SMWitiiers, va ew ae trei se» daţatra tri ia aaptetaai».

f« a . j j ^ m e f a t i u n e ,

lîafNga . . . . . . . . 8 8 . v. a idVasn iu. v i i .

a i . » . » . f«trt Ityiiili il rtraiaatatt; tiitrsgii ." l i c V . á . ifükttáaaaa .'. . . . « i . V . a.

Pestar domîneca in 8. iuniu, 27 maiu 1873, Prenmneratiuni se faon la toti dd. oorei-pnndinti ai noştri, ai de a dreptnln la Re-dactinne BtatlonaffaMe Ut. 1, nade sunt a se adresaşi oorespnndintiele, oe pri-•eseu Redaotinnea, adminiatratianea sén speditor'a; câte vor fi nefranoate, nu ae vor primi, éra oele anonime nn se vor p oblici

Pentrn anunole si alte oomnnieatinni da interesu privata — se respunde câte 7 er. de linia; repetirile se faou on pretiu ica-diutn. Pretiulu timbrului oâte 80 or. pen­

trn ana data ae anteeipa.

Festa, in 7 iuniu n. 1873.' Iţavo \ â fcamai oblu spre tienta, lern; puneţi dreptatea, ruşinea, omeni'a — la o parte; — ce li si

I treime domniloru, stepanitori ma-nebunii d'asţea; au grati'a Im-sj -~ de buna séma aprobarea

:! Qblu deci, navala a supr'a — afu-

de nemagiari din tiér'a ma-

Dlu ŞzendeiBéla, Ministrulu militie-, Ţn|go honvédi, iu âplausulu démo­nra şi reactiunariloru magiari — a i4iile trecatele unu ukaz, cum dicu , pentru magiarisarea seriősa a tni-

£ria aoel'a respica, câ pentru in-ş'a potntu intemplá si tolera,

b i ^ adecă a amăgi pre majoritatea jikyţre poporale nemagiare!) ca la

j é se aplice oficieri a) cari nu S'a magiara; acuma insa acestu

fŞP a înoetaţu; fie-care oficieriu este 14 invetiâ limb'a magiara. câtu enâV; „éra pana atunciâ, ori-ce \isntu pentru acei ce nu sciu Urn­iră cu recerut'a perfecţiune, este

mai frarooBu, — desi, dupa de citu onorabilu modu, d'a im­

itarea nemagiatfloru si ne-dW la mÖiti'a tíeréi, si d'a

turilede oficieri, supe-, pentru natffîttea céa alesă

BÄi^ diuVcat* reprdilucemtî '^•o&aXtâma ticire, nu póté'

descóperr hraigüatffrnea câ, ineY esércít&lörtt miliţiei, s'a

, Wttnca «nit oficieri riau sciutu sé éga cu feciorii de sub comand0a

st—iíaú'sautwnicisé promneia J'tk comanda!

BiVtóévéVtil'n&ríéiéandahi, si ctóár bybáru'ttte, ca ofitieriulU sé nu

am^á'1tritítielaru de sub condu-" •m Dar óre nfilitrele; feciorii de

'W#W<orl^ 7^t«rfmfe magiari f 2M- ei iamatoritate prevaliüte strnt

flori, ttnt Mi poporului ptitrier. sa proprie natiunalitate —

i'tt'egal« inreptatító. t>i»e, domniloru: cum socotiţi

_ ci' ^«clerR sé se iátíeléga cu némánkra m limb'a vóstra, pre

Vreţi sé fiti drepţi: ei bine, de ce » nn comanda, pre cum a fostu oea' âbsoîutîstioa, o a — fie-

Hu si fi$> dttoriu a sei limb** i # ibmpim trup'a la caré servesce f

"Htée dreptate i'u dóré pre ma-sf toarne pre „Ellenőr* si pre

BeHa, oi — de magiarime si ma-

stepalnii de astadi a poterei — vor a-si mari si asecurá chiar numai aloru lédia si potere !

Se lucra — pentru d'a face lumea, si pre bietele popóra se eroda, câ ejta a se réalisá o intentiune buna, monda, drépta; «— pre caada tote, dar tóteJAia^ nele, deştepta numai prepusuri #re/«, pre­pusuri oâ, are se fie o urita mistifica-tiune1, o păcălire, o ucidere!

Noi am disu candu am luatu prim'a cunoseiintia despre proiectele de lege ale guverniului magiaru- in acesta privintia, câ formularea séu Btilisarea aceloru pro­iecte, infacÍ8Íadia o completa confusúene care nu pÖ'te sé fie, de câtu din adinsu.1

N'a fostu de lipsa séadaugemu, câcisete unu lucru cunoscutu - - d e candu lumea, prin esperiintia, cumca unde din adinsu se scrie confusu, nu se face din cugetu bunu! „Clara pacta — boni amici," — firesce: „non clara, non boni !"

Mereu ceea-ce noi, la prim'a vedere am observata si pronunciatu, vinu a re-ciftiOBce sî alţii, si a ni descoperi chiar intemplâri secrete in lucru.

Dupa nN. Fr. Presse," — (a sevedó nrulu de séra, de mercuri'a trecuta,) clu-bulu deákistiloru a alesu cu scrupulosi-tate o comisiune din sinulu seu, carea*— adăpata in secretu cu invetiatur'a necesă-ria asupra insemnetatei aceloru acte, membrii ei, ca totu atâti apostoli, vor avé a siopti prin secţiuni informathmile re-icerute! — (Pupa reeultatulu secţiuni-

•dutteTé némtíulai din Viena—- dd' k > infortnatu.J

Apoi acrie corespundai te ie numi­tei foi:

„Propunerile au scopulu, a tiené £ontu de voi'a monarchului, respicata la-muritu; a căscigâ simpatiele poporatiunei si a alină bânuelele acelia."

Vine clubulu stângei centrale, si — dice totu acést'a s\ elu. Presté totu paro-

niei, in care urmare biét'a Transilvania si este ingenunchiata ca nici una alta tiéra!

Noi, fora a avé timpu si ocasiune destula pentru d'a strudiâ proiectele din firu in peru,' dupa o fugitiva percurgere si essaminare a causei, siepte punturi aflâmu mai vertosu vatematórie si cari cu ori ce pretiu ar trebui modificate. Aceste sunt :

1.: Sfasiarea teritoriului ai impartirea lui printre patru comitate — este o adeverata uci­dere politica a poporatiunei din granitia, carea astfeliu devine pred'a ianiciariloru magiari de prin comitate!

2. Amestecătura justiţiei austriace cu cea magiara nesmintitu avendu se producă unu caote juridicii si o nesecurantia infricosiata de dreptu, —- cu ori-ce pretiu trebue impedecata.

3. împărţirea in dóue a peduriloru si pasciuniloru, pana acum dupa dreptu, intrege folosite de poporu si recunoscute de posesiuni ale granitici si ale granicieriloru, — este pen­tru granicierii din Banatu si Baciu, o adeve­rata despoiare de dreptu; — pentru c i acea nn'a diumetate, ce — se dice oi remane pro­prietate a statului, remane in fapta proprietatea magiarismului detcompifftetoriu de naţiuni, si acest'a dupa firea lui are si ae servesc» de ace­ste bunuri ale grauitieriloru chiar pentru dea-ii nimici pre aceştia — prin colonii, legi si insti­tute magiare) Trebue deci prin tote posibilele medilóoe stăruiţii, oa diumetateafde posesiune ett este re se detraga granicieriloru si comune­lor» loru, se fie reserva ta culturei poporului si a teritoriului loru. NuMai^tim aetfeliWe dispo-sitiune se póté justifica luarea de la poporu a unei diumetiti!

1 4. Scólele din granitia - de candu sunt an fostu scóle natiunali si confestiunali; —, e^u*> pri» «a*M*le-demniIor!i est» ea ele se se esoamotedie de scóle comunali simultan», ade­că, se se înstrăina de oatra biserica si de sub administratiunea poporului. O oeiaina formale, oaréa — ori-oum trebue impedecata, seu — cele pucinu timbrata in Dieta de aceea ce e. —

5. In granitia nu es iste poporu, nioi iu-tieligintia, nici autorităţi oari se soia limb'a

Pa par' câ e: ,,Sé votâmu tote cum se propunu, confusu si incuraatu; — numai

.tMm^ianUtnrtmvgiarifZ^« a i a v r u 0 <¥ta ^ ^~^iti,ck 1 • ™ . ... * ,x. .mi apoi »ot ne prtcepemu a aplică si aplica

legea ! <y Prin aceste aparitiuni, din capulu lo­

cului se aréta precarie si dübió&e chiár si concesiunile ce la părere ici-coliá se o/eiru; de unde „Nr. Fr. Presse,'1 desî iu grósa anücía cu stépanii noştri din Buda-Pesta, n u scie sé-si eBplice aceăte aparitiuni de câtu: „Din trăsura prin­cipiale a intregei politice magiare, car1%a tiene nivelarea si centralisärea de medi-locu, ér magiarisarea de scopu fifoale.u

Astfeliu dara afacerea granitici este pre cea mai buna cale, d'a deveni4 o nóua, grasa bucatura Molochului ma­giaru, unu paBu giganticu a culturei asi­atice spre Oriinte.!

De aeeea noi, ' nu putemu destuii?' de sonora a ni redicá vócea — in susu si in diosu, si a nume câtra cei bieţi pu-cini deputaţi romani de inima, ce au mal potutu străbate — ca prin urechile acu-

magiara. cioi nu essistu magiari; dom-

[ojkéeriv

Ér — hteâiu pentru comanda, dom-ri, orbiţi da Ddieu, — déca

,ca ofirieritdu Jé nu scie lim-apoi este si absurdu si bar-

cohaniiă'wtr'o limba, pre care meri mare a miliţiei n'o pricepe.

