Persius (Aulus Persius Flaccus, Volterra 34-62 a. Chr.)

The words highlighted in red are those that have quoted in Kant’s Critique of Pure Reason.

Satira a III-a (Trândăvia)1

trad. Tudor Măinescu şi Alexandru Hodoş

Satire III (Idleness)

The Preface - William Harris:

“One last point: The setting of this third Satire fits the American college scene remarkably well, a world in which aimless sons on the rich and famous dot our colleges, wasting years of their lives without aim or

purpose, rotting their minds with games of no worth, their bodies with pot and cocaine. And the end is the same, not Orestes the ancient madman's cell but the Rehab. Center, and far too often a funeral

procession, not quite like the Roman one, but with the same end. There is a certain timliness to Satire III after all.”

− Iar trândăveşti? Afară-i ziuă. De mult a soarelui văpaie,Trecând de-ngustele ferestre, a dat năvală în odaie.Tu sforăi! Ai, se vede treaba, Falern2 grozav de limpezit.Vezi? pe-a cadranului lumină a cincea oră3 s-a umbrit.Ce mai aştepţi? Pe cîmpuri grîul se rumeneşte-n miez de vară,Şi turmele la umbra deasă a ulmului se furişară.Un bun prieten îţi vorbeşte... − Adevărat? Unde-i, să-l văd?Îmi ard ficaţii ca o sticlă înfierbîntată... E prăpăd!Ai zice că porniră turme din toată-Arcadia4 să zbiere.În fine, iată-l, îşi ia cartea, şi trestiile şi le cere,Tăbliţele pe care scrie, şi pergamentul răzuit;Le are toate la-ndemînă să-nceapă lucrul... Ţi-ai găsit!Ba că cerneala e prea deasă şi-ngroaşe pana încărcată;Ba nu i se cunoaşte urma, că prea tare subţiată;Şi uite cum condeiul trage, în loc de una, două dungi!

"Really, this just can't, can't go on...".. the morning light Comes through the windows bulging out the shutter slats,While we shoot out a snore to take the frothOff last night's undigested drinks that roll inside,A given angle or the sun at this moment marks, Telling across the dial, outside, the hour five.

"Where ARE you...?" The parching raging sun of hot July,Inclining more, is cooking up the land, the lowing herdHas moved beneath the spreading chestnut tree."Really..." a friend begins, "No quick, come here,Hurry - - - a basin... Where...? " the bile runs green"it's coming up..." You'd think a wart-hog roared.

Into thick fingers passing book and pen,

1 În voumul Persius. Iuvenal. Marţial. Satire şi epigrame (trad. Tudor Măinescu şi Alexandru Hodoş), Editura pentru literatură, 1967, pp 20-28.2 Cel mai cunoscut dintre vinurile Italiei antice, produs în ager Falernus, din Campania (la sud-est de Roma).3 Cadranul solar consta dintr-o bară verticală care-şi arunca umbra pe un cerc orizontal, marcat cu linii orare. Ziua, de 24 de ore, era împărţită în 12 ore de zi şi 12 ore de noapte, numărătoarea făcîndu-se aşadar de la răsăritul şi de la apusul soarelui; ora a 5-a a zilei corespundea, aproximativ, cu ora 11.4 Regiune din centrul Peloponesului, ai cărei locuitori erau în mare parte păstori şi crescători de vite.

