pardosele mozaicate turnate În canp continua

8/16/2019 Pardosele Mozaicate Turnate În Canp Continua

1/24


2/24

CUPRINS

A.PARTEA SCRIS

1- Pagina de prezentare 2- Tema proiectului.................................................................................................. pag 13- Cuprin................................................................................................................ pag 2!-Argument.............................................................................................................. pag 3

"- #ucr$ri de pardoele........................................................................................... pag 35.1- No iuni generale despre pardosele....................................................................ț pag 35.2- Definiţie,Rol,Clasificare,Alcătuire. .................................................................. pag !5.3- Pregătirea pardoselelor din o!aic.................................................................... pag %5."- #ucrări pregătitoare $n %ederea e&ecutării plardoselelor.................................... pag &5.5- 'ateriale folosite la pardosele din o!aic........................................................ pag 125.(- ).D.*.-uri folosite la e&ecutarea pardoselelor din o!aic................................ pag 135.+- rgani!area locului de uncă pag 1"5.- /e0nologia de aplicare a pardoselilor din o!aic %eneţian............................... pag 1"5.- Condiţii de calitate la lucrrile de pardosele.. pag 1'5.1-Defecte de e&ecuţie 4i reedierea lor pag 1(5.11-&ecutarea pardoselelor din o!aic pe tip friguros....................................... pag 2)5.12-).).'., P.).6. 4i protecţia ediului $ncon7urător............................................... pag 2)

%- *ocumentatia te+nico-economica...................................................................... pag 21(.1-Anteasuratoare................................................................................................. pag 21(.2-Anali!a de pre pentru ateriale.........................................................................ț pag 23(.3-Anali!a de pre pentru anopera........................................................................ț pag 23(."- Anali!a de pre pentru utila7e..............................................................................ț pag 2!(.5- De%i! de oferta................................................................................................... pag 2!+-8i9liografie............................................................................................................. pag 2"

,.PARTEA *ESENATA

2


3/24

4.ARGUMENT

6n industria c0iică pot fi utili!ate datorită re!istenţei la di%erse produse c0iice coro!i%e cu ar fi:aci!i, 9a!e, sol%ent ideal pardoselile %eneţiene turnate $n cănp continuu.

6n industria alientară 4i faraceutică ;sunt aproape o9ligatorii datorită faptului că sunt inerte la

acţiunea produ4ilor c0iici 4i 9iologici.

4i se pot e&ecuta u4or scafe 4i plinte perite oigienă perfectă a spaţiilor respecti%e.

Dura9ilitatea indelungată a pardoselilor din osaic turnat continuu asigură o utili!are neintreruptăcu costuri reduse de intreţinere, fată de soluţiile clasice.

6n industria electronică 4i electrote0nică sunt necesare pardoseli conducti%e C< 4i antistatice D6< ; proprietăţi u4or de o9ţinut prin folosirea de ră4ina epo&idică specială.

6n parcări su9terane, datorită di%ersităţii tipurilor de solicitări la care sunt supuse pardoselile%eneţiene turnate $n cănp continuu este ideală prin acoperirea $ntregii gae de cerinţe


4/24

". #UCRARI *E PAR*SE#I

".1 Notiuni generale depre pardoele

*arietatea lucrărilor de pardoseli din o!aic %eneţian ipun e&ecutantului să cunoască

$ndeaproape natura, tipurile de construcţii si ediul $n care se aplasea!ă acestea. n funcţie de

procesele te0nologice ce se desfă4oară $n aceste clădiri, e&ecutantul %a alege in od corespun!ător

solu ia cea ai 9ună de e&ecu ie a lucrărilor respecti%e.ț ț

Placarea repre!int acoperirea pereţilor 4i a altor eleente de construcţie cu plci din

ateriale naturale sau sintetice, care au anuite caracteristici constructi%e.

*einitie/

Pardoseala este eleentul de finisa7 e&ecutat la partea superiară a plan4eului sau a upluturiide păănt de la ni%elul su9solului sau parterului,pe care are loc circulaţiaoaenilor,deplasarea %e0iculelor,a aterialelor,etc.

Rol

pardoseală tre9uie să $ndeplineasacă uratoarele condiţii:

- să fie re!istentă la u!ură:

- să fie iperea9il:

- să ai9ă un aspect plăcut:- să fie dura9ilă:

- să pre!inte caracteristici tero 4i fonoi!olatoare corespun!atoare

- să re!iste la foc

- să se poată întretine şi curată usor.

