1. Sistemul Monetar Internaional1.1. Regimuri de curs de schimb de-a lungul evolutiei1.2. Rolul FMI;1.3. Consiliul monetar, dolarizarea i uniunile monetare2. Sistemul Monetar European2.1. Evoluie2.2. Caracteristici

SISTEMUL MONETAR INTERNAIONALSistemul monetar international organizare i funcionareInstituiile SMI: F.M.I. Grupul BMMoneda SMI DST

CONFERINTA MONETARA INTERNATIONALA DE LA GENOVA (ITALIA, 1922)Dezbaterile din cadrul acestei conferine au fost orientate in directia adoptarii unui nou etalon, etalonului aur-devize , ca solutie a iesirii din criza.Realizarea de rezerve de catre autoritati sub forma de aur si de valute convertibile in aur

CONFERINTA MONETARA SI FINANCIARA A NATIUNILOR UNITE (BRETTON WOODS -1944)Participanti: 45 tari.Conferinta a fost organizata pe 3 comisii:I stabilirea articolelor acordului privind constituirea FMI Condusa de H.D. White (USA);II stabilirea articolelor acorsului privind constituirea BIRD- Condusa de J.M.Keynes (Marea Britanie);III stabilirea reglementarilor in planul cooperarii monetare internationale Condusa de Eduardo Suarez (Mexic)Perioada de desfasurare 1 22 iulie 1944

Principii de funcionare ale Sistemului Monetar Internaional 1. ASIGURAREA STABILITATII ETALONULUI MONETAR 2. ASIGURAREA FUNCTIONARII UNUI REGIM VALUTAR PE CURSURI DE SCHIMB FIXE3. STATUTUL MONEDELOR TARILOR PARTICIPANTE DIN PUNCT DE VEDERE AL CONVERTIBILITATII 4. CONSTITUREA REZERVELOR MONETARE OFICIALE5. ASIGURAREA ECHILIBRULUI EXTERN

1. ASIGURAREA STABILITATII ETALONULUI MONETAR acceptarea unanim a etalonului aur-devize, (mai precis AUR USD)

2. ASIGURAREA FUNCTIONARII UNUI REGIM VALUTAR BAZAT PE CURSURI DE SCHIMB FIXEdeterminarea unor paritati fixe;paritatile erau ajustabile ;erau acceptate marje de variatie fata de USD, de +/- 1% fata de paritatea fixa

3. STATUTUL MONEDELOR TARILOR PARTICIPANTE DIN PUNCT DE VEDERE AL CONVERTIBILITATII CONVERTIBILITATEA DOLARULUI; CONVERTIBILITATEA CELORLALTE MONEDE;Asigurarea statutului de convertibilitate presupunea:desfiinarea restriciilor n domeniul plilor i transferurilor internaionale;obligaia bncii centrale emitente de a-i cumpra propria moned deinut de o alt banc central strin, la cererea acesteia, dac suma respectiv provenea din operaiuni valutare curente

4. CONSTITUREA REZERVELOR MONETARE OFICIALEAsigurarea convertirii sumelor solicitate Asigurarea interveniilor pe pia ale autoritilor monetare

5. ASIGURAREA ECHILIBRULUI EXTERNEchilibrul balantei de plati era asigurat prin echilibrul fiecarui cont in parte

Acordul de la Washington (Smithsonian Agreement) era un acord comercial si monetar;condamna regimul cursurilor valutare flotante, impunand sistemul paritatilor ajustabile:definirea noilor paritati fixe:devalorizarea USD fata de aur cu 7,89%;reevaluarea celorlalte monede puternice fata de dolar (GBP +7,48%, FRF +8,57%, DEM si CHF +13,57%, JPY +16,88%); restabilirea regimului bazat pe cursuri fixe (+/-2,25%) Tunelul valutar;la nivelul FMI urmau sa se poarte discutii care sa conduca la restructurarea sistemului monetar international.