*Ve aeétt'a, oaci este unu ade-- smatu ca Ddreul —

tet\\ »»•.Vir. n l l t l i

iruimu c a ­le marea in terét

pÄEW'Ä'M ér fwaittfa! - nu he prinde mi-

resare a politiciloru ora —- pentru acesta tema seu

[ţm tocmai este la ordinea dilei. iToera dt preste unu miUionu de

€00 miile pătrate; de b$é' étsmms, âsswHare si "unoni p^poiiit^^rfnc'árí-

lui — in Diet'a magiara, si a striga Bagati sém'a, bagati sém'a! Puneti-ve tote poterile, încercaţi, mişcaţi töte, ca sé impedecata reulu si nedreptulú si sé de-lăturati periclutu — de la poporu si de la patria!

Pre câtu este conoscutu din repor­turile foiloru guvernementali, deákistii numai unu emendamentu séu adausu mai de frunte au se faca la propunerile guverniului, acei'a adecă, ca guverniu­lui, in câtu pentru organisarea granitici conformu legiloru, fceloru confuse!) se

fee acorde mana libera, — sciţi, cum s'a fioütn acú 5 ani in privinti'a Transilva­

nii magiari insa au sé-si bage limb'a acolo în­dată, — nu numai ca se magiarisedie, ci sl ca si eschida de la posturile publice si de la influintia pre natiunali si sé-si postediu acolo pre cărturarii loru proletari ai pre renegaţi de prin tote pirti le tierei, pre oortasii si spionii loru! — Aoest'a sl pentru patria, sl pentru dreptate si umanitate trebue irapedeentu, ce-rendu-se in pirtile fostei granitie cea mai de­plina libertate de limba in tóta administra­tiunea. —

6. Representarea in Dieta cu câte unu de-pntatu dupa câte aprópe 100,000 da suflete, — pre oandu legea ungurésoa de la 1848 dispune câte unu representante dupa 30,000 de suflete, — inca invederédia cuget ulu ne-amiou si nedreptu alu domniloru magiari catra popo-ratitrnea fostei granitie. Unu scaunu sassescu seUISecuescu de 10 séu 15,000 de suflete, tra­mite duoi deputaţi; unu omsielu magiaru de câteva sute de suflete, tramite unulu: Comita-tulu romanu alu Severinului do 110,000 si cer­curile romane-aerbesci de Biscrioa-alba si de PanCiova, de câte 80—90,000 de suflete, sé alba ér numai oâte unu deputatu!

Aoest'a ar fi — liuu diau — lotrCa poli­tica] Trebue deci luoratu din tote poterile ca eh se faca dreptate. — NB! Ceea-ce legea de la 1848 dispune despre granitia, oa adeoa fie-care regimentu se alega câte unu deputatu, este pentru acele pirti ca militari, nu ca civili. éoa essemplu in Naseudu si Fagarasiul In fine

7. Dé;a domnii magiari voescu si tienu la aceea ca lumea sâ-ii creda — intr'adevern oonstitutiunali si onorabili, apui — sé se ferós-ea d'a decide căuşele unui poporu, fora de re-preseritantii, liberii aleşi ai aceluia ! —

Faoemu apelu solenu si seriosu, de­putatiloru romani! Precum potu vedé, se lucra de cestiuni, de interese vitali, cepri-vescu de aprópe, de adreptulu chiar — unu numeru de 175,000 de romani.

Fie-care sé fie la locu-si, fie-care sé-si faca detorinti'a — ca romanu si ca omu de omenia!

Noi -- ni-am facutu a nóstra. — Desbáterea este la usia! —

Pesta, >n 6 iuniu n. 1873. Multe colóne implu foile oele mari, deipre

feliu de feliu de oombinatiuni asupra intelnireî de astadi in Viena a stepanuhti tuturoru Russi-loru si cu domni tori ulu nostru, pre cum sl de­spre oonferintiele ee — Gorciakof ar fi avutu Q\X Andrdssy. Noi tienemu, c i — pentru d'a conspira potericii stepanitori, in contra popóra-loru, n'a fostu de lipsa intelnirea; oo'ntiele-gerea bî solidaritatea intre domnitori este na­turale, adecă — sciţi, tocmai asii de naturale oasl stepanirea si supunerea! Ce póté sé ni pése nóa, oi — Ore diu c. Andrdssyn ou ai sei, apésa-ne cu, séu fora invoirea Cesarelui de la Newa îl Ajunge oi — suntemu apesati. Si de aceea noi, ne-iertandu-ni nici spaoinlu, atâtu de marginitu alu fóiei nóstre, nu vom urmări de feliu comepturele si eombinatiunile foiloru in acesta privintia; — numai de unele pucine mo-minte séu aparitiuni căutase> iuimu notitia.

Foile dualistioe, sl oele din Viena si oele din Pesta, dupa tote oâte soriseră despre însem­nătatea vediutei museale in Viena si dupa nespu­sele tereitwe, ligusiri bí caciuliri ce fecera imperatului russu, — in fine vinu a afirmi c i „pacea de care ne bucurămu, este chiar prin aceea întemeiata, căci Russia, in tocmai pr» cum s'a urmatu si se urma din parttá Austriei, — nu suferă usurpatiunUe statiloru semi-suve-rane de la Dunărea de diosu l"

Va sé dica, acést'a e, oe dóré pre dualisti, ei vedu periolu pentru sine cu desvoltarea na­tiunale a Serbiei si României, si ar dori oa Ru­sia sé li ajute a conjura acelu periolu I si — se magulesou, oi li va ajută! —

Paralelu totu aoele foi aducu positiv'« scire oi^Jjmperatulu Musealiloru, preonm si Mare-prinoipele de corona si intréga suit'a ru-sésca, a destinau in modu bătătoriu la oohi pe NichiUa, principele Montenegrului; Imperatulu Alessandru pe fie-care dia l'a invitatu pra , elu si pre Domn'a-sa, la Schönbrunn, in tóta diu'a a petreoutu ou elu — privatu si în cerouln familiei. De asemenea mare-prinoipele. roşu de corona a eonferitu ou Nichiti'a óre întregi, apoi a comunioatu cu Gorciakof.

Astfeliu acestui mititelu, dar resolutu principe din Oriinte, potericii din RusBÍa i de-dera o atenţiune si însemnătate, de oarea ste-panitorii noştri ne miau nu potu fi mai puoinuţ decâtu linisciti! —

Si — ce sé mai dioemu» candu in aoestu momentu „N. Fr. Presse" vine a ni spune va-ierandu-se, ci semte batendu unu ventu reac-tiunariu rece din tote pirtile, oa sl oandu tote poterile cele secrete ale iadului s 'ar fi pusu in mÎBcare, oa sé inpedece progresulu si desvolta­rea si consolidarea libertatéi popóraloru !

Ati auditu pre — vametiu si fariseu 1! Vorbesce de libertate si de popóra, pre oandu chiar ei, dualista de 12 ani in cóci, nu faou de oâtu sugruma libertatea si dreptulu popóraloru, confiscându tote avantagiale vieţii publice de statu pentru o clioa afurisita si pentru dóue natiunalititi privilegiate, din coci si din colo de Laka in minoritate!

Astfeliu de stupidi sé fia fostu eroldii a-cestei politice reaotiunarie, in oâtu ei sé nu fia prevediutu c i , — dupa moral'a si logio'a loru, alţii mai pucini si mai intielepti au multu mai multu sl dreptu si sianse d'a impilá poporale de câtu ei?

6r*a isbandei naturale — se apropia. — Dar oe veti dice la aoeea, c i „Vaterland"

organulu feudaliloru si ultramontaniloru, toomai ac i vine a descoperi, cutoca la intelnirea de mai de unadi in Petropoh intre VileUnu si Al«-sandru, Bismark si Gorciacofu, s'a plănuita spargerea si împărţirea Austru- Ungariei î / Cu-nosu i _

fBatazzi, fora tóta indoiéla dupa Cavaur, celu mai mare barbatu de statu alu Italiei de astadi, nascutu la ISN), jol'a trecuta, tocma 12 ani dupa Cávaur, are-posatu in Frosinone, unde cu trei dile

mai nainte l'a cercetatu regele Victoru Emanuilu. In aceeaşi dia, anunciandu-se marea perdere Camerei italiene din Roma; acést'a a dechiaratu tiér'a intréga in doiu, siedinti'a s'a amenatu, ér pe Cas'a parla­mentului s'a plan tatu pentru 14 dile fla-mur'a négra. întristarea este generale, fora deosebire de partita! ---

De joi dupa médiadi la 6 óre, vaporulu romanii de resbelu „Stefanu celu mare* carele aduse paoa aici pre domn'a lui Carolu din Ro­mânia si cu suit'a ei, — paradédia la malulu de susu alu Dunărei, in portulu societăţii pri­vilegiate de vapóra.- Este unu vasu frumosu si mare, armatu cu 4 tunuri si condusu de ecui pagiu romanu. A acursu multa lume, nu scimu mai curiósa d'a vedé — lucru ne mai vediutu in Pesta, unu vaporu romanu, ori pre o princi pésa, de cari — se vedu pre fiecare dia!

Dn'a Elişabeta in data a plecatu mai de parte pe drumulu feratu, prin Viena, spre New Wied, patri'a sa natale, la băi. —

Pesta> 'n 7. iuniu n.