4

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/73/Vichtenerato.jpg


5/24

Clasifcare:

După natura aterialelor din care se e&ecută $9răcăintea:- Pardoseli din păEnt- Pardoseli din len =du4uele, parc0et, pa%ale>- Pardoseli din piatră naturală- Pardoseli din piatră artificială arsa =gresie, cărăidă, plăci, ceraice>

- Pardoseli din piatră artificială nearsă=9eton, cient, osaic turnat, o!aic roan, o!aic%enetian>

- Pardoseli din ateriale 9ituinoase- Pardoseli din ateriale plastic=co%oare, placiP*C>- Pardoseli din ră4ini sintetice.

După continuitatea pardoselii se deose9esc:- Pardoseli cu rosturi, reali!ate din eleente prefa9ricate- Pardoseli continue, cele turnate onolit

După gradul de i!olare terică al stratului de u!ură:

- Pardoseli calde, a%End stratul de u!ură din ateriale cu coeficientul de conducti%itateterică ic- Pardoseli reci, a%End stratul de u!ură din aterial cu coeficientul de conducti%itate tericăare.

Alte tipuri de pardoseli. Aici include pardoselile din pa%ele de len 4i din aterial 9ituinoase.

Aceste tipuri de pardoseli au o arie ică de răspEndire,datorită $n principal naturii aterialului 4i a preţului ridicatde altfel nu sunt utili!ate frec%ent $n locuinte.

Alcatuire/

n principiu, pardoselile sunt alcatuite din:

- 9racaintea sau stratul de u!ura, care este supus direct circulatiei- )tratul suport, care prie4te $ncărcările de la stratul de u!ura 4i le transite ai teparte planseului sau păEntului.Aceasta poate fi:- lastic = nisip, pietri4>- Rigid =ortar, 9eton>- )trat de i!olatie terică, fonică sau 0idrofuga, care se e&ecută, $n unele ca!uri, $n functie dedestinatia $ncăperii.

Alcătuirea pardoselii se sta9ile4te $n funcţie de:

- Destinaţia $ncăperii- Natura terenului de fundare sau de eleentul de re!istentă pe carte se a4ea!ă pardoseala

)olicitările la care este supusă pardoseala $n tipul e&ploatării

5


6/24

".3 Pregatirea pardoelelor din mozaic

pera0ii preg$titoare/

Plan4eele supot din 9eton, %or fi curăţate 4i spălate cu apă de ipuritaţi , praf sau resturi de

tencuială.

- Di%ersele străpungeri prin plan4eu, rosturile dintre dale, adEncituri ai ari, etc.)e %orastupa cu c0ituri sau după ca!, cu ortar de cient.- Pardoselile a4e!ate pe păEnt se e&ecută nuai după o preala9ilă cercetare 4i pregătire a

păEntului respecti% prin copactare.- )uprafeţele plan4eelor din 9eton arat, precu 4i ale pardoselilor %ec0i din 9eton, cărăidă,

piatra pe care urea!a a se e&ecuta pardoseli noi, constituind stratul-suport al acestora, se pregatesc

prin curăţirea cu ături sau perii 4i prin spălare cu apă de e%entualele ipurităţi , praf sau resturi

de tencuială.

6nainte de a aplica orice siste de pardoseli epo&idice sau poliuretanice este esenţial ca odul de pregătire a suprafeţei ce urea!ă a fi turnată să fie cel corect, pentru a asigura re!istenţa $n tip.

Astfel, este iportantă reali!area unei legături solide $ntre stratul suport e&istent =9eton nou sau

%ec0i, o!aic, %opsea sau pardoseala epo&idica %ec0e, etal, gresie, parc0et etc.> 4i sisteul nou de

pardoseală dorit. /r9uie asigurat că ace4ti pa4i sunt corect reali!aţi, prin utili!area de utila7e

profesionale de pregătire a suprafetelor precu: sa9latoare, fre!e pentru 9eton, a4ini de 4lefuire 4i

9uceardat, sistee de curăţare 4i uscare cu aer cald.

".! #ucr$ri preg$titoare n ederea eecut$rii pardoelilor

Eecutarea iec$rui trat component al pardoelii e a ace numai dup$ eecutarea tratului precedent 4i constatarea că acesta a fost 9ine e&ecutat.

#a trecerea de la e&ecuţia unui strat la altul, se %a reali!a o legatură perfectă $ntre straturi.

#ucrări care tre9uie terinate $nainte de $nceperea reali!ării pardoselilor:

- &ecutarea pardoselilor se %a face nuai după terinarea lucrărilor pre%ă!ute su9 pardoseli

=canale, fundatii conducte, instalatii electrice, sanitare,de $ncăl!ire,etc> 4i efectuarea pro9elor prescrise,precu 4i după terinarea $n $ncăperea respecti%ă a tuturor lu%rărilor de construcţiionta7, a căror e&ecuţie ulterioară ar putea deteriora $9răcăintea- nc0iderile ,pereţii, acoperi4ul,plan4eele, %or fi integral reali!ate- #ucrările de instalaţii sanitare, electrice 4i de $ncăl!ire,%or fi deterinate 4i pro9ate- /encuielile, inclusi% reparaţiile după lucrările de instalaţii, %or fi terinate 4i %or a%ea ungrad de uiditate ai ic de 5F-


7/24


8/24

)tratul suport se toarnă direct pe uplutură de păEnt, pe plan4ee fără i!olaţie fonică sau pe

plasn4ee cu i!olaţie fonică.