ABANDONAREA SISTEMULUI MONETAR DE LA BRETTON WOODSmodificarea oficial a statutului aurului, prin aceasta abolindu-se fixitatea preurilor pentru aur; legalizarea principiului schimburilor flotante;transformarea parial a FMI n organism de asisten

Legalizarea principiului schimburilor flotante (1)statele membre ale FMI erau obligate s adopte politici macroeconomice care s conduc la asigurarea stabilitii preurilor;referina la aur, n ceea ce privete paritatea monetar, era eliminat, aranjamentele monetare generale viznd fie ancorarea de DST, fie de o alt moned;

Legalizarea principiului schimburilor flotante (2)FMI era obligat s supravegheze politicile valutare ale rilor membre;se impuneau aranjamente de schimb valutar stabile, dar ajustabile;marjele de fluctuaie erau stabilite la +/- 4,5%, acestea putnd fi modificate n funcie de evoluiile economice, dar mai ales de dezechilibrele fundamentale din domeniul plilor.

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL a luat nastere la 29 decembrie 1945, cand 29 de tari au ratificat statutul acestuia. FMI si-a inceput activitatea din 1 martie 1947.Avea in vedere cooperarea monetara internationala si asigurarea mentinerii echilibrului extern al tarilor membre.

Formarea resurselor financiare Membri: 186 tari;Staff-ul: 2478 membri din 143 tari;Resursele formate pe baza cotei de participare: 540,5 miliarde DST (829,8 mld. USD decembrie 2011)

CONTRIBUTIA LA CONSTITUIREA RESURSELOR FMI25% -aur (pn n 1979); de la aceast dat locul aurului a fost preluat de DST sau alte valute forte.75% - moneda naional Romnia: 1,03 mld DST (din total 238 mld. DST, adic 0,43%)

ROLUL CONTRIBUTIEI LA FMIatribuirea unui numr de voturi:250 de voturi, indiferent de mrimea subscrierii + cate un vot suplimentar pentru fiecare parte din cot ce echivaleaz cu 100.000 DST. SUA - 421.965 voturi (16,75%) Romnia -11.043 voturi (0,44%)acces la finanare (anual 100% la 300% contributie);alocri gratuite de DST

Atribuirea numrului de voturiSUA - 421.965 voturi (16,75%);Japonia- 157.026 voturi (6,23%);Germania- 146.396 voturi (5,81%);Franta- 108.126 voturi (4,29%);Marea Britanie- 108.126 voturi (4,29%);La acestea se adauga 19 grupe de decizie (16 grupe efective si 3 tari: China, Emiratele Arabe, Federatia Rusa)

Atribuirea numrului de voturiRomania nu dispune de drept individual de vot, fiind inclusa in grupa coordonata de Olanda.ArmeniaBosnia si HertegovinaBulgariaCroatiaCipruGeorgia Israel MacedoniaMoldova Olanda Romania Ucraina

OBIECTIVELE FMI (1)stabilirea si mentinerea unui sistem de schimb monetar international bazat pe cursuri valutare stabile si, implicit, promovarea cooperarii monetare internationale;asigurarea functionarii comertului internationale pe fondul eliminarii oricaror restrictii;apararea si promovarae expansiunii echilibrate a comertului si a productiei, avand in vedere, in acelasi timp, si asigurarea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca;finanarea deficitelor temporare ale balanelor de pli ale rilor membre;

OBIECTIVELE FMI (2)coordonarea n plan guvernamental pentru adoptarea unei politici care s conduc la echilibrarea balanelor de pli;acordarea de asisten tehnic n plan valutar;acordarea de credite pentru susinerea cursurilor valutare ale monedelor naionale;realizarea unei supravegheri ferme a politicilor valutare ale rilor membre;stabilirea unui sistem multilateral de pli ntre rile membre care s elimine, pe ct posibil, restriciile valutare care influeneaz comerul internaional

ACTIVITATEA FONDULUI MONETAR INTERNATIONAL OPERATIUNI CURENTE:TEHNICA TRAGERILOR;TRANSA REZERVEI.ASITENTA FINANCIARA

Asistena financiar propriu-zis distincie clar ntre natura deficitelor balanei de pli:din punct de vedere al perioadei de manifestare: temporare sau durabile (reversibile sau ireversibile);din punct de vedere al caracterului acestora: Structurale (impun programe de ajustare)Conjuncturale (impun programe de stabilizare).

