REVISTA ROMÂNÅ DE BOLI INFECºIOASE – VOL. XI, NR. 1, AN 200854

1. INTRODUCERE

Bolile infec¡ioase emergente ¿i reemergenteevolueazå sub formå de focare care fac ravagii ¿iiau medicii ¿i profesioni¿tii din sånåtatea publicåpe nepregåtite (1). Epidemiile se pot propagafoarte rapid, traversând oceane ¿i continente înainteca måsurile eficiente de control så poatå fi puse înpracticå, dezorganizând brutal sistemele na¡ionalede sånåtate publicå. În fa¡a acestei amenin¡åri, OMSa demonstrat, mai ales în criza SARS, cå are unrol critic în detectarea acestor epidemii, dar ¿i decoordonare ¿i de consultare în timpul acestor eve-nimente (2).

2. SECURITATEA SANITARÅ GLOBALÅ

2.1. Bolile emergente ¿i reemergente

Bolile infec¡ioase emergente ¿i reemergenteconstituie aståzi o amenin¡are pentru oameni;cauzând moartea, provocând panicå, perturbândcomer¡ul ¿i cålåtoriile, antrenând chiar instabilitateapoliticå. Bolile infec¡ioase emergente ¿i reemer-gente sunt ¿i o provocare pentru securitatea na¡io-nalå, cåci dezorganizeazå infrastructurile sociale,

PATOGENII EMERGENºI, SUPRAVEGHEREAINTERNAºIONALÅ ªI REGLEMENTÅRILESANITARE INTERNAºIONALE (2005)

P. Formenty, C. Roth, F. Gonzales Martin, T. Grein,M. Ryan, P. Drury, M. K. Kindhauser, G. RodierOrganiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii, Departamentul Supravegherii BolilorTransmisibile ¿i Råspuns /CDS/CSR/ Oficiul Opera¡iunii de Alertå¿i Råspuns (ARD). 20 Avenue Appia Geneva 27. Geneva Switzerland

REZUMATPentru a face fa¡å dinamicii lumii microbiene, pentru a detecta bolile infec¡ioase emergente, poten¡iala amenin¡are pentru sånåtateapublicå ¿i pentru a stabili care sunt interven¡iile eficiente, Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii (OMS) a dezvoltat ¿i coordonat Re¡eauamondialå de alertå ¿i de ac¡iune în caz de epidemie (GOARN) care leagå mai multe re¡ele de supraveghere. Unele dintre acestere¡ele sunt specifice bolilor cu risc epidemic bine cunoscut, precum gripa, febra galbenå sau meningita. Altele au fost conceputespecial pentru a repera evenimente neobi¿nuite – precum emergen¡a SARS – fie cå sunt naturale, accidentale sau inten¡ionate(arme biologice, bioterorism). În sfâr¿it, un efort special este întreprins pe plan interna¡ional pentru modernizarea reglementårilorsanitare interna¡ionale, devenite învechite, ¿i pentru a sus¡ine toate ¡årile în întårirea capacitå¡ii de alertå ¿i råspuns la epidemii.Cuvinte cheie: supraveghere, boli infec¡ioase emergente, GOARN.

5

antrenând dezorganizarea demograficå, destabili-zând regiuni ¿i astfel amenin¡ând securitatea glo-balå. În fa¡a acestor amenin¡åri, popula¡ia trebuieprotejatå de sisteme de sånåtate publicå maiperformante.

Apari¡ia SIDA ¿i progresul ei rapid cåtre en-demie a convins lumea cå un agent patogen ante-rior necunoscut poate antrena dezorganizare soci-alå ¿i economicå capabilå så destabilizeze regiuniîntregi (3). În ¡årile în curs de dezvoltare, efectuldestabilizant al bolilor endemice, inclusiv SIDA,tuberculoza ¿i malaria, este amplificat prin apari¡iabolilor emergente. Focarele perturbå programelede control ¿i de servicii de sånåtate, deseori pentrumult timp, din cauza resurselor importante nece-sare controlului lor. De asemenea, întrerupereadramaticå a comer¡ului, cålåtoriilor ¿i turismuluicare poate urma anun¡ului epidemiilor reprezintåun alt obstacol în calea economiilor deja fragile.