Incidintele călătoriei Domnei Elişabeta din România — a casa Ia Neu-Wied, a datu in-demu de nou a combina, cumca principelui Carolu i s'a uritu de Romani, si — oă s'a de oisu a-si lua catrafusele!

Se deduce acést'a d in o suta de semne si intempläri. „Deutsche Zeitung" din Vien'a are in nrulu seu de ier i o lunga corespundinti a d i n Bucuresci, carea splica ou de a menuntulu im-prejurările, incâtu déca le-ai cetitu, fiindu că nu poti sé le negi, nu numai că nu-ti vine a te indoi, oi te cuprinde mirare, cum de Carolu n'a fugitu de multu d in Romani'a ! Mari inte­rese trebue sé-lu fia retienutu.

Se dice oâ Dómn'a a plecatu pentru de a-si caută d e sanetâte la o baia; — ei, dar toti câţi au vediut'o — spunu, eá es te frumosa si sanetósa c u m nu se pote mai bine!

Dar batjocurile, blamările domnitoriului, stingerea mereu a intregu respectului de elu i n tiéra, descoperirile oorespundintiei sale secrete ou Amhron din Berlinu si cu alţii, de dupa cari tiér'a a Buferitu atâtu de grele perderí, é r ta talu Domnitoriului a cascigatu atâtea millióne;

apoi lips'a de ori-ce satisfactiune pentru in-Bulte — p r e cale judecatorésca, apoi caricatu-r e l e ce i se faou in facia si pe strade, apoi tit-l u lu de „némtiu afurisitu;" apoi colosal'a de-mustratiune ce s e prepara — totu in contra sa la 10 i u n i u a. c. ou ooasiunea inmormentărei remasitieloru pamentesci a lui C«*a,la Ruginósa, si câte tóte altele urite si dejositórie, —i-a facutu bietului Domnu scaunulu domnescu o adeve-rata tortura morala!

Elu dejá la 22 m a r t i u 1871, dupa ataoulu nemtiloru i n sal'a Slatineanulu, erá decisu a paraşi România, dar atunci — se dice că diplo­maţi'* — nu permitea; astadi — lucrurile s'au schimbatu, si Carolu, alesulu de la 10 maiu, celu adusu cu atât'a pompa, pentru ca sé man-tuiéaca de sfasiare si sé intarésca tiér'a si na­ţiunea, ai celu-oe in cei duoi ani primi ai d o m ­niei sale — intr'adveru destepta-se multe f r u -móse sperantie: astadi dup'o domnia de siepte ani, ar sta gat'a se dispară sub u n u pretestu b u n u din tiéra, pentru totu d e u n ' a !

Ce va fi adeveru in faima ? — nu potemu sé scimu; — oeea-ce s e dice despre urmări, despre spargerea uniunei, despre dóue dícta-ture a duoi boiari din tiéra, séu chiar despre prochiamarea Republicei, — nu potemu se ere demu; — ceea-ce c u multa dorere — vedemu sl scimu —e, că—nu e bine; câ tiér'a s'a insie-latu in Carolu si Carolu in tiéra; câ — in locu s é se v r é redieá reciprocaminte, Carolu, ou conailiarii sei cei re i si prin inäuintiele din Berlinu si d i n Viena, aduse tiér'a la prepaste, ér Romanii i resplatira, terâindu-lu in celu mai ordinariu modu prin noroiulu insulteloru pu blice! —

masiu, Ia a sa rogare s'a redicatu din postu, — apoi ast'a scimu bine, că ce va sé d i c a si déca n'am sei, am pofti : sei fit de bine dlui Tama­siu sl dorinii'a sl împlinirea ei!

Dar alt'a este c e — ne dore, tare ne dâre; este că — dupa descoperirile din „Gat. Tran­silvaniei,* diu Tamasiu, p o n a sé-si primésoa dimisiunea — „de buna voia," n'a pregetatu a intreprinde u n u lucru marsiavu, a denunciá domniloru de la potere — pre trei functiunari romani, omeni de tréba, ca periculoşi agitatori! si astfeiiu a mediloci suspinderea acelor'a de la oficiu si tragerea loru inprocesu disoiplinariul

Pfui, die Tamasiu! Fora acesta bravura de politiaiu magiaru, fora acestu zelu de unélta slaba, puteai Dta — la propri'a-ti cerere — sl te duci in pace, ca omu d e omenia! —

Éta cum descrie „Gazeta* acesta mar siavia:

„Dupa siedinti'a straordenaria d e la 6 maiu a consiliului municipale fagarasianu, ca pitanulu supremu reporta ministrului de interne, că trei amploiaţi municipali au esoelatu la lua rea concluseloru din 8 si 9 aprile; dreptu aceea ceru pedepsirea loru. Ministrulu i] intuviintiâ acesta cerere si astfeiiu oapitanulu cu decretu din 25 maiu, suspinse de la oficiu si benefioiu pre presiedintele scaunului orfanale Ioanu Grama, pre asesorele acelui scaunu Hariu Duvlea si pre vioe-notariulu primariu Teofilu Francu, introduoundu oontra loru cercetare disciplinaria."

„Motivele suspinderii, specificate i n d e cretu B u n t : „oá au contribuitu impreuna ou membrulu consiliului munioipale Arone Den susianu, oa resultatulu amintitei adunări să fia negativu, insistandu ou elu impreuna pre langa propuneri vetematórie d e legile oonstitutiunali esistinti, dovedindu o portare renitente, uiten du-si d e detorintiele legali ca amploiaţi." —

Intipuésoa-si diu Tamasiu că, ce judecata si ce nume ar fi faoutu magiarii, buna óra oandu erau sub Bach, unui iunctiunariu magiaru, oa­rele ar fi oomisu o astfeiiu d e denunciare a co-natiunaliloru sei! —

Diet'a Ungariei Cas'a representantiloru tienu ieri, vineri

in 6 iuniu, o siedintia scurta, unde dupa cele formali si dupa o interpelatiune din partea de­putatului Tarnoczy in privinti'a unei banoe na­tiunale magiare, ministrulu presiedinte Szlăvy aduse mai multe legi santiunate de MSa, oari so publicară; — ministrulu de finantie Kerká-poly presentâ unu proieetu de lege despre une­le resturi de creditu suplementari din 1872; — in fine Széli K. ca referinţe alu comisiunei fi-nantiale preseDta Reportulu asupra bugetului pentru 1874.

Cu atât'a desiertandu-se agendele de dia siedinti'a s'a incheiatu, avendu a se tiené sl mane-di un'a pentru primirea diferiteloru ra­porturi de la secţiuni. —

PESTA, in 7 iuniu n. Buletinulu minist, magiaru, „B.-P. K."in

fruntea nrului seu de ieri,publica Resolutiunea altissima, prin oare diu Ladisl. Tamasiu, supre-mulu capitanu alu Fagarasiului, — cum se dice — la cererea sa a fostu redicatu din postu, si in locu-i s'a denumitu,pre cum dejá anunciasemu noi, diu Búér Kálmán !

Opiniunea nóstra in acesta privintia, onorab. Publiou alu nostra o conósce. — Ce se tiene de — formula îndatinata, eă — diu Ta-

Cernanti , in maiu 1873.

Onorabila Redactiune! M'am reougetatu multu pana ee am adusu aceste pucine sire pe chârtla; nu că dóra n'asi fi potutu usioru com­pune urmatóriele descoperiri, ci — pentru câ am asteptatu totu sperandu, cumca cu re-lausarea episcopului Hacmanu, (— in timpulu

mai ultimu metropoLtu anti-canonicu,) va apu ne totodată sl datin'a cea ruginita, rutin'a cea seca, sustienuta de elu. Am asteptatu in daru ! Procedur'a cea invechita se prourmédia mai departe, ma pare a prinde radeoine sl mai a-dunci. Clerulu, decandu a perduta pe bărbaţii de inoredere a sei, pre Andrieviciu si Tiurca-noviciu, si-a perdutu tóta încrederea in Con­sistoriu !

Ce e caus'a ? unde jaoe reulu ? — Nu voiu se respundu eu, ci voiu lasá pre unu ve-nerabilu si oaruntu preotu sé vorbésca; „Pana candu vom avé domnule, bărbaţi neesperti in Consistoriu, precum unu Comorosianu si Illasie-viciu, cari nune cunosou dorerile si necadiurile, câci acestu din urma nioi candu n'a fostu la o parochia, — pana atunci trebue ah ne indestu-limu cu promisiunile loru cele false si ou cuvin­tele loru cele lingnsitórie, cari sunt multu mai periculose,decâtu man'a ucidiatoriuluipre faoia. Am incaruntitu amblandu pe la Consistoriu si guvernu ca se se faca casa parochialu si bise­rica ; totu in zedaru l"

Stimate domnule Redaotore ! Cuvintele acestea au storsu la crime din oohii venerabilului preotu si eu nici o data nu-mi aducu a minte sé me fie petrunsu asia de tare nisce cuvinte a sl aoestea. Da! domnule Redaotore! si oohij

pluteau in lacrime, căci mi-am adusu a minte

de istori'a lunésoa,oarea ni aréta sute de esem-ple, cura câ ginerarii in timpu de resbelu im-partiescu veitmintele loru soldatiloru goi si vul­neraţi, marsialii dau panea loru ostasiului de rondn in tinjpu de lipsa, si — fondulu religiu-nariu celu bbgatu alu nostru, oare e destinatu de a dotá pr« preoţime, a zidi bisorice si a creiá institute filai tropice, se afla in mani străine, amagindu pe biét'a preoţime, pe langa lefele cele mici, ci ajutórie de oâte 60— 80, seu oelu multu 100 ie fl. si oferindu pentru scoli necon-feeionale, pentru străini — 50,000 fl. la anu, dupa ce risipi millióne pentru unu palatu mari de luesul! -

Si óre ce faou sl acum unii consiliari in Consistoriu? . . . . Vr'o diumetate de óra de-manétia si ?r'o diumetate dupa amédiadi — se denescu in icaunele cele moi, apoi esindu pre afora, mesura stradele in sus si in dios, intra intr'o bacăfieria, mananca, béu si o data séu de dóue ori in septemana vina la unu locu de a se bucura de plângerile preotiloru! Da, miseri'a preotiloru de la sate e forte mare, mai alésu a preotiloru de ajutoriu. In fapta, o economia — adeveratu satrapioa la noi — aoést'a!

