Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti Curs Explicaţia Sociologică 2013-2014 Seminar Eugen Glăvan

1

Percheziții à la carte: analiza de conținut Seminar 2 (7-13 octombrie 2012)

It's supposed to be automatic, but actually you have to push this button. John Brunner, Stand on Zanzibar

Obiectiv: înțelegerea metodei analizei de conținut. Activități:

1. Genul în interacțiunea socială 2. Analiza de conținut: premise, caracteristici, proces, tipologie 3. Cercetare calitativă: instrumente online 4. Exerciții 5. Bibliografie

Analiza de conținut: premise Abordări teoretice Lasswell – Modelul comunicării de masă (răspunde la întrebările Cine? Ce spune? Pe ce canal de comunicare? Cui? Cu ce efect?) Osgood – Analiza de contingenţă (de exemplu diferențiatorul semantic) Bales – Analiza proceselor de interacţiune (scopul este de a identifica şi înregistra natura (şi nu conținutul) fiecărei interacțiuni separate ale unui grup) Morris – Semiotica (comunicarea este posibilă nu doar pe baza stimulilor, ci şi pe sensul care este atribuit acestora care nu poate fi accesat prin forma concretă a stimulilor). Shannon şi Weaver – Modelul de transmisie. Obiectivele metodei Analiza de conținut presupune clasificarea materialului simbolic de către observatori ştiințific instruiți, care vor observa cu ajutorul clasificărilor explicite şi a regulilor procedurale care parte a materialului textual intră în cadrul unei categorii a schemei de cercetare (Ritsert 1972:17, apud Titscher et al., 2000, p. 58). „Cine spune ce, cui, de ce, cum şi cu ce efect?” (Babbie, 2010, p. 438)

Analiza de conținut: caracteristici Eşantionare– Holsti: selecția emițătorului, selecția documentelor, selecția subsetului de documente. Unitățile de analiză – Holsti: unităţile de înregistrare (cea mai mică unitate textuală) şi unităţile de context (stabilirea caracteristicilor variabilelor, cum ar fi evaluarea negativă sau pozitivă). Categorii şi coduri – definiții operaționale ale variabilelor. Codarea este procesul de transformare a datelor neprelucrate într-o formă standardizată, care se pretează pentru analiza şi procesarea computerizată (Babbie, 2010, p. 444). Validitatea intra- and inter-codificatori. Analiză şi evaluare – frecvențe şi indici, contingențe. (Titscher et al., 2000, pp. 59-61) Conţinutul manifest, vizibil, de suprafață, termenii concreți cuprinşi în comunicare. Conţinutul latent reprezintă înțelesul de bază. Evaluare generală. Nesiguranța definițiilor şi standardelor (Babbie, 2010, p. 445). Inducţia analitică (Glaser şi Strauss) – începe cu observații şi merge dincolo de descriere pentru a identifica tipare şi relații între variabile. (Babbie, 2010, p. 448) Avantaje şi dezavantaje Avantaje – economia de timp şi bani. Corectarea erorilor. Permite studierea unor procese care se desfăşoară pe o perioadă îndelungată. Lipsa efectelor asupra fenomenului studiat. Dezavantaje – validitatea. (Babbie, 2010, pp. 450-451)

Analiza de conținut: proces Merten (1983) – tipologie: Nivel sintactic: analiza literelor, silabelor, cuvintelor, propozițiilor şi a structurii acestora. Nivel semantic: sensul cuvintelor şi propozițiilor Sintactic-pragmatic: justificarea relației dintre efectele sintactice şi textuale. Semantic-pragmatic: efectul particular al înțelesului unui cuvânt sau propoziție (Titscher et al., 2000, p. 61) Mayring (1991): proceduri analitice: Sumarizarea: încercarea de a reduce, simplifica materialul Explicarea: explicarea, clarificarea şi adnotarea materialului. Structurarea: identificarea unor tipare, construirea unei scheme (Titscher et al., 2000, pp. 62-64)