Viteza crescutå, sporirea fenomenalå a cålåto-riilor interna¡ionale ¿i a comer¡ului legate de mon-dializare, au mårit enorm viteza ¿i u¿urin¡a cu careagen¡ii patogeni pot traversa continentele ¿i cauzaepidemii în noi regiuni, reprezentând o provocarepentru metodele de apårare tradi¡ionale ale ¡årilor.

55REVISTA ROMÂNÅ DE BOLI INFECºIOASE – VOL. XI, NR. 1, AN 2008

adunårii mondiale pentru sånåtate în privin¡a secu-ritå¡ii sanitare interna¡ionale (OMS, mai, 2001),reapari¡ia amenin¡årii bolilor infec¡ioase are cauze¿i consecin¡e mondiale care nu pot fi controlatedecât prin solu¡ii mondiale sus¡inute de sistemena¡ionale de sånåtate publicå puternice.

2.2. Ameliorarea supravegherii ¿i reîntårireaapårårii

Lumea microbianå este complexå, dinamicå ¿iîn continuå evolu¡ie. Microbii se înmul¡esc rapid,suportå frecvent muta¡ii ¿i se adapteazå cu orelativå facilitate la noi medii ¿i la noi gazde.Ace¿tia sunt promp¡i în a exploata noi oportunitå¡ide a se modifica ¿i råspândi. În sfâr¿it, ei dezvoltå¿i rezisten¡å la medicamente care sunt de obiceifolosite împotriva lor.

Aceste comportamente naturale au fost acce-lerate ¿i amplificate prin mai multe fenomene re-cente care au perturbat echilibrul lumii microbiene.Acestea sunt, de asemenea, produsul condi¡iilorideale de transmitere de la om la om ¿i au creatnoi locuri de înmul¡ire pentru insecte ¿i al¡i vectoriai bolilor. Fenomenele care contribuie la reînnoi-rea amenin¡årii microbiene includ cre¿terea demo-graficå rapidå, migrarea popula¡iei rurale cåtrezonele urbane, pråbu¿irea infrastructurii sanitare,

degradarea mediului, modificarea practicilor agri-cole ¿i de cre¿tere a animalelor, sporirea impor-tan¡ei cålåtoriilor interna¡ionale ¿i a comer¡ului,schimbårile climatice ¿i folosirea nepotrivitå amedicamentelor.

Convergen¡a atâtor presiuni a perturbat siste-mele ecologice în care agen¡ii patogeni ¿i gazdelelor naturale au coexistat în armonie de-a lungulsecolelor. Epidemiologia ¿i demografia bolilor in-fec¡ioase considerate relativ stabile, suportå acumo schimbare rapidå. În consecin¡å, boli noi saunou recunoscute sunt notificate cu o frecven¡å fåråprecedent. În ultimii 30 de ani, mai mult de 45 deboli noi – inclusiv SIDA, SARS ¿i febra hemoragicåcu virus Ebola – au fost detectate pentru primadatå. Au reapårut boli epidemice, råspândindu-seîn noi zone sau apårând sub forme mai virulente.

Nici o ¡arå nu se poate apåra ac¡ionând singuråîmpotriva acestei amenin¡åri. Apårarea împotrivaacestui pericol cere un sistem global capabil såculeagå toate informa¡iile pertinente despre bolileinfec¡ioase, så detecteze rapid focarele ¿i så fiecompetent în coordonarea colaborårii interna¡io-nale pentru opera¡iunile de control (4). Acest sis-tem este acum în vigoare la OMS împreunå cure¡eaua mondialå de alertå în caz de epidemie.

De la evenimentele din septembrie 2001 (ataculbioterorist cu antrax din SUA), folosirea inten¡io-natå a agen¡ilor biologici reprezintå o amenin¡areepidemicå imprevizibilå.

