INTRODUCERE..........................................................................................................3

CAPITOLUL 1.Obiective...........................................................................................4

1.1 Obiectivul general............................................................................................................................4

1.2Obiective specifice............................................................................................................................4

CAPITOLUL 2 .Arome.................................................................................................5

2.1Caracteristici......................................................................................................................................5

2.2Arome naturale..................................................................................................................................6

2.3Arome artificiale................................................................................................................................6

CAPITOLUL 3.Esene.....................................................................................12

3.1Componente odorante principale.....................................................................................................12

3.2Metode de obinere...........................................................................................................................14

3.3Esene naturale.................................................................................................................................14

3.3.1 Esene naturale vegetale............................................................................................................14

3.3.2 Esene naturale animale.............................................................................................................16

3.4 Esene sintetice................................................................................................................................16

3.5 Utilizri............................................................................................................................................16

3.6 Scopuri medicale.............................................................................................................................19

CAPITOLUL 4.Parfumuri..............................................................................20

4.1Caracteristici.....................................................................................................................................20

4.2Clasificarea parfumurilor..................................................................................................................21

4.3Metode folosite pentru extragerea uleiurilor volatile........................................................................23

4.3.1 Presarea......................................................................................................................................23

4.3.2 Distilarea....................................................................................................................................24

4.3.3 Extracia cu solveni volatili.....................................................................................................24

4.3.4 Extracia cu solveni grai nevolatili..........................................................................................25

4.4 Extracte de origine vegetal folosite n industria parfumurilor.......................................................25

CONCLUZII......................................................................................................28

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................29

Cuprins

Aromele, parfumurile si esentele aromtice reprezinta uleiuri volatile, numite si eterice sau esentiale , sintetizate de catre plante si extrase prin diferite procedee tehnologice, distilate, rectificate, fractionate, apoi recombinate pentru a imprima un timbru si personalitatea proprie fiecarui produs. Lanceput,parfumurileaveau mireasma unei singure flori, dar astzi, parfumurile au devenit mult mai complexe, cu multe tente i tonuri necunoscute nainte de descoperirea aromelor chimice. In trecut, egiptenii au folosit esentele si parfumurile, atat ca produse cosmetic, cat si ca produse antiseptice, in scop medicinal, insa romnii le-au preluat mai tarziu si le-au folosit ca substante frumos mirositoare.[9] Este usor de spus ca, odata cu descoperirea si ,,domesticirea focului , omul primitiv a devenit constient de mirosul degajat prin arderea plantelor, a lemnelor si rasinelor continute de acestea, iar manifestarea prin fum este prim forma in care parfumul a fascinate pe om. Din antichitate si pn ctre sfarsitul secolului XIX, natura a fost principal sursa de odorante pentru parfumerie, dar progresele inregistrate de chimia organica in ultimul secol, au creat nu numai posibilitatea separarii si cunoasterii structurii chimice a produselor natural, ci si obtinerea pe cale sintetica a unora dintre ele. Inspiram adanc parfumul teilor din floare, aroma invioratoare a mentei, cea odihnitoare si calmanta a lavandei sau cea balsamica, specifica coniferelor. Toate aceste ,,amprenteolfactive ale unor plante aromate se datoreaza uleiurilor volatile, substante active cu o deosebita valoare terapeutica. Aromele florilor, frunzelor sau rdcinilor nu sunt numai placate , linititoare sau stimulante; datorita faptului ca simtul olfactiv are un rol important in procesele psihice, anumite arome ne pot imbunatati starea de spirit.

Capitolul 1. OBIECTIVE

1.1. Obiectivul general:Identificarea compusilor chimici

1.2. Obiectivele specifice:1.1.1 Identificarea compusilor chimici la esente1.1.2 Identificarea compusilor chimici la arome1.1.3 Identificarea compusilor chimici la parfumuri