1

− Te faci din zi în zi mai leneş. De milă-ţi plîng. Unde-o s-ajungi?Vrei, ca odraslelor de rege şi puilor de turturele,Să-ţi dau mîncarea mură-n gură şi să ţi-o tai în bucăţele?Ţi-alungi dădaca ta în ghionturi, cu cîntecele ei cu tot?− Dar c-un condei care nu scrie, cum e să scriu? − Eşti un netot?Nefericitule, pe cine încerci să-nşeli cu baliverne?Să ştii, că fiecare doarme aşa cum singur îşi aşterne.Cînd vasul de pămînt e moale şi n-a fost ars în de ajuns,Zadarnic vrei s-auzi cum sună, argila lui nu-ţi dă răspuns.Tu eşti ca lutul crud, din care olarul meşter, stînd la roată,Se străduieşte, modelîndu-l, un vas fără cusur să scoată.Moşia care-ai moştenit-o îţi dă, în grîu, un rod bogat;În casa ta gospodărească ţii solniţa la loc curat;Netulburată-ţi arde jertfa şi n-ai vreo pricină de teamă.Nu ţi-e destul atît? Sau, poate, te socoteşti un om de seamă,Că pe tulpina ta etruscă eşti al o mie-lea vlăstar5?Că porţi trabee6, şi, călare, saluţi pe-un cenzor, văr primar7?Arunci cu praf în ochii lumii, dar eu năravul ţi-l ştiu bine;Să-ntreci pe Natta8-n desfrînare, stricatule, nu ţi-e ruşine?Dar Natta, cel puţin, nu simte cît e de rău şi de mişel,Sub valurile de osînză, pe care şi le-a pus pe el.Atît s-a cufundat în mîlul adînc din mlaştina spurcată,Că nici măcar băşici de aer, pe apă nu se mai arată!O, tu, al zeilor părinte, fii drept pe cît de mare eşti,Şi pe tiranii roşii de viţii, la fel pe toţi să-i pedepseşti.Simţind otrava cum îi arde şi înecaţi în scîrnăvii,Prigonitorii de virtute să piară putrezind de vii!N-a scos un strigăt de aramă mai crunt sicilianul taur,Şi nici de sabia cumplită care-atîrna pe-un stîlp de aurNu s-a-ngrozit atît curteanul în purpură înveşmîntat9,Precum jeleşte desfînatul căderea lui: „Sînt blestemat!”Cutremurîndu-se la gîndul păcatelor înjositoare,Pe care nu le bănuieşte femeia lui neştiutoare.

Parchment sheeetwhite with red lines neatly ruledAcross. Complaint, thick ink caked on the nib, Thinned now with water, its color disappears, Complaint! it spits double dots upon the page. O poor sad slob, and sadder every day,We've come to this... biddy birdie, or baby No want 'licious num-num, drink a mil-mil.Write with a pen like this ?These wordsThis whimpering sniffling. The joke's on you,Leaking witless. Jar not cooked with green clay,Struck lightly, proves by sound it's made no good..Clay? It's mud! Quick, quick, back to the potter's wheel, Around and around form him up as the slime slips down....

..........but you have fields of wheat and barley grain,An ancient sterling saltsellar without stain,And sets of plate for snug bites by the hearth... You worry...? Or should you snap your lungFor Etruscan forebears double square removed, Or greet "our" senator in proper regal dress.Dress?..... off with the baubles to the rabble, I KNOW YOU Under the skin. You feel no shameLiving the life of a Riley, all gone limpJaw hung open in old degeneracy,No shame, idea of loss, sunkThird time underno bubbles anymore.

Father of Gods, you could not ever wishTo punish tyrants pricked with poisoned lustWith other punishment than to see Virtue die

5 Originea etruscă era adesea un semn de nobleţe, deoarece indica vechimea familiei (se ştie că etruscii au stăpînit Roma în vremea regalităţii).6 Trabea − îmbrăcăminte asemănătoare cu toga, împodobită cu margini de purpură; era ţinuta obligatorie pentru membrii ordinului cavalerilor cînd se prezentau cenzorului.7 Pasajul nu e suficient de clar: magistratura cenzurii n-a fost exercitată, pe vremea lui Persius, decît o singură dată, de către împăratul Claudius (coleg cu L. Vitellius).8 Poate că pasajul se referă la Pinarius Natta, nobil corupt din vremea lui Tiberius.9 Phalaris, tiranul Agrigentului (secolul VI î.e.n.), îşi executa victimele introducîndu-le într-un taur de bronz încins. Dionis, tiranul Siracuzei, auzind pe curteanul Damocles că lăuda fericirea regalităţii, i-a acordat toate beneficiile materiale ale situaţiei sale, la poftit la masă, l-a înveşmîntat în purpură şi i-a atîrnat deasupra capului o sabie prinsă numai într-un fir de păr de cal.