Eo~koxpa.TT)<z.

Tient iar i , (Trnnia) in iunie 1873.

(„Peirea te din tinelsrailet")—strigá odinióra prorooulu catra poporulu jidovesou. Cam sé strigămu noi romanii din comun'a nóstra astadi, candu vedemu starea oea docadiuta a bisericii nóstre ? Catra cine se ne mai adresâmu, dupa ce am cerc&tu si rogatu dejá in daru tóte instan-tiele inferior e si superióre biserioesci ? Na ni a mai remasu, decâtu sé ne luâmu refugiulu in publiou, dóra-dóra ruşinea de publiou ne va poté infrená si modera pre preotulu nostru J. E. Popoviciu. — Tristu luoru ba-tare dorerosu este a aretá in publiou pe ca tele ómeniloru ohiamati d'a-ne spelá pre noi de acelea; dar n'avemu iucatro; suntemu siliţi a«o faoe. Sé desoriemu deci pucinu pre aoestu pre otu alu nostru. Preotulu, dupa cum am au­ditu noi, se numesce „lumin'a lumii si sarea pamentului." Susu numitulu nostru preotu vinde, oe e dreptu, sl sare sl lumini, ca sl ori­care J t l u " 9 ynaftrnariu, oareiumariu si tra-ficantu pVfn sate, dar ca se ne luminedie vre o data prin povetie si invetiaturi bune, nioi a minte nu-i vine, — afóra déoa nu i se vom atri­bui de atare luminare injuraturele cele multe ce i iesu in fie-oare minutu din gur'a, din carea ar trebui sé iésa mângâiere pentru poporu!

Preotulu nostru numitu, mai de parte ar trebui sé fiá modelu de blandetie, oaraoteru de essemplu, si propagatoriu alu virtutiloru; dar din tóte aoeste nu aflâmu nimieu ín vióti'a lui, nu aflâmu de câtu certe si resvratiri, ce au in strainatu poporulu cu totulu de ia biserica! Dupa cum am auditu noi, tare multe calităţi frumóse se ceru de la unu preotu, dar din tóte aoestea nu posede nioi un'a acestu domnu, alu nostru pastoriu; asiá inoâtu nici nu lu mai po­temu privi de pastoriu alu nostru, ci numai oa pre unu pilariu si speculantu, ce ambla prin sate sé faca geschefturi Elu.e oareiumariu, elu este trafioantu, elu este de tóte; nioi asia insa pare oă nu ni ar indigna atâtu de multu, tóte i le-am ierta, numai déoa portar ea lui ar fi mai omenó-sa faoia de noi si de poporulu seu peste totu.

Noi insa am desperatu de omulu acest'a ; căci elu ne privesoe pre noi pre toti de Blugi ale sale; in loou sé fia aoeea ce in adeveru este preotulu, dupa ouvintele Mantuitoriului, servitoriu alu bisericei si părinte álu nostru, alu tuturora / Tóte acestea le am aretatu de multu si Venerbilului Consistoriu arohi-diecesanu, a-poi s'a sl ordinatu investigatiune a supra ace­stei — uitate de sine persóne; dar acum ve­demu câ tréb'a la scaunulu protopresbiteralu de mai multe luni se traganesce, asia incâtu ni vine a dice oă, portarea oea omenósa a lui la investigatiune, va fi insuflatu mare respectu scaunului protopresbiteralu. Altu-ceva noi, mi­renii cei fora invetiatura nalta, nu ni potemu intipuí sé fia caus'a acestei traganâri, de câtu câ preotulu nostru este — superioru scaunului protopreabiterale.

Deoi venimu inca odată a rogá sl pe ace­sta cale pre Venerebilulu Consistoriu archidie-cesanu, să se in dure — de biserio'a nóstra, si luandu in drépta consideratiune faptele aoestui preotu, sé urgedie cercetarea si séjiee supra densului mesurele necesari; pentruca noi nu-lu mai potemu vedé astfeiiu in fruntea nóstra si in faci'a altariului domnului!

Mai mulţi fruntaşi.

Beregseu; (Temisin) in maiu 1873.

(Alegerea de notariu fortiata si prin uci­dere 1) Am disu in protestulu nostru, publicata in nr. 33 alu „Albinei* din an. o. — in care din eróre s'au strecoratu anele sminte, oumoa unu ioouitoriu cu numele Jotia Merzuj la ao- * tuia de alegere a fostu dripitu de caii persecu-X töriloru, oari diu porunc'a tstepanulai l o r s t mânau oa forti'a la votisare pentru unui-nducu, — si câ acesta J. Merza din acesta dr i f . pire, dóra-si va aflá mórtea! Intr'adeveru asia'*'* s'a intemplatu, oâ bietulu omu, dupa suferintie grele, in di'a de 5 maiu a. o. si-a datu sufletulu sacrificiu libertăţii eonstitutiunale magiare t

Tristulu oasu a indignatu forte popo»> * rulu, iu cfttu pana sl copii pre strade nu vor- ) besou alt'a de câtu că, ee inime spurcate au acei domni, cari dupa spatele inaltiatului Im* peratu si părinte alu nostru, prostituindu legea, cutédia intr'unu modu atâtu de violentu a rapi cu poterea drepturile si a ucide — pre bietif omeni ce nu voru sé se faca uneltele abusuri­loru loru criminali !

Toti plugarii noştri, pătrunşi pana in ini« ma de foradelegile si batjocurile oe Ii se faou,1

din partea oeloru de la pretura, datina din capu, apoi scotu oa din fondulu inimei suspine oâ -„asia MU « bine! asia nu vor stá multu nici lf gile nici domnii ostia, cari ne prepadescu pn noi si pre copii noştri l*

Astfeiiu mereu devinu toti bine satui de' dreptatea ce domnesoe astadi in patri'a nóstra.

Cobóra-se ori oine va vré sé se convinga,ä

dar ne conoseutu, in midiloculu popului nostruJ in aoestu cercu preturalu si va audi din gur'* plugariloru plansori, cari i vor sfasiá inim'i déca va fi avendu, si i voru aredioá perulu in eapu, déca vft avé oreri sanetosi intrensulu!

Dripirile, călcările de lege, impilarea po­porului, precum vediuramu pana la aotulu de]

alegere in Beregseu si Mehala, puseră ounun's] rusinei si a dispretiului pre oapulu întregului] nostru Comitatu!

Unu simplu plugariu din deputatiunea eej misa de oatra poporulu din Beregseu ou plani sóre verbala, indái* dupa actnlu de alegere - | dise fl. Sale dlui suprema comite ala nostru»! Maria Ta, Te rogâmuse ni faci dreptate, câ dóri

n u de aceea dâmu noi staieru si catane, ca cei* ce ar fi chiamati se nepazésca dreptulu; tocii aceia se ni-lu rapésca! Am ajunsu cu poterea Maria Ta, si noi numai potemu suferi l* Li | acestea diu supremu comite, desl in cele mangaiatorie cuvinte li promise oâ, indata se va constata căloarea de lege, se va face ale| gere nóua. Ei, dar cine avea sé constate foni delegea? Este dreptu, eă IL Sa voiá se fia o | dreptu, dar oe ajunse, candu dd. de Ia pretur»| erau mai dibaoi si aduseră o torma de şvab oari nu-ii lasara să fia blamaţi. Detorima mull tiumita ai reounosointia domniloru oari si-aţ| redioatu vócea in oaus'a nóstra si sperau oâ — cu apelat'a nu ni va merge oa sl ou ST*| bii! Noi credemu oâ naltulu Ministru nu se identifioá nioi ou peoatosulu, nioi ou şvabi oe-i aooperira pecatula oa nasulu loru oelq grosu.

De altmintrele noi suntemu pegatiti tóte si pentru tóte. — GRUIA

CD C E I 121.

