Calistrat Hogaq

PE DRUMURI DE MUNTE

*ttBucuregti

2018

l

I

J

CUPRINS

Tabelcronologic.. .........5

AMINTIRI DINTR-O CALATORIE

Spre mdndstiri.... ".... "..21DelaVdraticlaSdcu ......19La Agapia . ... .; ! ....... ".32SprePipirig. .......40Hdl6uca

in valea Sabasei ...... . . ..50Pe $egtina .........73Jupdneasa Zamfira

lonRusu ........101Un popas. ... - -.. 112

iru nnuNTII NEAMTULUI

Floricica .. 127

Spre Nichit ...... 152

Pirintele Ghermdnuld . .... .... '172

Singur.

LaTazlau ........ 232

SPRE MANASTIRI

Orice cdlStorie, afard de cea pe jos, e dupd mine o cdlitorie pe

picioare str6ine; a avea la indem6ni cupeaua unui tren, roatele unei

trisuri sau picioarele unui cal inseamnd a merge gezSnd gi a vedea

numai ceea ce !i se d5, nu insd $i tot ce ai voi. latd pentru ce eu gi

t6ndrul meu tovarSg de cdlStorie ne hotdrdrim a merge pe jos peste

munli qi in rigaz, de la Piatra pAn'la Dorna, l5s5nd la o parte drumulmare.

ln ziua de ;ase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toatetrebuincioasele de drum agezate in o boccea de forma unei ranilisold5legti, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se incruclgaupe pieptul nostru: la goldul st6ng cdte un revolver, in dreapta cdte un

baston sinitos, 9i la picioare opinci de piele ro$ie, legate cu qferi negre

de l6ni de capr5, care ne infigurau in spirald pulpa p6ni la genunchi

peste un collun negru de ldni vrdstat cu rot. O pildrie neagrd gi mare

putea, la nevoie, sd m5 apere gi de ploaie 9i de soare. Tovardgul meu,

in loc de pdlSrie, avea pe cap un chipiu de uniformS, iar drept strai mai

gros de ldnd era imbrdcat cu o venghercil de doc alb.

ln revdrsatul zorilor plecardm.

Deocamdatd trebuia si mergem la Almag. Fiind insd mai dinaintehotdrdt intre noi de a ne feri de drumul mare, nu cunogteam o potecisau un drum mai scurt pentru tinta noastrd. Ajunsesem la barierd.Niciun suflet de orn nu era inci dettept; numai c61iva c6ini, prea

harnici poate, iSi fdceau datoria bdt6nd la noi, sau - mai bine zis - la

neobignuita noastrd imbricdminte de drum. Oricum insd, eu giseamde vind pe tovardtul meu, care avuse ciudata idee de a mdrita straielede sublocotenent cu opincile, bastonul gi bocceaua din spate; $i md

sileam a-lface si priceapi cd numai pentru dAnsulfdceau cSinii at6ta

gildgie. Apucarim la stdnga pe prundul Cuejdiuluiinspre Ddrmdnegti,

fdrd sd gtim daci am apucat bine sau rdu. Noroculinsd line cu drumeful:

lVengherci - tunici

r2 Calistrat HogaE

la c6liva pagi, pe piispa unei case albe, gospodarul ;i gospodinadormeau sub o plapumd, lipi{i unul de altul pentru a putea sd infrunte,dupd socotinla mea, rdcoarea diminelii; cdci, degi in iulie, dimineala dinziua de $ase era totugi destul de rece; ei dormeau du;i ;i se leginaupoate in visuri fericite; noi insi, 9i mai cu seamd eu'firi respect pentru

toate aceste nimicuri gi fdri nicio ceremonie, m5 apropiai de d6ngii,

ridicai cu bdful plapuma de pe nasul gospodarului, care dormea la

margine, il impinsei pufin, il trezii ;i, fdri a-i da buni dimineala celpulin, il intrebai scurt despre drumul la Almag. Foarte rar se int6mplacuiva sd vadi o figurd mai elocventd dec6t acea a omului meu; unpsiholog ar fi scris volume intregi, eu insd cred de ajuns a spune cd e -psihologicegte vorbind - de mare interes infdligarea unei figuri ce trecede la adAnca linigte a unui somn firi de grijd la izbitoarea intipdrirea unei surprinderi" Ceea ce s-a petrecut atunci in sufletul lui a fost,desigur, mai iute decSt fulgerul; destul cd, cu nigte ochi de doui ori mai

