partea a ii-a_analiza diagnostic 21.02.14

PARTEA a II-a: Analiza diagnostic

Cuprins

Nota metodologică................................................................................................................................7

CAPITOLUL 1 – Prezentarea generală a Judeţului Ilfov..........................................................................9

1.1 Așezare, suprafaţă.......................................................................................................................9

1.2 Structura demografică.................................................................................................................9

1.3 Unităţi administrativ-teritoriale...................................................................................................9

1.4 Cadrul natural............................................................................................................................11

1.5 Resursele naturale.....................................................................................................................11

CAPITOLUL 2 – Dezvoltare în profil teritorial.......................................................................................12

2.1 Dezvoltare urbană.....................................................................................................................12

2.2 Dezvoltare rurală.......................................................................................................................16

2.3 Zona metropolitană...................................................................................................................19

2.4 Analiza SWOT în domeniul dezvoltării teritoriale......................................................................22

CAPITOLUL 3 – Economia judeţului Ilfov..............................................................................................23

3.1 Perspectiva de ansamblu...........................................................................................................23

3.2 Sectorul primar: agricultură, silvicultură și pescuit....................................................................29

3.3 Sectorul secundar: industrie și construcţii.................................................................................36

3.4 Sectorul terţiar: servicii..............................................................................................................37

3.5 Analiza inter-sectorială – studii de caz.......................................................................................39

3.6 Forţa de muncă..........................................................................................................................45

3.7 Analiza SWOT a economiei judeţului Ilfov.................................................................................47

CAPITOLUL 4 – Potenţialul turistic al judeţului Ilfov............................................................................49

4.1 Atracţii turistice/de agrement...................................................................................................49

4.2 Infrastructura și serviciile turistice.............................................................................................57

4.3 Analiza SWOT a sectorului de turism și agrement.....................................................................59

CAPITOLUL 5 – Aspecte sociale și calitatea vieţii.................................................................................60

5.1 Demografie................................................................................................................................60

5.2 Aspecte sociale și culturale în Ilfov............................................................................................65

5.3 Siguranţa publică.......................................................................................................................70

5.5 Disparităţi de dezvoltare............................................................................................................71

5.6 Analiza SWOT din domeniul social și al calităţii vieţii.................................................................74

2

CAPITOLUL 6 – Infrastructura și echiparea teritoriului........................................................................75

6.1 Infrastructura de comunicaţii și transport.................................................................................75

6.2 Infrastructura de utilităţi publice...............................................................................................98

6.3 Analiza SWOT a domeniului infrastructurii și echipării teritoriului..........................................110

CAPITOLUL 7 – Mediul și infrastructura de mediu.............................................................................111

7.1. Resursele de apă....................................................................................................................111

7.2. Apele uzate și reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate..................................................113

7.3. Calitatea solului......................................................................................................................115

7.4. Calitatea aerului.....................................................................................................................115

7.5. Managementul deșeurilor......................................................................................................116

7.6. Biodiversitate.........................................................................................................................118

7.7. Riscuri de mediu.....................................................................................................................119

7.8. Energii regenerabile...............................................................................................................120

7.9. Analiza SWOT a sectorului de mediu......................................................................................121

CAPITOLUL 8 - Analiza SWOT și PESTLE.............................................................................................122

ANEXE................................................................................................................................................131

Anexa 1 Lista de vizite pe teren și întâlniri de consultare..............................................................131

Anexa 2 Localităţile din Ilfov după populaţie, suprafaţă ocupată și densitatea populaţiei, în anul 2011...............................................................................................................................................132

Anexa 3 Ponderea suprafeţelor agricole din suprafaţa totală.......................................................133

Anexa 4 Producţia medie la hectar pentru principalele culturi, kg/ha...........................................135

Anexa 5 Producţia agricolă animală (capete) la sfârșitul anului.....................................................135

Anexa 6 Exploataţii agricole în judeţul Ilfov...................................................................................136

Anexa 7 Distribuţia forţei de muncă din cadrul judeţului pe activităţi ale economiei naţionale. . .136

Anexa 8 Evoluţia efectivului de salariaţi la sfârșitul anului și a cifrei de afaceri a întreprinderilor din judeţul Ilfov...................................................................................................................................138

Anexa 9 Topul judeţelor în funcţie de contribuţia la PIB naţional.................................................138

Anexa 10 Topul întreprinderilor din judeţul Ilfov după cifra de afaceri.........................................139

Anexa 11 Distribuţia importurilor (CIF) pe judeţe (mii EUR)..........................................................140

Anexa 12 Populaţia localităţilor din judeţul Ilfov...........................................................................140

Anexa 13 Unităţile de învăţământ care au înregistrat cele mai mari valori ale ratei abandonului școlar.............................................................................................................................................141

3

Anexa 14 Lista din 2012 cuprinzând asociaţiile și fundaţiile cărora li s-au alocat subvenţii de la bugetul de stat...............................................................................................................................142

Anexa 15 Nivelurile de serviciu pe reţeaua de drumuri.................................................................142

Anexa 16 Cerere și prelevare de apă pe surse și utilizări în anul 2011..........................................142

Anexa 17 Lacuri de acumulare cu folosinţă piscicolă în judeţul Ilfov.............................................142

Anexa 18 Cantităţi de poluanţi evacuate pe activităţi economice(tone/an) - 2011.......................142

Anexa 19 Indicele de generare DMS realizat în judeţul Ilfov (anii 2010, 2011)..............................142

Anexa 20 Cantităţi generate anual (2011) de DMS comparativ cu cantităţile planificate..............142

Anexa 21 Indicele de generare DMS realizat în judeţul Ilfov în anii 2010, 2011............................142

Lista de figuriFigura 1 Evoluţia administrativă a judeţului Ilfov................................................................................................10Figura 2 Amprenta dezvoltării urbane (oraș Măgurele) și rurale (Mogoșoaia) în perioada 2002-2012...............15Figura 3 Utilizarea terenului agricol.....................................................................................................................18Figura 4 Compoziţia pe sectoare a mediului de afaceri local.................................................................................1Figura 5 Evoluţia cifrei de afaceri a mediului de afaceri local, pe sectoare ale economiei..................................25Figura 6 Volumul cifrei de afaceri pe unitate administrativ teritorială................................................................26Figura 7 Număr IMM-uri la 1000 de locuitori......................................................................................................26Figura 8 Rata de creștere a PIB în perioada 2005-2010.......................................................................................27Figura 9 Evoluţia balanţei comerţului exterior a jud. Ilfov...................................................................................27Figura 10 Exporturi (FOB) – jud Ilfov, 2012..........................................................................................................28Figura 11 Importuri (FOB) – jud Ilfov, 2012.........................................................................................................28Figura 12 Utilizarea terenului agricol...................................................................................................................31Figura 13 Producţia totală a principalelor culturi în judeţul Ilfov 2006-2011 (tone)............................................32Figura 14 Aglomerare de spaţii de depozitare și de logistică de-a lungul A1 (localităţile Dragomirești Deal și Chiajna)...............................................................................................................................................................39Figura 15 Evoluţia sectorului farmaceutic (producţie și comerţ specializat) în perioada 2008-2012...................41Figura 16 Evoluţia industriei cinematografice (clasa CAEN 59) în perioada 2008-2012.......................................42Figura 17 Structura resurselor de muncă în total populaţie, judeţul Ilfov.............................................................1Figura 18 Distribuţia forţei de muncă pe principalele sectoare de activitate......................................................46Figura 19 Harta veche a forturilor din jurul Bucureștiului.....................................................................................1Figura 20 Atracţii din judeţul Ilfov pentru activităţi sportive și de timp liber.......................................................56Figura 21 Dispunerea unităţilor de cazare turistică și a locurilor de cazare.........................................................57Figura 22 Piramida vârstelor a judeţului Ilfov......................................................................................................62Figura 23 Disparităţi intra-judeţene privind densitatea populaţiei......................................................................64Figura 24 Dispunerea în teritoriu a infrastructurii sociale, educaţionale și de sănătate în judeţul Ilfov..............67Figura 25 Tipuri de infracţiuni înregistrate în judeţul Ilfov....................................................................................1Figura 26 Valorile indicelui dezvoltării sociale locale pentru localităţile din judeţul Ilfov....................................72Figura 27 Reţeaua TEN-T în România (secţiune)..................................................................................................75Figura 28 Reţeaua drumurilor publice în judeţul Ilfov.........................................................................................76Figura 29. Procentul drumurilor publice după tipuri de acoperământ în 2011....................................................78Figura 30 Reţeaua drumurilor judeţene, sectoare având starea tehnică mediocră sau deficitară......................80Figura 31 Nivelurile de serviciu pe reţeaua de drumuri naţionale și judeţene din judeţul Ilfov în anul de bază 2013....................................................................................................................................................................82

4

Figura 32 Parcul auto în judeţul Ilfov comparativ cu nivelul naţional (autovehicule/1000 de locuitori)..............84Figura 33 Nivelurile de serviciu prognozate pe reţeaua de drumuri naţionale și judeţene din judeţul Ilfov în anul de bază 2013.......................................................................................................................................................85Figura 34. Infrastructura feroviară în judeţul Ilfov...............................................................................................88Figura 35. Reţeaua de transport preorășenesc în 2009 și 2013...........................................................................92Figura 36 Transportul public și privat de pasageri din judeţul Ilfov.....................................................................93Figura 37 Evoluţia lungimii străzilor din orașele judeţului Ilfov, km, 2005 – 2011...............................................95Figura 38. Evoluţia reţelei simple de distribuţie a apei potabile..........................................................................98Figura 39. Variaţia lungimii reţelei de distribuţie a apei potabile/locuitor în Ilfov...............................................99Figura 40. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii mc) în judeţul Ilfov................................101Figura 41. Distribuţia lungimii conductelor de canalizare/locuitor....................................................................102Figura 42. Lungimea totală a reţelei de canalizare și a reţelei simple de distribuţie a apei potabile (km) în judeţul Ilfov.......................................................................................................................................................103Figura 43 Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale (km) în judeţ și evoluţia populaţiei105Figura 44. Distribuţia lungimii reţelei de distribuţie a gazelor naturale/locuitor...............................................105Figura 45 Procentul locuinţelor cu instalaţie electrică.......................................................................................109

Lista de tabeleTabel 1 Distribuţia populaţiei pe medii de locuire...............................................................................................12Tabel 2 Evoluţia demografică (nr. de persoane și procent) pentru principalele localităţi din judeţul Ilfov..........13Tabel 3 Evoluţia numărului de locuinţe existente, localităţi selectate – total, număr locuinţe...........................13Tabel 4 Dezvoltarea imobiliară - Locuinţe terminate anual în judeţul Ilfov, în funcţie de sursele de finanţare...14Tabel 5 Extinderea suprafeţei intravilane în judeţul Ilfov, principalele localităţi - ha..........................................15Tabel 6 Dinamica suprafeţelor spaţiilor verzi a municipiilor și orașelor - ha........................................................16Tabel 7 Fondul Funciar în judeţul Ilfov, 2012.......................................................................................................29Tabel 8 Domeniul agricultură – număr de firme, număr de salariaţi și cifra de afaceri.......................................34Tabel 9 Evoluţie domeniul agricultură, silvicultură și pescuit..............................................................................35Tabel 10 Topul sub-sectoarelor industriale cele mai dezvoltate din judeţul Ilfov................................................36Tabel 11 Topul subsectoarelor economice din domeniul terţiar.........................................................................38Tabel 12 Indicele de specializare pentru judeţul Ilfov.........................................................................................40Tabel 13 Top 10 întreprinderi din sectorul farmaceutic din judeţul Ilfov.............................................................41Tabel 14 Industria cinematografică.....................................................................................................................42Tabel 15 Topul organizaţiilor cu activitate în domeniul CDI din judeţul Ilfov.......................................................43Tabel 16 Evoluţia numărului de salariaţi și a cifrei de afaceri a agenţilor economici cu activitate principală de CDI în perioada 2008-2011..................................................................................................................................44Tabel 17 Evoluţia demografică a judeţului Ilfov...................................................................................................61Tabel 18: Evoluţia schimbărilor de domiciliu în judeţul Ilfov...............................................................................61Tabel 19: Principalele comunităţi de etnie romă din judeţul Ilfov și evoluţia lor în timp, ca pondere din populaţia majoritară............................................................................................................................................62Tabel 20: Lista proiectelor privind reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale din judeţ...........66Tabel 21: Evoluţia principalilor indicatori din sistemul de învăţământ din judeţul Ilfov......................................68Tabel 22: Evoluţia principalilor indicatori din sistemul de sănătate din judeţul Ilfov...........................................69Tabel 23 Lungimea drumurilor publice pe tipuri de acoperământ (km) și densitatea drumurilor publice în profil teritorial ( km/100 km2)......................................................................................................................................77Tabel 24. Linii de cale ferată în exploatare în profil teritorial în anul 2011..........................................................87Tabel 25. Situaţia traficului aerian derulat pe AIHCB...........................................................................................90Tabel 26. Lungimea și starea străzilor orășenești în perioada 2005-2011...........................................................94Tabel 27. Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii mc)............................................................100

5

Tabel 28. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare (în kilometri)....................................................101Tabel 29. Volumul gazelor naturale distribuite, după destinaţie (mii mc).........................................................106Tabel 30. Energia termică distribuită în perioada 2005-2011 ( în Gigacalorii )..................................................107Tabel 31 Volumele totale ale resurselor de apă pe bazine................................................................................111Tabel 32 Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (stare finală bună) la nivel jud. Ilfov, anul 2011................112Tabel 33 Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activităţi economice - 2011..............................114Tabel 34 Situaţia generării DMS municipale pe categorii în anul 2011..............................................................117Tabel 35 Structura (2011) a deșeurilor biodegradabile reduse de la depozitare...............................................117Tabel 36 Gestionarea deșeurilor pe categorii....................................................................................................118

6

Nota metodologicăStrategia de dezvoltare a judeţului Ilfov Orizont 2020, incluzând analiza diagnostic a judeţului, a fost realizată în perioada aprilie - august 2013. Ca surse documentare au fost utilizate materiale colectate în urma solicitărilor scrise transmise către 15 instituţii publice. Fondul de date statistice primare a cuprins în principal:

date statistice oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică Ilfov.

date ale Oficiului Naţional Registrul Comerţului, aferente anului 2011 (cele mai recente la data elaborării analizei);

date privind agenţii economici contribuabili din evidenţa ANAF și/sau listaţi în baza de date listafirme.ro;

Pe parcursul perioadei de elaborare au avut loc șapte întâlniri de consultare ilustrate în calendarul de mai jos, la care au participat peste 250 de persoane. O atenţie deosebită a fost acordată angajării în procesul de consultare a reprezentanţilor Agenţiei de Dezvoltare Regională București Ilfov și a Primăriei Municipiului București.

Nr Data Tematica întâlnirii1. 23.05.2013 Prima întâlnire consultativă2. 06.06.2013 Întâlnire consultativă tematică – domeniul strategic de intervenţie

privind mobilitatea și accesibilitatea (I)3. 11.07.2013 Întâlnire consultativă tematică – domeniul strategic de intervenţie

privind calitatea vieţii4. 12.07.2013 Întâlnire consultativă tematică – domeniul strategic de intervenţie

privind capacitatea administrativă5. 01.08.2013 Întâlnire consultativă tematică – domeniul strategic de intervenţie

privind mobilitatea și accesibilitatea (II)6. 30.10.2013 Întâlnire consultativă de prezentare a strategiei (I)7. 01.11.2013 Întâlnire consultativă de prezentare a strategiei (II)

În paralel, au avut loc deplasări pe teren, atât ale experţilor implicaţi în elaborarea strategiei, împreună cu reprezentanţii ADR București Ilfov și ai consiliului judeţean sau independent. Acestea au rezultat în întâlniri și discuţii cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, agenţi economici sau organizaţii locale, precum și luări de seamă privind starea unor obiective din cadrul judeţului (ex. starea drumurilor, a unor obiective de patrimoniu, calitatea mediului etc.). (Pentru mai multe detalii, vezi Anexa 1)

Întâlnirile de consultare, vizitele și observaţiile pe teren au îmbogăţit analiza situaţiei existente cu elemente de natură calitativă, identificând și aplanând în același timp limitările datelor statistice. Pe

7

de altă parte au oferit ocazia de a purta discuţii cu organizaţii din domenii cât mai diferite, pentru a putea conștientiza nevoile și priorităţile acestora și a racorda strategia la acestea.

Pe parcursul perioadei de elaborare a strategiei a fost utilizată adresa specială [email protected] pentru a primi sugestii și comentarii de la cetăţeni și organizaţii interesate. Toate materialele aferente consultărilor au fost publicate pe pagina de internet a Consiliului Judeţean Ilfov în secţiunea special desemnată.1

Consiliul Judeţean Ilfov mulţumește tuturor organizaţiilor și persoanelor care au contribuit la elaborarea acestei strategii, punând la dispoziţie materiale și date, participând la discuţii sau transmiţând puncte de vedere către cei implicaţi.

1 http://www.cjilfov.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=188&Itemid=251&lang=ro .

8

http://www.cjilfov.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=188&Itemid=251&lang=ro

CAPITOLUL 1 – Prezentarea generală a Judeţului Ilfov

1.1 A ezare, suprafaș ță

Judeţul Ilfov este situat în partea sud-estică a ţării, înconjurând teritoriul administrativ al capitalei București și învecinându-se la nord cu judeţul Prahova, la est cu Ialomiţa și Călărași, cu Giurgiu în sud și sud-vest și cu Dâmboviţa în vest. Împreună cu Municipiul București, judeţul Ilfov formează Regiunea de Dezvoltare 8 București-Ilfov. Judeţul Ilfov este cel mai mic din România, având o suprafaţă de 1.583 kilometri pătraţi și ocupând o pondere de 0,66% din teritoriul României.

1.2 Structura demografică

Judeţul Ilfov are o populaţie totală înregistrată de 388.738 persoane2, ponderea acesteia în populaţia totală a României fiind de 1,9%. Repartiţia pe medii de locuire în judeţul Ilfov era în 2011 de 43% în mediul urban și 57% în mediul rural3. Densitatea medie a populaţiei la nivelul judeţului era de 245,6 loc/kmp, o medie mult superioară celei naţionale (84,4 loc/kmp)4, ceea ce ilustrează un judeţ dens populat, deși lipsit de centre urbane mari. Distribuţia populaţiei pe sexe este destul de echilibrată, în 2011 ponderea femeilor din populaţia totală fiind de 51,23%, iar a bărbaţilor de 48,77%5. Analiza detaliată a structurii demografice se regăsește în cadrul Capitolului 5 “Aspecte sociale și calitatea vieţii”.

1.3 Unități administrativ-teritoriale

Judeţul Ilfov este format din 40 de unităţi administrativ-teritoriale, dintre care opt orașe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popești-Leordeni și Voluntari) și 32 de comune (1 Decembrie, Afumaţi, Balotești, Berceni, Brănești, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Dărăști-Ilfov, Dascălu, Dobroești, Domnești, Dragomirești-Vale, Găneasa, Glina, Grădiștea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoșoaia, Nuci, Periș, Petrăchioaia, Snagov, Ştefăneștii de Jos, Tunari, Vidra).

Cel mai mare oraș al judeţului este Voluntari, cu o populaţie de 42.944 locuitori, repartizaţi pe o suprafaţă de 37,4 kmp. Localitatea Voluntari este relativ nouă, acesta fiind înfiinţată în anul 1925 sub denumirea de Cetatea Voluntărească, în urma acordării de proprietăţi către luptătorii voluntari din Primul Război Mondial. Cea mai mică localitate urbană din judeţul Ilfov este orașul Măgurele (11.041 locuitori), iar cea mai mică comună după numărul de locuitori este comuna Dărăști-Ilfov (3.026 locuitori), situată în sudul judeţului. Cea mai mare unitate administrativă rurală a judeţului Ilfov este comuna Chiajna, cu o populaţie de 14.259 de locuitori și o suprafaţă de 16,04 de kmp.

2 Recensământul populaţiei și al locuinţelor, 2011.3 Idem.4 Idem.5 Idem.

9

Judeţul Ilfov a cunoscut importante reforme administrative în ultimul secol, reforme care i-au influenţat semnificativ interacţiunea cu București și cu celelalte judeţe vecine. Figura 1 de mai jos prezintă principalele momente ale evoluţiei administrative.

Figura 1 Evoluția administrativă a județului Ilfov

Sursa: PATZ-ZMB, (IHS România (coord), 2005); Prefectura Județului Ilfov (2012), Raport privind starea economico-socială a județului Ilfov în anul 2012 - prelucrarea consultantului

10

1.4 Cadrul natural

Relieful judeţului este unul de câmpie, întreg teritoriul său încadrându-se în unitatea majoră de relief a Câmpiei Române, sub-unitatea Câmpiei Vlăsiei, cu altitudini cuprinse între 50 și 120 de metri. Interfluviile sunt largi și au o orientare generală NV-SE. Principalele râuri ce compun reţeaua hidrografică a judeţului Ilfov sunt: Ialomiţa, Argeș, Colentina, Sabar și Dâmboviţa, la care se adăugă o serie de râuri cu scurgere semipermanentă a apei, precum: Snagov, Cociovaliștea, Pasărea, Câlnău, Cocioc, Slotea. Lacurile naturale și antropice se găsesc preponderent în partea de vest, nord și est a judeţului, suprafaţa luciului de apă din judeţ având o valoare ridicată. Cele mai mari întinderi le înregistrează lacurile Snagov (575 ha), Căldărușani (224 ha), Scroviștea (135 ha).

1.5 Resursele naturale

Judeţul Ilfov are suprafeţe întinse de terenuri agricole, cu soluri de foarte bună calitate (64,3% din total), și de suprafeţe împădurite (15,94% din total), declarate arii naturale protejate. Resursele subsolului sunt relativ puţine, existând apă termală la Snagov și Otopeni, zăcăminte de ţiţei și gaze naturale în zona localităţilor Periș, Bragadiru, Popești-Leordeni, Căţelu, Jilava, Dumitrana, Moara Vlăsiei, Pasărea, Copăceni.

Alte resurse naturale sunt materialele de construcţii (nisip și balast) care sunt exploatate în albiile râurilor, în special râul Argeș, la Grădiștea, Brănești, Bragadiru și Jilava.

11

CAPITOLUL 2 – Dezvoltare în profil teritorial

2.1 Dezvoltare urbană

O notă distinctivă a dezvoltării urbane a judeţului Ilfov este caracterul său urban recent, având în vedere că șase din cele opt orașe existente în teritoriu au cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în ultimii opt ani. Astfel, în 2005, localităţile Chitila, Măgurele, Pantelimon și Bragadiru au fost declarate orașe, după ce, cu un an înainte, Voluntari și Popești-Leordeni își schimbaseră, de asemenea, statutul în orașe. Chiar și în aceste condiţii, populaţia urbană reprezintă 43,3% din populaţia totală a judeţului, un nivel mai scăzut faţă de media naţională (de 55%). Cu toate acestea, trebuie însă avut în vedere că populaţia judeţului Ilfov are un statut aparte faţă de cea a altor judeţe cu o proporţie similară a populaţiei din mediul rural, statut datorat proximităţii faţă de București, acesta oferindu-le acces la un număr foarte divers de servicii (de educaţie, sănătate, cultură etc.).

Tabel 1 Distribuția populației pe medii de locuire

Distribuția populației pe medii de locuire

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Urban România 55% 55% 55% 55% 55% 55% 53%Urban Ilfov 42% 42% 42% 42% 43% 43% 43%

Rural România 45% 45% 45% 45% 45% 45% 47%Rural Ilfov 58% 58% 58% 58% 57% 57% 57%

Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012 (prelucrarea consultantului)

Relaţia dintre judeţul Ilfov și capitală urmează dinamica naturală dintre o mare aglomeraţie urbană și teritoriul de influenţă și susţinere al acesteia.

Astfel, conform datelor statistice oficiale, populaţia judeţului Ilfov a crescut în intervalul 2006-2011 cu 16,02%, pe fondul unui fenomen accentuat de migraţie dinspre capitală, ceea ce indică diversificarea nevoilor pentru locuire, în special din partea bucureștenilor, precum și

pentru arii de amplasare pentru servicii și activităţi de producţie conectate cu economia capitalei.

Pe baza datelor colectate de statistica oficială se observă faptul că cea mai importantă creștere a populaţiei ca număr de persoane s-a înregistrat în orașele Voluntari, Pantelimon, Popești-Leordeni și Bragadiru și în comuna Chiajna. În termeni absoluţi, orașele Voluntari și Pantelimon au înregistrat creșteri de 12.928, respectiv

9.577 de persoane, cele mai mari din judeţ. Trebuie menţionat faptul că diversitatea serviciilor

12

Proximitatea față de București - cea mai importantă aglomerare urbană din România și care a înregistrat o creștere economică constantă în ultimii 20 ani - a influențat natura dezvoltării pentru majoritatea localităților din județul Ilfov.

Ritmul rapid de creștere a populației a însemnat o presiune crescândă asupra autorităților locale, pentru găsirea de soluții în ceea ce privește furnizarea de servicii publice.

publice în aceste medii urbane este modestă - atât în ceea ce privește infrastructura edilitară, cât și cea de educaţie, de sănătate, socială sau culturală.

Tabel 2: Evoluția demografică (nr. de persoane și procent) pentru principalele localități din județul Ilfov

Localitate 2002 2011Creștere număr de

persoaneCreștere

procentuală (%)Voluntari 30.016 42.944 12.928 43,07%

Pantelimon 16.019 25.596 9.577 59,79%Popești-Leordeni 15.115 21.895 6.780 44,86%

Bragadiru 8.165 15.329 7.164 87,74%Chiajna 8.009 14.259 6.250 78,04%Otopeni 10.215 13.861 3.646 35,69%

Jilava 11.919 12.223 304 2,55%Corbeanca 3.718 7.072 3.354 90,21%Măgurele 9.272 11.041 1.769 19,08%Dobroești 6.589 9.325 2.736 41,52%

Sursa: Recensământul Populației și al Locuințelor, 2002 și 2011

Ca tendinţă generală, localităţile aflate în imediata proximitate a Bucureștiului, indiferent de mediul de locuire (urban sau rural), au înregistrat o puternică dezvoltare de tip rezidenţial. Creșteri considerabile ale numărului de locuinţe au cunoscut orașele Popești-Leordeni (104,98%) și Bragadiru (72,54%), a căror relativă atractivitate poate fi explicată prin localizarea avantajoasă faţă de București, precum și de preţul relativ mai scăzut al terenurilor de pe axa de sud a judeţului, ca urmare a dezvoltării imobiliare iniţiale în localităţile din nord.

La nivelul întregului judeţ se înregistrează o creștere robustă a numărului de locuinţe existente de 24,48% în ultimii cinci ani, de la 107.545 la 133.872 de locuinţe în 2012. Se evidenţiază o creștere a numărului de locuinţe unifamiliale în proximitatea Bucureștiului. Deși nu există statistici oficiale privind numărul și traseele navetiștilor, interviurile realizate cu reprezentanţii primăriilor din teritoriu au confirmat dispoziţia generală a populaţiei, în special din localităţile din imediata apropiere a limitei administrative cu București, de a lucra în capitală și de a locui în Ilfov.

Tabel 3 Evoluția numărului de locuințe existente, localități selectate – total, număr locuințe

Localitate 2006 2012 Diferență % față de 2006Județul Ilfov - TOTAL 107.545 133.872 24,48%

Voluntari 11.504 13.523 17,55%Popești-Leordeni 4.798 9.835 104,98%

Buftea 6.494 6.795 4,64%Otopeni 4.461 6.203 39,05%

Pantelimon 4.928 6.120 24,19%Bragadiru 3.175 5.478 72,54%

Chitila 3.891 4.209 8,17%

13

Localitate 2006 2012 Diferență % față de 2006Măgurele 3.265 3.815 16,85%


Majoritatea locuinţelor au fost finanţate din fonduri private, fapt ce indică, pe de o parte, o cerere puternică pentru acest tip de funcţiune, iar pe de altă parte un comportament investiţional oportunist, mai ales având în vedere starea precară a dotărilor edilitare. Numai în anul 2008 au fost finalizate 7.171 locuinţe, reprezentând aproximativ 25% din total locuinţelor terminate în perioada 2006-2012. Ca evoluţie în timp, se remarcă o creștere considerabilă atât a numărului de locuinţe finalizate cât și a autorizaţiilor de construcţie de tip rezidenţial în 2008, urmată de o scădere cu aproximativ 50% până în 2011. În cazul autorizaţiilor de construcţie pentru clădiri de tip rezidenţial se remarcă trendul crescător în perioada 2011 și 2012 comparat cu 2010, dinamică impusă de o revenire generală a pieţei de construcţii imobiliare private.

Tabel 4 Dezvoltarea imobiliară Locuințe terminate anual în județul Ilfov, în funcție de sursele de finanțare

Tip locuințe terminate 2007 2008 2009 2010 2011 2012Locuințe construite din fonduri private 4.121 7.168 5.118 3.915 3.702 4.135

Locuințe construite din fonduri publice 30 3 6 34 124 47

Total locuințe terminate 4.151 7.171 5.124 3.949 3.826 4.106Autorizații de construcție emiseClădiri tip rezidențial (excl. pt. colectivități) 5.769 6.464 3.876 2.989 3.188 3.323Clădiri rezidențiale pentru colectivități 39 - 2 4 43 52Clădiri administrative 7 4 5 1 4 8Alte clădiri 186 178 130 119 87 68


Analizând rezultatele statistice, apare clar faptul că judeţul Ilfov se confruntă cu un fenomen de suburbanizare. Suburbanizarea reprezintă creșterea zonelor de la marginea marilor orașe, fiind una din multele cauze ale creșterii expansiunii urbane. Acest fenomen este coroborat cu creșterea numerică a localităţilor urbane, lărgirea funcţiilor lor si răspândirea modului urban de viaţă pe parcursul ultimei decade. Cu toate acestea, localităţile urbane din Ilfov sunt încă departe de a susţine o ofertă de servicii diversificată. Prin urmare, noii rezidenţi ai Ilfovului, deși preferă condiţiile de locuire din judeţ, urmăresc să-și păstreze și avantajele economice oferite de capitală, preferând să facă naveta către locul de muncă. Acest stil de viaţă determină, de asemenea, provocări serioase legate de mobilitate, având în vedere presiunea impusă pe infrastructura existentă, precum și dependenţa de autovehiculul personal.

Suprafaţa intravilană a judeţului Ilfov reprezintă 12,01% din totalul fondului funciar, o proporţie relativ scăzută având în vedere influenţa exercitată de municipiul București. Cu toate acestea, comparativ cu anul 2006, suprafaţa intravilană a crescut susţinut, cu 55,92%. Astfel de schimbări considerabile, care în cazul unor localităţi au reprezentat direcţia principală de dezvoltare (spre

14

Dezvoltarea imobiliară din județul Ilfov are un caracter predominant rezidențial, cu locuințe individuale.

exemplu Măgurele, unde suprafaţa intravilană a crescut cu 331%, Buftea cu 128%, Pantelimon cu 109,25%) impun provocări pe termen mediu și lung pentru autorităţile publice locale, legate de administrarea și dotarea edilitară a teritoriului respectiv.

Tabel 5 Extinderea suprafeței intravilane în județul Ilfov, principalele localități - ha

Localitate 2006 2012Diferență % față de 2006

Ponderea suprafeței intravilane în total (%)

Județul Ilfov 12.193 19.011 55,92% 12,01%

Măgurele 932 4.017 331,01% 2,54%Buftea 1.400 3.193 128,07% 2,02%

Voluntari 2.840 2.840 0,00% 1,79%Otopeni 2.723 2.724 0,04% 1,72%

Pantelimon 1.297 2.714 109,25% 1,71%Bragadiru 1.431 1.866 30,40% 1,18%

Popești-Leordeni 970 970 0,00% 0,61%Chitila 600 687 14,50% 0,43%


Figura 2 Amprenta dezvoltării urbane (oraș Măgurele) și rurale (Mogoșoaia) în perioada 2002-2012

Sursa: Imagini Google Earth, prelucrarea consultantului.

În același timp, spaţiile verzi au cunoscut o scădere semnificativă, pentru cele opt orașe din judeţul Ilfov, media schimbărilor fiind de 40,87%, o reducere de la 230 ha în 2006 la 136ha în 2012. Se constată disparităţi semnificative între orașe: dacă Voluntari si Bragadiru nu au înregistrat schimbări, Buftea a înregistrat o dinamică de -79,62%, Pantelimon de -66,67%, iar Popești-Leordeni de +900%. Tendinţa de diminuare a spaţiilor verzi indică neglijarea aspectelor legate de calitatea locuirii și diversitatea peisajului urban.

15

Tabel 6 Dinamica suprafețelor spatiilor verzi a municipiilor și orașelor - ha

Localitate 2006 2012 Diferență % fată de 2006

Județul Ilfov 230 136 -40,87%Popești-Leordeni 3 30 900,00%

Bragadiru 26 26 0,00%Otopeni 13 18 38,46%

Măgurele 15 15 0,00%Buftea 157 32 -79,62%Chitila 9 10 11,11%

Voluntari 4 4 0,00%Pantelimon 3 1 -66,67%


2.2 Dezvoltare rurală

Deși este un judeţ cu o pondere mai mare a locuitorilor din mediul rural (57%), Ilfovul reprezintă un teritoriu cu o densitate a locuitorilor foarte ridicată (261 locuitori/km2), mult peste media naţională de aproximativ 90 locuitori/km2. Localităţile cu densitatea populaţiei sub media naţională au în general un profil agricol pronunţat (Periș, Nuci, Petrăchioaia, Dascălu).

Expansiunea urbană excesivă este un fenomen ce duce și în Ilfov la schimbarea tendinţelor de urbanizare și la costuri mari pentru administraţiile publice locale (acces la utilităţi publice, diversitate funcţională și socială, alte spaţii publice etc.). Un nivel scăzut al dotărilor edilitare este întâlnit în special în partea de nord-est a judeţului, dar și în zonele mai slab dezvoltate economic din sud și est (Cernica, Glina, Vidra, Copăceni). Capitolul 6 „Infrastructura și echiparea teritoriului”, precum și capitolul 7 „Mediul și infrastructura de mediu” detaliază disparităţile existente în teritoriu.

Un aspect ce trebuie subliniat în cazul celor 32 de comune din Ilfov este inter-relaţionarea acestora cu municipiul București. Dezvoltarea lor este direct legată de fenomenele de suburbanizare și expansiune urbană descrise anterior, existând presiuni continue asupra schimbării destinaţiei terenurilor agricole. Astfel, este important de avut în vedere că situaţia actuală a specializării funcţionale a localităţilor din mediul rural, relevată din datele de utilizare a terenurilor, reprezintă mai degrabă un status quo fragil. În comunele Nuci, Petrăchioaia, Dascălu (situate în nord-estul judeţului), peste 75% din suprafaţa agricolă este folosită ca teren arabil. Altfel, majoritatea terenurilor arabile reprezintă aproximativ 50% din suprafaţa unităţilor administrative ilfovene, ponderea pășunilor și livezilor fiind mai scăzută.

16

Principala implicație a gradului de urbanizare scăzut reprezintă faptul că majoritatea ilfovenilor au acces mai redus la servicii publice diversificate.

Figura 3 Utilizarea terenului agricol

17

2.3 Zona metropolitanăDe-a lungul timpului, marile centre urbane și-au constituit zone metropolitane pentru o mai bună administrare și coordonare a teritoriului. Principalele motive pentru formarea acestui cadru de coordonare au vizat îmbunătăţirea fluxurile economice, a gradului de mobilitate și accesibilitate pentru locuitori și dezvoltarea urbană integrată. În ultimii 20 de ani au existat multiple propuneri care au vizat zona metropolitană București, dar care nu s-au materializat încă.

Scopul acestei secţiuni a capitolului este de a trece în revistă diferitele iniţiative legate de dezvoltarea zonei metropolitane București. Menţionarea lor este menită să sintetizeze principalele direcţii cuprinse în fiecare propunere, având în vedere implicaţiile potenţiale pentru judeţul Ilfov.

Cadrul legislativ

Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea IV – Reţeaua de localităţi, distinge două tipuri de delimitare a zonelor de relaţionare oraș – teritoriu: zona de influenţă și zona metropolitană.

Astfel, legea 351/2001 definește zona de influenţă drept „teritoriul și localităţile care înconjoară un centru urban și care sunt influenţate direct de evoluţia orașului și de relaţiile de intercondiţionare și de cooperare care se dezvoltă pe linia activităţilor economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la dotările sociale și comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere si turism. Dimensiunile zonei de influenţă sunt în relaţie directă cu mărimea și cu funcţiunile centrului urban polarizator”. În continuare, legea 351/2001, anexa 1, pct. 11, definește zona metropolitană: „Zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (capitala României și municipiile de rang I) și localităţile urbane și rurale aflate în zona imediată, la distanţe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri”.

Forma de cooperare instituţională aferentă unei zonei metropolitane este asocierea intercomunală. Aceasta este reglementată în România prin Legea 215/2001 privind administraţia publică locală și Ordonanţa nr. 26/2000 cu privire la asociaţii și fundaţii, fiind menţionată și încurajată și prin alte legi precum Legea 326/2001, a serviciilor publice de gospodărie comunală.

Inițiative ce au vizat Zona Metropolitană București

Nume Inițiativă Puncte principale

„Direcții, sensuri și intensități de dezvoltare a municipiului București”, derulat în perioada 1993-1997, aprobat prin HCGMB 115/10 iunie 1999. Coordonat de către Centrul de

A fost elaborat drept studiu de fundamentare pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Municipiului București (PUG MB). PUG MB 2000 a fost aprobat prin HCGMB 269/ 2000 și a inclus limitele aglomeraţiei urbane București determinate prin studiul de fundamentare. Zona de

În prezent, municipiul București nu are definită o zonă metropolitană, în ciuda faptului că aria sa de influență se extinde în mod evident asupra teritoriului administrativ ce corespunde județului Ilfov.

Nume Inițiativă Puncte principale

Proiectare Urbană al CGMB, a implicat o serie de centre de cercetare și firme specializate din domeniu.

acoperire vizată cuprindea în întregime Judeţul Ilfov, precum și localităţi situate pe teritoriile judeţelor Giurgiu, Călărași, Ialomiţa și Dâmboviţa.

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ) – zona aglomerației urbane și zona metropolitană ale municipiului București, aprobat prin HCGMB nr. 176/2005. Coordonat de către Centrul de Proiectare Urbană și Metropolitană al CGMB, a implicat o serie de centre de cercetare și firme specializate din domeniu.

Studiul propunea: (1) Constituirea unui sistem de dezvoltare poli-centric, fundamentat de zone prioritare de dezvoltare. Aceste zone urmau să funcţioneze în jurul a 7 parcuri regionale metropolitane de activităţi. (2) Constituirea centurii verde-galbenă în jurul Capitalei.

