d Fabricare zinc
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
97
Ponderea cea mai mare în emisia de Cd, la nivel de județ, aparține industriei altor produse minerale, în
pricipal vorbind de producția de cărămidă – 87%, arderi în prelucrarea lemnului, încălzirea
comercială/instituțională și rezidențială, industria metalurgică și alte arderi în industrii.
Cd – emisie totală anuală (2014) – 0,0514 to/an.
Fig. nr. 47
64%
12%
11%
7%
3%
1%1%
Emisii totale de Cd, pe sectoare de activitate,
în județul Sibiu - anul 2014
2.A.7.d Alte produse minerale (caramida, tigla)
1.A.4.a.i Comercial/Institutional– Încalzire comerciala si institutionala
2.D.3 Prelucrarea lemnului
1.A.4.b.i Rezidential – Încalzire rezidentiala, prepararea hranei
2.C.5.b Fabricare plumb
1.A.3.b.i Transport rutier– Autoturisme
1.A.2.f.ii Echipamente si utilaje mobile în industrie si constructii
1.A.4.a.ii Echipamente si utilaje mobile în agricultura, silvicultura, pescuit
1.A.2.b Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare metale neferoase
1.A.2.e Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare alimente, bauturi, tutun1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare si constructii– Alte (fabricare ciment, var, gips, asfalt, altele)1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare fonta si otel si fabricarea feroaliajelor2.C.1 Fabricare fonta si otel
1.A.4.c.i Agricultura/Silvicultura/Pescuit – Surse stationare
2.C.5.d Fabricare zinc
1.A.4.c.ii Vehicule nerutiere si alte utilaje mobile înAgricultura/Silvicultura/Pescuit1.A.3.b.iii Transport rutier– Autovehicule grele incluzând si autobuze
2.A.7.a Extractia la suprafata (cariera) si din subteran
Ponderea cea mai mare în emisia de Cd, la nivel de județ, aparține industriei altor produse minerale
(producție cărămidă) – 64%, urmată de încălzirea comercială și instituțională – 12%, încălzirea
rezidențială (7%) și fabricarea plumbului, transportul rutier și alte instalații de ardere.
Ni – emisie totală anuală (2014) –0,1566 to/an.
Fig. nr. 48
79%
8%
6%
4%2%
1%
Emisii totale de Ni,
pe sectoare de activitate,în județul Sibiu - anul 2014
2.A.7.d Alte produse minerale (caramida, tigla)
1.A.4.a.i Comercial/Institutional– Încalzire comerciala si institutionala
1.A.4.b.i Rezidential – Încalzire rezidentiala, prepararea hranei
2.D.3 Prelucrarea lemnului
1.A.2.f.ii Echipamente si utilaje mobile în industrie si constructii
1.A.3.b.i Transport rutier– Autoturisme
1.A.4.a.ii Echipamente si utilaje mobile în agricultura, silvicultura, pescuit
1.A.2.b Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare metale neferoase1.A.2.e Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare alimente, bauturi, tutun1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare si constructii– Alte (fabricare ciment, var, gips, asfalt, altele)2.C.1 Fabricare fonta si otel
1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare fonta si otel si fabricarea feroaliajelor2.C.5.b Fabricare plumb
1.A.4.c.i Agricultura/Silvicultura/Pescuit – Surse stationare
1.A.4.c.ii Vehicule nerutiere si alte utilaje mobile înAgricultura/Silvicultura/Pescuit2.C.5.d Fabricare zinc
1.A.3.b.iii Transport rutier– Autovehicule grele incluzând si autobuze
2.A.7.a Extractia la suprafata (cariera) si din subteran
1.A.3.b.ii Transport rutier– Autoutilitare
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
98
Ponderea cea mai mare în emisia de Ni, la nivel de județ, aparține industriei altor produse minerale
(producție cărămidă) – 79%, urmată de încălzirea comercială și instituțională, încălzirea rezidențială, și
transportul rutier, echipamente și utilaje mobile folosite în industrii, construcții și în agricultură.
Având în vedere situația actuală prezentată, se concluzionează că:
- principalele surse de emisie pentru poluanții principali sunt sursele de suprafață (încălzire
rezidențială), instalații pentru încălzire comercială și instituțională, traficul rutier și
echipamentele/utilajele mobile folosite în industrii, precum și procesele de producție și lucrările
de reparații/asfaltare drumuri.
- principale surse de emisie pentru benzen sunt cele de suprafață (stații de carburanți) și traficul
rutier.
- emisile de NMVOC (precursor O3) sunt generate în principal de industrii, agricultură, trafic și
instalații de ardere.
- emisiile de metale grele provin în principal din industria metalurgică, industria materialor
minerale (producție cărămidă, țiglă) și din instalații de ardere.
5.2. Poluarea cauzată de dispersia poluanților atmosferici a căror surse se găsesc în
județul Sibiu
Pentru modelarea dispersiei poluanților atmosferici din județul Sibiu, s-a utilizat programul BREEZE
AERMOD / ISC care este utilizat și de US EPA. Programul este proiectat pentru a estima
concentrațiile de poluanți și depunerile din surse industriale complexe. Programul permite modelarea
concentrațiilor de poluanți din surse punctuale (fixe), din surse liniare (trafic), din surse difuze sau de
suprafaţă etc. Acest model permite estimarea concentrațiilor din aproape orice tip de sursă care emite
poluanți nereactivi.
Modelarea dispersiei poluanților atmosferici la nivel de județ s-a făcut pentru anul 2014 și este
prezentată în cap. 6.3., unde sunt prezentate scenariile și prognoza până la nivelul anului 2020. În
scenariul A, prezentat în cap. 6.3.1., este prezentată situația actuală fiind luată în considerare varianta
în care emisiile atmosferice s-ar menține la un nivel actual, corespunzător anului de referință 2014.
5.3. Poluarea cauzată de transportul şi dispersia poluanților atmosferici a căror surse se
găsesc în alte zone și aglomerări
Pentru identificarea surselor care ar putea genera emisii de poluanți în zona de graniță a județului Sibiu
s-au consultat o serie de documente care au vizat în principal județele: Hunedoara, Alba, Mureș,
Brașov. Nu s-au considerat relevante informațiile privind potențiala poluare generată de surse care s-ar
afla pe teritoriul județului Vâlcea, sau Argeș, pentru ca s-au avut în vedere următoarele aspecte:
- Dată fiind topografia zonei – Munții Carpați se constituie ca o barieră care reduce transportul
poluanților atmosferici de la Sud la Nord.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
99
- Date fiind direcțiile și frecvențele predominante ale vântului în zona bazinului Transilvaniei,
dinspre Vest si Nord-Vest, ar trebui luat în considerare transportul potențial al poluanților
dinspre zonele administrative ale județelor Hunedoara și Alba.
Cu toate acestea s-a luat în considerare și potențialul import de substanțe poluante dinspre
județele Mureș și Brașov. Drept urmare s-au consultat următoarele documente:
o Raport privind calitatea aerului înconjurător pe anul 2014 în județul Hunedoara;
o Raport preliminar privind calitatea aerului înconjurător pe anul 2014 în județul Alba;
o Raport preliminar privind calitatea aerului înconjurător pentru anul 2014 în județul
Mureș:
o Raport privind starea mediului în județul Brașov pe anul 2014.
În urma consultării documentelor mai sus amintite, s-a concluzionat că pe UAT-urile studiate nu sunt
surse de emisie semnificative care ar putea duce la transportul poluanților atmosferici înspre județul
Sibiu, cu excepția traficului și instalațiilor termice din sectorul rezidențial din localitățile periferice.
Importul acestor poluanți – pulberi și gaze de ardere, nu duce la acumulări semnificative în anumite
zone din teritoriul județului Sibiu, care ar putea cauza depașiri ale valorilor limită stabilite prin
legislația în vigoare (Legea nr. 104/2011). Mai mult, prin aplicarea unor măsuri care se stabilesc prin
planurile de calitate a aerului din UAT-urile respective, pe termen mediu și lung, aceste emisii vor fi
menținute sau diminuate corespunzător.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
100
6. IDENTIFICAREA MĂSURILOR DE MENȚINERE A CALITĂȚII
AERULUI ÎN JUDEȚUL SIBIU; SCENARII PENTRU EVALUAREA
MĂSURILOR SELECTATE
6.1.Consultarea documentelor / planurilor/ strategiilor relevante pentru stabilirea
măsurilor de menținere a calității aerului
La stabilirea măsurilor pentru menținerea calităţii aerului în judeţul Sibiu a fost necesară analiza
detaliată a emisiilor și a surselor care au ponderea cea mai mare în generarea acestora, s-a făcut o
modelare a dispersiei poluanților pentru a pune în evidență cele mai mari concentraţii și zonele în care
se produc aceste acumulări pe tipuri de poluanţi şi s-a făcut şi identificarea principalelor prevederi
legislative aplicabile sectoarelor economice şi a documentele strategice relevante la nivel naţional,
regional şi judeţean.
A. Analiza documentelor relevante la nivel naţional, regional şi judeţean în domeniul
infrastructurii de drumuri și în domeniul energetic, la nivelul județului Sibiu
La identificarea propunerilor de măsuri pentru menţinerea calităţii aerului au fost analizate actele care
reglementează calitatea aerului și documentele strategice relevante la nivel naţional, regional şi
judeţean, care trasează liniile de dezvoltare pentru următorii ani în domeniul energetic și în sectorul
infrastructurii de drumuri, după cum urmează:
- Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale;
- Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008, privind
calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa;
- Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
- Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020;
- Master Plan General de Transport al României, variantă revizuită august 2016;
- Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-
2020;
- Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER), 2010;
- Master Plan infrastructură rutieră județul Sibiu;
- Planul de acțiune pentru energie durabilă – municipiul Sibiu, aprilie 2014.
Pornind de la actele de reglementare, conform Directivei 2008/50/CE din 21 mai 2008 înAnexa XV,
sunt prezentate potențiale măsuri care trebuie luate în considerare pentru reducerea poluării aerului
[…]inclusiv:
(a) reducerea emisiilor provenite din surse staționare prin asigurarea dotării surselor staționare de
combustie mici și mijlocii (inclusiv pentru biomasă) cu echipamente de control al emisiilor sau prin
asigurarea înlocuirii lor;
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
101
(b) reducerea emisiilor provenite de la autovehicule prin intermediul modernizării cu ajutorul
echipamentelor de controlal emisiilor. Trebuie avută în vedere utilizarea de stimulente de natură
economică pentru a accelera adoptarea noilor tehnologii;
(c) achizițiile efectuate de către autoritățile publice, în conformitate cu manualul privind achizițiile
publice de autovehicule destinate traficului rutier, de combustibili și de echipamente de combustie
care asigură protecția mediului, în scopul reducerii emisiilor, inclusiv achiziționarea unor:
- autovehicule noi, inclusiv autovehicule cu nivel scăzut de emisie;
- autovehicule nepoluante care efectuează servicii de transport;
- surse staționare de combustie cu nivel scăzut de emisie;
- combustibili cu nivel scăzut de emisie pentru sursele staționare și mobile.
(d) măsurile de limitare a emisiilor provenite din transporturi prin intermediul planificării și
gestionării circulației rutiere (inclusiv taxarea congestiei din trafic, tarifele pentru parcare
diferențiate sau alte stimulente de natură economică; stabilirea de „zone cu nivel scăzut de emisie”);
(e) măsurile de încurajare a evoluției în direcția mijloacelor de transport mai puțin poluante;
(f) asigurarea utilizării combustibililor cu nivel scăzut de emisie în sursele staționare de scară mică,
medie și mare și în sursele mobile;
(g) măsurile de reducere a poluării aerului prin intermediul sistemului de autorizare în temeiul
Directivei 2008/1/CE, al planurilor naționale în temeiul Directivei 2001/80/CE și prin intermediul
folosirii instrumentelor economice,cum ar fi taxele, impunerile sau schimbul de drepturi de emisie.
(h) acolo unde este cazul, măsuri vizând protecția sănătății copiilor și a altor grupuri sensibile.
Ajungând la strategii și planuri propuse pe plan local, conform Planului de Acţiune pentru Energie
Durabilă (PAED),municipiul Sibiu, 2014, aprobat de Consiliul Local al Municipiului Sibiu acesta se
axează pe utilizarea eficientă a energiei în sectoarele care pot fi influenţate prin decizii şi măsuri
administrative, propunerile putând fi extinse cu rezultate asemănătoare în oricare așezare urbană și
rurală. Conform PAED, s-au propus măsuri și acțiuni pentru reducerea emisiilor de CO2, dar care au
ca rezultat și reducerea proporțională a emisiilor altor gaze de ardere și de eșapament(NOx, SOx,
NMVOC, CO), a pulberilor din încălzirea rezidențiala/instituțională și din traficul rutier. Măsurile și
acțiunile propuse pentru muncipiul Sibiu, din PAED, vor avea recomandări de extindere și pentru alte
zone urbane și rurale din județ, în măsura aplicabilității lor și vor fi incluse în propunerile de măsuri
pentru Planul de menținere a calității aerului.
PAEDpentru municipiul Sibiu se referă la următoarele sectoare/domenii de acţiune:
- Clădiri şi echipamente/instalaţii aferente (clădiri municipale, din sectoarele rezidenţial şi
servicii, iluminat public);
- Transport (parc auto propriu, transport public, transport privat şi comercial);
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
102
- Producţia de energie locală (cogenerare de înaltă eficienţă, instalaţii termice solare şi
fotovoltaice, instalaţii termice folosind biomasa);
- Planificarea urbană (planificarea urbană strategică, planificarea urbană de mobilitate durabilă,
dezvoltarea de reglementări locale pentru sprijinirea construcţiilor durabile);
- Achiziţii (reglementări locale privind eficienţa energetică, privind utilizarea surselor de energie
regenerabile, privind respectarea principiilor cuprinse în Directiva 2009/125/CE.)
- Comunicare (servicii de asistenţă tehnică şi financiară, campanii de informare şi conştientizare.