III. Turnarea tratului-uport direct pe p$m4nt.

CEnd stratul-suport se toarnă direct pe păEnt, lucrările se e&ecută astfel:

- )e ni%elea!ă suprafaţa terenului 4i se $ndeasă, 9ătănd cu aiul icile deni%elări- )e a4terne un strat de nisip sau de 9alast de 5 c grosie =sau alt aterial confor

proiectul>- )e toarnă un strat de 9eton de -1c grosie.=1-15?g cient.c>- Dacă suprafaţa pe care se toarnă este are se lasă rosturi de dilataţie la distanţa de ini "

cu lăţiea de 5-1.I5. Turnarea tratului-uport pe plan6ee aza izola0ie onic$ Cănd pardoselile se e&ecută pe plan4ee fără i!olaţtie fonică, pe suprafaţa cient cu do!a7ul de 1:3

pănă la 1:" =cient-nisip>. Pentru aceasta se procedea!ă astfle:

-


9/24

Pe stratul-suport sau pe plan4eu se $ntinde un strat de ortar de cient cu do!a7ul de " ?g

cient la 1 c de nisip, $n grosie de 3 , cu suprafaţa groasă, pentru o ai 9ună legătură cu

stratul de o!aic.Pentru asigurarea unei grosii unifore a acestui strat, ortarul se $ntinde $ntre

4ipcile de reper 4i se $ndeasă 9ine cu cilindri etalici de Enă sau cu %i9ratoare de suprafaţă.După

$ntindere se scot 4ipcile, iar golurile respecti%e se uplu cu ortar. După $ntinderea ortarului de cient, ortarul de o!aic se toarnă tot $ntre 4ipcile de

reper, $ntr-un strat de 1 grosie, $n dependinţele construcţiilor de locuinţă, 4i de 15

grosie, $n $ncăperi cu u!ura are =0oluri, aga!ine, depo!ite etc>.

)tratul de ortar de o!aic se %a $ndesa cu dosul istriei pEnă apare la suprafaţa laptele

de cient, apoi se scot 4ipcile de reper, se copletea!ă golurile cu ortar de o!aic. După care

stratul se $ndeasă cu cilindri etalici sau cu istria de o!aicar. #a $ntinderea ortarului se

urăre4te ca distri9uţia pietrei de o!aic să fie unifor ca diensiune 4i ărie a 9oa9elor.

'ortarul de o!aic nu se ni%elea!ă cu dreptarul, deoarece $n aceast ca! granulele de

o!aic ai ari din porţiunile ai ridicate se $pră4tie $n locuri 7oase, fapt care face să nu ai

e&iste uniforitate $n distri9uţia granulelor la suprafaţa pardoselii, de aceea ni%elarea se e&ecută cu

istria.

AdEnciturile de su9 dreptar se uplu cu ortar nou nu se adite să se folosească $n acest

scop ortarul de la arginea pardoselii.

9răcăin4ile din o!aic turnat se pot e&ecuta $ntr-o singură culoare sau cu desene

=carouri, figuri> $n ai ulte culori, $n conforitate cu detaliile din proiect. n ca!ul $9răcăinţiidin o!aic turnat cu desene, desenele se o9ţin folosind 4a9loane din 4ipci sau ta9le de fora

desenului cerut.n aceste 4a9loane se toarnă stratul de ortar de o!aic, care se lasă să se $ntărească

o !i sau duoă, apoi se scot 4a9loanele 4i se toarnă ortar de o!aic =de altă culoare> pe locurile din

suprafaţa $9răcăinţii răase neuplute cu ortar. 'odelul care urea!ă să fie e&ecutat se

desenea!ă cu creta pe stratul suport.

După aceste operaţii se trece la turnarea ortarului de o!aic, urărind culorile după

plan. ntEi se toarnă $n culoarea cerută 9ordurile=fri!urile>după aceea, se uplu panourile dintre

riglele sau dintre 4a9loanele care deliitea!ă $n odel culoarea de fond. )e scot 4a9loanele sau

riglele 4i $n locurile răase li9ere se toarnă o!aicul de culoarea respecti%ă, după desenul

odelului.Ja9loanele sau riglele se scot după $ntărirea ortarului turnat.