Zona Metropolitană București, proiectul Vasile GherasimStudiu realizat de un colectiv de lucru al Primăriei Sector 1, susţinut de Vasile Gherasim (PSD-PDL)

Determinarea zonei s-a făcut pe baza unei analize socio-economice pentru perioada 2003-2007. În urma gradului de inter-relaţionare cu Bucureștiul, calculat pentru toate cele 98 de localităţi aflate la o distanţă de până la 50 km de București, au fost selectate 62 de localităţi.

Zona PeriurbanăStudiu iniţiat de arhitectul Vlad Cavarnali și Consiliul Judeţean Ilfov în 2010

Cuprinde pentru început prima coroană de comune din jurul Bucureștiului și propune înglobarea acestora în teritoriul administrativ al Bucureștiului.

Conceptul Strategic București 2035 Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, EMI Invest, IHS România

Prevede: - necesitatea relaţionării capitalei cu judeţul Giurgiu și

Dunărea, incluzând evident și localităţile din sudul judeţului Ilfov, această direcţie prezentând un potenţial ridicat de conectivitate și întărire a competitivităţii internaţionale a Bucureștiului;

- întărirea relaţiilor E-V, în vederea accentuării rolului de poarta Orient - Occident;

- regândirea Regiunii 8 București - Ilfov și a relaţiei cu Regiunea 3 Sud-Muntenia, în conformitate cu normele și modelele europene.

Surse: Uniunea Arhitecților din România. (2010, septembrie). Observatorul Urban București, nr 5. Preluat în Iunie 2013, de pe „Zona metropolitană București, de 15 ani pe hârtie”:

http://www.observatorulurban.ro/assets/files/studii-publicatii/2010/ObservatorulUrbanB_5_s.pdf ;

PMB- Direcția Generală Dezvoltare Urbană. (2013). Punctul de vedere al direcției Urbanism- PMB cu privire la documentația "Strategie pentru dezvoltarea județului Ilofv- orizont 2020". București; Universitatea de

Arhitectură și Urbanism " Ion Mincu" C.C.P.E.C. (2012).

Concept Strategic București 2035. București: Primăria Municipiului București.; Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" C.C.P.E.C. (2011).

19

Raport de expertiză- Contextul Teritorial pentru CSB 2035. București: Primăria Municipiului București.

Cooperările între autorităţile publice locale la nivel de zonă metropolitană în România suferă din cauza limitărilor cadrului legislativ în domeniul asocierilor intercomunale, prea puţin adaptat nevoilor sale. Exemple din experienţa internaţională relevă într-adevăr dificultatea de a genera un parteneriat funcţional între autorităţi publice locale cu proporţii foarte diferite, din punct de vedere al mărimii demografice și economice. Astfel de parteneriate sunt însă sprijinite printr-un cadru legal specific colaborărilor la nivel de zonă metropolitană sau chiar special desemnat pentru orașul capitală (cazul Parisului, al Londrei, ș.a.m.d.). Astfel de legi desemnează clar raportul de putere și responsabilităţi în cadrul unor asemenea asocieri, desemnează mecanisme fiscale proprii și, cel mai importat, permit valorificarea avantajelor ce decurg din acţiunea colaborativă.

Experienţa internaţională denotă, de asemenea, importanţa într-un asemenea proces a unei instituţii facilitatoare, pe de o parte, și a unui interes real din partea celor mai importante autorităţi locale vizate.

Pe lângă un cadru legal prielnic, la fel de important este și angajamentul colectiv, la nivel politic, al autorităţilor publice implicate. În acest sens, sunt necesare demersuri susţinute pentru a explica beneficiile și oportunitatea unor asemenea asocieri, precum și deschiderea de a accepta o serie de compromisuri și limitări ale puterilor locale în favoarea mandatului asocierii astfel create.

20

2.4 Analiza SWOT în domeniul dezvoltării teritoriale Puncte tari Puncte slabe

Medii de locuire urban-rural distribuite uniform în cadrul judeţului;

Conectivitate bună către centrele urbane din apropiere (Ploiești, Pitești, Târgoviște, Giurgiu);

Interes rezidenţial crescut; Creșterea semnificativă a fondului de

locuinţe - suburbanizare; Grad de atractivitate crescut pentru noii

rezidenţi (sold migrator constant pozitiv).

Dimensiunea mică a orașelor din judeţ; Gradul de urbanizare relativ scăzut; Echiparea edilitară scăzută a localităţilor,

inclusiv a celor urbane; Zonificare pentru o singură folosinţă (dezvoltare

accentuată de tip rezidenţial); Nevoile de mobilitate și servicii publice

(infrastructură de învăţământ, socială etc.) insuficient acoperite;

Lipsa unei zone metropolitane clar determinate și a unui sistem de guvernanţă a acesteia.

Oportunități Amenințări

Proximitatea Bucureștiului, ca principală zonă de creștere economică din România;

Noi surse de finanţare pentru susţinerea proiectelor de dezvoltare locală, atât în mediul urban cât și în mediul rural (ex. finanţare nerambursabilă prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională);

Oportunitatea poziţionării ca axă alternativă de trafic (de turism, agrement, evitare a congestiei de pe axele adiacente);

Interesul dezvoltatorilor imobiliari privaţi pentru investiţii în judeţ;

Poziţionare pe axa Ploiești-București-Giurgiu.

Fracturarea spaţială între aria de polarizare puternică a capitalei și zonele limitrofe ale judeţului;

Condiţii ce favorizează creșterea discrepanţelor de dezvoltare din cadrul judeţului (spre exemplu, acces mai redus al localităţilor mici la finanţări, limitarea tipurilor de proiecte eligibile etc.);

Lipsa unei coordonări strategice a construcţiilor care poate afecta potenţialul natural al judeţului și utilizarea necorespunzătoare a terenului;

Scăderea suprafeţei spaţiilor verzi; Proiectele de dezvoltare a capitalei către sud și

Dunăre (conform propunerilor prevăzute în diferite iniţiative referitoare la zona metropolitană) ce ar duce la concentrarea mai redusă a investiţiilor pe teritoriul judeţului Ilfov.

21

CAPITOLUL 3 – Economia județului Ilfov

3.1 Perspectiva de ansambluMediul de afaceri local din Ilfov este dominat de întreprinderile active în domeniul serviciilor, 80% din întreprinderile din judeţul Ilfov6 activând în acest domeniu, faţă de 17% în sectorul de industrie și construcţii. Această situaţie nu este cu mult diferită de contextul naţional, unde ponderea pentru aceleași sectoare este 78%, respectiv 20%, restul fiind reprezentat de întreprinderi active în sectorul primar (agricultură, silvicultură, pescuit).

Din punct de vedere al numărului de salariaţi angajaţi în întreprinderile ilfovene, structura este ușor diferită, întreprinderile în domeniul industriei și construcţiilor angajând peste o pătrime dintre salariaţii mediului de afaceri local (28%), faţă de 42% la nivel naţional.

6 Prin întreprinderi localizate în judeţul Ilfov facem referire la întreprinderi care au sediul social înregistrat în judeţ.

22

Figura 4 Compoziția pe sectoare a mediului de afaceri local. Stânga: întreprinderi ilfovene pe sectoare ale economiei naţionale. Dreapta: numărul de angajaţi ai întreprinderilor ilfovene pe sectoare ale economiei naţionale

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2012

Sectorul serviciilor a fost cel mai afectat de perioada de criză economică (2009 – 2010), înregistrând însă și cea mai semnificativă revenire în 2011 (așa cum este reliefat în graficul de mai jos). Astfel, cifra de afaceri generată de întreprinderile active în domeniul serviciilor din Ilfov a scăzut cu 32% în perioada 2008-2010. În anul 2012 s-au înregistrat creșteri, însă nu așa de mari ca cele din 2011.

23

Figura 5 Evoluția cifrei de afaceri a mediului de afaceri local, pe sectoare ale economiei


Cea mai mare densitate a firmelor este localizată în imediata apropiere a capitalei. O dinamică antreprenorială semnificativă este înregistrată în Voluntari (ilustrată prin numărul de IMM-uri/1.000 de locuitori, în cartogramele de mai jos), urmat de orașele Otopeni, Popești Leordeni, Afumaţi, Corbeanca, Chiajna și Bragadiru.

Cea mai mare parte a cifrei de afaceri este generată de asemenea de localităţile din jurul Bucureștiului, în special în Orașele Voluntari și Otopeni. Este interesant de observat cum accesibilitatea rutieră (spre exemplu DN1) se corelează cu dezvoltarea sectorului de IMM-uri. Pe de altă parte, ca masă economică, toţii marii agenţi economici din Ilfov sunt dispuși în imediata apropiere a capitalei.

24

Figura 6 Volumul cifrei de afaceri pe unitate administrativ teritorială Figura 7 Număr IMM-uri la 1000 de locuitori

Județul Ilfov contribuie cu 10% la PIB-ul regional și 2% la cel național (INS, 2010), valoarea PIB-ului în termeni absoluţi fiind situată la 12,862 mil lei. Astfel, din punct de vedere a contribuţiei la PIB-ul naţional, judeţul se situează pe locul 11 în topul judeţelor (Anexa 7). Această poziţie însă trebuie analizată luând în considerare faptul că judeţul Ilfov este cel mai mic judeţ din România, atât ca suprafaţă cât și ca populaţie. Din punct de vedere al PIB-ului pe locuitor, judeţul se situează pe locul 2 în ţară, după Municipiul București, înregistrând o valoare de 40.543 lei la nivelul anului 2010 (INS).

Figura 8 Rata de creștere a PIB în perioada 2005-2010

Sursa: INS Tempo (2005-2007), INS Statistica teritorială (2008-2010)

Economia judeţului a cunoscut fluctuaţii mai reduse în perioada 2005-2010, înregistrând un regres mai redus, în perioada de criză (2008-2009), faţă de alte judeţe ale ţării. În același timp, economia ilfoveană a înregistrat o rată de creștere mai scăzută decât cea a Municipiului București, tendință care se remarcă și în evoluția post-criză. Acest fapt indică o potențială creștere a decalajului de dezvoltare economică dintre județul Ilfov și Municipiul București în următoarea perioadă.

Comerțul exterior

Volumul total al exporturilor generate în judeţul Ilfov s-a dublat în perioada 2008 – 2012. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la categoriile:

Produse ale industriei chimice și ale industriilor conexe

o (9 mil EUR ↗ 203 mil EUR) Grăsimi și uleiuri animale și vegetale

o (390 mii EUR ↗ 3 mil EUR) Produse vegetale

o (24 mil EUR ↗ 157 mil EUR)

Figura 9 Evoluția balanței comerțului exterior a județului Ilfov

Balanţa comerţului exterior (importuri 3,68 mld EUR– exporturi 1,39 mld EUR) se menţine însă puternic deficitară.

Figura 10 Exporturi (FOB) – județul Ilfov, 2012

Sursa date: INS, prelucrare consultantFigura 11 Importuri (FOB) – județul Ilfov, 2012

Sursa date: INS, prelucrare consultant

27

3.2 Sectorul primar: agricultură, silvicultură i pescuitșJudeţul Ilfov este cunoscut pentru valorile ridicate ale producţiei agricole, atât vegetală cât și animală. Producţia de legume și fructe înregistrează valori mult peste media naţională. În anii recenţi sunt înregistrate scăderi în activităţile agricole pentru categoriile porcine și păsări, deși aceste sub-sectoare au încă o contribuţie importantă în sectorul primar din judeţ. Ocuparea populaţiei în agricultură s-a menţinut constantă în anii 2008-2011, la un procent de aproximativ 21%. Primul element reprezentativ, cu valori în judeţul Ilfov situate peste media naţională, este constituit de producția de legume și fructe, realizată în proporţie de 90% pe exploataţii agricole de mari dimensiuni, în scop comercial. Cel de-al doilea element este producţia animală de porcine și păsări, situată între cele mai performante subdomenii ale sectorului. De asemenea, comparativ cu restul ţării, judeţul Ilfov are o agricultură relativ performantă, cu productivitate ridicată pentru majoritatea culturilor principale, precum grâu, legume și fructe.

Fond funciarAșezat în exclusivitate în zona de câmpie, cu o altitudine între 50 și 120 m, într-o zonă optimă pentru diverse culturi agricole, judeţul Ilfov se întinde pe o suprafaţă de 1.583 km², fiind judeţul cu cea mai redusă suprafaţă din ţară (0.67%). Suprafaţa agricolă are o întindere ușor peste ponderea la nivel naţional, iar suprafaţa arabilă are valori mai ridicate decât nivelul naţional, de 95% din total.

Tabel 7 Fondul Funciar în județul Ilfov, 2012

RomâniaFond funciar2012

Suprafaţatotală (Ha)

Suprafațaagricolă

Arabilă Pășuni Fâneţe Vii și pepiniere viticole

Livezi și pepiniere pomicole

23.839.071 14.615.057 9.392.262 3.270.610 1.544.957 210.475 196.75361,31% 39,40% 13,72% 6,48% 0,88% 0,83%

IlfovFond funciar2012

Suprafaţatotală (Ha)

Suprafațaagricolă

Arabilă Pășuni Fâneţe Vii și pepiniere viticole

Livezi și pepiniere pomicole

158.328 101.581 98.390 1.869 58 681 583

64,16% 62,14% 1,18% 0,04% 0,43% 0,37%Sursa: prelucrare date Institutul Național de Statistică, 2012

În special în cazul localităţilor rurale, suprafaţa localităţii este în procent între 95-99% arabilă. Pentru livezi și pepiniere pomicole, zonele cu suprafaţa cea mai mare sunt în estul și sudul judeţului, în

localităţi precum Afumaţi, Găneasa și orașul Pantelimon, respectiv în orașul Popești-Leordeni și în Domnești. Pentru suprafeţe cultivate cu vii, trei localităţi au cel mai mare procent din suprafaţa agricolă, între 3,5-4,5%, Moara Vlăsiei, Brănești și orașul Popești-Leordeni. Acestea

reprezintă însă variaţii ușoare de la caracteristica generală a suprafeţelor fondului funciar din judeţ, dominat de suprafeţe arabile în procent foarte ridicat.

28

Performanța operatorilor economici din agricultură, evaluată prin prisma cifrei de afaceri, este în creștere și anunță premise de dezvoltare pe termen mediu și lung.

Suprafața agricolă neutilizată la nivelul județului Ilfov ocupă doar 6.8% din totalul suprafeței agricole.

Figura 12 Utilizarea terenului agricol

În 2011, fondul forestier în judeţul Ilfov era de 25,8 mii ha, iar împăduririle de 47 ha, valoare foarte redusă, dar care reprezintă aproximativ aceeași nivel cu ponderea împăduririlor la nivel naţional

3.2.1 Producția agricolă vegetală și animală

După un an foarte bun pentru cereale în 2008, cu o creștere dublă faţă de anul precedent, și o evoluţie bună în 2010, producţia de cereale a înregistrat o ușoară scădere în 2011, pe fondul unei creșteri de 24,71% la nivel naţional în același an. Producţia de legume și fructe a crescut semnificativ până în 2011, mult peste ponderile la nivel naţional (creștere cu 34,71% pentru legume faţă de 8,9% la nivel naţional și creștere cu 21,14% pentru fructe în judeţul Ilfov, faţă de 4,25% la nivel naţional). În ciuda performanţei încurajatoare în perioada 2009-2011, în 2012 producţia a scăzut din nou la nivele apropiate de cele înregistrate în 2009, pe fondul dependenţei de condiţiile meteorologice a agriculturii românești, care în continuare este slab tehnologizată.

Figura 13 Producția totală a principalelor culturi în județul Ilfov 2006-2011 (tone)

Sursa: prelucrare date INS, Anuar județean, 2011

În ceea ce privește producţia agricolă animală, toate categoriile înregistrează scăderi constante în ultimii ani, tendinţă confirmată și la nivel naţional, deși nu cu aceeași intensitate. Cea mai mare scădere este înregistrată în 2010 la categoria bovine, cu o scădere de aproximativ 50% faţă de anul precedent, pe fondul unei scăderi de doar -0.61% la nivel naţional. Scăderi constante sunt înregistrate și pentru categoria porcine, deși este unul dintre domeniile agricole clasat între primele locuri din punct de vedere al cifrei de afaceri în agricultura judeţului.

Aceeași tendinţă se observă și pentru categoria capete de păsări, care înregistrează vizibil cele mai mari valori absolute pe ansamblu în judeţ, în scădere în fiecare an.

3.2.2 Fragmentarea terenurilor si agricultura de subzistență

Conform recensământului general agricol din 2010, în judeţul Ilfov există un număr de 32.553 exploatații agricole fără personalitate juridică, dintre care majoritatea sunt exploataţii agricole

individuale (32.552) și o exploataţie este în categoria persoane fizice autorizate/ întreprinderi individuale/ întreprinderi familiale.

Exploataţiile agricole individuale acoperă 22.340,82 ha din suprafaţa agricolă utilizată, ceea ce reprezintă 36% din suprafaţa agricolă totală utilizată a judeţului. La nivel naţional, ponderea exploataţiilor agricole individuale este de 56%, reflectând o performanţă mult mai bună a judeţului Ilfov.

Dintre cele 197 de exploatații agricole cu personalitate juridică, majoritatea sunt societăţi comerciale cu capital majoritar privat (96) și doar 19 sunt societăţi/asociaţii agricole.

Pentru exploataţiile agricole cu personalitate juridică, suprafaţa medie este considerabil mai mare, cu o medie de 396,74 ha pentru societăţi/asociaţii agricole și de 277,89 ha pentru societăţi

comerciale cu capital majoritar privat. Prin comparaţie cu valorile la nivel naţional, judeţul Ilfov este mai bine clasat, suprafaţa agricolă medie pentru exploataţii cu personalitate juridică la nivel naţional fiind de 193,70 ha.

În plus, activitatea operatorilor economici din agricultură în judeţul Ilfov demonstrează un nivel mai ridicat de performanţă, suprafaţa agricolă utilizată ce revine în medie pentru o societate comercială fiind de 289,97 ha, peste media la nivel naţional, de 197,90 ha.

Exploatațiile agricole cu personalitate juridică acoperă 39.333,79 ha de suprafață agricolă utilizată, reprezentând 63.45% din suprafață agricolă utilizată a județului. Aceste date demonstrează o activitate economică performantă pentru sectorul agricol, cu două treimi din activitățile legate de agricultură desfășurate în afara cercului de agricultură de subzistență.

Cu aproape o treime din agricultura județului Ilfov desfășurându-se în regim de subzistență, județul Ilfov este însă aproape de două ori mai bine plasat față de nivelul național în delimitarea dintre agricultură în regim de subzistență și agricultură performantă.

În ceea ce privește subvenţiile primite de fermieri de la APIA, la jumătatea anului 2012, au fost solicitate subvenţii pentru 69.930 ha teren arabil, reprezentând 72% din totalul suprafeţei arabile. Din acest număr, cererile pentru suprafeţe mai mari de 50ha reprezintă 80%.

Conform Recensământului agricol din 2010 pentru judeţul Ilfov, categoria legume și pepeni este cultivată în trei tipuri de suprafeţe, respectiv în câmp, în grădini pentru comercializare și în sere și solarii. Cele mai mari suprafeţe ale acestor culturi sunt cele cultivate în câmp, pentru toate cele trei categorii, legume, pepeni și căpșuni. Pentru legume, cele mai mari suprafeţe sunt în categoria 0,5-5 ha, iar categoriile de plantaţii între 1-5 ha, ceea ce ar egala exploataţiile agricole comerciale, cumulează 34,13% din suprafaţa cultivată de legume în câmp. Pe ansamblul celor două categorii, legume cultivate în câmp și în grădini pentru comercializare, legumele cultivate pe suprafeţe de peste 1-2 ha reprezintă 93.58%, procent în care este derulată cultivarea legumelor în judeţul Ilfov, deci mult peste pragul de subzistenţă.

31

Pentru exploatațiile agricole individuale, suprafața medie se află sub media la nivel național, aceasta având o medie de 0,78 ha față de 2.02 ha la nivel național.

Suprafața agricolă deținută în asociere este doar în procent de 12,16%.

Pentru categoria cerealelor pentru boabe, culturile de grâu și porumb sunt cele mai bine reprezentate la nivel de judeţ, de 19.320,3 ha pentru grâu (reprezentând 33.80% din suprafaţa agricolă utilizată de teren arabil) și 8.125,95 ha pentru porumb (reprezentând 14.22% din suprafaţa agricolă).

Suprafețe importante de teren arabil din Ilfov sunt acoperite de culturi de floarea soarelui și rapiță. Floarea soarelui ocupă 14,75% din suprafaţa cultivată utilizată de teren arabil, iar 84,80% este cultivată în plantaţii de peste 100 ha. Rapiţa ocupă un procent de 11,68% din

suprafaţa totală și, de asemenea, este cultivată în procent ridicat, de 96,06%, pe suprafeţe de peste 100 ha.

Pentru plantaţiile pomicole, cultivarea pe plantaţii de peste 5 ha, norma pentru exploataţii agricole comerciale de pomi, ocupă un procent de 86,53% din total.

În ceea ce privește irigarea suprafețelor agricole în judeţul Ilfov, discrepanţele între suprafeţele amenajate pentru irigat și suprafeţele efectiv irigate în perioada 2009-2020 (conform Recensământului agricol 2010 în judeţul Ilfov) apar, în special în cazul terenurilor deţinute de către institutele/staţiunile de cercetare, unităţi școlare cu profil agricol. Acestea din urmă au irigat doar jumătate din suprafaţa amenajată, în condiţiile în care 66% din suprafaţa amenajată pentru irigat din judeţ se află în proprietatea acestor institute.

3.2.3 Sectorul agricultură și industrie alimentară în economia județului

Conform datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în anul 2011 sectorul agricultură, silvicultură și pescuit a reprezentat 1,70% din numărul de firme din judeţ, a angajat 1,66% din salariaţi și a participat la cifra de afaceri a judeţului cu 1,14%.

Tabel 8 Domeniu agricultură – număr de firme, număr de salariați și cifra de afaceri

Teritoriu de

referințăSector economic

Numărul de firme

Pondere în total

Numărul mediu de

salariați cu contract de

muncă

Pondere în total

Cifra de afaceriPonder

e în total

IlfovAgricultură,

silvicultură și pescuit227 1,70% 2.168 1,66%

709.230.3091,14%

Total economie 13.374 130.592 62.153.049.422Regiunea

BIAgricultură,

silvicultură și pescuit795 0.74% 24.711 2.07% 5.866.329.077 1.25%

Total economie 107.221 1.195.269 470.888.813.290

RomâniaAgricultură,

silvicultură și pescuit14.630 3.28% 120.104 2.93% 34.490.396.205 3.22%

Total economie 446.037 4.094.111 1.069.912.644.995Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2012

32

Culturile de grâu sunt administrate într-un procent foarte ridicat în regim de asociere sau de companii, pe suprafețe mari, de peste 100 ha.

Culturile de legume și fructe se fac pe suprafețe mari, cu scop comercial, în procent de peste 90%. .’’’.

În ceea ce privește numărul de firme, sectorul agricultură este ușor peste media regiunii, dar aproape la jumătatea ponderii sectorului la nivel naţional. Sub media naţională sunt și cifra de afaceri și numărul de salariaţi.

Tabel 9 Evoluție domeniul agricultură, silvicultură și pescuit

Agricultură, silvicultură și pescuit

2008 2009 2010 2011 2012

Număr firme 206 197 210 216 227Număr de salariaţi 4.044 2.899 2.474 2.541 2.168

Cifra de afaceri (RON) 625.922.106 666.379.069 524.561.507

635.773.749

709.230.309


În ceea ce privește activitatea antreprenorială pe sub-sectoare ale agriculturii, conform datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) pentru anul 2011, cel mai mare număr de firme înregistrat în 2011 este pentru codurile CAEN 113 – Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor (220) și codul CAEN 147 – Creșterea păsărilor (189).

În ceea ce privește cultivarea legumelor, cea mai mare cifră de afaceri cumulată a întreprinderilor din domeniu se înregistrează în localităţile Popești-Leordeni, Mogoșoaia și Chitila, restul având valori mult mai reduse ale cifrei de afaceri.

O componentă importantă în activitatea agricolă este existenţa de grupuri de producători, spații de depozitare și unități de procesare. Toate aceste componente contribuie la formarea grupului valoric pentru produse agricole performante și o industrie agroalimentară în dezvoltare. În judeţul Ilfov au fost oficial identificate de către MADR7 două grupuri de producători, S.C. Grupul de Producători Cereal GAIC-KAISER din comuna Jilava, pentru culturi de cereale și plante oleaginoase și al doilea grup de producători pentru culturi de legume - Cooperativa Agroecologică 2002 din comuna Vidra.

În contextul proximităţii Municipiului București și a cererii de produse proaspete, componenta de depozitare produse agricole joacă un rol important. În judeţul Ilfov a fost identificat un număr de 40 de operatori economici autorizaţi pentru depozitare, însumând o capacitate de depozitare de 102.790 tone8.

Cercetare și dezvoltare în sectorul agricol

7 Pentru mai multe informaţii a se vedea adresa http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/grupuri-producatori/grupurile-producatorilor-recunoscute-07.06.2013.pdf.8 Conform date MADR, a se vedea mai multe informaţii la adresa http://old.madr.ro/pages/depozite/ilfov-depozite-autorizate-2012.pdf.

33

Deși încă din 2009 s-au înregistrat scăderi ale numărului de firme, dar mai ales a numărului de angajați (scădere cu 28.31% față de 2008), cifra de afaceri a continuat să crească, ceea ce înseamnă o creștere a productivității muncii.

http://old.madr.ro/pages/depozite/ilfov-depozite-autorizate-2012.pdf

http://old.madr.ro/pages/depozite/ilfov-depozite-autorizate-2012.pdf

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/grupuri-producatori/grupurile-producatorilor-recunoscute-07.06.2013.pdf

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/grupuri-producatori/grupurile-producatorilor-recunoscute-07.06.2013.pdf

Dezvoltarea și creșterea performanţei sectorului agricol, în special când există o evoluţie pozitivă pentru sectoare precum cultivarea legumelor și fructelor, creșterea animalelor și păsărilor, are nevoie să se bazeze pe reprezentanţi activi ai mediului de cercetare. În judeţul Ilfov această componentă este acoperită de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură și Floricultură Vidra (ICDLF), de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriţie Animală Balotești (INCD-IBNA) și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Bovine Balotești (ICDCB). Aceste institute implementează proiecte de cercetare, cu impact atât asupra agriculturii în judeţul Ilfov, cât și la nivel naţional.

Producţia performantă a diverselor culturi și implicarea actorilor din domeniu duce la diverse parteneriate pentru cercetare dezvoltare în agricultură. Un caz recent este acordul semnat între Universitatea de Ştiinţe Agronomice și Medicină Veterinară din București și Academia Chineză de Ştiinţe Agricole din Beijing. Scopul acordului este de a realiza un Parc Ştiinţific și Tehnologic Româno-Chinez la Ferma Didactică Moara Domnească, activ în domeniile agricultură și industrie agroalimentară, energii regenerabile și protecţia mediului.

Activitatea de CDI din sectorul agricol desfășurată de institutele de cercetare mai sus menţionate este complementată de activitatea agenţilor privaţi cu activitate CDI. Menţionăm, cu titlu de exemplu, Centrul de Cercetare al firmei Pioneer, din Afumaţi, sau Institutul de Cercetare și Producţie pentru Creșterea Porcinelor Periș/ Romsuintest Periș SA.

3.3 Sectorul secundar: industrie i construcș ții Sectorul industriei și construcţiilor este mai puţin dezvoltat în judeţul Ilfov, comparativ cu nivelul naţional, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri a întreprinderilor din domeniu, cât și al salariaţilor angajaţi de acestea. Per total, cea mai mare parte a întreprinderilor ilfovene din industrie și construcţii activează în domenii de tehnologie joasă sau medie joasă (94%), această proporţie fiind similară celei înregistrate și la nivel naţional.

Aproape două treimi (66,4%) din cifra de afaceri generată în acest sector provine din industria alimentară, a băuturilor și tutunului și din construcţii. Aceste două sub-sectoare economice stau și în topul celor mai mari angajatori din judeţ (vezi tabelul de mai jos), deși din punct de vedere al numărului de firme, domeniul construcţiilor îl depășește cu mult pe cel al industriei alimentare, fiind astfel caracterizat de întreprinderi de dimensiuni mai mici.

Tabel 10 Topul sub-sectoarelor industriale cele mai dezvoltate din județul Ilfov

Subsector în cadrul sectorului de industrie și construcţii

Cifra de afaceri(lei)

Număr de întreprinderi

Număr de salariaţi

34

Industria alimentară, a băuturilor și tutunului 4.698.178.967 232 10.497Construcţii 3.143.490.179 1.243 10.136Cauciuc,mase plastice și alte produse din minerale nemetalice

1.069.562.194 190 3.128

Mașini-utilaje 618.600.827 29 1.764Construcţii metalice 608.038.632 124 1.601Industria textilă și a îmbrăcămintei 305.773.952 122 2.919Industria farmaceutică 249.555.920 14 1.053Tipărire 223.161.888 59 887Industria mobilei 189.969.188 60 1.274Industria chimică și petrochimică 169.091.617 28 384Alte sub-sectoare industriale (ce generează o cifră de afaceri mai mică de 140 mil lei fiecare) 539.024.920 234 2.583

Industrie și construcții (TOTAL) 11.814.448.284 2.335 36.226Sursa: ONRC (2012), prelucrare autor

Legendă Locul I Locul II Locul III

Industria alimentară, a băuturilor și a tutunului este dominată de prezenţa Coca Cola HBC în Voluntari, agent economic aflat pe locul 6 în topul celor mai mari firme din Ilfov din punct de vedere al cifrei de afaceri (vezi anexa 10), având o cifra de afaceri de 1,7 mld lei. O altă întreprindere, din industria tutunului, însă având activitate de comerţ în acest sector, este Philip Morris (locul 2 în topul celor mai mari firme din Ilfov), fiind localizată în Otopeni și având o cifră de afaceri de 2.7 mld lei.

Sectorul de construcții este caracterizat de o puternică fragmentare, fiind reprezentat de un număr mare de întreprinderi (1.243 firme), însă de o mărime relativ scăzută și fără prezenţa unor agenţi cu o mărime semnificativă.

Industria textilă și a îmbrăcămintei se situează în top trei industrii în ceea ce privește numărul de salariaţi. Acest sector este reprezentat în cea mai mare parte de IMM-uri, cel mai bine reprezentat sub-domeniu fiind industria încălţămintei (din punct de vedere al cifrei de afaceri) și confecţii textile (din punct de vedere al numărului de întreprinderi). Cea mai mare aglomerare de întreprinderi din acest sector este înregistrată în Jilava (19 întreprinderi, 100 milioane lei cifra de afaceri, aproximativ 800 de angajaţi), alte localităţi ilfovene având indicatori mult inferiori la aceste categorii.

3.4 Sectorul terțiar: servicii Sectorul de servicii din judeţul Ilfov este dominat de activităţile ce ţin de comerț cu ridicata și amănuntul, întreprinderile active în acest sub-sector generând 80% din totalul cifrei de afaceri generată în sectorul terţiar în judeţ și cumulând aproape jumătate din întreprinderile axate pe servicii. Această pondere este mult superioară nivelului naţional, unde activităţile de comerţ se situează, de asemenea, pe locul I, având însă o pondere de 56% din cifra de afaceri a sectorului terţiar.

Tabel 11 Topul subsectoarelor economice din domeniul terțiar

Subsector în cadrul serviciilor Număr de Cifra de afaceri (lei) Număr de

35

salariați firmeServicii - TOTAL 92.198 49.629.370.829 10.812Comerţ cu ridicata și cu amănuntul 43.770 38.951.352.981 5.401Transporturi terestre și depozitare 10.929 3.108.335.454 1.108Transporturi pe apă și aeriene 2.351 1.169.365.417 17Finanţe asigurări 1.054 1.129.890.902 121Tranzacţii imobiliare, peisagistică, închiriere și leasing 3.853 968.360.508 639

Arhitectură și inginerie 2.958 940.355.148 264Spectacole, cultură, recreere 2.541 472.671.023 147Tehnologia informaţiei și telecomunicaţii 1.913 468.852.083 328Cercetare-dezvoltare 2.103 370.107.950 26Management și consultanţă în management 1.113 354.451.973 612Distribuţia apei, salubritate, deșeuri 1.567 320.190.018 123Turism 3.375 249.553.838 457Poștă-curierat 2.450 21.6345.042 19Producţie și difuzare cinema, video și audio 704 206.263.754 121Publicitate, studierea pieţei și alte activităţi 917 187.963.338 387Servicii - Investigaţii și protecţie 5.497 156.040.597 63Alte subsectoare de servicii (ce generează o cifră de afaceri mai mică de 160 mil lei) 4.504 329.982.473 761


Legendă Locul I Locul II Locul III

O astfel de compoziţie a sectorului de servicii ar putea fi explicată de proximitatea unei mari pieţe de desfacere, reprezentată de București, ceea ce reprezintă un context propice pentru activităţile de comerţ. Acest domeniu, însă, este în mod particular sensibil la fluctuaţii de piaţă și a înregistrat un declin sever, de 29% din cifra de afaceri între 2008 și 2009, din 2011 revenind pe un trend ascendent.

Subsectorul serviciilor de transporturi terestre și depozitare este dominat de întreprinderile active în domeniul logistic, cumulând 3,108 mld lei cifră de afaceri (2012). Cei mai mari jucători sunt situaţi la ieșirea din București, de-a lungul autostrăzii A1, în gruparea de parcuri logistice de pe teritoriul comunelor Dragomirești Vale și Chiajna (DSV Solutions, Tibbett Logistics, Tibbett Retail Services etc.). O aglomerare importantă este, cum era de așteptat, în Otopeni, în proximitatea aeroportului și a șoselei de centură (DHL Logistics, Express Interfracht Romania, Cardo Partner Expediţii, Karl Heinz Dietrich International Expedition etc.). Alte depozite logistice semnificative se mai regăsesc, tot de-a lungul șoselei de centură în special în vestul capitalei (ex. Olteni, Domnești) dar și în est (ex. Voluntari) sau în proximitatea DN 1 (ex. Corbeanca).

36

Figura 14 Aglomerare de spații de depozitare și de logistică de-a lungul A1 (localitățile din Dragomirești Vale și Chiajna)

Sursa: captura Google Maps, 2013

Se remarcă, în schimb, o dezvoltare neconcordantă a spaţiilor logistice, fără o planificare urbanistică adecvată, ceea ce duce la fărâmiţarea terenului agricol și un necesar de utilităţi și infrastructură rutieră suplimentară. Dezvoltarea logistică pare una condusă exclusiv de mediul privat și pe baza unor decizii de locaţie influenţate de accesibilitate și conectivitate date de principalele axe de transport.

Cât despre întreprinderile active în domeniul serviciilor de investigații și protecție, care în prezent se situează pe locul 3 în topul sub-sectoarelor de servicii cu cei mai mulţi angajaţi, acestea au înregistrat o dublare a cifrei de afaceri din 2008 în 2012 (de la 84 mil lei la 170 mil lei), precum și o dublare a numărului de angajaţi. Trebuie menţionat faptul că acest tip de întreprinderi își desfășoară în mare parte activitatea în București, figurând doar formal în evidenţa ONRC în localităţi ale judeţului Ilfov.

3.5 Analiza inter-sectorială – studii de cazDe vreme ce analiza de mai sus s-a centrat pe identificarea și analiza sub-sectoarelor din economia ilfoveană ce cuprind cel mai mare nivel al numărului de angajaţi, al cifrei de afaceri sau al numărului de firme, secţiunea curentă are ca scop identificarea domeniilor care sunt mai bine reprezentate la nivel judeţean relativ la nivelul naţional, din punct de vedere al numărului de angajaţi.

Calculul indicelui de specializare a scos în evidenţă domeniile prezentate în tabelul 12, valoarea indicelui reprezentând de câte ori este mai bine reprezentat sectorul respectiv în judeţ, faţă de nivel ulnaţional. Analiza primelor patru domenii listate, realizată în cele ce urmează, ia în calcul atât sub-sectoarele respective, cât și alte domenii de activitate direct conectate de acestea.

37

Tabel 12 Indicele de specializare9 pentru județul Ilfov

Sub-sector Nr de salariați din județ pe sub-sector

% din total

Nr salariați din România pe sub-sector

% din total

Indicele de specializare

1 Servicii - Transporturi pe apă și aeriene 2.351 1,80% 6.211 0,15% 11,87

2 Servicii - Cercetare-dezvoltare 2.103 1,61% 12.155 0,30% 5,423 Industria prelucrătoare -

farmaceutică 1.053 0,81% 8.235 0,20% 4,014 Servicii - Spectacole, cultură,

recreere 2.541 1,95% 33.983 0,83% 2,345 Servicii - Producţie și difuzare

cinema, video și audio 704 0,54% 9.819 0,24% 2,256 Industria alimentară, a

băuturilor și tutunului 10.497 8,04% 176.668 4,32% 1,867 Servicii - Poștă-curierat 2.450 1,88% 43.125 1,05% 1,788 Industria prelucrătoare - tipărire 887 0,68% 16.435 0,40% 1699 Servicii - Tranzacţii imobiliare,

peisagistică, închiriere și leasing 3.853 2,95% 75.743 1,85% 1,5910 Servicii - Investigaţii și protecţie 5.497 4,21% 110.144 2,69% 1,5611 Servicii - Arhitectură și inginerie 2.958 2,27% 61.417 1,50% 1,5112

Servicii - Comerţ cu ridicata și cu amănuntul 43.770 33,52% 924.143 22,57% 1,48


Notă: culoarea albastru reprezintă sectoare industriale sau de servicii intensiv bazate pe tehnologie/cunoaștere, iar culoarea galben reprezintă sectoare industriale sau de servicii puțin axate pe tehnologie/cunoaștere.

Industria farmaceutică Sectorul farmaceutic ia în calcul atât întreprinderi active în fabricarea produselor și preparatelor farmaceutice (clasa CAEN 21), cât și comerţul cu produse farmaceutice (codurile CAEN 4646 și 4773). Întreprinderile active în aceste domenii în judeţul Ilfov cumulează 5.4 mld lei în cifra de afaceri, ceea ce reprezintă 15% din cifra generată la nivel naţional pe aceste sub-sectoare (36,4 mld).

În ceea ce privește fabricarea produselor și preparatelor farmaceutice, judeţul Ilfov se situează pe locul 3 în ţară (după Iași și Mureș la fabricarea produselor farmaceutice de bază) și pe locul 4 la fabricarea preparatelor farmaceutice. Trebuie însă menţionat faptul că această industrie manifestă o concentrare puternică, Ilfovul împreună cu municipiul București și judeţele Cluj, Brașov, Mureș și Iași cumulând împreună aproape 90% din cifra de afaceri generată de acest sector în ţară.