Z i m b r u , cott. Aradului, 16 maia 187JJ

(Mórtea unui notariu strainu, — altţp rea unui romanu in looulu aceluia.) — Mult stimate die Redaotore! Din acea considerai? tiune nu scrisei de lunga timpa pentru prţp tiuit'a „Albina,* câoi peoatosii de domnii dej aici diceau câ, numai eu uniculu asi &(?!) ' contentulu, uniculu oarele nu aflu corecta ooşj duit'a si faptele loru ; prin Ce insa ei insi-si ejfr blamară, de ora-ce desl eu obaervai tacut'a: tafaú tusi se mai afiara sl alţii, cari i descrisera pip calea „Albinei," precum merita.*) Sl aci se constata pana la evidenţia, oea oe pred „Albina* câ, nemoral'a ori cum interpreţi si resbuna amaru, asupr'a autoriloru (urdita loru) ei!" — Eu de asta data inca-ii rogu sei aducă aminte de instruotiv'a assioma astrabu lui Horatiu: „ Vis consilii expers mole ruit i

Acestea premitiendu, Ve rogu Mo Sti die Redaotore, a-mi acordă unu piou de spt in columnele stimatei „Albine" ca se descrii câtu numai se pote de sourtu, despre cet

*) Nu se vindeca dorerea cuiva prin aceea — astapămu gur'a aé nu se vaite! Beaafla ea • prin ochi ai prin nasu etc. Rei]

OL,

fa in fruntea aooatui artiolu, si

n LAB'a Inf aprile a. O. avurâmu de Halinţfi, (olim B&lintu,) romano de Trannia, dnpa a sa propria atestare, 0, candu erá la oele bane, SEU oum

, langa adereru, „in vino veritas," oa ein e romana de origine, — dar seu itramoiiuloi seu, oandu a'ano-

s'a acatiatu LA oonume silab'A ,fi" ai TA ai-a ranegaiu al^natiunalitatea SL apoi — „Confetsio propria rtgina

"n potu a na eaohiamá: „O voitem-

1, ca multi strănepoţi de ai dinului rapitu din eorpulu natiunei ro-

sinulu bisericei nóstre străbune I omu, firesoe oa al toti renegaţii si

ni sé părea OÂ eâpiase cu CÂTU-VA tea morţii, oâoi desl soiá bine vorbi"

nesoe, începuse a ae adrosá, chiar oficiale nóstre bisericesoi, in limba

ce cei conoerninti nu remustrara, prevedeau OUMOA aberatiunile LUI nu

lungu. Asia si fu; oâoi bunulu n lua de pre capu. "endu-se oonoursu, SE presentara doi ambii romani, funcţionari publici, 'UfArielenu, altuia Talosi, tutoriu orf.

'a Zarandului. Veni DIA'A de ALE­II alegatori aveau inatruotiune de numai romanu te aléga. — Maio-

toriloru fu PRE partea dlui Talosiu, motiva, precum observai EU, ci

DSa al inainte DE 1861 mai funcţiu­ni in Zimbru, ai poporului erá OA

oandu pre diu Ardtlénu NU-LU ou­tierei cele mance si esplicatiunile

mine — neoorecte, al DE ASTA data porulu; oâoi din pretore NI apuse, eâ NE DE la diu vioe-spanu Tabaidi din oa ambii concurenţi, desl posiedu

Jeathaonia DE oualifioatiune, totusi 'AI la alegere pana nu vor depune

roiu da notariatu.— pentru acestu

aiel oeva ratiunabile? — Judece on. atât'a dicu, [CÂ — VAI AI amaru de din comitatu strainu, câci aoel'a,

RI, vrendn a recurge in comi-(poatu [notariale, IN intielesulu ace-tariu este espusu sermanulula 10 RI-

împreunate CU multe fatigia AI

ie tine tiéra ou ttari legi, respective •Mori ai esplioatori DE legi! 1! e, alegerea TOTUBI ae iienu, insa oon-

jjadţca: alesulu NA POTE fi intaritu, depune poruncitulu esamenu rigo-

0 nona „Tabaidaiada/" Aceatu 1 — trebue SÉ FIA UNU renegatu;

-nialu intru inventiani diavolesoi, renegafii a'aa doveditu! —

, aJaiulu nostru D. Talosiu, eate lila Aradu pentru depunerea eaa»

i aén — dóra ALTA oeva! — urme, na voia lipsi D'a LE comunioá te*i— - Ar

űógsia-romana, in maia 1873.

e reprttentatiunile teatrali ale dlui im ttril» de 23, 24, 26 ti 27 aprile

Órea Y', repqrţa pre largu, ajmţâ inguatuln apaoiu nu

' cá jin aata materia multe, y%no»eiiintiâ publica pre

patra reprosentiuni atâtu de bine aa din partea oeloru din loou ai din

ta nu mai erâ loou in aala. Romanii, 'sVpltigari, alergară a ae indulói de

Dovéda al acéat'a, oâ spiritalu {aeuta progreau la noi; dovéda oâ,

a> ael« plvgftria soia, oâ oe eato tea-de sicuru in asemenea meaura do-

itaMtrn artiatu J. D. Joneteu, prin ipiritala aeu natiunalu ai filan-a ajunau o celebritate in pârtile nó-'ajşmojia, poporoloi dupa fié-oare re-

i-a atestata aoésta eolatantminte! diu JoHetcn —* măi are o înlusire

-«TATA de pttoini o au la narea totu de o data obléga ai cuce-b ".Smm^mé: #|$ret*nUtinni,

ia IOLOBULA aoopuriloru filantropice, W a pan tru spitalala din loou, oarele

PRIMI in data 41 fl; ÁR un'a PENTRU Reuniunea invetiatoriloru, oarei ae veni 48 fl. Pentru ace­ste binefaceri a secerata ai va mai secera cele mai cordiali reconoscintie 1

De la noi diu Jonescu SL mersu| la Betitia, fiindu invitatu de numeroşii fraţi Resitieni, oari veniseră a vedé repreaentatiunile de aioi. Se 'ntielege câ sl in Resitia, unde a datu dóue re-presentatiunii, an aeoeratu asemenea triumfuri. Astfeliu apoi, petreoutu de iubirea si multiami-t'a poporatiunei romane din aoeste párti, trecu la Temesióra. — J. M.

Temisióra-Fabricu, 20 maiu st. v. 1873. (Lămuriri positive.) Cu privire la scól'a

nóstra romana oonfesiunala de langa biseric'a Stlui Qeorge, din acestu suburbiu alu Temisió-rei, oare scóla a devenitu obieptu alu unei stâri miserabile, avemu onóre a Vi comunioá urma­toriele :

In anulu 1869, ministeriulu de culte si instrucţiune publica, aa adusu una lege soola-rie, in urmarea căreia tóte oomunitâtile au fostu îndrumate a-si dechiará scólele de comunali, séu de oonfesiunali. Romanii din Temi sióra, dupa oonsvatuire CU intieleginti'a loru, si-au de-ohiaratu scólele de confesiunali, ér magistra-•tulu nostru din adunarea generala a esmisu una oomisiune, in carea din partea romaniloru a foatu diu protopopu Dreghiciu si diu advocata Batiu, pentru d'a LUA notitia deepre localităţile scóleloru si despre poporatiune. Edifioiele soolari erau înscrise in cartea funduala oa proprietate a comunei Orasienesci. — Cam va fi reportată aoésta oomisiune magistratului ? — nu potemu soi; destulu oá acest'a prin adunarea) sa ge­nerala a deoiau, oa scól'a adeca edificiulu din maierele-vechi ai celu dela Stulu Jlie din Fa­brica, sé se lase romaniloru spre folosire, — ér edificiulu dela Stulu George in oare ae afla 2 clase serbe ai un'a romana, şese lase numai serbiloru. — Aoestu deoisu s'a inmanuatu ser­biloru, pre a cărui basa s'au si inserisu in car­tea funduala pe numele serbiloru; Romaniloru de feliu nu s'a data nici o scire. —- Serbii, in anulu 1870, radimati pe înscrierea loru fora soi­rea romaniloru, aa abdisu romaniloru localita­tea pe cale judeciala; — respunsulu din par

oemu prunoîit Si — oe este sl mai tristu, n'a-vemu cm" ne plânge ! oâoi a peritu dreptatea 'n tiéra!! Dómne óre pana oandu ? ! —

In caus'a bisericei inoa nu ni merge mai bine. De sl inaltulu ministeriu de cultu, sub re-apunsabilitataa personala a administratorului me­tropolitana serbescu, a demandatu ca de loca aé iese comisiunea pentru despărţire in Fabricu, totusi serbii renitenti, nu voescu ti ése; — si pre ei — nime nu e in demana ca sé-ii scota ou poterea, ca si pre noi din scóla 1 Óre dómne— pana candu?!

Poporulu este indignatu pana 'n sufletu de atâte brutale nedreptăţi. — Ce óre ar dioe aouma măritele judetie pre ia oari a amblatu procesulu din cestiune, in care cererea roma­niloru e drépta oa lumin'a, — ce ar dioe 'nal-tulu ministeriu, si ce inaltiatulu Imperatu, — déca Romanii in desperatiunea loru, pre cum lunt, s'ar pune asi aperá caus'a drépta cu piep­tul» seu pumnulu, dupa-ce cu legea in mana pe la judetie le din Ungaria nu si-au potut'o câ­ştiga ? 1 — Abuna séma atunci ii-ar taosá de conturbatori de pace, — de rebeli. — Ei bine, dar nu noi suntemu aceia, Domniloru, noi cei-ce de o miia de ori ni-am reclamatu dreptulu pe oalea legei, — oi voi cari nu voiţi a ni re-cunósce unu dreptu atâtu de evidentu! dar re-clamâmu in pnblicu, ca sé audia lumea nepreo­cupata, si vom mai reclama si la Maiestate, apoi — de nu vom afla nici acolo dreptate ur­mările si responsabilitatea cadia pre oapulu ce­loru oe ni denega dreptatea si faou barbarie!

Mai multi din cei asupriţi.

Notariatulu Bulciului, cerculu Mnresiului, cottulu Carasiu, in maiu 1873.

(Éta cum domnii cei mici, nepedepsiti de nime 'si batu joeu de lege! Éta cine ingretio-siédia si înstrăina inimele poporului romanu de catra domnii si stepanirea magiara!!) In 9 dec. 1872, in notariatulu Bulciului ni-se facă substituirea de notariu, punenduni-se una indi-vidu pre care nici unu representate din eorpulu representativu alu oomuneloru apartienetórie la aoestu oercu, nu l'a voitu, oi toti unanima aa protestatu contra violintiei judelui cercuale, "arele acompaniata de pomisariulu de securi-

tea romaniloru a fostu negativu, 1* care s e r b i i * ^ p R n a L A ATÂT'a devenise, inoâtu pe unii mem au intentatu romaniloru procesa. Romanu vrendu-nevrendu s'au vediutu constrinsi a-si luă aperatoriu si tienendu o conferintia la carea au partecipatu sl intieleginti'a, diu advocata Adamu, din impulsu natiunalu s'a oferitu a aus-tiené procesulu gratis.

