lOAN ADAM

PE LINGA VATRA4

PILDE I GLUME TARANESTI

BUCURESTIStabilimentul grafic I. V. SOCECt, Strada Borzoi, 59

1900

:

o'

6v.

PI, il

1.. j .: A ..

tie

3

t

I.

to,

1I 4

".

www.dacoromanica.ro

IOAN ADAMg.,.................,,,............................,..,.y....................11

PE LINGA VATRA

PILDE ,I GLUME TARANETI

BUCURESTIStabilimentul graile I. V. SOCECt, Strada Bend, 59

1900

www.dacoromanica.ro

j'e crcela,s:Leagdnul uiselor (poem dramatic in proz).Flori de cfmp (nuvele).

Jn curind :Rdtdeire (roman).Prin uremuri (simbolizate feeria pentru teatru).

61995. I.

www.dacoromanica.ro

itit-LiZht 'Mei.

www.dacoromanica.ro

MA DREG . . .

5e zice c'ar fi fost cind-va un boer care nuse imbatase Inca in viata. Lul i se parea ciudatlucru cind vedea lumea bind. Nu putea da el cu&dub cum omul, care se tine asa de dirz, Is):lash, picioarele pe mina vinulig, de-1 poarta pe douh.cararT.

Odath, s'a amagit de s'a ametit. A doua zi, dupachef, 11 apuch, o durere de cap, de nu stia pe ceIume-I. II venia sa apuce ampil, nu alta.

Ratt il de betivi, doamne, grele zile duc.Eh odata m'am alunecat cu firea si cit sufrd'apoi e c'o tin una! ..

II vine-n minte sa-ntrebe pe un sugacit vestit,a ce face cu atita durere de cap.

In satul acela era un golan, care sprijinia p--61995. II. 1

www.dacoromanica.ro

2retii crimelor citu-ti-1 ziulica ; ling, tejghele 41facea veacu.

11 chiama la curte. Da betivul perpelit : straileluT &at numai nite sdrente inodate pe dupa gittid dupuros de-ti strimba nasu cind treceai pelinga dinsul. Caciula-I era roasa, jerpelita qi cu re-suflaturi prin fund.

M'a-npins pacatul cle-am luat un pahar maimult @i tare ma doare capul. Pe tine nu te doarede atita Mut ?

Pe mine ma doare cind nu beat !Cum se poate ?Ia aa ...Mh l .. i. ce fad cle scapi de pozna asta ?Md dreg, cucoane ...Cum vine vorba ? Invata-ma se ma dreg

li et.PAT, iea un stacan de cel mai vechipr, qi

pune-1 la foc sa dee un clocot ; sdrobete apol inel un bulgare de zahar, presoara-1 cu piper negru,bate-1 bine sa se amestece foi cla-1 peste cap.

'apoi ? ..Apol umple stacanu WA, da acum cu yin

rece inchide ochil, pune-1 la gura 10 te uita Inpodele, pin' if simti ca s'a uprat bine.

www.dacoromanica.ro

8'apot ?vedea cum t'a fi

Face cum l'a invAtat. Da vinu-I ugub4:- boe-rul prinde la coraj 1-ncepe cheful din not Mu-tant, joc i min care iar pin' a doua zi.

Durerea de cap InsA sA-1 gAtiascA : rat de tot,In loc sA se ogoaie, se-nAsprea.

Chiama iar pe betiv :Degeaba, mat rat, mA doare capul de paecA

db. sA se desfacA.Nu te da scirbel. Cum vraf asa de-o datAtreacA ?Da cum?Trebue, sA te dreg! si azt

?1 boierul s'a dres pin' s'a stricat iarl cum

i se suia vinul in cap, II da gust de chef. Dupb,betia asta si mat rn. Valet si valet I Lsteptanelinitit pe eel cu povata.

Se vede c'acesta mi1 sfirsitul. M'amIn loc de dres, et mA stric.

SA n'at nevoe, las' ca-I bine.Cum ?

Inainte, drege-te i azt...Da boierul ca iesit din mintl

II

sAti

:

gait.

DA1

www.dacoromanica.ro

- 4 -MA rog i mult am fid m6, dreg e aqa PPin'ti-a iei pilrul prin &dull, cucoane, ia

ap ca mie face el rIzind cu iratenie.kli betivul apipae spb,rturile din fundul aciulef,

prin care rasrea smocurl de pail ..

www.dacoromanica.ro

MACAR POPA....

4Petrecind printre degete boabele de la mAthnil,phrintele director se primbla intr'o sarh prin o-grada seminarului.

In vremea asta, numai iath, ch vede viind ofemee c'un Meat.

Ce vint te-o adus pe-aici, flia?Shrut mina, phrinte : ia ca mama cu paca-

tele. Is vadanh ; am numal tdetul acesta. Ce n'amincercat sh, scot om din el ? Am cheltuit, am a-lergat incotro am vhzut cu ochil, m'am sbhtutin toate phrtile, a, main& sunt, numai qi numaish-1 indrept pe-o cale mai achthre da degeaba :

Am vrut sh-1 fac profesor, 81- la dat afar&din scoalli. La metepg nu se trage. Treaba pelingh cash, nu vrea sh fach. Sapa s'o iee de coadci-ch nu-I cb, mina. De cit mi-a fript inima-n mine,nu alta 1

find a vhd, ch om de treaba, nu-I chip shscot din el, m'am gindit sh-1 fac macar popa ...

i

www.dacoromanica.ro

E V A

afacut Dumnezet pAmintul V l'a umplut cuce-a putut. Incununarea Papturel lul era Mr&doar ci poate Adam, stApinitorul raiuluI. De Evanici habar n'avea s'o faca. ; gindul luf la inceputera s4 lese un singur om in lume.

Pe pftmint era liniste...Yietuitoarele tralat in larg V din bellug ; ber-

burile crecteal in voe. Omul icI cna de gradinaWI, netulburat de nimenic-- traea rominul far&grija zilel de miine. De bucurat nu se bucura, a,nu-ntalegea ce-I bucuria ci n'o-ntlegea, find an'apucase si zile de scirba. Tria In nedurere Vnu ctiea ca-I inconjurat de plceri.

Atotputernicul se primbla prin lume ci numaill netezia barba, vzind ca i-a ecit trebucoaraaca de bine la capat. De la o vreme i s'a urit cilig de-atita hoinArea% ci se urea in cer. Stind el

www.dacoromanica.ro

7ala degeaba, II vine-n minte sa.-I fad tiii lul ojucarie, sa aiba cu ce se mai lua.

S'apuca. de zugravelte pe tin bulgare de lutLin chip frumos de muere. In locul ochilor i-a li-pit doua scintel desprinse din luceafarul de dimi-neata. Parul i l'a boit cu lumina imprumutata,de la soare. Iea apoi Cutitasul fericirei" qi-f seri-jala gura; da Dumnezea n'a bagat de sama cA,-ndrumul taeturei, era un puior de paianjin i l'aucis acolo :

Cite minti.' nu se prind in mreaja momitoare auntil zimbet1 Gura fetneel e dulce, dulce ca lifericirea, fericire otravita in veninul gizel spur-cate.

S'a bucurat pazintele lumel de papuica WI tgdupa ce i-a suflat viata, a jucat'o pe genunchi,a gogolit'o dragostos, pina cind la urma,obositde-atita hfrjoana , adoarme din gret.

Diavolul sta ascuns mai deo parte i se uitai el cu jind la judria lul Dumnezet. I se mingee' ochif dupa aa bucatica. Cind a simtit c'oadormit Meterul, chita MY, sure cital clipi 0-1terge odorul.

Muerea VIA o data tare in bratele lui. Duni-

www.dacoromanica.ro

8nezeti cum .se trezeste, apua rkpede un reteveitsi svirrr in necurat :

Sal Lie cA mi-a furat uciga-1 toaca jucAria.Cind o auzit nebotezatu de Die, i-a trecut pofta

de muere g'o face scApata pe pamint.Bietul Adam hodinea sub un mar In mit ;

tocmai cind II era somnul mai dulce, buf ca, cadepcatul din ceriti peste dinsul gi-1 rupe-o coastA.Sare ca fript gi cind colo minune: Eva se uitala el cu nedumerire si de sprieata nici nu puteadeschide gura.

De unde-ai egit urit-o ?..Dumnezet face loc cu miinile printre nouri si

se uit6, in spre phmint :Din coasta ta Adame. Nu-I pentru eine se

pregAteste, ci pentru eine se nimereste. Pesemnec'a ta o fost sg, fie. Numal a deschizi ochii inpatru : ll zugravith ea de mine, nu zic ba, dardracu i-a furat portretul gi nuil del cheggie c'aII scula, bunk, ca s'o amestecat li mina nepriel-nicului.

Femeea, pin darurile el sfinte, se ridica, cite odata pin' la mhretia dumnezEasca., dar nu tinemult si se trezAste intr'insa gi partea el necurath,

www.dacoromanica.ro

9g'atuncl face fapte drAce01' : incura judecata in-tleptilor i nArue buna intalegere a noroadelor.

Unde null poate amesteca diavolul coada, tri-mite o muere.

Eva, il tine pe Adam o coasta. De atund sipin' in vremurile noastre, cite coaste nu s'a ruptpentru Eva! ..

Jucarie i-a trebuit luf Dumnezet ?

- --

www.dacoromanica.ro

VORBE DE CLACA

mu, ce maf chef a fost la-I de nAnagul ..Bucate ca-n anif de belsug *1 voe bunh ca la ocumhtriel Am petrecut, de sh meargli pominapeste nou dealurf.. .

Zet 1.. auzl tu minune ? numal ch nepriel-nicul m'a impins s lipsesc de-a cash, tocmal laun aka trap! nenoroc 1g pace bun...

Ti-al fl supt buzele dup4 bunMatl, o vara. . .Ifh rog, mincarea ca mincarea, da incaltea

te-al li imbatat bine?Nu, -a vinul era cam pe sponcf...El, atuncl n'al fcut nimica.. .

___

www.dacoromanica.ro

VORBE CU TILC

TrAlitoril faceat ameaz, a omul are nevoesi de odihna, n'o poate tinea una. Numal bietulmosneag nu lsase sapa din mina; ciocAnea vir-tos inainte, a era singur, %A pic de ajutor siscapa popusoil in dudt. Te miral cum mal puteapurta pamintul, de Wrin ce arlta: capu MI eraalb cum II omtul. --l'o cMdura de cit nu-VputeaT trage sufletul de inadusalA. Cum se face,a tocmal In vremea aceea trece si Domnitorulpe linga ogoarele omenestI. Vede el chiagul celamuncind singur i-I pleste mila :

O ft lipsit s5zacu tare, de nu face amiazaca tot crestinul."

Pune pe un slujitor sa-1 cheme la el, ca sk-1miluiasca cu ceva.

Botrinul abea se tinea rzamat in sapl.

www.dacoromanica.ro

12

Nu tia dat Durnnezea feciorl, =Tale, depraetI singur?

Ba mi-a dat, cinstita a 1,1, fie fata.i cum de-i rabda inima, sa te lese aa de

izbelikite?S'a stricat oamenil, luminate, nu me tit

nicl de lege, da nici de omenie,Poate-s strlmtorag 0 el, mal till cu ce se

13 ranesc ?Poi, unu-1 casap, altul tilhar i celalalt e calic.Auzi tu? rea parte al avut pe lumelRea, marite stapine I ..

Domnitorul 11 daruete cu ce-I lasa inima 0pornete in treaba la MO incolo, ce se rsgin-dete el, 11 vine in minte s'ajute 0 pe feciorilmoneagulul, sa-1 scoata din saracie, a poate uuror lam sa se sbuciume atita, dupa ce s'ar vedeaintap. Sara trimite pe-un arnaut sa-I aduca pebatrin la scaun :

Dile ce-am pus la cale, zicl ca al trel fe-ciorl ?

Il am, sarut poala.Pe casap, trimite-1 sa-ml tae mie pentru

curte 0-1 volt nsplati bine, ca a aiba de undellda qi dumitale.

www.dacoromanica.ro

13

SA nu VA fie cu bAnat, d'apol 1-aid pe lingaDomniea-voastra, cum sa-1 mal aduc ?

-- Nu te pricep mosule.Doftorul luminatiel-voastre...El, ce4 cu el ?Mi-I fecior.

Domnitorul isI face cruce.Cum ig spun, infAtiazA-1 aid i nu cred sA

se dee in Mull, nu m'a fi uitat el aa de grabA.AI spus intAl ca-I casap?MA rog : doftor, casap vorba e, tae amindol

in came vie ?RAmin cu totil minunatl de tilcuirea vorbel.

El, da tilharul?Tilharul e advocat aid in tirg.De unde-aI maI scos'o i asta ?Da el nu smicherete lumea? Nu full ziva

in ameaza mare, numal cu minciunile lul ? Yralsa mai dee kd cu parul ? Ehel, tilharil s'aA mutatacu pe la age, CA pftdurile s'afi cam strpit.

A maI ramas calicul. Ce-I cu el?El II popa la mitropolie.Daca-I popa, nu-I calic...Ba Inca de cel nesAtul: Ia sA nu-I dee no-

rodul cu pitacu, sa4 tae portia de colacel, atuncl

- -

www.dacoromanica.ro

14

voit videa cu ce-a titi. Pune el mina pe sapt,ca mine?

i de ce nu te-ajutt fecioril dad-I aa. ?Par'd el mal at vreme st-1 aduct aminte

de mine ? Dupb, ce-a sdpat Orgill din izvor, nullmal intoarce unda inapol, trece inainte i uit6, deunde-a pornit. S'at dus vremurile de demult ICartea asta a stricat lumea, doamne: n'a ramasnicl lege, da nicI omenie 1 . ,

www.dacoromanica.ro

VORBE DE CLACA

,Ii-aT gasit sa se duca li el odata intimla o treaba I Pin' n'o mirosi prin paharele crItmarilor, unde se tine satul: soT rail 0 pace.Zia c'a fost barbatu-miu pe-aici jupine ?