A Flowchart for the Typical Process of Content Analysis ResearchThe Content Analysis Guidebook, by Kimberly A. Neuendorf

http://academic.csuohio.edu/kneuendorf/content/resources/flowc.htm

1. Teorie şi raţiuni

2. Decizii conceptuale

3. Operaţionalizare

Codificare umanăCodificare

computerizată

Ce conţinut va fi examinat şi de ce?Există anumite teorii sau perspective care arată faptul că acest mesaj particular este important de studiat? De exemplu, studiile au indicat că violenţa de la televizor îi influenţează pe copii; de aceea, studiem cantitatea şi tipurile de agresiune de la TV. În această etapă este necesară documentarea.Veţi utiliza un model integrativ, legând analiza de conţinut de alte date pentru a arăta relaţiile cu caracteristicile sursei sau receptorilor?Aveţi întrebări de cercetare? Ipoteze?

Amintiţi-vă că dvs. sunteţi şef/a/ul! Nu există reţete!Ce variabile vor fi utilizate în studiu şi cum le veţi defini conceptual? Veţi dori, probabil, să vă familiarizaţi cu materialul studiat în această etapă.

Măsurătorile operaţionale trebuie să se potrivească conceptualizării (validitate internă). Ce unitate de măsură a datelor veţi utiliza? Sunt variabilele măsurate corect (la cel mai înalt nivel de măsurare posibil; categoriile sunt exhaustive şi mutual exclusive)? O schemă de codificare „a priori” care să descrie toate măsurătorile trebuie creată. Validitatea externă şi validitatea de conţinut (internă) trebuie examinată în această etapă.

4a) Schema de codificareCreaţi cartea de coduri şi

formularul de introducere a

codurilor

5. EşantionareCe metodă aleatoare de eşantionare veţi utiliza? Criteriul poate fi intervalul de timp, tema, pagina, canalul de televiziune etc.

6. Trainig şi

fidelitate iniţială

4b) Schema de codificare

Codificarea cu ajutorul computerului necesită o carte de coduri cu explicarea integrală a intrărilor de dicţionar şi metoda de aplicare. Puteţi utiliza dicţionare standard (de exemplu programul Diction)

În timpul sesiunilor de training persoanele care codifică trebuie să se pună de acord asupra codificării variabilelor. Apoi, în cadrul unor teste de codificare independente este notată fidelitatea fiecărei variabile. În fiecare stadiu sunt revizuite cartea de coduri şi formularul de introducere a datelor.

7a) CodificareCel puţin doi codificatori (pentru

fidelitate), lucru independent,

suprapunere minim 10% pentru

testul de fidelitate.

7b) CodificareAplicaţi dicţionarul sau procedura

textului identificat pentru a genera

frecvenţe per unitate. Executaţi

verificări punctuale pentru validare.

Codificare umanăCodificare

computerizată

8) Validitate finalăCalculaţi validitatea (procentaj de

concordanţă, Scott’s pi,

Spearman’s rho sau Pearson r)

pentru fiecare variabilă

9) Tabelare şi raportareFigurile şi statisticile pot fi raportate una câte una sau în tabele crosstab, utilizând tehnici univariate şi bivariate. Evoluţia în timp poate fi o metodă bună de raportare.

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti Curs Explicaţia Sociologică 2013-2014 Seminar Eugen Glăvan

2

Etapele analizei de conţinut (Mayring, 1988: 42ff):

• Identificarea materialului • Analiza situației care a generat materialul • Caracterizarea formală a materialului • Determinarea direcțiilor de analiză • Formularea pe baze teoretice a întrebărilor de cercetare • Selecția tehnicilor analitice (sumarizare, explicarea, structurare) • Definirea unităților de analiză • Analizarea materialului (sumarizare, explicarea, structurare) • Interpretare (Titscher et al., 2000, p. 64)

Analiza de conținut: tipologie Caracteristici ale întrebărilor:

1. Se pot formula răspunsuri inferențial prin examinarea textelor (materialelor) 2. Conturează seturi de răspunsuri (ipotetice) din care analistul poate alege 3. Sunt preocupate de fenomene inaccesibile în mod curent 4. Permit (in)validarea – cel puțin în principiu – a inferențelor, recunoscând existența altor căi de a observa şi

fundamenta fenomenele (Krippendorff, 2004, pp. 32-33). O tipologie a procedurilor analizei de conținut (selecție) (Titscher et al., 2000, p. 63

Niveluri semiotice

Obiect Exemple de proceduri

Întrebări de cercetare

Cine? Ce? Cum? Cui? De ce?