/urnarea, ni%elarea 4i copactarea se e&ecută la fel ca la o!aicul e&ecutat $ntr-o singură

culoare. După turnarea stratului de ortar de o!aic 4i terinarea pri!ei, pentru a se e%ita fisurarea

9


10/24

datorită acţiunii soarelui 4i a curenţilor puternici de aer, $9răcăintea se acoperă cu rogo7ini, saci

goi de 0Ertie sau ruegu4 de 9rad ued=$n grosie de 2-" >, care se %or enţine pEnă la

frecarea $9răcăinţii nu se %a utili!a ruegu4 de ste7ar sau de alt len dur, deoarece pătea!ă

suprafaţa $9răcăinţii.

8ordurile se e&ecută din o!aic cu aceea4i copo!i4ie, $n general altă culoare decEtcEpul $9răcăinţii.

n $ncăperi pre%ă!ute cu sifoane de pardoseală sau cu guri de e%acuare,$9răcăinţile de

o!aic se e&ecută cu pante de 1-1,5F spre punctele de scurgere.

"." 7ateriale oloite la pardoele din mozaic

Cient etallurgic cu 'o!aic din piatră de

adaosuri ' 1-/ arură al9ă

Nisip fin cu 9o9ul ,2-1 Apa industrial Ruegus din len

10

http://www.google.ro/url?url=http://olx.ro/oferta/pellet-din-rumegus-de-lemn-md-ID5SuK6.html&rct=j&frm=1&q=&esrc=s&sa=U&ved=0ahUKEwiC55qxocjMAhUL6RQKHRDuCcsQwW4IJTAI&usg=AFQjCNHlUM819OGxyqW8vc-ni5ztfndZOghttp://www.google.ro/url?url=http://www.casasidesign.ro/apa-in-constructii.html&rct=j&frm=1&q=&esrc=s&sa=U&ved=0ahUKEwjGyf23oMjMAhVBthQKHX7fDLwQwW4IITAG&usg=AFQjCNE6OTHMyZCMxeJ2WT_2V0ayo6vLKQhttp://www.google.ro/url?url=http://www.infoconstruct.ro/produse-constructii/comtram/balast-nisip-sibiu&rct=j&frm=1&q=&esrc=s&sa=U&ved=0ahUKEwiy_6inncjMAhWFOhQKHVy4Ca8QwW4IFzAB&usg=AFQjCNGoS5c2Lhx3_FQNKBoJExd9wMv2Jghttp://www.clubafaceri.ro/19943/ciment-42866.html


11/24

'o!aic l%etian din arură

".% S.*.5.-uri oloite la eecutarea pardoelelor din mozaic

Ni%ela cu 9ula de aer din len de 9rad uscat a%End lungiea de 3-( c s-au 1-15 c si feţele perfect plane

8urtunul de niel / este alcătuit dintr-un furtun de cauciuc lung de 15-2 , care are la

a9ele capete tu9uri de sticlă. ntr-unul din tu9uri se toarnă apă, care uple furtunul 4i a7unge $ntu9ul de sticlă de la capătul opus. Apa se toarnă $ncet, pentru a se e%acua aerul din tu9 4i are acela4i

ni%el ori!ontal la a9ele tu9uri de sticlă.

11

http://www.google.ro/url?url=http://www.rwim.ro/articole.php?id=80&rct=j&frm=1&q=&esrc=s&sa=U&ved=0ahUKEwigsvrm_IPMAhUGWSwKHe9HA-84PBDBbgg5MBI&usg=AFQjCNGfE2slhc_jf5e8Av8kxaaSoUDfYwhttp://www.clubafaceri.ro/35865/spartura-marmura-1492480.htmlhttp://www.clubafaceri.ro/24891/spartura-marmura-89185.html


12/24

8etoneră porta9ilă 'istrie #opată

Cancioc ăleata pentru construcţii Roa9ă pentru construcţii

Jipci de g0ida7 8o9 ele%ator o9il cu electrootor ",5?@

".&R9ANI:AREA #CU#UI *E 7UNC;