Pentru toate aceste motive, bolile infec¡ioaseemergente constituie o provocare mondialå pentrusecuritatea sanitarå care trebuie luatå în considerare(Fig. 1). Dupå cum s-a recunoscut ¿i în decizia

Fig. 1. Reparti¡ia geograficå a câtova focare de boli emergente ¿i reemergente, 1996-2005

56 REVISTA ROMÂNÅ DE BOLI INFECºIOASE – VOL. XI, NR. 1, AN 2008

3. SUPRAVEGHEREA INTERNAºIONALÅ:ALERTÅ ªI ACºIUNE ÎN CAZ DE EPIDEMIE

3.1. Re¡eaua globalå de alertå în caz de epidemie

În aprilie 2000, OMS a creat re¡eaua globalåde alertå în caz de epidemie (Global OutbreakAlert and Response Network – GOARN), un meca-nism de ¡inere sub control a lumii microbiene ¿ide asigurare cå focarele bolilor emergente sunt ra-pid detectate ¿i controlate. Aceastå „re¡ea de re¡ele“leagå, în timp real, 110 re¡ele existente care, aduseîmpreunå, con¡in cea mai mare parte a datelor,expertizei ¿i competen¡elor necesare pentru a ¡ineîn alertå comunitatea interna¡ionalå ¿i pentru a omen¡ine pregåtitå så råspundå epidemiilor. Legândelectronic re¡ele deja existente, GOARN amplificåconsiderabil resursele partenerilor.

Obiectivele principale ale re¡elei GOARN sunt:• Sprijinirea ¡årilor în eforturile de luptå contra

epidemiilor asigurându-se ca asisten¡a tehnicåpotrivitå så parvinå rapid popula¡iei.

• Investigarea ¿i identificarea evenimentelor ¿ievaluarea riscului pus de o boalå emergentåsau de o epidemie.

• Sus¡inerea pregåtirii na¡ionale pentru epidemii,asigurându-se ca råspunsul la epidemii så con-tribuie la punerea în mi¿care a mecanismelorde råspuns perene.Procedurile de alertå ¿i råspuns la epidemii sunt

împår¡ite în patru faze:• Colectarea sistematicå a rapoartelor ¿i zvonu-

rilor despre noi focare.• Verificarea evenimentului.• Comunicarea evenimentelor confirmate re¡e-

lelor partenere, apoi întregii lumi.• Coordonarea ajutorului interna¡ional în timpul

opera¡iilor de control ¿i o interven¡ie interna-¡ionalå care este necesarå. (Fig. 2).

Prima fazå este sus¡inutå de un instrument ino-vator care permite colectarea în timp real a infor-ma¡iilor despre epidemii. De fapt, într-o lume elec-tronicå interconectatå, aproximativ 65% dintre¿tirile mondiale cu privire la epidemiile de boliinfec¡ioase vin din surse neoficiale, inclusiv dinpreså ¿i de pe internet (5). De aceea, OMS în aso-ciere cu Ministerul Sånåtå¡ii din Canada a dezvoltatun sistem de supraveghere electronic numit Re-¡eaua Globalå de Informa¡ie pentru Sånåtatea Pu-blicå (Global Public Health Intelligence Network– GPHIN). GPHIN intensificå aten¡ia analizând

continuu ¿i sistematic site-urile web, ¿tirile radio-difuzate, ziarele locale on line, serviciile de sånå-tate publicå ¿i grupurile de discu¡ie electronicå,pentru a afla zvonuri despre epidemii. De exemplu,din ianuarie 2001 pânå în decembrie 2003, OMSa verificat 636 de evenimente epidemice, dintrecare 39% fuseserå detectate de cåtre GPHIN. Cer-cetarea se face acum în 6 limbi: englezå, francezå,arabå, chinezå, ruså ¿i spaniolå.