Capitolul 2. AROME

2.1.Caracteristici

Aromele naturale au fost folosite inca din cele mai vechi timpuri,atat in gastronomie cat si in terapie Aromele sunt (amestecuri de) substane utilizate pentru a da gust i/sau miros alimentelor. Diferite clase de arome sunt definite prin lege, cum ar fi substane de arom naturale, identic-naturale sau artificiale, preparate aromatice de origine vegetal sau animal, arome de proces sau arome de afumare. Aromatizanii naturalisunt substane de arom sau preparate aromatice extrase din materii animale sau vegetale i nu sunt ulterior modificate sau schimbate chimic. Un exemplu este extractul de vanilie. Aromatizanii identic-naturale sunt substane identice din punct de vedere chimic cu cele naturale, dar obinute prin procese chimice sau prin modificri chimice ale altor substane naturale. Un exemplu este vanilina, un compus identic cu vanilina din vanilie, dar care nu este obinut din pstile de vanilie. Aromatizanii artificiali (sau sintetici)sunt substane obinute prin sintez chimic sau modificri chimice ale substanelor naturale, dar care nu sunt prezente n produsele naturale. Un preparat aromaticeste un produs de origine natural, dar fr un grad mare de purificare. De exemplu sucul concentrat de mere poate fi definit ca un preparat aromatic.[8] Aromele procesatesunt formate din substane obinute prin procesare, n principal prin ncalzire. Un exemplu comun este caramelul, care este produs prin nclzirea zahrului. Aromele de afumarereprezint extracte de fum utilizate n procedeele tradiionale de afumare a produselor alimentare. Acestea sunt obinute prin colectarea fumului ntr-un fluid, care poate fi folosit n diferite procese de producie.

2.2Arome naturale

- sunt folosite nc de la nceputurile timpurilor pentru savoarea mncrurilor i a buturilor,iar azi sunt folosite mpreun cu aromele artificiale sintetizate n laborator.Aroma naturalaeste aroma compusa numai din substante aromatice naturale si/sau concentrate aromatice naturale care pot fi dizolvate in solventi sau depuse pe suport solid cu/sau adaos de emulgatori naturali.

Ex. aroma naturala de mere.Procedee de obtinere a aromelor naturalele:1.Antrenarea cu vapori de apa.2. Extractia cu grasimi animale.3. Extractia cu solventi organici.4. Extractia cu gaze lichefiate.5. Extractia prin presare.6. Absorbtia pe un material absorbant.7. Procedee specifice de obtinere a aromelor din sucuri de frcute.

2.3 Arome artificiale

Aromele artificiale sunt de fapt combinaii de substane chimice care imita gustul unui produs natural. Exist sute de substane chimice grupate sub denumirea de substane aromatizante.Ele sunt de regula combinate pentru a crea gusturile cunoscute din natura.Se pot obine astfel arome artificiale de ciree ,portocale, banane, mere,etc.Substanele aromatizante premise n compoziia alimentelor sunt bine precizate de catre legislatia in vigoare.[9]

Tabelul 2.2 Exemple de arome i corespondentul lor chimicSubstanAroma

Acetat de izoamilBanana

Cinamat de etilScortisoara

Propianat de etilFructe

Acetat de octilPortocala

Butirat de izoamilPara

Butirat de metilAnanas

Pe lang susbstanele aromatizante exist i poteniatorii de aroma care se adauga produselor alimentare pentru a le imbunatai gustul.Cei mai utilizai poteniatori de aroma sunt:E620 acidul glutaric,E621 glutamat monosodic,E625 diglutamat de magneziu, E629 guanilat de calciu, E630 acid inozinic. In cazul gustului, substanta chimica activeaza papilele gustative. Simptul gustului este destul de limitat -limba omului poate percepe doar patru tipuri de gust (dulce, sarat, acru, amar), spre deosebire de nas care poate simtii mii de mirosuri diferite. Din aceste motive, aromele artificial contin atat component de gust, cat si de miros. [6] Gustul dulce- este dat de molecule care au tot grupe hidroxil, -OH (alcool): glicerina, zaharoza, glucoza si fructoza;

-Industria alimentara a creat arome artificiale ca zaharoza si aspartamul, iar acesti compusi au structura mai complicate, dar care este recunoscuta de aceiasi receptori care conduc la senzatia de dulce:

Gustul acru (acid) -este dat in special de existent in cavitatea bucala a ionilor H3O+ , provenii din ionizarea acizilor. Exemple de fructe cu cust acru: lamaie, grapefruit -unele soiuri de mere sunt acide: ele contin acid malic, unacid organic care are trei atomi de carbon, doua grupe carboxilice si o grupa OH: Formula acidului malic : -lamaile, contin acid citric si sunt folosite la prepararea ceaiurilor si a bauturilor racuritoare. Formula acidului citric: Gustul amar -este asociat cu compusi organici numiti alcaloizi; acestia au in molecula cel putin un ciclu format din atomi de carbon si unul sau mai multi atomi de azot. -Multe dintre moleculele alcaloizilor sunt otravitoare si capacitatea de a le detecta dupa gust este rezultatul unei adaptari la mediu a organismelor. -Chinina este folosita in concentratii mici pentru a da savoare unor bautiri racoritoare (apa tonica) sau a unor bauturi alcoolice (gin tonic), este component principal a medicamentelor anti-malarie; in concentratie mare provoaca contractii musculare la nivel abdominal si varsaturi Formula chimica a chininei: Hameiul, folosit la fabricarea berii care contine humolona, molecula care asociaza berii gustulusor amar. Hameiul si molecula de humolona:

Gusturile piperat, iute si aromat- specific pentrucondiment apar in urma excitarii stimulilor durerii. -pentru a elimina durerea creierul comanda sinteza in organism a unor compusi cu actiune calmanta; acestia determina senzatia de calm resimtita dupa o masa foarte condimentata. -gustul piperat, atribuit varietatilor de piper negru si alb este determinat de interactia unui alt alcaloid, piperina cureceptori ai durerii;

Piperul si substanta din el, numita: piperina -gustul iute specific ardeiului iute, verde sau rosu (paprica) se explica prin existent in compozitia acestora a capsaicinei; Ardeiul si capsaicina din el: -atat piperina cat si capsaicina stimuleaza secretia salivara si ajuta digestia. Gustul proaspat si rece- atribuit mentee se explica prin actiunea mentolului asupra receptorilor termici de la nivelul limbii

Aromele natural i cele artificiale conin uneori exact aceeai substan chimic ,doar c acestea sunt obinute prin metode diferite.Acetatul de amil ,de exemplu confer nota dominant a aromei de banana.n cazul n care este extras din banana cu ajutorul unui solvent, acetatul de amil reprezint o aroma natural.Daca este produs prin amestecare oetului cu alcoolul amilic n prezena acidului sulfuric ( H2SO4) drept catalizator, acetatul de amil este practice o aroma artificial.n oricare dintre cazuri, el miroase la fel i are acelai gust.[7]Acetat de amil Aromele natural nu sunt neaparat mai snatoase dect cele artificiale.Dac aroma de migdale-benzaldehida-este obinut din surse natural,cum sunt smburii de piersic sau caise , ea poate conine urme de cianur hidrogenat,o substan din categoria otravurilor letale.Benzaldehidele obinut prin amestecarea uleului de cuisoare i acetatul de amil nu conine cianuri.Cu toate acestea ele sunt considerate arome artificiale. Migdale Benzaldehida Aromele natural, ct i cele artificiale sunt fabricate n present n aceleai uzine chimice, locuri care pot fi cu greu asociate unei surse naturle de arome,cum este de exemplu: o livada de pomi fructiferi.

Capitolul 3. Esene

Esentele sunt compusi organici care au in molecula legaturi duble, cicluri aromatice, grupe functionale de tip: alcool, aldehida, cetona, eter, ester sau cicluri care contin atomi de carbon si unul sau mai multi heteroatomi (N si O).Pentru a fi mirosita o substanta trebuie sa fie volatile si solubila in apa; ea ajunge mai intai in organul mirosului, nasul (unde se dizolva in mucoasa nazala) siapoi la receptorii olfactivi. Lipsa de miros seexplica in unele cazuri prin faptul ca unele molecule, insolubile in apa, nu ajung la acesti receptori.[6] Moleculele care genereaza senzatia de miros placut se numesc generic esente; ele activeza semnale olfactive la nivelul sistemului responsabil de producerea emotiei. Esenele care pot fi naturale sau sintetice, nu pot fi clasificate deoarece componenii lor fac parte din clase de substane diferite.Esenele sunt lichide, insolubile in apa dar solubile n solveni organici(hidrocarburi, esteri i alcooli) i cu miros aromatic puternic.