12

https://www.google.ro/url?url=https://vitrinacumachete.wordpress.com/tag/machete-pompe-de-beton/&rct=j&frm=1&q=&esrc=s&sa=U&ved=0ahUKEwiAq57Kg9rMAhWCKsAKHX6zAew4tAEQwW4IOTAS&usg=AFQjCNGmBUBKUYL4la5nVtvJM_89oABWIQhttp://www.google.ro/url?url=http://www.autosupermarket.ro/ro/anunt/Camioane-Buzau-IVECO-MAGIRUS-CIFA-SL7-1914008.html&rct=j&frm=1&q=&esrc=s&sa=U&ved=0ahUKEwiRubn-gdrMAhXDBsAKHSz2BOM43AEQwW4IGzAD&usg=AFQjCNEOQMfoO2EQ_k4N7kxR66ADTF5F9Qhttp://www.google.ro/url?url=http://www.portalconstruct.ro/Realizarea-stratului-suport/sapa-de-egalizare-cu-uscare-rapida-fara-contractii.html&rct=j&frm=1&q=&esrc=s&sa=U&ved=0ahUKEwiUh4Xnm4TMAhWDOSwKHSMsBGwQwW4IJzAJ&usg=AFQjCNH8ERc9-HpLkThO81BqNEBylOuzighttp://www.google.ro/url?url=http://www.misiuneacasa.ro/forum/showthread.php/30108-Cum-facem-stalpisorii-pentru-tencuiala&rct=j&frm=1&q=&esrc=s&sa=U&ved=0ahUKEwjFl_mml4TMAhVBFywKHe1hBvQ4hAIQwW4IHTAE&usg=AFQjCNFipy5Y5ZYtFEiGvxUzil3Rj1l36Qhttp://www.google.ro/url?url=http://www.douamaini.ro/cum-sa-faci-beton/&rct=j&frm=1&q=&esrc=s&sa=U&ved=0ahUKEwiRm9Hius3MAhXL3SwKHS5KAfo4ZBDBbggtMAw&usg=AFQjCNGbmADXV9guEecO7RRG_OA3loVnswhttp://www.google.ro/url?url=http://www.renovat.ro/cum-se-prepara-adezivul-de-gresie-si-faianta-p-630/&rct=j&frm=1&q=&esrc=s&sa=U&ved=0ahUKEwiTtumTuM3MAhUEWhQKHdZ7BsY4eBDBbggxMA4&usg=AFQjCNF3FkzbAtWUh4MV-tjMXh1_breBCwhttp://www.google.ro/url?url=http://www.utilul.ro/scule-si-unelte/scule-constructii-zidarie/scule-pentru-finisaje/cancioc-cu-maner-de-lemn-romania-628503.html&rct=j&frm=1&q=&esrc=s&sa=U&ved=0ahUKEwiQ_8iHtc3MAhVH7RQKHbqgAVsQwW4INTAQ&usg=AFQjCNH0fAfTHQX3t5QZYRUycyFhRNmN8whttp://www.google.ro/url?url=http://www.turdanews.net/articole/actualitate/24496-crima-la-triteni-l-a-lovit-in-cap-cu-lopata-si-a-murit-ucigasul-un-tanar-de-15-ani.html&rct=j&frm=1&q=&esrc=s&sa=U&ved=0ahUKEwjXlc_YqcjMAhVCbRQKHdlyAfkQwW4INTAQ&usg=AFQjCNHsvALIgghMvd39o1srqmn4M9I3_Ahttp://www.google.ro/url?url=http://www.renovat.ro/cum-se-taie-gresia-glazurata-de-baie-p-629/&rct=j&frm=1&q=&esrc=s&sa=U&ved=0ahUKEwju6ru5mITMAhWHDiwKHaEnA4c4jAEQwW4INTAQ&usg=AFQjCNFVpaa2O3IoAuWGHTUBpDWgbSiy3Qhttp://www.google.ro/url?url=http://www.constructii-neamt.ro/materiale-constructii/preparare-beton-clase-betoane/&rct=j&frm=1&q=&esrc=s&sa=U&ved=0ahUKEwjHnPC3k4TMAhVGDywKHY5qDXgQwW4ILTAL&usg=AFQjCNF_SQxr9jXDMNwXtjyRTF58MMqAyQ


13/24

Pentru a se e&ecuta lucrarea de faian are la aga!inul din tea, se folose te o fora ie deț ș ț

lucru copusa din iniu doi uncitori, din care unul este necalificat. 6n ca!ul ca lucrarea este

ai apla se folose te o ec0ipa de uncitori forata din iniu doua fora ii de lucru. 'aiș ț

ulte ec0ipe forea!a o 9rigada de lucru. 9rigada cople&a este aceea care este forata din

9riga!i de lucru de diferite eserii =de e&eplu o 9rigada de finisori, alta de instalatori, etc.>. #ocul de unca tre9uie sa fie astfel organi!at $ncat sa se asigure producti%itate crescuta, fara

goluri de produc ie .Pentru aceasta locul de unca este forat dinț :

!ona de lucru, unde uncitorul e&ecuta lucrarea de faian areț !ona de depo!itare, unde se asea!a galeata cu ortar, sculele de lucru si cutia cu placi

de ontat lucrarea se e&ecuta fara pana la centietri stand pe scaun iar de la

aceasta $nal ie pana la $nal iea la9riului de 1,5etri, uncitorul %a sta inț ț

picioare.

!ona de circula ie care tre9uie aena7ata in spatele uncitorului, pentru a nu-lțincurca la lucru.