A. fost.ce-a Matt, ma rog?

la a luat ci el o ciacca de rachit i pe urmaiiii-a cautat de drum ; da, ca omul, nu-ti mal face1 dumneata atita inima rea...

Bata-1 crucea a beiiivu-T! Nu ctit la cecapat am s'o scot cu dinsul, m'am lehemetit de-aatrait. Ia da-ml o singeapa jupine, da vezi sa Bemal tarior. Ptiti Doamne, ca betiv barbat mi-almaT data...

i

www.dacoromanica.ro

SIRATENIE TIGANEASCA

31 mina pacatul pe romin, de cununa nite ti-ganl. Insurateil numal bine nu tralat : nu trecea 4sAptrimanA i el trebuia sa se apuce de par. NA-nap. . . ca de ce-a maI lasat D-zet kii nana1 pelume, &tat sn-i impace. Faceat masa imbelu-gata, poftia pe fin!, ii probezea, le da sfaturl, 11Indemnat sa se impace ca-1 ride lumea kii citede aide acestea. ..

Cit tinea mincarea i bauturica, tiganil se in-blinziat ca de cit n'aI fl avut ce zice ; diva ceflaminziat, iar s'apucat la paruiala ; aflase sla-biciunea nanailor, alteptat poftitY la masa.

Elranqte1 azl cu bucate scumpe, hrane0e-1mine, se satura kiii rominul de la o vreme, leha-mite tili nanaqie qi tot.

0 data tot dupa o sfadii a tiganilor saapuca, de face placinte ili poftete rid fi nil : vroeat

www.dacoromanica.ro

- 17 -

sa-1 dojaniasca odata si bine, q'apol de nu s'oinveghea, s'o rupa cu rudenia.

Pun placintele intr'o tava, mare. De partea ti-ganilor, aaza, placinte de cele mal sacute,n brinza,mal arse *1 mal fetelite, lasindu-le asa uscate,far' sa le mai unga cu unt; de partea celor decasa pun placinte brinzoase ti3i tavalite prin unt.Tiganu vede, da tace. Placinta uscata qi scor-toasa, cu gret luneca pe git.

cum itY spuneam finule, mal las' sa treacade la tine, ce sa intalegI tu de la un cap demuere? De-o vezI ca greete, inchide ochil, fa-tenaude, navede. Ride lumea bre i-1 ruOne, casunteg gospodarl.

Da et n'am zis ? Da ce sa fac daca, arepe dracu intr'insa ? Povatuete-o cum II bine, in-vat'o, degeabal ea tot pe-a el face. Cite-odataIml vine sa-1 sucesc gitu, ia aa. i. tiganul a-puca tavaua de urechf Vo invirteste de vine cuplacintele cele unse drept el...

61995. 1.1 2

i

www.dacoromanica.ro

BUBA

jra... bre, de mult Au te-am mai vazut,nici nu te-aprubam macar. Cind dracu te-al asvir-lit aa ? Te-am lasat numal Ia'tilica: o schioapade om; Vacu, cocogemitea gligan. Ce ti-T icu puterea lui Dumnezetil..

Dapoi de crescut e gret ? Ce-I a trece anil Iomul se ridica ca din apa.

ET, da eti Insurat?Thai...Copii ai Pacut?D-ta sa fal sanatos.Armata al dat'o la spate?M...Mai, da parale ti-ai strins Incaltea ?Ia lasa-ma IncoIo alta vorba n'al?..

www.dacoromanica.ro

ISPRAVILE LTA PICALA

C.In romin avea Irel feciorI, tot unul si unu,marl eft oamenil ; ll strica numal un lucru : nuse dadeat nicI c'un chip la treaba. at mi ti-I varade mare, paziafi numaI tufaril cu umbra, dor-mist de cretea iarba sub diniI. lama harg--Vat pe mamaliga, pe la cele thie boieretI. Du-gleI de nu-I suferia nici pamintul. N'ar 8 pusel mina pe sapa, sa-I ft picurat cu smoala. Nule venia la socotiala munca nicl c'un chip.

Stapinul moieI chiama odata pe romin la curte :Nu toata lumea ii Mcuta pentio treaba, title--

te omul 0 c'un meteug, daca nu-I an, inima brind-sa apuce coarnele plugulul. Cearca 0 da-I sa, deprinda.ce-va, a da, acu etl In putere 0 al de-unde le-arunca 0 kr o bucatica ; da nu-I fi tot tare, vineo vreme cind ImbrIncete romlnu q'atuncl pe rufacul al sa pici ?

www.dacoromanica.ro

20

Santa ti-I vorba cucoane ; da mn pricepe la ce metepg sn-I dat, ca sn-I tragn inima ?

,-- StiT ce? mine iea pe cel mal mare i tedu cu el prin pAdure, umbln pin' s'o lega kii elde ce-va, ispitete-1 de vezi incotro s'abate ...

Snrut dreapta, aa oiA face.A doua zi, umbln el cu fecioru-su prin codru,

mal pin pe-nserate. De la o vreme i se urisedeatita hoinnrit i se pun sn se hodiniascn pe-omargin b. de risipiturn. Bnetanul prinde-a tonsuredin ochI un fagulean sAnntopl de alnturl 'a chitlin gind.

.

Cum ti se pare ?II bun de sanie tatn. Cum e adus o lean.

de la rAddcinl, ies nite bourl de se duce vestea.SA-1 crapl numa in doun i-s gata talpile, i'o'te-le,numa bune de opt palme domnetl.

Sara se duce bntrinul de spune boierulul.Brava luf, sn1 dal printre lemnariI meI din

ogradn, a i-am gnsit leacul. Mine cearcn cu mij-1 ociul.

Aqa oiti face.Cu-al doilea n'a umblat mult. N'ajunsAse bine

in inima pAdureI si bnetanul se oprete inainteauntil ulm :

-

www.dacoromanica.ro

- 21 -De multe o fl bun copacul ista tata, cg.

ce nu face omul din 'lemn, da de butucT deroata @tit cg-T slavit.

Atita i-a trebuit mo@neagului. N'a@teapta sa-nse-reze 0 se duce la curte.

Minunat, da-1 intro rotarl.tot aqa cearca 0 cu mezinu. La purtat

pin' s'a lehemetuit, dar clegeaba, nu se prindeade nimic, casca numal gam pe sus. Era amaritrominu de cit nu stia pe ce lume-l. La urma,daca-1 vede ap de nici-o treaba, porne@te scirbitacas. C;nd sa ieasa din padure, baetanu da cuochii de o tufa de corn 0 se opre@te.

Da ce-I ?Ma uitam la mlada asta, tine ce modilca

are la radacina, ai face o bita de ea cula omula pamint dinteo pglitura.

Na-ti-o but% ca Cam dres'o, m'am clrpit 0et pin' m'am rupt de tot.

Pe drum ajung un cre@tin ce ducea o caprain spinare ; dupa ce trece de dinsul, baetul zicecatre tata-su :

Vezi omul iota ? Ma prind a et ii ieat ca-pra 0 straele, far' sa dat macar ochi cu dinsul.

www.dacoromanica.ro

22

Vorba sa tie, ca cloar' OM ca nu eti uci-ga-1 toaca.

Iaca-al sa vezi.i baetanu scoate din brit teaca cutituluI s'o

face scapata ; hat maT Incolo, lasa 1 cutitul joskii da. dosul in nite stuhari -- m'am luat cuvorba i. nu v'am spus a drumul trecea princoada unul iaz.

Tata-su 'a catat de drum.Cretinu cel cu capra da de teach, o intoarce

cu gurguiul opincel kn vt clind'o cam blehuita,o lash:

Daca-ar avea cutit, maT calea-valea.Pornete inainte. Cind yi.ai incolo, a gasit i

cutitul. S'a schimbat lucru : lash sarcina jos idh-napol dupa teach.

Baetanu pune rapede mina pe capra, o title maTla o parte i-T tae capul. Pe urma iea un vreasci duph ce-1 implinta in beregata, intra in apade-1 infige cu cap cu tot, mai la mijlocul lazuluT.Se vedea numaT botul iiii urechile caprei de credeaTca Innoat.

Cind se intoarce omul, iea capra de uncle nu-1;se uita in toate partile, o striga, la urma IT za-reqte botul :

www.dacoromanica.ro

23

Mincate-ar lupu, diavol irnpelitat, sdadat igtrebue acu ?

0 striga iar, dar capra nu se da urnita din loc ;incepe a o bulgari, zadarnic. Daca vede, se des-braca rominul nostru si da dupa dinsa In iaz.

Metanu a mandea la strae, iea cutitul cu tem&cu tot, infulica In spinare 1(1'11 caprel i-o tuletefara vuet Inapoia drumulul.

Ajunge acasa pe intuneric. Cind l'a vazut tan.-su 'a pus miinile in cap.

Spune 0 boierulul patarania.Aista are sa fie tilhar, nu-1 de mine, fa ce

ItiI cu dinsul.

Dar boierulul 1.1 picase la inima calul unul altproprietar, vecin cu dinsu. A vrut sag cumpere :ar fi dat cit nu face, dar n'a fost chip sa se apro-pie, se tinea tare megieu, ca 0 luI II era in maredragoste vita. Mal inteun tirziti, se gindete labaetanu romInuluI nostru 0-0 pune In minte sa-1trimiata sa i-1 fare.

11 chiama la curte :Cum tf-1 numele, mai?Picala, cucoane.MM Picala, tilhar mal 1301 tu mai 1 . .

www.dacoromanica.ro

24

Ba Inca mare...boeru s'apuca de-i spune dui erea :Da kith' cum vreat sa i-1 furl?

tit, daca mi-I spune.Sa-nvirtestI tu treburile ga, ca a doua zi

sa ma duc Ware pe bidivit i pe dinsu sa nu-1tae prin cap ca-I a luI calul.

Bine cucoane.Mg mare minune ar fi 0 asta.Daca-om trai, om videa-o.De la mine sa kith: ca al o suta de gal-

bana0.Sarut mina. Sa nu-IiI fie cu bailat insa : lea-

pacla-mi vre-o citI-va zimtiorT inainte, c'are sa-mifie de trebuinta.

Cum nu.Picala da o raita intaT cu sloboda, pe la boierul

megieki, de ochete locurie. Se mai da in vorbape la crima cu hargatii de prin ograda, de ispi-tete cu privire la paza, dar tot pe departe 0 pe-n-cunjur. Face el ce face, o invirtete cum poate0 de la un pahar de yin, roaga pe vizitit sa-I aratemInzocul cu pricina. 11 cintiirete el din ochI 0 se-n-toarce In sat. De furat, fura el uor calu, faraatita batae de cap, dar greul era acum sa nu-1

www.dacoromanica.ro

- 25 -

cunoasca nicT stapinu si chiar daca 1-ar cunomte,sa pue mina pe cruce ca nu-I a lul.

Cum vine Duminica, se duce la iarmaroc si cum-pan o mirtoaga de cal, de se potrivia la par siin marime cu eel pricinas. Dar un cal slab sirapciugos de sa nu to uitf la el, II luase mai multIn dar.

Acasa, pune de face o mamaliguta numaf Inrachit. Ateapta pin' Inopteaza bine si dud asocotit c'ar ajunge asa pe-nzivate, incaleca s' oopinteste In satu vecin.

La curtea boieruluT celuia el-a1 . niste din! ama -fit de ral, turna omu la pamint, zavozi nu alta.El s'apropie cu-ncetu si prinde-a arunca printreportT farmaturl din marnaliga cea cu spirt. Cinda mintuit mamaliguta, erat gata si cilnil: picasecare-ncotro, ca palitT cu leuca. Deschide si intrabinisor cu calu lul In ograda. Nimeiise tocmalcind e somnul mai dulcut s'apol se mai Intimplases'o noapte Intunecoasa, de nu-ti puteai vedea mina.Intra bibikor In grajd, desprinde bidiviul de la esle,leap. in loprapaditul cela cumparat si. iesa totcu binele afara. Dupa, ce cetlueste sanatos usagrajdului, trage un chibrit, da foc stresinel din

www.dacoromanica.ro

26 -

vre-o trei parti, apol inca1ec i cl blende caluluiin spre satuleanu lui.

Grajdul s'a topit cit ai gindl i cu el s'a tonitcalul, vorba O. fie, topit era el i-nainte.Cind s'a luminat de ziuA, Pica la era cu goimu-

letul de capastru dinaintea curtel. S'a-ncrucit, end1-a vzul boierul.

Mare tilhar mai esti, mai Picala !Mare, cucoane. . .

Pe dupa o amiaza, boierul incaleca pe calutulist nou si se duce la vecinu

Colo jalanie :Bunatate de cal, nul-a4 fi datpe nimic in lume.Aa yin pacatele pe capul omulul.Et zic ca s'a intimplat asta, unde parut

rat dumitale ca nu ti-1 vind!Crezi ! vorbe babetr. Dar nu te da scirbel,

dumneata s fiT satiates, ca belelele curg.N'a ramas din el, decit vreo cite-va parta-Vacelea numal pielea pe oase, tot s'a topit.Auzi tu pozna ? I mttt. . Mi-am cumparat

i et mai claunazi un cal, dar nu tit cum s'oalege, de mers, da, merge el.