Tab. nr. 22 – Măsuri propuse prin PAED, municipiul Sibiu, anul 2014 Sectoare /
Domenii de acțiune
Măsuri propuse
Clădiri şi
echipamente/
instalaţii
Măsurile de eficienţă energetică şi reducerea a amprentei de carbon în clădiri ce
urmează a fi propuse și vor fi în conformitate cu PUG
Clădiri Municipale Realizarea auditului energetic pentru clădirile municipale şi etichetarea lor
energetică
Implementarea unui sistem de management energetic al clădirilor proprii
Reabilitarea termică a clădirilor municipale
Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente
energetic
Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde şi energiei electrice
la clădiri publice
Clădiri din sectorul
Rezidenţial
Reabilitarea termică a blocurilor
Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente
energetic
Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde la casele individuale
Aplicarea programului naţional ,,Casa Verde”
Promovarea etichetării energetice a clădirilor existente
Clădiri din sectorul
Servicii
Realizarea auditului energetic pentru clădirile din sectorul servicii şi etichetarea lor
energetică
Implementarea unui sistem de contorizare inteligentă a energiei electrice şi termice,
a apei a gazelor naturale
Reabilitarea termică a clădirilor din sectorul servicii
Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente
energetic
Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde şi energiei electrice
la clădiri din sectorul servicii
Echipamente/instalaţii
pentru Iluminat
public
Instalarea unor sisteme de iluminat independente energetic (panouri fotovoltaice)
Modernizarea şi eficientizarea iluminatului public existent
Transportul / Parcul
Auto Municipal
Achiziţionarea de mijloace de transport noi cu consumuri reduse
Transportul Public Modernizarea parcului auto şi a managementului prin reducerea consumului de
energie, creşterea numărului de călători şi creşterea satisfacţiei călătorilor privind
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
103
Sectoare /
Domenii de acțiune
Măsuri propuse
condiţiile asigurate
Transportul Privat şi
Comercial
Reabilitări ale reţelelor de străzi şi drumuri urbane care să contribuie la fluidizarea
traficului
Realizarea de parcări în zone centrale şi în cartiere conform precizărilor din PUG
Extinderea pistelor de biciclete în conformitate cu precizările din PUG
Realizarea infrastructurii necesare pentru utilizarea vehiculelor electrice, electro -
bicicletele, segways
Producerea locală de
căldură şi energie
electrică
Modernizarea centralei de cogenerare existentă transformând-o în centrală de
cogenerare de înaltă eficienţă.
Planificarea
teritoriului
Împădurirea terenurilor agricole degradate aflate în proprietatea Municipiului Sibiu
Realizarea unui raport optim între suprafeţele construite şi zonele verzi
Realizarea planului de mobilitate durabilă
Emiterea de autorizaţii de construire pentru documentaţiile de execuţie a clădirilor
noi care respecta cerinţele Directivei EcoDesign şi performanțele energetice
conform legislaţiei în vigoare.
Emiterea de certificate de performanţă energetică pentru clădirile supuse unor
contracte de vânzare-cumpărare
Achiziții publice de
produse și servicii
Achiziția de echipamente electrice și electronice de clasă energetică A
Achiziționarea de consumabile reciclabile
Comunicarea cu
cetățenii
-
Conceptul oraş
inteligent
Smart District HIPODROM*, măsuri şi planificarea punerii în aplicare a măsurilor
pentru următoarele module:
-eficienţă energetică în clădiri publice şi iluminatul stradal, cu integrarea
utilizării surselor regenerabile de energie SRE;
-cogenerare de înaltă eficienţă;
-electro-mobilitate;
-stocare a energiei;
-energie Infra-SocioMetrics;
-HUB – Sistem informatic integrat - sisteme TIC de planificare şi gestiune.
*Replicarea şi scalarea proiectului pilot de implementare a Conceptului de Cartier/Sector/Contur Inteligent va
fi posibilă şi în alte cartiere din cadrul municipiului Sibiu, conform PAED, 2014.
Conform Planului de acțiune pentru energie durabilă – municipiul Sibiu, aprilie 2014, cap. 5-
Concluzii și recomandări, se afirmă că ,,Prin aplicarea măsurilor prevăzute în PAED se reduce
consumul final de energie al Municipiului Sibiu din anul 2012 cu circa 21%, rezultând astfel o
reducere a emisiilor de CO2 cu circa 87.000 tone, atingându-se astfel ţinta angajată pentru anul
2020”.
Prin reducerea consumului de energie în municipiul Sibiu, până în 2020, în urma aplicării măsurilor
prevăzute în PAED se va ajunge la reducerea proporțională (cu 21%) a tuturor emisiilor de gaze și
pulberi care provin din sursele vizate de măsurile propuse în municipiul Sibiu (transport, încălzire).
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
104
Prin extinderea acestor măsuri adaptate la condițiile locale specifice așezărilor rurale și urbane din
județ, se pot obține rezultate de reducere semnificativă a emisiilor la nivelul întregului județ.
PAED în municipiul Sibiu s-a elaborat și implementat ca urmare a adoptării Directivei pentru Eficiență
Energetică (2012/27/UE). Conform Directivei, sub deviza „20-20-20” se impune: reducerea cu 20% a
emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2 echivalent) față de 1990; reducerea cu 20% a consumului final
de energie primară față de anul 2005, prin creșterea eficienței energetice și creșterea ponderii surselor
regenerabile în totalul mixului energetic la minim 20% până în anul 2020.
Directiva pentru Eficiență Energetică (2012/27/UE) susține:
- renovarea energetică a clădirilor;
- promovarea surselor regenerabile de energie și a cogenerării eficiente;
- achizițiile publice eficiente energetic;
- auditurile energetice obligatorii la societățile mari;
- valorificarea potențialului de eficiență energetică la transformarea, transportul și distribuția
energiei;
- cerințele minime de performanță la generarea energiei;
- obligațiile de eficiență energetică pentru autoritățile de reglementare.
Având în vedere cele menționate anterior, nu doar in municipiul Sibiu, ci la nivelul întregului judeţ,
trebuie extinse măsurile aplicabile pentru reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră,
reducerea cu 20% a consumului de energie primară și creșterea eficienței energetice și a ponderii
resurselor regenerabile din totalul mixului energetic la minim 20%, până în anul 2020.
B. Analiza documentelor relevante de dezvoltare teritorială și socio-economică existente la
nivel local (PUG, strategii de dezvoltare locale), sau investiţiile propuse la nivel local
S-au analizat documentele de dezvoltare aprobate la nivel local precum PUG-uri, strategii de
dezvoltare, PATJ, sau planuri de investiţii propuse în județul Sibiu, în vederea identificării
potenţialelor măsuri sau proiecte care contribuie în mod direct sau indirect la menţinerea calității
aerului sub valorile limită anuale, sau sub valorile ţintă admisibile pentru poluanții de interes, în
condiţiile dezvoltării durabile a județului.
Din analiza documentelor strategice relevante, de exemplu Strategia de dezvoltare a județului Sibiu
pentru perioada 2010-2013 și direcțiile de dezvoltare ale județului pentru perioada 2014-2020, s-a
constatat că direcțiile de dezvoltare planificate la nivel de județ sunt orientate pe următoarele domenii
de interes pentru prezentul Plan, domenii pentru care au fost stabilite obiective, măsuri și acțiuni
specifice:
- Infrastructura generală și servicii publice: infrastructura de transport și salubrizarea
localităților;
- Turismul;
- Agricultura, silvicultura și dezvoltarea rurală;
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
105
- Cultură, culte, tineret, sport: protecția peisajului natural;
- Amenajarea teritoriului și urbanism;
- Protecția mediului – aer.
► Infrastructura de transport:
Obiectivul principal stabilit conformStrategiei de dezvoltare a județului Sibiu: modernizarea, refacerea
şi reabilitarea de drumuri judeţene şi poduri, întreţinerea şi reparaţii constante ale celor existente şi
construirea unor noi tronsoane, eventual şi reclasificarea la nivel de drum judeţean (DJ) a unor drumuri
comunale (DC) importante.
Prioritizarea modernizării drumurilor judeţene în funcţie de importanţă şi de proiectele aprobate prin
POR, pentru perioada 2014-2020, s-a făcut în ordinea prezentată:
- DJ 106C (Sibiu - Cisnădie- Sadu)
- DJ 141A (Seica Mare - Mihaileni - int. DJ 106)
- DJ 141 (Mediaş -Moşna-Bîrghiş)
- DJ 106D (DN1 - Cisnadie - intrare Rasinari - Poplaca - Sacel)
- DJ 142E (Dîrlos - Alma - Dumbrăveni - Hoghilag - DN14)
- DJ 106E (Cristian(int.DN1) - Orlat - Sibiel-Vale-Sălişte-Galeş-Tilişca - Rod - Poiana Sibiului -
Jina -limită jud.Alba)
- DJ 106G (Poiana-Miercurea-Apoldu de Jos-Ludoş-intersecțieDJ107B)
- DJ 106R (Sibiu-Poplaca)
- DJ 142J (Şeica Mare-Şeica Mică)
- DJ 106A (Sibiu-Răşinari-Păltiniş-Şanta)
- DJ 106B (DN1-Ocna Sibiului-Loamneş-Şoroştin-Ţapu-DN14B)
- DJ 107B (limita jud.Alba-Păuca-Alămor-Mîndra-Slimnic)
Conform Strategiei, în afara investițiilor în proiectele de modernizare, Consiliul Judeţean Sibiu va
asigura resursele pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor avute în administrare. Următorul tabel
prezintă planificarea reabilitărilor de drumuri pentru perioada 2014-2020, conform Strategiei și
MasterPlanului infrastructură rutieră județul Sibiu, cap. 4:
Tab. nr. 23 – Planificarea reabilitărilor de drumuri în județul Sibiu, perioada 2014-2020
Drum
judetean Traseu Lungime
DJ 106C Sibiu-Cisnădie-Sadu 13.980 km
DJ 141E DN14-(Colonia Târnava)-Târnava 1.200 km
DJ 106B DN1-Ocna Sibiului-Loamneş-Şoroştin-Ţapu-DN14B 42.395 km
DJ 106A Sibiu-Răşinari-Păltiniş-Şanta 37.200 km
DJ 105N DJ105G(Gara Podu Olt)- Turnu Roşu 2.237 km
DJ 106D DN1-Cisnadie-Cisnadioara-D-va Sibiului-intrare Rasinari-Poplaca-Orlat int. DJ106E 26.741 km
DJ 105F Avrig-Poiana Neamţului 14.350 km
DJ 106R Sibiu-Poplaca 11.175 km
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
106
Drum
judetean Traseu Lungime
DJ 105K Dealu Frumos-Sărături 2.500 km
DJ 106A1 Variantă Răşinari intrare Răşinari – int. DJ106A 1.300 km
DJ 105G Avrig-Talmaciu-Sadu-Rau Sadului Sadurel-lim. Jud. Valcea 56.700 km
DJ 106E
Cristian(int.DN1)-Orlat-Sibiel-Vale-Sălişte-Galeş-Tilişca-Rod-Poiana Sibiului-Jina-
lim.jud.Alba 47.865 km
DJ 142A Lim.jud.Mureş-Curciu-Dârlos-Mediaş 16.250 km
DJ 105H Arpasu de jos-Arpasu de Sus 6.080 km
DJ 106G Poiana-Dobârca-Miercurea-Apoldu de Jos-Ludoş-Gusu-inters.DJ107B 31.604 km
DJ 143B Sibiu - Rusciori - Mag - Amnaş - Apoldu de Jos (inters.DJ106G) 32.027 km
DJ 106 Sibiu-Agnita-Bradeni-lim. Jud. Mures 82.535 km
DJ 105D DN1-Carta-Nou Roman-Chirpar-Agnita 29.213 km
DJ 142B Blăjel-Bazna-Boian-lim.jud.Alba 11.612 km
DJ 141 Mediaş-Moşna-Pelişor-Bârghiş 28.693 km
DJ 106P Sădurel-Rozdeşti 16.000 km
DJ 105J Glâmboaca-Porumbacu de Jos-Porumbacu de Sus-Glăjărie 13.672 km
DJ 106S DJ106-Daia-Roşia-Vurpăr 15.600 km
DJ 104E Şomartin (int.DJ105A)-Arpaşu de Jos (DN1) 12.620 km
DJ 142C Dumbrăveni-lim.jud.Mureş 6.151 km
DJ 106J DJ106A-Gura Raului-Orlat 8.150 km
DJ 106M Gura Râului-Baraj Cibin-Coada Lacului 7.500 km
DJ 107B Lim.jud.Alba-Păuca-Alămor-Mândra-Slimnic 35.185 km
DJ 105 Lim.jud.Braşov-Meghindeal-Dealu Frumos-Agnita 11.323 km
DJ 141C Lim.jud.Alba – Broşteni – Bogatu – inters. DJ107B 10.500 km
DJ 141D lim. jud. Alba - Presaca - DJ107B 4.950 km
DJ 142H Bazna – Bazna Băi 2.130 km
DJ 141B Saroş pe Târnave-Biertan-Richiş-DJ141 18.680 km
DJ 106T Ocna Sibiului-Topârcea - int.DJ106G (Ludoş) 13.425 km
DJ 105A DJ106-Marpod-Ilimbav-Săsăuş-Şomartin-Bruiu-lim.jud.Braşov 29.473 km
DJ 105P Lim.jud.Braşov-Arpaşu de Sus-Cârţişoara 7.420 km
DJ 104D Lim.jud.Braşov-Retiş-Brădeni 8.550 km
DJ 105E Chirpăr - Ilimbav 7.000 km
DJ 106A2 Varianta Păltiniş-Schit- inters.DJ106A(Şanta) 1.500 km
DJ 106N Păltiniş-Rozdeşti-Ştefleşti-Valea Frumoasei- DN67C 34.500 km
DJ 142G
Copşa Mică-Valea Viilor-Motiş-Mihăileni
10.680+1.87
=12.550 km
DJ 104F DN1-Săcădate-Glâmboaca-Colun-Nou Român-int.104E 26.380 km
DJ 141A Seica Mare - Boarta - Buia - Metis - Vecerd - DJ106 32.875 km
DJ 142E Dârlos-Alma -Dumbrăveni -Hoghilag-DN14 20.130 km
DJ 106F lim. Jud. Alba-DN1 (Miercurea Sibiului) 1.840 km
DJ 142J Şeica Mare-Şeica Mică 7.855 km
DJ 142F DJ142E(Alma)-Aţel-DJ141B (Richiş) 12.600 km
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
107
Drum
judetean Traseu Lungime
DJ 143 Lim.jud.Mureş-Iacobeni-DJ106 6.004 km
DJ 143A DN 14-Laslea-Rondola-Nou Săsesc-Sonde- Ruja –DJ106 32.250 km
DJ 104G Săcădate-Nucet-Cornăţel-Roşia Nou 18.860 km
DJ 151B Lim.jud.Mureş-inters.DJ142C 4.680
Conform Strategiei de dezvoltare a județului Sibiu, direcţiile de dezvoltare a infrastructurii rutiere
naţionale, pe teritoriul județului Sibiu, care au fost trasate pentru perioada 2014-2020 (Autostrada
Braşov-Făgăraş-Sighişoara-Cluj-Borş, Autostrada Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Piteşti,
Drumul Expres Sibiu-Făgăraş) nu mai sunt de actualitate, astfel ca s-a consultatMaster Planul General
de Transport al României pentru identificarea proiectelor care intersectează județul Sibiu:
- Autostrada Transcarpați Pitești-Sibiu L=116,6 km. Lungimea autostrăzii pe teritoriul județului
Sibiu este de 36,3 km pe traseul Nord Racovița-Boița-Veștem. Traseul stabilește legătura cu
Nodul Sibiului din cadrul rețelei TEN-T.
- Autostrada Transilvania Brașov-Sibiu L=120,0 km. Porneşte pe teritoriul județului Sibiu din
zona Mohu Vest, către Fagaraș, acest sector având o lungime de 63,4 km (până la Făgăraș).