".'Te+nologiade eecutare a lucrarilor din mozaic turnat n c$mp continuu

Cum e eecut$ o pardoeal$ din mozaic turnat n c$mp continuu

K se reali!ea!ă din ortar de cient la care nisipul este $nlocuit cu piatra de o!aic pro%enită

din arură, calcar, tufuri %ulcanice etc.

K ortarul %a fi e&ecutat cu piatră de o!aic cu granulo!itate continuă sau discontinuă de

aceea4i pro%enienţă 4i culoare sau de pro%enienţă 4i culori diferite =$n acest ulti ca!, re!istenţa

la u!ură a pietrelor de o!aic utili!ate tre9uie să ai9ă %alori egale>

K pentru colorarea stratului de ortar de cient cu piatră de o!aic se pot utili!a coloranţi

inerali =a&. 5F din greutatea cientului> sau cienturi colorate

K o!aicul turnat se %a e&ecuta plan 4i ori!ontal. $n $ncăperi pre%ă!ute cu sifoane de

pardoseală sau cu guri de e%acuare, se %or e&ecuta pante de 1 ...1,5% spre punctele de scurgere

K se recoandă ca stratul de u!ură din o!aic turnat să se e&ecute iediat după terinarea pri!ei 9etonului sau a ortarului stratului suport, $nsă $nainte de $ntărirea acestora, spre a se

asigura legătura $ntre $9răcăinte 4i stratul suport

K stratul de u!ură din o!aic turnat se %a e&ecuta pe un strat suport rigid din 9eton sau pe un

plan4eu de 9eton arat

K $n $ncăperi cu suprafaţa pardoselii ai are de 2 , pentru a se pre$ntEpina fisurarea,

13


14/24

ortarul de cient cu piatră de o!aic se %a turna $n panouri cu suprafaţa de a&. 2 2 ,

despărţite fie prin rosturi de turnare, fie prin 9en!i reali!ate cu ortar de cient cu piatră de

o!aic, cu aceea4i copo!iţie, dar de culoare diferită. $n locul 9en!ilor de ortar de cient cu

piatră de o!aic se pot folosi 9ag0ete de sticlă a4e!ate pe uc0ie

K prepararea ortarului de cient cu piatră de o!aic se %a face aestecEnd $ntEi 9ine, $nstare uscată, cientul =( ?g cient la 1 3 de piatră de o!aic> 4i colorantul, aestec care apoi

se răstoarnă peste piatra de o!aic a4e!ată $n preala9il pe o platforă, după care se aestecă

9ine cu lopata, pentru a se asigura răspEndirea uniforă a granulelor de o!aic $n asă. Apoi se

%a adăuga apa necesară pentru a o9ţine un ortar care să se $ntindă u4or, fără a fi $nsă prea fluid

K pe LpatL se %or fi&a 4ipci de g0ida7 pentru asigurarea unei grosii unifore a ortarului de

cient de po!ă

K pe LpatL se %a $ntinde un strat de ortar de cient de po!ă, '1/, $n grosie de cea 3

, cu suprafaţa rugoasă, pentru a se asigura o ai 9ună legătură cu o!aicul turnat

K după $ndesare se %or scoate 4ipcile, iar golurile respecti%e se %or uple cu acela4i ortar de

cient

K $ntre 4ipcile de reper se %a turna ortarul de cient cu piatră de o!aic $ntrun

strat de 1

grosie, $n dependinţele clădirilor de locuit 4i de 15 grosie, $n $ncăperi cu u!ură

are =0oluri, aga!ine, depo!ite etc>

K stratul de ortar de cient cu piatră de o!aic se $ntinde cu istria, se ni%elea!ă cudreptarul, după care se copactea!ă cu dosul istriei grele pEnă la apariţia laptelui de cient la

suprafaţă

K se scot 4ipcile de reper 4i se copletea!ă spaţiile răase li9ere cu ortar de cient cu

piatră de o!aic, după care stratul se presea!ă cu istria de o!aicar. #a $ntinderea ortarului

de cient cu piatră de o!aic se urăre4te distri9uirea uniforă a pietrei de o!aic ca desie

4i ărie a granulelor

K o!aicul turnat se poate e&ecuta $ntro

singură culoare sau cu desene =carouri, figuri> $n

ai ulte culori, $n conforitate cu detaliile din proiect pentru sta9ilirea nuanţei culorii 4i a

ăriii 4i uniforităţii o!aicului se %or efectua $ncercări preliinare

K cientul o9i4nuit se utili!ea!ă $preună cu coloranţi inerali pentru o9ţinerea culorilor:

ro4u, negru 4i cenu4iu, iar cientul al9 pentru culorile: al9, gal9en, %erde 4i al9astru

14


15/24

K la reali!area stratului de u!ură din o!aic turnat cu desene, acestea se %or o9ţine folosind