Sa-1 wad i et, ca tle-acu am sa caut i et altul.Calul rmsse in ograda, legat de-nn stilp :

si

lurl,

1st.

ti-a

--

www.dacoromanica.ro

- 27 -

Ui'te minune bre I.. sa nu-ml fi ars roibul,zAil c'as jura c'aista-I, ala se potrivese de bine.

Samn om cu om, d'apol cal cu cal.Adevrat.

Boierul n'a avut incotro, a Implinit suta degalbanaI Jul Picalb., c6.-I Meuse trebupara dup5,plac. Dar din minte nu-I iea nicIcum, iratenieatIlharuluI. Intr'o zi il cbiamA iar la dinsul :

til ce m'am gindit ?NumaT asta nu 0-Mt putea-o spune.MA daa miI fura i mie calu, apoI drept

n'al pAreche in lume de hot.IV spun i sara.

-- Te lauzl...Om videa.

Boerul tocmete anume treI oameni, ca sA-I sta.juiasca. bidiviul toat5. noaptea. Pica1 5, s'apucA, decumpkra cite-va ploscute de rachit, se furiazA,Inca de cu ziu5, In grajdul boierului Fii le supuneprin finul din corlatia calului.

Cum se InsereazA, unu din ceI trel strajrl sesue Ware, altul apuca de cpastru, iar celalalttine de coadl

www.dacoromanica.ro

28

MAI da s4 nu v6, prindA somnul, c'a vostru-Idracu, va-ntind pielle pe drugY.

Da un' se pomenete cucoane, dad ne-amprins la o treaba ca asta, trebue s'o scoatem laun capAt.

At pazit ceia cu credinta, cit or, fi pAzit, cInda Inceput Ins t. a se imputina finul din corlatie,sticlutile incep i ele a face cu ochiul. Cel ce tineade didstru intinde mina st, vada, ce-I :

Tot II de treaba boierul nostru, a pus ra-chit A ne mg luAni.

Numal de nu i-ar muri multI inainte.Amin qi-ntr'un ceas bun.

Golesc o plosd, dat gata si pe-a doua, cind laa treia, uitase de cal, bligulat In de el, firitisin-du-se de par'd erat la nunt. N'apucase s5. min-tue spirtu i spirtu-I i infAcase de cap. S6.-m-Mtase lemn. At adormit care-ncotro, cum i-a a-pucat vremea. Pical6, a trecut peste dinqil, ca pes_te butuci Va ters calul ca de la esle. In loculul, aduce de pune un melitoit V-I leag b. de-uncapt un fuior, iar de celalalt o fringhiutA. Dupt.ce pune trebuoara asta la cale o lea la AnA-toast,.

.

Nicl nu se luminase Ind bine de ziu a. kd boierul

www.dacoromanica.ro

- 29 -

da fuga la grajd. Paznicil, buimaci de somn i debetie, mal mult cu ochil inchiT, dat sa-1 fslujba :

Unul zup pe melitoifi, altul prinde de fuior icelalalt tine sdravan de funicica.

Ptruu, cb.zacule...Boerul de cit sa turbo. Numai intra qi Picala

tanto, Ware pe calucean.Mal Picala, a draculul pirlacit maT etl IBa4-t1lhar cucoane.Halal de mama care te-a lepadat.Ferice de dinsa, ca bun odor a facut.

-- Mal, dar cucoana al putea-o tu sa mi-o furl ?Numal daca vreal sa te fad fara dinsa.A ta sa fie moia, cu toate acaretele de pe

ea, daca-1 face-o i asta.Nu te prinde cucoane.Ba ma prind in voea cea buna.Atund pot1 sail i. gatet1 catrafusele,

C'o. saptamina Inainte, boierul a strins tog pu.cavil vestitl de prin megieie i i-a pus sa factstrap, in jurul curtel. Cumparat'a el lacatile de pelume, de nici nu te mai tan prin cap de unde-amaT Teit atitea secreturl. Fierarul din sat a ramascu gura cascata cind 1-a pus sa i le descue; teal ..

www.dacoromanica.ro

80

de unde sa dee peste metequgu lor, ca erat a-duse tocmal din tirgu Galatulul.

A Innoit boierul gardurile, le-a Inspinat bine, atocmit portile, a pus de i-a zabraluit feretile. Lafie-care colt de casa a legat cite-un hojmant deciTne, de par'ca s'atepta era dee tatarii. Pica la seuita la atita amar de pregatire qi numal NT suciamustata. Incepuse a plati pe ici pe colea dinmunca molieT, ca kri cum s'ar ii vazut stapin.Boieru numal schimba fete:

Mai afurisit pul de romin 1 Numal ca. um-Irla cu spiridu, de-Y Yes toate tanc.

Daduse porunca pucaOlor sit-1 culce la parnintde cum 1-ar simti c'a sarit gardul.

Cind a venit sorocu, boierul s'a incueat de pela o arniazi In casa cu nevasta-sa : a trintit zavoa-rele pe usT, pune i cite-un rind de MAO pe di-nauntru, ca pe dinafara lasase vatavuluT sal in-cue cu alt rind i se-nfunda amindol In etac.

Picala, de cum s'a lasat soarele ala mai subsara, injuga, arunca un hirlet In car, mai iea cuel o funie kri pornete la padure. Acolo poposlitein Poiana dracilor, ap-1 zicea ochiului aceluiade padure, pentru a nu era loc curat, s'arataneprielnicul tuturor celor ce Inoptatt pe-acolo. Pi-

www.dacoromanica.ro

- 31 -call desjugA i da drumu boilor sA mai frunzA-riascA cite ce-va. Ia barda, tae intiT patru tArul0-1 implintA in patru colturi. Mascara en fringhiacam la trei sfertnri din locul cuprins 0 insamnAcu hirletul :

Bun ; de aid incepe altarul; colea la mij-loc are sA, vie up, impArAteascl ; in coltul din spredreapta, strana cea mare i-n celalalt colt, stranacea mica treaba merge strunA.

Dar sub pAmint gemeat dracil, de-al fi crezuta le-a dat pe la nas aghiasm.

Picala iea rApede hirletul, se a mai la o parte0 prinde a sapa o groapA cam cit ar incapea uncofoel. DArim pe urmA un girnet de stejar, nab.-soarA In lungu lui zece palme i-I curmb. virful.Il aburcA el cum poate i-i da drumul in born.,asAmuind cu tArnt, imprejuru hit

Minunat 1 numal toaca s'o mai leg.DA fuga in spre car, desbate o scindurA din

pomotina, 'o leaga c'un curmeid in virful gir-netuluT. DupA asta ka rAsteile i prinde a isbi inscindurA ca-n chip de toad,.

Rasuna padurea. Necuratii miorliliati 0 se vAi-tat in fundul parnintului, de par'd i-ar n uns cumir.

www.dacoromanica.ro

- 32 -

Pica 16. ramine cam pe gindurT: nu-T %rat tre-burile cum voia el :

Se tin tarT nespalatil Mi so pare c'att in-ceput a-I da coatele cu crucea: Pfhiuuu ... cumam uitat

Mina pe bard& i cit al stupl in sin, ajunge invirful until copac din fata : diheaca crangile, delasa, numal trunchiu gol-golut ; rateaza virfulda drumul jos. Dupa ce desprinde protapal de la.car, 11 leaga de-un capat cu fringhia i-1 tabir-alte cum poate, pin' aproape de virful trunchiu-1111 desgolit. I1 innoada bine picioarele imprejurulcopaculuT, ca sa se peata sprijinl, pune protapulasa dea-curmeziul de aducea cu crucea kfapolleaga cu fringhia satiates.

Halal 1 gata i crucea cea mare.Cind intoarce ochil inapol, de cit pra-

padiasca cumpatul : toata draaria Teise pe pa-mint.

Tine-ma. Doamne face cruce.Dracilor le-a scaparat pe dinaintea ochilor.Pica% mal prinde curaj de vorba :

El, ce pacate v'aduce pe-aici?Neprielnicil tac.

Hal deslegati-va limba i bateg palma cu

I

sa-sl

sill

I

541

411.

www.dacoromanica.ro

- 33 -

mine de bun Intilnis. Poate sa ne Invoim dinpre i sa-mi dati un ajutor ca sa mintul odatalocau ista sfint.

Necuratil nutnal holbat ochii unu la altul. Sca-raoschi mai barbItos, lea vorba, dar tot mai dede-oparte, a nu-I venia sa, se apropie :

i ce ti-ai pus in gind s fad aid?Ia o biserica, daca mio ajuta Maica-precu-

rata.i alt loc n'ai mai gasit ?Pal, aid mi-a tunat i mie s'o fac.Cine te1 Invoit ? Nu til c pe-aici e sta.

pinirea noastra ?Vorba sa fie, ca tocmiala-1 gata Aveti hirtie

de stapinire la mina, de unde vi-s indreptarile ?Dracil vad ca nu cu aspru at s'o scoata la ca-

pat sill mai moae clantul. Auzise si el de Pi-cala si nu le da mina s se pue in circa tocmaicu el.

tii ce ? muta-V gindul ista, pamintu-1mare si mai &WI tu loc de-o biserica.

Da 1 a et is facut s muncesc de sufletulvostru ; degeaba m'am, trudit et pin' in vremeaasta ? ui'te ca-I mai miezul noptei.

II platim pentru treaba, cit nu face Inca.61995. Ir. 3

I

www.dacoromanica.ro

34'Lucrurile sfinte nu se platen, spurcatilor 1Picala isl face iar cruce. Dracilor maT sa le

pocniasca ochil.Ti-om sluji si not la ceva, zice Scaraoschi.Asa mai vii de-acasa ; acum ne potrivim la

graifi, putem sa mai stAin la taifas.Picala le povestelte prinsoarea luT cu boTerul:

cum va spuneam, iml trebue un mortlngropat din proaspat. Sa facetT cum va ducecapu si sa mi1 razamatT de-un copac in fundulgradine1 de dindosul curte1 boTerestT. Dar sa nu vaprinda de veste strajile, ca fac si-un schit pe lingabiserica.

IT usor pentru not: cit at gindi.PM am ea buna nadejde in voi, ca nu de-

geaba sunteti draci.Treburile s'aa pus la cale, cum a fostmaT bine.Mal in puterea noptiT ajunge li Picala In sat.

Umple o traista cu bulgarT si prinde a sburatuidin dosul gradinel, de facea prin frunzele copa-cilor o rascoala de spariat. PazniciT se uita savada de unde yin bulOriT. Dar mortu sta spriji-nit de un copac, cu cusma pe-o ureche.

I'o'te Picala mM : IT bate joc de not, pe el.

i

www.dacoromanica.ro

85

Cela din dosul gardulul aude si-o cirneste iutede vine dinaintea curtel, in fata portil.

PuscasiT se pun in rind ti franc in mort, de-1risipesc la pamint.

Am scapat de belea.Strajile rhsuflat mal usor. Vatavul se duce ra-

pede la ferestrulea etaculd unde dormia bolerul :L'am ucis cucoane.

Ceia din cash, nu inchisase nici-cum ochiT ;mai ales de chid cu vuetul sburatuelilor li-a pus-telor, le perise somnul pe-o sapth.mina.

Ce sa facem cu el ?Acum deodata sa-1 vad i et, s'apoi pe urrna,

om videa ce-om face, a mie par'ca nu-mi vinea crede ch-T mort.

Ca toti morg cucoane, d-ta sh, fiT sanatos.Bolerul IV lea giubeaua pe el si les.Picala atita a atlotat si dintrio saritura a

fost peste poarta. Hargatimea, puscasii, toti eratstriq in jurul mortului. El O. busna in casa sitiptil intra In etac la cucoanh :

Nevasta, ei nevasta ?...Dumneata esti, omule ?Et.Ce s'a-ntimplat ?

www.dacoromanica.ro

86

Vekmica pomenire de-acu, am scapat de el.HaI de-1 vezi 0 tu.and ajung afarti, Pica la ii astupa gura cu n-

frama, II trece briul 1111 lat pe dup5. mijloc, o leade-a sarcina i peste poarta.

Bolerul s'a dat Mut 0 de data asta.

Dar el avea o ciuda veche pe-un popa dinteunalt sat, peste deal de mo0ea lul : 11 scosase o hulaprintre oamenl. A umblat mult sa1 descarce mi-niea, dar nu l'a putut gabji la o strimtoare. Cindsa dee in stapinire juruita lul Picalt, 10 aduceaminte de pop& li se gindelte ca ista cu vicle-qugurile luT, i l'ar putea da in palma.

MA numal o batae sa-1 dat 0 m'am racoritzat nu mi-ar parea rat de cite am path; pin' acum.

Uqoara treaba : asta-1 o floare la ureche.i ce sa-t1 dat, sa mi-1 aducl cobza ?El lask hatfrul ista ti-1 fac de la mine, mi-1

pomeni ti dumneata cucoane.Cauta el unde poate 0 injgheaba un saculet de

rad ; cumpara vr'o cIte-va legaturI de lumlnrelede ceark sare pe cal qi trece dealu. Ajunge nu-maI bine and se facea vicernia. Intra binior inbiserica 1. se cla maT Intr'un colt.

www.dacoromanica.ro

37

Un dascal, s'acela batrin, mirlia acolo la ostrana. Picala se cincheste du0 un stilp, Intu-neck tot mal tare. Dascalu mal bolboroseste cemal bolboroseste si pe urma pleaca, incuind usape urma WI.

Chad a socotit el Picala, ca-I aproape de miezulnopteI, leg, din cotlon si incepe sa aprinda luminrilede prin toate sfesnicile si din policandru. Pe urmaYea racif pe cite-unu, le lipeste cite-o luminaricaaprins in spinare si le da drumu prin biserica, defurnicaa care-n cotro. Fame o luminatie ca laPasa.