Traseul formează o parte a coridorului care va stabili o legătură dinspre nodul București al
rețelei de bază TEN-T. De asemenea, acesta leagă municipiul Brașov direct de municipiul
Sibiu, ambele fiind noduri TEN-T. S-a propus și varianta de ocolire Avrig pe Autostrada
Brașov-Sibiu.
► Salubrizarea localităților – măsuri propuse prin Strategie:
- Asigurarea unui grad de acoperire cu servicii de salubrizare de 100% în mediul rural;
- Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile astfel încât să se
asigure atingerea ţintelor privind valorificarea deşeurilor de ambalaje;
- Pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor menajere şi asimilabile hârtie, metal, plastic
şi sticlă la un nivel minimum de 50% din masa totală;
- Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări astfel încât să se asigure un
grad minim de valorificare de 70% din cantitatea totală a deşeurilor din DCD nepericuloase cu
excepţia codului 17 05 04.
► Turismul. Obiectivul general al acestei priorităţi este creşterea calităţii serviciilor turistice
înjudeţul Sibiu având ca obiective specifice:
- modernizarea drumurilor de acces către zonele turistice şi sprijinirea unităţilor administrativ-
teritoriale pentru realizarea reţelelor de utilităţi publice în zonele respective;
- realizarea, încurajarea şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura turistică;
- atragerea şi absorbţia finanţărilor din instrumente structurale şi fonduri complementare.
► Agricultura, silvicultura și dezvoltarea rurală
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
108
Agricultura. Un obiectiv este: promovarea agriculturii extensive-ecologice prin creşterea
competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier şi adaptarea la cererea şi oferta de piaţă, având
următoarele obiective de interes cu efect indirect asupra stării de calitate a aerului:
Tab. nr. 24
Obiectiv general Obiective specifice de interes
Protecţia mediului în interacţiune cu agricultura
(inclusiv de conservare a peisajului rural).
Protecţia mediului în interacţiune cu agricultura (inclusiv
de conservare a peisajului rural);
Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural.
Silvicultura, având ca obiective cu efect indirect asupra stării de calitate a aerului, următoarele:
Tab. nr. 25
Obiectiv general Obiective specifice Acțiuni specifice
Conservarea şi
dezvoltarea resurselor
forestiere în vederea
ameliorării condiţiilor
de mediu şi de viaţă
Valorificarea superioară a lemnului şi a
altor produse ale pădurii, în concordanţă
cu principiile şi exigenţele eficienţei
economice, dar şi a exigenţelor de
protecţia mediului.
- creşterea suprafeţei acoperite cu păduri
în situaţiile în care acestea sunt
importante pentru asigurarea condiţiilor
de mediu şi de viaţă;
- extinderea suprafeţei pădurilor în
special pe terenuri degradate improprii
culturilor agricole.
Accentuarea şi diversificarea funcţiilor
socio-economice ale ecosistemelor
forestiere în raport cu creşterea cerinţelor
societăţii faţă de pădure.
Menţinerea şi
intensificarea
funcţiilor de producţie,
de protecţie şi sociale
ale ecosistemelor
forestiere.
Dezvoltarea exploatării, transportului şi
prelucrării lemnului.
- îmbunătăţirea şi dezvoltarea
infrastructurii în domeniul forestier;
- încadrarea cu stricteţe a volumului de
recoltat din păduri în limitele stabilite
prin amenajamentele silvice;
- iniţierea unor acţiuni susţinute de
valorificare a deşeurilor din lemn,
inclusiv a rumeguşului, pentru
diminuarea poluării mediului.
Conservarea şi ameliorarea diversităţii
biologice.
Dezvoltarea rurală, având ca obiective cu efect indirect asupra stării de calitate a aerului, următoarele:
Tab. nr. 26
Obiectiv general Obiective specifice Acțiuni specifice
Creşterea competitivităţii
sectoarelor agro-
alimentare şi forestier.
Modernizarea exploataţiilor agricole. -furnizarea de servicii de consiliere şi
consultanţă pentru agricultori;
-adaptarea producţiei la cerinţele
pieţei prin îmbunătăţirea
managementului exploataţiei.
Îmbunătăţirea mediului şi
a spaţiului rural prin
utilizarea durabilă a
Introducerea sau continuarea metodelor
agricole de producţie prietenoase cu
mediul, promovarea biodiversităţii, a
- plăţi agro-mediu pentru conservarea
peisajului rural tradiţional;
- înfiinţarea de plantaţii noi;
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
109
Obiectiv general Obiective specifice Acțiuni specifice
terenurilor agricole
şi forestiere.
solului şi calităţii mediului. - prima împădurire a terenurilor
neagricole.
Plantarea cu păduri a terenurilor
agricole pentru prevenirea eroziunii şi a
schimbărilor climatice.
Extinderea suprafeţelor forestiere pe
terenurile non-agricole.
Amenajarea exploataţii lor forestiere.
Producerea de puieţi forestieri în
pepiniere silvice.
Creşterea calităţii vieţii în
mediul rural şi încurajarea
diversificării economiei
rurale.
Îmbunătăţirea calităţii mediului social,
natural şi economic în zonele rurale.
-investiţii legate de refacerea în scop
turistic a vechilor trasee de cale ferată
şi amenajarea de poteci rurale;
-renovarea, dezvoltarea satelor,
conservarea şi îmbunătăţirea
moştenirii rurale.
Creşterea atractivităţii spaţiului rural
prin renovarea şi dezvoltarea integrată a
satelor.
Demararea şi funcţionarea
iniţiativelor de dezvoltare
rurală, LEADER.
Încurajarea acţiunilor inovative-soluţii
noi pentru probleme vechi.
-implementarea strategiilor şi
proiectelor integrate în dezvoltarea
rurală.
► Cultură, culte, tineret, sport, având ca obiective cu efect indirect asupra stării de calitate a aerului,
următoarele:
Tab. nr. 27
Obiectiv general Obiective specifice de interes
Protecţia peisajului natural şi
cultural şi promovarea imaginii
judeţului Sibiu, în sensul
Convenţiei Europene a Peisajului
de la Florenţa.
Implementarea unui program de regenerare a parcurilor, pădurilor
limitrofe, drumurilor naţionale şi judeţene, a râurilor şi lacurilor şi a
perdelelor de protecţie a localităţilor.
Regenerarea spaţiilor de loisir a comunităţilor
Elaborarea unui Ghid privind protecţia şi punerea în valoare a peisajului
din judeţul Sibiu.
► Amenajarea teritoriului și urbanism, având ca obiective cu efect indirect asupra stării de calitate
a aerului, următoarele:
Tab. nr. 28
Obiectiv general Obiective specifice de interes
Amenajarea teritoriului
judeţean în concordanţă
cu structura spaţială
proprie şi cu structura
regională
Amplificarea funcţiilor centrelor cu rol suprateritorial şi zonal, municipiile Sibiu
şi Mediaş, cu obiectivele specifice.
Realizarea infrastructurilor majore în concordanţă cu traseele coridoarelor de
transport naţionale şi interregionale, regionale şi interjudeţene.
Protecţia şi valorificarea
durabilă a elementelor
mediului natural şi
- Protecţia, conservarea şi valorificarea optimă a fondului construit existent prin
studierea, evaluarea, reabilitarea şi reconversia funcţională a acestuia.
- Prevenirea şi protecţia faţă de riscurile naturale în scopul gestionării eficiente a
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
110
Obiectiv general Obiective specifice de interes
construit,determinarea,
atenuarea sau anihilarea
efectelor fenomenelor
distructive (riscuri
naturale şi antropice)
resurselor materiale.
- Mărirea gradului de urbanizare şi confort al localităţilor, în scopul îmbunătăţirii
condiţiilor de viaţă şi de muncă ale populaţiei.
- Diversificarea funcţională şi precizarea rolului teritorial al localităţilor.
- În cadrul obiectivului realizării unei reţele de localităţi funcţionale, se
încadrează şi dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor dintre localităţi prin mărirea
mobilităţii pe căile de transport.
Dezvoltarea
infrastructurilor tehnice
Crearea unor reţele de infrastructuri tehnice moderne, în concordanţă cu
necesităţile comunităţilor locale şi cu cerinţele de protecţie şi conservare a
mediului.
Zonificarea teritoriului şi
structura activităţilor
Realizarea unei structuri de utilizare a solului echilibrată şi adaptată necesităţilor
economiei judeţene, ce asigură utilizarea judicioasă şi protecţia resurselor
naturale, prin:
- Consolidarea structurilor de activităţi ale sectorului primar – agricultură,
piscicultură, silvicultură, industrie extractivă – prin asigurarea terenurilor
destinate acestor funcţii economice.
- Asigurarea suprafeţelor necesare zonelor destinate funcţiilor secundare prin
extinderea intravilanelor şi reconversia activităţilor neperformante care ocupă
importante resurse funciare.
- Dezvoltarea structurilor de activităţi ale sectorului terţiar – turism şi dotări
publice – prin organizarea optimă a zonelor destinate acestor funcţiuni pentru a
creşte importanţa turismului în economia judeţului Sibiu.
► Protecția mediului – AER (cap. III.8.1. - Strategia de dezvoltare a județului Sibiu)
În ceea ce priveşte protecția calității aerului, conform Strategiei de dezvoltare a județului Sibiu, se va
menţine în continuare interdicţia de construire de incineratoare de deşeuri pe teritoriul administrativ al
judeţului, interdicţie ce va fi prevăzută în toate documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului
şi a regulamentelor de urbanism aferente acestora. Conform Strateigiei, au fost adoptate obiectivele şi
măsurile privind problema de poluare a aerului care sunt cuprinse și înPlanul local de actiune pentru
mediu.
În cursul anului 2014, s-a elaborat şi aprobat Planul local de acțiune pentru mediu în județul Sibiu,
pentru perioada 2014-2020, în care s-au identificat inclusiv problemele de mediu privind calitatea
aerului înconjurător. În acest sens s-au stabilit obiectivele generale, obiectivele specifice şi acţiunile
necesare atingerii acestora după cum urmează:
CATEGORIA DE PROBLEME: CALITATEA AERULUI (cod identificare - PM 03)
PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare PM 03-04) - Management deficitar cu privire la
fluidizarea traficului în unele zone.
OBIECTIV GENERAL: Reducerea emisiilor de noxe în localităţi urbane şi rurale datorate traficului
auto.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
111
OBIECTIV SPECIFIC: Fluidizarea traficului rural şi urban.
Tab. nr. 29
Ţinta Indicator Acțiune Responsabil Termen
Încadrarea în
limiteleadmise a
poluanţilor
atmosferici
Nr. Sensuri
giratorii
Realizarea de sensuri giratorii in
municipii şi oraşe
Primării 2020
Nr rute
ocolitoare
Realizarea centurii ocolitoare a
municipiul Mediaş
Primăria Mediaş 2020
Nr pasarele Realizare pasarele auto Primării 2020
Nr studii Studiu de trafic în municipiul Mediaș Primăria Medias 2020
Nr parcari Parcări subterane, supraterane Primării 2020
Nr trasee /
nr curse
Intensificarea și modernizarea
transportului în comun
Primării 2020
OBIECTIV GENERAL: Menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde acesta corespunde
obiectivelor de calitate a aerului conform legislației în vigoare.
OBIECTIV SPECIFIC: Monitorizarea permanentă a Planului de menţinere a calităţii aerului.
Tab. nr. 30
Ținta Indicator Acțiune Responsabil Termen
Calitatea
corespunzătoare a
aerului înconjurător in
judeţul Sibiu
Nr rapoarte Elaborarea Planului
demenţinere a calităţii aerului
pentru zonele potential
vulnerabile.
CJ Sibiu
(cf. L.
104/2011 art.
21 al.2 lit a.)
Permanent
Nr indicatori
totali / nr
Indicatori capturi
Operarea continua a
ReţeleiJudeţene de
Monitorizare a calităţii aerului
la 4 staţii automate.
APM Sibiu Permanent
Nr indicatori Automonitorizarea calităţii
aerului cu încadrarea în limitele
autorizate.
SC Sometra SA
CopşaMică
Permanent
PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 06- 11) – afectarea biodiversităţii prin activităţi
antropice (vânătoare, defrişări, energie verde etc.).
OBIECTIV GENERAL: Administrarea durabilă a resurselor naturale.
OBIECTIV SPECIFIC: Menţinerea şi dezvoltarea habitatelor forestiere protejate.
Tab. nr. 31
Ținta Indicator Acțiune Responsabil Termen
Asigurarea
integrităţii
şi a viabilităţii
Suprafaţa
împădurită
(ha)
Reinventarierea suprafeţelor de fond
forestier proprietate privată care necesită
lucrări de împădurire şi identificarea
DS Sibiu
Ocoale silvice
Private
Permanent
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
112
fondului
forestier
proprietarilor.
Masa
lemnoasa
recoltata (mc)
Respectarea cotelor anuale de masa
lemnoasă care poate fi exploatată
inclusivde proprietarii particulari
DS Sibiu
Ocoale silvice
Private
ITRSV
Politia judeţ
Permanent
CATEGORIA DE PROBLEME: URBANISM ŞI MEDIU (cod identificare - PM 09)
PROBLEMA DE MEDIU: PM 09- 01 - PUG-uri neactualizate pentru unele UAT-uri din judeţ.
OBIECTIV GENERAL: Revizuirea şi promovarea PUG-urilor în conformitate cu cerinţele de mediu.
OBIECTIV SPECIFIC: Revizuirea şi promovarea PUG-urilor în conformitate cu cerinţele de mediu.
Tab. nr. 32
Tinta Indicator Acțiune Responsabil Termen
Respectarea
regimului de
protecţie a zonelorcu
regim special din
punct de vedere al
protectiei mediului.
Nr PUG-uri
actualizate
Reactualizarea PUG-urilor în
conformitatecu Directivele
UEtranspuse în legislaţia română
Primării Variabil, in
functie de
termenul de
expirare al
planurilor
urbanistice
generale.
Nr
solicitari/
respingeri
Interzicerea amplasării de
obiective şi desfăşurarea unor
activităţi cu efecte dăunătoare în
perimetrul şi zonele de protecţie.
APM Permanent
Nr sancţiuni Respectarea condiţiilor de mediu
impuseîn PUG-uri.
GNM Permanent
CATEGORIA DE PROBLEME: FENOMENUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE (cod
identificare – PM11)
PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 11- 01) Afectarea mediului datorită emisiilor de
gaze cu efect de seră.
OBIECTIV GENERAL: Diminuarea efectelor asupra mediului și populației județului datorită
schimbărilor climatice.
OBIECTIV SPECIFIC: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Tab. nr. 33
Tinta Indicator Acțiune Responsabil Termen
Atingerea
indicatorului
20-20-20
Nr proiecte Reabilitarea termică a clădirilor
publice/private în municipii şi oraşe.
Primarii
Institutii
2020
Creşterea eficienţei termice a cladirii APM APM Sibiu 2014-2017
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
113
privind
eficiența
energetică.