2

Pe cînd eram copil, ţin minte, cît untdelemn în ochi mi-am scurs10,Să scap de-a fi eu însumi Cato în cel din urmă-al lui discurs,Pe care un neghiob de dascăl mi-l lăuda cu vorbe multe,Şi toate neamurile tatei erau poftite să m-asculte11.Aveam în felul meu dreptate, nu mă gîndeam decît la joc.Văzusem eu că unu pierde, că numai şase-i cu noroc,Şi încercam s-arunc paharul, să cadă zarurile bine.Nu învîrtea sfîrleaza nimeni, din bici, mai repede ca mine!Tu însă, care ştii mai multe, deschis-ai ochii şi-ai văzutMoravurile lumii noastre, cu vremea, cum au decăzut;Tu ai cules înţelepciune din porticul care adunăSub fresca mezilor, o seamă de tineri cu purtare bună12,De roadele învăţăturii pînă-n adîncul lor pătrunşi,Hrăniţi cu mazăre răsfiartă şi toţi pînă la piele tunşi.Ale-nţeleptului din Samos cunoşti simbolicele semne13,Şi ele-ar fi deajuns, în viaţă, pe calea dreaptă să te-ndemne.Dar tu porneşti din nou să sforăi. Ţi-e capul greu şi caşti cumplit;Din băutura de-astă.noapte, nici pînă-acum nu te-ai trezit?Ai pus în arcul tău săgeata? Ai, tu, o ţintă-n largul zării?Sau azvîrli-n ciori cu pietricele, aşa, la voia întîmplării?Degeaba soarbe spînz bolnavul, cînd pîntecul i s-a umflat,Tu îngrijejşte-te din vreme, de nu voieşti cu-adevăratSă-mbraci în aur pe Craterus14 ca să te vindece de boală.Învaţă legile naturii; e cea mai minunată şcoală!Stai şi te-ntreabă cine suntem şi, dincolo de noi, ce-am fost?Spre ce destin pornim în lume şi care e al vieţii rost?Cu ce pot zeii să te-ajute? La ce îţi folosesc arginţii,Şi cîţi din ei îi dai cetăţii? Sau cît de mult ţi-ajuţi părinţii?Cum să te porţi să fii-ntru toate plăcut puterilor cereşti,Şi ce menire, între oameni, ţi-a fost lăsată să-mplineşti?Dar tu porţi alte griji în minte, că nu sînt încă pritociteButoaiele, cu onorarii în vin de Umbria plătite15,

And know she's gone forever. Tell me, was it worseWhen bronze bull roared with roasting man inside?Or sword hung over royal head by just one thread?..........than when you say "I'm cracking, I'm over the edge..."And go all pale inside, a secret thingYour wife in bed beside you never knew.

I still remember when I was a boy, I'd giveMy eyes a touch of the olive to make them smear,Unwilling to memorize the dying speechOf Cato --- it was great praise, to be sureFrom nutty master while my father satAmong his friends, hot in a prideful sweat.You bet! What I really wanted to knowWas how much winning from double six eye throw,How much snake eyes lost, pitching penniesInto the narrow bottle neck, real expertiseSpinning the top the best in all the gang.But you, Sir, you know the ways of catching curvesIn Morals, Porticos of the Schools, the nightwatchOf shaven, sleepless scholars munching pilesOf cabbage with their mushy porridge mess,And u-psilon with the binary moral choiceSwinging up higher on the right-hand side......

Still snoring? Head and neck joint all gone slack,Cheeks unstitched, yawning off yesterday's.....?Tell me! Have you any aim in life,Or is it enough to live for the moment now,Following footsteps where the footstep leads,

10 Untdelemnul servea la tratarea unor boli de ochi. Picurîndu-şi untdelemn în ochi, tînărul voia să-l facă pe profesor să-l creadă bolnav.11 Unul din exerciţiile retorice cele mai obişnuite era imaginarea unui discurs pe care un personaj l-ar fi putut ţine într-un moment important al vieţii sale; aici e vorba de Cato cel Tînăr, care s-a sinucis la Utica, în Africa, dîndu-şi seama de inevitabilitatea victoriei lui Caesar în războiul civil (46 î.e.n.); elevul trebuia să compună un discurs în care Cato dezvoltă motivele care l-au îndemnat la sinucidere.12 Zenon, întemeietorul stoicismului, îşi ţinea lecţiile într-un portic (colonadă acoperită) pictat cu diferite scene, printre care şi victoria de la Marathon din 490 î.e.n., a grecilor împotriva perşilor (denumiţi şi mezi, după o populaţie importantă din nordul imperiului, independentă pînă la Cirus, în secolul VI î.e.n.).13 Lui Pitagora din Samos i se atribuie simbolizarea vieţii prin litera Y (cu braţul stîng curbat, iar cel drept în linie dreaptă): adolescentul se află la răscrucea celor două drumuri: cel strîmb (dar elegant curbat), al viţiului, şi cel drept, al virtuţii.14 Medic celebru din secolul I î.e.n., amintit de Cicero şi de Horaţiu.