Sursele oficiale de informa¡ie, care lucreazå cure¡eaua GOARN, includ guvernele, ministerele så-nåtå¡ii, birourile statale OMS, centrele universitare,

Fig 2. Proceduri de alertå ¿i råspuns la epidemii

57REVISTA ROMÂNÅ DE BOLI INFECºIOASE – VOL. XI, NR. 1, AN 2008

institu¡iile academice, alte agen¡ii ale ONU, diversere¡ele de laboratoare militare de peste mare ¿i orga-niza¡ii neguvernamentale care au o prezen¡å pu-ternicå în ¡årile atinse de epidemii. Informa¡iilecare provin de la toate aceste surse sunt evaluatezilnic de OMS. Odatå validatå informa¡ia, aceastaeste fåcutå publicå prin site-ul web al OMS ¿i publi-catå în francezå ¿i englezå în „Releve Epidemio-logique Hebdomadaire“.

În fiecare zi, personalul OMS analizeazå ¿i coor-doneazå, în medie, con¡inutul a 20 de dosare: zvo-nuri de epidemii, rapoarte cu privire la boli necu-noscute, verificarea evenimentelor epidemice ¿ifocare aflate în diverse faze de control. Plecândde la aceste 20 de dosare zilnice, OMS examineazåo medie anualå de 200-250 de rapoarte de epide-mii din mai mult de 130 de ¡åri. Dintr-o medieanualå, între 25 ¿i 50 de epidemii necesitå sprijinuldirect al birourilor regionale ale OMS ¿i între 5 ¿i15 focare necesitå un råspuns mai larg la nivelinterna¡ional.

3.2. Controlul amenin¡årilor interna¡ionale

ªase criterii principale sunt luate în considerarepentru a determina dacå un eveniment epidemicare o importan¡å interna¡ionalå: boala este necu-noscutå, impactul asupra sånåtå¡ii publice esteimportant sau procentele de morbiditate ¿i morta-litate sunt anormal de mari, riscul de råspândiredincolo de frontierele na¡ionale, riscul de inter-feren¡å cu cålåtoriile ¿i comer¡ul, capacitateana¡ionalå de a controla epidemia ¿i folosireadeliberatå a agentului patogen.

Când ajutorul interna¡ional este necesar, dupåcum s-a convenit în consulta¡iile confiden¡iale cu¡ara afectatå ¿i cu exper¡ii re¡elei GOARN, OMScoordoneazå mobilizarea rapidå a ajutoarelor. Înacest scop, OMS, în colaborare cu organiza¡iileneguvernamentale, de¡ine baze de date cu exper¡iinterna¡ionali având expertizå pentru anumitepatologii sau pentru anumite tehnici (epidemio-logie, mobilizare socialå, antropologie medicalå,logisticå, clinicieni, igienå ¿i asanare, laboratoare).Aceste mecanisme, sus¡inute în egalå måsurå dere¡eaua a 270 de centre ¿i laboratoare care colabo-reazå cu OMS, permit optimizarea folosirii exper-tizei ¿i resurselor – lucruri rare în mod tradi¡ionalîn sånåtatea publicå.

În ultimii 5 ani, re¡eaua GOARN a desfå¿uratechipe interna¡ionale pentru controlul epidemiilorîn Afganistan, Algeria, Angola, Arabia Sauditå,Banglade¿, Burkina Faso, Cambodgia, China,Coasta de Azur, Congo, Egipt, Etiopia, Gabon,

Hong-Kong, Kosovo, Indonezia, Laos, Madagas-car, Macedonia din fosta Iugoslavie, Uganda, Re-publica Democraticå Congo, Senegal, Sierra Leo-ne, Singapore, Sudan, Sri Lanka, Tanzania, Ciad,Thailanda, Vietnam, Yemen. Acestor opera¡iunili se adaugå råspunsuri mult mai mici care cer doaro asisten¡å tehnicå punctualå sau un ajutor sub for-ma vaccinurilor sau altor medicamente.