Sibiu - Proiect “Calea verde spre dezvoltare
durabilă”.
Realizarea de sisteme de încălzire şi răcire
eficiente în cladirea APM Sibiu - Proiect
“Calea verde spre dezvoltare durabilă”.
APM Sibiu 2014-2017
Utilizarea energiei regenerabile pentru
prepararea apei calde si a energiei electrice
la clădirile publice si private.
Primării
Instituţii
2020
Atingerea ţintei
de 26mp spaţiu
verde / cap
locuitor.
mp spatiu
verde /
localitate
Creşterea suprafeţelor perdelelor de protecţie/
aliniamente.
Primării 2020
Amenajarea cursului de apa şi a malurilor
râului Cibin (crearea unei zone de agrement
de-a lungul cursului râului Cibin prin
amenajarea zonei verzi pe tot cursul râului,
realizarea de zone de relaxare, piste de
biciclişti, alei de promenadă şi iluminat
public).
Mun.Sibiu şi
A.B.A.Olt-
S.G.A.Sibiu
2016-2019
Creşterea de suprafeţe cu acoperişuri verzi. APM Sibiu 2014-2017
Cresterea suprafeţelor scuarurilor, parcuri,
zone verzi intre clădiri, reamenajări spaţii
verzi.
Primării
Parohia
Evanghelică
Sibiu.
2020
Creşterea cu
min 30%
a lungimii
pistelor de
biciclete.
km piste
biciclete
Realizarea de piste de biciclete intre
principalele localitati din judetul Sibiu.
CJ Sibiu Permanent
Identificarea si marcarea de trasee de
cicloturism in imprejurimile Sibiului.
CJ Sibiu
ONG-uri
Permanent
Identificarea si marcarea de trasee de
cicloturism in imprejurimile principalelor
orase din judetul Sibiu (Medias, Agnita,
Saliste, etc.).
CJ Sibiu
ONG-uri locale
Permanent
OBIECTIV SPECIFIC: Adaptarea la schimbările climatice
Tab. nr. 34
Ținta Indicator Acțiune Responsabil Termen
Consolidarea
infrastructurii
de transport
(căi ferate,
drumuri, reţele
electrice, gaz
telecomunicaţii
etc.)
Nr proiecte Centru Economic Est: dezvoltareaeconomică a
Zonei Industriale Est prin amenajarea drumurilor
de acces, a reţelelor de apă şi canalizare, a
iluminatului public şi a zonelor verzi.
Municipiul
Sibiu
2017-2020
Nr
proiecte/
km
realizati
Modernizare străzi şi reţele tehnico-edilitare în
municipiul Sibiu (îmbunătăţirea legăturilor între
cartiere, centrul oraşului şi celelalte zone de
interes ale municipiului, prin reabilitarea
străzilor, a trotuarelor, a zonelor verzi din
ampriza străzii; modernizarea reţelelor de apă şi
Municipiul
Sibiu
2017-2022
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
114
Ținta Indicator Acțiune Responsabil Termen
canalizare şi a iluminatului public).
Nr proiecte Complex de agrement şi cazare turistică
(dezvoltare turistică a municipiului, amenajare
drumuri de acces pietonale şi carosabile şi locuri
de parcare).
Municipiul
Sibiu
2015-2018
Nr proiecte Amenajarea turistică a zonei Păltiniş –
Cindrel (dezvoltarea staţiunii Păltiniş, prin
modernizarea infrastructurii de drumuri şi
tehnico-utilitare).
Municipiul
Sibiuîn
parteneriat
cuConsiliul
Judeţean
2016-2022
Împădurirea si
refacerea
zonelor
forestiere
Suprafeţe
amenajate
(ha)
Întocmirea de amenajamente pentru păşuni
împădurite cu consistenţă mai mare de 0,4
(ITRSV).
ITRSV permanent
Suprafeţe
regenerate
ha
Plantaţii executate în terenuri degradate,
goluri sau suprafeţe regenerate în urma tăierilor
definitive.
OS
private, DS
permanent
Număr de
controale
executate
Controlul respectării legislaţiei în vigoare
în domeniul pǎdurilor.
ITRSV
CJSibiu al
GNM
permanent
Schimbarea
controlată
a categoriei de
folosinţă a
terenurilor
agricole si
forestiere
ha
pajişti
Întocmirea amenajamentelor pastorale
pentru cca 180.000 ha pajişti din domeniul public
sau privat al comunelor şi pajişti din domeniul
public sau privat alAgenţiei Domeniilor Statului.
Primării,
Dir.Agricola
Judeteana,
ADS
permanent
PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 11- 03) Utilizare insuficientă a resurselor
regenerabile.
OBIECTIV GENERAL: Creşterea numărului de instalaţii de producere a energiei electrice
alternative.
OBIECTIV SPECIFIC: Creşterea eficienţei energetice în judeţ.
Tab. nr. 35
Ținta Indicator Acțiune Responsabil Termen
Atingerea
obiectivului
de eficienţă
energetică
şi a ţintelor UE,
20-20-20
Nr proiecte Instalarea de echipamente eficiente energetic în
clădirile publice.
Primării
Instituții
2020
Instalarea de echipamente eficiente energetic
pentru iluminatul public, extinderea reţelelor de
iluminat public.
Primării 2017-2020
Crearea de infrastructură specifică pentru
utilizarea de vehicule electrice, electrobiciclete.
Primării 2020
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
115
CATEGORIA DE PROBLEME: EDUCAŢIE, CONŞTIENTIZARE ŞI INFORMAŢIA DE
MEDIU (cod PM14).
PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 14- 01) Instituţiile publice nu identifică,
înregistrează şi raportează solicitările.
OBIECTIV GENERAL: Asigurarea implementarii legislatiei de mediu.
OBIECTIV SPECIFIC: Creșterea gradului de informare şi constientizare a populației, asupra
problemelor de mediu.
Tab. nr. 36
Ținta Indicator Acțiune Responsabil Termen
Output-uri şi
feedback-uri de
comunicare in
proportie de
100%
Număr instruiri Instruirea responsabililor cu privire la
gestionarea corectă a informaţiei de mediu.
APM Sibiu Permanent
Număr
raportări
Elaborarea, actualizarea, monitorizarea si
raportarea solicitărilor de informaţii de
mediu.
APM Sibiu Permanent
PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 14- 02) Fluxurile informaţionale ale diverselor
instituţii implicate în protecţia mediului.
OBIECTIV GENERAL: Funcționarea corespunzătoare a fluxurilor informaţionale ale diverselor
instituţii implicate în protecţia mediului.
OBIECTIV SPECIFIC: Îmbunătăţirea comunicării interinstituţionale.
Tab. nr. 37
Ținta Indicator Acțiune Responsabil Termen
Output-uri şi
feedback-uri de
comunicare in
proportie de
100%
Număr
instruiri
Organizarea de seminarii, mese rotunde,
grupuri de lucru pentru îmbunătăţirea
relaţiilor inter-instituţionale si a serviciilor
oferite publicului
APM Sibiu Permanent
PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 14- 04) Lipsa conştiinţei civice în relaţia cu
protecţia mediului.
OBIECTIV GENERAL: Formarea constiinţei civice în relaţie cu potecţia mediului.
OBIECTIV SPECIFIC: Creşterea implicării factorilor interesaţi şi a grupurilor ţintă în problematici
ale protecţiei mediului.
Tab. nr. 38
Ținta Indicator Acțiune Responsabil Termen
Protejarea şi păstrarea Nr Activităţi de APM Sibiu Permanent
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
116
calităţii mediului
înconjurător în scopul unei
dezvoltări durabile în judeţ.
acţiuni informare şi
conştientizare de
mediu a grupurilor
ţintă.
Custozi/ administr.,instituţii
publice,firme private, ONG
Nr
acţiuni
Activităţi de educaţie
ecologică.
APM Sibiu
Custozi/administr.,instituţii
publice, ONG etc.
Permanent
C. Analiza altor planuri de calitate a aerului elaborate până în prezent și evaluarea eficienței
/ monitorizarea măsurilor puse în aplicare până în prezent
- Program integrat de gestionare a calitatății aerului în zona Copșa Mică – Mediaș, aprilie
2010 (PIGCA)
Programul Integrat de Gestionarea Calităţii Aerului a fot elaborat în aprilie 2010, pentru zona Copșa
Mică-Mediaș, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, respectiv cu Directiva 2008/50/CE din
mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa. Conform Directivei,
statele membre se asigură că sunt întocmite Planuri privind calitatea aerului pentru zone sau
aglomerări pentru respectarea valorii-limită sau valorii-ţintă. Atunci când, în anumite zone sau
aglomerări, nivelul poluanţilor în aerul înconjurător depăşeşte valoarea-limită sau valoarea-ţintă la unul
sau mai mulţi poluanţi, trebuie pregătite şi puse în aplicare Planurile / Programele integrate de
gestionare acalităţii aerului.
Programul integrat pentru zona Copșa Mică-Mediaș a avut în vedere implementarea de măsuri care au
avut drept scop reducerea emisiilor de PM10, Pb din PM10 și SO2, la care s-au înregistat depăşiri ale
valorii limită în perioada 2008-2009, luându-se ca an de referinţă anul 2007 și au vizat principalele
surse de emisii:
- S.C. SOMETRA S.A.
- S.C. PROMBAT S.A.
- S.C. REBAT S.A.
Măsurile planificate în vederea reducerii poluării au avut ultimul termen de implementare – anul 2011
și responsabili de implementare atât societățile comerciale poluatoare, cât și administrațiile locale.
Conform Raportului anual privind stadiul realizării măsurilor din Programul integrat de gestionare a
calității aerului, jud. Sibiu, zona Copșa-Mică-Mediaș, pe baza datelelor de monitorizare pentru anul
2011, raportate la prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, se evidenţiază
că poluarea în zona Copșa Mică-Mediaș, la indicatorul SO2, s-a situat în 2011 mult sub valorile limită,
atât orare cât şi zilnice.
La indicatorul pulberi în suspensie PM10, deşi s-au înregistrat 8 depăşiri ale valorii limită zilnice (50
μg/mc)la staţia SB3 şi 26 de depășiri la staţia SB4, nu s-a încălcat limita de 35de depăşiri permise pe
an (cf. Legii nr. 104/2011). De asemenea, valoarea medie anuală s-a situat sub limita anuală de 40
μg/mc.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
117
La indicatorul plumb (Pb) din pulberile în suspensie, valorile determinate s-au situat sub valoarea
limită anuală de 0,5 μg/mc, tendinţa pe anii 2009-2011 fiind de scădere.
În urma derulării programului, în anul 2011, nu au apărut depăşiri ale valorilor limită sau valorilor ţintă
pentru alţi poluanţi. Conform concluziilor Raportului, în urma monitorizării măsurilor cuprinse în
PIGCA s-a observat că realizarea acestor măsuri de către autorităţile responsabile a contribuit la uşoara
îmbunătăţire a calităţii aerului în zona Copşa Mică-Mediaş.
De asemenea, conform informațiilor puse la dispoziție de A.P.M. Sibiu, s-a observant că în stațiile SB3
și SB4, în intervalul 2010-2015, concentrațiile medii anuale pentru poluanții PM10, Pb din PM10 și
SO2, s-au situat sub valorile limită anuale și sub valoarea medie zilnică – pentru SO2, tendința de
evoluție pentru acești poluanții fiind de menținere a concentrațiilor în aerul atmosferic sub valorile
limită conform Legii 104/2011. Pentru Pb în stația de fond industrial Copșa Mică – SB3, este evidentă
tendința de scădere a concentrației medii anuale în intervalul 2011-2015.
6.2. Identificarea măsurilor pentru menținerea calității aerului în Județul Sibiu
Măsurile de menținere a calității aerului din prezentul Plan sunt stabilite astfel încât prin minima
aplicare a acestora, nivelul fiecărui poluant să se păstreze sub valorile-limită și valorile țintă stabilite
prin legea 104/2011 pentru:SO2, NO2/NOx, PM10, PM2,5, CO, C6H6, Pb, As, Cd, Ni.
Propunerile de măsuri au fost selectate în funcție de relevanța pentru atingerea scopului prezentului
Plan, adică menținerea calității aerului,din planurile și strategiilela nivel naţional şi local aprobate
pentru a fi implementate până în anul 2020, dar au avut ca suport și rezultatele obţinute în urma
modelării dispersiei poluanților atmosferici pentru Scenariul A și Scenariul B propus (a se vedea cap.
6.3.1. și cap. 6.3.2.).
Astfel, în urma modelării dispersiei conform scenariului B, se constată că pentru menţinerea calităţii
aerului este suficientă implementarea de măsuri țintite pe sursele care au cel mai mare aport în emisiile
următorilor poluanți:
- pentru NO2 și CO– reducerea emisiilor din transportului rutier, în special prin reabilitarea şi
modernizarea infrastructurii de transport, asigurarea mobilităţii traficului, promovarea utilizării
mijloacelor alternative de transport (transport în comun, biciclete etc.), precum și a emisiilor
din încălzirea rezidențială și din industrie;
- pentru SO2 – prin aplicarea măsurilor de reducere a emisiilor din arderea combustibililor în
instalațiile termice rezidențiale și din industrie, cum ar fi măsuri pentru eficiență energetică –
instalații termice performante etc.;
- pentru C6H6 – prin aplicarea mpăsurilor de reducere a emisilor din surse de suprafață precum
manipularea și distribuția carburanților și din traficul rutier;
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
118
- pentru PM10 şi PM2,5– reducerea emisiilor aferente sectorului rezidenţial, prin extinderea
reţelelor de gaze naturale şi scheme suport pentru creşterea gradului de utilizare a resurselor de
energie regenerabile (energie geotermală, pompe de căldură, panouri solare etc.) în vederea
reducerii utilizării biomasei lemnoase în gospodăriile din mediul rural precum și prin aplicarea
unor măsuri de control a emisiilor din lucrările de reparații de drumuri;
- pentru Pb, As, Cd, Ni – prin aplicarea măsurilor de reducere a emisiilor din încălzirea
rezidențială și din industrie, precum și a emisiilor din transportul rutier.
După cum s-a evidențiat în cap. 6.1., o serie de măsuri au fost deja puse în aplicare prin intermediul
altor planuri și strategii la nivel național și local, sau sunt în curs de aplicare, astfel că în cap. 7 a fost
făcută o sinteză a acestor măsuri, listă care a fost completată cu propuneri de măsuri suplimentare
oportun a fi aplicate în tot județul Sibiu, în scopul reducerii emisiilor, acestea fiind sintetizate și
grupate în 12 domenii de aplicare:
1. Utilizarea terenurilor, planificarea urbană și a peisajului
2. Achiziții publice
3. Transport și infrastructură
4. Construcții
5. Eficiența energetică și iluminatul public
6. Organizarea spațiilor verzi
7. Salubrizare
8. Industrie și afaceri
9. Agricultură
10. Silvicultură
11. Comunicare / instruire
12. Monitorizarea poluării
Prin aplicarea măsurilor propuse în cap. 7 trebuie ca nivelul emisiilor la nivelul anului 2020 să se
situeze sub valorile limită și valorile țintă pentru poluanții de interes.