9 Indicele de specializare este utilizat pentru a arata domeniile de activitate în care județul este mai dezvoltat relativ la nivelul național, pe baza numărului de salariați din domeniul respectiv. Modalitatea de calcul presupune raportarea ponderii numărului de salariați din total salariați ai domeniului respectiv la nivel județean cu raportul număr de salariați / total salariați la nivel național. Domeniile de specializare relevante se consideră a fi cele ce depășesc un indice de specializare mai mare decât 1.

38

Ca întreprinderi active în acest sector menţionăm Rompharm și Biotehnos, localizate în Otopeni, dar și Romvac Company, lider pe piaţa românească a producătorilor de produse biologice și medicamente de uz veterinar. În ceea ce privește comerţul cu produse farmaceutice, judeţul Ilfov se situează pe locul doi în ţară, după Municipiul București, Regiunea București Ilfov cumulând peste 71% din acest sector. Se remarcă o aglomerare a întreprinderilor cu activitate în comerţul cu produse farmaceutice în localităţile Mogoșoaia și Măgurele. Companii precum Mediplus Exim, Sensiblu și A.D.M. Farm, active în acest domeniu, se situează în topul celor mai puternice întreprinderi din judeţ. Tabel 13 Top 10 întreprinderi din sectorul farmaceutic din județul Ilfov

CAEN Întreprindere Localitate Cifra de afaceri (lei)Loc în topul

firmelor ilfovene4646 MEDIPLUS EXIM SRL Mogoșoaia 2.700.529.658 Locul 14773 SENSIBLU SRL Mogoșoaia 920.786.955 Locul 94646 A.D.M. FARM SRL Pantelimon 781.828.812 Locul 104773 GENERAL TRADE PHARM SRL Măgurele 190.423.351 ..4646 A&D PHARMA MARKETING & SALES

SERVICES SRLMogoșoaia 148.175.571 ..

4773 GENERAL CONCEPT PHARM SRL Măgurele 104.662.108 ..2110 ROMPHARM COMPANY Otopeni 84.427.664 ..2110 BIOTEHNOS SA Otopeni 68.178.204 ..2120 ROMVAC COMPANY S A Voluntari 37.490.359 ..4773 BELLADONNA CONCEPT PHARM SRL Măgurele 35.253.796 ..

Sursa: date Agenția Națională de Administrare Fiscală (2011)

Ca evoluţie, sectorul farmaceutic a cunoscut o creștere remarcabilă în ultimii 4 ani, cifra de afaceri dublându-se atât pentru sectorul de producţie (de la 115 mil lei la 222 mil lei), cât și pentru cel de comerţ specializat (de la 2,7 mld lei la 5,4 mld lei). În schimb, în anul 2012, cifra de afaceri a comerţului a înregistrat scăderi (doar 4,4 mld lei), iar cea a producţiei a crescut la 250 mil lei.

Figura 15 Evoluția sectorului farmaceutic (producție și comerț specializat) în perioada 2008-2012


39

Industria cinematografică Industria cinematografică are o veche tradiţie în judeţul Ilfov, în special datorită Studiourilor Buftea, ce au fost date în folosinţă încă din 1957. După mai bine de 50 de ani de proprietate și exploatare publică, studiourile au fost achiziţionate de compania MediaPro în 1998, activitatea de producţie cinematografică fiind reluată începând cu anul 2000. Studiourile MediaPro se prezintă a fi cele mai mari și vechi studiouri cinematografice din sud estul Europei, aici fiind turnate mai bine de 600 de producţii naţionale și internaţionale10. La acestea se adaugă și studiourile Castel Film din Izvorani, comuna Ciolpani, situate pe malul lacului Snagov. Industria cinematografică din România este un sector economic puternic concentrat în Regiunea București Ilfov, ce cumulează 94% din cifra de afaceri generată de acest sector11. Trebuie însă subliniat că industria cinematografică din Ilfov este strâns legată și interconectată de municipiul București, analiza celor două neputând a fi realizată separat. Întreprinderile din grupul MediaPro își desfășoară activitatea atât la studiourile din Buftea, cât și în sediile din București, Castel Film deţine studiourile de producţie și își desfășoară activitatea în Ilfov, însă este înregistrat, ca sediu social, în București.

Tabel 14 Industria cinematograficăTeritoriu de

referințăNumăr de

firme% din total

naționalNumăr de salariați

% din total național

Cifra de afaceri % din total național

Ilfov 116 8% 664 13% 204.841.664 16%Municipiul București

935 61% 3.211 65% 996.058.276 76%

Alte județe 474 31% 1.075 22% 109.287.505 8%Romania - total 1.525 100% 4.950 100% 1.310.187.445 100%


O analiză bazată exclusiv pe segmentele de producţie, post-producţie și distribuţie relevă o pondere și mai mare a întreprinderilor înregistrate în Ilfov (de 17% din volumul naţional). În judeţ, însă, sunt mai puţin sau deloc reprezentate activităţile de proiecţie cinematografică, înregistrări audio și activităţi de editare muzicală.

Figura 16 Evoluția industriei cinematografice (clasa CAEN 59) în perioada 2008-2012


10 http://en.wikipedia.org/wiki/MediaPro_Studios#2000s.11 Pentru calcul a fost luată în considerare clasa de coduri CAEN 59 Activităţi de producţie cinematografică, video și de programe de televiziune; înregistrări audio și activităţi de editare muzicală, date ONRC, 2011.

40

http://en.wikipedia.org/wiki/MediaPro_Studios#2000s

Așa cum indica raportul lansat în 2011 de către KPMG “Extreme Light Infrastructure: A Growth Engine for Romania”, orașul Măgurele poate deveni un cluster high-tech capabil să influențeze semnificativ întreaga regiune.

Activitatea de cercetare – dezvoltare

Judeţul Ilfov se remarcă printr-o prezenţă extinsă a agenţilor economici având cercetarea-dezvoltarea ca domeniu principal de activitate. Este important de precizat faptul că activităţi de cercetare-dezvoltare se pot regăsi în mult mai multe întreprinderi, sub formă de departamente specializate, însă această analiză îi relevă pe acei agenţi economici care au domeniul de cercetare și dezvoltare drept activitate economică principală (CAEN principal).

Tabel 15 Topul organizațiilor cu activitate în domeniul CDI din județul Ilfov

Nr. Cod CAEN

Organizația Localitatea Cifra de afaceri (lei)

1 7219 INCD pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei

Măgurele 140.852.527

2 7219 Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiaţiei


3 7219 INCD pentru Microtehnologie Voluntari 27.222.9744 7219 Institutul Naţional de Cercetare

Dezvoltare pentru OptoelectronicăMăgurele 19.020.843

5 7219 Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului


6 7219 Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare

Pantelimon 6.504.835

7 7219 Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor

Măgurele 4.439.843

8 7219 SC OPTOELECTRONICA 2001 SA Măgurele 2.169.9269 7219 SC QUATRO PRODCOM SRL Pantelimon 2.156.861

10 7219 SC IBCO ENERG SRL Mogoșoaia 1.737.220Sursa: date Agenția Națională de Administrare Fiscală (2011)

În funcţie de volumul cifrei de afaceri, se distinge o concentrare de actori importanţi în orașul Măgurele, unde atât Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, cât și Institutul Naţional de Fizica Laserelor, Plasmei și Radiaţiei, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronică și Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor desfășoară o activitate intensă. Mai mult, având ca bază vitalitatea sectorului de cercetare și dezvoltare și gradul ridicat de specializare pentru activităţile desfășurate, orașul Măgurele va fi gazda proiectului ELI-NP (Extreme Light Infrastructure–Nuclear Physics), un proiect știinţific și tehnologic major pentru România și pentru comunitatea internaţională.

41

În ceea ce privește numărul firmelor care activează în domeniul de cercetare-dezvoltare, judeţul Ilfov ocupă locul 6 la nivel naţional după București, Cluj, Iași, Timiș și Brașov, acestea cumulând peste 80% din acest sector. Raportat la numărul de angajaţi ai acestui domeniu, judeţul Ilfov se clasează pe locul 2 cu 1986 de salariaţi, după Municipiul București, unde există 7.123 persoane care activează in cercetare-dezvoltare, cele două adunând peste 73% din forţa de muncă angajată de acest segment de agenţi economici. De asemenea, judeţul Ilfov ocupă locul 2 la nivel naţional după București și în ceea ce privește cifra de afaceri a acestui sector, împreună cumulând peste 75% din totalul cifrei de afaceri din România.

Ca evoluţie în timp, în perioada 2008-2011 se remarcă la nivel naţional o scădere a numărului de firme din acest sector, trend descendent regăsit și la nivelul judeţului Ilfov. În anul 2011 se observă o ușoară revenire a numărului de agenţi economici din cercetare-dezvoltare, faţă de 2010, atât la nivelul judeţului Ilfov, cât și la nivel naţional.

În ceea ce privește numărul de salariaţi și cifra de afaceri din acest domeniu, evoluţia în timp a sectorului de cercetare-dezvoltare în perioada 2008-2011 este asemănătoare cu cea din perspectiva numărului de firme active în domeniu, după cum se poate observa în tabelul de mai jos. Astfel, se remarcă o revenire la nivelul anului 2011 faţă de anul precedent, însă departe de a ajunge la nivelul anului 2008 încă.

Tabel 16 Evoluția numărului de salariați și a cifrei de afaceri a agenților economici cu activitate principală de CDI în perioada 2008-2011

Teritoriu de referință 2008 2009 2010 2011Număr de salariați

Ilfov 2.124 1.988 2.008 1.986Municipiul București 9.227 7.808 7.553 7.123Romania 16.248 12.859 13.293 12.412

Cifra de afaceriIlfov 331.209.551 257.356.818 279.781.100 282.810.418Municipiul București 994.418.094 755.066.153 783.070.123 784.424.091Romania 1.725.491.2060 1.293.206.90

01.404.429.554 1.417.961.259

Sursa: date Agenția Națională de Administrare Fiscală (2011)

42

3.6 Forţa de muncă

Resursele de muncă ale judeţului constituie 70,5%, respectiv 232.500 persoane12. Din punct de vedere al actorilor economici, resursele de muncă reprezintă baza din care se evaluează capitalul uman – viitorii posibili angajaţi. Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2011, 165.200 persoane reprezentau populaţia activă civilă, dintre care 162.500 erau ocupaţi (au desfășurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii) și 2.700 erau șomeri.

Sursa: Institutul Național de statistică, 2011 (calculele consultantului)

În anul 2011, populaţia ocupată din Ilfov avea următoarea distribuţie pe sectoare de activitate:

12 Aceste persoane reprezintă populaţia în vârstă de muncă (între 15 ani și 59 ani pentru femei/64 ani pentru bărbaţi), precum și persoanele sub și peste vârsta de muncă, dar care se află în activitate (elevi de 14 ani care muncesc cu jumătate de normă sau sezonier, pensionari care încă au serviciu etc.).

43

Figura 17 Structura resurselor de muncă în total populație, județul Ilfov

Figura 18 Distribuția forței de muncă pe principalele sectoare de activitate

Sursa: Institutul Național de Statistică, 2013

Se remarcă o pondere mai scăzută a persoanelor ocupate în agricultură faţă de nivelul naţional. În perioada 2008 – 2011 procentul a fost în creștere, pe fondul crizei economice ce a afectat în special sectorul terţiar în România. În 2011, 34.000 de persoane își obţineau principala sursă de venit din sectorul primar.

În ceea ce privește sectorul de industrie și construcţii, judeţul Ilfov înregistrează o pondere relativ asemănătoare cu cea naţională. O pondere mai ridicată faţă de media naţională se înregistrează în servicii și comerţ (54% faţă de 44% media la nivel de ţară).

44

3.7 Analiza SWOT a economiei judeţului IlfovPuncte tari Puncte slabe Accesibilitate ridicată, în special în ceea

ce privește transportul rutier și aerian;

Infrastructură de CDI dezvoltată, pe domenii variate de activitate;

Calitatea vieţii relativ ridicată și în creștere, ceea ce sprijină retenţia și atragerea de forţă de muncă de înaltă calificare în judeţ;

Specializare în creștere în domenii de servicii intensive în cunoaștere;

Acces la un bazin de forţă de muncă extins;

Agricultură intensivă, cu o productivitate ridicată.

Structuri de sprijin ale afacerilor relativ slab dezvoltate;

Management defectuos al terenurilor (evidenţa terenurilor, clarificarea drepturilor de proprietate, dotarea cu utilităţi și facilităţi etc.) ceea ce a dus la localizarea unor agenţi economici în alte judeţe;

Probleme de mobilitate și accesibilitate a forţei de muncă, ceea ce duce la costuri ridicate de timp și carburant și descurajează localizarea agenţilor economici în judeţ;

Neutilizarea la potenţial maxim a reţelei de transport feroviar, dar și rutier (ex. șoseaua de centură), ce ar crește considerabil atractivitatea către agenţii economici.

Oportunități Amenințări Mediul academic și de CDI din

București, ceea ce creează condiţiile propice pentru dezvoltarea activităţilor de transfer tehnologic și de CDI;

Sistemul universitar din București creează premizele formării calificate a forţei de muncă din Ilfov;

Prezenţa unor proiecte strategice prioritare pentru guvernul român în cadrul judeţului (ex. dezvoltarea de infrastructură de CDI de la Măgurele, nodul inter-modal de la Moara Vlăsiei);

Interes investiţional internaţional (ex. investiţii chineze, ș.a.);

Oportunităţi de finanţare pe viitor axate pe dezvoltarea mediului de afaceri și CDI.;

Concentrarea activităţii economice în București și dispunerea în judeţul Ilfov doar a punctelor de lucru, limitând beneficiile locale;

Ineficienţa comunicării și colaborării cu București, ceea ce trenează rezolvarea unor probleme cu impact bilateral semnificativ (ex legat de mobilitate și accesibilitate);

Dependenţa de sprijinul și angajamentul autorităţilor centrale în rezolvarea unor probleme cu impact major în judeţ (ex. valorificarea economică a reţelei feroviare de centură, și multe altele);

Lipsa finanţărilor, pe perioada următoare de programare, pentru utilităţi și facilităţi, ceea ce va presupune o povară în plus pentru bugetele locale în a asigura astfel de servicii pentru atragerea și retenţia agenţilor economici;

45

Proximitatea pieţei de desfacere reprezentată de București pentru produse perisabile vegetale sau de provenienţă animală.

Competiţia cu alte zone de interes pentru investitori (ex. Ploiești, Giurgiu etc.) și cu o accesibilitate în creștere faţă de București, având în vedere dezvoltarea reţelei de autostrăzi.

46

CAPITOLUL 4 – Potenţialul turistic al judeţului Ilfov

Turismul judeţului Ilfov este caracterizat de o mare diversitate de situri de patrimoniu natural și construit, ce pot constitui oportunităţi de petrecere a timpului liber și activităţi de agrement. Oportunitatea dezvoltării acestui sector este una deosebit de ridicată, dat fiind bazinul mare de atracţie de potenţiali vizitatori, atât rezidenţi ai orașelor la depărtare de mai puţin de 1 oră de mers cu mașina (București în primul rând, dar și Ploiești sau Pitești), cât și ca experienţă turistică suplimentară pentru turiștii străini ce vizitează capitala.

Următoarele secţiuni includ o trecere în revistă a principalelor obiective turistice și de agrement din judeţ, o scurtă analiză a zonelor de interes și a fluxurilor turistice, urmată de o analiză SWOT a sectorului turistic ilfovean.

4.1 Atracții turistice/de agrement

Situri naturale

Siturile naturale, reprezentând cel mai important potenţial turistic din judeţ, se situează în partea de nord, fiind strâns legate de lacurile formate ca limane de-a lungul râului Ialomiţa și afluenţilor acestuia, precum și pădurile – rămășiţe din Codrul Vlăsiei. Dintre acestea menţionăm:

Aria naturală protejată Snagov

Lacul Snagov este un liman fluvial al râului Ialomiţa, desfășurându-se pe aproximativ 16 km între localităţile Şanţu, Florești și Tâncăbești. Din suprafaţa sa de aproximativ 600 ha, 100 ha au fost desemnate arie naturală protejată din anul 2000. Lacul se remarcă printr-o bogată vegetaţie de stuf, papură și nuferi, precum și faună piscicolă (plătica, crap, biban, somn, știucă, roșioara și două specii de guvizi). Alături de lac, Pădurea Snagov are caracter de rezervaţie naturală pentru protecţia și conservarea unor specii răspândite pe o suprafaţă de 1470 ha.

Lacul Snagov este cel mai dezvoltat – dar și ameninţat – din punct de vedere al activităţilor de agrement. Pe suprafaţa lacului se practică foarte multe sporturi nautice. Tot în jurul lacului Snagov se concentrează cele mai multe complexuri de servicii turistice și de agrement (Astoria, Artha Park etc.) dar și cea mai mare dezvoltare imobiliară.

Situl Natura 2000 Grădiștea – Căldărușani – Dridu

Zona Grădiștea-Căldărușani-Dridu a fost declarată Sit Natura 2000, arie de protecţie specială avifaunistică începând cu anul 2007. Suprafaţa protejată de 6.442 ha13 se întinde în patru comune din judeţul Ilfov (Grădiștea, Gruiu, Nuci și Moara Vlăsiei) și două din judeţul Ialomiţa. Zona respectivă

13 http://natura2000.mmediu.ro/site/268/rospa0044.html.

47

http://natura2000.mmediu.ro/site/268/rospa0044.html

cuprinde mai multe tipuri de habitat (acvatic, pădure, pajiște) remarcându-se în special prin diversitatea speciilor de păsări.

Situl Natura 2000 Scroviștea

Zona Pădurii Scroviștea, cuprinzând și o parte din Lacul Mânăstirii, ocupă o suprafaţă de 3.391 ha14, situate în principal în comunele Periș și Ciolpani. Ca și zona Grădiștea, se remarcă mai multe tipuri de habitate (acvatic, pădure, pajiște).

Situl Natura 2000 Lacul și pădurea Cernica

Lacul și Pădurea Cernica au fost declarate situri de importanţă comunitară și arie de protecţie specială avifaunistică în 2011. La siturile naturale protejate menţionate se adaugă și alte lacuri unde se desfășoară în prezent activităţi de pescuit (Boltașu, Chitila, Balotești – Fieni, Săftica, Brănești, ș.a.).

Toate zonele mai sus menţionate se pretează la activităţi de agrement (plimbări cu barca, caiacul, observarea florei și a faunei, popasuri în natură, pescuit, ș.a.), fiind însă extrem de importante amenajările necesare precum și controlul din partea autorităţilor, pentru a diminua impactul negativ asupra mediului.

Situri de patrimoniu construit

Palatul brâncovenesc de la Mogoșoaia a fost ridicat de domnitorul Constantin Brâncoveanu, ca o reședinţă demnă de rangul său, construcţia fiind terminată la 20 septembrie 1702. Moșia de la Mogoșoaia a fost cumpărată în anul 1911 de către Marta și George Valentin Bibescu. Marta Bibescu a restaurat Palatul cu o echipă de mașteri italieni în anul 1912. Palatul Brâncovenesc este monument istoric cu valoare

internaţională, aici putând fi admirate elementele de bază ale stilului arhitectural brâncovenesc.

În anul 1850 Barbu Dimitrie Ştirbei, domnitor al Țării Românești, a început construcţia Palatului de la Buftea, ca o „culă” prevăzută cu doua tuneluri de ieșire în caz de primejdie. Construcţia în stil Tudor a fost terminată de fiul să Barbu Alexandru Ştirbei în anul 1863. La rândul său fiul acestuia, nepotul domnitorului, Prinţul Barbu Alexandru Ştirbei, a modernizat întreg ansamblul, care a devenit o reședinţă a diplomaţiei românești. Tot aici se află Capela familiei Știrbei, construită în stil neo-gotic cu altar și gropniţă.

Palatul familiei Ghica este situat în satul Căciulaţi din comuna Moara Vlăsiei și a fost construit la începutul secolului XIX de către Dimitrie Ghica, drept reședinţă de vară, pe malul drept al râului

14 http://natura2000.mmediu.ro/site/421/rosci0224.html.

48

http://natura2000.mmediu.ro/site/421/rosci0224.html

Cociovaliștea, printre rămășiţele Codrilor Vlăsiei. Palatul este înconjurat de un parc de 16 ha. În anul 1951, palatul a intrat în administrarea Academiei Române, acest statut păstrându-se și în prezent.15.

Conacul Oteteleșanu este situat în Orașul Măgurele, în incinta Institutului de Fizică Atomică. Averea familiei Oteteleșanu a fost pusă în posesiunea și sub administrarea lui Ioan Kalinderu, membru corespondent al Academiei Române din 1887. Câţiva ani mai târziu, acesta a donat Academiei Române întreaga avere Oteteleșanu, incluzând moșia Măgurele, conacul, parcul și dependinţele. Conacul Oteteleșanu va căpăta strălucirea anului 1878 prin restaurarea începută în anul 2012 și finalizată în proporţie de 80%. Conacul va deveni centru de excelenţă în cercetare, dotat cu spaţii multimedia, de primire-reprezentare și o zonă memorială dedicată istoriei acestuia.

Conacul Stolnicului Constantin Cantacuzino este situat pe teritoriul comunei Afumaţi, fiind construit în 1696. Ansamblul fostei curţi a stolnicului Constantin Cantacuzino include biserica și zidul de incintă. Nicolae Iorga a presupus că vechiul palat Cantacuzino a preluat planul construcţiei sau chiar părţi din Curtea Domnească a voievodului Radu de la Afumaţi(1495-1508). De asemenea, beciurile de sub palat, își găsesc analogii cu cele de epocă de la Curtea Domnească din București (Curtea Veche).

La palatele și conacele mai sus menţionate, de un real potenţial turistic se adaugă fortificațiile din jurul Bucureștiului.

Acestea au fost construite la comanda Regelui Carol I, în perioada 1882-1894, constând în 36 de forturi și baterii, având capacitatea de a adăposti 30.000 de soldaţi. Doar o parte dintre acestea mai există. Forturile depășesc 120 ha în suprafaţă, unele dintre ele fiind de dimensiuni considerabile (11,6 ha, cel mai extins)16. Cele mai multe dintre acestea se află într-o stare avansată de degradare, afectate de acumulări de deșeuri, vegetaţie și umezeală. O potenţială valorificare a acestora implică mai multe provocări din care menţionăm: clarificarea drepturilor de proprietate și/sau transferul acestora din patrimoniul militar, acolo unde este cazul, igienizarea zonelor și asigurarea accesibilităţii, investiţii în reabilitarea și amenajarea acestora.

Dintre siturile de patrimoniu construit, cel mai bine valorificare sunt Complexul Mogoșoaia și Palatul Știrbei, ultimul fiind axat în special pe găzduirea de evenimente. Cele mai multe situri sunt foarte puțin sau deloc puse în valoare, necesitând intervenții de reabilitate precum inițierea și implementarea unor activități generatoare de venit.

15 http://www.ilfov.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=50.16 http://www.natgeo.ro/istorie/personalitati-si-evenimente/8464 .

49

Patrimoniul cultural construit este foarte puțin folosit în activități generatoare de venit pentru localnici.

Figura 19 Harta veche a forturilor din jurul Bucureștiului

http://www.natgeo.ro/istorie/personalitati-si-evenimente/8464

http://www.ilfov.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=50

A ezăminte religioaseș

Pe teritoriul judeţului Ilfov se situează o serie de așezăminte monahale, monumente de artă și cultură cu o reală valoare turistică. Cele mai importante dintre acestea sunt menţionate în lista de mai jos.

Mânăstirea Căldărușani este situată pe teritoriul comunei Moara Vlăsiei, într-un cadru pitoresc pe malul lacului și la marginea pădurii cu același nume. Mânăstirea a fost ctitorită de Matei Basarab, fiind construită în prima parte a secolului XVII. Colecţia muzeală a mânăstirii conţine cărţi vechi, veșminte și obiecte de cult, icoane datate începând cu secolul XVIII, inclusiv o serie de icoane realizate de Nicolae Grigorescu (cât acesta a locuit în complexul monahal, fiind în perioada sa de ucenicie) și picturi ale lui Gheorghe Tattarescu și Sava Henţia.

Mânăstirea Sămurcășești, regăsită în localitatea Ciorogârla, a fost ctitorită în 1808 și este pictată de Gheorghe Tattarescu. Doar două din icoanele pictorului au mai rămas în mânăstire în urma cutremurului din 1944. În cimitirul din spatele ansamblului se află mormintele fiicei lui Ion Heliade Rădulescu, fostă stareţă a mânăstirii și ziaristul Alexandru Beldiman – fondatorul ziarului „Adevărul”. Pinul uriaș de 300 de ani din curte este declarat monument al naturii.

Mânăstirea Sf. Nicolae - Balamuci este situată în comuna Nuci și datează din 1627. A fost ridicată în locul unei mici biserici din lemn, iar prima menţiune a sa este din 15 aprilie 1631. Mânăstirea adăpostește o catapeteasmă din lemn sculptat, iar zugrăveala bisericii, vizibilă și azi, a fost făcută în frescă de preotul Dima și ucenicii lui, în anul 1752.

Mânăstirea Sf. Nicolae a fostului Schit Bălteni, din comuna Periș, a fost refăcută în 1626, după ce a fost distrusă de năvălitori. Se pare că aici ar fi fost omorât, în 1476, domnitorul Vlad Țepeș.

Mânăstirea Snagov, cea mai veche din complexurile monahale ilfovene, a fost pentru prima dată atestată documentar în secolul XV, la dezvoltarea sa contribuind mai mulţi domnitori (Mircea Cel Bătrân, Vlad Țepeș, Neagoe Basarab, ș.a.). Domnitorul Constantin Brâncoveanu a înfiinţat aici o tipografie. Poziţia sa este deosebit de pitorească, fiind situată pe o insulă a lacului Snagov.

Mânăstirea Cernica este situată pe teritoriul orașului Pantelimon, fiind construită în prima parte a secolului XVII în timpul domniei lui Radu Şerban, sub ctitoria vornicului Cernica Ştirbei. Mânăstirea reprezintă un complex monahal ce cuprinde mai multe biserici și paraclise, fiind situată pe o peninsulă ce înaintează în lacul Cernica. Colecţia muzeală expusă conţine icoane, ferecături, broderii din secolele XVII - XIX, ţesături, manuscrise și obiecte de cult, vase și relicve din ceramică.

Ansamblul mânăstiresc include și casele memoriale ale Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica și a scriitorului Gala Galaction, în cimitirul mânăstirii regăsindu-se și mormintele Mitropolitului Nifon, Gala Galaction, pictorului Ion Țuculescu și teologului Dumitru Stăniloae.

Mânăstirea Pasărea este cea mai nouă dintre așezămintele monahale, fiind ctitorită la începutul secolului XIX. Mânăstirea este situată pe malul lacului Pustnicu, în comuna Brănești.

50

Mânăstirea Țigănești este situată în comuna Ciolpani, fiind pentru prima dată atestată documentar la finele secolului al XVII-lea. Mânăstirea deţine o colecţie de obiecte de artă religioasă, icoane, pictură pe lemn, pe pânză, sticlă și metal, carte veche, veșminte preoţești, broderie artistică și vase de cult.

Mânăstirea Căldărușani Mânăstirea Snagov

Mânăstirea Pasărea Mânăstirea Cernica

Baze sportive, parcuri de distracție și de agrement

Pe teritoriul judeţului Ilfov s-au dezvoltat în ultimii ani numeroase situri dotate cu infrastructură sportivă și de agrement ce se pretează la o diversitate mare de sporturi.

Parcuri de distracție

51

Phoenix Aventura Parc17 este un parc de divertisment cu o gamă variată de servicii și facilitaţi (8 trasee suspendate de dificultate progresivă, facilităţi de pescuit și organizare evenimente, restaurant, loc amenajat pentru paintball). Parcul este situat pe teritoriul comunei Cernica, pe malul lacului cu același nume.

Dintre parcurile acvatice dezvoltate în cadrul judeţului menţionăm Water Park Otopeni și La Plaja, dezvoltat de Divertiland. La Plaja a fost inaugurat în vara lui 201218, fiind situat pe teritoriul comunei Chiajna, în proximitatea autostrăzii A1. Alte complexe de agrement acvatic amplasate în judeţ sunt Blueberry Pool by Ambasad’Or (Otopeni), Aqua Del Mar (Săftica), Aquagarden (Roșu), Terasa Mediterană (Măgurele) etc.

Terenuri de golfMenţionăm în această categorie terenul de golf dezvoltat de Golf & Country Club Bucharest, realizat în localitatea Zurbaua din comuna Dragomirești Vale. Terenul a fost inaugurat în 2007, după o investiţie de 3 milioane EUR, găzduind

din 2008 și prima școală profesionistă de golf din România19 (Swiss Mastery Golf Academy). Terenul îndeplinește toate standardele de profesionalism din domeniu, constând în 18 cupe, par 72, lungime totală 6.325 metri, un teren antrenament de 6 cupe, o zonă de antrenament pentru pitching, chipping și putting și un driving range cu o lungime de 300 metri. Terenul include, de asemenea, mai multe lacuri a căror suprafaţă depășește 6 hectare.

Cluburi de echitațieÎn ultimii ani, s-au dezvoltat în judeţ mai multe cluburi de echitaţie, dintre care menţionăm Clubul de Echitaţie Picadilly, situat pe DN 1 între localităţile Săftica și Tâncăbești, Asil Horse Farm, în localitatea Ciofliceni, Academia Ecvestră Mogoșoaia, Centrul Poveste cu Cai din Snagov și Riding Club La Cai din comuna Balotești.

KartingDin această categorie menţionăm Centrul internaţional de karting competiţional și de agrement AMCKART, construit pe o suprafaţă de 63.000 mp și cuprinzând o pista de exterior (1,2 km) și una de interior, iluminare nocturnă și tribună de 500 de persoane20. AMCKART este certificat de către CIK/FIA și aprobat de FNAK. Situl se află pe teritoriul comunei Tunari. La aceasta se adaugă și un circuit de karting indoor, unic de acest tip la nivel naţional, însă de o lungime mai redusă (420 m), dezvoltate de Sky Karting21 în Pipera.

Baze sportive

17 http://www.phoenixcernica.ro/18 http://www.divertiland.ro/19 http://www.golf-bucharest.ro 20 www.amckart.ro 21 www.skykarting.ro

52

În ultimii ani, județul a beneficiat de numeroase investiții private în infrastructura de agrement

http://www.skykarting.ro/

http://www.amckart.ro/

http://www.golf-bucharest.ro/

http://www.divertiland.ro/

http://www.phoenixcernica.ro/

Cea mai importantă infrastructură sportivă din judeţ este Complexul Sportiv Naţional "Nicolae Navasart" din Izvorani, Comuna Ciolpani. Acesta a beneficiat de investiţii recente semnificative, incluzând acum și un bazin olimpic modern. În plus, o bună parte din primăriile din judeţ au construit în ultimii ani baze sportive pentru fotbal, dar și pentru alte sporturi.

AerodromuriAerodromul situat între comunele Cornetu și Clinceni adăpostește Aeroclubul "Aurel Vlaicu" Clinceni. Aici se pot desfășura o întreagă gamă de sporturi de aer precum planorism, parașutism, zbor cu aeronave ultra-ușoare (motodeltaplane, motoparapante) și aeromodelism. De câţiva ani funcţionează în cadrul aerodromului și un club privat care a dezvoltat noi facilităţi și a extins capacitatea de primire pentru cei interesaţi de aceste sporturi (TNT Brothers22). Un al doilea aerodrom, mai puţin dezvoltat și valorificat, se găsește în comuna Ciolpani.

Considerații generale – delimitarea unor zone de interesCele mai multe dintre siturile de patrimoniu natural și construit menţionate mai sus prezintă un potenţial important, însă sunt departe de a fi valorificate la maximum. Palatul brâncovenesc de la Mogoșoaia sau Palatul Ştirbei, care au beneficiat atât de investiţii publice, cât și private, în ultimii ani, generează cele mai mari fluxuri de activităţi turistice și de agrement. În ceea ce privește siturile naturale, lacul Snagov concentrează cea mai mare parte a activităţilor de agrement din judeţ. Astfel, după cum se poate urmări și în reprezentarea cartografică de mai jos, cea mai mare parte a potenţialului turistic al judeţului este concentrat în partea nordică a acestuia. Ca zone principale de interes turistic, se remarcă în primul rând zona Snagov , unde sunt laolaltă atât aria protejată, zona de activităţi sportive și de agrement de pe lac sau din proximitatea acestuia, precum și complexul monahal cu același nume. Dezvoltarea turistică a zonei Snagov se află în obiectivul celor mai numeroase proiecte de investiţii din domeniu în judeţul Ilfov, ce ar viza valorificarea resurselor importante de ape termale cu proprietăţi terapeutice, localizate în subsol. Zona Snagov a mai fost vehiculată timp de mai mulţi ani ca locaţie pentru dezvoltarea parcului de divertisment tematic Dracula Park, proiect neconcretizat și în prezent sistat. Snagovul este, de altfel, singura localitate din judeţul Ilfov având statut oficial de staţiune turistică (conform HG 1122/2002) de interes local. O a doua zonă de interes turistic din judeţ este reprezentată de Mogoșoaia – Buftea. Calitatea amenajărilor recente din complexul Palatului Mogoșoaia, dar și din Palatul Ştirbei, a condus la intensificarea fluxurilor de vizitatori și evenimente. În special Palatul Ştirbei este valorificat prin organizarea de astfel de evenimente (nunţi, recepţii etc.).

Alte atracţii de interes turistic și de agrement sunt dispuse în mod neuniform în cadrul judeţului, unele generate de prezenţa unor elemente naturale (ex. lacuri), altele influenţate strict de decizia de investiţie bazată pe cost și proximitate faţă de clienţi (ex. parcuri de distracţii etc.).

22 www.tnt-brothers.ro

53

Cele mai importante zone turistice din județ sunt Snagov și Mogoșoaia – Buftea.

Figura 20 Atracții din județul Ilfov pentru activități sportive și de timp liber

Sursa: Analiza Consultantului

Notă: această reprezentare cartografică nu prezintă o listă exhaustivă a obiectivelor respective, ci doar acele obiective identificabile online sau în diverse baze de date de specialitate.

54

4.2 Infrastructura i serviciile turisticeș

Dimensiunea infrastructurii turistice relevă specificul judeţului și un nivel de dezvoltare turistică relativ redus faţă de alte judeţe din sudul României și din ţară. Cea mai mare parte a locurilor de cazare este situată în orașul Otopeni, dată fiind prezenţa aeroportului care a generat în mod firesc dezvoltarea infrastructurii de primire pentru deservirea călătorilor aflaţi în tranzit. Orașul Măgurele și comuna Snagov sunt de asemenea localităţi unde infrastructura de primire turistică este mai bine dezvoltată. În rest, localităţile unde sunt înregistrate structuri de primire turistică sunt dispuse de-a lungul principalelor axe de transport, indicând prezenţa mai degrabă a unui turism de popas pentru cei ce tranzitează zona.

55

Figura 21 Dispunerea unităților de cazare turistică și a locurilor de cazare

Datele statistice, deși din surse oficiale INS, pentru cel mai recent an disponibil, trebuie privite cu rezerve. Fără îndoială că numărul de unităţi turistice și de cazare este în realitate mai ridicat de atât, putând fi trasă concluzia că o bună parte din activitatea turistică fiind integral sau parţial nefiscalizată. În altă ordine de idei, pentru o bună planificare a dezvoltării turistice din judeţ trebuie sprijinită colectarea și acurateţea datelor cu privire la sectorul turistic, fapt ce presupune atât implicarea autorităţilor judeţene, cât și a celor locale.

Servicii turistice cu potențial

56

Turismul în judeţul Ilfov trebuie analizat și gândit din prisma potenţialilor clienţi. Deși infrastructura turistică (în special de cazare) este puţin dezvoltată, avantajul major al judeţului este bazinul de atracţie deosebit de extins. Practic, aproape 20% din populaţia României se află la mai puţin de o oră de mers cu mașina de nordul judeţului, zona unde sunt aglomerate cele mai importante atracţii. La aceștia se adaugă și turiștii străini care vizitează Bucureștiul. Acest context presupune un potenţial enorm în special pentru turismul de weekend/de o zi, miza fiind dezvoltarea unor servicii turistice calitative și cât mai diverse, pentru a atrage cât mai mulţi vizitatori și pentru a încuraja revenirea acestora.

Multitudinea investiţiilor publice, și mai ales acele private, în centre de agrement, infrastructuri sportive etc. creează premisele unei oferte variate pentru petrecerea weekendului și nu numai.

Cel mai slab dezvoltate servicii din domeniul turismului din Ilfov sunt cele de promovare și informare turistică. Având în vedere că siturile de interes sunt disparate în cadrul judeţului sau ţin de instituţii și agenţi economici diferiţi, o informare turistică integrată este esenţială pentru a mări perioada petrecută de vizitator în judeţ și satisfacţia acestuia. Nu a fost identificat, online și nici în format fizic, vreun material care să cuprindă o ofertă de activităţi de petrecere a timpului liber în judeţul Ilfov. Informaţiile disponibile online sunt prezente pe mai multe pagini dezvoltate privat, de calitate și acurateţe îndoielnică și fără să ofere o privire de ansamblu a tuturor oportunităţilor din zonele vizate.

Signaletica (panouri de orientare și informare turistică), de asemenea, este foarte puţin dezvoltată, vizitatorii ratând ocazia de a se bucura de toate obiectivele de interes ale zonei în care ajung. Nu în ultimul rând, serviciile de asistenţă pentru turiști (ghizi, puncte de informare, personal al ariilor protejate însărcinat cu protecţia zonelor respective etc.) sunt greu de identificat.

57

Aproape 20% din populația țării se află la mai puțin de o oră de mers cu mașina de zona cu cele mai importante atracții din județul Ilfov.

4.3 Analiza SWOT a sectorului de turism i agrementș

Puncte tari Puncte slabe

Proximitatea față de un bazin demografic mare de potențiali vizitatori;

Ofertă diversificată de infrastructură și servicii de agrement;

Resurse naturale și de patrimoniu care se pretează la activități turistice și de agrement;

Accesibilitate rutieră ridicată în principalele zone de interes;

Investiții recente ce au valorificat puncte de atracție importante și au generat trafic turistic crescut.

Signaletică foarte puţin dezvoltată; Inexistenţa unor surse de informare și

promovare care să integreze oferta turistică și de agrement a judeţului;

Surse de informare disparate prin materiale și pagini web slab calitative;

Structuri de primire turistică și structuri conexe (restaurante, spaţii destinate organizării de evenimente de afaceri etc.) slab dezvoltate;

Slaba dezvoltare a amenajărilor și serviciilor care să permită o generare mai mare de venituri directe pentru comunităţile destinaţie;

Slaba accesibilitate prin mijloace de transport alternative (transport in comun, piste de biciclete etc.);

Capacitate redusă de atenuare și prevenire a impactului negativ al turismului asupra mediului (proliferarea deșeurilor, pescuit agresiv, ambarcaţiuni cu motor ce perturbă habitatele);

Slaba valorizare a potenţialului monumentelor istorice ca factor de dezvoltare socială.