3

Iar şuncile pe care marsul ţi le-a trimis, cum să le ţiiAlături de atîtea putini, nenîncepute, cu scrumbii?Un ţap-centurion16 va spune: − Atît cît ştiu, mi-e prea destul.Eu nu-s Arcesilas, nici Solon17 ... Şi de de-al d-ăştia, sînt sătul! Tăcuţi şi-ntunecaţi la faţă, ei merg cu ochii în pămînt,Şoptesc cu buza ţuguiată, din cînd în cînd cîte-un cuvînt,Toate trăsnăile, pe care smintita minte-a lor le toarce.„Că din nimic, nimic nu iese, şi în nimic nu se întoarce.”18

Cu-asemenea filosofie, prea bine poţi să mori flămând...Cei mulţi fac haz şi tineretul îşi strîmbă gurile rîzînd.

− Nu ştiu ce am de la o vreme19, că inima îmi bate tare,Şi-aşa din bun senin, m-apucă sughiţuri rău mirositoare.De ce boală crezi că sufăr, şi-anume ce mă sfătuieşti?Îl cercetează acel medic, şi-i zice: „Să te odihneşti”...Dar peste alte două zile, în loc să meargă să se culce,El vine însetat la baie şi cere un Surrentum20 dulceSă-l bea dintr-o carafă fină. − Nu-mi placi! îi spune un amic.Ce ai? − Nimic... − Să bagi de seamă, e cam suspect acest nimic.Începi, iubite, să te umfli, şi ca lămîia eşti la faţă.− Îmi mai dăduse unul sfaturi, dar astăzi nu mai e în viaţă.Tu care-arăţi mai rău ca mine, să nu-mi dai lecţii! − Am tăcut...Bolnavul nostru, gras şi puhav, plesnind ca un burduf umplut,Îşi strînge burţile livide şi se afundă-n scăldătoare,Icnind pe gît, ca dintr-o cloacă, o revărsare de duhoare.Începe-a bea... cînd dintr-o dată... îşi strîmbă gura tremurînd,Şi cupa-n ţăndări se fărîmă, din braţul lui inert căzînd...Acum răsună trista goarnă şi ard făclii de-nmormîntare,Iar bietul fericit, pe patul împodobirii funerare,Îmbălsămat în dulci miresme şi în esenţe de parfum,Cu tălpile-nainte pleacă, purtat pe cel din urmă drum

Slinging rocks or mud at croaking fleeting crows?

Medicine can't do much when the skin is swollen and green,Why pay the doctors thousands? Catch and check the disease.For God's sake get the basic issues clear - - -What are we humans, what's the aim of Life,The shape of it, where is the hairpin turnBest to be taken, and when? What's the right use of gold,Of hope and prayer, what barb's on the dollar bill?What would you give to country, family, friends?What sort of a man did God wish you to be,Playing what sort of role?...Don't skew off, hear!Just because you have cupboards of foodstuff rotting silently, Reward for a rich case won in Umbria, and hamsGift of a Marsian client, and wine sauce herring jars Hardly yet opened...

One of the hairy army sergeants says:For me, what I know is enough,, I don't give a damnFor nutty Solons and sad sack Socrates,Dragging along and staring at the ground,Chawing on mumbles and hydrophobic silences,Balancing ---uhh--- every word ---uhh--- on lip ---aaaahMusing on nightmares of some sick old dead one long agoNOTHING CAN COME FROM NOTHING OR CAN NOTHING BEREDUCED TO NOTHINGNESS. Go pale for this,Sit and miss your dinner?The ring of listeners roars,