Ce situație?

Ce efect?

Sintactic Sintactic Caracteristici ale mesajului

Analiză de autor (analiză de stil)

X X

Semantic Sensul cuvintelor şi propozițiilor

Analiză de temă X X X

Semantic-pragmatic

Înțelesul şi efectul mesajului

Analiză de atribuire X X X X X

Pragmatic Efectul mesajului Analiză de interviu X X X X X X

Analiza de conținut: instrumente online Pe site-ul Societății Sociologilor din România găsiți o selecție de instrumente care vă pot ajuta în realizarea cercetării: http://www.societateasociologilor.ro/ro/instrumente La adresa http://cue.berkeley.edu/qdaarticle.pdf un articol în limba engleză foarte bun despre programe CAQDAS (Computer Assisted Qualitative Data Analysis). În esență, acestea vă ajută să codificați şi să interpretați texte sau imagini. Weft QDA [A free qualitative analysis software application] http://www.pressure.to/qda/ Aplicație care facilitează analiza datelor textuale cum ar fi transcripturi de interviuri, texte scrise sau note de teren. Poate importa documente pdf sau plain text, utiliza categorii de coduri în structuri de tip arbore şi exporta în format html sau csv. Vue [Visual Understanding Environment] http://vue.tufts.edu/ Instrument care permite managementul şi integrarea resurselor digitale pentru susținerea proceselor de predare, învățare şi cercetare. Aplicația asigură un mediu vizual flexibil pentru structurarea, prezentarea şi diseminarea informațiilor digitale.

Seminar 3 (21-27 octombrie 2013) Subiect: Datele cantitative – Tabele Obiective (s.m.a.r.t.): însuşirea competențelor de bază în „alfabetizarea cantitativă” (Quantitative Literacy), înțelegerea şi citirea tabelelor numerice, evaluarea datelor numerice. Lecturi (de citit): Rughiniş, C. (2007). Explicaţia sociologică. Metodă şi imaginaţie. Iaşi: Polirom. Cap. VII Testarea statistică a explicațiilor ipotetice, Secțiunile 7.1.-7.5. (pp. 138-144) http://cursuri.sas.unibuc.ro/paradigme/wp-content/uploads/2011/04/Rughinis2007_Explicatia-sociologica_manuscris.pdf (ATENȚIE! Paginile din varianta printată nu corespund) Espeland, W. N., & Stevens, M. L. (2008). A Sociology of Quantification. Sociology of Quantification, XLIX(3), 401-436. http://cursuri.sas.unibuc.ro/paradigme/wp-content/uploads/2012/10/Espeland-Stevens-2008_A-sociology-of-quantification.pdf

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti Curs Explicaţia Sociologică 2013-2014 Seminar Eugen Glăvan

3

Proiect Etapa I Propunerea unui subiect de cercetare. Propuneți cel puțin două subiecte, precizând pentru fiecare: întrebări de cercetare, surse de date pentru analiza de conținut, tipuri de respondenți pentru interviuri.

Bibliografie Babbie, E. (2010). Practica cercetării sociale. Iaşi: Polirom. Rughiniş, C. (2007). Explicaţia sociologică. Metodă şi imaginaţie. Iaşi: Polirom. Leedy, P. D. (1993). Practical research: planning and design. New York: Macmillan Publishing Company. Hughes, J. A., & Sharrock, W. W. (2007). Theory and Methods in Sociology. An Introduction to Sociological Thinking and Practice. NewYork: Palgrave Macmillan. Krippendorff, K. (2004). Content analysis: an introduction to its methodology. Thousand Oaks: Sage. Titscher, S., Meyer, M., Wodak, R., & Vetter, E. (2000). Methods of Text and Discourse Analysis. London: Sage Publications. Strange but True Facts and Statistics You have no Business Knowing www.netscientia.com/strange_facts.html