mari dec6t cei ce poate-i avea de obicei, cu o fald lungd gi speriatd 9i

neput6ndu-se ldmuri de unde gi cum rdsdrisern noi aga ca din pim6nt,se uitd la noi, mdsur6ndu-ne cu privirea-i zapdcit6, de sus p6nd jos gi

indesAndu-se tot mai tare spre perete, ca gi cum ar fi voit sd scape deo vedenie supdrdtoare. Biata femeie, str6mtorati astfel gi buimacd de

somn, incepu a se intoarce sub ogheall 9i a ingdima vorbe neinfelese,

care nu puteau fi dec6t nigte puternice protestiri conjugale... Pentru

a sf6rgi mai iute cu toate acestea, il intrebai inci o dati pe gospodar

despre drumul la Aknag"

- Pe aici, ne rSspunse el in cele din urmd, ardtindu-ne spre deal; 9i

spre acolo apucardm 5i noi.Desigur cd speriatul nostru cicerone ne va fi urmat multi vreme

cu privirea. Noi insd nu ne mai uitardm indirdt, ci ne urmarim drumulpe prundi;, sirind ca nigte capre peste bolovani, cursuri de ap5, bdlligi gloduri. Dimineala era mireafd gi ne vestea o adevdratd zi de iulie.

Niciun nor nu plutea sub albastrul cerului addnc gi limpede ca ochiulunei fecioare. Toate stelele se mistuiseri gi cel mult daci indraznealaStea a Ciobanului mai infrunta, din cind in c6nd, valurile de luminitrandafirie, cu care zorile inundau rdsiritul depdrtat. Niciun vdnt numigca aerul, gi grAul, in lanurile de aur, stitea tot atat de neclintitca gi firul de iarbd din finelele inflorite. Roua avea infSligarea unor

Pe drumuri de munte

mdrgiritare ce nu agteptau decdt o razi de soare spre a se schimba instrdlucitoare diamante. Umezeala gi ricoarea dimine{ii dddeau intregiifiri o nespusi frigezime. Totul incepuse a se degtepta sub intdile razeale zilei, dar totul era cuprins de o linigte, de o tdcere, de un fel deinmirmurire solemnd: gi firea intreagd pdrea cd se afld in o religioasiatteptare. La rdsirit se ivea geana de aur gi de purpuri a unui soaretdndr, care intr-o clipi gterse ?ntr-o nemdsuratd depdrtare umbra de pefruntea munlilor negurogi. Noi ne urmarim drumul cu sufletul stipinitde mirefia priveligtii, iar rarii drtrmeli ce intilneam, gi pe care-i lisamin urm5, dupd ce ne doreau cale buni, se uitau lung gi mirali dupd noi.

Spre a merge la Almag pe drumul mare, ar fi trebuit sd suim DealulBalaurului, ce se ridicd dincolo de Ddrminegti. Lucrul acesta insinest6nd in planul nostru, de la o vreme cotirdm de la Ddrmine;ti, last6nga, spre Gdrcina, pentru a tdia peste dealuri, pe drumul de picior.Drumul acesta ne duse spre G6rcina p6nd la biserica din sat, de undetrebuia si ne indreptim cdtre Almag: in drum ne int6lnirdm cu preotullocului, care mergea cu un ldran la un ogor din apropiere. pe preot ilcunotteam gi-l intrebai de drumul ce trebuia sd apucdm, ca si iegim laAlma9. Dupd ce cdpitarim lSmuririle trebuincioase, plecarim inainte.ln urmd tocmai, am aflat cd fdranul ce insolea pe preot era ajutorulde prirnar al comunei G6rcina gi cd, vdzdndu-ne a$a de neobi;nuitimbricati, i9i aduse aminte cd in cercul comunei lui are gi indatoriripolifienegti. Astfel, dupd ce ne depdrtardm putin, se intoarse cdtre preotgi-l intrebi dacd ne cunoa;te. Preotul, care infelese bdnuielile ajutoruluide primar gi care voia sd glumeascd pulin, ii rdspunse ci habar nu arede cine suntem 9i cd nici nu ne-a mai vdzut vreodatd pe meleagurileacelea. Ajutorul, de cuv6nt 9i totdeauna cu privighere pentru siguranfapublicS; cdutd si afle tot de la preot dac6 aveam pagapoarte in reguli.Acesta dete din umeri gi-i rispunse foarte serlos gi carn ingrijit:

- $tiu eu? Poate ci sunt nigte scdpali de la vreun arest; ar fi binesd cauli a te incredinta gi cu at6t mai mult, cu c6t avefi, mi se pare, laprimdrie nigte porunciin aceasti privinfi.

'- Cd bine zici, pdrinte!

$i nici una, nici doui, se intoarse din drum, apucdnd spre primdrie,cu gind de a trimite cdfiva vitdjei in urma noastrd, ca si ne prindi9i si ne duci la comund. Preotul, vdzdnd ci gluma se ingroagd, illisi sd meargd pulin, apoiincepu a rdde cu hohot gi-l chemi inapoi,spun6ndu-i cine suntem.

r3

4a&

'Ogheal - plapumd

L4 Calistrat Hogag

- Sd md bati Dumnezeu, pdrinte, zise ajutorul de primar, c5, de

nu-mi spuneai sfintia-ta sau de-i intdlneam singur, ii legam burdufgi-i duceam la comund, ca sd le cercetez pagapoartele. Cine dracu' i-a

indemnat sd se imbrace ca nigte marchidanitgi si cutreiere satele?

Vizuf-ai pe cel mai t6ndr? Tuns, cu chipiu de uniformi, cu opinci ;icu bocceaua in spate, parci era un dezertor. La Gdrcina i-ai scipatsfintia-ta; da nu gtiu cine are s5-i scape la alte comuni.

$i ldranul avea dreptate: cel intdi nesp&lat avea tot dreptul s5 ne

intrebe de pagapoarte sau cel pulin de biletele de identitate. in timpul

acesta noi ne urmam drumul linigtifi, tdind de-a lungul Gdrcina, un sat

gide munte, gide c6mp; de munte, fiindci nu se mai sf6r9e9te, de c6mp,

fiindcd sunt casele foarte dese. Stribiturdm deci satul acesta sau, mai

bine zis, aceasti nesfdr$itd stradd de case !;rdnetti, prin care cineva

merge aproape doui ceasuri cu credinla, de la o vreme, ca cel5lalt

capit trebuie sd fie pe lumea cealalti. ln adevdr, pdni ce sd ajungem

la jitdria2 despre miazdnoapte, sudoarea ne inmuiase trupurile ;i ciuda

ne cuprinsese sufletele. Biltoacele verzii, miasmatice gi adinci, care

impinau drumul in lung giin lat, ne sileau la sdrituri gimnastice 9i de

preciziune peste golurile destul de mari dintre bolovanii pugiin r6nd

pe marginea acestor bdltoace. Nenorocit piciorul greoi sau neghibaci,

care n-ar fi avut in el ceva din firea caprelor! O baie de glod, pdnd la

genunchi, ar fi fost neinliturati. Noi insd, din fericire, eram depringi cu

aceste punfi de un alt soi gi le trecurim pe toate fdri gre;.

legili afari din sat, rdsuflarim in sfArgit gi ne urmarim drumul spre

Almag pe poteca de picior, ce taie dealurile de-a curmezigul intre risdrit

;i miazinoapte. La dreapta se intinde un gir de coline cu povdrniguri

dulci gi acoperite cu sdmdndturi, fdnefe gi ciritei3; la stdnga colinele se

schimbd in dealuri, gi, mai departe, intre apus 5i miazdnoapte, dealurile

devin rnunfi, al ciror lant umple intregul cerc al vederii din partea

aceea. Dupd un mers grabnic de doud ceasuri gi mai bine, iegirirn pe

creasta unui deal lutos gi sfir6mat, care se ridicd la o micd inilfimedeasupra Almagului. Scobor6r6m in sat, trecdnd pAr6ul cu acelagi

nume, gi merserdm la micul schit de cilugdrile, care se afli din sus de

curtea boiereasci.