Poziționarea favorabilă pentru includerea în circuite turistice;

Creșterea numărului de turiști din capitală (potențiali vizitatori și pentru atracțiile din Ilfov);

Creșterea segmentului de rezidenți din capitală cu venituri medii –cei mai interesați de activități sportive și de agrement;

Disponibilitatea finanțărilor nerambursabile pentru prezervarea și valorificarea resurselor patrimoniului natural și construit, precum și extinderea infrastructurii turistice.

Risc crescut de degradare a mediului natural prin intensificarea fluxurilor de turiști și a activităţilor de agrement;

Abandonarea monumentelor sau obiectivelor patrimoniului cultural de către autorităţi, proprietari/administratori (persoane fizice, juridice, clerul);

Dezvoltarea autostrăzilor duce la accesibilitatea crescută a unor zone turistice din afara judeţului Ilfov, ce ar putea capta interesul bucureștenilor pentru activităţi de week-end;

Lipsa unor investiţii consistente în infrastructura turistică din judeţ;

58

Presiunea imobiliară care restrânge și afectează cadrul natural.

CAPITOLUL 5 – Aspecte sociale i calitatea vieţiiș

Analiza profilului social al judeţului Ilfov constituie un instrument fundamental în procesul de dezvoltare teritorială. Fenomene precum creșterea demografică, suburbanizarea, nivelul ridicat de morbiditate sau excluziunea socială pot genera probleme serioase pentru dezvoltarea economică, bunăstarea socială și calitatea vieţii. Astfel, este necesar ca documentele programatice să aibă o abordare de tip integrat și să identifice interacţiunile complexe dintre mecanismele mediului economic, fenomenele din sfera socială, precum și a altor factori de influenţă, endogeni sau exogeni. În plus, elaborarea politicilor publice presupune un efort real din partea diverșilor factori interesaţi – publici și privaţi – de a-și coordona acţiunile pentru un rezultat mai bun în viitor. Un prim pas în stabilirea priorităţilor strategice viitoare este inventarierea realităţilor sociale existente la nivel teritorial, identificarea nevoilor din sector, precum și a posibilelor direcţii de acţiune și măsuri de intervenţie.

La nivelul judeţului Ilfov observăm o evoluţie demografică pozitivă cu o creștere generată în special de procesul de suburbanizare a Municipiului București. În timp ce judeţul beneficiază de un aflux de persoane generatoare de venituri, atât activitatea economică cât și cea socială este într-o crescândă interacţiune cu Bucureștiul. Proximitatea faţă de capitală este pe de o parte un beneficiu pentru judeţ. Totodată, acest context teritorial poate alimenta disparităţi de dezvoltare la nivel local.

Schimbările sociale din ultimii 15 ani, printre care și afluenţa unei clase mijlocii angajate în servicii în București, presupune și schimbarea nevoilor și preferinţelor de servicii de zi cu zi. Astfel, se poate identifica o creștere a cererii activităţilor de recreere adesea asociate cu spaţii comerciale diversificate, utilizarea automobilului propriu ceea ce implică fluxuri de navetiști și apariţia orelor de vârf, solicitări de servicii urbane cu un nivel ridicat calitativ etc. Toate aceste aspecte sunt o presiune crescândă asupra autorităţilor publice locale și nu pot fi acoperite doar de iniţiative private.

5.1 DemografieDin punct de vedere al evoluţiei demografice, judeţul Ilfov prezintă o tendinţă pozitivă, fiind judeţul din România care a înregistrat cea mai mare creștere a populaţiei. Această evoluţie este surprinsă inconsistent de statistica din România, datele preluate din Anuarul Statistic fiind diferite semnificativ de cele publicate în Recensământului Populaţiei și al Locuinţelor 2011. De pildă, creșterea populaţiei calculată pe baza recensămintelor este de 29,5% în 2011 (388.738 persoane) faţă de 2002 (300.123 persoane). Potrivit datelor privind statistica populaţiei din Anuarul Statistic, această creștere este de 21% pentru aceeași perioadă.

59

Tabel 17 Evoluția demografică a județului Ilfov

An 2006 2007 2008 2009 2010 2011 201123

Populație Ilfov (nr.) 288.296 294.094 304.045 312.317 321.007 334.475 388.738Spor natural (%) -1 -0,3 0,7 1,3 0,8 - -

Sursa: Institutul Național de Statistică, Anuarul Statistic/Tempo, 2012

Evoluţia pozitivă a populaţiei se datorează în cea mai mare parte migraţiei interne: două treimi din această creștere sunt reprezentate de persoane care s-au mutat în judeţ, iar o treime se constituie pe baza sporului natural.Acest fenomen poate fi explicat de atracţia puternică pe care Municipiului București o constituie pentru populaţia tânără din România și de procesul de suburbanizare/creștere pe orizontală a capitalei. Datele de la recensământul din 2002 evidenţiază că cele mai multe persoane care au migrat spre Ilfov provin din judeţele din regiunile Sud-Muntenia, Sud-Vest și Sud-Est, respectiv aria de influenţă a capitalei.Tabel 18: Evoluția schimbărilor de domiciliu în județul Ilfov

An 2006 2007 2008 2009 2010 2011Stabiliri de domiciliul în Ilfov 9.458 10.023 14.253 12.177 17.579 13.316Plecări cu domiciliul în Ilfov 3.875 4.149 4.674 3.816 4.945 3.592Soldul schimbărilor de domiciliu 5.583 5.874 9.579 8.361 12.634 9.724


Analizând structura populației după grupe de vârstă, se observă tendinţa de inversare a piramidei vârstelor, în linie cu cea de la nivel naţional, ceea ce subliniază un fenomen de îmbătrânire a populaţiei. Acest fapt are la bază, între altele, crearea unui nou model reproductiv al cuplurilor, bazat pe valori complexe ce prioritizează împlinirea profesională și independenţa financiară. Menţinerea contextului socio-economic actual va perpetua fenomenul de declin demografic, nu numai la nivelul judeţului Ilfov, ci și la nivelul întregii ţări24.

23 Date colectate de Recensământului Populaţiei și al Locuinţelor 201124 http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Evolutia%20natalitatii%20si%20fertilitatii%20in%20Romania_n.pdf [data accesarii]

60

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Evolutia%20natalitatii%20si%20fertilitatii%20in%20Romania_n.pdf

Figura 22 Piramida vârstelor a județului Ilfov


Din punct de vedere al componenței etnice, populaţia judeţului Ilfov este formată din români în proporţie de 94%, romi – 4,2%, maghiari – 0,1%, turci – 0,1% și alte etnii sau etnii nedeclarate în proporţie de 1,2%. Comunităţile de etnie romă nu au o dispunere teritorială compactă, iar cele mai importante ponderi din populaţia totală se regăsesc în comunele Găneasa și Glina.

Tabel 19: Principalele comunități de etnie romă din județul Ilfov și evoluția lor în timp, ca pondere din populația majoritară

Localitate 2002 2011

Comuna Găneasa 16,64% 23,17%Comuna Glina 17,1% 19,36%Comuna Ștefăneștii de Jos 22,97% 15,53%Comuna Vidra 9,2% 12,36%Comuna Jilava 10,33% 12,30%

Sursa: Recensământului Populației și al Locuințelor 2002, 2011

Situaţia populaţiei de etnie romă prezintă anumite particularităţi la nivelul judeţului. În primul rând, putem identifica decalajul de dezvoltare dintre comunităţile bogate și cele sărace (ex. Sintești). Cu toate că starea economică socială a romilor ilfoveni e mai bună, ca agregat, decât în alte regiuni ale ţării (ex. sondajul PROROMI), realităţile excluziunii sociale din Glina, Petrăchioaia, Cernica, Jilava sau Găneasa ar trebui adresate în corespondenţă cu restul palierelor strategice propuse de Consiliul Judeţean. În mod evident, astfel de situaţii nu pot fi adresate prin proiecte la cheie sau reţete de succes. Specificul fiecărei localităţi trebuie să constituie principalul instrument prin care se croiesc politicile sociale de dezvoltare și creștere a calităţii vieţii.

61

Elemente demografice în profil teritorial

Analiza demografică în profil teritorial la nivelul judeţului Ilfov evidenţiază o aglomerare a populaţiei în jurul capitalei și de-a lungul principalelor axe de transport. Orașele ilfovene sunt și principalele beneficiare de pe urma afluenţei demografice și economice din București. Ca nivel de dezvoltare și capital economic, localităţile din nordul judeţului concentrează cea mai mare activitate economică și reprezintă destinaţia principală pentru persoanele care optează să cumpere sau să-și construiască o casă în judeţ.

62

Figura 23 Disparități intra-județene privind densitatea populației

Fenomenul de suburbanizare în contextul judeţului Ilfov s-a manifestat începând cu anul 2000, cu un maxim atins în anii 2008-09 și a cuprins localităţile din imediata apropiere a Bucureștiului, în special orașele Voluntari, Popești-Leordeni, Pantelimon, Bragadiru și Chitila și comunele Chiajna, Domnești, Corbeanca și Tunari. Procesul prin care o mare parte a populaţiei din București și-a mutat domiciliul către localităţile din jur a fost unul fragmentat și foarte puţin reglementat de către autorităţi. Astfel, nu există în acest moment linii strategice integrate la nivel de judeţ, în ceea ce privește zonele de creștere demografică, lucru care ar permite o alocare bugetară corespunzătoare pentru serviciile

63

sociale ce derivă din acesta. Primăriile din judeţ se confruntă cu o presiune din partea populaţiei pentru asigurarea infrastructurii de utilităţi, transport și infrastructură socială.

De exemplu, Voluntari și Tunari, unde populaţia în vârstă de 0-9 ani a crescut cu 45%, respectiv 39% în ultimii 6 ani, se confruntă cu o lipsă de grădiniţe și școli primare care să preia surplusul de preșcolari. Dacă în Tunari valorile absolute reprezintă o creștere de 150 de tineri, în Voluntari situaţia este cu totul alta. În acest oraș evoluţia este de 1.230 de elevi și viitori elevi, lucru ce ar trebui să reprezinte o prioritate pe agenda publică locală. Un alt exemplu este reprezentat comuna Corbeanca – în care populaţia a crescut cu 91% în perioada 2006-2011 – ce resimte o presiune din cauza lipsei reţelei de apă potabilă și a canalizării în localitate. Astfel de situaţii, corelate cu nevoi majore de investiţii în diverse tipuri de infrastructură – canalizare, apă potabilă sau infrastructură rutieră, se regăsesc pe tot teritoriul judeţului ce a fost supus fenomenului de suburbanizare. Problemele de accesibilitate și mobilitate reprezintă un interes major atât pentru populaţia rezidentă, cât și pentru companiile care aleg să investească aici. O analiză în detaliu asupra infrastructurii din judeţ este prezentată în Capitolul 6 – Infrastructura și echiparea teritoriului.

5.2 Aspecte sociale i culturale în Ilfovș

Servicii de asistență socialăAsistenţa socială a categoriilor defavorizate - reprezentată prin beneficii și servicii sociale acordate persoanelor aparţinând diferitelor grupuri vulnerabile (ex: persoane cu venituri mici, persoane cu dizabilităţi, vârstnici, persoane fără adăpost etc.) reprezintă una dintre priorităţile judeţului Ilfov. Intervenţiile specifice sunt direcţionate atât în oferirea serviciilor de prevenţie - care să elimine cauza ce a generat starea de vulnerabilitate și să conducă la reintegrarea persoanei în comunitate, în muncă etc., cât și servicii specializate de protecţie socială, pentru sprijinul persoanelor aflate în situaţii defavorizate.

Persoane cu venituri mici/fără venit: În judeţul Ilfov există un număr de 1033 de beneficiari ai venitului minim de inserţie, cu o situaţie materială precară, care necesită în continuare sprijin în vederea depășirii situaţiei de vulnerabilitate, prin identificarea unui loc de muncă stabil. Localităţile cele mai afectate de această situaţie sunt comunele Grădiștea (270 persoane) și Ciolpani (170 persoane)

Persoane cu dizabilități: Potrivit datelor oficiale25, la data de 31 martie 2013, în judeţul Ilfov erau înregistrate un număr total de 8.034 persoane cu dizabilităţi, din care 7.294 adulţi și 740 de copii. În prezent, niciun copil cu dizabilităţi nu mai este instituţionalizat la nivelul judeţului Ilfov; un număr de 235 de adulţi cu dizabilităţi sunt încă instituţionalizaţi în cele două Centre: CRRN Bălăceanca - 197 persoane și CIA Ciolpani - 38 de persoane. Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi din judeţ se află în evidenţa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului (DGASPC) Ilfov, doar 13% sunt și în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială de pe raza judeţului. Un număr de 308 persoane

25 http://www.anph.ro/tematica.php?idt=13&idss=41

64

http://www.anph.ro/tematica.php?idt=13&idss=41

cu dizabilităţi erau încadrate în muncă la data de 31 martie 2013, în creștere faţă de decembrie 2012 (296 persoane).

Persoane vârstnice: În ceea ce privește numărul de persoane vârstnice aflate în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială ale localităţilor de pe raza judeţului, la începutul anului 2013 acesta era de 909 persoane. Oferta de servicii de îngrijire privată pentru persoanele vârstnice s-a dezvoltat în ultimii ani, prin apariţia căminelor pentru bătrâni (Voluntari, Pipera, Popești Leordeni). În subordinea Consiliului Judeţean Ilfov funcţionează Centrul Judeţean Ilfov de Asistenţă Medico-Socială pentru Bolnavi Cronici (Domnești) și Căminul pentru Persoane Vârstnice (Periș), iar în subordinea DGASPC Ilfov se găsesc cinci centre de plasament (Domnești, Tâncăbești, Periș, Vidra și Voluntari), un centru maternal (Săftica), Centrul de îngrijire și asistenţă pentru bătrâni (Ciolpani) și Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Bălăceanca (Cernica). Remarcăm, de asemenea, proiectele derulate de CJ Ilfov prin Programul Operaţional Regional pentru reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale. În cinci din cele zece unităţi de asistenţă socială se derulează astfel de proiecte.

Tabel 20: Lista proiectelor privind reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale din județ

Titlu proiect Localitate Valoare totală (lei) Fonduri UE (lei)

Reabilitare, modernizare, dezvoltare, extindere și echipare Centrul de Îngrijire și Asistență Ciolpani

Ciolpani 3.657.606 2.482.231

Creșterea calității și numărului serviciilor sociale oferite de Direcția de asistență socială a orașului Voluntari

Voluntari 3.622.551 2.392.625

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea, extinderea și echiparea infrastructurii sociale la Centrul Medico-Social Domnești

Domnești 3.962.999 2.700.335

Reabilitare, modernizare, dezvoltare, extindere și echipare Centrul Maternal Săftica

Săftica 3.538.393 2.411.353

Reabilitare, modernizare, dezvoltare, extindere și echipare Centru de Plasament nr. 5 Periș

Periș 3.909.269 2.650.726

Reabilitare, modernizare, dezvoltare, extindere și echipare Centrul de Plasament nr. 6 Voluntari, jud. Ilfov

Voluntari 3.668.289 1.991.930

Sursa: Consiliul Județean Ilfov, 2013

Colaborarea cu furnizorii privaţi de servicii - organizaţii neguvernamentale - a fost relativ redusă în judeţul Ilfov, însă în prezent există la nivelul Consiliului Judeţean o preocupare în vederea identificării de alţi potenţiali furnizori de servicii sociale pentru persoanele aparţinând diferitelor grupuri vulnerabile pentru dezvoltarea de servicii de calitate în comunitate, în vederea contractării de servicii sociale în baza Legii asistenţei sociale nr. 292/2011.

65

Figura 24 Dispunerea în teritoriu a infrastructurii sociale, educaționale și de sănătate în județul Ilfov

Sursa: Consiliul Județean Ilfov, IȘJ Ilfov, DSP Ilfov, ISU Ilfov, 2013 (Prelucrarea consultantului)

66

Educație Potrivit Inspectoratului Şcolar Judeţean, la nivelul judeţului Ilfov se înregistrează o creștere continuă a numărului de elevi, cu toate că în paralel, atât numărul de clase, cât și numărul de cadre didactice a scăzut, pe fondul reformelor din cadrul sistemului naţional de învăţământ. Rata abandonului școlar, pentru judeţ, este aproape de media pe ţară, în scădere în perioada de analiză (1,76% faţă de 1,7% la nivel naţional, în anul școlar 2011 - 2012). În același timp, rata absenteismului este în continuare ridicată, în special pentru elevii din categoriile defavorizate și pentru clasele a VIII-a și a XII-a, lucru ce conduce la analfabetism funcţional (conceptul se referă la acele persoane care știu să citească, însă nu înţeleg ceea ce au citit). Printre altele, fenomenul analfabetismului funcţional conduce la rate de promovare scăzute, spre exemplu, promovare la Bacalaureat este foarte scăzută, judeţul situându-se pe penultimul loc, cu 24,4% faţă de 43% la nivel naţional.

În zonele limitrofe capitalei, cu un grad ridicat de suburbanizare, se remarcă apariţia iniţiativelor private, în special pentru preșcolari și nivelul primar de învăţământ, precum și o tendinţă de migraţie a elevilor către școlile din București.

Tabel 21: Evoluția principalilor indicatori din sistemul de învățământ din județul Ilfov

An 2006 - 2007 2007 - 2008 2008 - 2009 2009 - 2010 2010 - 2011 2011 - 2012

Număr clase 1.756 1.781 1.807 1.728 1.706 1.701Număr elevi 39.546 40.359 40.790 41.170 41.737 42.308Număr cadre

didactice2.451 2.526 2.363 2.364 2.265 2.255

Număr elevi / cadre didactice

22,52 22,66 22,57 23,83 24,46 24,87

Rata abandonului 1,92% 2,01% 1,88% 1,87% 1,77% 1,76%Rata abandonului la nivel național

2% 2% 1,7% 1,6% 1,8% 1,7%

Sursa: Institutul Național de Statistică, Inspectoratul Școlar Județean Ilfov 2012

Analiza în detaliu, la nivel de unitate administrativ teritorială, aduce în prim plan situaţii în care sistemul educaţional prezintă sincope (Anexa 11). Astfel de situaţii care necesită intervenţie din partea autorităţilor se regăsesc la școli generale din Tânganu, Glina și Afumaţi precum și la liceele din Ciorogârla și Voluntari.

SănătateEvoluţia indicatorilor ce evaluează starea de sănătate a populaţiei judeţului este în general pozitivă, pe fondul investiţiilor private în sănătate și a proiectelor sociale de creștere a accesului la servicii sanitare de bază (ex. mediatorii sanitari). Serviciile medicale au o distribuţie echitabilă în judeţ, iar serviciile de specialitate sunt în majoritatea lor deservite în special de București, dar și de Buftea, Otopeni și Voluntari. Analizând distribuţia cadrelor medicale la numărul de locuitori, observăm că valorile sunt aproape la jumătate faţă de valorile naţionale. Deși populaţia judeţului a crescut cu 34%

67

în perioada 2006 - 2011, infrastructura sanitară nu a urmat aceeași evoluţie. Acest lucru sugerează că o mare parte din ilfoveni accesează servicii medicale în București.

Criza din sistemul de sănătate din România, nemulţumirile constante faţă de serviciile medicale publice, dar și creșterea puterii de cumpărare din ultimii ani au determinat, similar cu sistemul de învăţământ, o creștere a cererii pentru servicii de sănătate private. Spitalele private, dar și proximitatea faţă de municipiul București suplinesc lacunele din sistemul public și contribuie la creșterea accesibilităţii ilfovenilor la servicii de toate categoriile (vezi harta dispunerii în teritoriu a infrastructurii sociale, educaţionale și de sănătate).

Tabel 22: Evoluția principalilor indicatori din sistemul de sănătate din județul Ilfov

An 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Nivel

național 2011

Număr paturi în unități sanitare 1.618 1.576 1.576 1.581 1.505 1.370 1.420 -

Număr medici sistem public 362 442 444 397 355 334 205 -

Număr medici sistem privat 82 123 129 144 129 169 382 -

Număr medici / 1000 locuitori 2,17 2,24 2,34 2,34 2,44 1,4826 - 2,50

Număr cadre sanitare medii / 1000 locuitori

5,87 6,33 6,16 6,04 5,91 2,1327 - 5,99

Mortalitatea infantilă 13,6‰ 8‰ 8,4‰ 8,4‰ 9,1‰ 8,9‰ - 9,4‰

Mortalitatea din mediul rural 13,1‰ 13,5‰ 12,9‰ 13,4‰ 12,7‰ 11,9‰ - 14,2‰


Evoluţia principalilor indicatori din sistemul sanitar este una în general pozitivă, încadrându-se în tendinţele pozitive de la nivel naţional. Un aspect interesant este rata relativ scăzută a mortalităţii din mediul rural faţă de media naţională (locul 36 din total), dar și o rată a mortalităţii infantile medie la nivel naţional (locul 29 din total), valorile cele mai mari înregistrându-se în Copăceni, Dărăști, Găneasa și Vidra.

CulturăActivitatea culturală la nivelul judeţului a fost desfășurată în tandem cu municipiul București – principala locaţie din punct de vedere cultural din România. Monumentele istorice (biserici, conace, forturile din jurul capitalei) sunt un element important la nivelul Ilfovului - monitorizarea și reabilitarea acestora, acolo unde a fost necesar, fiind activităţi constante ale Direcţiei Judeţene pentru Cultură Ilfov. Activitatea socio-culturală la nivel local este, de asemenea, relevantă prin

26 Indicatori calculaţi pe baza datelor privind populaţia de la Recensământul Populaţiei și Locuinţelor 201127 Idem

68

acţiunile derulate de primării la nivelul fiecărei localităţi și de Inspectoratul Şcolar Judeţean și Casa Corpului Didactic.

Evenimentele locale sunt organizate cu preponderenţă în orașele din judeţ și surprind concerte și recitaluri de muzică (în special muzică folclorică), spectacole de teatru, dansuri, precum și spectacole dedicate copiilor. Datorită spaţiilor generoase de pe teritoriul judeţului sunt organizate festivaluri de muzică (ex. B’ESTFEST în Tunari, Summer Well în Buftea) ce atrag în special bucureșteni, dar și un public internaţional. De menţionat este oportunitatea creată de Ministerul Culturii prin declararea anului 2014 „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni”. Astfel vor fi încurajate activităţi și manifestaţii culturale și artistice ce vor avea ca temă cultura și specificul brâncovenesc în România, judeţul Ilfov fiind un ambasador reprezentativ pentru aceasta.

5.3 Siguranţa publică

Referitor la siguranţa publică, pe fondul crizei economice din ultimii ani, ce a afectat și Romania, numărul infracţiunilor a sporit, lucru ce a dezvoltat în rândul populaţiei un sentiment de insecuritate. Deși sunt înregistrate mai multe infracţiuni, 1.613 în 2012 faţă de 1.401 în 2011, rata criminalităţii a scăzut de la 4.301 în 2011, la 4.163 infracţiuni la 100.000 de locuitori în 2012. Ca tipuri de abateri de la lege constatate, infracţiunile economico – financiare au crescut cu 105,99%. Sesizările sunt localizate în special în proximitatea capitalei și în capitală – Poliţia Municipiului București menţionând în rapoartele sale de evaluare despre activitatea de identificare de infractori sau de grupări infracţionale rezidente în judeţul Ilfov ce au ca rază de acţiune anumite cartiere din București.Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Ilfov are un rol important pentru prevenirea și combaterea criminalităţii, protecţia cetăţenilor și apărarea proprietăţii publice și private. Instituţia are un rol complementar Inspectoratului de Poliţie Ilfov, iar colaborarea dintre ele este importantă pentru asigurarea unui climat optim pentru derularea activităţilor de zi cu zi și pentru creșterea calităţii vieţii.

69

Figura 25 Tipuri de infracțiuni înregistrate în județul Ilfov

Sursa: Poliția Județeană Ilfov

Din punct de vedere al siguranţei traficului rutier, în 2012 s-au înregistrat un număr de 304 accidente rutiere grave. Fiind un judeţ cu un grad de mobilitate ridicat, dar și unul de tranzit pentru persoanele ce vin în București, atât accidentele ușoare, cât și cele grave, sunt la valori mai mari decât media naţională. Totodată, în privinţa transportului de mărfuri, Poliţia Rutieră colaborează cu Serviciul Transporturi din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române pentru identificarea respectării regulilor la nivel de cale ferată sau legalitatea transportului rutier de mărfuri.Ca serviciu public, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Codrii Vlăsiei” este instituţia responsabilă pentru asigurarea managementul situaţiilor de criză, incluzând prevenirea și monitorizarea riscurilor existente (pentru subunităţile de intervenţie, vezi Figura 24). Referitor la activitatea ISU Ilfov, este important de menţionat colaborarea pe care o desfășoară cu instituţia omoloagă din București – ISU „Dealu Spirii" al Municipiului București. Proiectele derulate presupun achiziţionarea în comun de echipamente, dar și modernizarea serviciilor pentru intervenţii în situaţii de urgenţă și au fost derulate prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară București-Ilfov. Această asociaţie reprezintă un exemplu de succes precum și un model pentru cooperarea între instituţii omoloage din București și din Ilfov. Astfel de asocieri privind dezvoltarea regională de interes comun pentru cele două administraţii sunt extrem de utile pentru a susţine iniţiative din domeniul social, unde instrumentele de intervenţie sunt fragmentate și depind de decizii luate la nivel central.

5.5 Disparităţi de dezvoltareComparativ cu restul ţării, judeţul Ilfov are un nivel de dezvoltare peste media naţională. Regiunea București-Ilfov este cea mai dezvoltată din ţară, atât la nivel social cât și economic. Bunăstarea este concentrată în capitală, însă un nivel de trai ridicat se înregistrează și în anumite localităţi din Ilfov, în special de populaţia recent mutată în judeţ și care face naveta pentru serviciu, în București (Corbeanca, Voluntari, Snagov).

70

Starea drumurilor afectează direct evoluția numărului de accidente.

Figura 26 Valorile indicelui dezvoltării sociale locale pentru localitățile din județul Ilfov

În profil teritorial, județul Ilfov înregistrează disparități atât între mediile de locuire – rural-urban – cât și între unitățile administrative aflate în proximitatea Municipiului București și cele de la periferia județului. Aceste diferenţe de dezvoltare pot fi surprinse folosind un indice de tip sintetic precum Indicele de Dezvoltare Socială Locală28. În compoziţia indicelui se regăsesc informaţii cu privire la capitalul material sau economic (înzestrare cu bunuri, acces la utilităţi) și capitalul uman (educaţie, sănătate) la nivelul unităţilor administrative. Mai specific, se evaluează resursele financiare disponibile populaţiei, accesul la servicii publice , nivelul de educaţie și starea de sănătate.

Cu toate că proximitatea faţă de capitală reprezintă un avantaj considerabil, nivelul în care dezvoltarea este distribuită în teritoriu diferă considerabil de la localitate la localitate. Activitatea 28 https://sites.google.com/site/dumitrusandu/bazededate

71

https://sites.google.com/site/dumitrusandu/bazededate

economică este concentrată în câteva zone, iar problemele sociale sunt reprezentate de fenomene de marginalizare și excluziune, bazate pe poziţionarea în teritoriu și lipsă de accesibilitate (cazul comunelor mici din nord-estul judeţului), discriminare pe bază de etnie (cazul comunităţilor de etnie romă) sau având cauze economice (constrângeri financiare din cauza nevoii de a face naveta pentru a munci în București). În contrast, se regăsesc comunele izolate din zona de nord, precum Nuci, Gruiu sau Grădiștea sau comunele care nu sunt conectate direct la un ax de transport major, precum Dărăști-Ilfov și Dascălu. Cu excepţia comunei Gruiu, acestea sunt și cele mai mici comune din judeţ, lucru care stă la baza unei dependenţe de cale în ceea ce privește dezvoltarea29.

Un alt aspect ce se remarcă la nivelul judeţului este legat de disparităţile pe axa nord-sud pe baza fluxurilor economice ce se orientează către restul ţării. Pe de o parte se poate presupune că apropierea faţă de capitală ar trebui să constituie un avantaj pentru aceste localităţi, însă acest lucru este valabil doar în cazul în care apropierea este exploatată bidirecţional, prin fluxuri de capital spre ambele părţi care să distribuie bunăstarea. Localităţile din zona de nord implementează acest model de dezvoltare mai bine decât cele din sud, unde Municipiul București atrage resursele locale fără a întoarce surplusul de capital. Situaţia este similară și la nivelul regiunii Sud-Muntenia, unde judeţele din nord (ex. Prahova, Argeș) sunt mult mai dezvoltate decât cele din sud (ex. Giurgiu, Ialomiţa)30. În plus, în funcţie de depărtarea faţă de București, localităţile tind să fie din ce în ce mai puţin dezvoltate. Legăturile economice slabe cu Bulgaria alimentează starea de fapt și accentuează orientarea spre nord a actorilor economici.

Situaţia poate fi explicată parţial prin a analiza accesul la resurse, care se face în principal prin axele de transport. De-a lungul principalelor drumuri care leagă București de restul ţării, activitatea economică (măsurată prin cifra de afaceri sau numărul de firme) e mult mai pronunţată. Sudul nu prezintă așadar atractivitate de poziţionare pentru firme. Păstrând aceeași linie de argumentare, comunele din nord-estul judeţului sunt mai puţin dezvoltate pentru că au acces redus la resurse (umane, financiare), fiind situate pe drumuri secundare.

29 Teoria dependenţei de cale afirmă că există o relaţie directă între lipsa resurselor în timp și nivelul de dezvoltare. Fără un stimul extern, situaţia se va perpetua și va întreţine o stare de fapt cu un nivel redus al bunăstării.30 www.adrmuntenia.ro, Planul pentru Dezvoltare Regională 2014 - 2020

72

http://www.adrmuntenia.ro/

5.6 Analiza SWOT din domeniul social i al calităţii vieţiiș


Creștere demografică generată în special de o migrație pozitivă dinspre București și alte zone ale țării;

Infrastructură socială relativ dezvoltată și bine distribuită în regiune;

Resurse umane bine calificate, în special în mediul urban;

Accesibilitate crescută la servicii sociale în majoritatea localităților urbane și în cele aflate în proximitatea Bucureștiului;

Rată de ocupare ridicată.

Sistem de învăţământ cu rezultate scăzute la nivel de cuprindere școlară și rate de promovare;

Structuri de educaţie și formare slab dezvoltate – dependenţă de Municipiul București;

Acces redus la servicii de utilităţi publice;

Dificultăţi în integrarea socio-profesională a grupurilor dezavantajate;

Disparităţi de dezvoltare socială majore între localităţi;

Colaborarea redusă cu organizaţiile neguvernamentale în vederea furnizării de servicii sociale pentru diferitele categorii vulnerabile;

Societate civilă slab dezvoltată la nivel local.

Oportunități Amenințări Proximitatea Bucureștiului și accesul la

servicii sociale, de formare și de sănătate; Disponibilitatea multor programe de

finanțare pentru susținerea proiectelor de dezvoltare socială locală;

Dezvoltarea proiectelor de e-learning și promovarea politicilor de învățare continuă;

Procesul de descentralizare teritorială; Dezvoltarea parteneriatelor de tip public-

privat și apariția soluțiilor de externalizare a serviciilor publice;

Contractarea serviciilor sociale și interesul crescut al ONG-urilor de a colabora cu autoritățile județene și locale;

Investiții în tehnologizarea și informatizarea serviciilor sociale – colectare date, monitorizare etc.;

Inițiative private în sistemul serviciilor sociale, educațional și în cel de sănătate.

Creșterea raportului de dependenţă socială din cauza procesului de îmbătrânire a populaţiei;

Lipsa de adaptabilitate a instituţiilor pentru a promova politici de integrare a persoanelor marginalizate;

Capacitate instituţională redusă prin personal specializat insuficient;

Migrarea masivă a resursei umane calificate spre București;

Lipsa de politici care să adreseze direct fenomenul de discriminare a grupurilor vulnerabile;

Fenomenul de brain drain și migraţia internaţională a resurselor umane înalt calificate.

73

CAPITOLUL 6 – Infrastructura i echiparea teritoriuluiș

6.1 Infrastructura de comunicaţii şi transport

Căi de comunicație și transport

Așezarea strategică a Capitalei contribuie, în mod hotărâtor, atât la rolul internaţional al României ca legătură între Europa și Asia, cât și ca punct nodal între regiunea centrală și cea sud-est europeană, implicând astfel și judeţul Ilfov.

Mai mult decât atât, judeţul Ilfov, împreună cu municipiul București, este străbătut de două coridoare de transport pan-europene, coridoarele rutiere și feroviare IV și IX și se află în proximitatea coridorului de transport pan-european VII - Dunărea. De asemenea,

Reţeaua Trans-europeană de Transport TEN-T, care urmează a fi extinsă cu aproximativ 40% faţă de lungimea actuală la nivel naţional și care trebuie finalizată până în 2030, la nivel de drum expres sau autostradă, străbate judeţul Ilfov conform hărţii următoare.

Figura 27 Rețeaua TEN-T în România (secțiune)

74

Reţeaua de căi de comunicaţii şi transport ocupă un rol important în cadrul echipării de infrastructură, fiind compusă din reţeaua rutieră, reţeaua feroviară şi reţeaua aeriană.

Punct de schimb intermodal

Reţeaua Centrală TEN-T

Reţeaua Globală TEN-T

Sursa: http://www.mt.ro/nou/comunicate.php?id=156

Rețeaua rutierăRețeaua rutieră majoră, formată din autostrăzi și drumuri naţionale, împarte teritoriul judeţului Ilfov în sectoare, toate liniile convergând către București.

Figura 28 Rețeaua drumurilor publice în județul Ilfov

75

http://www.mt.ro/nou/comunicate.php?id=156

Studiile privind accesibilitatea teritoriului național indică situarea acestuia (inclusiv a Bucureștiului) la parametri inferiori față de mediile europene pentru toate tipurile de transport: rutier, aerian și feroviar.

Drumurile naţionale principale sunt din București spre: Ploiești (DN1, DN1A), Urziceni (DN2), Călărași (DN3), Olteniţa (DN4), Giurgiu (DN5), Alexandria (DN6), Pitești și Târgoviște (DN7) și traversează, în marea lor majoritate, foarte multe localităţi, ceea ce le diminuează eficienţa. În prezent, trei autostrăzi străbat judeţul: A1 - București-Pitești, A2 - București-Constanţa și A3 - București-Ploiești. Această reţea radială este intersectată de șoseaua de centură a capitalei. Autostrada A3 nu este încă finalizată, mai trebuie construit tronsonul ce leagă Bucureștiul de Şoseaua de Centură (6,5 km), precum și ieșirile de pe autostradă, singurul nod rutier construit fiind cel de la Snagov. Finalizarea nodului de la Moara Vlăsiei ar duce la îmbunătățirea accesului în localitățile Căciulați, Moara Vlăsiei și Fierbinți, deoarece ar facilita accesul la DJ 101.

Judeţul Ilfov este, de asemenea, străbătut de patru drumuri europene, care facilitează accesul la nivel naţional și internaţional: E85 (drum Nord-Sud), E81 (drum intermediar Nord-Sud), E60 și E70 (drumuri Vest-Est).

Rețeaua rutieră secundară este formată din drumuri judeţene și comunale, care au rol în deservirea localităţilor și de legătură intra-judeţeană. Reţeaua lor este mai densă la nord și la vest de București și mai rară la sud și la est, fapt corelat cu distribuţia în teritoriu a localităţilor.

Lungimea drumurilor publice din judeţul Ilfov era, în anul 2011, de 800 km, reprezentând 0,96% din totalul drumurilor publice din România, valoare explicată și prin dimensiunea mică a judeţului (vezi tabelul următor). Pe de altă parte, densitatea drumurilor publice din judeţul Ilfov este mare, de cca 50,5 km/100 km2, fiind peste media pe ţară (35,1 km/100 km2). Totuși, trebuie menţionat că studiile europene privind accesibilitatea teritoriului naţional indică situarea acestuia (inclusiv a Bucureștiului) la parametri inferiori faţă de mediile din Europa, pentru toate tipurile de transport: rutier, aerian și feroviar31.

Tabel 23 Lungimea drumurilor publice pe tipuri de acoperământ (km) și densitatea drumurilor publice în profil teritorial ( km/100 km2)

Ani

Județ/Regiune

Drumuri publice (lungime, km) Densitateadrumurilorpublice la100 km2

Total Modernizate Cuîmbrăcămințiușoare rutiere

Nemodernizate

2005

România 79.904 21.148 20.915 37.841 33,5București-Ilfov 890 477 228 185 48,9Ilfov 800 387 228 185 50,5

2011

România 83.738 26.911 21.909 34.918 35,1București-Ilfov 890 738 98 54 48,9Ilfov 800 648 98 54 50,5

Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Cap. Statistica Economică – Transporturi, 2011

31 Studiu ESPON privind accesibilitatea teritoriul european, 2006

76

Din cei 800 km drumuri publice din judeţul Ilfov32, 219 km (cca.28%) erau drumuri naţionale, europene și autostrăzi, iar 581 km (cca 73%) drumuri judeţene și comunale. În anul 2011, conform datelor de la INS, în judeţul Ilfov cca. 81% dintre drumurile publice erau modernizate. Acest procent a crescut de la aproximativ 48% în anul 2005, situându-se mult peste media naţională, de 32% de drumuri modernizate din totalul drumurilor publice existente în România.

Conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică, pe teritoriul județului Ilfov, drumurile naționale, europene și autostrăzile sunt modernizate în proporție de 100%, iar drumurile județene și comunale sunt modernizate în proporție de 74%.

Figura 29. Procentul drumurilor publice după tipuri de acoperământ în 2011

Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Cap. Statistica Economică – Transporturi

În perioada 2005-2011, în judeţul Ilfov s-au modernizat 261km de drumuri judeţene și comunale (dintre care 130 km drumuri cu îmbrăcăminţi ușoare și 131 km drumuri pietruite/ de pământ), rămânând astfel de modernizat doar cca. 26% (cca. 152km). În ultimii ani, pentru îmbunătăţirea legăturii dintre localităţi și a legăturii cu judeţele învecinate, mai multe drumuri au fost clasate ca drumuri comunale și mai multe drumuri comunale au fost clasate ca drumuri judeţene: DC4 - DJ110H, DC77 -

DJ602, DC101 - DJ400, DC143 – DJ143, DC181 – DJ181, DC184 – DJ184.