15 Ţăranul din Umbria (regiune la nord de Roma) putea să-şi plătească în natură avocatul. La fel face şi clientul din ţara marsilor (regiune din centrul Italiei, la est de Roma), socotită ca păstrătoare a vechilor tradiţii de viaţă simplă.16 Centurionul, comandant al unei mici unităţi militare, reprezintă aici pe omul incult, incapabil să înţeleagă îndemnurile poetului către studiul filosofiei. Epitetul „ţap” (în original „cineva din neamul de ţap − hircosa gens − al centurionilor”) simbolizează pe omul rudimentar, necivilizat.17 Centurionul alege două nume celebre: Arcesilas (secolul III î.e.n.), întemeietorul „Academiei noi” (şcoală filosofică idealistă, descendentă din platonism, cu nuanţe sceptice) şi Solon (secolul VI î.e.n.), om politic şi poet, care a dat Atenei legi destinate să întărească democraţia sclavagistă.18 Centurionului i se pare absurd ca cineva să se frămînte o viaţă întreagă pentru a ajunge la o concluzie banală (acceptată de cele mai multe şcoli: „nimic nu se poate naşte din neant, nimic nu se întoarce în neant”), exprimată prin repetarea ridicolă a cuvîntului „nimic”.19 Persius compară pe cei refractari la sfaturile filosofului cu un bolnav a cărui stare se agravează cînd nu urmează recomandările medicului.20 Vinul de Surrentum (azi Sorrento, la nord de Neapole), se recomanda convalescenţilor. Bolnavul îşi închipuia că, mulţumindu-se cu un vin tonic, a făcut destule concesii medicinei.

4

De sclavii cu scufii pe creştet, lăsaţi acum în libertate.21

Ai pus sub ţîţa stîngă palma, să-ţi pipăi inima cum bate;N-ai friguri, nu-i aşa? Piciorul, la glezne, nu ţi-a amorţit.Dar cînd vezi aur, sau iubita unui prieten ţi-a zîmbit,Nu simţi cum îţi tresare pieptul?22 Un lung fior prin trup nu-ţi trece?Mănînci o pîine cu tărîţe şi-o strachină de zeamă rece,Nu ţi-e îngăduit să mesteci vîrtoasa sfeclă plebeiană,Că ai o bubă rea sub limbăşi toată gura ţi-e o rană.Adeseori, de frică, tremuri şi păru-n cap ţi se zburleşte;Iar cînd o pală de mînie se-aprinde-n tine nebuneşte,Atît eşti de pornit la rele şi-n vorbă-atît de aiurit,Că şi nebunului Oreste23 i s-ar părea că eşti smintit.

And the big army boys, nose crinkled, double roars.

"Doctor, 1'm upset, a funny tight feeling in my chest,Bad breath, and indigestion; I thought you should take a look." Told to be quiet, take a rest, within three daysHe felt his blood circulate in the usual ways.Out to a friend's estate, asks for a decent stein In which to drink a mild and soothing wineBefore the baths. His friend: "My boy, you're pale". "I'm not!""You should see how you look, pale and quite yellow.. ""Not as much as you. Think you're my guardian?I thought I buried him some time ago." "OK, go on, I'm done"He takes his bath, stuffed from his meal, distended gut,Throat fetching up an awful sulphurous fume,A shaking gets the fellow as be bathes,He drops his toddy, teeth begin to sound,Chattering he spills his dinner on the floor.

Result? A fine processional with trumpets and tapers too,Our poor fellow now looking quite relaxedAll cosmetized with powder and some sweet smellsHigh on a bier with feet turned toward the door,Borne out by his slaves (smiling day-old Roman citizens).

"OK, feel my pulse, Sir, put your hand right here,Here on my chest. Quite calm! Fingers and toesAre warm and normal..." But if you seeA bit of fast cash or the neighbor's daughter's knee,Your heart runs normal? If I put on a chilly plateCoarse cabbage and plebeian rough-ground bread,You think of your gums, that ulcer in the throat,You would not rub it raw, get it inflamed with beets.You're cold when fear erects a gooseflesh skin.Now passion hots you up, the blood begins to boil,Eyes flashing with wrath....... Consider Orestes' padded cell,There's a case for you. What you do and daily say

21 În momentul liberării, sclavii căpătau o bonetă specială, numită pileus. Adesea stăpînii îşi liberau sclavii prin testament.22 Dacă trupul îţi e sănătos, nu cumva sufletul îţi este dominat de pasiuni, tot atît de primejdioase ca şi bolile?23 Oreste, fiul lui Agamemnon, a fost înnebunit de Furii ca pedeapsă pentru că îşi ucisese mama, pe Clitemnestra.

5

Would be enough for any sane judge to put you away.

6