6.3.Scenarii de modelare a emisiilor de substanţe poluante
Pentru evaluarea și prognizarea calităţii aerului în judeţul Sibiu, s-au luat în considerare două scenarii,
care au fost stabilite conform informațiilor prezentate în cap. 6.1. și cap. 6.2.
a) Scenariu A.
Menținerea emisiilor poluante la nivelulanului 2014 – fără aplicarea unor măsuri de
menținere/reducere a emisiilor și fără dezvoltarea econimică și a infrastructurii de trafic rutier
în județul Sibiu.
b) Scenariu B.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
119
Prognoza emisiilor poluante pentru anul 2020 prin aplicarea măsurilor identificate în Planul
de menținere a calității aerului, în situația dezvoltării economice și a infrastructurii de trafic
rutier conform planurilor/strategiilor la nivel național și local.
Acest scenariu are în vedere intervenții la nivelul tutror categoriilor de surse:
b.1.surse staționare: agenți economici – prognoza de dezvoltare, cu suplimentarea
surselor de emisii.
b.1. surse de suprafață: instalații pentru încălzire rezidențială – utilizarea energiei;
b.2. surse liniare: trafic rutier – modernizarea infrastructurii și introducerea unor
mijloace cu nivel redus de poluare;
6.3.1 Scenariu A – Menținerea emisiilor poluante la nivelul anului 2014.
Acest scenariu se referă la menținerea situației existente în privința emisiilor la nivelul județului Sibiu
și drept urmare reflectă menținerea calității aerului în județ, la un nivel actual.
Menținerea emisiilor poluante în județ se referă la anul de referință – 2014 și are în vedere teoretic,
menținerea situației actuale și prognoza “zero” de dezvoltare economiciă, a infrastructurii de trafic și
în domeniul utilizării energiei. Pentru modelarea emisiilor poluante s-au utilizat datele aferente anului
2014, pentru care au fost puse la dispoziție datele.
Categoriile de surse analizate în cadrul planului s-au referit la cele trei categorii, respectiv:
- surse staționare (toate sursele fixe de emisie – coșuri);
- surse de suprafaţă (instalații termice pentru încălzire individuală în mediul urban și rural, stații
de distribuție carburanți, stații de epurare ape uzate, depozitul de deşeuri menajere, agricultură
etc.);
- surse liniare (transport rutier şi transport feroviar).
Tab. nr. 39 – Date de intrare pentru modelarea dispersiei – Prognoza de menținere a emisiilor poluante
la nivelul anului 2014(situația actuală) – Scenariul A Indicator Cantitatea totală de emisii (to/an)
Particule în suspensie – PM2,5
TOTAL PM2,5 / JUD. SIBIU 1906,36
surse staţionare 538,72
surse mobile 34,77
surse de suprafaţă 1332,87
Particule în suspensie – PM10
TOTAL PM10 / JUD. SIBIU 2266,94
surse staţionare 551,30
surse mobile 40,66
surse de suprafaţă 1674,98
Dioxid de azot
TOTAL NO2 / JUD. SIBIU 3452,89
surse staţionare 151,69
surse mobile 2920,48
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
120
Indicator Cantitatea totală de emisii (to/an)
surse de suprafaţă 380,72
Dioxid de sulf
TOTAL SO2 / JUD. SIBIU 354,08
surse staţionare 301,14
surse mobile 7,18
surse de suprafaţă 45,76
Monoxid de carbon
TOTAL CO / JUD. SIBIU 18493,55
surse staţionare 5474,26
surse mobile 3437,64
surse de suprafaţă 9581,65
NMVOC
TOTAL NMVOC / JUD. SIBIU 5414,6
surse staţionare 2383,19
surse mobile 401,58
surse de suprafaţă 2629,83
Benzen
TOTAL C6H6 / JUD. SIBIU 248,695
surse staţionare -
surse mobile 47,8008
surse de suprafaţă 200,8943
Plumb
TOTAL Pb/ JUD. SIBIU 7,4464
surse staţionare 7,3621
surse mobile 0,0187
surse de suprafaţă 0,0656
Arsen
TOTAL As / JUD. SIBIU 0,0556
surse staţionare 0,05315
surse mobile -
surse de suprafaţă 0,00245
Cadmiu
TOTAL Cd / JUD. SIBIU 0,0515
surse staţionare 0,0405
surse mobile 0,0005
surse de suprafaţă 0,0105
Nichel
TOTAL Ni / JUD. SIBIU 0,1566
surse staţionare 0,1316
surse mobile 0,0015
surse de suprafaţă 0,0235
Sursele de emisii de substanţe poluante şi caracteristicile acestora (dimensiuni constructive coşuri de
fum, viteza şi temperatura gazelor de ardere, coordonate geografice surse punctuale, surse de suprafaţă
şi liniare) şi emisiile de substanţe poluante aferente au fost introduse în modelul matematic utilizat
pentru dispersia substanţelor poluante în atmosferă. Precizăm că pentru fiecare sursă de emisie s-a
introdus regimul de funcţionare specific (ore/lună, în cazul surselor punctuale şi de suprafaţă) şi
variaţia sezonieră a traficului rutier (lună/an), modelul utilizat pentru dispersia substanţelor poluante
având activă această funcţiune.
Rezultatele modelării dispersiei, în Scenariul A, cu menținerea situației actuale sunt prezentate în
anexă.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
121
6.3.2. Scenariu B – Prognoza emisiilor poluante prin aplicarea măsurilor din Planul de menținere a
calității aerului – prognoza anului 2020
Prognoza emisiilor poluante pentru anul 2020 s-a facut în situația aplicării măsurilor identificate în
Planul de menținere a calității aerului, în situația dezvoltării economice și a infrastructurii de trafic
rutier conform planurilor/strategiilor la nivel național și local.
Acest scenariu a avut în vedere intervenții la nivelul tutror categoriilor de surse:
b.1.surse staționare: agenți economici – prognoză de dezvoltare, cu suplimentarea surselor de
emisii.
b.1. surse de suprafață: instalații pentru încălzire rezidențială – utilizarea energiei;
b.2. surse liniare: trafic rutier – modernizarea infrastructurii și introducerea unor mijloace cu
nivel redus de poluare;
Cuantificarea emisiilor generate la nivelul județului Sibiu, cu aplicarea măsurilor identificate în
planuri/strategii aprobate la nivel național și local, conform celor enumerate în cap. 7, s-a făcut după
cum urmează:
► b.1. Surse staționare
Pentru realizarea unei prognoze cu privire la emisiile generate din surse staționare, s-au utilizat date
statistice publicate de Comisia Națională de Prognoză – Proiecţia principalilor indicatori
economico-sociali în profil teritorial până în 2019 (mai 2016), date care privesc variația PIB în
intervalul 2014-2019 la nivelul județului Sibiu, ca expresie fundamentală a creșterii eonomice într-o
tară/regiune/județ. Pentru ca nu dispunem de alte informații oficiale privind creșterea economică
prognozată în județul Sibiu, care să includă producția industrială, care atrage după sine o majorare
teoretică a nivelului emisiilor la nivel local, s-a utilizat această sursă oficială de informații. În
consecință, conform indicatorului amintit, se prognozează o creștere de 3,6% a PIB, în intervalul
2014-2019 și în consecință o creștere proporțională a producției industriale și a emisiilor atmosferice
din această categorie de surse de la nivelul județului Sibiu.
► b.2.Surse de suprafață
Reducerea cu 20% a consumului de energie primară, până în anul 2020, prin aplicarea măsurilor
conform Planului de Acţiune pentru Energie Durabilă (PAED), 2014, aprobat de Consiliul Local al
Municipiului Sibiu și prin extinderea acestor măsuri la nivelul întregului județ, în măsura în care aceste
măsuri sunt aplicabile (a se vedea cap. 7). Se estimează reducere cu20% a emisiilor rezultate din
arderea combustibililor fosili la nivel de județ.
► b.3. Surse liniare
Conform Master Planul Infrastructură Rutieră județul Sibiu (cap. 6A Analiza impactului proiectelor
asupra mediului înconjurător, asupra mediului social, a celui economic și asupra turismului, tab.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
122
6B7), realizarea lucrărilor proiectate va genera o crestere cu cca. 6,3% datorate poluării generate în
anul 2020, față de anul 2014, în termeni de poluare însemnând o creștere cu 6,3% a emisiilor de
pulberi și gaze de eșapament. Conform Master Planului, în etapa de exploatare/operare se estimează o
creştere dar şi o redistribuire a traficului, fapt ce va conduce la o diminuare punctuală a concentraţiilor
de emisii în aerul înconjurător. Impactul general va fi de creştere a emisiilor poluante din cauza
vehiculelor prin intensificarea traficului. Impactul negativ se va manifesta în general în localităţile
traversate de infrastructură, iar în zonele dintre localităţi impactul este nesemnificativ.
Cu aplicarea măsurilor identificate prin planuri și strategii aprobate și implementate la nivel național și
local, precum și cu luarea în considerare a prognozelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere și de
dezvoltare economică a județului, s-a făcut modelarea dispersiei poluanțlor atmosferici utilizându-se
datele de emisie estimate empiric și prezentate în tabelul următor.
Tab. nr. 40 – Date de intrare pentru modelarea dispersiei – Prognoza emisiilor poluante pentru anul
2020 – Scenariul B Indicator Cantitatea totală de emisii (to/an)– prognoza 2020
Particule în suspensie – PM2,5
TOTAL PM2,5 / JUD. SIBIU 1661
surse staţionare 558
surse mobile 37
surse de suprafaţă 1066
Particule în suspensie – PM10
TOTAL PM10 / JUD. SIBIU 1953
surse staţionare 571
surse mobile 43
surse de suprafaţă 1339
Dioxid de azot
TOTAL NO2 / JUD. SIBIU 3565
surse staţionare 157
surse mobile 3104
surse de suprafaţă 304
Dioxid de sulf
TOTAL SO2 / JUD. SIBIU 355
surse staţionare 312
surse mobile 7
surse de suprafaţă 36
Monoxid de carbon
TOTAL CO / JUD. SIBIU 16990
surse staţionare 5671
surse mobile 3654
surse de suprafaţă 7665
NMVOC
TOTAL NMVOC / JUD.
SIBIU
4999
surse staţionare 2469
surse mobile 426
surse de suprafaţă 2104
Benzen
TOTAL C6H6 / JUD. SIBIU 211
surse staţionare -
surse mobile 51
surse de suprafaţă 160
Plumb TOTAL Pb/ JUD. SIBIU 7,68
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
123
Indicator Cantitatea totală de emisii (to/an)– prognoza 2020
surse staţionare 7,62
surse mobile 0,01
surse de suprafaţă 0,05
Arsen
TOTAL As / JUD. SIBIU 0,056
surse staţionare 0,055
surse mobile -
surse de suprafaţă 0,001
Cadmiu
TOTAL Cd / JUD. SIBIU 0,0505
surse staţionare 0,042
surse mobile 0,0005
surse de suprafaţă 0,008
Nichel
TOTAL Ni / JUD. SIBIU 0,1555
surse staţionare 0,136
surse mobile 0,0016
surse de suprafaţă 0,018
Situația prezentată în tabel este cea în care se aplică măsurile pentru reducerea cu 20% a energiei
consumate din surse primare, conform PAED extins la nivel de județ și conform Directivei pentru
Eficiență Energetică 2012/27/UE, situației în care se înregistreaza o creștere economică cu 3,6%,
reflectată în aceeași proporție în producția industrială, care generează proporțional creșterea emisiilor
atmosferice și în care se pun în aplicare măsurile din Master Planul Infrastructură de Transport, cu
creșterea cu 6,3% a emisiilor de pulberi și gaze de eșapament din trafic.
Prognoza emisiilor este făcută fără aplicarea altor măsuri identificate în prezentul Plan (a se vedea cap.
7), măsuri pentru care în mare parte nu s-au putut cuantifica efectele de reducere, neavând toate
informațiile necesare, deci se poate prognoza în anul 2020 o situație mai optimistă în cazul în care se
aplică toate măsurile identificate.
S-a facut modelarea dispersiei poluanților atmosferici, pentru măsurile de reducere a emisiilor pentru
atingerea obiectivelor Directivei pentru Eficiență Energetică 2012/27/UE, dar și luând în considerare
perspectiva de dezvoltare a județului. Nu s-au luat în considerare măsurile relevante din Plan (a se
vedea Tab. nr. 41), a căror eficiență nu a putut fi cuantificată cu exactitate, de aceea se așteaptă efecte
vizibile pozitive în situația aplicării integrale a acestora.
În concluzie, Scenariul B prezintă cea mai defavorabilă situație dacă se aplică măsurile aprobate la
nivel de județ, dar fără cuantificarea tuturor măsurilor de reducere identificate în prezentul
Plan.Rezultatele modelării dispersiei, în Scenariul B sunt prezentate în anexă.
7. PROPUNERI DE MĂSURI ALE PLANULUI DE MENȚINERE A
CALITĂȚII AERULUI 2016 - 2020
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
124
Tab. nr. 41 – Propuneri de măsuri pentru Planul de menținere a calității aerului în Județul Sibiu – perioada 2016-2020
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
1. UTILIZAREA TERENURILOR, PLANIFICAREA URBANĂ ȘI A PEISAJULUI
1.1
Planificarea utilizării terenurilor
ținându-se cont de climatul urban și
curenții de aer.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen lung
CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
1.2
Reactualizarea PUG-urilor în
conformitate cu Directivele UE
transpuse în legislaţia românească
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen lung CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Nr. PUG-uri
reactualizate
1.3
Respectarea condiţiilor de mediu
impuse în PUG-uri.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Număr de
amenzi
aplicate.
1.4
Realizarea unei structuri de utilizare a
solului echilibrată şi adaptată
necesităţilor economiei judeţene, ce
asigură utilizarea judicioasă şi
protecţia resurselor naturale, prin:
- consolidarea structurilor de
activităţi ale sectorului primar –
agricultură, piscicultură, silvicultură,
industrie extractivă – prin asigurarea
terenurilor destinate acestor funcţii
economice.
- asigurarea suprafeţelor necesare
zonelor destinate funcţiilor
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen lung CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
125
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
secundare prin extinderea
intravilanelor şi reconversia
activităţilor neperformante care
ocupă importante resurse funciare.
- dezvoltarea structurilor de activităţi
ale sectorului terţiar – turism şi
dotări publice – prin organizarea
optimă a zonelor destinate acestor
funcţiuni pentru a creşte importanţa
turismului în economia judeţului
Sibiu.
1.5
Realizarea unui raport optim între
suprafeţele construite şi zonele verzi
⟲ - la nivelul
localității
++
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Suprafață spațiu
verde.