În prezent, drumurile judeţene totalizează 409,40 km, din care 367,72 km sunt din beton asfaltic, 3,27km sunt din beton cimentic, 17,71 km sunt pietruiţi și 20,77 km sunt drumuri din pământ. Tronsoane ale drumurilor care sunt pietruite și din pământ sunt: DJ300, DJ101D, DJ179, DJ101A, DJ110J, DJ184. Din totalul drumurilor judeţene sunt modernizaţi 123,229 km (respectiv 30% din lungimea acestora33.Drumurile nemodernizate sunt: DJ100 (parţial), DJ101

32 Date 2011, INS, Baza de date TEMPO – Cap. Statistica Economica – Transporturi33 Situaţia stării de viabilitate a drumurilor judeţene, 2013, CJ Ilfov

77

Există zone, pe drumurile judeţene şi comunale, cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (17%) și zone cu drumuri publice pietruite și de pământ (9%).

O parte din drumurile modernizate sunt depăşite tehnic și/sau prost întreținute şi trebuie remodernizate. Marea majoritate a drumurilor comunale trebuie modernizate.

(parţial), DJ101A, DJ101B (parţial), DJ101M, DJ101N, DJ143, DJ179, DJ184, DJ300, DJ301A, DJ401A, DJ401, DJ601, DJ601A, DJ602 (parţial) (vezi harta următoare).Deși toate localităţile din judeţ sunt conectate la reţeaua de drumuri, starea acestora face accesul mai dificil în localităţile: Ostratu, Moara Domnească, Bălţeni, Buriaș, Izvorani, Micșuneștii Mari, Micșuneștii Moară. Din cauza unui management deficient al traficului între comuna Domnești și municipiul București, accesul este îngreunat în localităţile Clinceni, Domnești și Bragadiru.

Figura 30 Rețeaua drumurilor județene, sectoare având starea tehnică mediocră sau deficitară

78

Între 2006-2011, intravilanul orașelor din judeţ a crescut cu 56% (în unele localităţi înregistrând valori mult mai mari: Măgurele 331%, Buftea 128%, Pantelimon 109%), iar numărul locuinţelor cu 21% (Popești-Leordeni 75%, Bragadiru 66%, Otopeni 36%). Acest fapt a dus la creșterea numărului de persoane care se deplasează între București și localităţile din judeţul Ilfov. A crescut, astfel, traficul pe drumurile naţionale, în special pe DN1 (care face legătura cu aeroportul Henri Coandă), DN2, dar și pe DN6, DN7, DN3, DN4, DN5 (aflat în proces de reabilitare), DN1A influenţând accesibilitatea în localităţile Otopeni, Voluntari, Afumaţi, Bragadiru, Clinceni, Măgurele, Chitila, Pantelimon, Popești-Leordeni, Jilava, 1 Decembrie, Mogoșoaia, Buftea.

Recensământul general al circulației rutiere din 201034, elaborat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNANDR) a arătat că DN1 este cel mai circulat drum din țară, având un trafic mediu zilnic anual de 53.260 vehicule (dintre care 48.130 autoturisme) pe tronsonul dintre Şoseaua de Centură și Aeroportul Otopeni. De asemenea, tronsonul DN1, sos. București Ploiești–Şoseaua de Centură este la fel de circulat, traficul mediu zilnic anual fiind de 54.134 vehicule (dintre care 48.980 autoturisme). Pe locul 2 în topul celor mai aglomerate drumuri din România se află autostrada A1, având un trafic mediu zilnic anual de 45.681 vehicule pe tronsonul București-DJ 401A. DN2 se află pe locul 3, cu un trafic mediu zilnic anual

de 42.742 vehicule (dintre care 33.660 autoturisme), pe tronsonul București–Şoseaua de Centură. Restul drumurilor naţionale care tranzitează judeţul Ilfov și care au două benzi/sens, sau o bandă/sens (DN4, DN1A) înregistrează valori mai mici ale traficului, dar se situează totuși pe primele locuri din ţară. Valorile înregistrate pe tronsonul București–Şoseaua de Centură sunt următoarele: DN6 - 25.546 vehicule (dintre care 19.498 autoturisme), DN7 – 24.705 vehicule (dintre care 14.549 autoturisme), DN5 – 17.441 vehicule (dintre care 12.099 autoturisme), DN4 – 17.158 vehicule (dintre care 12.641 autoturisme), DN3 - 17.104 vehicule (dintre care 11.987 autoturisme), DN1A – 16.028 vehicule (dintre care 10.570 autoturisme).

Din analiza fluxurilor de trafic, a rezultat faptul că drumurile naţionale au ponderea cea mai mare a traficului din cadrul judeţului Ilfov, având nivele de serviciu ridicate. Drumurile judeţene sunt folosite cu preponderenţă pentru traficul local, cu grad de congestie scăzut.

34 Recensământul general al circulaţiei rutiere elaborat de Compania Naţională de Autostrăzi și Drumuri Naţionale din România (CNADNR), 2010

79

Localităţile care sunt dezvoltate de-a lungul drumurilor naţionale au nevoie de şosele de centură pentru devierea traficului şi în special a traficului greu, pentru reducerea aglomeraţiei din localităţi, reducerea accidentelor şi a poluării atmosferice şi fonice (de ex. în Buftea și Afumaţi).

Figura 31 Nivelurile35 de serviciu pe rețeaua de drumuri naționale și județene din județul Ilfov în anul de bază 2013

Șoseaua de Centură, cu o lungime de 71,89 km, are în cea mai mare parte o singură bandă/sens, iar pe anumite tronsoane care au fost modernizate (cca. 20 km), are două benzi/sens. Traficul mediu zilnic anual (reprezentând numărul mediu de vehicule care trece pe un tronson de drum sau stradă

35 Conform clasificării CNADR, vezi Anexa 14

80

intr-o zi) indică valori cuprinse între 9.021 și 20.716 vehicule, pe diverse tronsoane ale drumului, numărul autovehiculelor fiind mai mic de jumătate, predominând tirurile și autocamioanele.

Deoarece Șoseaua de Centură trebuie să preia un volum mare de trafic, îndeosebi trafic greu, circulația nu se desfășoară în mod fluent. Starea avansată de degradare a părții carosabile conduce la viteze mici și ambuteiaje, cu probleme, în special, pentru vehiculele de marfă.

Drumurile judeţene cu valori de trafic mai mari decât media traficului (pe drumurile judeţene) sunt: DJ200B (10.207 vehicule), DJ101 (7.140 vehicule), DJ301 (7.352 vehicule) DJ601 (6.963 vehicule), DJ602 (6.484 vehicule), DJ601A (5.444 vehicule) influenţând accesibilitatea în localităţile Tunari, Balotești, Corbeanca, Moara Vlăsiei, Cernica, Dragomirești Deal, Domnești, Ciorogârla.

Se remarcă puncte de conflict36 la o parte din intersecțiile dintre drumurile județene și cele naționale (DJ 200B cu șoseaua de centură, DJ101 cu DN1, DJ100 cu DN2 și cu DN3 etc.). De asemenea, sunt mai multe traversări la nivel ale drumurilor (DJ 200, DJ 301, DN4, DJ 401, DJ 602) cu calea ferată, care pun în pericol siguranța populației.

În plus, intersecţiile denivelate dintre drumurile judeţene și centura București nu au fost realizate corespunzător de către Compania Naţională de Autostrăzi și Drumuri Naţionale din România (CNADNR), cu efecte agravante asupra siguranţei circulaţiei. De asemenea, din acest punct de vedere, pe reţeaua de drumuri judeţene se constată o lipsă a echipamentelor de semnalizare orizontală și verticală a circulaţiei rutiere. Totodată, facilităţile pentru bicicliști sau persoane cu handicap sunt scăzute. O serie de drumuri din judeţul Ilfov au fost incluse pe Harta punctelor negre din România37, un proiect al Poliţiei Rutiere care marchează zonele cu cele mai multe accidente din ţară. Astfel, următoarele puncte sunt în topul primelor 20:

DN6, km. 12-13, în localitatea Bragadiru, înainte de trecerea peste râul Ciorogârla. DN2, km. 15-16, înainte de localitatea Afumaţi, zona restaurant „La Sandu”. DN1, km. 31-32, zona Pădurii Ciolpani, între Tâncăbești și Ciolpani. DN6, km. 14-15, zona localităţii Bulgaru, între Bragadiru și Cornetu. Autostrada A1, km. 10-11 , la intrarea pe autostradă, zona Bricostore.

În prezent, în cadrul judeţului Ilfov există foarte puţine căi de comunicaţii dedicate bicicliștilor, circulaţia acestora, în majoritatea cazurilor, realizând-se pe partea carosabilă, punând în pericol siguranţa rutieră. În plus, judeţul Ilfov dispune de un cadru natural important, dar și de obiective turistice semnificative: palate, biserici și mânăstiri incluse în categoria monumentelor istorice, sate pitorești și locuri ce merită vizitate. În acest context favorabil nu s-au realizat trasee cicloturistice,

36 Punctele de conflict reprezintă zona unde se intersectează mai multe fluxuri de trafic. Un punct de conflict reprezintă o zonă critică a drumului, unde sunt necesare marcaje și indicatoare pentru stabilirea priorităților de trecere. Un punct de conflict la care apar probleme de siguranță a circulației se transformă în "punct negru".37 http://www.hartapunctelornegre.ro/

81

Problemele evidenţiate de trafic duc la creşterea poluării atmosferice şi fonice, accidente, consum de energie, blocaje în trafic, durate lungi de deplasare.

http://www.hartapunctelornegre.ro/

deși prin realizarea unei infrastructuri adecvate, localităţile din judeţul Ilfov ar fi avut de câștigat atât din punct de vedere financiar cât și turistic.

Evoluția cererii de transport rutier la nivelul județului Ilfov. Scenarii de prognozăProdusul Intern Brut reprezintă principalul indicator privind starea economiei la nivel macro-economic. De asemenea, evoluţia PIB influenţează în mod direct evoluţia traficului rutier, reflectată prin numărul de călătorii. Pentru estimarea traficului rutier de perspectivă pe drumurile publice, Compania Naţională de Autostrăzi și Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a elaborat prognoze de evoluţie a traficului până în 2035. Se remarcă estimări de creștere semnificativă a numărului de autoturisme și microbuze de până la trei ori faţă de valoarea de baza din 2010, precum și o creștere de 2,5 ori a totalul de vehicule prezente în trafic.Pentru ansamblul reţelei de drumuri publice, care include și străzile, coeficienţii de evoluţie ai traficului pentru perioada 2010 -2035, în varianta medie (probabilă) de prognoză sunt prezentaţi în tabelele de mai jos.

Figura 32 Parcul auto în județul Ilfov comparativ cu nivelul național (autovehicule/1000 de locuitori)

Sursa : Daedalus Milward Brown, Piața auto din România în 2012

Cu toate că județul Ilfov are o populație totală relativ mică în comparație cu alte județe, din punct de vedere numărul de autovehicule la 1.000 de locuitori se situează pe locul 2 în țară după București.

Coeficienții de evoluție al traficului pentru județul IlfovDin analiza evoluţiei PIB-ului se observă o compatibilitate a prognozei în raport cu coeficienţii de evoluţie ai traficului prezentaţi de CNADNR. Astfel, prin extrapolare, se observă o creștere procentuală a PIB-ului în jur de 48-50% faţă de anul 2010, în timp ce coeficienţii de evoluţie propuși de CNADR prezintă o rată a creșterii a numărului total de vehicule situată între 36% pentru drumurile judeţene și 47% pentru drumurile naţionale. Pe baza acestor coeficienţi s-au calculat niveluri de serviciu în conformitate cu metodologia prezentată mai sus pentru perioada de perspectivă 2020.

82

Figura 33 Nivelurile de serviciu prognozate pe rețeaua de drumuri naționale și județene din județul Ilfov în anul de bază 2013

Din analiza datelor prelucrate, se observă faptul că centura București începe să aibă rezerve de capacitate de circulaţie din ce în ce mai scăzute. Acestea vor fi compensate prin programul de lărgire la patru benzi derulat de către CNADNR. De asemenea, odată cu realizarea legăturilor dintre

83

autostrada A3 și reţeaua de drumuri judeţene și strada Petricani (din București) o parte din fluxurile de trafic de pe DN1 se vor redistribui pe această magistrală rutieră.

La nivel de drumuri judeţene se remarcă o scădere a capacităţii de circulaţie pe următoarele sectoare:

- DJ 101 – pe tronsonul dintre Buftea (DN1A) și Petrești (DN1);- DJ 200B – între Tunari și Balotești;- DJ 601 – între Dragomirești Deal și limita judeţului Ilfov;- DJ 301 – între centura București și limita judeţului Ilfov.

În ceea ce privește proiectele de reabilitate și extindere a reţelei rutiere realizate în ultimii ani, următoarele au fost selectate ca având efecte benefice majore pentru judeţul Ilfov:

- Fluidizarea traficului pe DN1 între km8+400-17+100 și Centura rutieră în zona de nord a municipiului București Ob.1C - Pasaj inferior pe DN1 la intersecţia cu B-dul Aerogării si B-dul Ion Ionescu de la Brad, - Ob.1A - Lărgire DN1 între Aeroportul Băneasa (km 7+535) și Aleea Privighetorilor (km10+507); Ob.1B - Lărgire DN1 între Aleea Privighetorilor (km10+507) și pasajul Otopeni (km11+938), Ob.5B - Reabilitarea și extinderea la patru benzi a centurii rutiere a municipiului București între km2+400-DN 2 și Ob.5A pe sectorul cuprins între DN1A km 67+215– Mogoșoaia și DN1 km 71+820-Otopeni, OB.6 Continuarea centurii rutiere a municipiului București cu pasaj superior peste CF la Otopeni, Obiect 7 - completarea centurii rutiere a municipiului București, prin construirea sectorului cuprins între DN7-DN1A (4 benzi)38;

- Construcţia autostrăzii București-Brașov (sector București – Ploiești);

- Reparaţiile realizate la podul pe DN1 km36+208 peste Ialomiţa, la Ciolpani;

- Modernizarea sistemului rutier pe drumurile judeţene: DJ 100 (tronson IV, V și VI), DJ101, DJ101B, DJ101C, DJ200, DJ301, DJ301B, DJ401D, DJ602.

Dintre proiectele în curs de realizare sau planificate, următoarele prezintă maxim interes la nivelul judeţului:

- Modernizarea centurii rutiere a municipiului București, între A1 - DN7 si DN2 - A2 și A1 - A2, proiect aflat în etapa de execuție (52 km din centura capitalei lărgiţi la două benzi pe sens, realizarea a 18 poduri sau pasaje rutiere, 20 intersecţii modernizate, 9 parcări park and ride și noduri intermodale pe ambele părţi ale centurii);

- Autostrada 0 (Inelul 2), proiect aflat în stadiu de propunere (inel exterior șoselei de centură, la o distanţă de până la 10 km în zona de nord a capitalei și de aproximativ 1 km în S-E Bucureștiului, L=cca.100 km, va lega autostrăzile A1, A2, A3 și va completa culoarul pan-european IV);

- Varianta de ocolire pentru orașul Buftea, cu profil de drum european39, proiect aflat în etapa de pregătire;

38 http://www.mt.ro/nou/_img/documente/Investitii_realizari_2009_2010_MTI_31_aug.pdf

84

http://www.mt.ro/nou/_img/documente/Investitii_realizari_2009_2010_MTI_31_aug.pdf

- Reabilitarea și modernizarea reţelei de drumuri judeţene din Ilfov – DJ401A, DJ300, DJ101, DJ40140.

Rețeaua feroviară

Reţeaua de cale ferată împarte teritoriul judeţului Ilfov în sectoare relativ egale, toate liniile convergând către București. Această reţea radială este intersectată de linia ferată de centură a municipiului București. La nivelul anului 2011, conform datelor de la INS, judeţul Ilfov era străbătut de o reţea de căi ferate în exploatare de 180 km, reprezentând 1,7% din totalul căilor ferate din România, de 10.777 km.

Tabel 24. Linii de cale ferată în exploatare în profil teritorial în anul 2011

Județul/ Regiunea de dezvoltare

Total din care electrificate

Din care: Densitatea

liniilor

pe 1000 km2

teritoriu

Linii cu ecartament normal: Linii cu ecartament largTotal Cu o

caleCu două căi

România 1) 10.777 4.020 10.638 7.729 2.909 139 45,2

București - Ilfov 279 259 279 142 137 - 153,2

Ilfov 180 180 180 71 109 - 113,7

1) Inclusiv liniile cu ecartament îngust. 2) Linii la care distanţa între șine este de 1.435 mm.

Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Cap. Statistica Economica – Transporturi, 2011

Judeţul dispune de o reţea feroviară cu ecartament normal, din care 71 km (39%) sunt linii cu o singură cale și 109 km (61%) linii cu două căi. Harta disponibilă pe site-ul CFR arată trasee din interiorul judeţului Ilfov neelectrificate: o parte din linia de centură feroviară (între Chiajna și Voluntari), București – Giurgiu, București – Olteniţa, Mogoșoaia – Urziceni (vezi figura următoare).

39http://www.mt.ro/strategie/strategii%20sectoriale_acte%20normative/strategie%20dezvoltare%20durabila%20noua %20ultima%20forma.pdf40 Proiect depus spre finanţare prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 2- Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale și locale, Domeniul de intervenţie 2.1-Reabilitarea și modernizarea reţelei de drumuri judeţene și care se află pe lista de rezervă la ADR BI

85

http://www.mt.ro/strategie/strategii%20sectoriale_acte%20normative/strategie%20dezvoltare%20durabila%20noua%20ultima%20forma.pdf

http://www.mt.ro/strategie/strategii%20sectoriale_acte%20normative/strategie%20dezvoltare%20durabila%20noua%20ultima%20forma.pdf

Figura 34. Infrastructura feroviară în județul Ilfov

Sursa: http://cfrsa.infofer.ro/images/cfrsa/Anexa%201a.pdf

Densitatea căilor ferate în judeţul Ilfov este de 113,7 km/1.000 km2, situând judeţul pe primul loc din ţară, fiind cu mult peste densitatea la nivel naţional (45,2 km/1.000 km2).

Teritoriul judeţului este traversat de următoarele trasee de căi ferate:

a) Magistrale feroviare: București – Ploiești – Predeal – Brașov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia

Bihorului; (cu stații în județul Ilfov la Chitila, Buftea, Periş); București – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Suceava – Vicșani; (cu stații în județul

Ilfov la Chitila, Buftea, Periş); București – Urziceni – Făurei – Brăila – Galaţi; (cu stații în județul Ilfov la Mogoşoaia - PO

Aeroport, Baloteşti, Căciulați, Moara Vlăsiei, Greci); București – Fetești – Medgidia – Constanţa – Mangalia – coridorul paneuropean IV; (cu

stații în județul Ilfov la Pantelimon, Pasărea, Brăneşti); București – Videle – Craiova – Caransebeș – Timișoara – Jimbolia – ramură coridor

paneuropean IX – București – Videle – Giurgiu (cu stații în județul Ilfov la Chiajna, Domneştii de Sus).

b) Linii feroviare: București – Chitila – Titu – Pitești (cu stații în județul Ilfov la Chitila, Săbăreni); București – Chitila – Titu – Târgoviște (cu stații în județul Ilfov la Chitila, Săbăreni);

86

http://cfrsa.infofer.ro/images/cfrsa/Anexa%201a.pdf

București –– Olteniţa (cu stații în județul Ilfov la Tânganu) – se efectuează cu operatori privaţi;

București – Giurgiu (cu stații în județul Ilfov la Jilava, Sineşti, Vidra); Linia de centură feroviară a municipiului București.

Starea tehnică a rețelei feroviare din județul Ilfov este, în general, bună. Reducerea numărului de garnituri, precum și creșterea îngrijorătoare a duratei de parcurs, cauzată de restricțiile impuse de circulație și de programul de reabilitare, au contribuit la scăderea considerabilă a utilizării trenurilor în favoarea altor moduri de transport, în special cel rutier.

Din cauza avariei podului de cale ferată peste râul Argeș, linia București – Jilava – Giurgiu nu funcţionează, iar staţiile Jilava, Sinești și Vidra nu sunt utilizate.

Cele mai multe trenuri trec prin staţiile: Buftea (40 trenuri operate de CFR + 8 operate de societăţi cu capital majoritar privat), Chitila (42 trenuri CFR), Periș (24 trenuri CFR+ 8 de la

operatori privaţi), Săbăreni (18 trenuri CFR), Tânganu (17 trenuri CFR), Domneștii de Sus (16 trenuri CFR), Chiajna (15 trenuri CFR), Mogoșoaia, Balotești, Căciulaţi, Moara Vlăsiei, Greci - 14 trenuri CFR), Pantelimon, Pasărea, Brănești (11 trenuri CFR). La polul opus se află Cernica, Snagov, Jilava, Sintești, Vidra cu 0 trenuri41.

Printre proiectele realizate în ultima perioadă, amintim proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată București - Lehliu - Fetești – ISPA (staţiile Pantelimon, Pasărea, Brănești), iar dintre cele în curs de realizare sau planificate sunt deosebit de importante următoarele:

- Redeschiderea circulaţiei feroviare pe podul nou de cale ferată peste râul Argeș, linia București - Giurgiu între staţiile Vidra și Grădiștea - etapă de pregătire; suma propusă în bugetul anului 2013 este în valoare de 6,261 mil. lei (FEDR și buget de stat);

- Reabilitarea liniei de centură - etapă de pregătire - modernizarea tronsoanelor aflate între staţiile C.F. Chitila, Mogoșoaia, Otopeni, Voluntari, București Sud, Berceni, Jilava, Vârteju, București Vest, Chiajna, Chitila. Se va reabilita sectorul București Sud (fost Titan Sud) - Titan și racordările acesteia cu linia C.F. de centură, precum și tronsonul Jilava-București Progresu, care urmează a fi racordat la calea ferată de centură. Se va construi o linie nouă, racord între linia C.F de centură cu magistrala 8 (București – Nord spre Constanţa), prin staţia Pasărea. CF Centură va face legătura cu reţeaua de metrou, cea existentă și cea viitoare, cu reţeaua de autostrăzi, precum și cu cea de drumuri naţionale și judeţene. Se vor construi 15 parcări de tip park and ride, amplasate pe principalele artere de circulaţie. Sunt preconizaţi 11.066 de călători pe zi din judeţul Ilfov, care vor folosi trenul de pe CF Centură și, astfel, se va îmbunătăţii mobilitatea și accesibilitatea în București și în judeţul Ilfov.

41 Trafic zilnic, verificat de pe www.infofer.ro

87

Linia de centură feroviară, care în trecut a fost utilizată pentru transportul mărfurilor, nu este, momentan, funcțională.

http://www.infofer.ro/

Rețeaua aeriană

Pe teritoriul judeţului Ilfov, în orașul Otopeni, funcţionează cel mai mare aeroport din ţară – Aeroportul Internaţional Henri Coandă, situat la 16,5 km de centrul capitalei, în partea de nord a acesteia.

Aeroportul este destinat traficului internaţional de pasageri și mărfuri, cu regim de funcţionare 24 ore/zi, fiind principala poartă aeriană a ţării pentru zborurile europene și intercontinentale, în prezent fiind în proces de dezvoltare și modernizare.

Legătura aeroportului cu capitala este asigurată de drumul naţional DN 1 (E 60), arteră intens solicitată. De asemenea, se poate ajunge la aeroport cu trenurile "Henri Coandă Expres" care circulă între

Gara de Nord și punctul de oprire (PO) Otopeni. Transferul între punctul de oprire Otopeni și terminalele aeroportului se face cu autobuze.

În 2011, traficul de pasageri pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă (AIHCB) a crescut cu aproximativ 2,6% faţă de aceeași perioadă a anului trecut, atingând valoarea de 5.049.443 de pasageri. Numărul de mișcări de aeronave comerciale înregistrat pe acest aeroport s-a situat, în 2011, la 74.468 aterizări și decolări. Transportul de mărfuri a înregistrat o creștere în 2011 faţă de 2010 cu 8,78%.

Tabel 25. Situația traficului aerian derulat pe AIHCB

2008 2009 2010 2011 2011/2010(%)

Număr pasageri 5.064.230 4.483.661 4.917.952 5.049.443 +2,7Mișcări aeronave 71.714 72.697 76.966 74.468 -3,3Marfă 18.974,8 18.476,1 20.063,5 21.826,0 +8,8Poștă 3.489,1 3.108,9 3.110,3 3.016,2 -3,0

Cargo 22.463,9 21.585,0 23.173,8 24.842,2 +7,2Sursa: Compania Națională Aeroporturi București S.A., Raport anual 2010,2011

http://www.bucharestairports.ro/admin/kcfinder/upload/files/raport%20anual%202011.pdf

Pe lângă efectele pozitive, dezvoltarea aeroportului și mărirea capacităţii acestuia pot avea și efecte negative asupra locuitorilor din orașul Otopeni, dar și asupra celor din comuna Tunari, prin creșterea nivelului de zgomot. De asemenea, creșterea circulaţiei din zonă poate conduce la poluare, aglomerare și accidente.

Un proiect prioritar al Ministerului Transportului este realizarea legăturii reţelei de metrou cu Aeroportul Henri Coandă – Otopeni (16 km, 19 staţii, valoare proiect 5.292 mil. lei, sumă alocată în 2013 – 31,23 mil. Lei). Noua linie de metrou va porni din Magistrala IV, la staţia 1 Mai, și va urma

88

Reţeaua centrală TEN-T cuprinde pe teritoriul României aeroporturile Henri Coandă din Bucureşti şi Traian Vuia din Timişoara.

http://www.bucharestairports.ro/admin/kcfinder/upload/files/raport%20anual%202011.pdf

traseul Bulevardul Expoziţiei – Parc Herăstrău – Gara Băneasa – Aeroport Băneasa – Centrul Comercial Băneasa – Centura Otopeni – oraș Otopeni – Aeroport Henri Coandă.

Transportul intermodal

Transportul intermodal permite combinarea, pe un anumit parcurs, a avantajelor specifice fiecărui mod de transport, cum ar fi flexibilitatea transportului rutier, capacitatea ridicată de transport pe calea ferată, costurile scăzute ale transportului naval și viteza superioară a transportului aerian. Conform Strategiei de transport intermodal în România 2020, transportul intermodal reprezintă acel sistem de transport care presupune utilizarea în mod succesiv a cel puţin două moduri de transport și în care unitatea de transport intermodal nu se divizează la schimbarea modurilor de transport. În prezent, în România, există terminale sau facilităţi de procesare cargo pe aeroporturile Henri Coandă – București, Timișoara, Arad și Constanţa.

Strategia de transport intermodal în România 2020 prevede realizarea unui nod intermodal pentru București, iar Compania Naţională de Autostrăzi și Drumuri Naţionale din România consideră că, din punct de vedere al amplasamentului, se justifică dezvoltarea unei platforme intermodale în proximitatea localităţii Moara Vlăsiei.

Transport public, străzi locale

Transport public de pasageri

În “Studiul de oportunitate privind transportul de persoane între localităţile din judeţul Ilfov și Municipiul București”42 din 2010 au fost evidenţiate următoarele aspecte:

În judeţul Ilfov, în 80% din gospodării există cel puţin o persoană care circulă de obicei cu mijloacele de transport în comun;

La nivelul întregii populaţii sunt 127.375 de persoane care circulă de obicei cu mijloacele de transport în comun și 98.078 care circulă regulat cu mijloacele de transport în comun;

Majoritatea populaţiei din judeţul Ilfov folosește transportul în comun pentru a se deplasa în București și apoi spre alte localităţi din judeţ;

Cei mai mulţi călători din judeţul Ilfov sunt din orașele Voluntari, Pantelimon, Popești-Leordeni și Buftea, iar dintre comune cei mai mulţi călători sunt din Cernica, Jilava, Vidra și Glina;

Călătorii își doresc mijloace de transport mai mari, respectiv autobuze urbane, orar fix, condiţii decente de călătorie.

42 “Studiul de oportunitate privind transportul de persoane între localităţile din judeţul Ilfov și Municipiul București” din 2010 (elaborat de SC E-Achiziţii Consultanţă online, beneficiar CJ Ifov)

89

La nivelul judeţului Ilfov există o singură platformă de transport intermodal dezvoltată de firma Tibbett Logistics la ieșirea pe Autostrada A1.

În anul 2010, serviciile de transport public furnizate de către RATB în judeţul Ilfov au fost sistate în unele localităţi. Situaţia reţelei de transport preorășenesc până în momentul sistării și după aceea este prezentată în harta următoare. Drept consecinţă, operatorii privaţi care deja operau pe rutele din judeţ, au câștigat dreptul de a funcţiona pe rutele ilfovene, în urma licitaţiilor organizate de Autoritatea Rutieră Română (ARR).

Figura 35. Rețeaua de transport preorășenesc în 2009 și 2013

Sursa: http://www.ratb.ro/maps1/Trasee_preorasenesti.pdf

În momentul de faţă, activitatea de transport public pe liniile preorășenești dintre București și localităţile din judeţul Ilfov poate fi asigurată numai la solicitarea primăriilor care încheie contract cu RATB prin care își asumă responsabilitatea susţinerii serviciilor prestate de aceasta și onorării obligaţiilor de plată revenite prin contract. Localităţile care au semnat astfel de contracte sunt: Chitila, Mogoșoaia, Afumaţi, Popești-Leordeni, Jilava, 1 Decembrie, Bragadiru și Otopeni (vezi figura următoare).

În anul 2006, orașul Voluntari a înfiinţat Societatea de Transport Voluntari și a achiziţionat 20 de autobuze prin care se efectuează transportul de la București la Voluntari și transportul în oraș. În aceeași linie a iniţiativelor locale, orașul Buftea a achiziţionat patru autobuze și subvenţionează linia de transport public care face legătura între orașul Buftea și linia 422, capăt de linie în orașul Chitila.

Pentru restul localităţilor, transportul în interiorul judeţului, precum și în/dinspre București, este efectuat de operatori privaţi. Problemele semnalate de către cetățeni în sondajul menționat anterior sunt legate de nerespectarea orarului, supraaglomerarea mijloacelor de transport, costul

90

În prezent, serviciile de transport în Ilfov sunt furnizate, în cea mai mare parte, de operatori privați.

http://www.ratb.ro/maps1/Trasee_preorasenesti.pdf

transportului și faptul că mijloacele de transport utilizate sunt mici și neîntreținute, fără climatizare.

Operatorii privaţi operează inclusiv pe liniile preorășenești pe care circulă RATB. După cum se poate observa în figura următoare, orașele și comunele sunt în general deservite de servicii de transport, existând numai câteva localităţi nedeservite: Buriaș, Bălţeni, Merii Petchii, Dimieni, Ordoreanu etc.

Figura 36 Transportul public și privat de pasageri din județul Ilfov

91

Se constată lipsa unei abordări integrate a transportului public la nivelul judeţului Ilfov, fiecare primărie având propria soluţie. Adoptarea unei poziţii comune în negocierile cu RATB-ul sau PMB a fost până acum un lucru dificil de obţinut și nu s-a reușit o optimizare a costurilor de transport public la nivel de judeţ.

La nivel metropolitan, a fost înfiinţată Autoritatea Metropolitană de Transport București, prin Ordonanţa de Guvern Nr.21/2011 ca instituţie publică sub controlul Ministerului de Transport. AMTB trebuie să elaboreze o strategie generală, pentru stabilirea

priorităţilor și coordonarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de transport, stabilirea unei politici de tarifare pentru toată zona și pentru asigurarea furnizării eficiente a serviciilor în întreaga zonă metropolitană. AMTB va organiza, autoriza, coordona, monitoriza și controla serviciile de transport public de persoane, cu autobuze, în zona metropolitană.

Grupul Mobilitate al P.M.B. s-a constituit ca urmare a inexistenţei unei abordări coerente în domeniul mobilităţii urbane la nivelul Municipiului București, la iniţiativa mai multor ONG-uri. Obiectivul esenţial al Grupului de Mobilitate este elaborarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă pentru zona Metropolitană a Bucureștiului. Există, în prezent, o iniţiativă privind înfiinţarea Autorităţii Executive de Transport Metropolitan București (AETMB) sau înfiinţarea unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) care se va concentra pe managementul metropolitan, în special prin asigurarea unui transport integrat la nivelul zonei București –Ilfov.

Străzi orăşeneşti

În perioada 2005-2011, lungimea străzilor orășenești din judeţul Ilfov a înregistrat o creștere cu 91km (respectiv 13,1%), în același timp crescând și ponderea numărului de kilometri modernizaţi, de la 34,9% la 45,2%. Un alt element important de menţionat este faptul că, în perioada 2006-2011, a avut loc o extindere semnificativă a orașelor din judeţul Ilfov - suprafaţa intravilană a crescut cu 55,92%, reprezentând 12,01% din suprafaţa totală a judeţului.

Tabel 26. Lungimea și starea străzilor orășenești în perioada 2005-2011

Străzi orășeneș

ti

România București-Ilfov IlfovTotal Modernizat

eTotal Modernizat

eTotal Modernizat

eAn km km km km km km2005 25.696 14.943 2514 1.095 693 2422006 26.065 15.314 2492 1.132 671 2322007 26.168 15.757 2547 1.245 726 2902008 26.309 16.157 2545 1.279 724 2622009 26.606 16.536 2534 1.314 713 276

92

Lipsa unui transport public metropolitan, coroborată cu o foarte slabă valorificare a multi-modalității, afectează mobilitatea în interiorul zonei metropolitane și implicit în interiorul județului Ilfov.

Străzi orășeneș

ti

România București-Ilfov IlfovTotal Modernizat

eTotal Modernizat

eTotal Modernizat

e2010 27.005 16.911 2681 1.381 745 323

2011 27.846 17.413 2720 1.422 784 354Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Cap. Utilitatea publica de interes local

La nivelul anului 2011, densitatea de străzi orășenești pe km2 era de 0,12 km-stradă/km2 la nivel naţional, de cca. 1,49 km-stradă/km2 în regiunea București-Ilfov și de 0,50 km-stradă/km2 în județul Ilfov (peste media naţională). Gradul de modernizare al străzilor orășenești în județ este însă sub media națională, 45% față de 63%, consecință a dezvoltării imobiliare rapide cu care investițiile în infrastructură nu au putut ține pasul.

Figura 37 Evoluția lungimii străzilor din orașele județului Ilfov, km, 2005 – 2011

Sursa: Monografia Ilfov, 2011

În ceea ce privește modurile alternative de transport, acestea sunt aproape inexistente la nivelul judeţului Ilfov, cu excepţia notabilă a pistelor de biciclete în unele localităţi (Snagov), care creează premisele unui transport durabil în judeţ, în viitor.

93

Accesibilitate și mobilitate în județul IlfovAccesibilitatea la nivelul localităților din județul Ilfov este printre cele mai bune din țară, în ceea ce privește existența infrastructurii de transport rutier, feroviar, aerian. Totuși, aceasta se situează la valori sub media europeană. Problemele sunt legate de calitatea infrastructurii, de lipsa facilităților și de serviciile publice de transport pentru cetățeni.

Probleme ConsecințeTransport rutier

Prezenţa, încă, a unor sectoare de drumuri cu îmbrăcăminţi nemodernizate sau în stare tehnica proastăCentura Bucureștiului nemodernizatăLipsă facilităţi pentru transportul de marfă (noduri intermodale de marfă, noduri intermodale de transport, parcări tip park and ride etc.)Reţea necorelată cu dezvoltarea imobiliară recentă

Dependenţă de automobilul personal CongestiePericol de accidenteViteză de transport redusă (costuri pentru cetăţeni și pentru firme)Poluare

Transport feroviar

Sectoare de cale ferată nefuncţionaleLipsă conectare cu reţeaua rutieră și accesibilitate redusă ca proximitate (de ex. calea ferată către Aeroportul Otopeni)Accesibilitate redusă ca preţ (pentru cetăţeni)Orar neadaptat nevoilor navetiștilor

Utilizare sub potenţialSupra-utilizare a reţelei rutiere

Transport aerian

Externalităţi negative pentru locuitorii din proximitate (zgomot, trafic etc.)

Zone nefavorabile dezvoltării imobiliare în imediata proximitate, dar adaptate pentru investiţii

Transport intermodal

Nu există facilităţi logistice adaptate cererii de transport Nu există noduri intermodale

Supra-utilizare a reţelei rutiereCosturi pentru firme

Transport alternativ

Nu există, cu unele excepţii Dependenţă de automobilul personal

Transport public

Lipsa unei abordări integrate la nivelul judeţului în privinţa transportului public - insuficientă coordonare la nivelul Zonei Metropolitane BucureștiCalitate slabă a serviciilor (orar instabil, preţ ridicat)Insuficienţa adaptării rutelor la nevoile pentru naveta lucrătorilor, conform Studiului de Oportunitate privind Transportul de persoane între Localităţile din Judeţul Ilfov și Municipiul BucureștiNeacoperirea nevoilor unor categorii speciale, de ex. elevii și pensionarii

Dependenţă de automobilul personalCongestieServicii publice deficitare

Consecințele generale ale situației actuale a infrastructurii de transport se reflectă în:- Calitatea vieții cetățenilor, care este afectată pe multiple planuri, de la dependența de automobilul

personal, congestie, lipsa unor servicii de calitate, lipsa alternativelor etc., la poluare, pericol de accidente, costuri ridicate.

- Oportunitățile pentru mediul de afaceri, care este afectat de timpul de transport ridicat (costuri mari) și de lipsa facilităților logistice intermodale. De altfel, insuficienta modernizare a principalelor coridoare de transport (spre ex. Șoseaua de Centura nu este modernizată în totalitate, lipsă modernizare rețea

94

feroviară de centură, ș.a.) poate duce la pierderea avantajelor oferite de poziția geografică a României, pe rutele de tranzit Vest – Est și Nord – Sud.

95

6.2 Infrastructura de utilităţi publice Rețeaua de apă potabilă, canalizare

Principala sursă de apă pentru localităţile judeţului Ilfov o reprezintă sursele subterane. O parte din forajele existente sunt înnisipate sau prezintă degradări ale echipamentelor. Multe dintre foraje sunt echipate cu pompe depășite fizic și moral, ceea ce conduce la un consum mare de energie și la un cost semnificativ al apei potabile. Nu se cunosc cu precizie debitele de apă captate din cauza lipsei echipamentelor de măsură. În conformitate cu Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Ilfov din anul 2011, există aproximativ 84 de puţuri forate care asigură alimentarea în sistem centralizat a orașelor și aproximativ 95 de puţuri forate care asigură alimentarea în sistem centralizat a satelor din comunele din judeţ și 44.645 fântâni individuale, plus 175 de fântâni publice. În general, calitatea apei subterane în zona judeţului Ilfov este satisfăcătoare (vezi capitolul 7 al acestei analize).

O altă sursă de alimentare cu apă o reprezintă râul Argeș, cu captarea de la Crivina, situată la 30 km de București, apa fiind tratată în Staţia de Tratare de la Roșu. Această captare reprezintă sursa principală de alimentare cu apă a municipiului București, însă multe localităţi aflate la periferia capitalei folosesc aceeași sursă de apă.