l Marchidan - negustor ambulant de mirun{i5uri2Jitirie - bariera unui sat3 Ciritei - tufi9 de copicei

Pe drumuri de munte

Starila schitului era rudi cu tovard5ul meu de drum gi, prin urmare,de la sine se intelege ci furim cu deosebiti cinste primifi. E foarteatingdtor lucru si vezi cu cdti bundvoint5 9i cu cdte jertfe chiar seindeplinesc datoriile ospitalititii ln aceste schituri locuite de cdtevafemei sdrmane. Poate ci adeviratele invifituri evanghelice au gi elecuvdntul lor, in aceste locuri, cel pufin. Furdm deci cu mare dragosteospitafi 9i gSzduili p6nd a doua zi.

De la Almag, trebuia sd mergem la Horaifa, dar, fiindci nu cunot-team drumul, furdm nevoili a cere la starifa schitului pe cineva caresd ne cdlSuzeascd. Acesta fu lucrul cel mai ugor, de vreme ce maicaFilofteia se pdrea cd nu are in m6nistire alti insircinare decdt pe aceade cdlSuzd. Ne gdtirdm gi plecar6m. Cilduza mergea inainte gi noi dupdea. $i acum mi se pare ci vid aievea pe maica Filofteia: era o femeiede staturd mUlocie mireani la trup gi numai la cap cdlugdritd. poate

cd acesta era portul ei de drum, noi ne dddurim ins6 cu socoteala caea ar fi trebuit si nu-gi puni niciodatd alti imbricdminte... Avea maicaFilofteia nipte ochi cdprii gi mari, care te tdiau in suflet cu ascutitulprivirii lor gi care, degi trecufi in vdrsti, ardeau totugi de focul uneitinere[i mistuite de vipaia unor patimi innidugite. Gura ei cam maregi buzele ei, degi vestejite, dar totuti destul de cdrnoase, ficeau si tegdndegti firi voie la pdcdtoasa biblicd care ar fi aruncat peste umeriidesfrdului siu haina cuvioasd a mironositelor. Chiar fata ei bolitisporea infdligarea afdlStoare a intregului 9i te fdcea sd ti-o inchipuicu douizeci de ani in urmd... De sub comanac, ii iegea pe t6mple, insemicercuri, pdrul ei cdrunt, dar agezat totuti ti pieptdnat cu multiingrijire. Ce pdcat cd nu era negru acest pdr!...

Ea era tdcutd, noi ticuli; ea gdndindu-se la cine gtie ce, eu cu capulplin de socotelilumegti, ne urmam drumul pe p6r6ulAlmagutui la deal.Cildura miezului de iulie era covirgitoare 9i ar fi fost cu neputinld deinfruntat, daci umbra pddurilor n-ar fi stdmpdrat-o pu1in. Din c6nd incind, ne opream la umbri spre a ne odihni: ciliuza noastri insi negdsea prea bicisnici, gi avea dreptate; dacd cineva ar fi avut fanteziasi se uite la picioarele ei, care, fdrd si rogeascd c6tu9i de pufin, seiveau, pdni mai sus de glezne, de sub fusta ei scurti de cit, 9i, maimult incd, daci s-ar fi urcat cu inchipuirea ceva mai sus, ar fi gisit,in loc de picioare, nigte fuse de o!el, care, lipsite de rotunjimea plinda tinerelii gi fdri caracter pdmdntesc, puteau sd se migte in modmecanic fird sfdrgit. Aceasti femeie zbura, nu mergea. $-apoi maica

r5

L6 Calistrat Hogag

Filofteia avea credinfa deplind a darului sdu... Pe drumul ce fineamnoi, se intdmplase, cu cdteva zile mai inainte, nigte prdddciuni sau, mai