Flexibilizare a finanriiFinalitatea finanrii:ajustarea lent a economiilor ca urmare a ocurilor macroeconomice;genereaz deblocarea altor finanri externe;poate asigura prevenirea crizelor.Form nou de finanare: Linia de credit flexibil

Condiii pentru acordarea finanriiAcordarea finanrii echivaleaz cu acceptul din partea beneficiarului a programului de ajustare a politicilor economice i financiare care s conduc la eliminarea cauzelor care au generat dezechilibrele.Acceptarea condiiilor echivaleaz cu acordarea garaniei de rambursare a creditului

Toate condiiile sunt incluse n:scrisoarea de intenie;memorandumPentru cazul Romaniei a se vedea: http://www.imf.org/external/np/loi/2009/rou/090809.pdfCondiii:msuri prealabile (de realizat inaintea acordrii) programul de msuri propus de ara beneficiar;ndeplinirea criteriilor:cantitative (ex: un anumit nivel al rezervelor internaionale, un plafon al activelor interne nete ale BC, un plafon al mprumuturilor de stat);structurale (pot viza ameliorarea funcionrii sistemului financiar, reforma sistemului de securitate social...)clauze de consultare n ceea ce privete inflaia;evaluarea periodic a programului.

Finanarea FMI:Faciliti de credit: PREFERENIALE (Pentru ri cu venituri reduse):Facilitatea de Crestere Economica si Reducere a SaracieiFacilitatea privind Socurile Externe NEPREFERENIALEAcorduri stand-by;Facilitatea Extinsa Facilitatea de Suplimentare a Rezervelor Facilitatea de Finantare Compensatorie Asisten financiar de urgen (sustine refacerea economiilor in urma dezastrelor naturale si a conflictelor, uneori la dobanda preferentiala)

FMI SI ROMANIARomania a devenit membra FMI la 15 decembrie 1972. Participarea Romaniei la FMI se ridica la 1.030,2 milioane DST sau 0,47% din cota totala. Puterea de vot a Romaniei este de 10.552 voturi sau 0,49% din total. Romania a acceptat obligatiile prevazute in Articolul VIII al Statutului FMI referitor la convertibilitatea de cont curent la 25 martie 1998.

FMI i Romnia

TipulAcordului DataAprobarii Dataexpirarii saurezilierii Suma aprobata(milioane SDR) SumaTrasa(ml.SDR) Stand-by 10/03/75 10/02/76 95.0 95.00 Stand-by 09/09/77 09/08/78 64.1 64.10 Stand-by 06/15/81 01/14/84 1,102.5 817.50 Stand-by 04/11/91 04/10/92 380.5 318.10 Stand-by 05/29/92 03/28/93 314.0 261.70 Stand-by 05/11/94 04/22/97 320.5 94.30 Stand-by 04/22/97 05/21/98 301.5 120.60 Stand-by 08/05/99 02/28/01 400.0 139.75 Stand-by 10/31/01 10/15/03 300.0 300.00 Stand-bypreventiv 07/07/04 07/07/06 250.0 0Nefinaliz.Stand-by05/04/200903/15/201111,443.010,569.00Stand-by preventiv03/31/201103/31/20133090.60

Romania: Acordul Stand-By 2009Acces: 11,443 miliarde DST.Durata: 24 luni.Acordul Stand-By: aprobat pe 4 mai 2009(echivalent: 12,95 miliarde Euro, 17,07 miliarde dolari SUA, adic = 1.110,77% din cot) (Raportul de ar Nr. 09/183)Comisia European (5 mld EUR), Banca Mondial (1 mld EUR) asigur i ele fonduri n cadrul programului (+ 1 mld alte instituii financiare internaionale).Cea de-a opta tran, n valoare de 874 milioane DST (1 mld EUR) nu a mai fost utilizat.