4a9loane din 4ipci sau ta9lă de fora desenului cerut. 6n interiorul acestor 4a9loane se %a turna

stratul de ortar de cient cu piatră de o!aic, care se %a lăsa să se $ntărească o !i sau două,

după care se scot 4a9loanele 4i se toarnă ortarul de cient cu piatră de o!aic de altă culoare

pe locurile din suprafaţa răasă neuplută de ortarK după turnarea stratului de ortar de cient cu piatră de o!aic 4i terinarea pri!ei, pentru

a se e%ita fisurarea datorită uscării prea rapide din cau!a curenţilor de aer sau a acţiunii soarelui

=cEnd o!aicul turnat se e&ecută la e&terior terase,

9alcoane>, acesta se %a prote7a $n priele

!ile de la turnare prin acoperire cu rogo7ini sau saci de 0Ertie, care se %or uda periodic cu apă,

asigurEnduse

la suprafaţă o stare de uiditate care se %a enţine pEnă la frecarea o!aicului

K 9ordurile o!aicate se e&ecută cu aceea4i copo!iţie, ca 4i $n ca!ul pardoselilor din o!aic

K finisarea suprafeţei din o!aic turnat se face prin frecare, 4lefuire, ceruire 4i e%entual

lustruire sau prin 9uciardare, cEnd această operaţie este pre%ă!ută $n proiect

K frecarea se face $n od o9ligatoriu după "...( !ile de la turnarea ortarului de cient cu

piatră de o!aic, după ce acesta a căpătat o re!istenţă suficientă pentru a nu se disloca piatra de

o!aic la frecare. 6nter%alul de tip opti, după care se %a putea e&ecuta operaţia de frecare, se

%a deterina pe 9a!a pro9elor care se fac pe $9răcăintea de pardoseală respecti%ă

K frecarea se face cu a4ina de frecat anual, cu piatra a9ra!i%ă prin frecare se $nlătură po7g0iţa de cient de pe faţa o!aicului totodată se corectea!ă icile deni%elări, $nlăturEnduse

toate asperităţile de pe faţa o!aicului.. $n tot tipul frecării, suprafaţa o!aicului turnat se

enţine uedă. A doua frecare, denuită 4lefuire, se face cu o piatră a9ra!i%ă cu granulaţie ai

fină, pEnă la nete!irea perfectă, udEnduse

suprafaţa pardoselii continuu cu apă

K $n tipul frecării, ai ales cu a4ina, se %a a%ea $n %edere ca operaţia de frecare să se facă

$n od unifor pe $ntreaga suprafaţă, astfel $ncEt o porţiune să nu fie frecată ai ult decEt

cealaltă

K după ce stratul de u!ură din o!aic turnai este 4lefuit, suprafaţa se curăţă de pasta re!ultată

de la frecare =4la> cu ruegu4 uscat sau prin alte procedee, apoi se spală cu apă curată, iar după

uscare se prote7ea!ă cu ceară de parc0et 4i se lustruie4te

K $nainte de ceruire se poate e&ecuta o lustruire cu sare de ăcri4 =o&alat acid de potasiu>, cu

15


16/24

a7utorul unei 9ucăţi de pEslă, dacă această operaţie sa

pre%ă!ut $n proiect, $n scopul unui finisa7

ai $ngri7it

K $n e&terior se poate e&ecuta 4i o!aic spălat, astfel:

M ortarul de cient se prepară utili!End o granulaţie ai are de o!aic, prefera9il dediferite culori

M ortarul se $ntinde 4i se presea!ă 9ine, după care se lasă să se $ntărească 2" ore 4i se

freacă cu peria de paie,udEnduse

suprafaţa continuu cu apă, pEnă la apariţia granulelor

de o!aic din asa de cient

K o!aicul spălat are a%anta7ul că nu ai necesită operaţiile de frecare, 4lefuire 4i ceruire, are

un aspect plăcut 4i nu este alunecos.

Aplicarea ortaruluiOsapei pe 9a!a de rasini daca este ca!ul

8iniarea m


17/24


18/24


19/24

De la anga7are uncitorilor li se %a face un instructa7 introducti%, care se ine tip de ore , dupaț

care se face e%aluarea cuno tintelor de catre un repre!entant al intreprinderii anga7atoare.ș

Apoi se face instructa7 la locul de unca, efectuat de eful de santier ș

Periodic se efectuea!a instructa7 de aistrul lucrarilor si se trece in carnetul de protec ie a unciițunde contrasenea!a i instruitul i cel ce a facut instructa7ul.ș ș

ste o9ligatoriu a se %a purta ec0ipaent de lucru copus din: salopeta sau co9ine!on,

incal ainte de santier, iar pe tip friguros se %a purta 0aina %atuita si capesonul.ț