Din ianuarie 2000 pânå în iunie 2005, au fostraportate focare în 136 de ¡åri, ceea ce då o ideeîn ceea ce prive¿te marea acoperire geograficå asistemului. Epidemiile cele mai frecvent raportateerau: holera, gripa, SARS, meningita, febrelehemoragice virale (Ebola, Lassa...), pesta, febragalbenå, antraxul ¿i encefalitele virale (Nipah,encefalita japonezå... ). În 41 de ¡åri, mai mult de400 de exper¡i apar¡inând a 40 de parteneriGOARN au fost desfå¿ura¡i pe teren în timpul amai mult de 54 de opera¡iuni de råspuns la epide-miile de importan¡å interna¡ionalå. Aceste interven¡iis-au fåcut cu privire la: patogeni periculo¿i (Ebola,Marburg, Lassa, SARS, Nipah) (de 20 de ori),meningita (13), febra galbenå (4) ¿i pesta (3).

3.3. Strategiile de control al epidemiilor cu patogeniemergen¡i

În cursul acestor opera¡iuni care interesau înprincipal patogenii emergen¡i ¿i periculo¿i (Ebola,Marburg, Nipah, SARS, pesta pulmonarå) am de-finit strategiile generale de luptå ¿i control caresunt fondate pe 5 puncte principale (Fig. 3. Stra-tegie pentru organizarea activitå¡ilor de control peteren):• Mecanisme de coordonare clare ¿i coerente;• Mobilizarea socialå intenså;• Interesul pentru bolile securizate ¿i umanizate;• Sistem performant de cercetare activå a cazu-

rilor ¿i de urmårire a contactelor pentru a între-rupe lan¡ul transmiterii;

• Suport logistic organizat care garanteazå con-di¡iile de securitate necesare bunei func¡ionåria opera¡iunilor.În timpul desfå¿urårii echipelor interna¡ionale pe

teren, prima etapå constå în stabilirea unui comitetde coordonare a activitå¡ilor de luptå ¿i control.Acest comitet de coordonare, organ „politic“ alechipelor medicale, are ca rol asigurarea coordonåriigenerale a opera¡iunilor, trebuie så defineascå clarresponsabilitå¡ile diverselor echipe ¿i circuiteleinforma¡iei în cursul opera¡iunilor de råspuns laepidemie. Imediat ce comitetul de coordonare estestabilit, acesta pune bazele, împreunå cu parteneriiinterna¡ionali, unui Comitet Interna¡ional de

58 REVISTA ROMÂNÅ DE BOLI INFECºIOASE – VOL. XI, NR. 1, AN 2008

Coordonare Tehnicå ¿i ªtiin¡ificå de luptå contraepidemiei. CICTS asigurå coordonarea aspectelortehnice ¿i ¿tiin¡ifice ale råspunsului în cadrulechipelor na¡ionale ¿i interna¡ionale ¿i trebuie såvegheze la buna aplicare a strategiilor adoptatede comitetul de coordonare.

Punerea în aplicare a unui program de mobili-zare socialå ¿i de educa¡ie sanitarå este o fazå esen-¡ialå a procesului de control al epidemiilor. Obiec-tivul principal este de a informa publicul ¿i de apromova practicile care diminueazå transmitereamaladiei în comunitate. Ac¡iunea socialå se sprijinåpe interven¡ia exper¡ilor în antropologie medicalåcare analizeazå modelele explicative locale aleproblemei, dar ajutå în mod egal echipele medicaleså-¿i adapteze ac¡iunile la cultura localå. O metodåde mobilizare socialå cunoscutå sub numele de„comunicare pentru ac¡iune asupra comportamen-telor“ (COMBI), care vizeazå modificarea compor-tamentelor individuale ¿i pe cele ale comunitå¡ii,serve¿te drept strategie de bazå ac¡iunilor demobilizare socialå (6).