Dupa ce l'a pus la cale trebusoara asta, treceIn altar, Yea odajdiile de la zile mail, se Imbracacu dInsele si se asaza smerit, Inconjurat de strain-cire, In strana archiereasca. lad. nu v'am spus,m'a-m fost luat cu ziva tirgulul: popa sedea cucasa In ograda bisericel.

Intr'un tirzia se trezeste presbitera i. vede ca-nferestrue bate lumina din spre biserica. I-a saritinima din loc: pa, i de tot sa treziasca pe popa,credea ca i-a cuprins focul.

Sfintlea sa mal tare de Inger : Incalta busmachil,isl lea antereul Intro umere si iesa sa vada ce s'aintimplat. Cind maY aproape de biserica, s'a minu-

www.dacoromanica.ro

38

nat, vedea el ca foe nu-1, dar nu se putea dumerieine i-a aprins lumInarile.

Mal .Ttii pacatele, o fi adormit dascalu-nstrana. i degraba, puma! da la ua, ci se ridicape-o nasalie, de se uita pe fereastra. Pica la decolo, face semnu cruceI in spre dinsul i graeteraspicat :

Gatiti-va ca s'o apropiat mintuirea cerulul.Cel ce vrea sa vie la mine, sa se lepede do toatei sri urmeze mie.

Popa amine ca prapadit dinaintea uneI aafete dumnezee0. Fuga Inapol acasa. I se legaselimba in gura de minunatlea celor ce v6zuse.Arunca rapede pe el reverenda cea noun, SO Yea unpotcap maI bun, leapkla banil de prin buzunare,Yea cheile bisericeIi cind sa ieask Ingina cu anevoeentre preoteasa :

RamiI tu In toate cele pamintelti, pe minem'o ales Atotputernicul sa-I fia in de-aproape.

Nici nu-1 prindea de veste pamintu pe unde trecea.Cum intl.& In biserick cade cu fata la parnintInaintea straneI archieretI :

Robul tatt doamne,Pi! bine primit Intro drepti. Intra colea in cui-

barul credincioOlor i fericete-te In pace : ca nu

www.dacoromanica.ro

39

sa traielte numd cu piine, ci i cu cuvlutul JulDumnezet,

Slava tie Atotputernicule,i Picala deschide gura saculetuld in care

a fost pus racil, de primeste pe alesul set.Pupa ce II infunda sanatos, prinde sacu la gura

leaga pe cal la ciochine, c'avea o lea de celearnhute0. PopeT incepuse a-I 'Area rat dupa celepamintetI.

Mintuirea se capata pin canonisire. AdevArgraesc voua : maY uor II va ft camilel sa, treaca prinurechile acului dealt bogatului sa intro In mit.

Bine-cuvintat sail fie numele Atotstiutorulegeme pravoslavnicu de dupa

Avem sa trecem prin cele douasprezece vml ;diavoliI incerca-vor sa nal te f ure, te vor lovi, dartu sa tad a rabdarea este chess. mintuird.

Asculta-te-voit doamne.Mergea cit mergea i numal lepada i-n sac cite-

un harapnic, de Iesa colb.Laudat sa fie numele DomnuluI scincia

popa.Cum ajunge la curte, Picala deschee ciochinele,

yea valatucul subsuoara i intra Inlauntru.Cu totil ateptat minunea. BoTerul dase cu mIlnie

sea.

pi-1

www.dacoromanica.ro

40

rrin saciz, ca sa se incilciasca mai bine in chicavitmmului. Casa era luminata ca ziva. Bogatiileluciat ca pe ceea lume. Cind a desfacut sacu lagun, popa o ramas orbit de stralucirea raiului.D. cu ochil iiii de boTer :

Dar dud al fost murit cucoane, de-al ajunsaid.

Cela n'are timp sa mai lungiasca vorba i1incurca degetele in cinepa popei.

SO Doamne, ca nebunu ista crede ea-I pepmint.

Aid nu se traelte cu trup cu tot: trebulesail scald sufletul de ispita hoitulul.

Pacatele mete 1..Dupa ce se satura bolerul de-intins, Picala il Tea

mai la o parte i-I zice :Cucoane, ti-am facut i gustul ista, stergi-o de

acu. lea-0 traista cu schimburile i ulciorul cu pa-catele, ca de-acu et is stapin aid ...

www.dacoromanica.ro

VORBE DE CLACA

___ mal tu Deana, te-am fost vazut azl custpina moief, de undo veniati?

De la biserica.ma rog, tu tot la curte slujeti?Tot.Aha 1 . .. i eine mg era la sfinta leturghie?Apof ... din cucoane .. . erani numai eil gi

cu duduca, da din norod de celalalt, nu titeine a mal fi fost, ca n'am luat sama ...

www.dacoromanica.ro

GRIJA

jidanul se intorcea acasa in cart*, unul Romin.Drumul venia pravalat i tam colina in lung. Nuqti11 ce li se nazare cailor, c'o rup la fuga descaprat rotile. Harabagiul da el sa-I ogoaie, darnu era chip. La un imp, cirnesc in loc, rstoarnacaruta i asvirle pe jidan cit colo, de-I rupe unpicior. Cum s'a facut .c4 Rominul nu s'a prilejit.Cind a vazut el intimplarea chirigiului, l'a pantmila si desfacindull briul, s'apropie sa-1 oblo-jiasca:

Iaca aa vin pacatele pe capul omuld, penegindite l Te doare rat, jupine?

Lasa piciorul acuma: vira mina te rog inbtmunar qi vezI daca n'am stricat ciasornicul . . .

www.dacoromanica.ro

ISTETIME

tingurul gasete pe Romin la crima:Mu lta lume mai piciliti voi cit traiti,

par'ca v'o %sat Dumnezeil inadins, sa rideti deceilaltl oameni.

Se imprumuta lucrurile : noi ridem de toti0 ... tontii rid de noi.

Flt-mI tin hatir: invata-ma o nasdravanie,ca sa pot trage 0 efi un prapadit pe sfoara.

Ap? bine.i Rominu intinde palma pe masa.

Trinteqte odata in mina mea, cit ce.T putea.Ungurul se opintete 0 cind sa isbiasca, cela furamina rapede i pumnul Ungurulul se sdrobetede masa.

Iaca piciliala: acu du-te de prinde 0 tu u:iprost.

Intr'un tirzig, Ungurul intilnete la pra0t un

www.dacoromanica.ro

44

Romin. Se gindete sa.-1 ptciliasca, dupa cuminvatase 1 el, da acu se batea cu gindul, pece-ar pune mina : Jos, pamintul era Winos 0pumnul ar fi plit ca-n lina; alaturl de od'orera finat. Chitete el cit cbitekte 0 de-odata selumineaza la fatca. 41 lungete palma in lungulobrazulul:

Hal ca. nu-1 pali tu in mina mea IMare greutate?Da sa, dal virtos, colea barbatette.Daca nu tI-a placea, sail lel arvuna inapol ...

Cind sa isbiasca, Unguru IV flit% mina de peobraz 0 pumnul Rominulul i se opre0e in falcade era mal s'o stramute din loc.

El vez1 ca. te-am picili.t? n'al pant Inmina.

www.dacoromanica.ro

SOCOTEALA BUNA

peamtul Yesa beat din crimh, da beat bine,kittil colea, cum sh pricepe el sa se turtiasca la zilemalt

Cum da-n ulita, vede ch lumea se InvIrtete cudinsul ; casele treceat tgrag pe dinaintea la cumar trece soldati! pe dinaintea luI Voda.

Sapristi, pun ....Bijbie prin buzunar li da peste chee cu mare

nevoe. Se razima apol bine de-un felinar i, cum-panindu-se dind Inteo parte, cind In alta, ateaptaacolo, cu cheea In mina, Intinsa ca pentru a des-cuia.

Vine paznicul:Ce stal aid Iiii nu te carI acasa?Acasa ! .. las' cara ea la mine. Atept et

www.dacoromanica.ro

46

pun aid Urte cum trec casele. Cind vine a met,et vur 0 demi.

and A invirtiaset, mina, neamtu sughitt, o datazdravAn de potienqte inainte, nimerind en cheeain gura strNarului.

www.dacoromanica.ro

RUGACIUNEA TIGANULUT

0 fi avInd el tiganul noroc la cal breji, nu zicba, da la furat, kttiii a nu-I merge. 0 Intoarce elA-I vie bine, o Invirtete, da degeaba, tot II prindecu mIta-n sac.

Inteo vreme, ci-A tiganul 'o pus In glnd AsterpeliasA salba de la Maica DomnuluT.

Cum A faca s'o nimeriasca?Pindete odata cind popa nu venise Inca la bi-

seriA si cum era cam diminecior, norodul nuprinsase a se alum In casa DomnuluT; dascalulera la tocat.

Tiganul, cum intra, face ochiI In patru, li ro-teste in toate partile si amandea in spre faca-toarea de minunt

Cind colo iaca A pica un cretin :Ce facT acolo faraoane ?Ma-nchin ...

www.dacoromanica.ro

48

Cu vorba asta scaph tiganul. Da ciuda lul n'afost proasth.

Vine In alta duminech, tot hia de cu vreme.Auzise el din lume, ch, de ti-I cu vrerea sh-Vi

ieash o treabh la bun capht, atunci te pul subocrotirea veunuI stint.

Cum intrh In biserich, prinde a face la crudVa se ruga; dind cu ochiI de icoana luI sfintuNecolaT, cade In genunchT i s'apropie de mucenic,%dud intr'una la mAthnil. Plinghtor, innecindullvorbele In suspine, zice entre glut:

Mare mucenice NecolaI, ajuth-mT sh fursalba de la Maica Precista, a ti-oia face cadrande aur.

www.dacoromanica.ro

NESTATORNICIE

aa-1 rominul blgstmat pesemne : cit i-I pungagroas g. kli are de toatele cu prisosintg, toti i seinching, il mggulesc, 11 incunjur cu ascultare qi-Id din cap la toate rirostiile; da de unde nu maiare, apol il lead lnainte @i copiil, nu i-s crezutespusele, A vorbiasca, el ca din carte.

'apoI lucru draculuI: srAciea face pe om maItemg.tor, mal supus, II tae curajul de-a se tineadirz ; calicul nu-I deprins s spue nu, el primetede bune toate.

Zice a era un om lipsit de tot, perpelit ca vaTde lume, n'avea de ce se prinde un scaT, de golce umbla. Averea III era o pereche de pantalonimal bunioff: i-I (Incluse peste groapl la o In-mormintare l

61995. IL 4

www.dacoromanica.ro

Esteo vorba: ata de unde-i mai subtire, de-acoloSO 113130 ...

Odath, omu pune pantalonii pe-un scaun maijosut; peste noapte oarecil i-aii fcut ciur,- li ro-sase de abea se mai putea tine petic de petic.

Ciuda rominului a doua zi n'a fost proasth.Ziva se intilnete cu nite sateni in vatra sa-

tului; prinde a se jelui celora: Voti at pufnit aride Val lua cam la vale. Da unu mai cu cap,unde sare de colo, In bhtae de joc:

Vorbh sa fie i spusa ta; mult te-al ginditpin' al turnat'o ? S'o fi mai imbrobodit si tu,ch ui'te-o umblh chlare: chid s'a mai pornenit caparecil sh roada tocmal pantalonil I

+4 **

Cit o fi trecut la mijioc nu voiil putea spune,da In vremea asta norocul rathcete drumul lipe la saracutul nostru qiI umple de bunuri.

S'ail schimbat lucrurile:Rominul, duph ce mai prinde la unghie, caphth.

curaj .eel din sat i se ploconiat acum inainte; spusa

lui era spush; toti 11 ascultail li se uitat in gurahi!, de paech-ar fi ajuns vladich.

60

www.dacoromanica.ro

51

Cel ceT Muse odata joc de el, 11 lingqiatinu Va cum sa-i treaca pe dinainte.

Se gasesc el oda ta, amindol la crima. Da istinchiaburit sta mai abatut de-o parte. Cela cum11 vede, unde se preface a l'a apucat grijazice :

Nu ti-1 bine.El, is amarit.Da ce 1?Grea de trait: cirpeW sacul la gura si el

se destrama, la fund: Am cumparat mai deuna-ziniqte feare de plug i le-am aruncat in pod pin'la vremea aratulul; Ion ma sul sa le dail jos,cind colo, lea dad, mai al ce : ele toate erail roasede moliI

Cum sa poatel auzi tu pacate I Doamne,calf mai vazura ochil ..

si

I

I

www.dacoromanica.ro

INZESTRAREA NE A MURILOR

lia inceputu-Inceputului, ci-ca popoarele nu eratdespArtite, triail aa la un loc, halandala, Arknici o deosebire In firea lor. Nu hotkrise IncaDumnezetl apuckturile natiilor, nu le rinduise me-nirea in lume.

Inteo bunk zi, meterul dk poruna sk vie lael toate neamurile ca sk le hkrkzniasck partea debine i de rkt pe pkmint.

Turcul, mai cu grijk, se scoalk mal de vremei dupa ce se curktk li se-nchinh, porneqte catrescaunul Atotputerniculul. In drum nu s'abatepe nickiri : soldat, nu alta. Cum ajunge, se i in-fAtkaza.

Dumnezeh Il Intreabk :Er 'ce vrei?Bine Doamne.

www.dacoromanica.ro

53

In bine sa traigtf.Intra Grecul.

Ta po ce tl-al mal pus gindul?Et gindesc tot la bine, Atottiutorule.Te-a luat Tnainte Turcul.Norocu TutNorco sa aT.