1.6
Protecţia, conservarea şi valorificarea
optimă a fondului construit existent
prin studierea, evaluarea, reabilitarea şi
reconversia funcţională a acestuia.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen lung CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
1.7
Reglementarea prin HCJ a obligației
proprietarilor și administratorilor de
terenuri neutilizate timp de un an de a
le igieniza și de a asigura condițiile
pentru vegetalizare până la asigurarea
unei noi folosințe.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen scurt CL; CJ Sibiu; Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Număr de
amenzi
aplicate.
1.8
Înăsprirea sancțiunilor pentru cei care
dețin spații verzi și nu le întrețin.
⟲ - la nivelul
localității
Termen scurt CL; CJ Sibiu;
CJ al GNM.
Buget
local/fonduri
Îmbunătățirea
calității mediului.
Număr de
amenzi
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
126
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
+ europene aplicate.
1.9
Evitarea creării de noi zone cu poluare
industrială accentuată.
În situația dezvoltării unor astfel de
zone se impun perdele vegetale de
protecție perimetrale incintelor,
adecvate activităților și surselor de
emisie.
⟲ - la nivelul
localității
+
Permanent CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Suprafață de
teren împădurit.
1.10
Condiționarea dezvoltării zonelor
industriale prin aplicarea celor mai
bune tehnici în domeniu și utilizarea de
tehnologii prietenoase cu mediul (de
ex. energie regenerabilă, reutilizarea
apei, sisteme de depoluare performante
etc.)
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
1.11
Centru Economic Est: dezvoltarea
economică a Zonei Industriale Est din
mun. Sibiu prin amenajarea drumurilor
de acces, a reţelelor de apă şi
canalizare, a iluminatului public şi a
zonelor verzi.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
1.12
Crearea unor reţele de infrastructuri
tehnice moderne, în concordanţă cu
necesităţile comunităţilor locale şi cu
cerinţele de protecţie şi conservare a
mediului.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
127
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
1.13
Realizarea planului de mobilitate
durabilă în municipiile județului Sibiu
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen scurt CL Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
1.14
Dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor
dintre localităţi prin mărirea mobilităţii
pe căile de transport.
⟲ - la nivelul
județului
++
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Km realizați.
1.15
Realizarea infrastructurilor majore în
concordanţă cu traseele coridoarelor de
transport naţionale şi interregionale,
regionale şi interjudeţene.
⟲ - la nivelul
județului
++
Termen lung CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Km realizați.
1.16
Reglementarea și construirea
infrastructurii sigure de circulație
pentru biciclete în zone noi periurbane
și rurale care se reglementează prin
PUG sau PUZ. Pistele pentru biciclete
vor asigura conectarea zonelor
periurbane cu centrele urbane.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen lung CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Km realizați.
1.17
Aplicarea conceptului de de oraș
inteligent, conform PAED:
Smart District HIPODROM*, măsuri
şi planificarea punerii în aplicare a
măsurilor pentru următoarele module:
-eficienţă energetică în clădiri
publice şi iluminatul stradal, cu
integrarea utilizării surselor
regenerabile de energie SRE;
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
128
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
-cogenerare de înaltă eficienţă;
-electro-mobilitate;
-stocare a energiei;
-energie Infra-SocioMetrics;
-HUB – Sistem informatic integrat -
sisteme TIC de planificare şi
gestiune.
1.18
Propuneri legislative privind
distribuirea veniturilor obținute din
taxe și amenzi în urma neaplicării
măsurilor propuse prin plan, în fonduri
dedicate gestionării planului de
menținere a calității aerului.
⟲ - la nivelul
județului
+
Termen
mediu
CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
2. ACHIZIȚII PUBLICE
2.1
Achiziția de echipamente electrice și
electronice de clasă energetică A.
⟲ - la nivelul
județului
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
Instituții
publice.
Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
2.2
Achiziționarea de consumabile
reciclabile.
⟲ - la nivelul
județului
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
Instituții
publice.
Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
3. TRANSPORT ȘI INFRASTRUCTURĂ
A. Transportul public – Măsuri cu privire la tehnologia vehiculelor
3.1
Realizarea unui studiu de fezabilitate
privind oportunitatea introducerii
sistemelor nepoluante (electrice) de
transport în comun.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Realizat /
Nerealizat
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
129
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
3.2
Inlocuirea etapizată a mijloacelor de
transport public cu autobuze cu grad
redus de poluare (cu instalații GPL,
electrice etc.).
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen lung CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Nr. autobuze
achiziționate.
3.3
Modernizarea parcului auto şi a
managementului prin reducerea
consumului de energie, creşterea
numărului de călători şi creşterea
satisfacţiei călătorilor privind
condiţiile asigurate
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen lung CL; CJ Sibiu Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Realizat /
Nerealizat
B. Măsuri cu privire la infrastructura de trafic
3.4
Amenajarea şi sistematizarea
intersecțiilor majore de pe inelele de
circulație, modernizarea arterelor din
trama majoră.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Km realizați.
3.5
Prioritizarea modernizării drumurilor
judeţene conform Strategiei de
dezvoltare a județului Sibiu (Plan, cap.
5.1., pct. B)
⟲ - la nivelul
județului
++
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Km
modernizați.
3.6
Planificarea reabilitărilor de drumuri în
județul Sibiu, perioada 2014-2020
conform Strategiei de dezvoltare a
județului Sibiu, care să contribuie la
fluidizarea traficului.
⟲ - la nivelul
județului
++
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Km reabilitați.
3.7
Modernizarea drumurilor de acces
către zonele turistice şi sprijinirea
unităţilor administrativ-teritoriale
⟲ - la nivelul
județului
++
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
Reducerea
emisiilor din
Km realizați.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
130
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
pentru realizarea reţelelor de utilităţi
publice în zonele respective.
europene transport
3.8
Modernizare străzi şi reţele tehnico-
edilitare în municipiul Sibiu
(îmbunătăţirea legăturilor între
cartiere, centrul oraşului şi celelalte
zone de interes ale municipiului, prin
reabilitarea străzilor, a trotuarelor, a
zonelor verzi din ampriza străzii;
modernizarea reţelelor de apă şi
canalizare şi a iluminatului public).
⟲ - la nivelul
localității
++
Termen
mediu
CL Sibiu Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Km realizați.
3.9
Realizarea de sensuri giratorii in
municipii şi oraşe
⟲ - la nivelul
localității
++
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Nr. sensuri
giratorii.
3.10
Realizarea centurii ocolitoare a
municipiul Mediaş
⟲ - la nivelul
localității
++
Termen lung CL Mediaș;
CJ Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Realizat /
Nerealizat
3.11
Realizarea de pasarele auto ⟲ - la nivelul
localității
++
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Nr. pasarele
auto.
3.12
Studiu de trafic în mun.Mediaș ⟲ - la nivelul
localității
++
Termen
mediu
CL Mediaș Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Realizat /
Nerealizat
3.13 Realizarea de parcări subterane, ⟲ - la nivelul Termen lung CL Sibiu și Buget Reducerea Nr. locuri de
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
131
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
supraterane în zone centrale şi în
cartiere conform precizărilor din PUG
sau în alte zone identificate ca fiind
necesare.
localității
++
Mediaș local/fonduri
europene
emisiilor din
transport
parcare.
3.14
Replantarea aliniamentelor stradale în
interiorul localităților.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Km aliniament
realizat.
3.15
Extinderea pistelor de biciclete intre
principalele localitati din judetul Sibiu
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Km realizați.
3.16
Identificarea şi marcarea de trasee de
cicloturism in imprejurimile
principalelor orase din județ: Sibiu,
Medias, Agnita, Sălişte etc.
⟲ - la nivelul
județului
+
Termen scurt CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Km marcați.
3.17
Realizarea unui studiu de fezabilitate
privind oportunitatea de realizare a
unor piste pentru biciclete inter-
urbane, în special în zonele în care
există o migrație semnificativă a forței
de muncă dinspre zonele rurale spre
orașe
⟲ - la nivelul
județului
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Realizat /
Nerealizat
3.18
Extinderea pistelor de biciclete sigure
în interiorul localităților, în
conformitate cu precizările din PUG și
în centrele urbane unde acestea lipsesc.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Km realizați.
3.19 Extinderea, conectarea și securizarea ⟲ - la nivelul Termen CL; CJ Sibiu. Buget Reducerea Km realizați.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
132
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
căilor de rulare a bicicletelor, urmărind
atât funcția de recreere, prin acoperirea
zonelor culturale și de agrement, dar și
îndeplinirea necesităților zilnice de
transport.
localității
+
mediu local/fonduri
europene
emisiilor din
transport
3.20
Înființarea unor zone de parcaj sigure
pentru biciclete în zonele de parcări
auto, în vecinătatea instituțiilor
publice, a instituțiilor de învățamânt, a
centrelor comerciale și în zona centrală
a orașelor și satelor.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Nr. locuri
parcare.
3.21
Promovarea și înființarea unor stații
pentru închirierea de biciclete (bike-
sharing).
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen scurt CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Nr. stații
închiriere.
3.22
Realizarea infrastructurii necesare
pentru utilizarea vehiculelor electrice,
electro - bicicletele, segways
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Realizat /
Nerealizat
C. Măsuri cu privire la controlul traficului și planificare
3.23
Intensificarea transportului public prin
introducerea unor curse suplimentare
care să deservească toate cartierele
rezidențiale din orașe și să acopere
perioadele aglomerate, spre exemplu
perioade școlare, evenimente sezoniere
etc.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Nr. curse nou
introduse.
3.24 Realizarea unui studiu privind vitezele ⟲ - la nivelul Termen CL; CJ Sibiu. Buget Reducerea Realizat /
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
133
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
compatibile de rulaj pe străzile din
zonele aglomerate, în zone
rezidențiale, școli, instituții publice,
centre comerciale etc.
localității
+
mediu local/fonduri
europene
emisiilor din
transport
Nerealizat
3.25
Introducerea de tarife diferențiale
pentru parcări în zonele centrale ale
orașelor, comparativ cu zonele
periferice.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Realizat /
Nerealizat
3.26
Restricţionarea circulaţiei
autovehiculelor care efectuează
aprovizionări, numai pe timp de
noapte.
⟲ - la nivelul
localității
+
CL. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Număr de
amenzi
aplicate.
3.27
Elaborarea unor planuri pentru
devierea/decongestionarea traficului pe
arterele aglomerate în situații de
blocaje, intervenții/ reparații de
drumurii și rețele, accidente, alte
evenimente etc.
⟲ - la nivelul
localității
++
Termen scurt CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Realizat /
Nerealizat
3.28
Elaborarea unor planuri pentru
controlul traficului la tranzitarea
localităților de vehiculele cu gabarit
depăsit, trasporturi speciale etc.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Realizat /
Nerealizat
3.29
Înlocuirea materialului antiderapant
aplicat iarna (nisip), pentru reducerea
emisiilor de pulberi prin resuspensie
(de ex. utilizarea de clorura de calciu).
⟲ - la nivelul
județului
++
Termen scurt CL; CJ Sibiu;
CNADR.
Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor din
transport
Realizat /
Nerealizat
4. CONSTRUCȚII
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
134
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
A. Măsuri cu privire la clădirile in sectorul public
4.1
Măsurile de eficienţă energetică şi
reducerea a amprentei de carbon în
clădiri, ce urmează a fi propuse și vor
fi în conformitate cu PUG
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
4.2
Realizarea auditului energetic pentru
clădirile municipale şi etichetarea lor
energetică
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Nr. de clădiri
auditate și
etichetate.
4.3
Implementarea unui sistem de
management energetic al clădirilor
proprii
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
4.4
Reabilitarea termică a clădirilor
municipale
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Nr. de clădiri
reabilitate.
4.5
Modernizarea instalaţiilor de iluminat
interior utilizând echipamente eficiente
energetic
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
Instituții
publice.
Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
4.6
Utilizarea energiilor regenerabile
pentru prepararea apei calde şi energiei
electrice la clădiri publice
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
Instituții
publice
Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
B. Măsuri cu privire la clădirile în sectorul privat
4.7
Măsurile de eficienţă energetică şi
reducerea a amprentei de carbon în
⟲ - la nivelul
localității
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu.. Buget
local/fonduri
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
135
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
clădiri ce urmează a fi propuse și vor fi
în conformitate cu PUG
+ europene
4.8
Reabilitarea termică a blocurilor ⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Nr. blocuri
reabilitați
termic.
4.9
Modernizarea instalaţiilor de iluminat
interior utilizând echipamente eficiente
energetic
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
Agenți
economici
Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
4.10
Utilizarea energiilor regenerabile
pentru prepararea apei calde la casele
individuale
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
4.11
Aplicarea programului naţional ,,Casa
Verde”
⟲ - la nivelul
județean
+
Termen
mediu
A.P.M. Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Nr. de case
finanțate.
4.12
Promovarea etichetării energetice a
clădirilor existente
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
C. Măsuri cu privire la autorizarea/planificarea execuției construcțiilor
4.13
Emiterea de autorizaţii de construire
pentru documentaţiile de execuţie a
clădirilor noi care respecta cerinţele
Directivei EcoDesign şi performanțele
energetice conform legislaţiei în
⟲ - la nivelul
județului
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
136
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
vigoare.
4.14
Reguli de construire în oraș:
-Se vor impune condiții de refacere a
spaţiilor verzi afectate de diferite
lucrări de construcţii şi reparaţii.
-Pentru parcările și unitățile de
producție mari se vor impune plantări
perimetrale de arbori/arbuști.
-Pentru parcurile industriale și unitățile
poluante se vor impune plantărări
perimetrale de arbori/arbuști.
-Se vor elibera autorizații de construire
pentru centrele aglomerate (birouri,
centre comerciale), instituții, unități de
producție etc., cu condiția amenajării
unor spații de parcare securizate pentru
biciclete.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen scurt CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
4.15
În organizările de șantier se vor
impune condiții:
-Se vor folosi mijloace de izolare
pentru limitarea emisiilor de pulberi:
plase izolante, tobogane pentru moloz
și deșeuri de construcții, umectarea
suprafețelor generatoare de pulberi pe
vreme uscată.
-Se vor amenaja puncte de curățare a
roților autovehiculelor la ieșirea din
⟲ - la nivelul
localității
++
Termen scurt CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
137
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
șantier.
-Mașinile care transportă deșeurile din
construcții și material excavat vor fi
acoperite cu prelate.
4.16
Respectarea termenului limită pentru
executarea lucrărilor edilitare în
special a lucrărilor de reparație a
drumurilor publice. În cazul
nerespectării termenelor prevăzute se
vor prevedea sancțiuni pentru
antreprenor.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
5. EFICIENȚA ENERGETICĂ ȘI ILUMINATUL PUBLIC
A. Măsuri cu privire la eficiență energetică
5.1
Extinderea reţelei de alimentare cu
gaze naturale în toate comunele în
vederea diminuării poluării cu gaze de
ardere și pulberi de la coșurile de fum
a instalațiilor ce folosesc combustibil
solid (lemn).
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu; Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Km de rețea de
alimentare cu
gaz.