Romania: Acordul Stand-By 2009 (2)Suma totala trasa in cadrul actualului acord stand-by este de 10.569 miliarde DST (aproximativ 12.4 miliarde euro).ASB s-a finalizat pe 15 martie 2011.

MAI MULTE INFORMAII PE:http://www.fmi.ro/index.php?programs&pid=5&lg=roPozitia financiara a Romaniei la FMIhttp://www.imf.org/external/np/fin/tad/extrans1.aspx?memberKey1=818&endDate=2011%2D03%2D16&finposition_flag=YESGraficul rambursarilor Romaniei la FMIhttp://www.imf.org/external/np/fin/tad/exfin2.aspx?memberKey1=818&date1key=2011-03-16

Grupul Bncii MondialeB.I.R.D. (Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare)Asociaia Internaional pentru DezvoltareCorporaia Financiar InternaionalMIGA (Agenia Internaional de Garantare Multilateral a Investiiilor)Comitetul de Reglementare a Incidentelor Investiionale

D.S.T.Moneda FMI, creat n 1969, pentru a suplini deficitul de lichiditate din plan internaional.Definirea DST = mai multe etape:prin raportarea la aur (1969) = 0,888671gAurdupa colapsul SMI de la Bretton Woods (1973) co valutar:16 valuate ce detineau cel putin 1% din totalul tranzaciilor internaionale;5 valute (USD, DEM, FRF, JPY i GBP) (anii 80)4 valute (dup 1999) : USD, EUR, JPY, GBP

Structura DST (la 1 ian 2006)USD- 44%EUR- 34%JPY- 11%GBP- 11%

Noua structura a coului DST (ncepnd cu 1 ianuarie 2011)USD- 41,9%EUR- 37,4%JPY- 9,4%GBP- 11,3%

Stabilirea cotaiei pentru DST

Regimuri de curs de schimb*

Reflecta modalitatile pe baza carora se pot determina cursurile valutare pe diferite piete.

Reflecta modul in care o tara isi gestioneaza propria moneda prin raportarea la alte valute, in contextul pietei valutare.Sunt dependente de politica monetara a tarii.

Apariia regimurilor intermediare a fost determinat de:team de flotare (caz n care cursul de schimb este flexibil doar de iure)teama de ancorare (cursul de schimb este fix strict de iure)

Curs de schimb fixCurs de schimb flotantAVANTAJEriscul valutar aferent tranzaciilor internaionale i investiiilor strine se diminueazautonomia politicii monetarese poate evidenia o reducere a costurilor aferente finanrii internaionaleneutralizeaz impactul ocurilor externe, a ocurilor generate de economia real i impactul inflaiei asupra competitivitii operaiunilor de exportse poate nregistra i o reducere a ratelor de dobnd interne fa de cele de pe piaa internaionalmeninndu-se stabilitatea n plan valutar, dar i n plan monetar (diminuarea ratelor de doband) se realizeaza o reducere a ratei inflaieiDEZAVANTAJEmanifestarea unor crize financiare poate genera costuri ridicate pentru ajustare macroeconomica, conducnd, n final la reducerea credibilitii autoritii monetarelipsa unei discipline a bncii centralepolitica monetar proprie este dependent de politica monetar aferent rii emitente a monedei ancoreefecte economice destabilizatoare ale speculaiilor pe piaa valutarsocurile externe genereaz presiuni puternice asupra economiei, genernd costuri ridicate pentru meninerea cursului de schimbdescurajarea comerului internaional (comparativ cu situaia practicrii unui curs de schimb fix)

Criteriile de clasificare:flexibilitatea manifestat de autoritatea monetar fa de fluctuaiile cursului de schimb (FMI)

Fixed pegs regimesIntermediate group(Soft pegs)Floating regimes(Flexible regimes)DollarizationCurrency UnionCurrency boardConventional fixed pegHorizontal BandCrawling pegCrawling bandIndependent floatManaged float

A. Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (HARD PEGS REGIMES);B. Regimuri bazate pe cursuri valutare flotante (FLOATING REGIMES);C. Regimuri intermediare (INTERMEDIATE REGIMES)

cursul valutar ramane constant sau poate varia in jurul unor benzi inguste de variatie, netinand cont, insa de evolutiile celorlalte variabile macroeconomice.Tipuri:regimurile valutare ce nu dispun de un emitent de moneda distinct, individual:regimuri valutare bazate pe moneda altui stat (dolarizarea, spre exemplu);uniunile monetare.aranjamentele de forma consiliului monetar.