3.1 Componente odorante principale

Linaool-ulei de flori de portocal ( C10H18O)

Citral-ulei de iarba , lemon i lamie

Mentona-ulei de ment

Geraniol-ulei de flori de trandafir i mucat

Estragol-ulei de tarhon i de anason

3.2 Metode de obinere

Esenele naturale pot fi obinute din plante prin:-presare ( lamie i portocale ) -antrenarea cu vapori de apa (esene de trandafir,de ierburi,de lavand,flori de portocal) -extragerea cu grasimi-extragerea cu ajutorul solvenilor volatili-infuzare-macerare Esenele sintetice se obin prin sinteze organice

3.3 Esene naturale

3.3.1.Esene naturale vegetale

Ambra:-provine din raina prelucrata a numeroase conifere i are aroma cu is de fum,zgur i miere . Bergamota:-este o specie de portocal mic i verzuie aromatic cu forma de pere,cu gust de lamie dulce i miros parfumat i tenace.

Iasomia:-aroma magic a iasomiei este cunoscut din vremuri stravechi iar frumuseea florii este considerata unic.

Lemnul de santal :-este lemnul parfumat i delicat al unui copac din India cruia i se mai spune i Arborele alb din Marabon

Violetele:-esena de violete se extrage din frunzele acetei plante , nu din petalele sale, mai mult chiar cea mai bun esent de violet se extrage din bulb.

Mai sunt i alte exemple precum : flori de palmier,mirodenii,trandafir,mac albastru,castravete verde,ceai verde, flori de alun , vanilie etc.

3.3.2. Esente naturale animale

Ambra cenuie este secretat de aparatul digestiv al balenelor i este cel mai bun fixativ si confer durabilitate mai mare parfumurilor Moscul secretat de masculii unei specii de antilope din Tibet este un bun fixativ pentru parfumuri.

3.4. Esene sintetice

Dup ce s-a cunoscut compoziia chimic a uleiurilor esteri ce s-a trecut la obinerea lor pe cale artificial.Primele esene obinute n laborator au fost esenele de gaultheria( salicilatul de metil ) i esena de migdale amare ( aldehida benzoic ) , iar n prezent exist peste 4000 de esene sintetice. Exemple de esene sintetice :-esena de rom ( format de etil ) : H-COOC2H5-esena de ananas( butirat de etil ) : CH3-CH2-CH2-COOC2H5-esena de pere ( acetat de izoamil) :CH3-COO-C2H5-esena de mere ( izovalerianat de izoamil ) :CH3-CH(CH3)-CH2-COO-C5H11

3.5. Utilizare

Aromaterapie : n anul 1930Edward Bacha creat un amestec de esene florale care l-a facut faimos i pe care l-a numit Remediu de salvare .Acesta era facut din cinci esene diferite selectate pentru a depai crizele i urgenele de orice fel.Bach a ales sa-si prepare esenele n forma lichid pentru ca alterior acestea s poat fi amestecate n form personalizat.Fiecare esen face s dispar o anumit stare emoionalneplacut: anxietate,melancolie, tristee, timiditate, etc.Se pot folosi concomitent pna la apte esene diferite.Esenele florale nu interacioneaz cu medicamentele. Cele mai importante esene florale Bach folosite si starile pentru care trebuiesc ele utilizate : FRICA Cretisoara frica de lucruri cunoscute / timiditate; Trandafir salbatic teroare/ panica; Corcodus frica de a-si pierde mintile; Plop tremurator temeri si griji de origine necunoscuta; Castan rosu Grija excesiva pentru altii. INCERTITUDINE Cerato cautarea sfaturilor si a acceptului din partea celorlalti; Porumbar salbatic nesiguranta; Gentiana descurajare/ deznadejde cauzata de un motiv cunoscut; Orz salbatic Lipsa de speranta / Predare fara lupta; Carpen Sentiment permanent de luni dimineata; Ovaz salbatic incertitudinea de a fi pe drumul bun in viata.