Sub decurgerea procesului s'a protestatu in oontra decisului magistratualu, ai inaltulu ministeriu de cultu si instrucţiune a aflata ca cale a nulificd acela deoisu; dar dupa cum aoimu din eaperiinti'a de tóte dilele, oâ la noi tóte mergu forte incetu, asia sl deoretulu nuli-ficatoriu a sositu numai dupa inchierea pro cesului!

Din acestea se vede oâ, judetiulu pe bas'a estrasului din cartea funduala a adusu sentin-tia in favórea serbiloru. Diu Adamu, pe bas'a rescriptului de nulitate, a apelatu la Tabl'a re­gia, care ne oonsiderandu actulu alegatu, a in­taritu prim'a aentintia intru tóte. — Dia advo­cata Adamu aci, in loou de-a cere casatiune, a apelatu la „Curta," — ér serbii p e bas'a sentin-tieloru dóue, a cerutu esecatiune, si in 21 aprile k 4 óre dopa médiadi — ni s'a inchisu scól'a, ou forti'a ; unu lucru, oe in lumea culta, afora do• Ungaria — nu mai pote fi! Românii din panta de vedere de dreptate au tramisu una de-putatiune la ministrulu de culte, de unde a ve­nitu la magiatratu îndrumare c a se ni se des-ohidia aoól'a! In oontra aoestui mandatu ser­bii au protestatu si a sl mersa o deputaţi une la Pesta, unde — na scima ce se va fi finita; de­stulu insa oâ cu re'ntórcerea deputatiunei, ser­bii au Bcosu din scól'a romana tóte recuisitele soolari si le au pusu sub oeriulu libera in plóia,*) — pre candu deoisiunea de la Curia regia inca n'a sositu. Totusi astadi, cu ajutoriulu lui Dum-nedieu si oa grati'a fratiloru şerbi, prin influin­ti'a judetieloru drepte, intr'o tiéra constitutiu-nala bî liberala oa Ungaria, unde predotnnesce dreptulu pumnului, am devenitu cu invetiatoriu, cu şcolari si cu recuisitele scolarie — sub ce-riulu liberu, am poté dioe — Vogelfrei, in mil'a sortii! Soosi din scol'a redicata d e străbunii noştri, unde de dieci de ani, prin stepanire eramu intrudusi, aatadi nu avemu unde aé ni ores-

*) Asiá vadi — tiéra civilisata, statu de cul­tural! Red.

brii ai oorpului representativu, incependu ca a li dá leotiuni din gramatica, ii puse cu nasulu la părete, pentru oâ nu soiéu recită lectiunea limbistica — asia precum i plăcea DSale, si anumitu pre unulu pentru cá a outediatu a dice: „Si mergemu déca nu ni se dă voia libera d'a alege; déca s'au potutu face substituirea fora noi, apoi nici nu a fostu de lipsa ca si fimu chiamati aici." „Se mergemu," etc. nu a fostu iertata a dice, ci — „me ducu!" Asia pre­scrie diu pretore!

Unu be t t a anu venerabilu, vedîendu forti'a oe se aplica din partea tiranului de cerou, si observendu că oe Dniei Sale nu i place, nu i iertatu a vorbi, — a oftatu de la anima, pen­tru atât'a nedreptate, ce ni-se face din partea unui domnu de romanu ; deci pentru aoésta of­tare l'a pusu diu pretore oa nasulu la părete sub cuventu câ „a gemutu spre resbunarel" *)

De prisosu s'a documentata cu legea in mana, din partea conducetoriloru noştri câ, numai eorpulu representativu are dreptulu de a substitui; tóte au foBtu fora resaltatu, câci diu tirana oercuale Lazaru, s'a esprimatu in pu­blicu: acum punu legea la o parte si facußub-tiituirea ex offo!" — asiá a sl faoutu! Ca tóte aceste, noi semtiámu in inima nemanga-iere pentru câ — moralminte noi am invinsu in oontra fortiei brutale, si cu atâtu mai vertosu, oâoi nici unu representante nu a voitu a sub­scrie protocolulu de substituire! Toti fiindu de oea mai firma convingere, că diu pretore face o oalcare de lege, câci o substituire ex offo, contra legii — nu póté avé locu atunoiá, candu eorpulu representativu propune unu barbatu, decliiaratu legalminte de aptu pentru conduce­rea oficiului notarialu. —

Inse acésta substituire s'a faoutu aatfeliu ex offo, numai la caa'a notariala in Bulciu; éra a trei'a di dupa acestu afrontu alu legei, diu ti-

* ) Apoi sé ne mai superămu pre unguri câ nu punu multi romani in dregătorii! De n'ar pune nici pre unulu, căci celu pucinu — n'am avé pen­tru cine aé ne rusinâmu, se ni aacundemu faci'a de naintea lumei U — Si cu astfeliu de domni stepa-nii vor aé ni faca plăcuta constitutiunea, libertatea si stepanirea loru ? ! N u ; atari tirani pregatescu tiér'a pentru unu jugu st'ainu de ferU! Las' câ veti vadé. — Bed.

r anu oeroualu a oitatu la resiedinti'a aa in Bir-ohisiu pre judii comunali, si pro oâti-va repre-sentanti, mai alesă juraţi comunali, ai li-a im­pusa a subscrie protocolulu de substituire.**) Dar a trecutu cu vederea câ, si aci a caloatu legea, carea in §. 84 apriatu dice, oâ aubatitui-rea se faoe: „in loculu resiedintiei notoriului cercuale.*

Am data deoi protesta solena la munioi-piu, in firm'a sperantia oâ astfeliu de substi­tuire nelegale se va nimici, BÎ oâ partid'a deá-kista, narea a votatu legea comunale si i-a eao-peratu întărirea prin maiestatea Sa Regele, — ai caro se falesoe a stepani in comitatulu nostru, va tiene cu rigóre propri'a lege; — intr'aooea ce se vedi! Domnii deákisti nioi na aa aflata de bine a substerne mâoar protestulu nostru la municipiu, ci — l'a delaturatu simplu; eola-tante dovéda , câ loru chiar din legile loru, nu­mai aceea li o santu, ce loru li place ooasiunal-minte! éra aceea ce dâ câtu de putina dreptu poporului, simpla se delaturft.

Acuma este diumetate de anu, de candu suntemu cu potere bruta siliţi a suferi de no­tariu 8ubstitutu pe unu individu, pusu de tira-nulu cercului, oontra legii si vointiei nóstre, BÎ platitu din sudórea nóstra! Am aBteptatu, ai totu am aşteptata — pana acuma, cugetandu cumca dóra tiranulu va AFLA sositu timpulu oa să se esorie concursu pentru staţiunea notoriala, si apoi atunci si ni alegemu noi pre notariulu no­stru; pentru de a inteti, in corpore toti repre-sentantii, ou preoţii si invetiatorii in frunte, ne-am dusu la diu pretore oeroualu de. l'am rogatu si intrebatu câ : Ce socóte in acea pri-vintiat Respunsulu a fostu — câ: nu afottu de lipsa ti venimu sisé ne ostenimu pentru asiá oeva căci Iucrulu aterna dela DSa si va de­schide oandu va fi timpulu! *)

Intrebandu-lu despre timpu, ni spuse fora reserva, câ acel'a va fi candu vă voi densulu, adaugendu oâ pote va face alegere séu dóra ér numai substituire dupa cum va afid de bine !4)

Aceste tóte diu pretóre cercuale numai pen­tru aoeea — le faoe pentru oă adeoa in Bulciu sé póta pune de notariu pe fratele sociei sale, care la depunerea unui rigorosu a cadiutu dîn limb'a magiara, BÎ are terminu de unu anu oa să-o invetie, ceea ce — orede a póté inplinf oa notariu substitutu in Buloiu!

Dar diu pretore totu se cugeta sl pentru unu oasu, déca ar fi oonstrinsa a cedé repre­sentantiei dreptulu de alegere, densulu la nna loca óre unde se se fi esprimatu câ, va to cmi alegerea asiá, ca unulu din minoritate ti te certe cu altulu din maioritate (firesoe in oon­tielegere cu Dnia Sa), ér densulu se profite de acést'a sé sistedie alegerea, aruaoanda-ne pre capu ér pe oumnatulu seu, pana oandu ya fi in-vetiatu limb'a magiara !