5.2
Reducerea consumului de combustibili
solid prin informarea și stimularea
conectării populației la rețelele de gaz,
acuolo unde acestea există.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
5.3
Eficientizarea energetică a clădirilor
publice prin reabilitarea termică și
utilizarea de energie din surse
regenerabile pentru prepararea apei
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
138
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
calde si a energiei electrice.
5.4
Creşterea eficienţei termice a claădirii
APM Sibiu - Proiect “Calea verde spre
dezvoltare durabilă”
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen scurt A.P.M. Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
5.5
Realizarea de sisteme de încălzire şi
răcire eficiente în clădirea APM Sibiu
– Proiect “Calea verde spre dezvoltare
durabilă”
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen scurt A.P.M. Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
5.6
Accelerarea programelor de
îmbunătăţire a eficienţei energetice a
clădirilor private prin informarea și
stimularea asociațiilor de locatari
pentru solicitarea fondurilor pentru
anveloparea construcțiilor de blocuri.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
5.7
Promovarea unor programe de
finanțare pentru realizarea de
acoperișuri verzi pentru construcțiile
noi și cele existente. Acordarea unor
facilități fiscale (de ex. reducerea
impozitelor) pentru clădirile care au
acoperișuri verzi.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
5.8
Modernizarea centralelor termice de
cvartal și dotarea acestora cu cazane cu
arzătoare cu emisii reduse de poluanți.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Nr. de centrale
termice.
B. Măsuri cu privire la iluminatul public
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
139
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
5.9
Instalarea de echipamente eficiente
energetic pentru iluminatul public,
extinderea reţelelor de iluminat public.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
5.10
Instalarea unor sisteme de iluminat
independente energetic (panouri
fotovoltaice).
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
5.11
Implementarea unor sisteme de
iluminat public verzi (cu sistem LED și
panou fotovoltaic) în toate comunele și
orașele județului.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
6. ORGANIZAREA SPAȚIILOR VERZI
6.1
Inventarierea anuală a suprafeţelor de
spaţii verzi şi revitalizarea acestora;
respectarea obiectivului de minim 26
mp spațiu verde/locuitor.
⟲ - la nivelul
localității
++
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Extindere spații
verzi, reducere
concentrație
poluanți,
îmbunătățirea
calității mediului.
Suprafața de
spațiu
verde/locuitor
6.2
Înierbarea terenurilor virane și a
terenurilor denudate, aflate în
administrarea primăriilor, a insulelor și
sensurilor giratorii de pe arterele de
trafic, a pastilelor verzi din jurul
arborilor din aliniament stradal.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen scurt CL; CJ Sibiu. Extindere spații
verzi, reducere
concentrație
poluanți,
îmbunătățirea
calității mediului.
Suprafață
înierbată.
6.3
Creşterea suprafeţelor perdelelor de
protecţie / aliniamente. Plantări de
arbori de aliniament, de-a lungul
⟲ - la nivelul
localității
++
Termen lung CL; CJ Sibiu;
DS Sibiu.
Extindere spații
verzi, reducere
concentrație
Km de
aliniament.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
140
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
arterelor de trafic, acolo unde se
pretează, indiferent de categoria străzii,
astfel încât să nu genereze riscuri
pentru siguranța circulației.
poluanți,
îmbunătățirea
calității mediului.
6.4
Regenerarea spaţiilor de loisir a
comunităţilor
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Extindere spații
verzi, reducere
concentrație
poluanți,
îmbunătățirea
calității mediului.
Nr. de spații
regenerate.
6.5
Elaborarea unui Ghid privind protecţia
şi punerea în valoare a peisajului din
judeţul Sibiu.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Extindere spații
verzi, reducere
concentrație
poluanți,
îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
6.6
Amenajarea cursului de apa şi a
malurilor râului Cibin (crearea unei
zone de agrement de-a lungul cursului
râului Cibin prin amenajarea zonei
verzi pe tot cursul râului, realizarea de
zone de relaxare, piste de biciclişti, alei
de promenadă şi iluminat public).
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Extindere spații
verzi, reducere
concentrație
poluanți,
îmbunătățirea
calității mediului.
Nr. de km
amenajați.
6.7
Creşterea de suprafeţe cu acoperişuri
verzi.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen lung CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Extindere spații
verzi, reducere
concentrație
poluanți,
Suprafață de
acoperiș vere
realizat.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
141
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
îmbunătățirea
calității mediului.
6.8
Cresterea suprafeţelor scuarurilor,
parcuri, zone verzi intre clădiri,
reamenajări spaţii verzi.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Extindere spații
verzi, reducere
concentrație
poluanți,
îmbunătățirea
calității mediului.
Suprafață de
spațiu
verde/locuitor.
7. SALUBRIZARE
7.1
Asigurarea unui grad de acoperire cu
servicii de salubrizare de 100% în
mediul rural.
⟲ - la nivelul
județului
++
Termen scurt CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
% de acoperire
7.2
Gestionarea corespunzătoare a
deşeurilor din construcţii şi demolări
astfel încât să se asigure un grad
minim de valorificare de 70% din
cantitatea totală a deşeurilor din DCD
nepericuloase.
⟲ - la nivelul
județului
++
Termen scurt CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
% de
valorificare.
7.3
Pregătirea pentru reutilizare şi
reciclarea deşeurilor menajere şi
asimilabile hârtie, metal, plastic şi
sticlă la un nivel minim de 50% din
masa totală.
⟲ - la nivelul
județului
++
Termen scurt CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
% de reciclare.
7.4
Monitorizarea permanentă a
modului de gestionare a colectării
deșeurilor.
⟲ - la nivelul
localității
++
Termen scurt CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu;
CJ GNM.
Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Număr de
amenzi
aplicate.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
142
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
7.5
Igenizarea căilor de rulaj și a
trotuarelor cu o frecvență care să
asigure împiedicarea depunerilor
aluvionare pe marginea
acostamentului, în special în
perioadele uscate (cel puțin săptămânal
în sezonul cald – pe arterele principale
din orașe și pe trotuare).
Salubrizarea stradală în zonele în care
prima bandă e ocupată de
autovehiculele staționate se va realiza
prin mijloace de aspirare și spălare cu
jet puternic de apă pe sub
autovehiculele parcate.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Suprafață
igienizată
7.6
Introducere etapizată de către firmele
de salubritate a mijloacelor mecanizate
de salubrizare a trotuarelor.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Nr. mijloace
mecanizate.
8. INDUSTRIE ȘI AFACERI
8.1
Asigurarea în zona obiectivelor
industriale a unor perdele vegetale de
protecție pentru reținerea pulberilor.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Suprafață
împădurită.
8.2
Amplasarea noilor proiecte de unități
industriale în afara aglomerărilor
urbane, și amplasarea acestora în
funcție de factori geografici prezentați
anterior astfel încât un rol important în
⟲ - la nivelul
localității
++
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
143
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
eliminarea, diluția, dispersia PM, NO2,
SO2, CO, benzenului, și metalelor
grele să îl ocupe procesele naturale de
autopurificare.
8.3
Adoptarea tehnologiilor nepoluante. ⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
A.P.M. Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
8.4
Montare arzătoare cu NOx redus
pentru instalațiile termice.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
Agenți
economici.
Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Nr. de arzătoare
8.5
Utilizarea celor mai avansate procedee
de eliminare a PM, SO2, NO2, CO,
benzenului, metalelor grele din gazele
reziduale rezultate în sectorul
industrial.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
A.P.M. Sibiu;
Agenți
economici.
Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
8.6
Întreținerea construcțiilor și
echipamentelor astfel încât pierderile
de energie să fie minime.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
8.7
Promovarea energiei curate şi
eficienței energetice în vederea
susținerii unei economii cu emisii
reduse de carbon.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
A.P.M. Sibiu;
Agenți
economici.
Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
8.8
Utilizarea de echipamente de ultimă
generație cu consum de energie scăzut.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu;
Agenți
Buget
local/fonduri
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
144
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
economici. europene
8.9
Încurajarea dezvoltări de proiecte de
producere a energiei electrice și
termice din resurse regenerabile
ecologice, în acord cu protecția
mediului.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu;
Agenți
economici.
Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
8.10
Încurajarea instalării de sisteme de
iluminat economice (LED, cu panouri
fotovoltaice etc.)
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu; Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
8.11
Reducerea emisiilor determinate de
alimentarea cu carburanți a
autovehiculelor
în stațiile de distribuție.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
A.P.M. Sibiu;
CJ GNM.
Buget
local/fonduri
europene
Reducerea
emisiilor.
Realizat /
Nerealizat
9. AGRICULTURĂ
9.1
Protecţia mediului în interacţiune cu
agricultura (inclusiv de conservare a
peisajului rural).
⟲ - la nivelul
județului
+
Termen
mediu
CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
9.2
Furnizarea de servicii de consiliere şi
consultanţă pentru agricultori.
⟲ - la nivelul
județului
0
Termen scurt CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Nr. de
persoane.
9.3
Plăţi agro-mediu pentru conservarea
peisajului rural tradiţional;
- înfiinţarea de plantaţii noi;
- prima împădurire a terenurilor
neagricole.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Extindere spații
verzi, reducere
concentrație
poluanți,
îmbunătățirea
Suma plătită.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
145
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
calității mediului.
9.4
Întocmirea amenajamentelor pastorale
pentru cca 180.000 ha pajişti din
domeniul public sau privat al
comunelor şi pajişti din domeniul
public sau privat al Agenţiei
Domeniilor Statului
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Nr. de
amenajamente
pastorale.
9.5
Descurajarea și amendarea practicilor
de curățare a terenurilor agricole prin
incendiere.
⟲ - la nivelul
localității
++
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
CJ GNM.
Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Nr. de amenzi
aplicate.
9.6
Monitorizarea la nivelul
administrațiilor locale a modului în
care se face depozitarea dejecțiilor și a
altor deșeuri din zootehnie.
⟲ - la nivelul
localității
++
Termen scurt CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
9.7
Încurajarea aplicării bunelor practici în
agricultură.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu;
CJ GNM.
Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
10. SILVICULTURĂ
10.1
Împădurirea terenurilor agricole
degradate aflate în proprietatea
administrațiilor locale.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen lung A.P.M. Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Suprafața
împădurită.
10.2
Creşterea suprafeţei acoperite cu
păduri în situaţiile în care acestea sunt
importante pentru asigurarea
condiţiilor de mediu şi de viaţă.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen lung CL; CJ Sibiu;
DS Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
146
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
10.3
Extinderea suprafeţei pădurilor în
special pe terenuri degradate improprii
culturilor agricole.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
DS Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Suprafața
împădurită.
10.4
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea
infrastructurii în domeniul forestier.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen lung CL; CJ Sibiu;
DS Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Km drum
forestier.
10.5
Încadrarea cu stricteţe a volumului de
recoltat din păduri în limitele stabilite
prin amenajamentele silvice.
⟲ - la nivelul
județului
++
Termen scurt DS Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
10.6
Întocmirea de amenajamente pentru
păşuni împădurite cu consistenţă mai
mare de 0,4.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
10.7
Plantaţii executate în terenuri
degradate, goluri sau suprafeţe
regenerate în urma tăierilor definitive.
⟲ - la nivelul
localității
++
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
DS Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Suprafața
împădurită.
10.8
Controlul respectării legislaţiei în
vigoare în domeniul pǎdurilor.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen scurt CL; CJ Sibiu;
DS Sibiu; CJ
GNM.
Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Număr de
amenzi
aplicate.
10.9
Iniţierea unor acţiuni susţinute de
valorificare a deşeurilor din lemn,
inclusiv a rumeguşului, pentru
diminuarea poluării mediului.
⟲ - la nivelul
localității
+
Termen scurt CL; CJ Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
10.10 Implementarea unui program de ⟲ - la nivelul Termen CL; CJ Sibiu; Buget Îmbunătățirea Realizat /
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
147
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
regenerare a parcurilor, pădurilor
limitrofe drumurilor naţionale şi
judeţene, a râurilor şi lacurilor şi a
perdelelor de protecţie a localităţilor.
localității
++
mediu DS Sibiu. local/fonduri
europene
calității mediului. Nerealizat
10.11
Reinventarierea suprafeţelor de fond
forestier proprietate privată care
necesită lucrări de împădurire şi
identificarea proprietarilor.
⟲ - la nivelul
localității
++
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
DS Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Îmbunătățirea
calității mediului.
Realizat /
Nerealizat
11. COMUNICARE / INSTRUIRE
11.1
Instruirea responsabililor cu privire la
gestionarea corectă a informaţiei de
mediu.
⟲ - la nivelul județ
+
Termen scurt CL; CJ Sibiu;
APM Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Conștientizarea
publicului asupra
efectelor poluării
Număr de
persoane
conștientizate
11.2
Elaborarea, actualizarea, monitorizarea
şi raportarea solicitărilor de informaţii
de mediu.
⟲ - la nivelul județ
+
Termen scurt CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Conștientizarea
publicului asupra
efectelor poluării
Realizat /
Nerealizat
11.3
Organizarea de seminarii, mese
rotunde, grupuri de lucru pentru
îmbunătăţirea relaţiilor inter-
instituţionale si a serviciilor oferite
publicului
⟲ - la nivelul județ
+
Termen scurt CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Conștientizarea
publicului asupra
efectelor poluării
Număr de
persoane
conștientizate
11.4
Activităţi de informare şi
conştientizare de mediu a grupurilor
ţintă.
⟲ - la nivelul județ
+
Termen scurt CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Conștientizarea
publicului asupra
efectelor poluării
Număr de
persoane
conștientizate
11.5 Activităţi de educaţie ecologică. ⟲ - la nivelul județ
++
Termen scurt CL; CJ Sibiu; Buget
local/fonduri
Conștientizarea
publicului asupra
Realizat /
Nerealizat
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
148
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
A.P.M. Sibiu. europene efectelor poluării
11.6
Inițierea de campanii de comunicare
pentru încurajarea achiziționării unui
vehicul cu grad redus de poluare:
promovarea vehiculelor EURO 5/6 și a
celor hibrid.
⟲ - la nivelul județ
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Conștientizarea
publicului asupra
efectelor poluării
Număr de
persoane
conștientizate
11.7
Promovarea activităților eco-educative
în instituțiile de învățământ, instituții
publice, dar și în rândul operatorilor
economici, cu privire la importanța
măsurilor de prevenire a poluării
aerului ambiant, inclusiv prin
promovarea unui transport nepoluant și
a măsurilor de extindere și întreținere a
spațiilor verzi.
⟲ - la nivelul județ
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Conștientizarea
publicului asupra
efectelor poluării
Număr de
persoane
conștientizate
11.8
Promovarea acțiunilor de voluntariat în
cadru organizat în activități vizând
supravegherea stării factorilor de
mediu, extinderea și întreținerea
spațiilor verzi publice, verificarea
implementării măsurilor prevăzute în
prezentul program, al altor programe,
planuri, măsuri legislative în legătură
cu poluarea aerului.
⟲ - la nivelul județ
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Conștientizarea
publicului asupra
efectelor poluării
Număr de
persoane
implicate.