Imposibilitatea unei autoritati monetare de a pune in circulatie propria moneda;Cauze:costurile de emisiune, lipsa instrumentelor care sa-i permita mentinerea puterii de cumparare, gradul redus de dezvoltatre al economiei

Elementele unei UM:definirea unei relatii fixe intre moneda tarilor ce au aderat la uniune si moneda centrala (moneda uneia dintre tari sau o moneda noua);convertibilitatea si transferabilitatea monedelor tarilor membre intre ele;constiuirea unor rezerve valutare comune si gestionarea acestora la nivel central;reglementari valutare comune aferente relatiilor cu alte tari decat cele din cadrul uniunii.

Aderarea la o Uniune Monetar (cazul nostru UME) este determinat de existena unor anumite avantaje:pieele naionale aferente rilor membre devin mai integrate ca urmare a reducerii costurilor de acoperire mpotriva riscului valutar;grad ridicat de transparen a pieelor din punct de vedere al preurilor (fiind exprimate n aceeai moned se pot face mult mai uor comparaii ntre ri);dac moneda UM este o moned internaional, aceasta poate fi impus cu uurin n tranzaciile internaionale, diminundu-se astfel riscul valutar (a se vedea cazul Euro);rile ce aspir s adere la o UM, trebuie s se alinieze la aceasta i din punct de vedere al ratei inflaiei (care, n cazul UM tinde s fie redus), ceea ce va genera o cretere a credibilitii politicii monetare.

pierderea autonomiei politicii monetare a bncii centrale, precum i a celei de curs de schimb; chiar dac n plan fiscal nu se vorbete de o decizie centralizat, exist restricii care ngrdesc activitatea unei ri (spre exemplu nivelul max. al datorie publice, n cazul criteriilor de convergen la UME);se poate nregistra i o cretere a omajului (generat de mutarea activitii n zonele unde preul forei de munc este mai mic) i, n acelai timp i agravarea unor dezechilibre macroeconomice pe fondul liberei circulaii a capitalurilor i a forei de munc.

Optimum currency areas are groups of regions with economies closely linked by trade in goods and services and by factor mobility. (Krugman, P. R. & Obstfeld, M.)Literatura de specialitate evideniaz trei criterii generale ce definesc o zon monetar optim:mobilitatea factorilor de producie;gradul de deschidere al economiei;gradul de diversificare al produciei

Mobilitatea factorilor de producieGradul de deschidere a economiei;Gradul de diversificare a producieiIntegrarea financiarExistena unor rate de inflaie similareFlexibilitatea preurilor i a salariilorIntegrarea politic

autoritatea monetara este obligata sa asigure mentinerea unui curs valutar fix pentru propria moneda fata de o valuta puternica de pe piata internationala, valuta ce devine si principalul element de rezerva.emisiunea monetara a propriei monede trebuie sa fie in stransa corelatie cu nivelul rezervelor detinute si, bineinteles cu nivelul fixat al cursului valutarri ce au adoptat consiliul monetar:Hong Kong (1983),Argentina (1991), Estonia (1992), Lituania (1994), si Bulgaria (1997)

determinarea cursului valutar are la baza confruntarea fortelor pietei valutare:fara a presupune interventia autoritatilor (free floating) sau in conditile unei interventii a autoritatii monetare, dar fara a impune o anumita directionare a pietei, predeterminata. (managed free floating).