În perioada 2005-2011, lungimea reţelei simple de distribuţie a apei potabile din judeţul Ilfov a înregistrat o creștere de 367,5 km (166%), ajungând în anul 2011 la 588,1 km. În aceeași perioadă, la nivel naţional, lungimea reţelei simple de distribuţie a apei potabile s-a extins cu cca. 38%, în timp ce în Regiunea București-Ilfov cu cca. 17,9%. A crescut numărul localităţilor din judeţul Ilfov cu sisteme centralizate de alimentare cu apă, de la 19 la 27, printre care toate cele 8 localităţi urbane (conform Institutul Național de Statistică, Baza de date TEMPO). Din păcate, nu toată populaţia din aceste localităţi are acces la reţeaua de distribuţie a apei potabile. Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile pe cap de locuitor, în judeţul Ilfov, a ajuns în 2011 la 1,8 m/locuitor, sub media ţării de 3,1 m/locuitor. Reţelele de distribuţie sunt vechi, construite în general din oţel sau beton, prezentând pierderi de apă însemnate.

Figura 38. Evoluția rețelei simple de distribuție a apei potabile

Sursa: Monografie Ilfov, 2011

96

Figura 39. Variația lungimii rețelei de distribuție a apei potabile/locuitor în Ilfov

Între 2011-2013, reţeaua s-a extins în mai multe comune, fiind în diverse stadii de execuţie. Au rămas fără alimentare cu apă în sistem centralizat numai 5 comune (Dascălu, Nuci, Petrăchioaia, Tunari și Moara Vlăsiei – propus spre finanţare) și Glina și Clinceni unde există o reţea de alimentare cu apă nefuncţională43.

Figura 39 este elaborată pe baza datelor de la INS 2011 și actualizată cu datele din Master Planul Apă Canal. S-au constatat diferenţe între cele două tipuri de date. Se remarcă, în figură, localităţi cu 43 Master Plan Apă Canal al Judeţului Ilfov 2013

97

lungimi mari ale reţelei de distribuţie a apei potabile pe locuitor: Periș, Snagov, Grădiștea, Afumaţi, Găneasa, Brănești, Copăceni, Cornetu, Domnești, Dragomirești Vale, Mogoșoaia, Corbeanca.

În zonele fără acoperire, alimentarea cu apă se face din fântâni publice și individuale. Deoarece aceste localităţi nu beneficiază nici de reţele de canalizare, apa menajeră ajunge în acvifer și poluează apa din fântâni, care de obicei sunt forate în primul strat freatic.

Rezultă astfel necesitatea realizării infrastructurii de alimentare cu apă pe întreg teritoriul județului, precum şi a colectării şi tratării apelor uzate.

În comunele care dispun de sistem centralizat de alimentare cu apă, nu toată populaţia din aceste localităţi are acces la reţeaua de distribuţie a apei potabile. Astfel, din comuna Ciolpani, numai satul Ciolpani are sistem centralizat de alimentare cu apă, spre deosebire de satele Piscu, Lupăria și Izvorani.

În ceea ce privește alimentarea cu apă, comunităţile situate în judeţul Ilfov beneficiază, în general, de surse de apă subterană care necesită tratare pentru a putea fi distribuită consumatorilor. În prezent, din totalul celor 32 comune aferente judeţului Ilfov, 25 comune beneficiază de apă tratată, restul distribuind apă netratată sau neavând sistem de alimentare cu apă.

În ceea ce privește localităţile cu surse de apă locală netratată și fără sisteme centralizate de apă, unele dintre ele au cel puţin un Studiu de Fezabilitate pentru sisteme de alimentare cu apă. În orice caz, pentru aceste localităţi, dată fiind lipsa reţelelor de canalizare, soluţia propusă constă în distribuţia apei prin cișmele stradale, branșarea consumatorilor la reţea urmând a fi făcută după conectarea acestora la reţeaua de colectare a apelor uzate. (Sursa Master Plan Apa Canal 2013)

Tabel 27. Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii mc)

Județe/Regiuni România București-Ilfov IlfovTotal Uz casnic Total Uz casnic Total Uz casnic

2005 1.088.698

628.287 216.406 95.380 6.070 5.139

2006 1.069.797

652.418 219.630 112.011 6.847 5.620

2007 1.065.174

670.904 221.641 115.163 6.361 5.370

2008 1.074.795

681.637 243.992 126.857 7.184 6.085

2009 1.064.858

681.081 273.395 141.849 8.170 6.585

2010 1.024.239

689.395 295.023 171.985 6.386 5.276

2011 1.022.362

677.039 325.202 181.204 7.702 6.579

98

Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date TEMPO – Cap. Utilitatea publică de interes local

Judeţul Ilfov înregistrează o tendinţă relativ constantă de creștere pentru volumul de apă distribuit în perioada 2005-2009, cu menţiunea că în anii de criză, 2010 și 2011, înregistrează un declin. În ceea ce privește cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor pentru uz casnic, în judeţul Ilfov se remarcă o creștere în perioada 2005-2009, pentru ca în 2010 valoarea să scadă. În 2011 se înregistrează o nouă creștere, cu 28% faţă de 2005, în condiţiile în care lungimea reţelei simple de distribuţie a apei potabile a crescut cu 161%. În judeţul Ilfov se constată că utilizarea apei potabile în scopuri casnice este peste media naţională, crescând ușor de la 84,7% din cantitatea totală de apă potabilă distribuită consumatorilor în 2005 la 85,4% în 2011.

Figura 40. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii mc) în județul Ilfov


În anul 2011, conform datelor de la INS, în judeţul Ilfov, doar 22 de localităţi din 40 dispuneau de sisteme centralizate de canalizare. O parte dintre localităţile limitrofe Municipiului București (Pantelimon, Voluntari, Dobroești, Chiajna, Chitila, Popești-Leordeni, Buftea, Mogoșoaia) descarcă apele uzate în reţeaua de canalizare a Capitalei, asigurând colectarea și evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice și pluviale în canalul colector casetat de sub albia amenajată a râului Dâmboviţa.

Dezvoltarea reţelelor de canalizare și implicit a celor de apă potabilă s-a realizat cu predilecţie în nordul municipiului București, de-o parte și de alta a tronsonului rutier DN 1 București-Ploiești, în zona de nord-est a judeţului Ilfov, unde sunt amplasate localităţile cu creștere economică din ultimii ani (Afumaţi, Voluntari, Pantelimon), precum și în sudul Municipiului București, în jurul orașelor Măgurele și Bragadiru.

Tabel 28. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare (în kilometri)

Județe/Regiuni 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011România 18.149 18.602 19.355 20.364 20.953 21.977 23.137București-Ilfov 2.127 2.181 2.220 2.281 2.275 2.338 2.376,5Ilfov 277 321 346 397 383 437 466,5

Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date TEMPO – Cap. Utilitatea publică de interes local

99

În perioada 2005-2011, lungimea reţelei de canalizare din judeţul Ilfov a înregistrat o creștere de 189,5 km (68%), ajungând în anul 2011 la 466,5 km. În perioada 2005-2011, a crescut numărul localităţilor din judeţul Ilfov cu sisteme centralizate de canalizare, de la 16 la 22, printre care toate cele 8 localităţi urbane. Din păcate, nu toată populaţia din aceste localităţi are acces la reţeaua de canalizare. Din punct de vedere al lungimii reţelei de canalizare pe cap de locuitor, judeţul Ilfov a ajuns în 2011 la 1,4 m/locuitor, peste media ţării de 1,08 m/locuitor.

Figura 41. Distribuția lungimii conductelor de canalizare/locuitor

100

Între 2011-2013, reţeaua s-a extins în mai multe comune, aflându-se în diverse stadii de execuţie. Aceste reţele sunt finanţate fie prin intermediul proiectelor finanţate din fonduri POS Mediu Etapa I, SAPARD, FEADR sau AFM, fie din fonduri locale.

În prezent, 23 de comune din totalul celor 32 din judeţ dispun de reţea de canalizare care acoperă în întregime sau parţial comunităţile. Localităţile fără canalizare sunt: Berceni, Ciolpani, Corbeanca, Dărăști Ilfov, Găneasa, Gruiu, Nuci, Petrăchioaia, Tunari. În comuna Chiajna reţeaua nu este pusă în funcţiune, iar Dascălu are un proiect cu finanţare AFM pentru 4,6 km. Glina evacuează apele uzate în staţia de epurare Glina. (sursa Master Plan Apă Canal, 2013)

Pe termen mediu, apele uzate colectate din mediul rural sunt planificate a se deversa în 16 staţii de epurare. Ca urmare a expansiunii demografice a judeţului, extinderi ale canalelor colectoare de apă uzată pentru toţi consumatorii și descărcarea într-o staţie de epurare conformă sunt cerinţe ce trebuie îndeplinite conform legislaţiei în vigoare.

În localităţile din judeţul Ilfov care nu dispun de sisteme centralizate de canalizare, apa uzată este colectată prin mijloace precum latrine, haznale de tip rural, fose septice sau, în unele cazuri, este deversată în șanţuri și rigole din apropierea drumului, având un impact negativ asupra mediului, în mod special asupra solului, afectând pânza freatică și degajând un miros neplăcut.

Figura 42. Lungimea totală a rețelei de canalizare și a rețelei simple de distribuție a apei potabile (km) în județul Ilfov


La nivelul judeţului Ilfov a fost constituită Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “ADIA Ilfov”, la 5 ianuarie 2009, în scopul reglementării, organizării, finanţării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre. Prin constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitare “ADIA Ilfov” a fost realizată conformarea cadrului instituţional cu cerinţele de finanţare impuse prin

101

Rețelele de canalizare existente sunt în general subdimensionate și acoperă numai parțial zonele locuite, necesitând extindere și reabilitare.

Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Mai există la nivelul judeţului unităţi administrative care până în prezent nu au aderat la ADIA Ilfov, precum Snagov, Voluntari, Periș, Corbeanca, Otopeni, Ştefăneștii de Jos, Popești-Leordeni, Chitila, Buftea, Dărăști-Ilfov (sursa Master Plan Apă Canal). O parte din aceste localităţi au adoptat sistemul de gestiune directă (prin propriile structuri din cadrul unităţilor administrativ teritoriale), celelalte au optat pentru delegarea gestiunii serviciilor de alimentare cu apă și canalizare către alţi operatori44.

Operatorul Regional S.C. Apă - Canal Ilfov S.A. a preluat serviciile de la toate localităţile care au aderat la ADIA Ilfov și urmează să preia operarea serviciilor de apă și canal de la localităţile care aderă în perioada următoare. S.C. Apă - Canal Ilfov S.A este constituită în conformitate cu prevederile legii 31/1990 sub forma unei societăţi comerciale având ca asociaţi unităţile administrativ teritoriale, care sunt în același timp și membre ale ADIA Ilfov (inclusiv CJ Ilfov).

Proiectele în curs de derulare:

„Reabilitarea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din judeţul Ilfov” Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu), Axa prioritară 1. DMI.1.1.Extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și apă uzată. La data de 22.11.2010 a fost semnat contractul de finanţare nr.102834. Valoarea totală estimativă a proiectului este de 94,606 mil euro, din care: valoarea totala contractată (fără TVA) 73,708 mil euro (326.431.438 RON), valoarea totală POS Mediu (fără TVA) 61,913 mil euro (274.191.759 RON). În prezent este în curs de elaborare un Master Plan Apă Canal al cărui obiectiv este furnizarea unei strategii judeţene pentru dezvoltarea sectorului de apă și apă uzată precum și elaborarea unui program de investiţii pe termen lung, care să permită asigurarea celui mai eficient serviciu pentru clienţi.

Rețeaua de distribuție a gazelor naturale

La nivelul judeţului Ilfov reţeaua de distribuţie a gazelor naturale s-a dezvoltat datorită avantajelor pe care le prezintă faţă de folosirea combustibilului solid și chiar a celui lichid sau a gazelor petroliere lichefiate. În anul 2011 toate localităţile urbane din judeţ beneficiau de reţea de distribuţie a gazelor naturale, iar la nivel rural doar trei comune din 32 nu erau racordate la această infrastructură, respectiv Dărăști-Ilfov, Nuci și Petrăchioaia.

În perioada 2005-2011 lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale din judeţul Ilfov a înregistrat o creștere cu 1046 km (136%), ajungând în anul 2011 la 1813 km. A crescut numărul localităţilor din judeţul Ilfov care au acces la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale, de la 25 la 37, printre care toate cele opt localităţi urbane. Din punctul de vedere al lungimii reţelei de distribuţie a gazelor naturale pe cap de locuitor, judeţul Ilfov a ajuns în 2011 la 5,4 m/locuitor, mult peste media ţării de 1,7 m/locuitor.

44 SC EURO APAVOL SA, SC RAJA SA, SC VEOLIA APA SERVICII SRL, SC VITAL BLUEAQUA SA, SC MATRIX COMP SRL.

102

Figura 43 Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor naturale (km) în județ și evoluția populației


103

Figura 44. Distribuția lungimii rețelei de distribuție a gazelor naturale/locuitor

Localităţile care nu au alimentare cu gaze folosesc pentru încălzire combustibil solid (lemne și cărbuni), combustibil lichid (CLU tip 3, motorină) sau gaz petrolier lichefiat (GPL). Pentru prepararea hranei se utilizează în general butelii.

Din figura 44 se observă că localităţile cu cea mai extinsă reţea de gaze raportată la numărul de locuitori sunt: Ciolpani, Snagov, Corbeanca, Tunari, Berceni, Brănești. Cea mai mică lungime a reţelei de gaze raportată la numărul de locuitori este în localităţile Buftea, Chitila, Ciorogârla, Clinceni,

104

Măgurele, Jilava, 1 Decembrie, Copăceni, Vidra, Popești-Leordeni, Glina, Cernica, Pantelimon, Voluntari, Dascălu, Găneasa.

Tabel 29. Volumul gazelor naturale distribuite, după destinație (mii mc)

Județe/Regiuni

România București-Ilfov IlfovTotal Uz casnic Total Uz

casnicTotal Uz casnic

2005 12.963.284 2.827.778 3.081.074 468.952 106.743 55.4262006 10.332.016 2.687.157 2.477.864 456.787 140.171 71.4002007 11.901.698 2.535.130 3.224.756 458.520 150.783 77.5482008 11.048.689 2.731.434 3.399.297 464.466 163.228 84.6042009 9.773.444 2.677.451 2.982.725 465.967 167.506 92.4422010 9.639.054 2.822.605 2.704.620 509.759 205.829 124.8602011 10.269.684 2.962.772 2.808.100 535.446 222.952 137.205

Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date TEMPO – Cap. Utilitatea publică de interes local, 2011

În perioada 2005-2011, în judeţul Ilfov, volumul de gaze distribuite consumatorilor a crescut constant ajungând în anul 2011 la o valoare dublă faţă de anul 2005. La nivel naţional volumul de gaze naturale distribuite a înregistrat o tendinţă de scădere, ajungând în 2010 la cca 74% din valoarea înregistrată în 2005. Tendinţa de scădere se păstrează și în Regiunea București –Ilfov, scăderea fiind de cca 12%. Volumul de gaze naturale utilizate în scop casnic a crescut constant în judeţul Ilfov, creșterea fiind de 147% în perioada 2005-2011. Ponderea consumului casnic din consumul total s-a menţinut relativ constant în perioada 2005-2008, la cca 51%, pentru ca, în perioada următoare, să crească, ajungând în 2011 la cca 61,5% din volumul total.

Rețeaua de distribuție a energiei termice

Problema utilizării eficiente a energiei termice capătă valenţe sporite în contextul costurilor din ce în ce mai ridicate ale combustibililor și energiei, precum și al caracterului limitat al resurselor energetice primare. Pe tot parcursul, de la producerea energiei termice, trecând prin distribuţie și până la utilizarea ei, trebuie avută în vedere valorificarea la randamente cât mai ridicate a conţinutului de energie al combustibililor și de reducere a pierderilor de energie și agent termic la producere, transport și utilizare.

Pentru zonele urbane aglomerate, cu densitate mare de locuire, toate studiile realizate la nivel naţional și internaţional au condus la concluzia că, din punct de vedere al eficienţei energetice și al protecţiei mediului, sistemele centralizate de alimentare cu energie termică sunt mai avantajoase. Din punct de vedere funcţional, componentele acestor sisteme, legate prin procesul tehnologic comun, sunt: sursa de producere a energiei termice (Centrale Termice de Zonă - CTZ, Centrale termoelectrice - CTE, Centrale Electrice de Termoficare-CET), reţeaua de transport a agentului termic primar, staţii intermediare de transformare (PT), reţeaua de distribuţie a agentului termic secundar

105

pentru încălzire și a apei calde pentru consum și branșamentele către utilizatori. Trebuie menţionat faptul că, pe lângă utilizarea eficientă a combustibililor, producerea combinată a energiei termice și electrice - cogenerarea - are și alte consecinţe foarte importante, cum ar fi: reducerea substanţială a emisiilor de gaze cu efect de seră, posibilitatea controlului strict al emisiilor poluante, reducerea poluării directe a orașelor, aceste instalaţii fiind situate de obicei la marginea orașelor.

Sistemele / soluţiile individuale de producere a energiei termice pentru încălzirea locuinţelor și pentru prepararea apei calde de consum (încălzire cu sobe, încălzire electrică, centrale de bloc, centrale de apartament), din ce în ce mai performante, vor continua sa fie utilizate pentru a răspunde necesităţilor de energie termică ale locuinţelor / clădirilor izolate sau situate în zone cu densitate redusă a populaţiei.

În perioada 2005 -2011, în România, energia termică distribuită a scăzut constant, an de an, atingând în 2011 cca. 66% din valoarea existentă în anul 2005. Aceasta tendinţă negativă este cauzată de faptul că numărul localităţilor în care se distribuie energie termică este în descreștere dar și de reducerea numărului consumatorilor industriali. De asemenea, în Regiunea București-Ilfov energia termică distribuită a scăzut constant până în 2010, în 2011 crescând foarte puţin, ajungând la cca. 78% din valoarea existentă în anul 2005.

Tabel 30. Energia termică distribuită în perioada 2005-2011 ( în Gigacalorii )

Județe/Regiuni

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

România 18.769.715 16.554.310 14.184.830 13.831.289 13.320.450 12.801.073 12.341.232

București-Ilfov

6.170.306 5.584.754 5.061.974 4.849.964 4.713.530 4.715.167 4.769.623

Ilfov 4.242 9.288 1.746 1.881 1.920 1.711 8.616Buftea 4.242 - - - - - -Chitila - 7.800 574 481 520 311 -Măgurele - 1.488 1.172 1.400 1.400 1.400 447Otopeni - - - - - - 8.169

Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date TEMPO – Cap. Utilitatea publică de interes local, 2011

Odată cu creșterea valorii gigacaloriei și cu eliminarea subvenţiei la gigacalorie tot mai mulţi locuitori au renunţat la furnizarea energiei termice în sistem centralizat și au recurs la soluţii alternative: centrale de bloc sau de apartament pe gaze, pe curent electric, lemne, biomasă, energie solară etc.

În judeţul Ilfov au fost realizate centrale termice de zonă în mai multe localităţi. Deoarece, cu excepţia celor patru centrale termice de zonă din orașul Buftea, care au funcţionat pe gaze naturale, celelalte au funcţionat pe combustibil lichid de slabă calitate sau pe cărbuni, alimentarea centralizată cu energie termică a localităţilor din judeţul Ilfov a fost deficitară încă de la început.

106

Exemplul cel mai elocvent îl constituie localitatea 1 Decembrie, unde una dintre centralele termice pe cărbune nu a funcţionat niciodată, iar cealaltă a fost oprită după ce a funcţionat o iarnă, locatarii montându-și sobe în apartamente.

În Otopeni, înainte de 1989, s-a încercat un experiment care în prezent ar putea fi reluat cu tehnologia modernă și cu respectarea intereselor utilizatorilor energiei termice produsă centralizat. Astfel, în cadrul sistemului centralizat, sursa de căldură a constituit-o energia geotermală produsă de cele trei sonde existente în zonă. Apa geotermală era livrată prin conducte la cele 6 puncte termice și putea asigura încălzirea locuinţelor numai pentru o temperatură exterioară de peste – 5oC, fiind necesare cazane de vârf de consum pentru a putea ridica temperatura agentului termic secundar. Din cauza greutăţilor întâmpinate la sonde (funcţionarea greoaie a pompelor submersibile, arderea frecventă a motoarelor), depunerii de săruri pe conductele din oţel, greutăţii în exploatarea punctelor termice (colmatarea schimbătoarelor de căldură fasciculare, improprii funcţionării cu agent termic cu depunere de săruri), neasigurării combustibilului lichid la cazanele de vârf și, în final, disconfortului termic la consumatori, după 1989 s-a renunţat la acest sistem de încălzire. Disconfortul termic a constat în faptul că sistemul utilizat nu făcea faţă și nu reușea să asigure încălzirea la o temperatură optimă a apartamentelor.

Între anii 1990 – 2008, R.A.D.E.T. București a produs local în C.T. și a distribuit energie termică și în Otopeni. Treptat, acesta a fost preluat spre administrare de către autoritatea locală. În anul 2010, serviciul public de alimentare cu energie termică a fost delegat firmei SC Dalkia Romania SA. Date de la INS sunt disponibile pentru 2011 când s-au distribuit 8169 Gcal.

La Măgurele, cele 192 apartamente au fost alimentate de la o centrală ce funcţiona pe combustibil lichid. Vecinătatea platformei IFA, administrarea centralei de către RADET – secţia centrale termice, au făcut ca sistemul centralizat să funcţioneze mult mai bine decât în alte localităţi. În prezent centrala termică este alimentată cu gaze naturale. Între anii 2006-2010, cantitatea de energie termică furnizată s-a menţinut relativ constantă la 1400 Gcal, în 2011 înregistrând o scădere semnificativă la numai 447 Gcal.

La Chitila, blocurile amplasate în zona gării CFR, construite în anii 1970, au fost alimentate de la 2 centrale termice pe combustibil lichid. Valoarea cantităţii de energie termică distribuită a scăzut semnificativ în anul 2010 faţă de 2006 de la 7800 Gcal la 317 Gcal.

În localităţile unde înainte de 1989 s-au construit blocuri cu P+2, P+3, nivele încălzite cu sobe alimentate cu combustibil solid, locatarii au posibilitatea de a-și monta centrale termice de bloc sau scară de bloc funcţionând pe gaze naturale (de exemplu: Chitila, Balotești, Cornetu etc.). Sistemele cu încălzire pasivă nu au fost exploatate și întreţinute cum trebuie de locatari și din acest motiv au funcţionat puţin timp, preferându-se sistemele tradiţionale de încălzire.

La Balotești și la Voluntari s-au realizat câteva blocuri cu încălzire solară pasivă (perete Trombe), precum și cu panouri solare pentru încălzirea apei calde menajere, dar eficienţa lor nu a putut fi stabilită din cauza timpului scurt de funcţionare și lipsei interesului locatarilor pentru aceste sisteme.

107

La Buftea, între anii 1990 – 2008, energia termică a fost distribuită de R.A.D.E.T. București. Ulterior s-a renunţat la distribuţia în sistem centralizat a energiei termice.

Energie electrică

În anul 2011, la nivelul României, procentul locuinţelor cu instalaţie electrică era de 96,6%, din care 98% în orașe și 95% în comune. În judeţul Ilfov nu sunt localităţi neelectrificate, dar mai sunt gospodării care nu sunt racordate la reţea.

Din totalul locuinţelor convenţionale din judeţ, 97% au instalaţie electrică (98,8% în orașe și 95,7% în comune). Valorile sunt peste media pe ţară, atât pentru mediul urban cât și pentru mediul rural. Situaţia detaliată pe localităţi este prezentată în figura următoare.

Figura 45 Procentul locuințelor cu instalație electrică

Sursa: Rezultatele preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor – 2011 în județul Ilfov

Putem observa că localităţile cu cele mai multe locuinţe neracordate la reţeaua electrică sunt Găneasa, Copăceni, Dragomirești Vale, Ciorogârla și Ciolpani. Localităţile cu cele mai puţine locuinţe care nu au instalaţie electrică sunt: Voluntari, Popești-Leordeni, Măgurele.

108

6.3 Analiza SWOT a domeniului infrastructurii i echipării teritoriuluișPuncte tari Puncte slabe

Localizarea la confluenţa a două coridoare de transport rutiere și feroviare Pan-Europene IV și IX și proximitatea coridorului fluvial VII;

Aeroportul Henri Coandă cel mai mare aeroport internaţional din România;

Densitatea reţelei rutiere și feroviare peste media pe ţară;

Principalul nod de autostrăzi din România, respectiv A1, A2 si A3;

Existenţa surselor de apă pentru acoperirea cerinţelor de apă a tuturor folosinţelor din judeţ.;

Densitatea reţelei de gaze peste media naţională și posibilităţi de extindere.

Şoseaua de centură a Bucureștiului nefinalizată Lipsa legăturii aeroportului cu Bucureștiul prin

reţeaua de metrou sau prin alte linii rapide de transport;

Reţeaua rutieră nemodernizată în totalitate; Dezvoltarea redusă a sistemului de alimentare cu apă

și canalizare; Extinderea intravilanelor localităţilor pe traseele

drumurilor naţionale; Lipsa transportului public Metropolitan; Neutilizarea căii ferate la capacitate maximă –linia de

centură; Lipsa transportului public în unele localităţi din judeţ

(Chitila); Lipsa șoselei de centură pentru devierea traficului

greu în unele localităţi (Buftea, Afumaţi); Lipsa aleilor pietonale în localităţi; Lipsa intermodalităţii la toate nivelurile: autovehicul-

TC, TC-TC, biciclete-TC; Scăderea presiunii gazelor pe perioada de iarnă; Poluarea apelor de suprafaţă din cauza problemelor

de epurare a apei uzate; 3% din locuinţele din judeţ nu beneficiază de

instalaţie electrică.Oportunități Amenințări Fonduri europene pentru finanţarea

proiectelor de infrastructură; Potenţialul ridicat pentru extinderea,

modernizarea și realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă și canalizare (existenţa Master Planului);

Înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport București;

Finalizarea conexiunii la autostrăzile A1, A2 si A3;

Construcţia unor noi autostrăzi.

Scăderea gradului de accesibilitate faţă de media europeană prin reducerea ritmului de recuperare a decalajelor și prin scăderea schimburilor comerciale cu celelalte ţări membre ale UE;

Dezvoltarea judeţului, a regiunii București-Ilfov și a zonei metropolitane fără o politică de mobilitate clară care să armonizeze obiectivul accesibilităţii cu acela al ameliorării calităţii vieţii locuitorilor;

Creșterea gradul de motorizare; Instrumente legislative și instituţionale

inadecvate/lipsă.

109

CAPITOLUL 7 – Mediul şi infrastructura de mediu

7.1.Resursele de apă

Resurse de apă

Judeţul Ilfov aparţine bazinelor hidrografice ale râurilor Argeș și Ialomiţa, mai precis teritoriul cuprins între râul Argeș - mal stâng la sud, derivaţia de ape mari Brezoaele și derivaţia Bilciurești – Ghimpaţi la vest, până la râul Ialomiţa și Balta Neagră la nord. Gestiunea apelor judeţului Ilfov intră în competenţa Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov – București.

În conformitate cu datele aflate la dispoziţie, volumele resurselor de apă, calculate pentru cele două bazine hidrografice, în integralitatea lor (nu există date care să permită defalcarea resurselor numai pe aria judeţului Ilfov ), se prezintă în tabelul de mai jos.

Tabel 31 Volumele totale ale resurselor de apă pe bazine

Spațiul hidrografic/Felul sursei

Resursa teoretică de apă(milioane mc/an)

Resursa tehnic utilizabilă de apă(milioane mc/an)

B.H. ARGEȘ*Ape de suprafață 1.960,000 1.671,000Ape subterane 696,000 600,000Total 2.656,000 2.271,000B.H. IALOMIȚA*Ape de suprafață 1.974,100 559,190Ape subterane 272,780 100,450Total 2.246,880 659,640

Sursa: Raportul privind Starea Mediului în România – Județul Ilfov, 2011

Din datele prezentate, în judeţul Ilfov, cel puţin din punct de vedere cantitativ, nu se înregistrează un deficit al surselor de alimentare cu apă a utilizatorilor actuali ceea ce prezintă o mare importanţă dacă avem în vedere ţinta asumată de racordare a întregii populaţii a judeţului Ilfov la surse controlate centralizate de alimentare cu apă potabilă

Starea apelor de suprafață

După cum reiese din Raportul privind Starea Mediului în România – Judeţul Ilfov aferent anului 2011 (RSMJI), starea ecologică a cursurilor de apă a fost evaluată prin utilizarea sistemelor de clasificare prevăzute în Directiva Cadru a Apei (DCA). Conform datelor prezentate în raport (pag. 92-93), sectoarele aferente judeţului Ilfov ale cursurilor de apă aparţinând celor două bazine hidrografice (Argeș și Ialomiţa) se încadrează toate în categoria corpurilor de apă de suprafaţă având un potențial ecologic moderat.

110

Aceeași încadrare de potențial ecologic moderat se aplică atât lacurilor de acumulare Buftea și Buciumeni (râul Colentina), Tâncăbești (râul Snagov) cât și lacurilor naturale Snagov (pe râul Snagov) și Căldărușani (râul Cociovaliștea).

Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu stabilit de DCA, starea finală bună este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabel 32 Situația îndeplinirii obiectivului de mediu (stare finală bună) la nivel jud. Ilfov, anul 2011

Caracter Subsistem Ating obiectivele de mediu

Nu ating obiectivele de mediu

total

Global % GlobalCorpuri de apă naturale râuri 1 100% - - 1Corpuri de apă puternic modificate

râuri 1 12,5% 7 87,5% 8lacuri - - 2 50% 2

Corpuri de apă artificiale râuri - - 2 50% 2Total 2 - 11 - 13


În urma vizitelor întreprinse la comunele din Judeţul Ilfov pe raza cărora se află corpuri de apă de suprafaţă s-au constatat următoarele situaţii:

- O parte dintre proprietăţile noi construite pe raza comunelor Corbeanca și Snagov sunt amplasate pe malul lacului ocupând inclusiv zona de protecţie. La Snagov situaţia este generală pe aproximativ tot conturul lacului. Astfel, este blocat integral accesul public pe malul lacului.

- Pe raza comunei Domnești, în zona de protecţie a malului, pe un sector al cursului de apă Ciorogârla, au fost construite locuinţe și anexe care obturează curgerea în caz de viitură.

- O mare parte din suprafaţa totală a oglinzilor de apă din judeţul Ilfov au fost concesionate de administratorii legali (în general S.G.A. Ilfov dar și unele primării), pe perioade care ajung și la 49 ani, către organizaţii economice private cu profil de exploatare piscicolă (Anexa Lacuri de Acumulare cu Folosinţă Piscicolă în Judeţul Ilfov).

Prin ocuparea zonei de protecţie și blocarea accesului pe malul apei, controlul descărcărilor neautorizate de ape uzate în corpurile de apă de către proprietari nu mai poate fi efectuat eficient.

Din observaţiile de pe teren, ocuparea de către proprietăţi private a zonelor de protecţie aparţinând domeniului public al statului a avut loc în mai multe localităţi din judeţ. Pentru a putea identifica cu exactitate amploarea fenomenului este necesar ca autorităţile responsabile să elaboreze o analiză amănunţită a situaţiei.

Starea apelor subterane

111

Starea corpurilor de apă de suprafață din județ se înrăutățește datorită nerespectării prevederilor legale și a dezvoltării imobiliare intense.

După cum se prezintă în RSMJI, pe teritoriul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov - București (SGAIB) au fost identificate, delimitate și descrise un număr de patru corpuri de apă subterană (ROAG02, ROAG03 , ROAG05, ROAG08)45. Starea acestora a fost evaluată conform „Metodologiei preliminare de evaluare a stării chimice a corpurilor de ape subterane” în raport cu valorile prag pentru indicatori stabilite prin OM 137/26.02.2009.

Conform rezultatelor monitorizărilor efectuate pe un număr total de 23 de foraje, cu excepţia corpului de apă subterană ROAG02, (Câmpia Titu) aflat în stare declarată ca fiind bună (în cele 2 foraje de monitorizare nu s-a înregistrat nicio depășire a pragurilor), încadrarea celorlalte corpuri de apă subterană a fost slabă (s-au înregistrat depășiri ale valorilor prag în 40-70% din forajele investigate). Cele mai frecvente depășiri s-au înregistrat la indicatorii amoniu (NH4

+), azotiţi (NO2-),

azotaţi (NO3-), ortofosfaţi (PO4

3-).

În urma vizitelor de informare efectuate la un număr de 11 comune ale judeţului Ilfov s-a constatat că majoritatea locuitorilor judeţului Ilfov se alimentează cu apă din puţuri de relativ mică adâncime (sub 20m) care conţin apă având un nivel de poluare semnificativ. În zona Popești-Leordeni, apa din puţurile de mică adâncime este practic de nefolosit. De obicei, instituţiile publice (primării, școli etc.) sunt alimentate din puţuri de mare adâncime (peste 120-150m sau chiar peste 200m la Otopeni). Ceea ce este de remarcat este faptul că la nici una dintre comunele vizitate nu se derulează acţiuni de verificare a calităţii (grad de potabilitate) apei prelevate din puţurile de mică adâncime.

7.2. Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate

În conformitate cu cele prezentate în RSMJI46, un număr de 48 de unităţi economice figurează ca deţinători de staţii de epurare ape uzate având fie numai treaptă mecanică fie treapta mecanică + treaptă biologică fie treaptă mecanică + treaptă biologică + treaptă chimică. Indicatorii specifici vizaţi sunt, în principal, pH, MTS, azot total, CBO5, CCO-CR, fosfor total, sulfuri, substanţe extractibile, detergenţi, reziduu, produs petrolier, clor.

Receptorii apelor uzate, epurate sau neepurate sunt, în principal, corpurile de apă de suprafaţă (cursurile de apă Dâmboviţa, Ciorogârla, Sabar, Câlnău, Cociovaliștea, Ialomiţa, Vlăsia, lacurile Snagov, Scroviștea, Buftea, Pasărea, Cernica, văile Mamina, Pasărea, Boancă, Mangului și Mocanului).

Datele prezentate în RSMJI47 arată că, în mare parte (peste 99% din cantitatea totală), pe raza judeţului Ilfov apele uzate nu sunt epurate corespunzător. Centralizatorul volumelor de ape uzate, evacuate de regulă în corpuri de apă de suprafaţă dar cu acces relativ liber și în corpurile de apă subterană, este prezentat în tabelul de mai jos.

45 Conform listării cuprinse în OM 137/26.02.2009.46 APM Ilfov – Raportul Anual privind Starea Mediului în România – Judeţul Ilfov 2011. Tabel 3.6.2.1 - Substanţe poluante și indicatori de poluare în apele uzate, pag. 107 .47 APM Ilfov – Raportul Anual privind Starea Mediului în România – Judeţul Ilfov 2011. Tabel 3.6.1.1 - Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activităţi economice – 2011, pag. 104.

112

În Ilfov aproximativ 99% din apele uzate nu sunt epurate corespunzător.

Tabel 33 Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activități economice - 2011

Activitate economică

Volume evacuate (mii mc/an)

Total volume

evacuate

NU necesită epurare

Necesită epurareNU se

epureazăSe epurează Volume

necesitând epurare

ineficient eficient

total

% total % total % total % total %

Administraţie publică - - - - 4 100 - - 4 100

4

Alte activităţi - - - - 62 100 - - 62 100

62

Captare și prelucrare apă pt. alimentare

- - 395.768 98 7.392 1,83

- - 403.160 100

403.160

Cercetare - dezvoltare - - - - 50 100 - - 50 100

50

Construcţii - - - - 33 100 - - 33 100

33

Energie electrică și termică

9 100 - - - - - - - - 9

Industrie alimentară - - - - 208 99,7

0,64 0,31 208,6 100

209

Învăţământ și sănătate

- - - - 55 100 - - 55 100

55

Irigaţii - - 813 100 - - - - 813 100

813

Prelucrări chimice 17 21 - - 62 100 - - 62 79 100Transporturi 180 100 - - - - - - - - 180TOTAL 206 396.582 7.866 0,64 404.448 404.654


Apele uzate fecaloid menajere neepurate corespunzător constituie principala cauză a slabei calităţi a corpurilor de apă de suprafaţă și subterane în judeţul Ilfov. Astfel, în urma vizitelor de informare efectuate până în prezent, s-a constatat că marea majoritate a populaţiei judeţului Ilfov nu este racordată la un sistem de canalizare / epurare a apelor uzate fecaloid menajere. Se practică curent soluţia foselor septice sau pur și simplu soluţia tradiţională a „gropii din fundul curţii”. Fosele septice nu sunt, de regulă, impermeabile.

De exemplu, în comuna 1 Decembrie reţeaua de canalizare este realizată, locuinţele sunt racordate, dar reţeaua nu este conectată la staţia de epurare. În consecinţă, dejecţiile și apele uzate menajere neepurate sunt descărcate necontrolat, ajungând în subsol și în râul Argeș.

113

7.3.Calitatea solului

După cum se prezintă în RSMJI, cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole de 101.825 ha o reprezintă argilosolurile, urmate de molisoluri și solurile neevoluate. Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună. Au fost evidenţiate procese de distrugere a solului prin lucrări de excavare în zona canalului Argeș și prin depozitarea de gunoaie sau alte materiale de construcţii în diverse zone.

Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare și reziduuri organice de la complexele agrozootehnice.

Poluarea cu nitraţi identificată la corpurile de apă subterană este cauzată, în cea mai mare parte, de sursele din activităţi agricole. Din lista publicată în OM 1552/200848 rezultă că practic toate localităţile din judeţul Ilfov prezintă zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi.

Pe teritoriul judeţului sunt listate un număr de șapte situri potenţial contaminate în urma activităţii unor operatori industriali. Acestea sunt amplasate în localităţile Pantelimon (6 situri) și Popești-Leordeni (un sit)49. Este foarte probabil că toţi operatorii economici listaţi deţin pe teritoriul lor zone cu poluare istorică.

7.4.Calitatea aerului

Starea calității aerului

Calitatea aerului ambiental este monitorizată la nivelul judeţului la staţiile de măsurare în timp real, amplasate în comuna Balotești (staţie de fond regional) și orașul Măgurele (staţie de fond suburban).

Din rezultatele prezentate în RSMJI rezultă că în anul 2011 nu au fost înregistrate depășiri ale pragurilor de alertă la indicatorii NO2, SO2, metale grele, CO, O3. Într-un număr semnificativ de determinări (20 – 25% din determinări) au fost înregistrate depășiri la indicatorul PM10 (pulberi în suspensie).

Sursele de poluare a aerului

Conform cu cele prezentate în RSMJI, sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale (de obicei concentrate pe platformele industriale existente), zone industriale noi (amplasate în general

48 Ordinul 1552 din 2008 – pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole49 APM Ilfov – Raportul Anual privind Starea Mediului în România – Judeţul Ilfov 2011. Tabel 4.1.4.2 – Lista de situri potenţialcontaminate în urma activităţii din sectorul industrial la nivelul judeţului Ilfov, pag. 120.