În cazul patogenilor emergen¡i foarte conta-gio¿i, este necesar så se amenajeze un pavilion de

izolare pentru a evita contaminarea apropia¡ilor.Instalarea unui pavilion de izolare trebuie såpermitå îngrijirea pacien¡ilor ¿i punerea în vigoarea regulilor de îngrijire protejatå pentru a evitacontaminarea agen¡ilor de sånåtate. Echipelemedicale trebuie så garanteze un tratament umanpacien¡ilor, precum ¿i transportul securizat al aces-tora de la domiciliu la pavilion. De altfel, în cen-trele de sånåtate ale zonei atinse de epidemie, con-trolul altor patologii necesitå introducerea reguliloruniversale de control al infec¡iei ¿i a unui sistem detriaj pentru pacien¡ii suspec¡i. Tot echipelor medi-cale le revine responsabilitatea de a conduce în-mormântårile protejate respectând ceremonia fune-raliilor pentru a ajuta famiile în doliu.

Unul dintre obiectivele principale ale echipelorde control al epidemiei råmâne întreruperea lan¡u-rilor de transmitere. Echipa însårcinatå cu suprave-gherea epidemiologicå organizeazå cercetarea acti-vå a cazurilor ¿i evalueazå fiecare caz nou detectatcare va fi, în cele din urmå, izolat dacå este cores-punzåtor defini¡iilor de caz adoptate de echipå. Dealtfel, to¡i subiec¡ii care au fost în contact cu bolnaviisunt urmåri¡i în timpul perioadei de incuba¡ie dupå

1. Adoptate de cåtre a 58-a Adunare Mondialå a Sånåtå¡ii, pe 23 mai 2005.2. Prin „urgen¡å de sånåtate publicå de importan¡å interna¡ionalå“ în¡elegem orice eveniment extraordinar care poate: a) såconstituie un risc pentru sånåtatea publicå în alte state din cauza riscului de propagare interna¡ionalå a bolilor; b) cere o ac¡iuneinterna¡ionalå coordonatå.

Fig. 3. Strategie pentru organizarea activitå¡ilor de control local

59REVISTA ROMÂNÅ DE BOLI INFECºIOASE – VOL. XI, NR. 1, AN 2008

ultima lor expunere ¿i, dacå ace¿ti subiec¡i decontact se îmbolnåvesc, sunt investiga¡i ¿i izola¡i(pentru anumite patologii ca pesta pulmonarå,subiec¡ii de contact sunt introdu¿i în programul deprofilaxie). Dacå epidemia rezultå din expunereala o surså punctualå, cum este deseori cazul pato-genilor emergen¡i, echipa de epidemiologi¿tianalizeazå în profunzime modul de infectare alprimelor cazuri în scopul de a elucida sursa decontaminare ¿i de a preveni o nouå expunere.

De fiecare datå când modul de contaminare alcazurilor index poate fi documentatå prin anche-tele epidemiologice, OMS ajutå la mobilizareaechipelor de speciali¿ti în ecologie care au camisiune gåsirea rezervorului natural al patogenuluiîn cauzå. De fapt, deseori bolile emergente nu auvaccin ¿i nici tratament ¿i identificarea rezervoa-relor lor pare esen¡ialå pentru controlul urmåtoa-relor focare. Cunoa¿terea acestor gazde naturaletrebuie så permitå comunitå¡ii medicale så previnåemergen¡ele ulterioare ¿i så ajute la modificareacomportamentelor pentru a le evita. De altfel, stu-diul mecanismelor imunitare care permit anima-lului gazdå så „gåzduiascå“ un patogen emergentpot conduce cercetarea terapeuticå spre noi spe-ran¡e pentru tratamentul acestor maladii.

În sfâr¿it, echipele GOARN de råspuns la epi-demii nu ar putea fi desfå¿urate fårå o echipå res-ponsabilå de aspectele logistice. Aceastå echipå„logisticå“ asigurå securitatea personalului impli-cat în activitå¡ile de control ¿i gireazå ansamblulresurselor materiale necesare bunei func¡ionåri aopera¡iunilor (birouri, vehicule, echipe mobile,comunicare, echipament personal de protec¡ie...).