Vine Jidanul :Da tu ce eel?Bine le, Luminate.Bine le l'a luat Turcul.Ala!De lei sa nu te mai saturt

S'arata gi Bulgarul.Tie ce-t1 pottqte gustul?Bine le, Ife0ere.A venit Turcul mai de dimineattt.Ef, ce prost am fost, ca n'am venit et Tntait !Prost sa ramit

Rominul se maT oprise pe la nite tufe de cAppnei intirziase. Cind se-nfatosaza, Dumnezet IT zicecam rastit :

Dar tu ce cautT ?Binele, Stapine.Binele-1 la Turd.

www.dacoromanica.ro

54

Norocul lor.Pe noroc a inchlecat GreculDar et cum ramin?

-- Darnic.S'a parindat R41, Nemtii, Unguril i le-a dat

Dumnezet ce-a apucat. Tiganul gsise de dimi-neath o ciuperch, i pin' a scaphrat de-a injghebatfoc s'o coach, II luase cei1a1t1 Inainte.

Tie ce sail maI dat?Sh-mi dal binele, Marite.L'a luat Turcul.Dar et ?Darul i-al Rominului.Alel 1

leiI ti-at schpat din minh.Apol nu-I batjocurci asta, s6, mh 14 aa pe

dinafarh ?De batjocura sh fii cit ii tri.

- -

1.

www.dacoromanica.ro

ARHANGHELUL GABRIEL

Se trait, traia bine rominul, c'avea de toate:casa luI era stup, nu alta. Ii strica numai unlucru : nu-I facea nevasta copil.

i-1 zicea el:Pentru Cine m stradanuesc i rasbat prin

toate? Pentru eine string et avere? Dulceatabnnurilor cunose, cad n'am un copil din sin-gele met, care sa-mi impratie grijile c'o gingu-rial, sa-mI descretasca fruntea c'o atingere dedegetele.

A umblat femeea prin babe, s'a dus pe la vracI,a intrebat de doctorl, dar in zadar: Nu odras-lete din piatra, macar de-al uda-o si ea lacrimi.

La urma a incercat vi la popa : Dumneget emare i toate i-s in putere. Da sfintiea sa, omblastamat: cind a vazut el nevasta rotongioara

n'o

www.dacoromanica.ro

66

i cu yin in coace, a cazut In gura lacomiel i-apus gInd necurat asupra en

Bine ffia ; et am sa ma duc la biserica kl'amsa cer sfatul Arhanghelulul Gabriel. Vint, maI incoloi ti-oId spune raspunsul.

Me subsara nevasta vine dupa vorba:Noaptea asta, cind vor cInta cucoil de-a

doua oara, va veni Arhanghelul Ia tine i teva bine-cuvInta a rodeti. Ramine acu sd se poatdstrecura pe poarta raiului, fard &V simid SPINPetrea. Vez1 de-1 primete bine. Barbatul sa ti-Idepartez1 de casL

Nevasta bucuroasa, alearga intr'un suflet A spueomului ei.

Cela, nu papa lapte, pricepe iretliculpope! i sa gindete sa-I traga renghiul. Nevastatae pAseri, face placinte, scoate Inteo boa decel mai bdtrior 0 gatek3te masa ca pentr'un oaspecoborit din cerit.

Barbatul o lasa de capul ei, ducindu-se prinvecini.

Cind a prins a cInta cucoiI de-a doua ma)Arhanghelul s'arata-n prag. Era intocmai dupacum i-1 Inchipuise in mintea eI framintata denestramu tata credinta : Im t 'Amt. In alb, cu ari-

www.dacoromanica.ro

67pile intinse, upare 0 stravezil 0 cu creanga de...rachita-n mina.

Pace tie muritoare, fiT bine-cuvintata introm ueri.

Orbita de atita lumina, cade cu fata la pamint.Popa minima din toate, soarbe vinul 0 cind

sa blagosloviasca cre0ina, aude vuet de ferarilpe la fereasta.

Sare ca apucat 0 cind se-ntoarce, minune mare:Invitlit intr'un leghiceria negru, scuturind de sa

te-asurziasca un smoc de chel, s'arata barbatulminios :

7- D'apol bine Gavrile, cum Tell tu aa dinraia 0 nu-mi daT de tire? Al fad de cap mairaule ? D-zet. e miniat foe; de cu sara, striga lamine: Unde-T Arhanghelul? .. Petre, de ce nu des-chizi ochil in patru, sa vezi cine intra qi cine Tesadin rala. Petre, am sa dat cheile altuia, cami se pare c'al lunecat in stricaciune ; m'oia pomenicu jumatate din lad aid pe capul met". Aug tuInn derbedeule ? ApoT cum sa ma feqteletti tupe mine, om batrin I Tu umbli pe pamint dupamuerl 0 ea staa cit mi ti-T ziulica la poarta, tre-mur in frig ci-n ploae ... na, sa VT tu minte.

www.dacoromanica.ro

58

i Sfintu-Petrea face poc cu cheile in capul Ar-hanghelultd.

DA el Olt 0, cu cheile qi de la un timp undeapuca un scaunel iiii prinde a msura : saria aq-chille prin ferelgtl. DupA ce rupe scaunul, IncuramiTnile In chka sfintuluT 01 tirnuete cItu-I casa.

AI sb, maT TeI din mit Para :Aires. mea?i-1 face scApat pe 110..Fugia Arhanghelul de par'ca. sbura, macar

prpadise aripile pe sub pat.RomInul maT svirle c'o scurtatur dup6. el :

In certh, nemernicule, el te calc din urm5.1 ..

Dup ce se mai desbuimceste, femeea oath cudesadejde In juru-I si murmurl suspinind.

Nu putea s4 mal intirzie pe drum batrinuldracului ?..

www.dacoromanica.ro

1NTRE GRADE

5irurile de soldatl crestat In toate p5rtile fata$

verde a gesuluT. Osta0I erat in mare fierbere.In ziva aceea venia generalul sh fad inspecVe.NumaT fruntaqul Promoroach .nu se prea ddeagrijel.

Genera lul sosete pe cimp, cerceteazh trupelei rmine multumit de instructie 0 de rinduialalucrurilor.

Se da repaus.Generalul 10 aprinde o tigarh 0 Inconjurinduse

de ofiterY, maT vorbeqte cu el doale cazannel.Da fruntavul Promoroach, pehlivan din fire 0

bun de pozne, I0 sucqte o tigar 0 dindu-0 ca-pela pe ceafh, porngte prietenos In spre superiori.

tir ce generale, db. sh-ml aprind 0 et tigara.Ceea rmln trsnitl. Genera lul, de cit sh-1 strh-

pungh cu privirile:

www.dacoromanica.ro

60

Cum de-ndrsnetI tu, badarane, sA vorbetIcu atita uprinta?

Fruntaul II atinge c'o micare glumeatA deumAr qii ferinduI cu podul palmeI II zice rizind :

Haide-haI, vorba s5. fie! .. Intleg sh nu in-drsniasc4 soldap, da-ntre noi gradele ... nt ...

--

www.dacoromanica.ro

PARECHE

Ultit-te la maaa,cunoWe pa flica-sa.

na 'atita potriviath nici ca se maT vazuse:anume s. le fi facut Dumnezet i tot nu s'ar fi lovitay. Nu0 legat nici macar fustele de lenee: decelea care matura casa o data-n luna Vatund scotgunoiul in poala cameii. De pieptanat nici nu-0aduceat aminte : parea ca-n loc de cap, at citeomogildeita de cilti. Vorbele le scoteat cu cle-tele se-ntindea cuvintul in gura lor, ca moareacea stricata.

De snare nici nu Itiat ca apune orT rasare. Setreziat cu el la prhaz lama in chindie.

Inteo in spre ziva de toamna, se-ntimpla Ufl cu-tremur mare i le trezete din somn. Zorile se re-varsat. Nu trece mult i prind a cinta i cucop de

ci

gi-1

www.dacoromanica.ro

62

sculare. Fata, buimaca, cu ochil drpit1 de somn,face catre maia-sa cu mirare:

Auzi cum se-nginti cucoiI toamna?Aud dragul mamaOare sa pan, cinta i iarna ?tia ell?! Oil cum : iarna ori fi cintind, ori

n'or fi cintInd, anume nu ti-oit putea spune davara qtit ca nu i-am auzit niciodata....

www.dacoromanica.ro

HATIR PENTRU HATIR

On duhovnic, avea obiceiul sa iee de la eel cese spovaduiah, cite un irmilic de fie-care pacat.

Odata se duce la el un bun-cu perjet, sa se mar-turisiasca :

El fiule, omu-I om qi pacatele-s pe oameni.Spune tot ce 0 pe suflet, ca Dumnezen leart gre-alile pocaitului:

AI furat veodata ?Nu.Poate 0 clevetit?Nici.Aqa prin muerl, n'aI umblat?Nu.Cum, n'aY greit nimic, n'ai facut nimic ?Nimic, parinte.

www.dacoromanica.ro

64

Adail aminte bine, nu se poate om sa nuvhiopateze odata In viata. Poate te-al ginditmacar sa fad un paean'

Niel n'am visat.Cum asta? til ce bre .. . zi c'al furat dol

boi.Da un' se pomenegte 1Nu zic c'aI furat, feriasca Dumnezefi de

aga gind, da tu spune ala . .. fei-mi 0 tu unhatir.

El bine &into, am furat ...Cum se poate ? littt ... Da Dumnezet e

mare: m'oiti ruga lul i te va lerta. Da-mfirmilicul.

Ca nu-1 am la mine da ti l'oia aduce,mal a teapta-ma.

Cola, amarit de poznag, se duce gi curma dintr'uncapat de retevei o roticica, tocmal cit un irmilicde mare; o Invalegte Ian) petecuta gi la o ras-cruce, Intilnind pe popa, i-o pune in mina.

T'am adus parinte juruita.Bine, bine fiule ...far' sa, se maI uite, II da. drumul in bu-

zunar.

www.dacoromanica.ro

- 05 -Mai Incolo, scoate iute petecuta cu irmilicul:SU. turbe, nu alta. DA rapede Inapoi:

PM bine, mti, tu farde-lege, cum ig bati jocde darul meU? Irmilic ii acesta?

Stil ce pArinte : fa-mi gi mie ten hatir, zico.-1 irmilic ...

61995. II. 5

www.dacoromanica.ro

CARABU5

ee-1 vine tiganuluT, numal O. sfoarA prin satcA, vrAjitor ca el nu s'a maT pomenit de cindu-Tlutnea : InghiatA laptele In ty. mamel i-t1 gi-cete i ... citT ani are sAil mai trAiascA soacra.

Omu-1 ca oaea: ajunge sA sarA una-n &la, cAcelelalte WI orbi dupA dinsa:

N'avea timp tiganul sAll traga sufletul, demare Inbulzala ce era la dinsul. Lume de pe lume,cu cAtel cu purcel, buluc, tog dadeat navalA lael. Nu-1 vorbA cA le i potrivia : ItY spunea i cenu gindiaT . ..

Da fudul i tifnos 1 .. Inprova clnd vorbia. SAnu 1 fl atins c'un cuvint ca-1 sAria tandura, sefAcea foc, trAsnia i huia de ridica totT ciiniT dinsat.

TiganuluI li zicea Ceiretbu.In vremea aceea, Turcu era mare i tare aid',

www.dacoromanica.ro

67

tba vi spinzura dupa plac, nimenea nu Intrebade-I cu cale orl ba cutare treabA.

StApinul din satu lig CArAbuv,un turc care nuprea tiea multe, aude de isprAvile tiganuluI 0-0pune-n gind sA-1 prindA cu oca mid : Intel:, zi,umblind el pe movie, vedeun ccircibn; 11 prinde istrirgindu-1 bine in mina, pornelte spre slavulgicitoruluI. Abea o putut sA se strecoare prinnorod dea intrat in bordeith

El bre ... gicete tu: ceI la palma mea ?i. ridicA pumnul strins bine in spre tigan.Baragladina o sfeclise. Nu vtia cum s'o suciascn,

s'o nimeriascA. Cu turcul nu-I de vuguit, el e-ntr'oureche.

Spune tu odatA .. . anasini sictim ... ce-Ila palma mea ?

nici una, Wei douA, invfacA pe tigan de chicA.Intinde, trage, tirnuete toatA casa cu dinsul. Tipafaraonul Ca broasca in gura varpelui ; ai fi crezutcA i s'a aprins pArul in cap.

Turcul ridea vi tot feria mina cea cu taina.Inca-o morAiall vi face scApat pe tigan. SA fi

vAzut fugA ... glont, nu alta.Mal incolo se oprevte vi vAlcArindu-se, zice

oftind :

i

www.dacoromanica.ro

- 68 -

El srace CcirdbugDa pe-acul mln5encapu0 I. ."

Ala bre, carcibug de ce n'al spus'o de-odata?

Turcul deschide palma 0 giza, Intinzind ari-pile, 10 da, drumul In aer bizlind.

Bun ... halal vrajitor ... cl1rabq : al gIcit...

www.dacoromanica.ro

LA TEA PA

Tac nunta frumuel i insurateiT s'asaza, incasuta bor. 41 erat pe plac ; se-ntelegeat in toate;

numaI nevasta avea un cusur : nu potrivia bu-catele dupa gustul barbatuluT. doar se munciaea intr'o parere s6.-1 nimeriasca odata placul, darnu era chip kfi pace 1

Degeaba ; orT cum-il intoarce-o, nu facl tumincarea cum o facea mama ...