114

Orașul Popești-Leordeni este în mod special afectat de poluarea aerului. Astfel, populația orașului este supusă unui disconfort major creat de vecinătatea Depozitului de gunoi Glina și de vecinătatea unor industrii intens poluatoare.

în lungul șoselei de centură a capitalei), circulaţia auto (în special pe drumurile naţionale care fac legătura cu Municipiul București), circulaţia pe șoseaua de centură a mașinilor cu tonaj mare, decolarea aeronavelor de pe aeroporturile Otopeni și Băneasa, ș.a.

Din cauza gradului de industrializare redus și a condiţiilor de dispersie favorabile în zonele predominant rurale sau cu urbanizare limitată, se poate considera că, în cuprinsul judeţului Ilfov, nu se înregistrează probleme speciale privind poluarea aerului prin emisii industriale sau de trafic auto.

O contribuţie semnificativă la poluarea cu pulberi a aerului, reflectată în depășirile la indicatorul PM10, înregistrate cu prilejul monitorizării calităţii aerului, o au activităţile din domeniul construcţiilor (staţii de betoane, mixturi asfaltice, fabricare borduri etc.), mult solicitate de extinderea masivă în ultimii ani a zonelor de locuit.

Deși este acceptat oficial ca depozit conform, depozitul Glina (~130 ha) nu este corespunzător gestionat, nu este îngrădit și păzit în vederea accesului neautorizat. Depozitul rămâne aceeași sursă de poluare, focar de infecţie și sursă de miros insuportabil (în special în anotimpul cald). De asemenea, populaţia din zonă reclamă disconfortul major prin mirosul pestilenţial produs de ferma de porcine PICOVIT și de întreprinderea PROTAN. Este necesară, așadar, o investigaţie amănunţită a autorităţilor competente pentru a răspunde solicitărilor cetăţenilor comunei.

7.5.Managementul de eurilorș

Generarea deșeurilor

Începând cu anul 2007, Regiunea de Dezvoltare 8, București-Ilfov, beneficiază de Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor (PRGD Reg. 8 București-Ilfov), aprobat prin OM 1364/ 2007. În PRGD au fost reţinute obligaţiile de mediu asumate de România în perioada de preaderare prin termene de realizare și ţinte de atins, toate raportate la realităţile Regiunii de Dezvoltare 8. În tabelul de mai jos se prezintă indicii de generare a deșeurilor menajere solide (IGDMS) realizaţi în judeţul Ilfov în anii 2010 și 201150. Valorile sunt comparate cu indicii prevăzuţi în PRGD.

Din datele prelucrate se poate trage concluzia că generarea DMS la nivelul judeţului Ilfov depășește cu peste 70% valoarea totală planificată. În general se constată existenţa unei tendinţe de creștere a ritmului de depozitare a DMS, tendinţă contrară prevederilor legislaţiei europene și naţionale. În cursul vizitelor de informare efectuate în judeţ nu au putut fi identificate, la nici una dintre primării,

50 APM Ilfov – Raportul Anual privind Starea Mediului în România – Judeţul Ilfov 2011. Tabel 6.5.1. - Indicele de generare DMS realizat în judeţul Ilfov în anii 2010, 2011, în comparaţie cu PRGD Reg. 8 de Mediu Bucuresti-Ilfov, pag. 146.

115

a unor programe având ca obiectiv reducerea la sursă a generării deșeurilor. Situaţia generării DMS municipale pe categorii, în anul 2011, este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabel 34 Situația generării DMS municipale pe categorii în anul 2011

Nr. crt Categorii de deșeuri Realizări 2011 (tone)1 Deșeuri municipale, din care: 162.3581.1 Deșeuri municipale colectate in amestec de la populaţie 77.8021.2 Deșeuri asimilabile celor menajere colectate în amestec din

comerţ, industrie, instituţii44.409

1.3 Deșeuri colectate separat, din care: 35.677hârtie și carton 32.076sticlă 278plastic 525metale 445lemn 85**Biodegradabile **2.023Altele (compuși, textile etc.), din care:deșeuri periculoase* din deșeuri menajere

245*

1.4 Deșeuri voluminoase 1451.5 DEEE 1.5001.6 Deșeuri din grădini si parcuri 1.7051.7 Deșeuri din pieţe 3081.8 Deșeuri stradale 812

1.9 Deșeuri necolectate 0Sursa: Raportul privind Starea Mediului în România – Județul Ilfov, 2011

Indicaţii cantitative privind categoriile de deșeuri biodegradabile rezultă din ţinta anului 2011 de reducere de la depozitare a acestor tipuri de deșeuri, stabilită în conformitate cu prevederile HG 349/2005 (tabelul de mai jos).

Tabel 35 Structura (2011) a deșeurilor biodegradabile reduse de la depozitare

Nr. crt. Tipuri de deșeuri biodegradabile Cantitate 2011 (tone)1 deșeuri biodegradabile rezultate în bucătării și unităţi de

alimentaţie publică1.656

2 deșeuri vegetale din grădini, parcuri; 3153 deșeuri biodegradabile din pieţe depozitate la

depozitele conforme4 deșeuri biodegradabile din toaletarea arborilor (deșeuri de lemn) 1525 nămol de la epurarea apelor uzate menajere 1.975TOTAL deșeuri biodegradabile reduse de la depozitare la ținta anului 2011 4.098TOTAL deșeuri biodegradabile depozitate la depozitele conforme 8.661

116

Cu puține excepții, pe cuprinsul județului Ilfov nu se practică deocamdată colectarea selectivă a deșeurilor. De regulă, primăriile vizitate concesionează colectarea deșeurilor unor operatori de salubritate privați.

Nr. crt. Tipuri de deșeuri biodegradabile Cantitate 2011 (tone)autorizate cu autorizație integrate de mediu, la ținta anului 2011


Gestionarea deșeurilor pe categorii

Începând cu anul 2011, toate Consiliile Locale din judeţul Ilfov colectează și transportă DMS la cele trei depozite conforme și autorizate din Regiunea de Dezvoltare 8 București - Ilfov (Vidra, Glina, Rudeni).

O sinteză a gestionării unor tipuri speciale de deșeuri în anul 2011 se prezintă în tabelul de mai jos.

Tabel 36 Gestionarea deșeurilor pe categorii

Tip deșeuFază

Hârtie + Carton

Mat. Plastic / PET

Anvelope uzate

Baterii și Acumulatori

Construcții și demolări

Uleiuri minerale

Generare 33.826 886Colectare 32.177 650,5 / 457 1.577 7.309 161.930 849Valorificare 32.076 558 / 426 1.865 7.324 4.640 650

(valorificat) 199 (regenerat)

Stocare 107 / 33 445Eliminare 157.290

Sursa: Raportul privind Starea Mediului în România – Județul Ilfov, 2011 (prelucrare date)

Reducerea de la depozitare a deșeurilor biodegradabile și a celor biologice inclusiv a deșeurilor alimentare, are în vedere, cu precădere, procesarea resturilor alimentare de origine animală spre obţinerea de hrană pentru animale, obţinerea de combustibil “lemn de foc” din întreţinerea vegetaţiei plantate (aliniamente de arbori) și compostarea în spatele casei.

În judeţul Ilfov, în anul 2011, nu s-au identificat instalaţii care să composteze deșeurile biodegradabile cu producerea de biogaz, compost și de compostare a deșeurilor biologice (pentru îngrășământ). La nivel local (în sate și comune) există practica tradiţională (insuficient răspândită în prezent) de compostare a dejecţiile animaliere cu producere de gunoi de grajd care se împrăștie pe sol și se introduce sub brazdă. În anul 2011 s-au emis patru permise de aplicare nămol (pentru S.C. Agrom Fip Com SRL).

7.6.Biodiversitate

Ecosistemele cu potenţial de funcţionare autonomă identificate în judeţul Ilfov sunt:

- Lacul cuprinzând și aria naturală protejată Snagov;

117

Teritoriul județului Ilfov este puternic antropizat, lăsând relativ puțin loc unor ecosisteme autonome viabile în stare naturală.

- Situl Natura 2000 Grădiștea – Căldărușani – Dridu;

- Situl Natura 2000 Scroviștea;

- Lacul și pădurea Cernica

Biodiversitatea și productivitatea ecosistemelor sunt condiţionate de factorii de habitat. În procesul lent al transformării, biocenozele s-au dezvoltat adaptându-se atât factorilor fizico-chimici cât și factorilor biologici ai mediului. Relaţiile organismelor componente ale ecosistemului cu mediul înconjurător sunt definite prin efectele factorilor ecologici asupra activităţii ecologice. Între factorii ecologici determinanţi în asigurarea viabilităţii ecosistemelor, de maximă actualitate în judeţul Ilfov, se află factorii direct influenţaţi prin intervenţii antropice:

- Caracteristicile calitative ale apei în ecosistemele zonelor umede, influenţate de descărcarea apelor uzate neepurate corespunzător în corpurile de apă și de exploatare necontrolată a materialului sedimentar din albiile minore ale cursurilor de apă;

- Caracteristicile calitative ale solului, afectate prin împrăștierea necontrolată a deșeurilor;

- Caracteristicile morfo-funcţionale ale habitatelor naturale, afectate negativ prin extinderea localităţilor în dauna habitatelor, invadarea cu construcţii a albiilor majore ale râurilor și prin artificializare produsă prin lucrări de amenajare.

Pe cuprinsul judeţului Ilfov există oglinzi de apă naturale și oglinzi de apă care, deși generate prin lucrări vechi hidrotehnice de barare, au devenit în timp oglinzi de apă având toate caracteristicile fizice ale unor ecosisteme acvatice naturale. Corpurile de apă menţionate sunt lacuri capabile să întreţină și să dezvolte ecosisteme viabile cu o biodiversitate echilibrată și stabilă.

O mare parte dintre aceste corpuri de apă de suprafaţă au fost concesionate unor firme private care le utilizează pentru exploatarea lor piscicolă. Aceasta presupune zădărnicirea formării lanţului trofic normal pentru ecosisteme lacustre. Lacurile naturale se transformă astfel în heleștee care nu au cum să adăpostească ecosisteme viabile.

7.7.Riscuri de mediu

În conformitate cu „Planul Judeţean de Analiză și Acoperire a Riscurilor – Ediţia 2013”51, la nivelul judeţului Ilfov sunt de luat în considerare riscuri naturale, tehnologice, biologice, de incendiu și sociale potenţial generatoare de situaţii de urgenţă.

În categoria riscurilor naturale de luat în considerare în judeţul Ilfov intră:

- Riscul de inundaţii produse pe cursurile de apă din judeţ;- Risc de incendiu pentru pădurile și culturile agricole;- Riscuri seismice;- Riscul reprezentat de fenomenul de încălzire globală;

51 Comitetul Judeţean Pentru Situaţii De Urgenţă. Inspectoratul Pentru Situaţii De Urgenţă „Codrii Vlăsiei” al Judeţului Ilfov - Planul Judeţean de Analiză și Acoperire a Riscurilor – Ediţia 2013.

118

- Riscuri legate de fenomene meteorologice de excepţie.

În categoria riscurilor tehnologice intră cele privind accidente, avarii, explozii și incendii la sediile operatorilor economici, transportul rutier al materialelor periculoase și poluarea accidentală a apelor sau a aerului. Categoria riscurilor biologice se referă la riscul declanșării unor epidemii/epizootii pornind în principal de la exploataţiile comerciale sau necomerciale de animale.

Riscurile relevante pentru mediu sunt în primul rând cele tehnologice având în vedere că pe teritoriul judeţului Ilfov se află un număr semnificativ de operatori economici care desfășoară activităţi care prezintă pericole de accidente sau accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. Acești operatori economici se află sub incidenţa HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.

7.8.Energii regenerabile

Condiţiile geografice specifice judeţului Ilfov nu sunt favorabile dezvoltării la scară largă a unor unităţi de producere a energiei din surse eoliene sau fluviale. Harta potenţialului eolian al României clasează regiunile de câmpie pe unul din ultimele locuri în ceea ce privește atractivitatea investiţiilor în acest sector. Volumul și debitul râurilor ce străbat judeţul Ilfov nu permit amplasarea unor centrale hidroelectrice de mare capacitate pentru a deservi comunităţile locale. Cu toate acestea, pentru deservirea unor grupuri de gospodării, a unor activităţi industriale sau a activităţilor agricole, pot fi amplasate microhidrocentrale pe râurile Argeș, Sabar, Ciorogârla.

În zona de Nord a judeţului, resursele naturale existente permit dezvoltarea de instalaţii de producere a energiei geotermale. Această sursă de energie a fost folosită pentru încălzirea centrală a orașului Otopeni, însă nu este exploatată la capacitatea optimă. Alternativ, există posibilitatea utilizării la scară redusă a instalaţiilor de producere a energiei pe bază de pompe de căldură în toate localităţile componente ale judeţului Ilfov.

În cursul anului 2013, APM Ilfov a emis deciziile etapei de încadrare pentru cel puţin 6 proiecte de realizare de parcuri fotovoltaice pe teritoriul judeţului52: 3 proiecte în comuna Afumaţi, 2 proiecte în comuna Dragomirești – Vale, 1 proiect în comuna Moara Vlăsiei. Puterea instalată totală a acestor parcuri fotovoltaice este de 30 MW.

Ținând cont de contextul geografic, precum și de tradiţia economică a judeţului Ilfov, o altă categorie de energie regenerabilă este reprezentată de biomasă și biogaz. Biomasa este resursa energetică având cea mai mare capacitate de regenerare iar deșeurile rezultate în urma exploatării suprafeţelor agricole constituie sursa primară al acestui sector energetic. Biogazul se produce ca urmare a transformării chimice a deșeurilor animale, vegetale dar și a produselor alimentare industrializate. Atât materia primă necesară producerii energiei din biomasă cât și cea necesară producerii energiei din biogaz sunt abundente pe teritoriul judeţului Ilfov, al judeţelor învecinate și al Municipiului

52 http://apmif.anpm.ro/proiecte_decizii_etapa_de_incadrare_si_anunturi_etapa_de_incadrare-7429.

119

http://apmif.anpm.ro/proiecte_decizii_etapa_de_incadrare_si_anunturi_etapa_de_incadrare-7429

București. În prezent, pe teritoriul judeţului Ilfov o unitate de producţie a energiei din biogaz este instalată la Chiajna – Rudeni și se are în vedere construirea altora la Glina și Berceni.

O atenţie deosebită, datorită specificului agrar al judeţului, se acordă producerii de pelet din materii vegetale îndeosebi pentru uz casnic. Începând cu anul 2013 în judeţul Ilfov funcţionează o unitate ce comercializează instalaţiile de producere a energiei termice din pelet în comuna Ciorogârla.

Pe teritoriul judeţului Ilfov există suprafeţe de terenuri agricole cultivate cu rapiţă pentru producţia de combustibil ca alternativă la combustibilii fosili.

7.9. Analiza SWOT a sectorului de mediu


Judeţul deţine resurse suficiente de apă de suprafaţă și subterană pentru gospodării;

Existenţa unor sisteme lacustre cu potenţial ecologic ridicat;

Relativ slaba industrializare cu unităţi economice puternic poluatoare;

Existenţa a 3 depozite conforme de deșeuri exploatate în comun cu Municipiul București - Vidra, Glina, Rudeni;

Relativ slaba urbanizare a judeţului, ceea ce facilitează dispersia poluanţilor în aer (cu excepţia localităţii Popești-Leordeni).

Insuficienta dotare cu instalaţii de alimentare cu apă și canalizare a localităţilor;

Capacitate insuficientă de epurare a apelor uzate produse de către localităţi (99% din apele uzate nu sunt corespunzător epurate – potrivit RSMJI);

Insuficienta capacitate de colectare selectivă și prelucrare a deșeurilor;

Slaba calitate a corpurilor de apă de suprafaţă și subterane;

Posibilităţi reduse de producere a energiilor regenerabile.


Posibilitatea promovării investiţiilor de mediu finanţate din fonduri europene (investiţiile de mediu necesare sunt integral eligibile pentru finanţare din POS Mediu);

Potenţial de capitalizare a ecosistemelor, după reabilitarea lor ecologică, prin activităţi turistice.

Sincope în respectarea legislaţiei de mediu în vigoare – cazuri de abuzuri semnalate de ilfoveni pe parcursul consultărilor și a vizitelor pe teren;

Extinderea localităţilor din judeţ fără ca această extindere să fie precedată de dotarea corespunzătoare cu utilităţile necesare pentru asigurarea protecţiei mediului;

Întârzieri în aplicarea planurilor de mediu (inclusiv de realizare a proiectelor finanţate prin POS Mediu sau din alte surse).

120

CAPITOLUL 8 - Analiza SWOT i PESTLEș

Analiza SWOT generală


Conectivitate bună cu centrele urbane din apropiere;

Accesibilitate ridicată, în special în ceea ce privește transportul rutier și aerian;

Infrastructură de CDI dezvoltată în domenii variate de activitate;

Calitatea vieţii relativ ridicată și în creștere, ceea ce sprijină retenţia și atragerea de forţă de muncă de înaltă calificare în judeţ;

Specializare în creștere în domenii de servicii intensive în cunoaștere (industria cinematografică, farmaceutică, cercetare aplicativă);

Acces direct la piaţa de desfacere a capitalei pentru produse proaspete;

Legături puternice cu economia capitalei Interes rezidenţial crescut; Grad de atractivitate crescut pentru noii

rezidenţi (sold migrator constant pozitiv dinspre București și alte zone ale ţării);

Relativ slaba industrializare cu unităţi economice puternic poluatoare;

Infrastructură socială relativ dezvoltată și bine distribuită în regiune;

Resurse umane bine calificate în special în mediul urban;

Rata de ocupare ridicată; Procent redus de persoane ocupate în

sectorul primar și procent ridicat de persoane angajate în servicii;

Densitatea reţelei rutiere și feroviare peste media pe ţară;

Structuri de sprijin ale afacerilor relativ slab dezvoltate;

Management defectuos al terenurilor (evidenţa terenurilor, clarificarea drepturilor de proprietate, dotarea cu utilităţi și facilităţi etc.) ceea ce a dus la localizarea unor agenţi economici în alte judeţe;

Probleme de mobilitate și accesibilitate a forţei de muncă ceea ce duce la costuri ridicate de timp și carburant și descurajează localizarea agenţilor economici în judeţ;

Inutilizarea la potenţial maxim a reţelei de transport feroviar dar și rutier (ex. șoseaua de centură) ce ar crește considerabil atractivitatea în faţa agenţilor economici;

Dimensiunea mică a centrelor urbane; Gradul de urbanizare relativ scăzut; Echiparea edilitară scăzută a multor

localităţi, inclusiv urbane; Reducerea semnificativă a spaţiilor verzi; Presiune semnificativă asupra nevoilor de

mobilitate și servicii publice (echipare edilitară, infrastructură de învăţământ, socială etc.);

Lipsa unei zone metropolitane clar determinate și a unui sistem de guvernanţă;

Capacitate insuficientă de epurare a apelor uzate produse de către localităţi, precum și de colectare selectivă și prelucrare a deșeurilor;

Slaba calitate a corpurilor de apă de suprafaţă și subterane;

121

Existenţa surselor de apă pentru acoperirea cerinţelor de apă a tuturor folosinţelor din judeţ.

Ritmul haotic al construcţiilor poate afecta potenţialul natural al judeţului;

Sistem de învăţământ cu rezultate scăzute la nivel de grad de cuprindere și rate de promovabilitate;

Dificultăţi în integrarea socio-profesională a grupurilor dezavantajate;

Disparităţi de dezvoltare socială majore între localităţi;

Nivel scăzut de asociativitate la nivel local; Şoseaua de centură a Bucureștiului

nefinalizată; Reţeaua rutieră nemodernizată în totalitate

Oportunităţi Ameninţări Proximitatea Bucureștiului, ca principală

aglomerare urbană, inclusiv pentru accesul la servicii sociale, de formare și de sănătate;

Disponibilitatea multor programe de finanţare pentru susţinerea proiectelor de dezvoltare locală, atât în mediul urban cât și local;

Oportunitatea poziţionării ca axă alternativă de trafic (de turism, agrement, evitare a congestiei de pe axele adiacente);

Interesul dezvoltatorilor privaţi în investiţii în judeţ;

Posibilitatea promovării investiţiilor de mediu finanţate din fonduri europene (investiţiile de mediu necesare sunt integral eligibile pentru finanţare din POS Mediu);

Potenţial de capitalizare a ecosistemelor, după reabilitarea lor ecologică, prin activităţi turistice;

Dezvoltarea proiectelor de e-learning și promovarea politicilor de învăţare continuă;

Dezvoltarea parteneriatelor public-privat și apariţia soluţiilor de externalizare a serviciilor publice;

Investiţii în tehnologizarea și informatizarea

Fracturarea spaţială între aria de polarizare puternică a capitalei și zonele limitrofe ale judeţului;

Condiţii ce favorizează creșterea discrepanţelor de dezvoltare din cadrul judeţului (spre exemplu, acces mai redus al localităţilor mici la finanţări, limitarea tipurilor de proiecte eligibile etc.);

Afluxul persoanelor calificate către centrele urbane mai dezvoltate din apropiere (pentru acces la oportunităţi de angajare și/sau calitate a vieţii mai crescută);

Ignorarea obligativităţii respectării legislaţiei de mediu în vigoare;

Întârzierea aplicării planurilor de mediu (inclusiv de realizare a proiectelor finanţate prin POS Mediu sau din alte surse);

Creșterea raportului de dependenţă socială; Lipsa de politici care să adreseze direct

fenomenul de discriminare a grupurilor vulnerabile;

Înrăutăţirea gradului de accesibilitate faţă de media europeană prin reducerea ritmului de recuperare a decalajelor și prin scăderea schimburilor comerciale cu celelalte ţări

122

serviciilor sociale – colectare date, monitorizare etc.;

Potenţialul ridicat pentru extinderea, modernizarea și realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă și canalizare (existenţa ADIA Ilfov);

Înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de Transport București;

Mediul academic și de CDI dezvoltat, ceea ce creează condiţiile propice pentru dezvoltarea activităţilor de transfer tehnologic și de CDI;

Sistemul universitar din București creează premizele formării calificate a forţei de muncă din Ilfov;

Prezenţa unor proiecte strategice prioritare pentru guvernul român în cadrul judeţului (ex. dezvoltarea de infrastructură de CDI de la Măgurele, nodul inter-modal de la Codrul Vlăsiei);

Interes investiţional internaţional (ex. investiţii chineze, ș.a.);

Oportunităţi de finanţare pe viitor axate pe dezvoltarea mediului de afaceri și CDI.

membre ale UE; Lipsa unei politici de mobilitate clare, care să

armonizeze obiectivul accesibilităţii cu acela al ameliorării calităţii vieţii locuitorilor;

Creșterea gradul de motorizare și a dependenţei de autovehiculul personal;

Concentrarea activităţii economice în București și dispunerea în judeţul Ilfov doar a punctelor de lucru, limitând beneficiile pentru comunităţile locale;

Dependenţa de sprijinul și angajamentul autorităţilor centrale în rezolvarea unor probleme cu impact major în judeţ (ex. valorificarea economică a reţelei feroviare de centură și multe altele);

Lipsa finanţărilor, pe perioada următoare de programare, pentru utilităţi și facilităţi, ceea ce va presupune o povară în plus pentru bugetele locale în a asigura astfel de servicii pentru atragerea și retenţia agenţilor economici;

Competiţia cu alte zone de interes pentru investitori (ex. zona Ploiești, zona Giurgiu etc.) și cu o accesibilitate în creștere faţă de București, având în vedere dezvoltarea reţelei de autostrăzi.

123

Analiza PESTLE a județului Ilfov

Factori de influență Descrierea impactului

POLITICI Politica de regionalizare și procesul de descentralizare

Acest factor poate genera atât efecte pozitive, precum creșterea atribuţiilor și a puterii de decizie la nivel local, transferul fondurilor și gestiunea lor la nivel local, dar și efecte negative, precum posibilitatea ca judeţul Ilfov să fie restructurat din punct de vedere administrativ.

Direcţii strategice de politici publice la nivel naţional și european

Deciziile și priorităţile de investiţii de la nivel central (de ex. construcţia de autostrăzi, negocierea amplasării unor investiţii strategice – ELI NP– etc.) sunt factori relevanţi care trebuie luaţi în calcul în procesul de planificare strategică în judeţul Ilfov. De asemenea, priorităţile înscrise în documentele programatice la nivel naţional, atât în plan sectorial (sectoare prioritare) cât și cele orizontale (educaţie, cercetare, IMM-uri), dar și documentele de transpunere a Politicii de Coeziune 2014-2020, pot avea impact pe termen lung asupra dezvoltării judeţului.

Un impact direct pe termen mediu și lung se va vedea prin transpunerea politicilor publice naţionale la nivelul judeţului. Politica fiscală, legislaţia muncii, legislaţia în domeniul parteneriatului public-privat și a exproprierii sunt exemple de luat în calcul.

Nu trebuie neglijată dependenţa de sprijinul și angajamentul autorităţilor centrale în rezolvarea unor probleme cu impact major în judeţ (ex. valorificarea economică a reţelei feroviare).

Alocare financiară în Politica de coeziune 2014-2020

Încadrarea regiunii București-Ilfov în categoria regiunilor de tranziţie, cu impact vizibil în alocarea financiară mai redusă pe care o va primi în cadrul noii Politicii europene de Coeziune, are implicaţii asupra modului în care se vor stabili priorităţile de investiţii din Instrumentele Structurale în judeţ.

Volatilitatea mediului politic pe termen scurt și mediu

Această variabilă poate duce la afectarea în mod negativ a relaţiilor administrativ-funcţionale, atât cu autorităţile centrale, cât și cu municipiul București. Legat de acesta din urmă, deciziile privind direcţiile majore de dezvoltare ale municipiului (cum sunt, de ex. reabilitarea liniei de centură, investiţiile către zona de sud dar și amplasarea staţiilor de epurare a apei sau a gropii de gunoi

124

etc.) pot avea un impact direct asupra judeţului Ilfov.

Proximitatea municipiului București

Din punct de vedere funcţional, judeţul Ilfov se află în aria de influenţă a municipiului București și are legături strânse în zona de N cu judeţul Prahova (Ploiești). Tendinţa de consolidare a acestei arii funcţionale, de extindere a ariei municipiului București și de formare a unei zone extinse București-Ploiești va continua. Dezvoltarea viitoare a Ilfovului nu poate fi gândită decât împreună cu cea a municipiului București și, implicit, convergând spre această arie funcţională.

ECONOMICI Competiţie la nivel supraregional cu orașe din Sud-Estul Europei

Mediul economic în ansamblu, atât la nivel naţional cât și internaţional, are un impact direct asupra dezvoltării judeţului. Municipiul București împreună cu judeţul Ilfov sunt în competiţie la nivel supraregional cu alte orașe mari din sud-estul Europei (Sofia, Belgrad, Salonic, Istanbul) iar acest fapt poate influenţa decizia investitorilor de localizare sau relocare a activităţilor în aceste orașe, cu impact negativ asupra dezvoltării judeţului.

Stagnarea economiilor europene și identificarea de alternative

Stagnarea economiilor europene prezintă o corelaţie directă cu reducerea investiţiilor străine din spaţiul european. O contrabalansare a acestui fenomen îl reprezintă atragerea de investiţii străine din ţările emergente (care au și o politică masivă de investiţii externe) cum ar fi China. Pentru transformarea într-un avantaj a unei posibile relaţii de investiţii cu China este nevoie de un efort coordonat al autorităţilor locale în vederea atragerii de investitori.

Creșterea economiei naţionale în anul precedent

Faptul că România a înregistrat o creștere economică în anul precedent reprezintă un factor pozitiv pentru economia judeţului Ilfov având în vedere aportul ridicat al judeţului la PNB al ţării.

Raportul monedei naţionale cu alte monede

Având în vedere că în judeţul Ilfov își au sediul firme multinaţionale importante, ce efectuează schimburi comerciale constant, cursul monedei naţionale în raport cu celelalte valute este un element avut în vedere, care poate face diferenţa dintre un bilanţ pozitiv sau unul negativ.

Totodată, cursul de schimb influenţează și preţul bunurilor și al serviciilor și mai ales preţul creditării, având în vedere că multe din proiectele imobiliare dezvoltate pe teritoriul judeţului Ilfov

125

sunt disponibile clienţilor doar prin intermediul creditelor bancare. Fluctuaţiile importante ale cursului de schimb pot duce la incapacitate de plată a creditului și la falimentul investiţiei.

Piaţă de desfacere prin proximitatea municipiului București

Având în vedere proximitatea municipiului București și a relaţiilor strânse dintre aceste două entităţi, faptul că pe un teritoriu restrâns locuiesc aproximativ 3 milioane de persoane, reprezintă existenţa unei pieţe de desfacere generoase pentru producătorii de bunuri și furnizorii de servicii din judeţul Ilfov, acest areal fiind singurul cu aceste caracteristici la nivel naţional.

Zonă propice pentru investiţii de tip greenfield și brownfield

Teritoriul judeţului Ilfov este favorabil pentru investiţii de tip greenfield în proximitatea nodurilor de comunicaţii dar și pentru investiţii de tip brownfield.

Potenţialul unor zone turistice

Interes crescut pentru dezvoltarea infrastructurii și valorificarea potenţialului unor noi zone turistice, care pot angrena și readuce în atenţie obiective turistice reprezentative.

Agricultură performantă

Agricultura din judeţul Ilfov, pe sectoarele de creștere a animalelor și producţie legume/fructe, înregistrează valori ale productivităţii semnificativ peste media naţională. Acestea reprezintă sectoare în care investiţiile pot duce la un grad și mai ridicat de performanţă, pe fondul unei activităţi deja peste nivelul unei agriculturi de subzistenţă.

SOCIALI Sprijin pentru dezvoltarea societăţii civile

La nivelul judeţului Ilfov au fost semnalate dificultăţi în integrarea socio-profesională a grupurilor dezavantajate. O activitate mai susţinută a ONG-urilor din domeniul social și o extinderea a serviciilor oferite de acestea grupurilor vulnerabile, în cooperare cu autorităţile locale, va duce la oferirea de oportunităţi de ocupare și integrare socială.

Discrepanţe de dezvoltare reieșite din procesul avansat de suburbanizare

Ca urmare a procesului avansat de suburbanizare, s-au creat în cadrul judeţului zone cu nivel diferit de dezvoltare. Unul dintre indicatorii acestei dezvoltării inegale o reprezintă accesul la serviciile publice, precum accesul la sistemul de alimentare cu apă sau la canalizare.

126

Un factor care va pune presiuni în continuare va fi lipsa finanţărilor, în următoarea Politică de Coeziune, pentru utilităţi și alte servicii publice.

Structuri de formare slab dezvoltate

S-a constatat o eficienţă redusă a programelor și a proiectelor actuale care oferă oportunităţi de calificare și recalificare. Pentru a reduce presiunea generată de numărul de șomeri actual, este nevoie a avea structuri care furnizează cursuri de formare adaptate nevoilor forţei de muncă disponibile.

Sistem de învăţământ cu rezultate scăzute la nivel de grad de cuprindere și rate de promovabilitate

Pentru o îmbunătăţire semnificativă a indicatorilor ce reflectă starea sistemului de învăţământ este nevoie de acţiuni comune ale autorităţilor locale și ale unităţilor de învăţământ. Aceste activităţi trebuie să vizeze atât părinţii cât și elevii.

Creșterea raportului de dependenţă socială

Pentru orice economie creșterea numărului de asistaţi sociali aduce presiuni asupra impactului pozitiv produs de persoanele active economic. Pentru a reduce această presiune, în judeţul Ilfov este necesar a se genera variante de asistare activă a grupurilor vulnerabile. Se au în vedere măsuri precum integrarea pe piaţa muncii sau în viaţa comunităţii a persoanelor vulnerabile afectate.

Lipsa de politici care să adreseze direct fenomenul de discriminare a grupurilor vulnerabile

Lipsa unui cadru guvernamental care să adreseze problema grupurilor vulnerabile la nivel naţional are impact și în judeţul Ilfov.

TEHNOLOGICI Potenţial pentru servicii intense în cunoaștere

În judeţul Ilfov potenţialul dezvoltării unor servicii intense în cunoaștere este deosebit de ridicat. Aici sunt situate mai multe institute de cercetare și dezvoltare, iar proximitatea Municipiului București permite un aflux constant al specialiștilor. Acest potenţial nu este însă valorificat la capacitatea optimă, influenţând negativ ritmul de creștere economică a judeţului.

Activităţi de transfer tehnologic și de CDI

În judeţul Ilfov este prezentă o concentrare de actori publici importanţi în domeniul CDI, precum Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiaţiei, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronică și Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, toate în orașul Măgurele. Toate acestea institute desfășoară o activitate

127

semnificativă, recunoscută la nivel internaţional. Alte institute de renume se regăsesc în orașul Voluntari - Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie, orașul Pantelimon - Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare, precum și în orașul Otopeni.

Activitatea acestor institute poate crește prin proiecte naţionale și internaţionale de cercetare sau prin iniţiative de comercializare a inovării către operatori economici din judeţul Ilfov dar și din municipiul București.

Susţinerea competitivităţii și inovării în agricultură la nivel european

În noua politică agricolă 2014-2020 Comisia propune axarea pe competitivitatea sectorului agricol, încurajând inovarea, favorizarea bunei gestiuni a resurselor naturale și susţinerea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului, prin încurajarea iniţiativelor locale. În judeţul Ilfov există institute care implementează proiecte de cercetare în sectoarele importante ale agriculturii ilfovene, legumicultură și producţie animală. Sprijinul autorităţii locale trebuie să vină în mijlocirea unui dialog și colaborării între institute și fermieri, în scopul dezvoltării de proiecte comune de cercetare aplicate pe nevoile producătorilor.

Noi investiţii Judeţul Ilfov se află în competiţie cu alte zone de interes pentru investitori (ex. zona Ploiești, zona Giurgiu etc.) și cu o accesibilitate în creștere faţă de București, având în vedere dezvoltarea reţelei de autostrăzi. În acest context, autorităţile locale au un rol important în a identifica și implementa facilităţi și stimulente pentru a atrage cât mai multe investiţii înspre judeţul Ilfov.

Tehnologia informaţiei și telecomunicaţii

Sectorul IT și de comunicaţii are o dezvoltare limitată la nivelul judeţului ceea ce poate conduce la apariţia unor decalaje funcţionale.

LEGISLATIVI Cadrul legal favorabil pentru asociativitate și parteneriate la nivelul administraţiei locale

La nivel naţional cadrul legal al administraţiei publice se aplică uniform tuturor autorităţilor locale, înlesnind parteneriatele și integrarea într-o viziune strategică naţională.

128

Cadru legal instabil Adoptarea în ultimii ani de către autorităţile centrale a unor reglementări legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil asupra resurselor umane și financiare locale, ceea ce creează presiuni suplimentare asupra implementării proiectelor la nivel local.

Aplicarea cadrului legal Autorităţile publice responsabile trebuie să preîntâmpine efectele negative ale dezvoltării economice și să asigure standarde de mediu ridicate prin aplicarea legii.

Măsurile se adresează atât actorilor privaţi cât și celor publici și se referă la respectarea cadrelor de reglementare din domeniul protecţiei mediului cu scopul de a limita impactul negativ pe care acesta îl are asupra ilfovenilor dar și pentru a crește atractivitatea pentru activităţi de turism și agrement.

DE MEDIU

Politica de Coeziune și prioritatea pentru mediu

În noua politică de coeziune, în sensul respectării prevederilor strategiei Europa 2020, pentru componenta de mediu vor fi alocate în continuare fonduri semnificative. Este în interesul autorităţilor publice din judeţul Ilfov să valorifice aceste fonduri pentru a reduce pericolele pentru mediu, precum calitate slabă a sistemelor de utilităţi publice și impactul asupra calităţii mediului și sănătăţii.

Zone cu risc ridicat de mediu

Una dintre zonele cu cel mai mare risc de mediu este identificată în utilităţile publice furnizate. Printre problemele care trebuie abordate pe termen scurt și mediu se află: insuficienta dotare cu instalaţii de alimentare cu apă și canalizare a localităţilor, capacitate insuficientă de epurare a apelor uzate produse de către localităţi, capacitate insuficientă de colectare selectivă și prelucrare a deșeurilor etc.

Limitarea reîmpăduririlor

Reîmpădurirea anuală a unor suprafeţe din ce în ce mai mici, corelată cu creșterea exploatării fondului silvic, pune o presiune suplimentară asupra mediului.