INTERES INSUFICIENT Vita alba Stare de visare/ Lipsa interesului fata de prezent; Caprifoi A trai in trecut; Maces Resemnare / Apatie; Maslin Lipsa energiei; Castan alb ganduri nedorite; Muguri de castan salbatic imposibilitatea de a invata din greseli; Mustar tristete fara motiv.

SINGURATATE Vioreaua de balta Orgoliu/ Detasare; Slabanog (Impatiens) Nerabdare; Iarba neagra Egocentrism. HIPERSENSILITATE Turtita mare framantari mentale in spatele unei fete vesele; Tintaura lipsa vointe si lingusire; Nuc protejare impotriva schimbarii sau influentelor din afara (prezent sau trecut); Ilice Ura/ Invidie/ Gelozie.

DISPERARE Zada/ Larita Lipsa de incredere; Pin Sentiment de vinovatie; Ulm Coplesire de responsabilitati; Castan comestibil Suplicii extreme la nivel mental; Steaua din Bethlehem/ Balusca Efecte secundare ale unui soc; Salcie galbena Ranchiuna/ Resentimente; Stejar Epuizare, dar se continua lupta; Mar paduret Ura de sine/ sentimentul de murdarie.

GRIJA EXCESIVA PENTRU CEILALTI Cicoare Egoist/ Posesiv; Verbina Entuziasm excesiv; Vita de vie Tiranie / Inflexibilitate; Fag comun Intoleranta;

3.6. Scopuri medicale

- Esenele de cimbru , lavand, pin au aciuni antiseptice mai ales in domeniul aparatului respirator, digestiv i urinar. - Esenele de rozmarin favorizeaz producerea si evacuarea bile - Esenele de lavand,maghiran exercit efecte antisposmice - Esenele de lamie in anumite concentraii neutralizeaz bacilul tific - Efecte stimulante exercit esenele de busuioc,salvie,pin i rozmarin iar antifermentative intestinale acelea de ceap,usturoi,cimbru,anason i ienupr. - Esenele mai sunt folosite n parfumerie, cofetrie dar i n patiserie.

CAPITOLUL 4. PARFUMUL 4.1. Caracteristici:

Parfumul este un preparat cu miros placut, obtinut prin amestecarea unor substante odorante naturale sau sintetice, fixatori, solventi etc.este o solutie concentrata, continand 15-30% ulei de parfum. Uleiul de parfum este amestecul concentrat al substantelor odorante. Termenul se foloseste si pt definirea mirosurilor placute.[4]

Fixatorii sunt substane odorante cu punct de fierbere ridicat si cu masa moleculara mare care intarzie evaporarea componentelor foarte volatile. Confera parfumurilor persistenta si ajuta la egalizarea vitezei de evaporare si a difuziei. Cei mai importanti fixatori sunt:extractele animalice, sinteticele cu nota animalica, ambra, balsamurile, extractele de licheni. Unii fixatori sunt inodori sau aproape inodori. Ex. benzofenona si difeniloxidul. Florile, frunzele, fructele si radacinile mirositoare isi datoresc parfumul lor caracteristic unor substante organice volatile, numite uleiuri volatile,uleiuri eterice (esente).[4]

La unele plante este parfumata radacina, la altele florile si frunzele. Din cauza mirosului lor placut, uleiurile eterice se folosesc in industria parfumurilor. Nu orice substanta mirositoare este parfum. Pentru ca o substanta sa fie un parfum, trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa fie volatila la temperatura obisnuita si sa produca asupra simturilor o senzatie placuta.

Un parfum este un amestec lichid de uleiuri sau compusi aromatici, de fixativi si de solventi, utilizat pentru a da corpului uman, unor obiecte sau spatiului de locuit un miros placul.

Parfumurilesuntcompusedinamestecurideesentenaturalesausintetice,diluatein alcooletilicde 90.

Elesuntutilizateincelemaidiferitedomernii:cosmetica,industriasapunurilor,parfumareaincaperilor, industria alimentara. Parfumulreprezint cea mai concentrat form (i, evident, cea mai scump).

Conine 20-50% ulei.

Parfumul d cea mai rezistent arom n timp i poate conine sute de ingrediente.