De la o vremedupa ce s'a maT invechit sita,a inceput a se maT trage i de par.Traiul se-naspria pe zi ce trecea.Odata femeea se iea cu treburile pe afara i

uita fasolele la foc, de-at fiert pin' s'at afumatki'at ars pe fundul oaleI.

De scirba nu ma! tia incotr'o s'o apuce.Cind i-a venit omul de pe unde fusase, i-a pus

masa cu frica. 41 astepta cu groan osinda.

i

www.dacoromanica.ro

- 70 -

Mrbatul prinde a minca din fasole cu pofta :Bine c'aI mai invatat 0 tu a face mincare ;

ia aca imi place : cu fasole de-acestea m'a cre-scut mama ...

Omului nui-I indamin, pin' null A in petic...

www.dacoromanica.ro

SAMINTA DE VORBA . ..

3aca nu-I cte1 . ..Ba-I cilte1.

i fetica saria pe genunchil MY tata-su, 11 apneade barba, 11 txtgea de musteg, Inciudat foe anu vrea sti spue i dinsul 0, tincu-I chte1.

Are ()chi ca toti cr4eiT, schelle ca dinqii . . .da nu-1 aten ..

Ba da.Ba nu.Ba-I aqa.Ba nu-1 aa.N'are labe? .. nu l'a facut Dolca ? .. n'are

urechl ca tot! cilnil? . vTotal e 1initit, zimbete Oret, netezind tincu1.

Ui'te are labe, l'a racut Dolca ateaua, areurechi ca i cilnil . . . da vezi a tot nu-I catel ! ..

-

www.dacoromanica.ro

- 72 -

Ba da, da, da ...Ba nu, nu, nu ...

Fata necajita bate din pumni i-o tine pe-a (A;mai O. dea in plins de ciuda.

Da ea-I daca nu-I catel?Are coada clinilor i. sub coada tot ca ei ;

plrui e tot ca a clinilor ... da nu-T cAtel, nu-T 1 ...Da ce-T atunci? ..Lea nu-I catel! .. gura-I ca a masei; suge

ca toti tincii; are sa latre ca li cliniT ... da totnu-1 catel !

Fata, in cuhnea necazulul, pornete-n plins.Da ce-T, data nu-I ate]. ? ..Ia-I catea ... proast'o !

-)T tatl intoarce tincul cu gaidele-n sus i-1 In-tinde spre nasul feticat

Vezi? . .

www.dacoromanica.ro

DUPA IMPREJURARE .

tiganca bnrinA da s treacA, peste-o punte ;cum ins lemnul se jilavise do ploae, i desagaII era Oa, cu de eitptat, sta la gindurY, de tea m6,s6, nu IeziascA prul cu trupul i cu tot bunul ei.

CumOnindu-se dinsa aa eu judecata, l'ac6, a-junge acolo i-o catan5,.

F6. boo, dogorit'o, s5. tree.Ba nu, minca-te-a, sri. nu laI baba la

haman, c te Ian ibovnica. EtI mare kii-nvAtat,voinie i din vitA. Sit trAletI ea sa-ti portl nu-mele. AI fost la Plevina de te-al batut cu turciite cunosc eh, lasA . Trece babel desaga dincolo,c'aI s'ajungl ghineral qi poate chiar frunta; vadeh a af cilcAtura, de om norocos .

Stringe-ti baerile gurd, p6,stram5. afumata,loc, cri te dah pe girl6,

..

0

..

..

ifA

--

www.dacoromanica.ro

74

Soldatul o apuca de-un 'mar, 11 face vint la oparte gi trece puntea fluerind.

Da tiganca din urma, pirjol :AT fost tu la Plevina, mai prapaditule ?

din gard. Teal batut cu turcil, haT ? pe malulripei qi pe dupa tufari. Al tu ibovnica, janghi-nosule ? pe soacra-mea. Din vita ekti tu, mango-situle ? fecioru jitarului, facut cu muta boar ului.Ai sa ajungi ghineral, pacatosule, cind oit hi eanevasta- mitropolitului. Auzitu-m'ai, tu, mai orop-situle ? Sa te ducl invartindu-te ca roata cea ho-dorogita Qi pin-il ajunge acasa, 0, te ajunga ivatamatura, iaca ma, na .. . .

www.dacoromanica.ro

IMPACARE

5oata suflarea pamintuluI era multumita departea cu care-o invrednicise meterul lumei : PAse-rile, mal rapezl ea sageata, lunecati printre cren-gile stufoase ; petitiT se rasfatiat In uncle ; jiganiileInfundase codriT. Pretutindeni bucurie i. laud&creatoruluI.

Dumnezet, dupa ce-o aezat totul dupa, rindu-iala, se Intinde lenos pe-o muche de nour kii ra-zernindu-se cu-n cot de luna, cata spre pamintcu multumire. Chitia i. el, ea de data asta a fa-cut totul cu potriviala li ea n'are sa se 1te hid un'Anat.

A ... lumei numaI moartea-i intra-n voe.Sfintu-Petrea aduce o jalba. Dumnezet se ridica

In podul palmel :Cine are a se plinge In potriva mea, Petro?

r Femeile, metere...

www.dacoromanica.ro

76

Ah mi-am flout singur necazul! Ce-mi maTtrebuia i calabalicul acesta!

Ea o belea pe capu bietilor oamenT !i ce a a-mT maT banui ?Nu sia ... spun ca vroesc s graeasca ele cu

luminarea voastra. Ia auzi-le ce huet fac la portilecerulul ! Nu le mal intalegI vorba : par'ca ar gigliun cird de gNta.

Zile sa vie.i Dumnezeti minios se las iar intr'un cot.Cu toatele (lag busna hurl* Din gura triincniat

mai dihal ca roata morel i ea picioarele boncaniailde sa Mime podeaua cerulul.

Sfintu-Petrea le tistuia din urma.El, cum vi-I soliea ?PoT face una maT ajunsa de cap ne-al

nedreptatit, sa nu va fie cu suparare.Cum ?..Credem cg, nu-T cu cale, aqa cum atl rinduit

inaltimea voastra treburile Toata jiganiea de pafata parnintuluT, de cum leapado. ftul, e scapatg.de necaz ; una ca numal bolesc dup g. facere, apolundo mal puT ca, puiul cum Tesa din mama, umblape picioare, suge singur far' sa dee de grije nima-rul !.. pe cind nol pacatoasele ! 'aicl femeile..

..

www.dacoromanica.ro

77

se pun pe plins. Noi chinuim cu anil apol asta Idreptate ?. .

ele de curgeat lacrimile girla i descincitul lor, nu se mal auzia, nicl toaca-n carat

Dumnezeil zimbete rautAcios:Bucurieall are partea el de scIrba : Vol stag

toata vieata voastra sub aripa barbatulul pe (Andcelelalte dobitoace se intilnesc numai odata-n an cujumatatea lor. Dar daca vretI numal de cit sa varidic grija qi supararea, bine: sa fac ca i voI, sava gasiV numal odata pe an cu barbatul...

Murmur in muerat ; cirtiaa i morocaniatintre ele.

Ce spunetl, vroitl?..Una, lesa din gramada i punindu-se piepti in

fata Jul Dumnezetl, zice :De-ag maT trage, cit am tras,De brbat tot nu m& las ....

Nicl una nu s'a invoit la schimb I cu chipulacesta a impacat Dumnezeti i pe femel

www.dacoromanica.ro

VORBE DE CLACA

5ai V nol azi la biserickd-Y praznic im-phrAtesc.

Da unde-1 chip, nu vezI ce b1ast4mAtie4afar? J--- dal In gthd pin' la glesne.

-- Ce-I de facut? Citu-1 ziulica de mare, shstal in cask urkitY1 Da oare A ne ducem lacrima?..

Ed bre, Olt et 1i romlnu se scarpinik-n cap.Doar aa pe lingA gard, Ed ne tragem ...

www.dacoromanica.ro

CIND LA DICA, ATUNCI NIMICA.

0 data ... de mult, pe and povqtile, ci-cli, im-phratul hothrise Ali marite fata, voia sO, scoataepinul din us).

DA el de veste in lume, ch cine i-o spune care.1mincarea cea mai bunh din toate4 acelula aresh-1 dee fats,.

Tiganul, aude si el de asta, 113i nici una, nicidouh, 10 pune in gind sh incerce marea cu de-getul. iret, cum if el din fire, bleeps a intrebaprin sat de unul de altul, cam ce mincare ar fimai de Boit.

Ce ftie un sat, nu ftie un om singur".i la ce-ti folosete a stii care-s bunAthtile

phrnintului, cind n'ai cu ce?Ia nu-i rha sh cunoasch omul ...

Da sh spue el gandu? pace.Lumea ca lumea : unu-ispunea una, altul alta ...

la ur ma hash, l'aa sfhtuit mai multi, ca, pielea

www.dacoromanica.ro

- 80 -

gainel qi limba vaceT ar fi bucatele cele mai cumulth, Ware.

Ill face tiganul un cuptor de pith, l'o iea ladrum, in spre st4pinire. Tot drumul, bodoganiaintr'una ea doar' n'ar uita: .. limba vacei i pzeleagdinci.

Ajunge la scaun :Oral imbrcati nurnal in fireturi muiate in aur,

feciorl mindri la vedere qi falnici la statuth, tineretcit fruna, pe codru; aletgase biletanil din citetus-patru colturi ale pamintului.

Cu toVi s'aA pus pe ris, clod ah dat cu ochiide tigan ; se minunah eT cum de Yea tthsnit baragladinei una ca aceasta prin gind.

ImpAratul s'a incrucit i el, dar vorba de im-pltrat e vorbk nu putea sA nu intrebe Qi petigan sJ.-si dee tiinta.

- El, da tu, ce mincare crezi cit-I mai bun4de pe Omint?

PAT eil asY qice ch: limba gclinei g i pielea vacei.

www.dacoromanica.ro

PATIMA CEA MAT URITA

S a c a s'a vazut mare, a plecat baetanu-n lume,sa-si caute singur de cap, n'a vrut sa. mai steesarcina In spinarea lui tata-su...

Multa vreme n'a stiut pArinVi nimica de ca-patul odraslei lor, ca n'a vrut sa le mai deede stire.

0 data, vine un cunoscut s'aduca mosnegilorbucurie.

Urte, am fost c'o treaba a mea In cutaretirg i m'am vazut pe-acolo si cu feciorul dom-niilor voastre.

Da batrinul intreaba :i cum de 1-ai Intilnit ?Ah I .. mi-I a va voia strica bucuriea : era

la iarmaroc, Inconjurat de-un cird de mueri, decelea fara nici un capataia ; il trageaa care-ncotro.Nu mi-a mirosit mie tocmal a bine ...

61995. II. 6

www.dacoromanica.ro

82

Da ba,trInul zice linistit:EheheT... tot bgetul met Amine, nu-1 nevoe,

cu vremea se tamgduTe de boala asta ; omul ma!InbgtrInekte, are a Ingenunche el_ odatig, fereascikDumnezet de mal rat ...

MaT trece un rgstimp.Cunoscutul vine iar cu veste bung la =pee:

Am Intilnit pe fiul vostru...ET, da acu cum l'aI gasit?

Intreabg mo@neagul neliniOit.Rat de tot I Cum nu se poate ma! rat:

vr'o dol 11 duceat legat cot la cot, cicl furasenite cat

Nu-1 nevoe, tot feciorul met rgmine : aresg.1 batg, l'or mal dojeni, k3i de la o vrdme trebues se Indrepte fereasn D-zet de ma! Mt ...

N'o fi trecut multa vreme la mijloc kii cunoscu-tul vine din not la bgtrint

Te-aI intilnit 4i-acum cu bgetul met?Da.

ce urmarl are? Merge maT cgtre bine?De bine nu prea bine, da or! cum, tot s'a

maI Indreptat: l'am ggsit beat intr'o crimg,dormia acolo pe-un divan. 0 fi fcut vr'un chefqi el, ca omul, eine nu boa cind are ce?

i

www.dacoromanica.ro

83

Mosneagul se ncrunt i ofteaza din adincul su-fletului :

El, de-acum l'am prapadit, nu mal am feciorDa de ceBetiea sa tine de om ca scaiul, cind te-o

Incaleca dinsa, apol te-af pricopsit, nu te potlscapa pin' ce nu ti-o cadea lingura de la gura.Nicl o slabaciune nu-I mal rea de oft betiea. MI-amprapadit feciorul de acum

batrinul a prins a plinge.

www.dacoromanica.ro

CUM ERA VREMEA ?

se cu saM, boYerul lasa vorb tiganulul tdac6, vremea se va aMta a ploae, sn, se ducb. laMeat nuele a.14a mal dep5, cintatorY; de va fisenin, A porniasca la inarcat pae ...

Dar una4 vorba i alta-i treaba.Zisa bolerulul a intrat pe-o ureche iii'a Yeit pe

cealalta. Trecuse alba dealul . ..Tiganul pune capul pe pern sara qi se trezete

tocmal a doua zi, odath cu soarele.BoYerul foc pe tigan :

Ce-am vorbit eh jivinA-afurisita, fund de ciaunce NU... Cum a fost vremea?

Sa ma lertY, sarut mina I . . Nu era nicT mo-loag, nicl senin : era ... cum e mal bine de dormit,minca-te-al I . .

www.dacoromanica.ro

CA NONUL CALUGARULUI

Manastirea venia in deal; fintina, cu apa lim-pede i rece, era-n vale ; satul ... cam la o as-virlitura de bat de fintina.