129

ANEXE

Anexa 1 Lista de vizite pe teren i întâlniri de consultareș

Domeniul Data întâlniriiDezvoltare teritorialăPrimăria Municipiului București 31.05.2013Consiliul Judeţean Ilfov – Arhitect Şef 17.06.2013Întâlnire Primăriile Mogoșoaia, Clinceni, Cornetu și Voluntari

24 – 26.04.2013

Primăria Snagov 02.07.2013Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice - Grup de lucru 3 - Instrumente de dezvoltare teritorială

09.07.2013

EconomicDirecţia pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale - MDRAP

30.05.2013

Primăria Buftea 14.06.2013Agenţia pentru Dezvoltare Regională București - Ilfov 17.05.2013, 20.05.2013, 21.05.2013Direcţia Judeţeană pentru Finanţe Locale 19.06.2013CastelFilm 02.07.2013Centrul de agrement Artha Park 02.07.2013Centrul de Agrement Complex Astoria 02.07.2013Chinatown Afumaţi 03.07.2013MB Telecom 04.07.2013IFIN HH / ELI NP 22.08.2013

Social și calitatea viețiiAgenţia de Dezvoltare Comunitară Împreună 03.06.2013Banca Mondială 30.05.2013Institutul pentru Politici Publice 07.06.2013Prefectură Ilfov 12.06.2013Vizite pe teren în localităţi – Popești-Leordeni, Glina, Cernica

20.06.2013

Vizite pe teren în localităţi – Otopeni, Snagov 23.06.2013

Infrastructura, Transport și MediuSistemul de gospodărire a apelor Ilfov-București 14.05.2013Agenţia pentru protecţia mediului Ilfov 14.05.2013Consiliul Judeţean Ilfov, Compartimentul de Drumuri Judeţene și Biroul de Transport

08.05.2013

Secţia Drumuri Naţionale București Nord 16.05.2013Secţia Drumuri Naţionale București Sud 17.05.2013Primăria Nuci 06.06.2013Primăria Popești-Leordeni 07.06.2013

130

Primăria Periș 04.06.2013Primăria Snagov 04.06.2013Primăria Corbeanca 04.06.2013Primăria Dascălu 06.06.2013Primăria Petrăchioaia 06.06.2013Primăria Domnești 05.06.2013Primăria 1 Decembrie 05.06.2013Primăria Cornetu 05.06.2013Primăria Ciorogârla 05.06.2013Întâlnire Liga Primarilor Ilfov – transport public 16.04.2013Primăria Glina 24.06.2013Primăria Pantelimon 24.06.2013Grupul de Mobilitate PMB 17.06.2013, 01.07.2013Primăria Voluntari 03.07.2013Primăria Afumaţi 03.07.2013

Sursa: INS, 2013

Anexa 2 Localităţile din Ilfov după populaţie, suprafaţă ocupată i șdensitatea populaţiei, în anul 2011

Denumire Localitate Suprafață(hectare) Populație Densitatea Populației

locuitori/km2

Oraș Voluntari 3.745 36.454 973,40

Oraș Pantelimon 6.869 22.296 324,59

Oraș Buftea 5.487 21.732 396,06

Oraș Popești-Leordeni 5.587 18.102 324,00

Oraș Chitila 1.254 13.394 1.068,10

Oraș Otopeni 3.157 12.248 387,96

Oraș Bragadiru 2.180 11.659 534,82

Chiajna 1.607 10.569 657,69

Cernica 3.874 10.174 262,62

Jilava 2.673 9.806 366,85

Oraș Măgurele 4.514 8.998 199,34

Brănești 5.323 8.720 163,82

Vidra 7.013 8.219 117,20

Dobroești 1.133 7.600 670,79

Glina 2.889 7.268 251,57

Periș 7.784 7.263 93,31

Afumaţi 6.353 7.143 112,44

Balotești 5.118 7.102 138,77

1 Decembrie 1.520 6.882 452,76

Gruiu 6.574 6.822 103,77

Domnești 3.774 6.811 180,47

Snagov 9.054 6.585 72,73

131

Denumire LocalitateSuprafață(hectare) Populație

Densitatea Populației locuitori/km2

Mogoșoaia 2.642 6.550 247,92

Moara Vlăsiei 6.308 6.047 95,86

Ciorogârla 3.446 5.339 154,93

Clinceni 2.366 5.314 224,60

Ştefăneștii de Jos 2.936 5.283 179,94

Cornetu 1.512 5.248 347,09

Corbeanca 3.016 5.024 166,58

Găneasa 4.562 4.733 103,75

Dragomirești-Vale 3.140 4.556 145,10

Tunari 3.174 4.549 143,32

Ciolpani 4.155 4.493 108,13

Berceni 2.732 4.222 154,54

Copăceni 1.446 3.255 225,10

Grădiștea 3.311 2.992 90,37

Petrăchioaia 5.745 2.943 51,23

Nuci 5.198 2.839 54,62 Dărăști-Ilfov 1.512 2.637 72,35

Dascălu 3.645 2.604 172,22 Sursa: prelucrare proprie date INS, Fișele localităților

Anexa 3 Ponderea suprafeţelor agricole din suprafaţa totală

Denumire localitate

Suprafață totală - ha

Suprafață agricolă

totală - ha

Suprafață arabilă -

ha

Procent suprafață arabilă din suprafața

totală

Procent suprafață

livezi și vii din suprafața

totală

Procent suprafață pășuni și

fânețe din suprafața

totală

Snagov 9.054 3.953 3.821 42,2% 0,60% 0,86%Periș 7.784 4.688 4.494 57,7% 0,05% 2,44%Vidra 7.013 5.791 5.744 81,9% 0,16% 0,51%

Pantelimon 6.869 2.472 2.333 34,0% 1,46% 0,57%Gruiu 6.574 2.597 2.450 37,3% 1,13% 1,11%

Afumaţi 6.353 4.702 4.420 69,6% 4,38% 0,06%Moara Vlăsiei 6.308 3.139 2.915 46,2% 2,35% 1,20%Petrăchioaia 5.745 5.084 4.954 86,2% 0,97% 1,29%

Popești Leordeni 5.587 4.324 3.893 69,7% 6,96% 0,75%Buftea 5.487 2.578 2.518 45,9% 0,53% 0,20%

Brănești 5.323 3.291 3.120 58,6% 2,86% 0,36%Nuci 5.198 4.606 4.369 84,1% 0,38% 4,17%

Balotești 5.118 3.384 3.313 64,7% 0,47% 0,08%

132

Denumire localitate

Suprafață totală - ha

Suprafață agricolă

totală - ha

Suprafață arabilă -

ha

Procent suprafață arabilă din suprafața

totală

Procent suprafață

livezi și vii din suprafața

totală

Procent suprafață pășuni și

fânețe din suprafața

totală

Găneasa 4.562 3.537 3.365 73,8% 2,92% 0,85%Măgurele 4.514 3.355 3.237 74,3% 0,64% 1,97%Ciolpani 4.155 2.050 1.930 46,5% 0,65% 2,24%Cernica 3.874 2.556 2.472 63,8% 1,57% 0,59%

Domnești 3.774 2.736 2.528 67,0% 4,13% 1,38%Voluntari 3.745 921 876 23,4% 0,64% 0,56%Dascălu 3.645 3.132 3.071 84,3% 0,91% 0,77%

Ciorogârla 3.446 2.829 2.784 80,8% 1,13% 0,17%Grădiștea 3.311 2.482 2.151 65,0% 2,36% 7,64%

Tunari 3.174 2.317 2.260 71,2% 0,22% 1,58%Otopeni 3.157 1.887 1.841 58,3% 0,44% 1,01%

Dragomirești-Vale 3.140 2.281 2.122 67,6% 0,32% 4,75%Corbeanca 3.016 2.238 2.222 73,7% 0,40% 0,13%

Ştefăneștii de Jos 2.936 1.931 1.920 65,4% 0,37% 0,00%Glina 2.889 2.017 1.941 67,2% 0,55% 2,08%

Berceni 2.732 2.378 2.360 86,4% 0,07% 0,59%Jilava 2.673 2.008 1.916 71,7% 2,81% 0,64%

Mogoșoaia 2.642 1.553 1.506 57,0% 1,55% 0,23%Clinceni 2.366 1.782 1.670 70,6% 1,52% 3,21%

Bragadiru 2.180 1.364 1.335 61,2% 0,60% 0,73%Chiajna 1.607 527 475 29,6% 0,31% 2,92%

decembrie 1.520 1.200 1.197 78,8% 0,20% 0,00%Dărăști-Ilfov 1.512 1.167 1.142 75,5% 0,86% 0,79%

Cornetu 1.512 867 825 54,6% 1,98% 0,79%Copăceni 1.446 874 867 60,0% 0,48% 0,00%

Chitila 1.254 554 505 40,3% 0,72% 3,19%Dobroești 1.133 673 673 59,4% 0,00% 0,00%

Sursa: prelucrare proprie date INS, Fișele localităților

133

Anexa 4 Producţia medie la hectar pentru principalele culturi, kg/ha

An Culturi 2008 2009 2010 2011Judeţ Ilfov Cereale pentru boabe 3.069 2.522 3.290 3.889

Grâu și secară 3.364 2.213 2.998 3.774Porumb boabe 2.974 2.966 3.979 4.472Mazăre boabe 1.947 1.686 1.745 2.074Fasole boabe 1.067 2.000.0 2.095 1.091Floarea soarelui 1.125 1.579.0 1.477 1.782Rapiţă 1.115 1.153 1.746 1.679Pepeni verzi și galbeni 18.992 19.420 18.085 18.851

România Cereale pentru boabe 3.229 2.815 3.316 3.989Grâu și secară 3.397 2.419 2.685 3.656Porumb boabe 3.215 3.409 4.309 4.525Mazăre boabe 2.056 1.323 1.708 1.922Fasole boabe 1.078 1.089 1.212 1.261Floarea soarelui 1.437 1.433 1.597 1.798Rapiţa 1.844 1.357 1.755 1.882Pepeni verzi și galbeni 18.942 19.490 21.055 20.868

Sursa: prelucrare proprie date INS

Anexa 5 Producţia agricolă animală (capete) la sfâr itul anuluiș

134

Sursa: prelucrare proprie date INS, Tempo

Anexa 6 Exploataţii agricole în judeţul Ilfov

Statut juridic al exploataţiilor agricole

Total exploataţii agricole (nr.)

Suprafaţa agricolă utilizată (ha)

Suprafaţa agricolă utilizată (ha), % din suprafaţa agricolă utilizată totală judeţ

Suprafaţa agricolă utilizată, ce revine în medie (ha) pe o exploataţie agricolă care utilizează suprafaţa agricolă

IF RO IF RO IF RO IF RO

Exploataţii agricole fără personalitate juridică:

32.553 3.828.34522.653,2

27.449.621,5

436,55

%55,99% 0,79 2,02

Exploataţii agricole individuale

32.552 3.823.13022.340,8

27.151.186,2

136,04

%53,74% 0,78 1,94

Persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale

1 5.215 312,80 298.435,33 0,50% 2,24% 312,80 59,69

Exploataţii agricole cu personalitate juridică:

197 30.69839.333,7

95.856.506,7

963,45

%44,01% 205,94 193,74

Societăţi/asociaţii agricole

19 1.381 7.538,12 550.878,2112,16

%4,14% 396,74 403,10

Societăţi comerciale cu capital majoritar privat

96 16.42426.677,6

63.167.203,1

643,04

%23,80% 289,97 197,84

Altele 82 12.893 5.118,012.138.425,4

28,26% 16,07% - -

Total judeţ/Total Romania

32.750 3.856.24561.987,4

113.306.128,

33- - 2,14 3,57

Sursa: prelucrare date Recensământ Agricol General, 2010

135

Anexa 7 Distribuţia forţei de muncă din cadrul judeţului pe activităţi ale economiei naţionale

Activitățile economiei naționale la nivel de secțiune CAEN

2011 2012Mii

persoane % din total Mii persoane % din total

Subtotal sectorul primarRomânia 2442,00 29,19% 2510,00 29,29%Ilfov 34,40 21,17% 35,50 21,08%

Industria extractivăRomânia 64,8 0,77% 65,2 0,76%Ilfov 0,3 0,18% 0,3 0,18%

Industria prelucrătoare România 1105 17,87% 1131 17,61%Ilfov 25,7 19,94% 26,4 19,54%

Producţia și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiţionat

România 71 0,85% 68,6 0,80%

Ilfov 0,4 0,25% 0,4 0,24%

ConstrucţiiRomânia 610,9 7,30% 606,3 7,08%Ilfov 7,8 4,80% 8,1 4,81%

Subtotal sectorul secundarRomânia 2241,7 26,80% 2248,9 26,24%Ilfov 40,9 25,17% 41,7 0,00%

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activităţi de decontaminare

România 102 1,47% 105,4 1,43%Ilfov 2,6 1,85% 2,9 1,96%

Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor

România 1156,9 13,83% 1178,3 13,75%Ilfov 34,7 21,35% 35,5 21,08%

Transport și depozitareRomânia 434 5,19% 446,8 5,21%Ilfov 12,7 7,82% 13,7 8,14%

Hoteluri și restauranteRomânia 137,9 1,65% 154,2 1,80%Ilfov 3,5 2,15% 3,8 2,26%

Informaţii și comunicaţiiRomânia 136 1,63% 153,2 1,79%Ilfov 2,2 1,35% 2,6 1,54%

Intermedieri financiare și asigurăriRomânia 130,2 1,56% 114 1,33%Ilfov 1 0,62% 1,1 0,65%

Tranzacţii imobiliareRomânia 30,6 0,37% 31,4 0,37%Ilfov 1,8 1,11% 1,3 0,77%

Activităţi profesionale, știinţifice și tehniceRomânia 161,1 1,93% 165,9 1,94%Ilfov 7,4 4,55% 7,4 4,39%

Activităţi de servicii administrative și activităţi de servicii suport

România 227,9 2,72% 258,2 3,01%Ilfov 8,4 5,17% 9 5,34%

Administraţie publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public

România 196,8 2,35% 192,1 2,24%Ilfov 3 1,85% 2,9 1,72%

ÎnvăţământRomânia 385 4,60% 390,5 4,56%Ilfov 3,6 2,22% 3,8 2,26%

Sănătate și asistenţă socialăRomânia 373,6 4,47% 373,9 4,36%Ilfov 3,8 2,34% 3,9 2,32%

136

Activitățile economiei naționale la nivel de secțiune CAEN

2011 2012Mii

persoane % din total Mii persoane % din total

Activităţi de spectacole, culturale și recreative

România 59 0,71% 62,1 0,72%Ilfov 0,8 0,49% 1,1 0,65%

Alte activităţi de serviciiRomânia 129,8 1,55% 167,4 1,95%Ilfov 1,3 0,80% 1,8 1,07%

Subtotal sectorul terțiarRomânia 3681,8 44,01% 3810,7 44,47%Ilfov 87,2 53,66% 91,2 54,16%

Sursa: INS, Tempo 2011, prelucrare consultant

Anexa 8 Evoluţia efectivului de salariaţi la sfâr itul anului i a cifrei de ș șafaceri a întreprinderilor din judeţul Ilfov

Număr de salariaţi 2008 2009 2010 2011Agricultură, silvicultură și pescuit

4.044 2.899 2.474 2.541

Industrie și construcţii 40.661 38.260 34.943 36.887 Servicii 102.251 83.691 74.380 85.179

Total 146.956 124.850 111.797 124.607 Cifra de afaceri (lei) 2008 2009 2010 2011Agricultura, silvicultura si pescuit

625.922.106 666.379.069 524.561.507 635.773.749

Industrie și construcţii 11.431.061.538 10.786.272.653 10.018.168.996 12.168.104.079 Servicii 58.799.275.294 43.828.774.199 40.136.962.621 49.337.271.099

Total 70.856.258.938 55.281.425.921 50.679.693.124 62.141.148.927 Sursa: Agenția Națională de Administrare Fiscală, Oficiul Național al Registrului Comerțului 2011

Anexa 9 Topul judeţelor în funcţie de contribuţia la PIB naţional

PIB (mil lei) PIB / locuitor (lei)România 523.693,30 24.435,90

1. Municipiul București 118.716,80 61.123,20 2. Timiș 25.378,10 37.337,50 3. Constanţa 21.183,40 29.226,70 4. Cluj 21.164,40 30.626,50 5. Prahova 18.200,30 22.390,90 6. Brașov 17.741,00 29.651,70 7. Argeș 16.601,70 25.974,40 8. Iași 16.122,80 19.524,50 9. Dolj 13.482,80 19.202,90

10. Bihor 13.345,40 22.521,60 11. Ilfov 12.862,40 40.068,90

137

12. Bacău 12.134,60 16.980,00 13. Arad 11.549,80 25.388,50 14. Sibiu 11.547,60 27.150,30 15. Galaţi 10.962,70 18.004,00

Sursa:Prelucrare proprie a datelor INS, Tempo (2010)

Anexa 10 Topul întreprinderilor din judeţul Ilfov după cifra de afaceri

Nr.crt. CAEN Denumirea LocalitateaCifra de afaceri

1. 4646 MEDIPLUS EXIM S.R.L. Mogoșoaia 2.700.529.6582. 4635 PHILIP MORRIS TRADING S.R.L. Otopeni 2.362.448.6413. 4671 OSCAR DOWNSTREAM S.R.L. Măgurele 2.250.309.1634. 4511 S.C. PORSCHE ROMANIA S.R.L. Voluntari 1.798.618.534

5. 4711 REWE ROMÂNIA S.R.L. Ştefăneștii de Jos 1.750.171.052

6. 1107 S.C. COCA-COLA HBC ROMÂNIA S.R.L. Voluntari 1.738.623.5397. 4652 SAMSUNG ELECTRONICS ROMÂNIA S.R.L. București 1.530.472.1598. 5110 S.C.C.N.T.A.R.TAROM S.A. Otopeni 946.315.7729. 4773 S.C. SENSIBLU S.R.L. Mogoșoaia 920.786.955

10. 4646 S.C. A.D.M. FARM S.R.L. Pantelimon 781.828.81211. 4671 S.C. UNICOM HOLDING S.A. Voluntari 758.778.50712. 4759 PRAKTIKER ROMÂNIA S.R.L. Voluntari 661.978.29113. 4511 PORSCHE INTER AUTO ROMÂNIA S.R.L. Voluntari 636.456.27114. 7112 RENAULT TECHNOLOGIE ROUMANIE S.R.L. Voluntari 534.872.28415. 4711 S.C. ARTIMA S.A. Chiajna 522.216.33716. 4612 PETROM LPG S.A. Otopeni 513.028.10017. 4511 TOYOTA ROMÂNIA S.R.L. Voluntari 478.104.096

18. 5223COMPANIA NAȚIONALĂ AEROPORTURI

BUCUREŞTI S.A.Otopeni 474.335.158

19. 4617 S.C. TOP BRANDS DISTRIBUTION S.R.L. Otopeni 457.603.35820. 4711 S.C. MINIMAX DISCOUNT S.R.L. Voluntari 433.791.51921. 4671 ROTTCO CONSULT S.R.L. Voluntari 425.993.96922. 2824 S.C. MAKITA EU S.R.L. Brănești 420.037.14023. 4669 IPSO S.R.L. Mogoșoaia 369.638.42724. 4719 HORNBACH CENTRALA S.R.L. Domnești 358.916.45125. 1061 S.C. TITAN S.A. Pantelimon 338.268.130

Sursa: ANAF (August, 2013)

138

Anexa 11 Distribuţia importurilor (CIF) pe judeţe (mii EUR), în ianuarie 2013

Importuri (mii EUR)TOTAL - România 4.000.050

1. Municipiul București 1.202.3312. Argeș 284.9423. Timiș 231.2414. Ilfov 230.1055. Prahova 188.3406. Constanţa 176.1707. Brașov 171.0288. Arad 169.0759. Bihor 145.486

10. Sibiu 133.638Alte judeţe 987.694

Sursa: INS, Tempo ( Luna Ianuarie 2013)

Anexa 12 Populaţia localităţilor din judeţul Ilfov

Localitate Nr. locuitori în 2011Oraș Voluntari 36.454Oraș Pantelimon 22.296Oraș Buftea 21.732Oraș Popești-Leordeni 18.102Oraș Chitila 13.394Oraș Otopeni 12.248Oraș Bragadiru 11.659Chiajna 10.569Cernica 10.174Jilava 9.806Oraș Măgurele 8.998Brănești 8.720Vidra 8.219Dobroești 7.600Glina 7.268Periș 7.263

139

Localitate Nr. locuitori în 2011Afumaţi 7.143Balotești 7.1021 Decembrie 6.882Gruiu 6.822Domnești 6.811Snagov 6.585Mogoșoaia 6.550Moara Vlăsiei 6.047Ciorogârla 5.339Clinceni 5.314Ştefăneștii de Jos 5.283Cornetu 5.248Corbeanca 5.024Găneasa 4.733Dragomirești-Vale 4.556Tunari 4.549Ciolpani 4.493Berceni 4.222Copăceni 3.255Grădiștea 2.992Petrăchioaia 2.943Nuci 2.839Dărăști-Ilfov 2.637Dascălu 2.604

Sursa: INS, 2013

Anexa 13 Unităţile de învăţământ care au înregistrat cele mai mari valori ale ratei abandonului colarș

Numele unității de învățământ (localitate)Mediu (urban/rural)

Rata abandon școlar an 2011-2012



Şcoala Gimnazială nr. 2 Tânganu Rural 10,03 3,88 6,25Şcoala Gimnazială nr. 2 Căţelu Glina Rural 7,45 7,41 2,96Şcoala Gimnazială nr. 1 Afumaţi Rural 6,56 6,29 7,37Liceul Tehnologic Pamfil Şeicaru, Ciorogârla Rural 6,50 6,74 7,30Liceul Tehnologic " Nicolae Bălcescu" Voluntari Urban 6,35 6,06 4,52Seminarul Teologic Liceal Brănești Rural 5,21 4,08 0Şcoala Gimnazială nr.1 Mogoșoaia Rural 4,72 4,16 4,51Şcoala Gimnazială nr.1 Tunari Rural 4,33 5,05 8,30

140

Şcoala Gimnazială "Prof. Ion Vișoiu" Chitila Urban 4,07 1,36 0,71Şcoala Gimnazială nr. 1 Pantelimon Urban 3,99 5,59 4,23Şcoala Gimnazială nr. 3 Bălăceanca Rural 3,47 0 1,51

Sursa: Inspectoratul Școlar Județean, 2013

Anexa 14 Lista din 2012 cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile cărora li s-au alocat subvenţii de la bugetul de stat

<prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale, in anul 2011, in conformitate cu prevederile legii 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor și fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează și administrează unităţi de asistenţă socială (M.O. 376 / 05.06.2012)>

Denumirea asociației/fundației Subvenția primităFundaţia Motivation România 96.000Fundaţia The Door România 46.200

Organizaţia Suedeză pentru Ajutor Umanitar

93.809

Sursa: Ministerului Muncii, Familiei si Protecției Sociale, 2013

Anexa 15 Nivelurile de serviciu pe reţeaua de drumuri

Elemente caracteristice

Nivelul de serviciuA B C D E F

Condiţii asigurate scurgerii fluxului de

trafic

Flux liber Flux stabil Flux stabil Flux apropiat de instabilitate

Flux instabil Flux forţat

Debite de serviciu (veh. Etalon/oră)

Mici Medii Mari Mari cu fluctuaţii considerabile 1800

Capacitatea 2800

Sub capacita

teViteze

corespunzătoare debitelor maxime

de serviciu

Mari Mari, dar pe anumite sectoare

cu restricţii datorate circulaţiei

Medii cu multe restricţii datorate circulaţiei

Viteze medii cu fluctuaţii mari

Scăzute Foarte scăzute

Libertate de manevră a

conducătorilor auto

Completă Aproape deplină Parţial limitată de circulaţie

Mică, limitată de circulaţie

Aproape nulă

Nulă

Confortul deplasării Foarte bun Bun Mediu Suficient Insuficient Congestie trafic

Sursa: CNADR, 2013

141

Anexa 16 Cerere i prelevare de apă pe surse i utilizări în anul 2011ș ș

S.G.A. Ilfov-București spațiu hidrografic /felul sursei – jud. ILFOV (incl. GR,DB)

Total Populație Industrie Agricultură

B.H. ARGEȘ:

SubteranCerere de apă(mii mc ) 15.570 7.651 7.334 584

Prelevări de apă( mii mc) 15.764 7.402 7.739 623

SuprafaţăCerere de apă(mii mc ) 401.672 2.28.816 162.334 10.522

Prelevări de apă( mii mc) 286.117 145.031 127.866 13.219

TotalCerere de apă(mii mc ) 417.242 236.467 169.668 11.107


B.H. IALOMIȚA: (incl. Mostiștea)

SubteranCerere de apă(mii mc ) 2.974 1.079 327 1.569

Prelevări de apă( mii mc) 2.745 849 426 1.470

SuprafaţăCerere de apă(mii mc ) 7.292 0 0 7.292


TotalCerere de apă(mii mc ) 10.266 1.079 327 8.861


TOTAL JUD.ILFOV

Cerere de apă(mii mc ) 427.508 237.546 169.995 19.967


Index de exploatare (%) 11,9 5,77 5,12 1,02


Anexa 17 Lacuri de acumulare cu folosinţă piscicolă în judeţul Ilfov

Nr.crt.

Cursul de Apă Denumire acumulare Volum total (mil. m3)

Administrator / Deținător

Comuna

1 Valea Sticlăriei Bălteni RAAPPS Periș2 Scroviștea (Bălteni I) 0,72 Periș3 Balta Mânăstirii

(Țigănești)0,75 Ciolpani

4 Pisc (Ciolpani) Ciolpani5 Creţoiu Periș6 Valea Snagov Periș 2 0,13 Pers. Fizică – Şoricică

IonPeriș

7 Periș 1 0,38 Periș8 Podișor 1 0,16 S.C. Cătălina 93 Impex

S.R.L.Periș

9 Podișor 2 0,66 Periș10 Tâncăbești 1 1,37 S.C. Mufi S.R.L. Snagov11 Tâncăbești 2 0,83 Snagov12 Valea Gruiu Balta Neagră 0,31 ANAR Nuci

142

Nr.crt.



Comuna

13 Valea Vlăsia Vlăsia 1 0,18 S.C. Helios Medical Impex

Balotești14 Vlăsia 2 0,15 Snagov15 Valea

CociovalișteaOstratu - Oracu 0,05 S.C. Anna Com Rom Corbeanca

16 Corbeanca 1 0,27 S.C. Nelu Com S.R.L. Corbeanca17 Corbeanca 2 0,20 S.C. Anna Com Rom Corbeanca18 Petrești 1 0,39 I.C.D.B. Balotești Corbeanca19 Petrești 2 0,21 Balotești20 Petrești 3 0,16 Balotești21 Petrești 4 0,02 S.C. Exacta S.R.L. Balotești22 Preoţești 0,19 Balotești23 Balotești 1 0,09 S.C. Anna Com Rom Balotești24 Balotești 2 0,33 Balotești25 Căciulaţi 1 1,03 S.C. Simorom Trading

S.R.L.Moara Vlăsiei

26 Căciulaţi 2 0,14 S.C. Anna Com Rom Moara Vlăsiei27 Moara Vlăsiei 1 0,04 S.C. Aderom S.R.L. Moara Vlăsiei28 Moara Vlăsiei 2 0,28 S.C. Vicmar Com

ImpexMoara Vlăsiei

29 Valea Mostiștea Gagu I 0,05 S.C. Alexcomtex S.R.L. Dascălu30 Gagu II 0,06 S.C. Piscicola IF Dascălu31 Creaţa I 0,24 Dascălu32 Creaţa II 0,24 S.C. Colonelu S.R.L. Dascălu33 Creaţa III 0,10 Dascălu34 Petrăchioaia 0,08 A.V.P.S. Unirea Petrăchioaia35 Surlari 1 0,04 Petrăchioaia36 Surlari 2 0,06 S.C. Alexcomtex S.R.L. Petrăchioaia37 Surlari 3+4 0,08 A.V.P.S. Unirea Petrăchioaia38 Măineasca 1 0,10 Petrăchioaia39 Măineasca 2 0,13 Petrăchioaia40 Valea Pasărea Creţuleasca 0,30 S.C. Andreioti Com

Impex S.R.L.Ştefăneștii de Jos

41 Ştefănești 18,00 S.C. Căprioara 93 Com Ştefăneștii de Jos

42 Boltașu 0,50 S.C. Mayer Import Export S.R.L.

Ştefăneștii de Jos

43 Afumaţi I 0,10 S.C. Zarian Impex S.R.L.

Afumaţi44 Afumaţi II 0,10 Afumaţi45 Afumaţi III 0,15 A.G.V.P.S. România Afumaţi46 Afumaţi IV 0,10 Afumaţi47 Afumaţi V 0,22 S.C. Manor Center

S.R.L.Afumaţi

48 Moara Domnească 0,28 INST AGR. BUC Găneasa49 Găneasa 1 0,13 S.C. Intim Special

ExpresGăneasa

50 Găneasa 2 0,13 Găneasa51 Găneasa 3 0,06 Găneasa52 Găneasa 0,08 Cons. Local Găneasa Găneasa53 Cozieni 0,28 S.C. ROLA S.R.L. Găneasa

143

Nr.crt.



Comuna

54 Pustnicul 0,40 S.C. Alin Ambient Brănești55 Brănești 1 0,09 A.V.P.S. Unirea Brănești56 Brănești 2 0,10 Brănești57 Brănești 3 0,28 S.C. Gabi Mulinex Brănești58 Brănești 4 0,18 S.C. DAVALY S.R.L. Brănești59 Lic. Silv. Brănești 0,01 Cons. Local Brănești Brănești60 Lic. Agr. Brănești 0,12 Brănești61 Vadul Anei 0,57 S.C. ELECON S.R.L. Brănești62 Valea Şindriliţa Drum Nou I 0,03 Primăria Afumaţi Afumaţi63 Drum Nou II 0,13 Afumaţi64 Drum Nou III 0,10 Afumaţi65 Găneasa IV 0,08 Primăria Găneasa Găneasa66 Şindriliţa I 0,12 A.G.V.P.S. România Găneasa67 Şindriliţa IA 0,02 Găneasa68 Şindriliţa II 0,15 Găneasa69 Piteasca 1B 0,03 Niculae Stelian Găneasa70 Piteasca 1A 0,02 Găneasa71 Piteasca 1 0,09 Găneasa72 Piteasca 2 0,14 Piscicola IF (Nicu

Stelian)Găneasa

73 Piteasca 3 0,18 Vizitiu Dănuţ Găneasa74 Valea Saulei Roșia 1 0,03 Becali George Voluntari75 Roșia 2 0,08 S.C. Egreta Prod Com

S.R.L.Voluntari

76 Roșia 3 0,12 Voluntari77 Valea Câlnău Bălăceanca 1,11 A.V.P.S. Şoimul Glina78 Valea Mamina Vadul lui Moș 0,03 A.N.A.R. Berceni79 Berceni I 0,08 Berceni80 La Gropi 0,09 Berceni81 Berceni II 0,12 Berceni

Sursa: Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Codrii Vlăsiei” al Județului Ilfov. Planul Județean de Analiză și Acoperire a Riscurilor. Ediția 2013. – pag. 14

Anexa 18 Cantităţi de poluanţi evacuate pe activităţi economice(tone/an) - 2011


NH4

Azot total (N)

CBO5 CCO-CRCloruri

(Cl)

Fosfor total (P)

H2S + Sulfuri

(S2)

Materii in suspensie

Reziduu filtrabil

Subst. Extrac-tibile

Administraţie publică

- 0 0 0 - 0 0 0 2 0

Alte activităţi 0,3 2 1 5 0,38 0 0 2 29 1

144


NH4

Azot total (N)

CBO5 CCO-CRCloruri

(Cl)

Fosfor total (P)

H2S + Sulfuri

(S2)

Materii in suspensie

Reziduu filtrabil

Subst. Extrac-tibile

Captare și prelucrare apă pt. alimentare

11.353 12.335 41.881 119.413 28.131 1.946 1.059 9.107.060 2.801 7.805

Cercetare - dezvoltare

- 2 2 7 - 0 0 2 43 1

Construcţii - 2 3 9 - 0 0 2 33 1

Energie electrică și termică

- 0 - 0 0,32 0 - 0 2 0

Industrie alimentară

- 2 6 17 6,07 0 0 6 227 2

Învăţământ și sănătate

- 1 2 7 - 0 0 4 27 1

Irigaţii - 26 25 80 - 3 3 52 598 12

Prelucrări chimice 2 3 4 12 7,68 0 0 4 69 1

Transporturi - 2 2 6 - 0 - 2 80 3

Total 11.356 12.374 41.925 119.554 28.145 1.950 1.063 9.107.136 3.912 7.826


Anexa 19 Indicele de generare DMS realizat în judeţul Ilfov (anii 2010, 2011)

Nr. Crt.

Consiliul localPopulație (nr.

Loc.)IGDMS, cf. PRGD

(kg/loc/zi)IGDMS realizat (kg/loc/zi)2010 2011

1 Buftea 21.102 0,9 0,840 0,9772 Otopeni 11.000 0,9 0,702 2,4593 Voluntari 33.050 0,9 0,526 1,6914 Pantelimon 19.384 0,9 0,863 0.9615 Chitila 12.786 0,9 0,893 0,4286 Măgurele 8.343 0,9 0,406 0,7287 Bragadiru 9.377 0,9 0,575 0,8578 Popești-Leordeni 16.068 0,9 1,304 1,083

145

Nr. Crt.

Consiliul localPopulație (nr.

Loc.)IGDMS, cf. PRGD

(kg/loc/zi)IGDMS realizat (kg/loc/zi)2010 2011

9 Snagov 6.247 0,4 0,240 nu a furnizat date10 Ciolpani 4.375 0,4 0,075 nu a furnizat date11 Nuci 2.832 0,4 0,8 0,70512 Grădiștea 2.873 0,4 1,09 1,09613 Dascălu 2.515 0,4 1,32 1,21614 Tunari 4.086 0,4 0,856 0,83715 Ştefăneștii de Jos 4.936 0,4 1,42 1,6416 Găneasa 4.504 0,4 0,045 0,38917 Afumaţi 6.701 0,4 0,471 0,83218 Brănești 8.355 0,4 1,06 1,12119 Cernica 9.904 0,4 1,365 1,00320 Jilava 9.253 0,4 1,178 1,11221 Vidra 8.067 0,4 1,163 1,19822 1 Decembrie 6.591 0,4 1,960 1,27623 Copăceni 3.028 0,4 0,296 0,67124 Dărăști de Ilfov 2.622 0,4 0,829 0,84525 Cornetu 4.937 0,4 1,534 1,42826 Dragomirești Vale 4.321 0,4 0,745 0,53627 Chiajna 8.749 0,4 0,735 0,90128 Mogoșoaia 5.858 0,4 1,571 nu a furnizat date29 Corbeanca 4.302 0,4 1,565 2,06430 Balotești 6.690 0,4 1,810 1,67931 Gruiu 6.666 0,4 0,736 0,99432 Berceni 3.846 0,4 0,157 0,41533 Glina 6.935 0,4 1,593 1,34834 Domnești 6.188 0,4 1,051 1,21935 Dobroești 6.850 0,4 0,165 0,85236 Petrăchioaia 2.752 0,4 1,169 0,99637 Periș 6.994 0,4 0,815 0,73338 Clinceni 4.736 0,4 0,541 0,58039 Moara Vlăsiei 5.865 0,4 0,917 1,07640 Ciorogârla 5.038 0,4 0,961 1,038


146

Anexa 20 Cantităţi generate anual (2011) de DMS comparativ cu cantităţile planificate

Nr. Crt. Consiliul local Populație

(nr. Loc.)

DMS generat (tone) DMS (2011) planificat cf. PRGD (tone)

Diferență (tone)2010 2011

1 Voluntari 33.050 6.345 20.399 10.857 9.5422 Otopeni 11.000 2.819 9.873 3.614 6.2593 Buftea 21.102 6.470 7.525 6.932 5934 Pantelimon 19.384 6.106 6.799 6.368 4325 Popești-Leordeni 16.068 7.648 6.352 5.278 1.0736 Balotești 6.690 4.420 4.100 977 3.1237 Jilava 9.253 3.979 3.756 1.351 2.4058 Cernica 9.904 4.934 3.626 1.446 2.1809 Vidra 8.067 3.424 3.527 1.178 2.350

10 Brănești 8.355 3.233 3.419 1.220 2.19911 Glina 6.935 4.032 3.412 1.013 2.40012 Corbeanca 4.302 2.457 3.241 628 2.61313 1 Decembrie 6.591 4.715 3.070 962 2.10714 Ştefăneștii de Jos 4.936 2.558 2.955 721 2.23415 Bragadiru 9.377 1.968 2.933 3.080 -14716 Chiajna 8.749 2.347 2.877 1.277 1.60017 Domnești 6.188 2.374 2.753 903 1.85018 Cornetu 4.937 2.764 2.573 721 1.85219 Gruiu 6.666 1.791 2.418 973 1.44520 Moara Vlăsiei 5.865 1.963 2.303 856 1.44721 Măgurele 8.343 1.236 2.217 2.741 -52422 Dobroești 6.850 413 2.130 1.000 1.13023 Afumaţi 6.701 1.152 2.035 978 1.05724 Chitila 12.786 4.168 1.997 4.200 -2.20325 Ciorogârla 5.038 1.767 1.909 736 1.17326 Periș 6.994 2.081 1.871 1.021 85027 Tunari 4.086 1.277 1.248 597 65228 Grădiștea 2.873 1.143 1.149 419 73029 Dascălu 2.515 1.212 1.116 367 74930 Clinceni 4.736 935 1.003 691 311

147

Nr. Crt. Consiliul local

Populație (nr. Loc.)

DMS generat (tone) DMS (2011) planificat cf. PRGD (tone)

Diferență (tone)2010 2011

31 Petrăchioaia 2.752 1.174 1.000 402 59932 Dragomirești Vale 4.321 1.175 845 631 21433 Dărăști de Ilfov 2.622 793 809 383 42634 Copăceni 3.028 327 742 442 30035 Nuci 2.832 827 729 413 31536 Găneasa 4.504 74 640 658 -1837 Berceni 3.846 220 583 562 2138 Snagov 6.247 547 912 -36539 Ciolpani 4.375 120 639 -51940 Mogoșoaia 5.858 3.359 855 -855

TOTAL 100.347 119.934 69.002 51.600Sursa: Raportul privind Starea Mediului în România – Județul Ilfov, 2011 (prelucrare date)

148

Anexa 21 Indicele de generare DMS realizat în judeţul Ilfov în anii 2010, 2011

Nr. Crt. Consiliul local

Populație (nr. Loc.)

IGDMS, cf. PRGD (kg/loc/zi)

IGDMS realizat (kg/loc/zi)2010 2011

1 Buftea 21.102 0,9 0,840 0,9772 Otopeni 11.000 0,9 0,702 2,4593 Voluntari 33.050 0,9 0,526 1,6914 Pantelimon 19.384 0,9 0,863 0.9615 Chitila 12.786 0,9 0,893 0,4286 Măgurele 8.343 0,9 0,406 0,7287 Bragadiru 9.377 0,9 0,575 0,8578 Popești-Leordeni 16.068 0,9 1,304 1,0839 Snagov 6.247 0,4 0,240 nu a furnizat date

10 Ciolpani 4.375 0,4 0,075 nu a furnizat date11 Nuci 2.832 0,4 0,8 0,70512 Grădiștea 2.873 0,4 1,09 1,09613 Dascălu 2.515 0,4 1,32 1,21614 Tunari 4.086 0,4 0,856 0,83715 Ştefăneștii de Jos 4.936 0,4 1,42 1,6416 Găneasa 4.504 0,4 0,045 0,38917 Afumaţi 6.701 0,4 0,471 0,83218 Brănești 8.355 0,4 1,06 1,12119 Cernica 9.904 0,4 1,365 1,00320 Jilava 9.253 0,4 1,178 1,11221 Vidra 8.067 0,4 1,163 1,19822 1 Decembrie 6.591 0,4 1,960 1,27623 Copăceni 3.028 0,4 0,296 0,67124 Dărăști de Ilfov 2.622 0,4 0,829 0,84525 Cornetu 4.937 0,4 1,534 1,42826 Dragomirești Vale 4.321 0,4 0,745 0,53627 Chiajna 8.749 0,4 0,735 0,90128 Mogoșoaia 5.858 0,4 1,571 nu a furnizat date29 Corbeanca 4.302 0,4 1,565 2,06430 Balotești 6.690 0,4 1,810 1,67931 Gruiu 6.666 0,4 0,736 0,99432 Berceni 3.846 0,4 0,157 0,41533 Glina 6.935 0,4 1,593 1,34834 Domnești 6.188 0,4 1,051 1,21935 Dobroești 6.850 0,4 0,165 0,85236 Petrăchioaia 2.752 0,4 1,169 0,99637 Periș 6.994 0,4 0,815 0,73338 Clinceni 4.736 0,4 0,541 0,58039 Moara Vlăsiei 5.865 0,4 0,917 1,07640 Ciorogârla 5.038 0,4 0,961 1,038


149

partea a ii-a_analiza diagnostic 21.02.14

Documents