4.2. Clasificarea parfumurilor

Particularitatea unui parfum de a se evapora pe suprafata pielii poate fi reprezentata sub forma unui triunghi echilateral cu trei etaje. Deasupra sunt miresmele imediate- de varf, la mijloc - cele intermediare, care alcatuiesc "inima parfumului" si jos - cele finale, de baza. Asadar, fiecare parfum are: note de varf- pe care le simti la prima adiere, in momentul in care deschizi flaconul; note de mijloc- cele care dau personalitate parfumului; note finale- cele care persista si le potenteaza pe celelalte. Dupa continut, notele parfumurilor pot fi:acidulate- fructat acrisoare;aldehidice- de sinteza;coniferice- cu mirosuri de brad sau pin;lavandate- cu miros de lavanda;marine- cu iz de alge, briza, nisip;orientale- arome naturale grele;picante- cu mirodenii, piper, cuisoare, scortisoara, coriandru;proaspete- aerate, transparente, usoare;pudrate- catifelate, tandre, etc. Florile, frunzele, fructele i rdcinile mirositoare i datoreaz parfumul unor substane organice volatile, numite uleiuri volatile,uleiuri eterice(esene). Uleiurile eterice (sau eseniale) reprezint amestecuri de substane cu diferite funciuni chimice: eteri, esteri, alcooli nesaturai, aldehide, cetone etc. Din cauza mirosului lor plcut, uleiurile eterice se folosesc n industria parfumurilor. Uleiurile volatile sunt distribuite in ntreaga planeta sau, mai frecvent, se acumuleaz intr-un organ al acesteia. Ca si uleiurile vegetale, uleiurile volatile se extrag din acele pri ale plantei in care sunt prezente cantiti mai mari: flori trandafiri, tuberoze, iasomie flori si frunze menta, geranium, violete fructe coriandru, anason, fenicol semine nucoar, ambret, toca coaja fructelor portocal, lmai, bergamot rdcini angelica, vetiver, ghimbir lemn sau scoar cantal, cedru, scorioar boboci florali si muguri cuioare, plop negru, coacz planta ntreaga salvia, cimbru, busuioc ace si ramuri pin, chiparos, bradNu orice substan mirositoare este parfum. Pentru ca o substan s fie un parfum, trebuie s ndeplineasc dou condiii, i anume: - s fie volatil la temperatur obinuit; - s produc asupra simurilor o senzaie placut.

4.3. Metodele folosite pentru extragerea uleiurilor volatile Metodele folosite pentru extragerea uleiurilor volatile din plante sunt: presarea, antrenarea cu vapori de ap (distilarea), extragerea cu grsimi, extragerea cu ajutorul solvenilor volatili, maceraia i descompunerea fermentativ.

4.3.1 Presarea

-se folosete la extragerea uleiurilor volatile din coji de fructe (exemple: lmile i portocalele); -expression este o tehnic foarte simpl n care se folosesc fructe citrice (coji proaspete), fiind supuse unor presri la rece, operaie n urma creia se extrag esenele uleioase cu ajutorul unor role sau burei; -aceast operaie nu implic folosirea cldurii, aroma fiind apropiat de mirosul natural al fructului;

4.3.2. Distilarea

- este metoda obinuit pentru extragerea uleiurilor eterice i const n distilarea plantelor sau prilor din plant cu vapori de ap;-aceast metod este folosit pentru obinerea esenelor de trandafir, de iasomie, de levnic, flori de portocal etc, i este principala metod de extracie a uleiurilor;- procesul de distilare este bazat pe principiul fierberii materialului i extragerea esenei prin evaporare;-dup condensare, uleiul se separ de ap i poate fi colectat.;-plantele sunt strivite pentru a-i elibera uleiurile mai uor; -pentru obinerea unui kilogram de ulei de trandafir sunt necesare cinci-ase tone de petale;-metodele curente mai implic punerea plantelor pe o sit prin care trec vapori fierbini;