Partenerii au formulat principii pentru a ghidare¡eaua în alertarea echipelor de exper¡i, desfå¿u-rarea pe teren a echipelor interna¡ionale ¿i urmå-rirea activitå¡ilor în timpul epidemiilor de amploaremondialå. Coordonarea unui ajutor interna¡ionalde mare amploare, care poate implica multe agen-¡ii ¿i multe na¡iuni, este facilitatå de protocoale ope-ra¡ionale care expun opera¡iunile standardizatepentru: alertå ¿i procesul de verificare, comuni-carea, coordonarea råspunsului, evacuarea de ur-gen¡å, cercetarea, activitå¡ile de control, proprie-tatea datelor ¿i a e¿antioanelor ¿i rela¡iile cu massmedia. Clarificând modalitå¡ile opera¡iunilor decontrol, protocoalele permit garan¡ia unui sprijinintegrat eforturilor na¡ionale, protejând, de aseme-nea, împotriva riscului real de folosire ulterioaråîn scopuri negative a e¿antioanelor de agen¡i pato-geni periculosi cule¿i de pe teren.

4. REGLEMENTÅRILE SANITAREINTERNAºIONALE:

ÎNTÅRIREA MANDATULUI OMS

4.1. O culegere unicå de directive pentru evitareapropagårii bolilor

Reglementårile sanitare interna¡ionale (RSI),administrate de OMS, sunt singurul instrumentmondial juridic de constrângere care se preocupåde måsurile care pot fi luate pentru a evita propa-garea interna¡ionalå a bolilor infec¡ioase. Este vor-ba despre un ansamblu de dispozi¡ii care privescmai ales måsurile sistematice care trebuie luate înporturi ¿i aeroporturi pentru a evita importul deagen¡i patogeni ¿i vectorii lor. De asemenea, suntdescrise rolul ¿i responsabilitå¡ile OMS ¿i ale ¡årilorîn riposta fa¡å de un numår limitat de focare epide-mice. În plus, contribuie într-o måsurå importantåla uniformizarea ¿i eficien¡a måsurilor de rutinå ¿iîn câteva situa¡ii de urgen¡å.

Reglementårile actuale, în vigoare din 1969,au fåcut obiectul unei revizuiri substan¡iale pentrua lua în considera¡ie evolu¡iile datorate reapari¡ieiamenin¡årii infec¡ioase, dezvoltårii turismului ¿i acomer¡ului interna¡ional, atât în volum, cât ¿i încomplexitate, ¿i ale progresului comunicårii elec-tronice. În sfâr¿it, reglementårile actuale nu pre-scriu måsurile care trebuie luate decât pentru treiboli (holera, ciuma ¿i febra galbenå). Reglemen-tårile sanitare interna¡ionale (2005)1 – RSI (2005) –stabilesc un cadru mai larg pentru protec¡ia popu-la¡iei împotriva propagårii bolilor infec¡ioase, ca¿i pentru alte riscuri pentru sånåtatea publicå ¿ipentru reac¡ia la toate „urgen¡ele de sånåtate publi-cå de importan¡å interna¡ionalå (USPPI)2 . Ele re-cunosc ¿i faptul cå måsurile luate la punctele deintrare în ¡arå nu sunt de ajuns pentru a protejapopula¡ia de propagarea bolilor.

4.2. Implementarea alertei ¿i a råspunsului

Numeroase revizuiri s-au axat pe problemeleîntâlnite de OMS pentru întårirea sistemului dealertå ¿i råspuns, inspirându-se în primul rând dinexperien¡a practicå. Unul dintre scopurile cele maisemnificative ale RSI (2005) era reîntårirea pro-cedurilor de culegere rapidå a informa¡iei, deter-minarea momentului când un eveniment constituieun risc pentru sånåtatea publicå interna¡ionalå ¿icererea ajutorului de la OMS. Alte dispozi¡ii suntconcepute pentru a face så-i parvinå la timp in-forma¡iile pre¡ioase despre USPPI astfel încât OMSså poatå, dacå este cazul, så formuleze în timpreal recomandåri care så punå baza unei asisten¡e

60 REVISTA ROMÂNÅ DE BOLI INFECºIOASE – VOL. XI, NR. 1, AN 2008

BIBLIOGRAFIE

1. Rodier GR, Ryan MJ, Heymann DL – Global epidemiology ofinfectious diseases. In: Strickland GT, editor. Hunter’s tropicalmedicine and emerging infectious diseases. 8th edition. Philadelphia:WB Saunders Company; 200.