bine zis, nigte potlogdrii. Luase, de pildi, un oarecine imbrdcat intr-un

suman rupt traista cu fiind din spatele unui gugat, ii diduse cdfiva

pumni 9i se mistuise in pddure; sau int6lnise un altul pe o proasti, iiluase legitura cu fasole gi se ficuse iarSgi nevdzut. De aceste neajunsuri

se temea maica Filofteia si nu ni se intimple ti noui, ti se hotiri deci,

sd faci pentru noi o rugdciune de drum, spre a ne ajuta Cel-de-Sus ca

si ajungem teferi gi netulburafi de nime la linta cilStoriei noastre.lti

scoase, prin urmare, mdtiniile din sin gi, ca 9i cum ar fi vorbit cu sind

insdgi, incepu a $opti o rugdciune, insofind acest monolog intim cu

nigte cruci mari, indesate gi cu evlavie insemnate pe toate cele patru

puncte cardinale ale persoanei sale. Din c6nd in cdnd, fdcea gi c6te

o mitanie spre risdrit, lipindu-gi cu sfinlenie fruntea de pimdnt.lntimpul acesta, noi ne urmam drumul sdrind peste pdraiele ce ne tdiau

mersul sau trec6nd pe sub giganticii brazi rdsturnali de vijelie ori de

moarte naturald ti care, rezemati cu vSrfurile lor pe inillimea brazilor

dimpotrivS, alcituiau, pe deasupra capetelor noastre, nigte uriege punfi

aeriene, aruncate de insugi Dumnezeu pentru sdlbaticii 9i speriogii

locuitori ai pddurilor neumblate.

Citre asfinfit, sosirdm la Horaila, unde furdm primifi cu oarecare

riceali de citre egumenul m6ndstirii, care stdtea in cerdac la aer curat.

Din intrebdrile gi rispunsurile obignuite despre sdndtate, ne

puturdm limuri cd sfinfia-sa suferea de un gutunar gi cd, prin urmare,

intreaga sa veselie sufleteasci inghefase sub aceastd rdceald din pdrfile

inalte ale persoanei sale; totugi ni se porunci un borg cu chitici 9i un

pui de mimdligS, nimicuri care toate se mistuiri iute sub flSmdndele

noastre linguri gifurculi[i... Ce voili? devenisem la drum mai mdncicioSi

decdt evanghelistul lon; atdta numai cd pdrintele egumen nu gtia cipofta de mdncare e o virtute cu totul biblicd ;i ci, mai la urmd, e foarte

indoielnic lucru sd se fi sdturat cinci mii de oameni cu cinci p6ini 9i doi

pegti, ba incd si mai fi rimas gi douisprezece coguri de firmituri!.'.Bine sau rdu, astdmpirafdm circeii de foame ai stomacului nostru 9i

merserdm apoi in bisericd, spre a vedea mai de aproape aceastd zidire,

pe care o cunotteam numai din nume. Pe din afard nu e dec6t un masiv

de piatrd viruit cu galben, in care nu se vede nicio idee arhitectonic5:

deasupra, o ceati de turnuri ce nu se infeleg intre ele, igi dau br6nci 9i

se indeasd unele in altelg spre a nu cidea, pare c6, jos de pe masivul

Pe drumuri de munte

de sub picioarele lor. Pe dinlduntru, zidurile sunt stropite cu albastrugi galben, iar pictura e pufind gi proasti; toli sfinlii gi toate sfintele, culisus Hristos in fruntg sunt iegifi de sub penelul aceluiagi iconar rus carea zugrdvit maitoate vechile noastre biserici.

in aceste locuri, oriincotro te intorci, te impresoari singurdtatea,la hotarele cdreia viala se pare ci expiri. Omul imprumuti aici mutis-mul de la arborii in mijlocul cirora trdiegte, aga inc6t cele mai guralivefiinte din aceste locuri sunt numai ldstunii, care zboari in stoluri negreinainte de apusul soarelui gi se invdrtesc lipdnd in jurul turnurilor albe9i neclintite ale bisericii.