4.3.3. Extracia cu solveni volatili

- se folosete cnd plantele au un coninut mic de uleiuri volatile sau cnd uleiurile i schimb compoziia chimic;-aceast metod de extracie a uleiurilor aromatice se folosete pentru plantele a cror arom este deteriorat de temperaturi ridicate;-uleiurile sunt extrase, folosind solveni care au punctul de fierbere mai mic dect al apei, cum ar fi eter sau substanele extrase din petrol, al cror grad de evaporare este ridicat;-aceste metode sunt folosite, n general, pentru dizolvarea esenelor din plante sau grsimi animale;-metoda uzual implic aplicarea materialului aromat pe o sit din metal ntr-un container; solventul este aplicat peste ele, dup care este lsat s se vaporizeze, lsnd n urm o substan numit beton, format din uleiul esenial i stearoptene;-uleiul aromat poate fi separat de stearoprene prin extracia cu alcool, rezultnd cea mai pur i concentrat substan din toate uleiurile cunoscute; -cei mai utilizai solveni sunt: eterul de petrol (pentru flori), benzina (pentru obinerea rinilor), alcoolul etc; 4.3.4 Extractia cu solventi grasi, nevolatili( cu grasimi)

-se foloseste pentru florile de iasomie si tuberoza;- prin aceasta metoda se obtin produsele cele mai fine si mai delicate, dar este incetata si costisitoare;- florile se aseaza pe suprafete netede, unse cu o grasime animala solida si se aseaza noi straturi de flori pana cand grasimea se satureaza cu ulei eteric;- uleiul eteric se extrage, apoi, din grasime cu alcool;

4.4. Extracte de origine vegetala folosite in industria parfumurilor

Dintre odorantele, aromatizantele si alte principii bioactive ce pot fi extrase din resursele vegetale fac parte: uleiurile volatile, concretele, absolutele, rezinoidele, tincturile etc.a). Uleiurile volatile sunt numite si uleiuri eterice sau uleiuri esentiale. Uleiurile volatile sunt amestecuri complexe de hidrocarburi alifatice si aromatice, aldehide si alcooli, acizi, esteri si alti constituenti, predominand insa compusii din clasa terpenoidelor.Uleiurile volatile sunt produsi vegetali secundari, aflati in diferite organe ale plantelor. Se acumuleaza in flori, frunze si fructe, mai putin in radacini, scoarta si lemn si pot fi usor extrase prin antrenare cu vapori de apa.Uleiurile volatile constituie o clasa de principii active deosebit de valoroase pentru industria de parfumerie, cosmetica, farmaceutica si alimentara. Actiunea lor cea mai reprezentativa, in afara celei de a fi un adorant sau aromatizant natural deosebit, este cea antiseptica.b). Concretele sunt extracte obtinute prin extractia cu solventi nemiscibili cu apa, din diferite parti ale plantelor aromatice in stare proaspata (de regula flori). Este evitata uscarea plantelor (deshidratarea lor) pentru a evita eventualele modificari ce pot surveni asupra calitatii substantelor odorante si aromatizante ce se extrag. Prelucrarea se face imediat dupa recoltarea plantelor.Se folosesc pentru extractie solventi hidrofobi; extractia se face la rece. Dupa extractie, solventul organic este indepartat, obtinandu-se astfel concreta. In plus, fata de uleiurile volatile, concretele contin ceruri, solubile si insolubile in alcooli si rezine. Serveste la obtinerea absolutului.Concretele pot fi folosite si in industria sapunurilor si detergentilor datorita proprietatilor lor fixatoare si odorante.c). Uleiurile absolute sau "absolutele" sunt obtinute din uleiurile concrete si rezinoide, denumite astfel pentru a fi mai bine diferentiate de uleiurile volatile, reprezinta, alaturi de concrete, o categorie importanta de materii prime odorante si aromatizante naturale. Ele se obtin din produse vegetale, in majoritatea cazurilor din flori, prelucrate in stare proaspataprin diferite procedee de extractie.Se practica atat extractia cu solventi, cu gaze lichefiate, cat si cu grasimi la rece (enflurage-ul) si la cald (maceratia). Alegerea procedeului optim de extractie depinde de materia prima. In general se evita procedeele de extractie cu grasimi, foarte laborioase, acestea mentinandu-se numai in cateva cazuri, in care extractia cu solventi nu da rezultate bune.In toate cazurile, concretele si absolutele au proprietati organoleptice superioare uleiurilor volatile, fiind mult mai apropiate de calitatea naturala a mirosului materiei prime. Aceste tipuri de materii prime sunt utilizate cu predilectie in compozitii de parfumerie.d) Rezinoidele (oleorezinele) sunt produse odorante si aromatizante obtinute prin extractia cu solventi organici din produse vegetale uscate (radacini, rizomi, lemn, frunze, seminte, licheni), din rasini, balsamuri, gumireziune (care sunt secretate de copaci si care nu se folosesc ca atare in parfumerie) si in produse de origine animala.Datorita structurii chimice pe care o au subtantele odorante din aceste categorii de materii prime, ele nu se depreciaza in timpul deshidratarii (uscarii) si depozitarii.Chiar mai mult, in unele cazuri, formarea substantelor odorante sau a unor principii active importante are loc in timpul uscarii lente a materiei prime vegetale si in timpul depozitarii, datorita proceselor enzimatice si oxidative care au loc.Exemple de acest gen sunt formarea iridoidelor in radacina de iris sau formarea engenolului in radacina de cirentel.Rezinoidele difera de uleiurile volatile obtinute prin antrenarea cu vapori ale acelorasi materii prime. Acestea din urma au un continut redus in componente cu temperaturi de fierbere ridicate, cum ar fi sesquiterpernoidele, dar care sunt extrase si se regasesc in concentratia naturala in rezinoide.e). Tincturile sunt preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia produselor vegetale cu o cantitate de 10 ori mai mare de solvent. Solventul este, de regula, alcoolul etilic de concentratie 60-70%. Extractia se face prin macerare, percolare, turbextractie sau vibroextractie.Tincturile contin, in afar unor substante odorante si aromatizante, si alte principii active (flavone, taninuri, carotenoide, glicozide, substante amare, esteri sedativi etc.) importante pentru industria farmaceutica, cosmetica sau alimentara in functie de produsul vegetal supus extractiei si de solventul de extractie folosite