2. Heymann DL, Rodier GR – SARS: a global response to aninternational threat. Brown Journal of World Affairs 2004;10:185-97.

3. Lederberg J. Shope RE, Oaks Jr. SC. In: Emerging infections:microbial threats to health in the United States. Washington DC:National Academy press: 1992.

4. Heymann DL, Rodier GR, et al. – Hot spots in a wired world: WHOsurveillance of emerging and re-emerging infectious diseases. LancetInfect Dis. 2000;1:345-53.

5. Grein TW, Kamara KO, Rodier GR, Aileen JP, Bovier P, MichaelJ, et al. – Rumors of Diseases in the Global Village: OutbreakVerification. In: Emerging Infection Diseases. Vol 6 no 2. 2000. p. 97-102.

6. Renganathan E, Hosein E, Parks W, Lloyd L, Suhaili MR,Odugleh A – Communication-for-Behavioral-Impact (COMBI):A Review of WHO’s Experiences with Strategic Social Mobilization andCommunication in the Prevention and Control of CommunicableDiseases. In „Global Public Health Communications:Challenges, Perspectives and Strategies“. Edited by Muhiuddin Haider.Ph.D with Everett M. Rogers.Jones and Bartlett, 2005.

tehnice directe, adaptatå evenimentului, pe måsuråce acesta se desfå¿oarå.

Urmând aceste proceduri pentru situa¡iile deurgen¡å, autoritå¡ile na¡ionale pot garanta popula¡ieicå sunt luate måsurile corecte, a¿a cum au fostrecomandate de OMS, conform reglementårilor.În plus, directive care så determine evenimentelecare pot constitui USPPI vor facilita luareadeciziilor în ceea ce prive¿te caracterul „demn deraportat“ al unui eveniment la OMS. Ele ar trebui,în plus, så permitå limitarea, în ¡årile vecine, areac¡iilor exagerate la evenimentele locale care aurisc mic de propagare.

4.3. Un instrument pentru secolul 21

S-a anticipat cå RSI (2005) vor ¡ine cont ¿i deviteza progresului comunicårii electronice; seîntâmplå des ca rapoartele din media sau de peinternet så preceadå notificårile oficiale aleguvernelor. În mai 2003, cu privire la SARS, OMSa fost oficial autorizatå så se serveascå ¿i de altesurse de informa¡ie decât raportårile guvernelor,cele gåsite de GPHIN, de exemplu, ¿i så publicealerte mondiale atunci când un eveniment legat

de o boalå amenin¡å ¡årile vecine sau sånåtateapublicå globalå.

RSI (2005) oferå un cadru juridic esen¡ial pentruschimbul de informa¡ii epidemiologice urgentedespre propagarea interna¡ionalå a bolilor. Revi-zuirea lor constituie o nouå etapå importantå înîntårirea apårårii colective mondiale împotrivaamenin¡årii epidemiilor.

5. CONCLUZII

În lumea de aståzi, apari¡ia unei boli infec¡ioaseîntr-o ¡arå este o amenin¡are pentru to¡i: bolileinfec¡ioase nu respectå frontierele interna¡ionale.Bolile emergente pot fi controlate rapid dacå statulse angajeazå la cel mai înalt nivel ¿i, la nevoie,colaboreazå cu comunitatea interna¡ionalå.

În fa¡a amenin¡årii bolilor infec¡ioase, OMS adezvoltat ¿i coordonat o re¡ea globalå de alertå ¿iac¡iune în caz de epidemie care a permis deja con-trolul evenimentelor neobi¿nuite precum emer-gen¡a SARS. Modernizarea reglementårilor sani-tare interna¡ionale trebuie så ajute ¡årile så-¿i întå-reascå capacitatea de alertå ¿i råspuns la epidemii.