1) flotarea controlata stricta a cursului valutar;2) ancorarea valutara (soft peg);

Presupune:a) ancorarea fixa conventionala (conventional fixed peg), ancorarea vizand fie o valuta, fie un cos de valute;

b) crawling peg caz in care cursul valutar ancorat este periodic ajustat fata de moneda sau monedele ancora. Ajustarea se face cu un anumit procent (de regula de nivel scazut), procent determiat:fie in functie de evolutia cursului valutar pe piata (forward / backward looking),fie in functie de evolutia unor principale variabile macroeconomice precum diferentialul dintre tinta de inflatie si rata inflatiei previzionate in ceea ce priveste relatiile cu principalii parteneri externi, diferentialul dintre nivelul cursului valutar determinat pe piata valutara oficiala si cea paralele (spre exemplu cea a caselor de schimb valutar).

c) banda orizontala de variatie (horizontal band) caz in care cursul valutar este lasat sa varieze cu o marja de cel putin 1% fata de un curs valutar oficial fixat formal sau de fapt de autoritatea monetara. d) crawling band Spre deosebire de banda orizontala de variatie, care se mentine pe o perioada indelungata de timp, in cazul acestui tip de regim valutar, se realizeaza o ajustare periodica a cursului valutar oficial (cel fixat) cu un anumit procent (de nivel destul de mic), ajustare determinata de modificarile intervenite la nivelul economiei reale, modificari ce determina presiuni asupra cursului valutar.

III.2 SISTEMUL MONETAR EUROPEAN

*

SISTEMUL MONETAR EUROPEANEtapele constituirii SMEUniunea Monetar European i condiii de aderareBanca Central European

Etape1. Constituirea (n anii 50) a:Comunitii Economice a Crbunelui i OeluluiComunitii Europene a Energiei AtomiceComunitii Economice Europene 2. 1967 fuziunea celor 3 = Comunitatea Economic European (Tratatul de la Roma)

Tratatul de la Romarealizarea unei uniuni vamale prin intermediul creia rile CEE s fie protejate de concurena celorlali participani de pe pia;asigurarea circulaiei libere a capitalurilor, forei de munc;realizarea unei politici agrare la nivelul comunitii, care se protejeze productorii Comunitii de restul productorilor de pe pia ce obin produsele agricole la preuri mult mai mici.

In plan valutarAparitia arpelui valutar prin intermediul cruia se urmreau:evoluiile monedelor din cadrul SME fa de dolarul american (marja de fluctuaie fiind de +/-2,25%);marjele de fluctuaie ale monedelor din cadrul SME ntre ele (marja de fluctuaie admis fiind de +/- 4,5%).

Consiliul Monetar de la Bruxelles (1978) Crearea SMEri participante: Frana, Germania, Belgia, Italia, Danemarca, Olanda, Luxemburg i AngliaAdoptarea monedei europene ECUSusinerea cursului valutar al propriei monede viza intervenii directe pe pia ale autoritii monetare emitente

Etapa I - ERM IElementele aranjamentului:ECU moned compozit Stabilirea mecanismului de schimb valutar (Curs valutar fix bazat pe un curs plafon i planeu)Crearea European Monetary Cooperation Fund (1973) rol important n meninerea sub control a ratelor de schimb

Structura ECU

Currency13.03.1979- 16.09.198417.09.1984- 21.09.198921.09.1989- 31.12.1998BEF9.64%8.57%8.183%DEM32.98%32.08%31.955%DKK3.06%2.69%2.653%ESP--4.138%FRF19.83%19.06%20.316%GBP13.34%14.98%12.452%GRD-1.31%0.437%IEP1.15%1.20%1.086%ITL9.49%9.98%7.840%LUF--0.322%NLG10.51%10.13%9.98%PTE--0.695%

Raportul Delors (1988)Consiliul European mandateaza aa-numitul Cimitet Delors pentru elaborarea proiectului privind UME.Aprobrarea Raportului Delors 1989realizarea UME n 3 etape:1. reducerea discrepanelor dintre rile membre (la nivelul politicilor macroeconomice), eliminarea restriciilor privind integrarea financiar, intensificarea cooperrii monetare2. constituirea cadrului instituional al UME i asigurarea convergenei economice3. stabilirea paritilor fixe i trecerea la moneda unic

Tratatul de la Maastricht (1992)amendamente i adnotri pe cele trei Tratate adoptate iniial, Comunitatea Economic European devenind din acest moment Comunitatea European.prevederi referitoare la autoritile politice i juridice;prevedere referitoare la politica valutar comun;reguli speciale privind politica social.