Tabelul 4.4. Aromele potential alergenice care trebuie declarate pe etichetele produselor cosmetice conform legislatiei europene.

Concluzii

Aromelecomplexe activeaz simultan un numar mare de receptori, amplificand semnificativ multitudinea de mirosuri perceptibile. Un nas fin poate distinge, astfel, pana la mai mult de 10,000 de note de miresme.Astazi folosim att arome naturale cat si artificiale (compusi organici sintetizati in laborator). Moleculele care genereaza senzatia de miros placut se numesc generic esente.Ele activeaz semnale olfactive la nivelul sistemului responsabil de producerea emotiei. Asa se explica faptul ca esentele sunt folosite inca din antichitate pentru efectul lor therapeutic si sunt folosite si astazi in procedure de aromoterapie. Utilizarea produselor de cosmetic i parfumerie reprezint un risc minor pentru consumatori, substanele care s-au gsit c ar avea o aciune nociv asupra organismului uman au fost interzise sau restricionate n produsele finite, la nivelul la care s nu mai prezinte nici un pericol pentru om .Organele responsabile ( IFRA,SCCNFP,etc) i actualizeaz permanent recomandrile referitoare la utilizarea odorantelor( naturale i sintetice), astfel nct consumatorii de parfumuri i cosmetice s nu trebuiasc s fie ngrijorai de sigurana utilizrii produselor cumprate.[2] Mirosurile florilor si fructelor se datoresc unor substante organice simple: eteri, esteri, alcooli nesaturati, etc., care se pot obtine si in laborator.

Bibliografie: 1.Enciclopedie de chimie,vol7, Ed. Stiinfica si enciclopedica, Bucuresti, 1989;2.Georges R ., Alin B., Ioan B., Odorante naturale n parfumeria modern , Editura Casa Crii de tiin Cluj Napoca 2005;3. Luminita V., Luminita D., Corneliu T. M., Chimie. Manual pentru clasa a X-a, Editura Art, 2010;4. Octavian S. C., Parfumul. Mic enciclopedie, Editura Curtea Veche , 2005;5. https://organicchemestry.wordpress.com/2012/06/13/aa-a-a-a-a-7-2/;6. http://invatachimie.blogspot.ro/2012/07/parfumuri-si-esente-studiu-asupra.html;7. www.didactic.ro ; 8. https://prezi.com/ulcmtavib34e/aromele;

- 3 -