Nevasta venia des la apk ca dk apa numaIde baut nu-I aa bunk da-ncolo trebue la, tot pa-sul. Calugarul, cum sa nimeria, tocma clad veniafemeea, atuncl sa trezia i el pe cararea din sprefintina. Cum da. cu ochif de dinsa, n'avea altavorba de cit:-

La apa cumatra, la apa hal?Dna trebue, ce sa-I fad parint5le.

Intel) zi, dupa o burn de ploae, venia iar lafintina. Ca, sa,-0 mal apere fusta de nideala, aprinsase c'un capat in brit.

Calugarul i0 scurgea ochil uitinduse la picioa-rele goale kii pihmte ale femeel :

Doamne, cumatra ... frumoase pulpe mai al.

www.dacoromanica.ro

- 86 -

0 fi, c&-I lumea rea ...Din ziva aceea, calugarul cum o intilnia, nu

mai scbimba vorba.Azi aa, mini de-aAderea; nevasta dach vede

ch nu-I de-a schparea, s'apuch de spune barba-tului. Cela, omul dracului, in vieath null' prearupsse opincile ducindu-se la biserich, pune ingind sh i-o fach, sfintului li povatue0e femeea :ch, de i-a mai zice, dinsa sh-I rhspund:Dach-s frumoase, nu-s frumoase numal pentrumine, ci 0 pentru sfintiea ta ...

A doua zi, nevasta raspunde chlughrului, dupilcum o sftuise barbath-su. Cind aude blagoslovitu,svirle cu potcapu-n sus :

i pe chid cumhtrita?Iaca si pa disar dach-1 putea sh te furitezi

qi dach, ti-T vi erea bhrbatul mi-I dus la moarh . . ,*

*

(Math cu intunerecul, hop si popa la 110. Durala deal, &Ira la vale, se mai vinzolesc, se seruth...la urma de tot, chlugrul incepe a nazui la muere.. .

116, rog phrintele, mai ingadue oleach, II devreme si sh nu dee cine-va peste noi.

Nu trece mult li numal s'aude la poarth:

.

www.dacoromanica.ro

87

Aho . .. aho ...Da nevasta qdrata, a dracululsare de parc'ch-

ar fi. picurat'o cu smoala Eli prefacindu-se sparieata,

alearga tremurind spre ua :Val de mine parintele . .. pacatele mele, in

ce iad m'am Inglodat ... Ce fac ea acu ? 1 .ApoI ca palith de-un gind se-ntoarce iute.

Da calugarul ramasase prostit.til ce? .. sui pe cuptor.... pune miinele-n

gold i sa stai nemicat . .. stinca de piatra nualta ... auzit'aI? a de m'a intreba, am sa-ispun c'am cumparat o oala mare, de celea cudoua torti. Sfintiea ta, tot eti Imbracat in negru,nu te maI cunotI . ..

Zia i fcut.Intra i rominul.

Buna vreme nevasta.Multumesc barbate ... te-aI intors?

-- Intors nevasta ...Rominul, prinblindu-V ocbiI prin cash da. de

clugar:Da acolo ce-I ?Ce sa fie? .. ia am cumparat o oallt maT in-

capatoare ; sprijinT la nevoe niqte borq intr'insa.Incaltea-T Nina?

www.dacoromanica.ro

- 88 -

DA. .. . de bunk am luat'o eil . . .Numal de n'ar fi dogitg.cum era en iuNa pe umax, o apueg, i-ncepe

a mgsura oala.Cind romlnul da, egluggrul de colo fAcea: bola

-- da til prelung, cum fac oalele cele arse bine.Nu sung frumos cu iusca, am sg-ncerc e'o

despicgturg de lemn.N'apuca bine sg, %mg 0 cgluggrul sare de pe

cuptor.Ce sh, mg fac cumatea, mg &este ...Las' a te Kap ... Imbracg iute egmeoiu

ista i. virite subpat, earn sg zic ca, mi-a fatatminzata.

Cgluggrul ascultg.Vine 0 rominul c'o jgrbie in ming.Din prag vede o path alba sub pat.

Da acolo ce mal al ?se face a uita de oalg.Iraa ... ui'te no ti-am spus: a Mat Joiana

noastrg.E toloFan Incaltea ? ..Tea 1 . . un rgrunchill, nu alta, e plinut ea un

harbujel.Romlnul s'apropie i isbqte en picioru in vital.

www.dacoromanica.ro

- 89 -

Coti mlacule haide odat,g,, scoalg mhing-ligg mare .

nu slbia cu datu. Da cgluggrul de colo :meaaa .

Ptii, da mg1gcos-11, nici a s'ar da sculat.Isbiturile curgeat unaLa uring, unde incepe rominul a trinti cu des-

picgtura.Da ai sg-1 omori barbate cg abea r a lepadat

masa.

De cit aga mglgiet, mai bine-1 mininceDe la o vreme 11 rgsbeste i pe cglugar i sare

in picioare.Rominul se crucete,

Eu is taia un pgcat m'o adus pe-aiclispita diavolului iartg-ma tgiculitg.

D'apoi acoloI altarul pgrinte ? .mai croegte vr'o doug.

Mg rog...La biserica se maga. Foarfecele nevasta g'un

stnicNu-ti face ris de mine pacatul m'a minat.Pacatul? pacatele ad canon ...1m sg, ma spovgduesc g'am sa-mifac canon ...

. .

Ong.

i-1

. .

--

...

www.dacoromanica.ro

- 90 -in mina, nu-I minciuna; qtit et ce-I

mal face pe urmt?Iaca acu bat o mie de 'natantCe mattnIFac ce mi-I zice atunci numaT st scap de

ruineApoI iea st-mI trecI prin rIni patru stam-

boale de popupifi da dupl ce jilt.vi bine;iea sama sa-mi fad faint molcutt c altfelitte sfintul

Rinesc, taic, ripesc .

Zorile l'o apucat invirtind la ripitt.Desbilcat numaI in ctmea, leoarct de apt,

trtgea de hadarag, de st strtinute piatra dinveFt. Huruitul riniteI tremura greoit in bnisteaacelel diminetI de \Tara.

Aa cam pe la prinz, d gata popuoll.Da pe la fintint, n'a mal dat cAlugtrul cit a

trait

Ce-I

fura

www.dacoromanica.ro

LA TEORIE

eapitanul Macarie stpinia moiea BA ltatitPrintre hargatil din ograda era i un tigan cres-cuse de mic la curte. Cind a venit vremea sa-1Yea la melitie, capitahul invirtette lucrurile cumstie 1 face sa-1 pica faraonul in compania luY,ca-1 era drag k3'ar fi vrut sa-1 mai scope de la grab.

Intr'o zi fruntaul intreba recrutiT de pe ce secunosc gradele.

Vine rindul tiganulu1:Cine comanda compania 12-a?Domnul capitan Macarie Dumitru.De pe ce cunot1 tu ca-1 dpitan ?Hi ... cum sa nu-1 cunosc, daca-1 de la

BaltaP ..

www.dacoromanica.ro

GREBLA

5e-ntorsase de prin strainatag acasa la Ora,sa fad, vara cu parintit De cind Invata pe de-parte uitase a grai rominete.

Umbla el prin sat, da clnd sa se dee In vorbacu care-va, nu nimeria cuvintele: acu da 1 numalde n'a zice vorb5, de ocara, nu stit dad, uitatulora pricina, orf se mal marghiolia i. el aa, sasamene a na tie ...

Taranir numa1 cla.deafl coate pe dindos :-- ApoT cuconaule, limba 'mnetale s'a dat

dud, vorba frantuzulul, s'o ascutit, s'a facut maTdelicata, nu-T ca a noastra lath. i tapalgoasa , . ,

Se duce odata pe cimp. Primblindu-se el pelanurl, da peste-un cretin care grebla nite co-situra. Rominu, cum-il el: intr'o treaba nu seprea amestecA aka nepoftit, da-n cisla intra i ne-tras de mined:

www.dacoromanica.ro

93

I1 mai porg uritul pe celea dealuri, cu-coane. Umb la ca eti tinar, i nu te tin nevoilenloc: daca1 imbatrini i te-or incungiura plodu-rile, apoT ti-a trece pofta de hoinarit.

Omu-i spune cite-n luna; o incepe de la Adam'ajunge unde-a duo mutul roata i surdu iapa.Cuconaful nostru rmasAse ca de plata; Aginacite.un cuvint pocit ducea degetul la fruntel'asuda pin' sa nimeriasca, o alta vorba.

Rominul sta cu barbiea razamata-n in coadagreblei i se uita minunat la tinar:

= Vine departe tirgu acela, unde et cu in-vatatura ?

Departe.Tot sa, lie ca la o 'Die de poteMai mult.EleilDe-acolo Inainte nu mai este pamint, tot apn.Auzi tu, minunatie ce-al gindit de

teai instrainat ma? N'al aid de toate? de saminind cu lingura i tot sa mai ramie, ..

Invat carte.Cu drept; omu de ce ki tie, de ce-ar vrea sa

mai afle. Numal m gindese ce trebue s lie Incapul 'ninetale: invataturile de pe lume, ab ?

-ca

_ _

h'apol

..

i

..

www.dacoromanica.ro

- 94 -

Aqa-i.In tara aceea trebue sa se fearba piatra cea

scumpa : simburile inta1epciune1 0 cumpanialagindului . . .

Cum zici.Acolo-1 marginea pamintuiui?Acolo.

Ramine abatut:Ce-am vazut qi ce cunoakitem noll Am va-

zut cimpul qi pridurea 0 ne pricepem sa Elam osapa de coada. Da laza, umbiati macar 'mnevoastra,noi om munci aid, ca, nu tuturor 114 dat sa tie 1..

i ce fad aidf pe cimp?Adun fin.Cum II zice istia cu care Invaiuetiti braz-

dole ?i zet, chiar i-ai uitat numele?

Nu-mi aduc aminte.Da cu virful botinel tot apasa in pleptenele

greblei, de mai II Ingropase ding Cind Indesamai tarior, coada numai da sa scapete de subbarbia omului.

Ia mai gindete-te; -a orl cite-ar Invataomul, tot 11 mai ramine in cap un iocupr pentruvorbele cu care-a crescut ...

www.dacoromanica.ro

95

Rominu Il masura din ochi ci vedea bine ase fasolelte, ca s6, pail a limn strAin. IV punein minte s prind5, pe borer cu oca micA. Cind asimtit el cA cela apasa mal virtos in grebla, ri-dic5, capul i da drumul coader de se opreqte toc-mai in nasul borerulul.

ril ... afurisitl greblei I ..A9a-1 zice cucoane, i-ar dat peste nume.

www.dacoromanica.ro

INTRE DOUA FOCURI

adath, ma de la beVe, sa. Teat la bAtae incrima unul ovrea dol buc1uca1. Oil cum, unuldin amindol trebuia sA minince chelfAnialA. CelbAtut, purcede judecatA in potriva celullalt,jaluindu-se cum cA l'ar fi stilcit WA nicl o vino,

i. pune martor pe criqmar.Da inpricinatul, face ce face, i. in tilneste pejidan:

SA nu cum-va sA mA daI de gol, a tepirjolesc ca pe guzganl...

Potrivnicu, pe de aka, parte, II hotArAte sA spuecum a vAzut :

CA de altfel, al sA fad paltele pe coaste ...Evreul era prins Intro doua ghionturf @i n'avea

incotro viqca. Cind la termen, judecAtorul 11 In-treabA :

Dumnea-ta al' fost fatA, cine-a dat inteif ?Intal ? ZAii nu Oa, n'am vuzut ...

www.dacoromanica.ro

- 97 -

Et nu-ml umbla aid cu partiniala, a tetorn la duba.

IntM !..i jidanul sa uita cu groaza la eel cu pricina.

Amindoi a dat intdi.. . .

61995, II, 7

www.dacoromanica.ro

TIGANUL 1 VODA

Trint de osteniala, tiganul se tolaneqte lamarginea kdeahulul, sa, mal rasufle oleaca gi el.Inteun timp, cum sta trintit, ridica ochil de can,in zarea drumulul: Inaintea WI, aa cam la obatae de purl, vede viind de cit sa minincepa.mintul un ra,dvan imbrobodit intr'un nour decolb. Taman atuncl iaca qt'un romin a trece pe-acolo :

Scoala ciorogladina, ca ui'te trece yob,.Voda? .. l'apol 1 ..

i tiganul se-ntoarce nepasator pe ceea coast&S. stal ta culcat cind trece mariea sa stapinul

tarei 1 . sal mal prApaditule 1..Da tistiA ca, doar'na-1 armapl eel mare, cel

de m'a snopit in batae, ca s'l stit smirna Main-tea lul .. .

Tiganul qi prostu, incunjura numal ciotul decare s'at impedecat odata ...

-

.

www.dacoromanica.ro

SAMINTA DE VORBA

5'aa. mAl Gheo... zicI c'al fAcut i tu slujbhguvernultif

PAT cum.Bine-I In armatA, mAl?PAT cum.AT vitipare, popusoT hal ?PAT cum.Birlog ti-al Injghebat?PAT cum,Da de-usurat, te-nsorT ?PAT cum.Incaltea are pe vin'ncoa ceel care aI s'o lei?NI cum.

i i-I dragh amrit, ha'f?PAI cum.Da tu el?PAI cum.D'apol dad, n'a vrea s te iee la urmA?'apoIl ..

www.dacoromanica.ro

0 TRAGERE PE SFOARA .(DIN OBCCEIIIRILE PAMitITULUO

7Aranil se impaca cu bolero], sa dee cite dol-spre-zece lel 'o pdreche de put, pentru fie-care capde Intl., de varat.

Nicl nu bagl de sama cum trece tlinpul; vai a,noptIle-s mid 'apol ziui-s atitea de fa.mt, a nule mg 9til de capat. Pe negindite taranil setrezesc cu Sin-Medru la uo. sorocul de plataa suhatuluI.