11.9
Promovarea în mass-media a
acțiunilor, constatărilor, rezultatelor,
⟲ - la nivelul județ
+
Termen
mediu
CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
Conștientizarea
publicului asupra
Număr de
persoane
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
149
Nr.
măsură Măsuri
Impact asupra calității
aerului:
⟲ = amploare.
Mărimea impactului:
0 = scăzut;
+ = mediu;
++ = mare.
Implementare
și intrare în
vigoare
Responsabil Surse de
finanțare Rezultat așteptat
Indicator de
monitorizare
dezbaterilor, în scopul formării unei
culturi a respectului față de mediu,
responsabilizării cetățenilor.
europene efectelor poluării informate.
11.10
Informarea și conștientizarea
populației cu privire la nivelul real al
calității aerului și la implicațiile asupra
sănătății umane.
⟲ - la nivelul județ
+
Termen scurt CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Conștientizarea
publicului asupra
efectelor poluării
Număr de
persoane
conștientizate.
11.11
Realizarea unui studiu privind
evaluarea expunerii populației la
poluarea aerului cu particule în
suspensie (PM10 şi PM2.5) şi a
impactului poluării cu aceşti poluanți
asupra sănătății populației din județul
Sibiu.
⟲ - la nivelul județ
+
Termen scurt CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Conștientizarea
publicului asupra
efectelor poluării
Realizat /
Nerealizat
11.12
Conştientizarea publicului cu privire la
importanţa aplicării măsurilor de
reducere a poluării aerului.
⟲ - la nivelul județ
+
Termen scurt CL; CJ Sibiu;
A.P.M. Sibiu.
Buget
local/fonduri
europene
Conștientizarea
publicului asupra
efectelor poluării
Număr de
persoane
conștientizate.
11.13
Stimularea/ încurajarea conceptului
”împărțire a autoturismului” pentru
reducerea traficului în orele de vârf.
⟲ - la nivelul județ
+
Termen
mediu
A.P.M. Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Conștientizarea
publicului asupra
efectelor poluării
Număr de
persoane
informate.
12. MONITORIZAREA POLUĂRII
12.1
Asigurarea funcționării continue a
rețelei de monitorizare a calității
aerului la nivelul județului, pentru
asigurarea unei capturi relevante de
date pentru toți poluanții de interes.
⟲ - la nivelul județ
++
Termen scurt A.P.M. Sibiu. Buget
local/fonduri
europene
Diminuarea
emisiilor de
poluanți
Realizat /
Nerealizat
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
150
BIBLIOGRAFIE
1. Barnea M., Ursu P., Protecţia atmosferei împotriva impurificării cu pulberi şi gaze, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1969;
2. Jelev J., Mediul înconjurător, vol. II, nr. 1-2, 1991;
3. Moldoveanu, Anca Maria, Poluarea aerului cu particule, Editura Matrix Rom, 2005;
4. Savii C., Sacii G.. Modelarea şi simularea poluării aerului, Ed. Presa Universitară Română,
Timişoara, 2000;
5. Trufaş Constanţa, Calitatea aerului, Editura Agora, Călăraşi, 2003;
6. Tumanov S., Calitatea aerului, Editura Tehnică. Bucureşti, 1979;
7. Untea, I. – Controlul poluării aerului, Editura Politehnica Press, București, 2010;
8. Untea, I., Purificarea gazelor reziduale. Editura Printech, Bucureşti, 2002;
9. Voicu, V., Combaterea noxelor în industrie, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002;
10. Voicu V., 1994, Agenda pentru combaterea noxelor în indirstric Editura Tehnică, Bucureşti;
11. European Commision, Integrated Pollution and Control: Reference Document on Best
Available Techniquesfor Large Combustion Plants, 2006;
12. *** Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, 2002, Normativ din 25 iunie 2002, privind
stabilirea valorilorlimită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului
de sulf, dioxidalui de azot şi aoxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5),
plumbului, benzenului, monoxidului de carbon, şiozonului în aerul înconjurător, Bucureşti;
13. www.apmsb.anpm.ro
14. www.caleaverde.ro
15. www.calitateaer.ro
16. www.cjsibiu.ro
17. www.europa.eu
18. www.insse.ro
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
151
LEGISLAȚIE
Legilația națională
Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
Ordinul MMDD nr. 1095/2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea
indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publicului;
Ordinul MMGA nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în
aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;
Hotărârea nr. 257/2015 privind Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a
aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității
aerului;
Ordinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1206/2015 privind aprobarea
listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de
gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea
104/2011;
Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale.
Legislația UE
Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru
Europa
Directiva 1996/62/CE privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător
(directiva-cadru)
Directiva 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi
oxizii de azot, pulberile în suspensie şi plumbul din aerul înconjurător (directiva fiică 1)
Directiva 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen şi monoxidul de carbon din
aerul înconjurător (directiva fiică 2)
Directiva 2002/3/CE privind ozonul din aerul înconjurător (directiva fiică 3)
Directiva 2004/107/CE privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile
aromatice policiclice în aerul înconjurător (directiva fiică 4)
Directiva 1994/63/CE privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV)
rezultaţi din depozitarea benzinei şi transportul acesteia de la terminale la staţiile de
benzină;
Directiva 2010/75/CE privind emisiile industriale (IED);
Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (Directiva
IPPC).
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
152
GLOSAR DE TERMENI
aer înconjurător - aerul din troposferă, cu excepţia celui de la locurile de muncă, astfel cum
sunt definite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru locul de muncă, unde publicul nu are de regulă acces şi pentru care se aplică
dispoziţiile privind sănătatea şi siguranţa la locul de muncă;
aglomerare - zonă care reprezintă o conurbaţie cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori
sau, acolo unde populaţia este mai mică ori egală cu 250.000 de locuitori, având o densitate a
populaţiei pe kmp mai mare de 3.000 de locuitori;
amplasamente de fond urban - locurile din zonele urbane în care nivelurile sunt
reprezentative pentru expunerea, în general, a populaţiei urbane;
arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren - cantitatea totală a acestor elemente şi a compuşilor
lor, conţinută în fracţia PM10;
compuşi organici volatili (COV) - compuşi organici proveniţi din surse antropogene şi
biogene, alţii decât metanul, care pot produce oxidanţi fotochimici prin reacţie cu oxizii de azot
în prezenţa luminii solare;
contribuţii din surse naturale - emisii de poluanţi care nu rezultă direct sau indirect din
activităţi umane, incluzând evenimente naturale cum ar fi erupţiile vulcanice, activităţile
seismice, activităţile geotermale, incendiile de pe terenuri sălbatice, furtuni, aerosoli marini,
resuspensia sau transportul în atmosferă al particulelor naturale care provin din regiuni uscate;
depuneri totale sau acumulate - cantitatea totală de poluanţi care este transferată din
atmosferă pe suprafeţe cum ar fi sol, vegetaţie, apă, clădiri etc, cu o anumită arie, într-un
anumit interval de timp;
emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate în aerul înconjurător prin ferestre, uşi şi alte orificii,
sisteme de ventilare sau deschidere, care nu intră în mod normal în categoria surselor dirijate de
poluare;
emisii din surse fixe - emisii eliberate în aerul înconjurător de utilaje, instalaţii, inclusiv de
ventilaţie, din activităţile de construcţii, din alte lucrări fixe care produc sau prin intermediul
cărora se evacuează substanţe poluante;
emisii din surse mobile de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurător de mijloacele de
transport rutiere, feroviare, navale şi aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare
cu ardere internă;
emisii din surse difuze de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurător din surse de emisii
nedirijate de poluanţi atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii
şi alte surse care nu au fost definite specific;
evaluare - orice metodă utilizată pentru a măsura, calcula, previziona sau estima niveluri;
hidrocarburi aromatice policiclice - compuşi organici formaţi în totalitate din carbon şi
hidrogen, alcătuiţi din cel puţin două cicluri aromatice condensate;
indicator mediu de expunere - nivelul mediu determinat pe baza unor măsurări efectuate în
amplasamentele de fond urban de pe întreg teritoriul ţării şi care oferă indicii cu privire la
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
153
expunerea populaţiei. Acesta este utilizat pentru calcularea ţintei naţionale de reducere a
expunerii şi a obligaţiei referitoare la concentraţia de expunere;
marjă de toleranţă - procentul din valoarea-limită cu care poate fi depăşită acea valoare,
conform condiţiilor stabilite în legislație;
măsurări fixe - măsurări efectuate în puncte fixe, fie continuu, fie prin prelevare aleatorie,
pentru a determina nivelurile, în conformitate cu obiectivele de calitate relevante ale datelor;
măsurări indicative - măsurări care respectă obiective de calitate a datelor mai puţin stricte
decât cele solicitate pentru măsurări în puncte fixe;
mercur total gazos - vapori de mercur elementar şi radicali gazoşi de mercur, de exemplu din
compuşi de mercur solubili în apă care au o presiune de vapori suficient de mare pentru a exista
în faza gazoasă;
nivel - concentraţia unui poluant în aerul înconjurător sau depunerea acestuia pe suprafeţe
într-o perioadă de timp dată;
nivel critic - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, care dacă este depăşit se pot
produce efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar fi copaci, plante sau
ecosisteme naturale, dar nu şi asupra oamenilor;
obiectiv pe termen lung - nivelul care trebuie să fie atins, pe termen lung, cu excepţia
cazurilor în care acest lucru nu este realizabil prin măsuri proporţionate, cu scopul de a asigura
o protecţie efectivă a sănătăţii umane şi a mediului;
obligaţia referitoare la concentraţia de expunere - nivelul stabilit pe baza indicatorului
mediu de expunere cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătăţii umane, care
trebuie atins într-o perioadă dată;
oxizi de azot - suma concentraţiilor volumice (ppbv) de monoxid de azot (oxid nitric) şi de
dioxid de azot, exprimată în unităţi de concentraţie masică a dioxidului de azot ( µg/mc);
odds ratio (OR) – nu are traducere consacrată în limba română; se folosește termenul de
raportul cotelor; odds ratio este raportul între cota de îmbolnăviri la cei expuşi şi cota de
îmbolnăviri la cei neexpuşi (la un poluant de exemplu);
planuri de calitate a aerului - planurile prin care se stabilesc măsuri pentru atingerea valorilor
limită sau ale valorilor ţintă;
planuri de menţinere a calităţii aerului – planuri care conţin măsuri pentru păstrarea
nivelului poluanţilor sub valorile-limită, respectiv sub valorile-ţintă şi pentru asigurarea celei
mai bune calităţi a aerului înconjurător în condiţiile unei dezvoltări durabile;
PM10 - particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum
este definit de metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM10, SR EN 12341, cu un
randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 10 µm;
PM2,5- particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum
este definit de metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM2,5; SR EN 14907, cu un
randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 2,5 µm;
poluant - orice substanţă prezentă în aerul înconjurător şi care poate avea efecte dăunătoare
asupra sănătăţii umane şi/sau a mediului ca întreg;
prag de alertă - nivelul care, dacă este depăşit, există un risc pentru sănătatea umană la o
expunere de scurtă durată a populaţiei, în general şi la care trebuie să se acţioneze imediat;
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
154
prag de informare - nivelul care, dacă este depăşit, există un risc pentru sănătatea umană la o
expunere de scurtă durată pentru categorii ale populaţiei deosebit de sensibile şi pentru care
este necesară informarea imediată şi adecvată;
prag superior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, se
poate utiliza o combinaţie de măsurări fixe şi tehnici de modelare şi/sau măsurări indicative;
prag inferior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, este
suficientă utilizarea tehnicilor de modelare sau de estimare obiectivă;
substanţe precursoare ale ozonului - substanţe care contribuie la formarea ozonului de la
nivelul solului, unele dintre ele fiind prevăzute la lit. B, anexa nr. 9 din Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului;
titular de activitate - orice persoană fizică sau juridică ce exploatează, controlează sau este
delegată cu putere economică decisivă privind o activitate cu potenţial impact asupra calităţii
aerului înconjurător;
ţinta naţională de reducere a expunerii - reducerea procentuală a expunerii medii a
populaţiei, stabilită pentru anul de referinţă cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra
sănătăţii umane, care trebuie să fie atinsă, acolo unde este posibil, într-o perioadă dată;
valoare-limită - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, în scopul evitării şi prevenirii
producerii unor evenimente dăunătoare şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi
a mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadă dată şi care nu trebuie depăşit odată ce af ost
atins;
valoare-ţintă - nivelul stabilit, în scopul evitării şi prevenirii producerii unor evenimente
dăunătoare şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg, care
trebuie să fie atins pe cât posibil într-o anumită perioadă;
zonă - parte a teritoriului ţării delimitată în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului
înconjurător;
zona de protecţie - suprafaţa de teren din jurul punctului în care se efectuează măsurări fixe,
delimitată astfel încât orice activitate desfăşurată în interiorul ei, ulterior instalării
echipamentelor de măsurare, să nu afecteze reprezentativitatea datelor de calitate a aerului
înconjurător pentru care acesta a fost amplasat;
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
155
ABREVIERI
APM – Agenția pentru Protecția Mediului;
AEM – Agenția Europeană pentru Protecția Mediului;
ANM – Administrația Națională de Meteorologie;
CE – Comisia Europeană;
CNADNR - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România;
DJSP – Direcția Județeană de Sănătate Publică;
GIS – Sistem Geografic Informatic;
INS - Institutul Național de Statistică;
IPPC – Controlul Integrat al Poluării;
MAPM – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;
MDA - Modelul de Dispersie Atmosferică
OMS – Organizația Mondială a Sănătății
PUG – Plan de Urbanism General;
RNMCA - Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului;
SNEGICA - Sistemul Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității Aerului;
SNIEPA – Sistemul Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți;
SNMCA – Sistemul Național de Monitorizare a Calității Aerului;
SMID – Sistem de Management Integrat al Deșeurilor;
UAT – Unitate Administrativ Teritorială;
UE – Uniunea Europeană.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
156
SUBSTANȚE, UNITĂȚI ȘI PARAMETRII
As – Arseniu;
Cd – Cadmiu;
CO – monoxid de carbon;
CO2 – dioxid de carbon;
COV – compuși organic volatili;
C6H6 – benzen;
Hg – mercur;
NOx – oxid de azot;
NMVOC – compuși organici volatili nemetalici;
NH3 – amoniac;
Ni – nichel;
O3 – ozon;
PM10 și PM2,5 – pulberi în suspensie;
Pb – plumb;
SOx – oxid de sulf;
UV – ultra violet.
Unități de măsură
TºC – temperatura exprimată în grade Celsius;
mm – milimetri;
m/s – metri pe secundă;
mg/m3
– miligrame pe metru cub;
µg/m3 – micrograme pe metru cub;
ng/m3 – nanograme pe metru cub;
kg/an – kilogram pe an;
t/an – tonă pe an;
kW – kilowatt;
MW – megawatt.
CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)
157
ANEXE