Nu departe de Horaifa, pe un munte despre miazdz| se afli HorailaMici sau Horaicioara: schitul acesta e un adevdrat cuib de vultur aninatin cripdtura unei stdnci aeriene. El std mai totdeauna ascuns intrenori gi, numai cdnd acegtia se desfag schitul se zdregte albind dintrebrddigulnegru.

ln zori, a doua zi, apucardm drumul Vdraticului. Cdlduzul nostru, unbdietan ca de cincisprezece ani, nu gtia dec6t pe cel mai lung gi mai riu;pe acela deci apucardm gi noi. Cdt merserdm prin umbri, drumul fupl6cut. Fagi gi paltini c6t lumea de bitr6ni, cu trunchiuri albe gi goale,igi impreunau sus de tot frunzigurile lor gi alcdtuiau deasupra capetelornoastre o boltd de umbrd gi verdeafi. Singurul glas al locurilor acestorae numai glasul vdntului, care se taie, suspindnd, pare ci dureros, infrunza ascufiti a bradului; gi glasul acesta are un farmec nespus...

Toli c6!i trecuserd pe aici, cdldtori poate ca gi mine, igi zgdriaserinumele lor in scoarfa netedd a fagilor. Cu drept sau fird drept,giseam vinovati, in gindul meu, pe toli ace$ti zgdrietori de copaci,care avuserd degerticiunea vrednicd de r6s de a-gi eterniza numele inpustiu; gi cu atdt mai mult ii gdseam vinovafi, cu c6t mi se pdrea mie cdurma omului in aceste locuri rdpea ceva din mdrefia singurdtdfii gi seamesteca jignitor in sublimul intregului.

Peste pufin, scdpitardm de la umbrd 5i iegirdm intr-un luminig deseminceri. Ne aflam in parchetele de pe Cracdul-Negru. Din depir-tare, prin aerul sec, ajungea pdni la noi glasul omului gi al toporului.Din cdnd in cdnd, o trdsnituri colosali umplea vdile munfilor: eraufagii, paltinii sau brazii amelitor de inal{i, care, in ciderea lor prdpds-tioasd, sfdr6mau gi doborau tot in calea lor. Ziua era la amiazd gi un aerinflicirat ne inconjura din toate pdrfile. Soarele, alb de fierbinte ce era,ploua cu foc peste capetele noastre; cu toate acestea noi ne urmam

t7

I8 Calistrat Hogaq

drumul pe hogagul sdpat de butuci in coasta muntelui 9i, numai c6t

in rdstimpuri, eram silili a ocoli, prin smidurit, bdltoacele glodoase 9i

verzii ce ne tiiau drumul. Eram atet de grdbili sd poposim undeva

la umbrd, incdt nici nu mai bdgam in seamd pe un intreg popor de

broscoi cu ochi holbafi gi verzi, care - iegifi pe jumetate din umedele

5i glodoasele lor locuinle - ne salutau or6ciind gi apoi dispdreau iute

la apropierea noastri.DupS ce ne oprirdm pufin la o colibd pdrisiti, cumpinirim in