Dar ou tóte, diu pretoreLazaru, vediendu oă cu representanti'a de acum nu pote dispună dupa plaou, ou o cale se apuca oa pe cftti-va representanti virilisti SÓ-i destituiésoa dedrep- . tulu loru si sé-i inloouésoa ou jidani, oari aunt buni de tóte. Déca Dsa ar faoe acésta rectifi­care in intielesulu §-lui 35 din legea comunala am intielege-o; dsa ar esi afora, si ar cenaurá listele de dare in faoi'a corpului representativu, si celu oe platesce mai multa dare,. ar fi re­presentante virilista; inse— oa totala altfeltu face densulu rectificarea, adeca prin oumnatulu seu, notariulu substitutu, dupa oum cetirâmu ana epistola a acestuia câtra primariulu co­munale din Tiela, in oarea se dioe ASIA:

„Bade Torna! Inoa astedi SE vini pana la mine, oa sé ne intielegemu, pe care aé pu­nemu '.-eprasentante oomunalu in locala dtale si a invetiatoriului, séu aé-mi tramiti Tabela B. oâ apoi voiu aflá eu pre ölne sé panu.* Subscrisa: Zsigmond, m. p. notariu. —

Provocatulu primaria a refleotatu pe diu notariu substitutu, câ déca se oomputa darea

**) Ce ti-e misieli'á! Are curagiu a calcá legea, dar — n'are a luá asupra-si respunderea, ci ambla a o derivá de la sine prin nou actu de tirania / J—

8) Adeveratu módelu de tiranu constitutiu-nalu, aceBtu domnu pretore! Duceti-lu la Epuaetiu-nea din Viena, cá va fi premiatu ca atare cu mo­dali a cea mare B e d .

4). „Das heisst Luder treiben mit dem Oe-... setze," — ar dice la acést'a némtiulu, — ér noi fratiloru, sé adunâmu bine aceate date, căci canda vom avé o grămada destulu de mare, apoi cu ele vom pasi naintea MSale ai vom rupe de buna séma capulu acestoru tirani! — MSa de aicuru nu va suferi functiunari publici de cnteiare órba in fora-de leg i ! R e d .

invetiâtorialui dupa lege — duplu, atunci in-vetiatorialu phftesóé mal mare dare, tri nu póté fi stersu. Dar a respunsu notarfttluBubst „ea, de Var ti pune elu, nu-lu primesc» dlv ptŞtore Lazarufci ilu şterge din lista !u

In astfeliu de'imperjurari, dupa astfeliu de triste esperintie, nu ni mai remane de ofttu a faoe o depatatiune din partea oorpuriloru representantive catra Diu Vice-comite, carete de multe ori s'a aretatu dreptu si respectatorîU de lege ţ ér deoa nici aci nu ni se va l u a in oonsidatare plansérea, rogarea atunoia ni rom cauţi refagiulu la Buda si Viena, unde vom sei descoperi abuiarile si batjocurile oe le facu domnii on legea.

Mai muUi representanti.

Otlaca, oottuiu Aradu, 21 maiu v. 1873.

jeútróse crestinésci — merita recunÓscere publicai) Cu animva plina de bucu­ria vinu a pune in raderea onoratului publicu oetitoriu unele fapte gnneróse sî demne de imi­tata ale'udoru bravi conlocuitori otlacani.— Joanu Mara, Nîcolau Ardeu, si Petru Moeiu, petrunsi ae o intima iubire catra sant'a nóstra biserica, veniră in anulu ourinée a aduce oele mai frtánósV arderi pe'al tari ulu lui Cristu.

Anume celu d'antaiuţ J. Mara împreuna ca socii, sa Maria nasc. Beteu, procura pe spe­sele sale —pentru sant'a nóstra biserica o cam-pana dé $4<Tdó pbhdT, in pretiu de 900 fl. ; alu doilea á prbouratu si pusu naintea biserioei o cruce mire de petra, in pretiu de 250 îl; éra alu treflea a órnátu ss&tulu altaria ou unu litie-riu pomp8su dé arginta,' in valóre de 70 fl. v.a.

Candu aecl amfntesou in publicu aceste fapte orörftinesci frumóse, purcese din pepturi adeveratu oiresoine sî romane, nu potu retacé sl despre sensatiunea plăcuta, ce au produsu ele în animele tuturoru oonsateniloru noştri. Toti sunt petrunsi de1 recunosciintia, si toti li poftescu evhmbsiloru daruitori viétia îndelun­ga si fericita! Se intielege ca faptele bane a-prindu inimele bune de doru de a emula si ele, de a se intareee intru aduoerea sacrtficieloru t —

Oeorge Turiou, doointe.

eomitatalu Ti misia, subsorisulu comitetu paro­ehialu, oonforínu planului si proiectului'de spese aprobate de venerab. conaistóriu dieoesantt, de-sebide prin acést'a oonoursu de licîtatîune'mi-nuendo.

In proiectnlu de spese pentru edificând'» seóla, sunt urmatóriele sume: 1. Pentru lucrulu zidariului, (Mau­

rer Arbeit,) si alu tiglariului aooperitoriu, (Ziegefdeoker Ar­b e i t s fora materialu; ár alu pe-trariului (SteinnWa Arbeit,) cu materialu, — la olalta . . .

2. Pentrtt'luorulu lemnariului,(Zim­mermann Arbeit,) ou materialu

3. Pentru lucrulu mesariului, (Tisch­ler Arbeit,) ou materialu, si a stic-lariului (Glaser Arbeit,) . . .

4. Pentru lucrulu laoatariului, (Schlos­ser Arbeit,) si ala faurului, (Sohmied Arbeit,) ou materialu . . . .

. Pentru lucrulu tinichiariului, (Spengler Arbeit,) ou materiala

1.500 fl.

2.860 fl.

1.5O0 fl.

C o n c u r s u . Pentru ocuparea, parochiei vacante din

Ciudanovitia, protppresbiteratula Oravitiei, oo-mitatulu Carasiului, >e publica prin acést'a oon­oursu. .

Entolumentele sunt: 34 jugere de pa­mentu, -biruia de la 142 de oase, si slol'a inda tinata. " u

Doritorii de a ocupá aeésta parochia sunt avisati, reoursele loru, provediute ou doeu-mentele prescrise in statutulu org. biserioesou, adresate oomitetului paroehialu, ale substerne dlui protopresbiteru Iacobu Popoviciu in Ora-vitia, pana la finea lunei lui maiu o. v. 1873.

Ciuaânovitia, in 6 maiu 1873. Comitetulu paroehialu, '

in oo*ntiélégere ou diu protopresbiteru 3—3 traotualu.

Cei oe voieecu a imbraei postulu M | iáét pOftitî se^si tramita recursurile la toriulu subsemenatu, pana la 20 iuniu chiu (2 Iuliu niiu). . o. provediute ou do despre oualincarea reeerula mai sus.

Oradea-mare^ maiu, v.' 1873. Consittoriulu epatchialu i

3—3 din Oradea-mare.

540 fl.

600 fl. 7.000 LY. a.

Doritorii de a întreprinde zidirea ace­stei scotei sunt avisati, a se infacisii in diu'a de licitatiune, care se va tiené in 3/15 iuniu 1873,*) dupa servitiulu s.liturgie*n biserica in Aliosiu, unde pre lenga depunerea vadiului usitatu, dupa pretiulu de estimatiune, sé va întreprinde licitâ-tiunea si inoheíarea contractului, oare oonformu ordinatiunei ven. cons. 22 oct. 1871. nr. 1274 ep1. 457, se va substerne vener. oonsistoriudie-oesanu spre revisiune si ulterióra aprobare.

Planulu edifióandéi scóle, precum sl con-diíiunile se potu vedé in faci'a locului la presi­diulu comitetuluj paroehialu. .

Datu din siedinti'a comitatului paroehialu in Aliosiu, tienuta la 20 maiu 1873.

Dem. Vladu Mihailu^m. p. presied. comit, paroehialu.

Veniaminu Martini, va. p. . ( notariulu comitet, paroch.

Cu acirea si învoirea dlui inspect. soo-lariu Luca Calaceanu.

V a r i e t ă ţ i .

=F6Ca oficiősa^Laturquie<t.dinConstan-tinopole„Ţ6prpdno& unu neerologu incungi uratu ou doiu aaupr^mprtii prţnoipelui Cuza, io oare dice injţre,,,alteleÄfrinşipeh?,, Cuza ^avutu meritulu de a se pune pre teremulu adeverate-loru interese, ale României, urmandu a c e e a po­litica intielépta, care,consista: d e , a s e intielege d'a drepţuţu cu, Curtea suzerana, spre a nu re­curge la verí-unu amesteou órecarejn oestiu-nile oel,,pr|ye,acuk, singuru pre ambele tieri numai. România are in adeveru dreptate s é deplângă pre acestu mare oetatianu.

(Dupa „Poporulu.)"

=o (Ér 9 revolta a satenilont contra dom­niei \) Totu semne bune: a b i a publiaaramuin nrii prededeati dóue asemenea caşuri, d e j á a l a

treilea figurédia in fiţi, numai inoa dupa insoi-intiâri telegrafice. In oottuiu Irencinu, coraun'a B o M a t f a «lovaeii s e resoolara — .totu pentru co-massatiuHé — in oontra proprietariului - mare si-lu alungară de la sine. S'a comandata potere armata!. Vor mai uoide câţi-va si,— lucrulu va fi impaoatu — pana la alta ooasiune.

C o n c u r s u . ' Pentru ocuparea' postului de Capelanu,

pre lang a nepotinoiosulu parocu din Vraniutm, Dimitriu Popoviciu, protopreab. Bisericei-albe, se publica ooncnrsu oa termina pons in 9 iuniu a. o. a a l . vechiu, pre lenga emolumintele ar-materie:

a) a trei'a parte din sesiunea parochiala; b) a trei'a parte din biru sî din venitul u st olari u o) a trei'a parte din oasele tiitórie de parochi'a sus numitului parochu, adera: din 170 de oase. —

Doritorii de a ocupi aoestu postu, — au a-si tramite recursele, instruite ameB uratu Sta­tutului organiou bis. si adresate câtra Comite­tulu paroehialu din loou pona latermiotflu mai sus insemnatu — câtra d. Iosifu Popoviciu, protopresbiteru in Jam.

Vraniutiu, 19 maia c. v. 1873. In oo'ntielegere oa Dla protopresbiteru :

1—3 Comitetulu paroehialu.