Calendarul adoptrii EURO1 noiembrie 31 decembrie 19931 ianuarie 1994 1 ianuarie 19991 ianuarie 1999 1 ianuarie 20021 ianuarie 1 iulie 2002

1. 1 noiembrie 31 decembrie 1993Caracteristici:stoparea monetizrii deficitelor bugetareeliminarea restriciilor privind circulaia capitalurilor ntre rile membrelrgirea cooperrii dintre bncile centralelibera utilizare a ECUEveniment:Intrarea n vigoare a Tratatului de la Maastricht

2. 1 ianuarie 1994 1 ianuarie 1999Crearea Institutului Monetar European (predecesorul BCE)Austria, Finlanda si Suedia devin membre UERol: asigurarea trecerii la moneda unic - EuroEveniment: Selecia rilor ce au fost incluse in Zona Euro: Austria, Belgia, Frana, Finlanda, Germania, Italia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania

Stabilirea denumirii monedei europeneConsiliului European de la Madrid (1995)Propuneri:ducat, ecu, florin, francsau cea de utilizare a euro ca prefix la valute existente (de exemplu euromarca)Decizie: simplu EURO

3. 1 ianuarie 1999 1 ianuarie 2002 Constituirea Zonei Euro i adoptarea monedei unice EUROECB ia locul Institutului Monetar EuropeanEveniment: din 4 ianuarie 1999 tranzaciile pe piaa financiar nu se mai deruleaz n monedele statelor membre UME

4. 1 ianuarie 2002 1 iulie 2002 ncheierea procesului de punere n circulaie a monedei europeneEveniment: 1 iulie 2002 monedele rilor membre UME nu mai au capacitate liberatorie

Convergena nominalun grad nalt de stabilitate a preurilorfinane publice solideun curs de schimb stabilrate sczute i stabile ale dobnzilor pe termen lung

Criteriile de convergenCriteriile de convergent: http://www.ecb.int/pub/pdf/conrep/cr1998en.pdf

1 ianuarie 1999

1 ECU = 1 EUROUSD/ECU = 1.1042128

(1 ian.1999) 1 EURO =40.3399 Belgian francs1.95583 Deutsche Mark340.750 Greek drachmas166.386 Spanish pesetas6.55957 French francs0.787564 Irish pounds1,936.27 Italian lire40.3399 Luxembourg francs2.20371 Dutch guilders13.7603 Austrian schillings200.482 Portuguese escudos5.94573 Finnish markkas

Cronologia integrrii europene: UE

AnulOrganizatiaNr ri participanteTri participante1952- Comunitii Economice a Crbunelui i Oelului- Comunitii Europene a Energiei Atomice6Belgia, Germania, Frana, Italia, Luxemburg,Olanda1958- Comunitatea Economic European1973Extinderea CEE3Danemarca, Irlanda, Marea Britanie19811Grecia19862Spania ,Portugalia1986CEE devine Uniunea European 121995Extindere UE3Austria, Finlanda, Suedia200410Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia i Slovacia20072RomaniaBulgaria2013Extindere UE1Croaia

Banca Central European - RolDefinirea politicilor la nivelul EurosistemuluiStabilirea, coordonarea i monitorizarea operaiunilor de politic monetar la nivelul EurosistemuluiEmisiune monetar stabileste strategia in acest sens, coordoneaz i monitorizeaz emisiunea monetarIntervenii pe piaa forex alturi de bncile centrale naionaleAsigur cooperarea monetar internaional i europeanMonitorizeaz riscurile financiareCoordoneaz gestionarea rezervelor valutare la nivelul EurosistemuluiAsigurarea sistemului de decontare la nivel european

************Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007********Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007***Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007**Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007************************Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007**Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007**Ionela Costica - Moneda si masa monetara Curs MONEDA - 2007*