valea Craciului. Ajunqi la acest pdrdu limpede ca o picdturd de roui,

ne stAmpdrarim setea gi incepurdm iarigi a urca, de-a curmezigul,,un

gir de coline lutoase gi seci, acoperite cu tufari de aluni, mesteacini

gi arini. De pe cea din urmi colind ce se inalli deasupra Vdraticului, o

intinsd priveligte se deschise ochilor nogtri: sub noi, Valea-Saci se rdsfSla

cu casele ei albe gi curate intre doud dealuri acoperite cu grddini,

fdnele gi s6mSndturi. Mai departe, intre rdsdrit 9i miazdzi, Bdllitegtii,

cu mdrefele-i gridini gi agezimintele sale de bdi, p6reau cd vor sd se

ascundd dupi nesfdrgitele giruri de plopi inalli de mesteacdni blonzi 9i

de brazi posomor6li; cu toate acestea, o razd de soare, cdzutd din cer

peste acest cuib de zdnS pierdut intre indoiturile verzi ale dealurilor,

rdsfrdngea p6ni la noi lumina strdlucitoare de pe pldcile metalice cu

care e acoperit. ln fa!i, orizontul era inchis de cele din urmd ramuri ale

r6pogilor munli de marnd cenugie ai Neamfului, care se intindeau ca

o f6gie de fum plumburiu pe zarea cerului depdrtat... La picioarele lor,

oraSul alb cu p6rdul siu limpede scdnteia sub lumina soarelui. Aldturea,

in umbra depirt6rii, stdtea nemigcatd 5i gdnditoare pare cd vestita

Cetate a Neamfului, cetatea lui $tefan, martord nepieritoare a gloriei

noastre trecute. Stiturdm deci la umbra unui mesteacin, spre a ne

odihni 5i a ne sdtura ochii gi sufletul de aceastd mdreafa priveligte 9i,

cdnd soarele aproape scdpdtase dupi Ciungi, intrarim in Vdratic.

1 Smid, smidd - desi' format din copaci tineri sau din tufe de spini, de

zmeuri etc.

DE LAVARATIC LA SACU

Cine nu cunoatte aceastd rnAndstire de cdlugdrile gi care cdldtor nuare de spus un cuv6nt pentru ea?

Era pe timpul bdilor, gi in tot anul o mullime de oaspefi, din toatepdrfile Moldovei mai cu seamd, ?gi petrec aice lunile de vari; prinurmare, nu ne mirardm deloc c6nd vdzurdm, pe drumul mAndstirii,incrucigAndu-se moda lumeasci cu uniforma bisericeascS: rochiacu rasa, corndnacul cu pdldria, mdna goald cu minuga, mdtdniile cuevantaliul, umilitul papuc pe talpd cu indrdzne{ul cilcdi Louis euinze,negrul posomor6t cu toate culorile din lume, gditanul cu dantelele,smerenia cu indrdzneala gi, in urma tuturor, ipocrizia cu sufletul firdascunsuri!!... $i multe incd a5 mai fi vdzut, dacd foamea nu mi-ar fi datpinteni gi nu m-ar fi silit sd sui scirile lustruite ale arhondaricului. Oveche mironosild a lui Hristos stdtea jos la capdtul de sus al scirilor gi

i9i odihnea, dormitAnd, imensitatea greoaie a trupului siu...C6nd furim aproape de ea, igi ridicd spre noi, cu o lene aristocra-

tic5, privirile-i spdldcite gi verzii...

- Blagoslovegte, mdiculi, zisei eu, inchin6ndu-md dupi cuviinfd.- Domnul! rdspunse ea alene 9i trdgdnat, intinzindu-mi spre

sdrutare dosul alb 5i grdsuliu al dreptei sale, cu mitinii cu tot.Sarutai cu o prefdcutd evlavie aceastd dreapti care, daci nu

mirosea tocmai a smirnd gi a timdie, apoi rnirosea cel putin a unparfum obignuit pe vremuri, care-mi pdtrunse pdn6-n creieri; totugiactul acesta de smerenie ne sluji drept pagaport pentru arhondarigunde ni se didu casd 9i mas6.

Staturdm doud zile in Viratic. Cu aceasti imprejurare mi putuiincredinla ci oaspelii obignuifi ai m6ndstirii aveau cuvAnt si petreac6aicea c6te o lund sau doud. ln adevdr, aerul, apa, preumbldrile,societatea chiar sunt at6tea lucruri care indeamnd pe mulli a iegi dinv6rtejul oragelor mari gi a ciuta odihna sufleteasci in aceste locuriinsuflelite de o via!5 mai dulce 5i mai tihnitd.

Toaca, cu glasul sdu cicdlitor gi subfire, clopotul, cu vocea sa gravi,rard gi sonord, sunt capii de familie ai acestui furnicar de fiinle negre,care foiesc repede in toate pdrfile, fdrd zgomo! cu papucii lor de talpd 9icu mdtiniile in m6ini. Dupd glasul lor se reguleazd toate indeletnicirile