Nr. 325 Plen. C o n c u r s u .

'., . . i " tflli,i l L-

La oonsistoriulu subsemnatu, e d a se deplini in modu definiăvu^postulu' da secretariu, pro­vediutu ou salariu anualu de 1200. fl. v. a.

b)sé produoa documiuté autentici stadiale absolvita despre aplioarea, li pana aeiimu; desprt ounoscinti'ă limbei despre praeVâ, ée ' o au in afacerile dJ| oelaria; M

o) sé dooumentédie specialu oünoÄ Cine voiesce a veni la. 4 aoestu poştu, e | g^matioei si a ortografiei pentru'limfra* rol

poftitu B é tramita1 in respaotuln aoesf a la sub- . § j ^ \im^ 0 e le posiedu: | semnatulu oonsistoriu pana in 20 iuniu st.

tfr. 341 ftw. C o n c u r s u ,

Laconsrstoriuln gréco"-orientalu djil dea-mare vine de a se deplini postulu dt| celistu, provedfutu óil salálfíu anualu de 1 v. a; flpre oltre sobpii ie esofie si publicd oursu sub ooodîtiune,' ca aspiranţii'' 1

aoést'a: a)sé fia credintiosî ai biserioii gr.1

tale;

Pentru ţimnaşiuţa rom. din Bradn.

pritt réV. d. parochu si ases. cons. Moise Magdu, ni se tramise din Sioirhosiu, oottuiu Aradului o colecta de 10 fl. v. a. la earea au contribuita:

Zamf. Cuparesou, jode comunalu in Sioi-mosiu, 2 fl; Teod. Tripon, parochu in Rardna,-Jos, Vufttjlescu, -capelanu in Sioimoaiu, si dhi; oa lec taBte ' - ^ - oât» 1 -fl ţ Eutim. Bugariu, do­ointe, 50 ci 1; si cu tasulö biserioei de Sioi-mosiu 4.fll.50.,or.—-

' -l -

C U n c u m /

Pre bas'a concesiunei de 11 maiu 1873, nr. 748, referitori* la edificarea unei scóle nóue gr. or. confesiunale romane in comun'a Aliosiu,

C o n c u r s u La staţiunea invetiatorésoa vacanta din

comun'a Olosiagu, io protopresv. Lugosiuiui, oottuiu Carasiului, ae desehide concursu pana 'n 16 iuniu st. veohiu, a. c.

Emolumintele sunt: 300 fl. v. a. salariu anualu, 4 jugere de pamentu, 8 orgii tle lemne, din cari are a se inoaldi sl soól'a, 20 cr. de la inmormentâri fora, si 40 cr. ou liturgia, cortelu liberu oii gradina, grajdu si siopronu.

Concurenţii au a adresa recursele instrui­te in sensulu statutului ore. oâtra on. sinodu paroehialu gr. or. din Olosiagu si a l e tramite dlui protopresv. Oeorge Pesteanu in Lugosiu

Olosiagu, 22 aprile 1873. 1( In co'ntielegere cu diu protopresv. trao­

tualu : 2 - 3 Comitetulu paroehialu.

*) Scurtimea terminului ne face a însemna aici, câ — ni-a sositu _ acestu concursu spre publioare abiá mercuria trecuta.in 4 iuniu n, dupa mediadi, candu na se mai potéa primi in nrulu de joi! —

R e d.

vechiu, (2 iuliu nou,) a. o. reoursu scrisu de man'a sa, si Bé arete in aoel'a cu documinte autentice: v

a) oâ e oredintiosu alu biserioii greeo-orientale ,*

b) oe studia a abaolvitu; oe limbe vor-besoe ai sorie ?

o) oâ are cunosnintie sistematice din in-Stitutiunile eanoniae ale bisericii greco-or-ientali ;

d) unde a fdstu apiioatu pana aoiima, si ce praosa are in afacerile oficiali de oonoeptu 1 g g si de manipulare.

e) oâ are conduita reoomendabila in partea morala.

' Seoretariula, fia elu preotu ori mirénu, a-fara de agendele ordinarie soretariali, are a provedé refbrat'a in aenatulu biserieésou si in celu epitropescu, precumu sl in afacerile pre-sidiali. Oradea-mare, 7 maiu v. 1873.

Consittorkdu eparchialu gr. or. din Oradea-mare.

posiedu: d) sé fia recomendati in partea e) sé-si tramita' recursurile pnatrú (

aoest'a, sorise de man'a loru, paua id 20] 1 vechiu, (2 iuliu nouj a. o. la presidiulu i

torialu de aioia, spriginrte ou doonm'inte i oualifioarea élpusa mai sus.

f) Vor avé preferintia reourfntii statalul oalugaresott, déoa vor fi avé oesariele pregătiri scientifioe, si voru da in partea aoést'a vöinti'a lom.

Oradea-mare, 16 maiu, v. 1873.

Presidiulu consistorialu epata gr. or. din Oradéa-maHli

Barai'a ae Viena, oontinua in diléle trecute a se mat l

de sí totu QU reserva, uou ţ%tk nas| si astadi — ér unúlb n'apoi.

Éta hârtiele oe se respeotara si de ieri ale loru:

Nr. 326 Plan.

I Acţiunile creditului mobila 276; ' Băncii anglo-austr. 212; — celé Limb

186; — ale drumului ferata de statu ConCUrSU. Tradv.y'de Viena 27Ö; - Rent'a d«f

La oonsistoriulu subsemnatu, e de a se j deplini in modu definitivu postulu fiscalului; ° U 6 % 6 8 - 5 ~ " n t ' » i n 7 3 î provediutu ou salariu anualu de 200 fl. v. a. , e l e á a a r a d - 1 7 6 i ~ o a l e •!« imprum. i i | Unde se recere, ca fiscaluln. ide la 1860: 116; dd° de la 1864: II

a) s i fia oredintiosu alu biserreii gr. ori agiulo argintului 110.76; galbenii5.24,\

« P t o l e » i leon» 8.85; — oblegatlnhile'rurale: ung?' b) sé aiba diploma de .dvpoatu publ.cn; i ^ . ^ 0 e 1e I r a i i s f e e " 73 ; c) se aiba cunosointie sistematice dio in- 1

stitntiunile canónioe ale bisericii gr. orientaţi; d) sé aiba conduita buna in partea mo­

rala ; e) sâ locuiesc* in Oradea-mare. Fiscalulu e detoriu a asişti la siedintiele

turoeici: 69.50. —

Poete Bedaotinnei. »3 MuUu veneratului J. M. in J: A a p

consistoriali in tóté resórtele ; a aperiTin"îa- • «pl^la; dar n e , l«atu aii • * •• • » J x . . . . . . . : een pe de namte! Deci adevenmu câ sonn •ntru « afara drepturile biserioii, si a procede pnm achitat» pentru intregu anulu 1872! din ofioiu in oausele disoipli tărie si matrimoni­alei'dupa instrucţiuni. DlvV.ß. in 8. N.-mare: Pe joi'aj

ria d. mé'diadi sperâmn a ve vedé !

Loculu de cura

innemedilocita aproplare de capital'a si resiedenti'a Buda-Pes Temperatur'a fantaneloru artesioe de 35° B. — Cade de pprjselanu ai de marmiuje, pre aafl

ai tâiate in petra, si cu aparate de dusie, — pârtie dé. parca marebe,—aeru eaoelinte, — 2 0 0 « 'odâi provediute ca totu confortnla, — aalonu mare de converaatiune, — gazete din tiera ai din atMpX netatâ, — muaica pre fie-care dia. ( 1 , *. ™

M o r b u r i l e I n t r a o a r i a p ' a I n s u l e i M a r g a r e t a a ' a f o l o s l t u o u a u e o e a u • o r a b i l u s u n t :

Podagr'a — renmele de maacnli ai de nervi — inflanţsrile ajuţtniee de ineheietnri ai de — contractiunile ai intiepenirile dupa podagra, vatemâri eaţerneî inveninare prin plumbu, tifua ai teritia — dorerile de nervi — jungiurile — scrofulele oa babane ti oóoerea gilceloru — bólele o aice de pele — morbii de óae, morbulu şl^bitinne de picior* — dorerile^ provine de la vaten

'"din afora són de veraatu, plegele doreróae, intiepenirea — pétra din beaica ai bólele de rerunchi dorerile iaterioe, atricarea regalei in mejiatruatiune. etc. a te.

S e o o n o e d e s e a d l a m e n t u l a p r e t i u — l a a b o n e m e n t u s e u o u m p e r a r e t m

u n a d e b i l e t e p e n t r u b a i a l p e n t r u v a p o r u .

f J S ^ * Locuitorilor* pre intuia li *e facu favorury «Utüfla băi, eătu ti la vaporu. Comunicatiune cu capital'a in fie-care óra de dóue ori ca vapqrulu.

SesonvlB de fora ie 'leefe la 1 maia. Comande pentru loouintie primeace I n a p e e t o r a t u l u pe Z n s u l ' a M a r t a r e t e l p.

B u d a - V e c h i a . (7-' ( R . l i p a r i r « n a w o n o r i d i » . )

D i r e c ţ i u n e a . , 4*^1^^ S^^E%^K^^\^^^^^^^^t^^E\^Kt^^^^^9\L^KtfT^\^'K^^E^ t^^S^^^\^^^^\^^T^*^&^\*^^^^^^J^\^^J^\^^^t^^,^"..^,\R •

InTipoenuriA LUI EnericD BaHaittx. RHDACTOBU aBs tüKDiKTORro flseéstti Babella.