BaniI i-aa avut, ca da, sclipuete omul cumpoate i injghiaba pentru cirpi o nevoe.

Da pull ?..Pal i-aa mincat hultanil, cuco3.ne.

Boferul, vazindu-se picilit, purcede judecata cutaranil.

La termenul intal, se amina hotarirea.Crestinil ontri cad la grija ; vac] el bine ca n'aa

.

all

www.dacoromanica.ro

101

s'o scoat la bun capat cu ciocoiul. Pina la adoua inftilare, mai era atita vretne, cit trebueunei gain! s clociasca un rind de ()IA.

Daca vad, pornesc el prin sat dupa cloElte; lepan pe cuibar i dud s'a incheeat trel saptaminT,puil eral toti in par, pin' la unu.

In ajunul procesuld, oameniT infunda vr'o cite-Ira cute cu vrabiutile cge i pornesc la eurte.

Ce-I ?Am adus puff cucoane...

Ati turnat gaz peste foc. Bolerul se aprinsasemai raii de cit miniea lul Dumnezet. Oamenil!ma nu se dat scirbel. In invoiala era scris negrupe alb : cite-o peireche de pui de caput de vitd.

A doua zi pornesc la tirg, la judecata.El, tot nu v'atl maT impacat ?..

Zice judecatorul de colo.Cum sa ne.mpacam L. noi IT ducem puil

'mnealuT ne arata ua. Spuneti-I luminarea voas-tra sa-I primiasca, sa nu ne mar chinuim atitape drumurl. Pail i-am adus aid ...

Judecatorul, cu totT slujbaqii, les afara sa vadapuil. 0 fetid, sta in fata, boilor. Catele, puseuna peste alta, umpleatt cosul carului. Tiriiturileumpleafi cuprinsul. Era o jalanie printre gigilicile

- -

si

www.dacoromanica.ro

- 102 -

cele imbracate in puf, de te rupea la inima demila.

VezY li d-ta d-le judecator... puI sunt aceki-tia?..

Face bolerul me de de-o parte. Un Oran leavorba degrabti:

PM cucoane ... titi ea doar' nu ne-a fostvorba sa-tl dam clotile ...

i judecatorul o achitat pe impricinatI ca.n'avea-ncotro.

www.dacoromanica.ro

NE GRIJ A

Pops are mind numal de luat.

afacut cum a putut tro ajuns all vada fe-ciorul popa. De la hirotonisire nu mai dase cuochil de el, a era tare peste mina cu poporul,tocmal hat peste noua sate. Batrina intreba decite vr'un drumet, care venia din partea loculuicum le merge popa cn sanatatea tiii tare mult sebucura, auzind numai bine de odrasla ei.

Odata, mal incoace In urma, se oblicete aprin cuprinsul unde-I era feciorul popa, nu plouasede multa vreme kii c5, era lipsa. Prinde ea niqtecarausj in drum i-ncepe a-I discoase:

Seceta mare, al?..Pirjol, nu alta. S'a uscat cimpurie de gin-

detI c'a trecut focul. A secat pina i. clokicaisvoarelor mor vitele de sete ...

Baba unde se pune pe plins titi plinge, de cit

www.dacoromanica.ro

ma! mare mila. Copiil ce se strinsase in jurpornesc i el a lacrima de induioare.

i de ce piing! scirba altora, n:Otua ? ...nu-I bocesc el destul calicia ?

NO vorbele bune, nici mingierile, nimic nu-Iogoiat suspinele :

Cum n'cit plinge, dragil matuei, a ami et un fecior pe-acolo 'are sa moat% de foame,dragutul mamel 1 ..

Pin' aid, ea nu pomenise catre nimeni dindrumetl, O. popa i-I fecior; zicea a intreaba deel, ala ca ell tie i ea ce-I In lume.

ce ti-I feciorul, batrinico ?Popa, sarmanelu, popb....Popa? .. apol pin' a muri el de foame, sa

til a ne stingem noi cu totil i se mai ducInca non& sate de prin prejur...

. 104 -

i

www.dacoromanica.ro

FARA NOROC

Cra In spre Cthciun. De cu ziu., iganul vedela nAnagA-su subpat, colcogemite pore pirlit gata,numal sa tal si sA, pill in (WA. Ii durea inimacind se gindia s facA sArbatorile PAM cioric, cael nu putuse injgheba un godac cit de micut. DAel cu gindul s fure un hartan de slAninA. Davorba e, cum? Noaptea, uga e incuieath ; ziva, Iiprinde cind i-a fi lumea mai drag. Se sfAtuegteel singur aga cu mintea i dupa multh chibzuire,s'a hotArit sl se lese in casa rominuluI prinhogeag, ca era larg, gtiI ca la tart, ursoaicaincApAtoare.

AgteoptA de inopteaz i cind a socotit el c'oadormit bine tot satul, porneste tot dosig. Se suepe Gas& i, dupl ce-I face cruce, I1 d. drumulbinior In cog. Se scobora incet, din cArAmida incArAmid, par'a s'ar fi virit intr'o fintinA. Cind

www.dacoromanica.ro

- 106 -

pe la mijloc, II luneca picioarele pe stirigie kli sestrecoara burns prin ogeag, pink vine buf pe vatra,de Va rupt un picior Vo mina.

Nanaa se trezete din somn :Scoala barbate, sal, a s'o auzit nut'ce!

Da tiganul de colo :Nu-1 mai strica hodina : las'ca i peste-o sap-

tamina tot aid ma gasiti, asa am cazut de-afurisit ...

www.dacoromanica.ro

TANDA I CU MANDA

Par'cL-a tnn at11-a adunat

a se putea insura i pace. Umblat'a el, mathde nou5, sate, in jurul satulul set, da n'a gAsitnicI o toantA s meargA dupl dinsul.

Era buzat i cepeleag urit, de WI, nu-inoptezicu el in cast..

N4te buni mehenchi, se sftulesc EA lege caputanauluT. tiati el in nitte risipiturl de dealurl,un satirr de vre-o cite-va cocioabe sat, ohututue de fatol, cepeleaga i proasta de cit dadeain gropl.

Starostil pun la cale treburile cum e mal bine:da el n'a opus batrinilor fetel ca ginerele e cepe-leag, nicl btetanulul c mireasa-1 ca i dinsul,tot de-o bae

Se hotarate o zi ca pentru logodn.

sin

...

www.dacoromanica.ro

108

llopegil sfatuesc pe -rata, sg nu scoatg o vorbgeft o 11 petitoriT, nu de alta, da or fugi in lumealid D-zed cind vor auzi-o grind, 'are sa rmiletot nenagritatg; las sg vadg, cercul pus o data-ncap Vapol a tot vorbi...

StarostiY povatuesc de-aliderea i el pe mire,Ed nu cricniasca.

Cind la logodna se pun cu totl la masa :lancet male copt pe frunze de hrean.

Fata sta pe cuptor; numal din cind in cind seitia pe dupg horn. Cu totl vorbiat : ba de una,ba de alta, ca ()mu la prilejurl de acestea. Bgetanuljupoia frunza de pe malait i minca in tacere,mai la un capgt de masa.

Pe fath, n'o rgbda inima sa tacg, vzind pemire cum sgincilete inteuna malaiul i numalface de dui:a horn:

.Da si tot ghilii milafg, cd stiii cd n' ale lie (rie).Da cum nu l'oia ghilii, cd doald nu-s capd,

sdl mine cu funze.i cum vedetl, ping nu q'a dat in petic, nu

s'at lasat. Pe bunil mehenchl de starostY, i-atpant risul. Supgrare lug n'a fost nici dintr'oparte, au vgzut el care sg fie intelegere Intro MeV.

www.dacoromanica.ro

109

Drept vorba ceea :S'a-Intilnit Tanda i cu Manda 0 s'a pus s5.

fad, cask ...* *

*

Erat la cununie. Sateat dinaintea altarulul,ateptind pe pop. Da fata, plifatund, nu luasesama ca mirele i-I buzat. Cind se uita ea marbine 1..L dinsul 0-1 vede ca4 cu buza de josdbltizatA, ca la call ceI lAtrinT, a crezut ca, uera.

Nu v'am spus, Metanul pe ling a era pocita draculuI, mar era 0 srac de eft lipit pamintuluI,imbracat prost 0 murdar, de s5. fugl qi sa nu-tIopre0.1 privirea la dinsulc de alt-fel, tot ga.-sia el mireasA, mai de graba.

Fata, cind il vede cu buzele aa drinabalete, zice:Da ti tueli be in, bitelicd?Nu tuel, das budat...

Ea crede c'a zis cri-I bogat :Dacd eti bugat, di ti nu eti inbacat?

Unde dal i unde crap6.1..

www.dacoromanica.ro

INRUDIRE

5e duce tiganul la popa sa se spovaduiasca._Entre alte pacate, marturisete duhovniculul, ca.-nteo vreme, pe cind hargatia la un schit de maI-cute, l'ar fi Impins neprielnicul sa aiba de-afacecu-o calugarita.

Popa foc; de tot la el:i nu t'a fost tie frica de urgiea A totputer-

niculul?nespalatule, cline far' de lege, spurcaciuneblastamata, al sa VI in spinare talpa iadulul. Cumde-al nazuit tu la o sorei de-a lul Cristos?

Tiganul se-ncrunta :Sora lul Dumnezeti? Stl Far de lege etI tu...smuncind ciaslovul II arunca-n capul pope.Da aI lnebunit, faraoane ?Taca-ti gura ratacitule, nesocotit ce letI,

cum de cutezi sa blstmI i sa huletY pe cum-natul lul Cristos ?..

Si

www.dacoromanica.ro

DE LA CHEF

Bine-I s1 ml,soare omu cuvintele cind lescoate din gura i sa nu se treziascA aa vorbindin dodi1, de par'cb, 1-ar fi gura de-imprumut. Ca.ban!, ceI drept, nu nal pe gura, da de multe orlte face A prkldet,1 o avere.

oarecul a lasat casa de groaza mite1'o anucat'oaa razna peste cimpurl, peste dealurile corhanoase,a trecut prin ripI prapAstioase i s'a dus ca im-pucat. Fugia, da cu ochil tot inapol A vad5,clan nu-1 ajunge din urmA scapara pAmintulin urma 1111, s, ducea nebun, invalit intr'unnoura de colb...

Dupa multa, alergatura, se pomenelte intr'o vie.Face popas sub o tufa : nsufla in linilte. Deasu-pra, bolta infrunzit i batutti-n struguri gra1

www.dacoromanica.ro

112

si marl, nici prin vis nu dase cu ochil de-asaminunatii.

Aid e de mine.zis el in gind.

Mar in spre sara, dupa ce 113'a hodinit cele ciolane,se ridica cu greti i incepe a mului pe jos. Ga-sete o bobita cazuta mai de multisor i cumse intimplase in dreptul unel rarite de frunze,o dogorise soarele. Oust,. Qoarecul din bobitada ca-f acripara, tocmal pe gustu lui. Mu lt nu trecu

gateste bobita, da gata era si el, il apucasemustu de cap, se-nbatase parecu de-al binelea.

Sa-invirtia tufa cu el ; i se parea ca toatalumea-i a lul. Dupa chef uncle se pune si-T trageun chiuit de rasuna butucu de vie. Tupaia indoua labe, se tavalia prin tarna i cinta cit 11tinea gura. Ca el nirne prinsase la coraj baetu.

fumul betiei un' s'apuca de batj000rit p'sica :Auzi ? mh sa ma tern eude -o pirlita, de-o

cenusarita I ..Se palia cu pumnil in cap si se tragea singur

de par, de ciuda a se lasa mite.Prost ... prost ce-am fost I ..

Se tavalia si se batea cu palma in fata, mu-cindu-si coada de minie.

- -

si

Ia

pi

i.n..

www.dacoromanica.ro

113

Mita de la crama, aude sgomot in vie 0 tupilil,tupili se duce in spre locul de unde venia vuetul.Ajunge i itete capul printre frunze. oareculfacuse clabucl la gull, de atita striAt.

Tont ce-am fost... nating... sa-ml ieat eillumea-n cap pentr'o uarnica 1 ..

Se ridica cu greg In brine!:A 1 .. unde-I pirlita acu ... s'o nip cu dintii,

s'o foarfec...Mita de la spate tup i-1 pune laba-n ceafa.

oarecul se facuse de frica numal eft o aluna,se luminase la minte, de par'ca-1 luase ametialacu mina.

lata-ma-s... nu ti-I frica ?Ma rog iarta-ma... par'ca la betie mai tie

omul ce vorbete ?..

61995. IL 8

www.dacoromanica.ro

CREDINCIOI

Casa plinit de icoane,qi podal incarcat de ghioage.

4PrAdase i omorise pe nite alittori la drumulmare. Pe cind ei o luasera la picior cu bunurile,sta,pinirea-1 calca din urma.

I-a prins i i-a pus la racoare.Vine termenul de judecat. Cum se Muse,

sorocul picase inteo Vineri. S'a sba,tut ei juratiipin' la vremea mesei, da n'ail putut ajunge laIntalegere. i fiind-cl era timpul minclirei, curtease inprWie, rarniind sA se dee hot,rirea duplprinz.

Tilhari, tilhari, da tot le trebue de ale gurei.Cel mai mare dintre paznici, trimite de le cumpara,piine i brinz.

Straja infige baioneta intr'o pilne 0 leo intinde.Pune i brinza pe-o lopiltia i le-o ft, de departe.

www.dacoromanica.ro

115

Al fi crezut ca hran