De aseeni in tipul efectuarii lucrarilor de faian are se %a purta ec0ipaentul de protec ieț ț

forat din: cască de protec ie care se %a purta o9ligatoriu de toti oaenii de pe santier, oc0elari cuț

lentile incolore, precu i asca de praf si anu i cand se taie faianta.ș ș

#a inceputul sc0i9ului se %erifica uneltele de lucru i se sc0i9a sculele defecte.ș

De aseeni se %erifica starea sc0elelor de pe care se %a lucra in ca!ul ontarii faiantei la fatada

acestea tre9uie sa ai9a scandura de argine ontata i cu scara pentru urcareș


20/24

CU#ARE SE7NI8ICA=IE SAU SCP IN*ICA=II @I PRECI:;RIRo6u )enal de interdicţie

Pericol-alară'ateriale 4i ec0paente P)6

Atitudini periculoase)top,oprire, disp. de oprire de urgenţă%acuare6dentificare 4i locali!are

9al


21/24

1 C911A Pardoseli 'o!aic sinplu, turnat $n cănp continuu,fără 9ordură,strat u! 1,5c strat suport 3c cu '1-/,

)e calculea!ă suprafaţa totală a pardoseli din Atelirnr.1, Atelier nr 2, Atelier nr 3, 8aie, Qol .

)upr.#&l

)upr.Atelier 1 5.+&3.22

)upr.Atelier 1 1.35"

)upr.Atelier 2 5.+5&"."5

)upr.Atelier 2 25.5+

)upr.Atelier 3 5.+"&"."5

)upr.Atelier 3 25.5"3

)upr.8aie 5.+&2.

)upr.8aie 1(.53 )upr.Qol 5.+&5.1

)upe.Qol 2.+

)upr./otală ).Atelier1G).Atelier2G).Atelier3G).8aieG).Qol

)upr./otală 1.35"G25.5+G25.5"3G1(.53G2.+

)upr./otală 115."

p 115."

6.2 ANALIZA DE PREŢ MATERIAL

Denuire Resurse BO' Consu Bnitar Pret unitar =lei>

Pret total=lei>

Pardoseli 'o!aic sinplu,turnat $n cănp continuu, fără 9ordură,strat u! 1,5c stratsuport 3c

p

21


22/24

Cient etalurgic cuadaosuri de ' 1-/, in saci ?g

Nisip sortat ne spălat de rău4i lacuri ,-,3

c

Piatră de 4lefuit foră rinic0i0+3

?g

Apa industrială pentruortare 4i 9etoane de la reţea

c

Ruegu4 din len ?g

Total

6.3 ANALIZA DE PREŢ MANOPERÃ

Denuire resurse BO' Consu unitar Pret unitar =lei> Pret total =lei>

'o!aicar cat.a 66-a ore 1.33 (. +.'uncitor cat.a 6-a ore ,31 5.5 1.+'uncitor deser%ireconstrucţii onta7cat.a 66-a

ore .2 5. 1."5

'o!aicar cat.a 6*a ore .5 +. 5.5

Total

%.! ANA#I:A *E PRE= !"I#$%&

Denuire resurse BO' Consu unitar Pret unitar =lei> Pret total =lei>

8o9 ele%ator o9ilcu electrootor de",5?@

ore ,3 3. ,

Total ,

22


23/24

%." *E5I: *E 8ERT>

ArticolCSA1

Pre unitar ț *alori articol'aterial 'anoperă Btila7 'ateriale 'anoperă Btila7 /otal

p

C0eltuieli indirecte15F :/otal 1

8eneficiu5F:/otal 2

/.*.A2F:Total general

&. ,I,#I9RA8IE

• T /e0nologia lucrarilor de finisa7eU - anual pentru licee industriale cu profil de construc ii -ț

clasa S ; S6 - a, Da%idescu 6. Rosoga C. d.Did.si Ped.-8ucuresti 11• T /e0nologia lucrarilor de finisa7eU - anual pentru licee industriale cu profil de construc ii -ț

clasa S6 ; S66- a, Da%idescu 6. Rosoga C. d.Did.si Ped8ucuresti 11• *.


24/24

• Tconoia i organi!areaș productieiU- anual pentru licee industriale, Du9ra%a D.ligan

A. - d.Did.si Ped-8ucuresti 1"• T Desen de constructiiU - anual pentru clasa a 6S ; S- a, scoala profesionala, )ir9u *.

d.Did.si Ped.8ucuresti 15• Colectia de norati%e si legislatia in c- tii 6ndicator TCU

• #egea nr. 31O2( - #egea securitatii i sanatatii in uncaș

• #egea nr 53O23-Codul 'uncii

• #egea nr 1O15 #egea calita ii $n construc iiț ț

24

pardosele mozaicate turnate În canp continua

Documents